Sunteți pe pagina 1din 8

CURS 7

Procesele de sinteză şi secreţie celulară

CURS 7 Procesele de sinteză şi secreţie celulară

CUPRINS

• CE SUNT ORGANITELE?

• FUNCŢIILE ORGANITELOR

• ORGANITELE IMPLICATE ÎN SINTEZA ŞI SECREŢIA CELULARĂ – ULTRASTRUCTURĂ ŞI FUNCŢII

– RIBOZOMII

– RETICULUL ENDOPLASMIC

– APARATUL GOLGI

2

CE SUNT ORGANITELE?

• Organitele sunt structuri intracelulare ce îndeplinesc funcţii specializate.

• Majoritatea sunt structuri delimitate de membrană, ce corespund unor compartimente interne distincte în citoplasmă – ele compartimentează funcţiile în celulă

• Fiecare din aceste organite conţine propriul său set de proteine:

enzime care catalizează reacţiile ce se desfăşoară în fiecare organit, şi • alte molecule specializate, ex. transportori care transportă selectiv molecule mici în şi din lumenul organitului prin membrană.

3

ORGANITE CELULARE

endozom citosol lizozom aparat Golgi peroxizom mitocondrie reticul endoplasmic cu poliribozomi ataşaţi
endozom
citosol
lizozom
aparat Golgi
peroxizom
mitocondrie
reticul endoplasmic cu
poliribozomi ataşaţi
poliribozomi
nucleu
liberi
membrana celulară
4

FUNCŢIILE ORGANITELOR

• Procesele de sinteză şi secreţie celulară

ribozomii

reticulul endoplasmic

aparatul Golgi

• Producţia de energie

mitocondriile

• Digestia şi procese de oxidare celulară

lizozomii

peroxizomii

• Mişcările celulare – elementele citoscheletului

5

ORGANITELE IMPLICATE ÎN PROCESELE DE SINTEZĂ ŞI SECREŢIE CELULARĂ

Sinteza şi secreţia → proprietate fundamentală a tuturor tipurilor de celule – sintetizează în mod continuu mici cantităţi de proteine necesare înlocuirii celor uzate.

• Celule specializate – celule secretoare pentru: proteine, polipeptide, amine biogene, glicoproteine, hormoni steroizi.

• Organitele implicate în ciclul secretor sunt:

Ribozomii – sediul sintezei de proteine,

Reticulul endoplasmic – segregarea şi prelucrarea proteinelor şi sinteza de lipide,

Aparatul Golgi – proteinele sunt concentrate, împachetate şi expediate prin vezicule secretorii.

6

RIBOZOMII

• Ribozomii sunt organite care sintetizează proteine.

• Sunt organite corpusculare, cu un diametru de ~30nm – pot fi observaţi doar la microscopul electronic.

Nu au membrană – sunt alcătuiţi din ribonucleoproteine:

– ARN ribozomal (ARNr)

– Proteine ribozomale

• Sunt formaţi din două subunităţi care se asamblează pentru a traduce ARN-ul mesager (ARNm) într-un lanţ polipeptidic în timpul sintezei de proteine.

• Sunt singurele organite prezente şi la eucariote şi la procariote.

7

RIBOZOMII EUCARIOTELOR

RIBOZOMII EUCARIOTELOR 8 S = Svedberg, unitate de migrare la centrifugare în funcţie de mărime şi

8

S = Svedberg, unitate de migrare la centrifugare în funcţie de mărime şi densitate

TIPURI DE RIBOZOMI

Ribozomii liberi → sintetizează proteine pentru celulă (ex. enzimele glicolizei), se găsesc în citoplasmă

Ribozomii ataşaţi → sintetizează proteine destinate pentru:

– export – secreţia celulară

– membrana celulară

– lizozomi

se găsesc ataşaţi pe faţa citoplasmatică a membranelor reticulului endoplasmic

9

poliribozom liber în citosol subunităţi ribozomale în citosol peptidul semnal pt. RE poliribozom legat de
poliribozom liber în
citosol
subunităţi ribozomale în
citosol
peptidul
semnal
pt. RE
poliribozom legat de
RE prin multiple
lanţuri polipeptidice
membrana RE
10
11
11

