HISTO 1

4 tipuri de tesut fundamental (epitelial, conjunctiv, muscular, nervos)

Tesut epitelial

Orice tesut fundamental are in alcatuirea lui, pe langa celule, un material care e format din
substante sau structuri secretate de aceste celule care se gasesc extracelular si care formeaza
matricea extracelulara.

In componenta oricarui tesut – celule + matrice

Tesutul epitelial: epi = deasupra, thele = mamelon, ridicatura, sugerand ca el acopera intreaga
suprafata a corpului.

Tesutul epitelial are celule dispuse sub forma unor mase celulare compacte (nu apar goluri),
matricea extracelulara este slab reprezentata, celulele epiteliale fiind foarte apropiate si unite prin
jonctiuni.

Indiferent de localizare, epiteliile au o caracteristica:

- Au o suprafata libera orientata fie catre mediul extern, fie catre cavitatea unui organ
- O suprafata care e in contact cu tesut conjunctiv, mediat prin intermediul unei structuri
acelulare, acidofile cu anumita compozitie chimica: proteine si gag = membrana bazala
 Orice epiteliu este atasat unui tesut conjunctiv printr-o membrana bazala

Exista situatii in care celulele epiteliale pastreaza raportul cu mb bazala, dar nu au suprafata libera.
Acesta se numeste tesut epiteloid cu un mod de organizare aparte. Este modul de organizare al
celulelor epiteliale din sistemul endocrin (ex CSR – cordoane apropiate intre ele).

Datorita faptului ca celulele epiteliale formeaza straturi/mase celulare compacte, ele au forma unor
poliedre (mai multe fete plane).

Formele celulare sunt variate

- turtita (scuamoasa, pavimentoasa)

- cubica

- cilindrica (columnara, prismatica)

Formele nucleare respecta variatia formei celulare:

- Turtit (celule pavimentoase)

- Rotund (cubice)
- Ovoidal (cilindrice)

La MO, limitele celulare sunt greu de stabilit pentru ca mb celulara nu este vizibila => putem stabili
limita cu ajutorul substantei extracelulara

 Forma nucleara si nr de nuclei devin elemente care stabilesc limita si nr celulelor

Diversitatea formei => diversitatea functiei

Tesutul ep are numeroase functii:

- formeaza invelisul membranar (acopera suprafata corpului formand o bariera impermeabila

si o bariera protectoare, captuseste toate cavitatile inchise – pleurala, pericardiala,
peritoneala)
 exceptie: cavitatile articulatiilor mobile, artrodio?, unde nu este un epiteliu,
e alt tip de tesut
o captuseste tubul digestiv
o gonada feminina (nu are capsula, are epiteliu de acoperire)
- transport selectiv de substante, mediaza schimburile dintre compartimentele organismului
- intra in structura unor organe solide si spongioase (parenchimul organelor)
- rol senzorial (raspunde specific la actiunea unui stimul, intra in alcatuirea unor structuri
receptoare, muguri, receptori pt auz, organ corti)
- rol contractil (cel mioepiteliale)

Larga raspandire face ca tesutul epitelial sa aiba origine embriologica in oricare dintre cele 3 foite
embrionare: ectoderm (epiderm cu anexe), mezoderm (cai genitale), endoderm (tub digestiv si
glande anexe)

VASCULARIZATIA

Este un tesut avascular, lipsesc vasele sanguine si limfatice

Hranirea se realizeaza din componentele vasculare ale tesutul conjunctiv adiacent de care este
separat prin mb bazala. Aceste vase de sg nu reusesc sa penetreze mb bazala si sp intercelular,
hranirea realizandu-se prin difuziune

 exceptie: Exista un epiteliu care are vase proprii, in urechea interna, in

melcul membranos, pe peretele lateral al acestuia. Aici se gaseste un
epiteliu cu numeroase capilare, cu rol In elaborarea lichidului (endolimfa):
stria vascularis

INERVATIA

 Senzitiva: terminatii nervoase, libere, in cosulet, corpusculi care deservesc sensibilitatilor:

tactila, termica, dureroasa
 Motorie: pt cele cu activitate secretorie, epiteliu glandular

Exista epitelii unde lipsesc terminatii nervoase libere pt durere: important pentru mucoasele la
nivelul carora se face raclare, razuire, cauterizare (ep gastric si intestinal, ep colului uterin) => nu vor
provoca durere, nu e nevoie de anestezie

REGENERARE

- Este un tesut permanent expus agresiunilor mediului: actiunea microorganismelor, a

factorilor chimici, variatii de temperatura, radiatii, factori traumatici => leziuni
- Poseda mecanisme de reparare
 - Celule care sunt nefunctionale vor fi inlocuite
- La baza activitatii de regenerare sta activitatea mitotica neintrerupta a celulelor stem adulte.
Se numesc asa pt a fi diferentiate de cele embrionare, desi deriva din ele.
- Celulele stem adulte se gasesc intr-un anumit tesut epitelial si se pot diferentia doar in
celulele acelui tesut.

