Sunteți pe pagina 1din 3

Mecanismul mersului

 Mișcarea întregului corp: cap, trunchi, umeri, membre superioare, bazin și membre
inferioare.
 normal, membrele inferioare se deplasează alternativ și constant, realizând funcția de sprijin
și propulsie.

Elementele mersului normal:


 Suportul antigravitațional al corpului este asigurat de reflexele antigravitaționale, care
realizează extensia trunchiului, coapselor si genunchilor;
 aceste reflexe sunt influențate de poziția capului și gâtului
 Pășitul, componentă de bază a mersului, are centrul reflex în mezencefal, stimulii
declanșatori fiind reprezentați de:
 contactul plantei cu o suprafață plană;
 înclinarea corpului, dintr-o parte în alta, la transferul greutății de pe un membru
inferior pe celălalt
 Echilibrul constă în păstrarea balansului și a direcției mișcării.
 Poziția centrului de greutate al corpului se modifică în permanență, odată cu
transferul greutății de pe un membru inferior pe altul.
 Propulsia realizată prin înclinarea anterioară și laterală a corpului, înaintea sprijinului pe un
membru inferior.
 Mersul, ca și postură, necesită în permanență informații vizuale, funcții vestibulare și
proprioceptive normale, informațiile proprioceptive fiind de maximă importanță.
 termenul indisolubil legat de mers este pasul.
 Distanța dintre călcâiul (talonul) aceluiași picior, între două poziții identice ale corpului,
reprezintă lungimea pasului~70-80cm

Parametrii temporo-spațiali ai mersului
 Lărgimea pasului = distanța ce separă călcâiul de linia de mers = 5-6 cm.
 Unghiul pasului (α) între axa longitudinala
 ă a piciorului cu linia mersului ~15°
 Cadența mersului (tempo-ul) = nr de pași efectuați pe unitatea de timp.
 normal, cadența =70-80 pași/ minut.
 Viteza mersului = distanța parcursă în unitatea de timp și este ~ 4 km/h
 Mersul normal urmează cea mai scurtă distanță dintre 2 puncte, deci o linie dreaptă
 se activează 1/6 - 1/7 din musculatura scheletică
 mușchii propulsori: flexorii degetelor, extensorii gleznelor, genunchilor și șoldurilor
 muschii balansului (faza oscilantă): extensorii degetelor, flexorii piciorului, flexorii si
extensorii genunchilor, flexorii șoldurilor;
 Mușchii care asigură transferul greutății corpului și deplasarea bazinului în cele trei
planuri: abductoni, rotatori interni și extensorii șoldului, pe de o parte, și rotatorii
trunchiului pe de altă parte
 Mușchii care mențin direcția anterioară a capului: mușchii trunchiului superior și
rotatorii capului.
 Succesiunea intrării lor în acțiune este dependentă de înălțimea șj lungimea fiecărui pas, de
integritatea lor, a organelor de simț și a centrilor nervoși superiori.

1
TIMPII MERSULUI
 Dupa Duchroquet timpii mersului sunt:
 primul sprijin dublu;
 primul sprijin unilateral cu:
 Semipasul posterior;
 Momentul verticalei;
 Semipasul anterior.
 al doilea sprijin dublu;
 al doilea sprijin unilateral.

 Timpul 1 = primul sprijin dublu (atacul cu talonul).


 Membrul inferior anterior, drept de recepție și frânare, execută sprijinul anterior și
inițiază deplasarea prin atacul cu talonul
 piciorul - în unghi drept pe gambă și de ~ 30° față de sol
 genunchiul - în extensie aproape totală;
 coapsa - flectată circa 30°;
 bazinul - oblic (hemibazinul drept devine anterior față de stângul).
 Membrul inferior posterior (stâng) este în sprijin pe antepicior și realizează impulsia
motrică.

2
Timpul 2 = primul sprijin unilateral: sprijinul membrului inferior drept și faza de oscilație a celuilalt.
 M. inferior drept se sprijină pe toată fața plantară a piciorului și susține întreaga greutate a
corpului
 M. inferior stâng oscilează rapid, din posterior în anterior, mișcare descompusă în:
 semipasul posterior caracterizat prin tripla flexie:
 piciorul - în unghi drept pe gambă;
 genunchiul - se flectează progresiv până la 70°
 coapsa - în ușoară flexie.
 momentul verticalei sau sprijinul portant în care MI stâng, aflat tot în triplă flexie
depășește MI drept, care este blocat în hiperextensie:
 piciorul – își reduce flexia față de gambă;
 genunchiul –își reduce la 60° flexia pe coapsă;
 coapsa - se flectează circa 35°;
 semipasul anterior:
 piciorul - atinge solul la un unghi drept față de gambă;
 genunchiul - se extinde rapid;
 coapsa – își mărește flexia.
 în momentul desprinderii de pe sol a călcâiului piciorului drept se încheie timpul primului
sprijin unilateral.

Timpul 3 = al doilea sprijin dublu.


 MI drept, devenit posterior, continuă să asigure propulsia corpului, realizând următoarele:
 călcâiul - se desprinde de pe sol, prin extensia lentă a articulației tibiotarsiene,
coapsa se extinde, genunchiul se menține extins; membrul inferior drept devine oblic
 genunchiul - se flectează, coapsa își reduce treptat extensia și începe să se flecteze,
piciorul rulează, se produce extensia degetelor, sprijinul realizându-se doar pe
capetele metatarsienelor și pe degete, apoi toată greutatea corpului este transmisă,
prin bolta anterioară, capului primului metatarsian, respectiv halucelului, care va
realiza propulsia întregului membru
 MI stâng, devenit anterior, este de sprijin anterior și de recepție frânare pentru timpul
următor

 Timpul 4 = al doilea sprijin unilateral.


 MI drept se desprinde de pe sol, devine oscilant și se plasează anterior
 MI stâng este de sprijin și din anterior devine posterior.
 în momentul desprinderii călcâiului stâng de pe sol, reîncepe timpul 1 al mersului
 Normal, bazinul și umerii execută o rotație în sens invers unul față de celălalt, precum și o
mișcare de înclinare laterală de mică amplitudine.
 Rotația coloanei lombare are o amplitudine direct proporțională cu Iungimea pasului.
 MS sunt flectate sau extinse în același ritm cu deplasările membrelor inferioare, în sens opus,
urmând mișcarea umerilor→echilibrarea corpului în jurul centrului de greutate.
 Flexia MS contribuie, prin inerție, la deplasarea anterioară a centrului de greutate.
 Mișcările sincrone, ale trunchiului și membrelor superioare, ajută la balansarea și înaintarea
corpului prin menținerea centrului
 capul și trunchiul suferă o deplasare verticală de 4-5cm, între momentul verticalei și dublul
sprijin, se deplasează și în plan frontal, cu aceeași amplitudine =4-5cm, datorită repartiției
alternative a greutății corpului de partea membrului de sprijin.
 variații individuale în funcție de: ereditate, vârstă, deprinderi, greutate de transportat, felul
încălțămintei.
 Legănarea, gradul de rotație al pelvisului, care tinde să dispară la oamenii în vârstă, precum și
poziția capului → diferențe apreciabile în examinarea mersului

S-ar putea să vă placă și