FUNCŢIA RIBOZOMILOR – SINTEZA DE PROTEINE

ARN-ul mesager (ARNm) este tradus de ribozomi prin utilizarea ARN de transfer (ARNt) cu aminoacizi ataşaţi pentru a descifra şi interpreta informaţia genetică → sinteza proteinelor = traducere. Mai mulţi ribozomi traduc simultan aceeaşi moleculă de

ARNm :

ARNm + ribozomii implicaţi în traducerea sa =

poliribozom.

Ribozom polypeptide chain small ARNm subunit Direction of directia translation traducerii 12
Ribozom
polypeptide chain
small
ARNm
subunit
Direction of
directia
translation
traducerii
12

• Mecanismul molecular implicat în traducere are trei componente principale:

ribozomii (ARNr + proteine)– efectuează sinteza proteinelor;

ARNt – aliniază aminoacizii în ordinea corectă de-a lungul matriţei de ARNm;

ARNm – codifică, în secvenţa sa de nucleotide, informaţia pentru secvenţa de aminoacizi a polipeptidului ce urmează a fi sintetizat.

13

• ARN-ul de transfer (ARNt) : – la un capăt (anticodon) se ataşează specific de

ARN-ul de transfer (ARNt):

– la un capăt (anticodon) se ataşează specific de codonul specific din molecula de ARNm,

– la celălalt capăt poartă aminoacidul specificat de codonul respectiv.

• Fiecare aminoacid este specificat de un triplet de nucleotide din molecula de ARNm → codon.

14

FORMAREA aminoacil-ARNt

20 aminoacizi → > 20 ARNt →

20 aminoacil-

ARNt-sintetaze

→ > 20 ARNt → 20 aminoacil- ARNt-sintetaze • Aminoacidul este ataşat de capătul 3’ al

• Aminoacidul este ataşat de capătul 3’ al ARNt prin gruparea carboxil

• Enzime – aminoacil-ARNt-sintetaze → reacţie în doi paşi:

activarea aminoacidului – aminoacid-adenilat (formarea unei legături macroergice cu consum de ATP)

legarea covalentă a aminoacidului de ARNt ce conţine

anticodonul corect

15

ROLUL RIBOZOMILOR – catalizează formarea legăturii peptidice (ARNr al subunităţii mari)

•

Un ribozom prezintă trei situsuri de legare pentru ARN – unul pentru ARNm pe subunitatea mică şi două pentru ARNt pe subunitatea mare:

Situsul peptidil (P) – ţine molecula de ARNt care leagă capătul crescând al lanţului polipeptidic;

Situsul aminoacil (A) – ţine molecula de ARNt care

aduce următorur aminoacid ce urmează a fi încorporat.

16

ETAPELE SINTEZEI PROTEICE

INIŢIEREA → ARNm se cuplează la o subunitate ribozomală mică şi la aminoacil-ARNt (metionină – codonul AUG de pe ARNm ); apoi are loc cuplarea subunităţii mari pentru a forma complexul de iniţiere.

ELONGAREA → Polipeptidul nascent este alungit prin legarea covalentă succesivă a aminoacizilor de pe ARNt ce ocupă situsurile P şi A.

TERMINAREA ŞI ELIBERAREA polipeptidului → Completarea lanţului polipeptidic este semnalizată de codonii stop din ARNm. Polipeptidul este eliberat din ribozom cu ajutorul factorilor de eliberare.

17

Iniţierea Elongarea 18 Terminarea

Iniţierea

Iniţierea Elongarea 18 Terminarea

Elongarea

18
18

Terminarea

RETICULUL ENDOPLASMIC

• Toate celulele eucariote prezintă reticul endoplasmic (RE).