Celulele stem adulte au proprietati:

- capacitate de autoreplicare
o vor da nastere la celule stem identice => populatie de celule stem adulte =>
mentinerea populatiei pe toata durata vietii
o o celula stem adulta sufera o diviziune asimetrica => o celula stem identica cu celula
stem mama si o celula tranzitorie (care va evolua si se va diferentia intr-un anumit
tip celular)
o este un mecanism prin care materialul genetic al celulei stem mama este protejat
pentru ca in celula stem fiica va ajunge o catena matrita corecta => defectele nu vor
ajunge in catena fiica, ci in cea tranzitorie
- multipotenta – capacitatea de a se diferentia in mai multe tipuri
o celula tranzitorie => mai multe celule diferentiate
o rar, un epiteliu este alcatuit dintr-un singur tip celular (epidermul are doar
keratinocite)
o celelalte au mai multe tipuri celulare (pt absorbtie, secretorie, neuroendocrin)
o sta la baza reconstruirii unui tesut
- reconstruirea unui tesut

Identificare

- sunt celule nediferentiate => nu au caracteristici de MO si ME

- tehnici speciale de marcare
o marcare cu precursori radioactivi – timidina tritiata
o imunocitochimie (ICC) – nucleozid sintetic, analog al timidinei – bromodeoxiuridina
(BrdU)
 in mediul de cultura, li se ofera celulelor acesti precursori. Ei vor fi
incorporati in faza S a ciclului celular in materialul genetic si, cum celulele
stem adulte au viata lunga si diviziune lenta, stau mult in faza G0 => se va
identifica marcajul pentru ca il retin pentru mai mult timp
 sectiune prin peretele intestiunului subtire, cu 2 tunici, mucoasa spre lumen
(invaginari – glande, la baza lor sunt celulele stem adulte) si submucoasa
o markeri de suprafata
 CD34 + - prezent in stadiu nediferentiat, dispare la diferentiere
 integrina alfa 6 - (negativa) initial - apare pe parcursul diferentierii

Localizare – in vecinatatea mb bazale de care adera, isi mentine astfel multipotenta

Rata de inlocuire a unui epiteliu – perioada necesara unei celule sa ajunga din stratul profund in
stratul superficial

- rapida: 4-5 zile (intestin subtire)

- lenta: epiderm (o luna), plamani, inima (ani)

Repartitie

- unistratificat => celule stem adulte:

o izolate printre celulele tesutului (cale genitala masculina, epididim – ep simplu,
cilindric)
o grupate in anumite regiuni – zone germinative cu celule stem
 in mucoasa gastrica, epiteliul formeaza din loc in loc invaginari numite cripte
plastice (in partea lor profunda se gasesc celule stem adulte)
 in intestinul gros, epiteliul formeaza cripte lieberkuhn, glande intestinale cu
zona germinativa localizata profund
- pluristratificat – celulele stem adulte sunt in stratul bazal sau germinativ

METAPLAZIA

- Este prezenta si la conjuctiv

- Este capacitatea unui epiteliu de a se transforma dintr-un anumit tip de epiteliu intr-un alt
tip
- Are loc in momentul in care tesut epiteliul este supus actiunii cronice a unor factori nocivi
din mediu
- Avantajul este caracterul reversibil => epiteliul isi recapata aspectul initial
- Cea mai frecventa metaplazie este cea pavimentoasa
- Metaplazia are efect nefavorabil asupra organismului pentru ca epiteliul isi pierde functia
- Cel mai expus este epiteliul cailor respiratorii, bronhiilor (care isi pierde functiile de incalzire,
curatare a aerului)
- Poate fi indusa de factori patologici: hipovitaminoza A (carenta de retinol) antreneaza o
metaplazie pavimentoasa a epiteliului bronsic si al ep vezicii urinare

CLASIFICAREA EPITELIILOR

Exista o clasificare din punct de vedere functional

- de acoperire
- glandulare
- senzoriale
 A. DE ACOPERIRE - sunt acele epitelii care acopera suprafata corpului sau captusesc cavitati

Clasificare:

- Dupa nr de straturi
o Unistratificat (simple, monostratif)
 Au raport cu matricea adiacenta
 Au toate aceeasi forma
 Intervin in procese de absorbtie si secretie
 Rol minor de protectie
 Pt epiteliile unistratif pavimentoase se utilizeaza 2 termeni specifici:
o Endoteliu: ep simplu pav care captuseste segmente vasculare
o Mezoteliu: ep simplu pav care intra in alcatuirea seroaselor
(captuseste cavitati inchise ale organismului pleurala, pericardiala,
peritoneala)
o Pluristratificat (stratif)
 Doar o parte au raport direct cu matricea
 Au forme diferite in straturi, denumirea se da dupa forma cel din stratul
superficial
 Predominant rol de bariera, protectie, unele sunt moderat permeabile
pentru apa si molecule mici
o Pseudostratificat: forma speciala de unistratificat
 Nucleii par asezati pe mai multe randuri, dar toate celulele au raport cu mb
bazala
 Nu toate celulele ajung la suprafata pentru ca celulele au inaltimi si forme
diferite => si nucleii sunt dispusi la fel
 Au specializari membranare:
o Pseudounistratif cilindric ciliat: epiteliul respirator
o Pseudounistratif cilindric cu stereocili: cai genitale masculine
(epididim si canal deferent)
o De tranzitie, uroteliu, polimorf
 Prezent numai la nivelul cailor urinare (calice mici -> segment proximal
uretra)
 Prezinta mai multe forme celulare
 Polimorf pentru ca celulele sunt dispuse in straturi:
o Strat bazal (cubice, usor cilindrice)
o Strat intermediar (mai multe randuri cu forma diferita, portiunea
apicala e latita, asemanata cu o racheta de tenis => stratul celulelor
in racheta)
o Strat superficial (mai latite, uninucleate sau binucleate, acopera 2-3
celule subiacente => celule umbreliforme)
 Este o forma de trecere intre epiteliul pluristratif cilindric si pavimentos
 Are 2 forme:
o nr de straturi celulare mai mare (5-6), celulele sunt mai destinse,
rotunde si bombate
 o epiteliul pare aplatizat (3-4 straturi), formele celulare se modifica,
cele umbreliforme devin turtite
 Isi poate modifica nr de straturi celulare si forma in raport cu gradul de
intindere al epiteliului, care variaza in functie de cantitatea de urina care se
acumuleaza in vezica (gradul de distensie al vezicii)
 celulele umbreliforme au particularitati care explica modificarile in
caracteristicile lor in raport cu gradul de umplere al vezicii
o au mb apicala organizata in mod aparte – nu au distributie uniforma,
prezinta zone mai ingrosate separate de zone mai subtiri
o compozitie chimica diferita: mb apicala e mai bogata in lipide
(cerebrozide) contribuind la rolul de bariera osmotica

***Zonele mai ingrosate (placi rigide – la nivelul lor, mb celulara are foita externa din structura
trilaminata mai groasa, chiar dubla, Aceasta ingrosare este datorata unor proteine transmb
denumite uroplakine. Ele au domeniul extracelular foarte dezvoltat, iar domeniul citoplasmatic este
ancorat la elemente ale citoscheletului => la actionarea domeniului citoplasmatic, proteina va fi
tractionata spre citoplasma apicala => mb se invagineaza => rezerve membranare. Cand placile rigide
sunt invaginate, suprafata membranara este mai rigida => celulele sunt bombate. Cand invaginarile
sunt la suprafata, celulele se aplatizeaza) separate de zona mai subtiri (corespund membranei
celulare nemodificate, actioneaza ca arii de tip balama)

 ME a aratat ca cel putin o parte din celule, inclusiv cele superficiale, poseda
prelungiri fine care se ancoreaza la mb bazala => atunci cand presiunea
asupra epiteliului creste, celulele aluneca unele printre altele => se reduce
nr de straturi
 glisarea celulelor unele printre celelalte + invaginarile permit modificarea
formei celulare
 In stratul superficial al uroteliului, zona apicala este mai intens colorata =
cuticula, este corespondentul placilor rigide care au revenit la suprafata
- Forma celulelor
o Pavimentoase
o Cubice
o Cilindrice

EPITELII GLANDULARE – specializate in functia de secretie

- Ca raspuns la un stimul, celula epiteliala sintetizeaza un anumit compus pe care il excreta