• RE este organizat într-o reţea de tubi ramificaţi şi saci aplatizaţi care se extind în toată citoplasma. Tubii şi sacii sunt interconectaţi astfel că:

membrana RE formează o structură continuă ce delimitează

– un singur spaţiu intern – lumenul RE.

• Membrana RE se continuă cu membrana nucleului.

• Există două tipuri de RE:

RE rugos şi

RE neted

19

• RE rugos are pe suprafaţa sa ribozomi implicaţi în sinteza de proteine RE neted
• RE rugos are pe
suprafaţa sa ribozomi
implicaţi în sinteza de
proteine
RE neted
RE rugos
Membrana nucleară
• RE neted nu are
ribozomi ataşaţi; slab
reprezentat în majoritatea
celulelor → RE de
tranziţie – locul de
formare al veziculelor de
transport pentru aparatul
Golgi
Lumenul RE
Cisterne
Ribozomi
Veziculă de transport
RE neted
RE de tranziţie
200 µm
RE rugos
20

FUNCŢIILE RE

RE rugos

Translocarea proteinelor, împachetarea şi transportul proteinelor pentru membrana celulară, lizozomi sau pentru a fi secretate. Aceste proteine sunt marcate cu o secvenţă semnal pentru RE.

Glicozilarea proteinelor: ataşarea de oligozaharide.

Formarea de legături disulfidice – stabilizarea structurii terţiare şi cuaternare a proteinelor

Sinteza membranelor – ancorarea proteinelor transmembranare şi sinteza lipidelor (RE rugos şi neted) pentru RE, Golgi, endozomi, lizozomi, vezicule secretorii şi membrana celulară.

21

Translocarea proteinelor are loc co-translaţional şi depinde de particule din citoplasmă ( SRP = particula

Translocarea proteinelor are loc co-translaţional şi depinde de particule din citoplasmă (SRP = particula de recunoaştere a semnalului, precum şi de proteine specifice membranei RER cum ar fi:

receptori pentru SRP, şi

– canale numite translocatori.

22

Glicozilarea → un oligozaharid preformat este transferat în bloc pe proteine din RE în timpul etapei de elongare.

• Se numeşte N-glicozilare (glicozilare la azot = rezidiu de asparagină).

• Oligozaharidul este format pe un precursor numit dolicol (din N-

acetilglucozamină, manoză şi glucoză).

• Oligozaharidul este format pe un precursor numit dolicol (din N- acetilglucozamină, manoză şi glucoză). 2

23

FUNCŢIILE RE

RE neted

Sinteza lipidelor în celule specializate:

• Celulele din corticala glandelor suprarenale (hormoni sterioizi);

• Hepatocitele – lipide pentru lipoproteine;

Metabolismul glucidelor, inclusiv a glicogenului – enzima marker a RE neted – glucozo-6 fosfataza;

Depozit de ioni de calciu – în particular important în fibrele musculare – reticul sarcoplasmic;

Detoxificarea medicamentelor – citocromul P450;

RE de tranziţie – aici se formează veziculele de transport ce transferă proteinele nou sintetizate şi lipide de la RE al aparatul Golgi

24

APARATUL GOLGI

• Aparatul Golgi este compus din stive de cisterne aplatizate delimitate de membrane.

• Stiva de cisterne prezintă trei regiuni funcţionale: zona cis, zona medială şi zona trans.

• În jurul cisternelor se găsesc vezicule:

– în zona cis – veziculele de transport de la RE fuzionează pentru a forma noi cisterne.

– în zona trans sunt vezicule sferice ce s-au format din cisterne – vezicule de secreţie.

• Fiecare zonă conţine enzime specifice care modifică selectiv substanţele în lumenul organitului, în funcţie de destinaţie.

25

26
26
26

• Aparatul Golgi este o structură polarizată. Mişcarea substanţelor prin aparatul Golgi se aseamănă cu mişcarea pe o scară rulantă.