- Exista situatii in care celulele epiteliului glandular desfasoara o activitate de secretie redusa,
produsul eliminat fiind de fapt preluat din capilarele sanguine aflate in vecinatatea celulei =>
este o trecere a componentelor (ex: glanda sudoripara)
- Dupa modul in care isi elimina produsul de secretie:
o Exocrine
o Endocrine
FORMARE

- Porneste de la o lama de tesut epitelial, la nivelul careia are loc o proliferare celulara cu
aparitia unui mugure epitelial, care progreseaza pe tesutul conjunctiv adiacent => tesut
mezenhimal
- Daca acest mugure pastreaza legatura cu epiteliul de origine => ep glandular exocrin. Se
diferentiaza un grup de celule in partea profunda: celule secretorii = adenomerul glandei si
un grup de celule care continua adenomerul si delimiteaza un spatiu=ductul glandei
- Daca legatura cu lama epiteliala se pierde => ep gl endocrin, celule organizate in diferite
moduri vor stabili raporturi cu o bogata retea de capilare in care va fi deversat produsul de
secretie
- Cand ep gl se asociaza cu tesutul conjunctiv, vase si nervi => glanda epiteliala

Glandele ep sunt:

- Exocrine
- Endocrine
- Mixte (amficrine)

CLASIFICARE

EXOCRINE

- Dupa structura: nr de celule

o Unicelulara – celula caliciforma
o Multicelulara, localizata:
 in epiteliul de invelis (nu exista tubi, comunica direct cu epiteliul)
 In epiteliu secretor de invelis (nu exista tubi, comunica direct cu epiteliul) –
in mucoasa gastrica
 In grupuri compacte
o Acini
o Tubi
- Dupa sistemul canalicular
o Duct unic – simpla
o Duct ramificat – compusa (ramificarea participa si la impartirea in lobi si lobuli)
- Dupa aspectul adenomerului
o Tubulare
o Acinoase/alveolare (diferenta este lungimea canalului)
o Tubulo-acinoase/tubulo-alveolare
 Glanda sudoripara: simpla, tubulara, glomerulara (adenomerul e incolacit)
- Dupa natura produsului de secretie:
o Mucoasa: produsul are aspect vascos, cu proteine (multe mucine – glicoproteine
inalt glicozilate)
o Seroasa: secretie apoasa, cu activitate enzimatica intensa (parotida – cu amilaza)
o Mixta:
 Mucoseroasa: sublinguala
 Seromucoasa: submandibulara
 o Uleioasa: mixtura de lipide la nivelul glandelor sebacee
- Dupa mecanismul de excretie
o Merocrine/ecrine – majoritatea glandelor exocrine, produsul este eliminat prin
exocitoza
o Apocrine – produsul este eliminat impreuna cu o parte din citoplasma si membrana
apicala
 Gl mamare
 Gl ceruminoase (conduct auditiv extern)
 Gl Moll (pleoape)
o Holocrine – glande sebacee
 Pe masura ce produsul de sinteza apare, se acumuleaza in cantitati din ce in
ce mai mari in citoplasma, producand degenerarea si liza celulei, odata cu
produsul de secretie se elimina si fragmente celulare

ENDOCRINE

- Lipsite de sistem canalicular

- Majoritatea sunt alcatuite din celule glandulare in raport cu mb bazala => origine epiteliala
- Produsul de sinteza al celulelor endocrine va fi eliminat in mediul intern fie
o Imediat dupa sinteza – celule fara granule
o Dupa stocare
 Intracelulare – celule cu granule de secretie
 Extracelular – caracteristica glandei tiroide, produsii se stocheaza la nivelul
unei cavitati foliculare, in coloid

CLASIFICARE

- Dupa modul de dispunere al celulelor

o Cuiburi (lobul anterior al hipofizei)
o Cordoane (CSR – zona fasciculata)
o Foliculi (tiroida)
- Dupa natura produsului de sinteza
o Celule care produc amine si polipeptide mici – SNED – sunt celule glandulare
dispersate in organism => alcatuiesc ss neuroendocrin difuz
o Celule care produc polipeptide mari, proteine, glicoproteine – PTH, adenohipofiza
o Celule care produc hormoni steroizi
o Mixte (amficrine) – gonade, pancreas si ficat
 Functiile (endo si exo) se desfasoara in segmente diferite: pancreas (grup
compact – acini, celule dispersate - insule Langerhans), gonade
 Functiile se desfasoara in acelasi segment: ficat (elaborarea bilei, secretie de
hormoni: somatomedine, GHRH)