• Cisternele Golgi se modifică gradual:

– Veziculele de transport de la RE se unesc pentru a forma noi cisterne în zona cis; aici se găsesc enzime pentru fazele iniţiale ale procesării;

– Cisternele cis sunt împinse şi transformate în cisterne intermediare şi apoi în cisterne trans; prin transport vezicular retrograd primesc enzime specifice procesării tardive;

– În zona trans se formează veziculele ce conţin încărcătura specifică sortată pentru diferite destinaţii în celulă.

27

Aparatul Golgi – structură polarizată faţa cis (faţa “de formare”) 1 Veziculele de la 2
Aparatul Golgi – structură polarizată
faţa cis
(faţa “de formare”)
1 Veziculele de la
2 Veziculele se unesc formând
0.10 µm
6 Veziculele
transportă anumite
proteine înapoi la RE
RE ajung la Golgi
noi cisterne Golgi
Cisterne
3 Maturarea
cisternelor:
se deplaseză
din direcţie cis
în direcţie trans
Veziculele formate
4 în aparatul Golgi
transportă proteine
specifice altor sedii
celulare sau la
plasmalemă pentru
5
secreţie

Veziculele transportă proteine specifice înapoi la cisterne şi RE

faţa trans (faţa “de maturare”)

28

FUNCŢIILE APARATULUI GOLGI

• Modifică proteinele prin:

– adăugarea de glucide – glicozilarea– se formează glicoproteinele → principala procesare.

– adăugarea de resturi fosfat – fosforilare.

• În celulele epiteliale secretoare de mucus – sintetizează mucopolizaharidele (proteoglicanii) prin O-glicozilare.

Marchează cu secvenţe semnal proteinele, ceea ce determină destinaţia finală a moleculelor.

• de exemplu, aparatul Golgi adaugă un rest de manoză-6-fosfat, pentru a marca proteinele destinate pentru lizozomi.

Sortează şi împachetează substanţele destinate secreţiei celulare (exocitoză) sau pentru utilizarea în membrana celulară sau lizozomi.

Originea lizozomilor.

29

RECAPITULARE:

Numiţi diferite procese celulare în care sunt implicate organitele R: sinteza şi secreţia, generarea de energie, digestia, motilitatea

Ribozomii, reticulul endoplasmic şi mitocondriile sunt implicate în procesele de sinteză şi secreţie celulară (Adevărat/Fals) R: Fals Ribozomii, reticulul endoplasmic şi aparatul Golgi

Ribozomii nu au membrană – sunt organite corpusculare formate din ribonucleoproteine. (Adevărat/Fals) R: Adevărat

Numiţi tipurile de ARN implicate în sinteza proteinelor. R: ARNr – ribozomal, ARNm – mesager, ARNt – de transport

30

Proteinele ribozomale catalizează formarea legăturii peptidice. (Adevărat/Fals) R: Fals - ARNr catalizează formarea legăturii peptidice

Elongarea reprezintă cuplarea subunităţilor ribozomale cu ARNm şi primul ARNt. (Adevărat/Fals) R: Fals Iniţierea

Reticulul endoplasmic este un organit prezent atât la eucariote cât şi la procariote. (Adevărat/Fals) R: Fals procariotele nu au organite delimitate de membrană, au doar ribozomi

Membrana reticulului endoplasmic prezintă transportori pentru proteine numiţi translocatori. (Adevărat/Fals) R: Adevărat

31

Numiţi funcţii ale reticulului endoplasmic neted R: sinteza de lipide, detoxifierea medicamentelor, împachetarea în vezicule de transport a proteinelor

Aparatul Golgi prezintă tubuli interconectaţi înconjuraţi de vezicule. (Adevărat/Fals) R: Fals – cisterne aplatizate neconectate înconjurate de vezicule

Structura polarizată a aparatului Golgi este reprezentată de mişcarea într-un singur sens a produşilor de secreţie. (Adevărat/Fals) R: Adevărat

Numiţi tipuri de modificări pe care le suferă lanţul polipeptidic în RE şi aparatul Golgi.

R: glicozilare, fosforilare, formare de legături disulfidice

32