Cuprins

Introducere...........................................................................................................................Pag.4
Cap. I Conceptul de e-banking.............................................................................................Pag.5
1.1Istoricul Internet Banking-ului........................................................................................Pag.7
1.2Definirea conceptului de e-banking................................................................................Pag.8
Cap. II Tipuri de servicii bancare electronice....................................................................Pag.10
2.1 Home banking..............................................................................................................Pag.11
2.2Mobile Banking............................................................................................................Pag.12
2.3Internet banking............................................................................................................Pag.14
2.4Electronic banking........................................................................................................Pag.19
CAP.III Metodele de plată în activitatea e-banking...........................................................Pag.20
3.1.Metodele tradiţionale de plată......................................................................................Pag.20
3.2. Sisteme electronice de plăţi........................................................................................Pag.21
3.3. Banii electronici..........................................................................................................Pag.26
3.3.1. Tranzacţii cu monedă electronică –condiţii de desfăşurare.....................................Pag.27
3.3.2 Probleme legate de emiterea şi utilizarea banilor electronici..................................Pag.29
Cap. IV Securitatea și riscuri atașate serviciilor de e-banking..........................................Pag.30
4.1 Securitatea serviciilor de e-banking.............................................................................Pag.30
4.2 Riscuri atașate serviciilor de e-banking.......................................................................Pag.32
Cap.V Studiu de caz . Servicii de e-banking oferite de Banca Transilvania cliențiilor.....Pag.35
5.1 Scurt istoric al băncii Transilvania..............................................................................Pag.35
5.2 Serviciul de Mobile banking oferit de Banca Transilvania..........................................Pag.36
Concluzi.............................................................................................................................Pag.52
Bibliografie........................................................................................................................Pag.53

1
 Introducere

În anul 2016, circa 16.000 de instituţii financiare din întreaga lume ofereau servicii de
e-bancă. Serviciile e-banking utilizează computerul şi tehnologiile electronice ca suport
pentru efectuarea de plăţi şi alte trasferuri de documente. Prin utilizarea serviciului "Personal
Computer Banking" nu mai este nevoie ca să te deplasezi la bancă pentru a-ţi ridica extrasele
de cont, pentru a efectua plăţi în lei sau valută şi pentru a verifica dacă debitorii şi-au onorat
obligaţiile. Toate aceastea se pot efectua de la birou, prin intermediul computerului. În plus,
serviciul "Personal Computer Banking" este disponibil 24 de ore din 24, 7 zile pe săptămână.
Tranzacțiile efectuate prin intermediul instrumentelor de plată electronică și relațiile
dintre participanții la aceste tranzacții sunt reglementate de Regulamentul BNR nr. 4/20021.
Instrumentul de plată electronică poate fi atât un card sau un alt instrument de plată cu acces
la distanță, cât și un instrument de plată de tip monedă electronică (e-money). Şi în România,
serviciile bancare electronice s-au dezvoltat rapid în ultimii ani şi sunt în continuare în curs de
dezvoltare şi extindere. Conform Ordinelor ministrului Comunicaţiilor şi Tehnologiei
Informaţiei nr. 16/ februarie 20032 şi nr. 218/2004 privind avizarea instrumentelor de plată cu
acces la distanţă, în anul 2004, Ministerul Comunicaţiilor şi Tehnologiei Informaţiei a eliberat
avize pentru diverse servicii bancare electronice către 21 de bănci din România.
Serviciile bancare electronice reprezintă serviciile bancare care pot fi puse la
dispoziţia persoanelor fizice şi a companiilor de către o bancă prin mijloace electronice sau
parţial electronice, în general, prin intermediul unui telefon fix sau mobil, dar şi prin Internet.
Aceste servicii permit administrarea totală sau parţială a unui cont bancar, efectuată de
deţinătorul contului, contul putând fi curent, la termen sau de card, fără a mai fi necesară
deplasarea deţinătorului de cont la ghişeul băncii.Serviciile bancare electronice oferă acces la
diverse informaţii de cont şi financiarbancare, în general, şi pot permite efectuarea de

1
Legea nr. 365 din 2002 cu privire la comerţul electronic,M. Of.nr. 483 din 5 iulie 2002
2
Ordinul nr. 16/2003 privind procedura de avizare a instrumentelor de plată cu acces la distanță, de
tipul aplicațiilor Internet-banking sau home-banking
2
transferuri de fonduri şi plăţi din cont. Deţinătorii de conturi pot avea acces la aceste servicii
dacă se înregistrează la bancă în acest scop şi primesc, după acceptarea înregistrării, o
modalitate deidentificare unică care să le permită o utilizare sigură a serviciilor.

Cap. I Conceptul de e-banking

Dezvoltarea tehnicii de calcul din ultimele decenii a influenţat direct metodele şi

tehnicile utilizate în domeniul financiar bancar. Serviciile bancare tradiţionale, bazate pe
atragerea depozitelor şi acordarea de credite, reprezintă azi doar o parte din activitatea
băncilor. Trecerea la economia şi societatea bazate pe cunoştinţe, în condiţiile dezvoltării
accentuate a tehnologiei informaţiei şi comunicaţiilor, provoacă schimbări profunde în
sectorul serviciilor financiar-bancare. Succesul acestor servicii în noile condiţii este
puternic influenţat de reproiectarea şi diversificarea lor de aşa manieră încât să conducă nu
numai la obţinerea satisfacţiei clienţilor, ci şi la entuziasmarea lor3.
Introducerea noilor tehnologii în sfera bancară au dus la modificări importante în
rândul strategiilor de întâmpinare a clienţilor, sediile băncilor clasice, fiind luate tot mai
mult de băncile virtuale prin utilizarea serviciilor bancare la distanţă. Serviciile bancare la
distanţă sunt considerate reprezentative pentru noua economie, deoarece constituie unul
dintre produsele tipice ale acesteia. La început, infrastructura informaţională a fost
considerată de băncile dezvoltate din lume ca o simplă posibilitate de creare a unor noi
canale electronice de distribuţie a produselor existente. Din acest motiv, serviciile bancare
la distanţă au primit denumirea de servicii electronice sau e-banking.
Cu timpul, investiţiile în tehnologie au fost tot mai mari, concomitent cu procesul
de inovare a produselor bancare, ceea ce a generat un fenomen de randament crescător.
Băncile şi producătorii de tehnologii informaţionale au început să se stimuleze reciproc tot
mai mult în procesul de dezvoltare şi în crearea de profit. Creşterea gamei de servicii
bancare electronice a condus la extinderea bazei de clienţi, iar satisfacerea cererilor tot mai
sofisticate şi fidelizarea acestora a impus o cerere continuă pentru tehnologii noi. În ţările

3
Drigă, I., Produse şi servicii bancare, Editura Sitech, Craiova, 2012, pg.17

3
 avansate volumul tranzacţiilor efectuate utilizând mijloace electronice deţine ponderea cea
mai mare, deoarece oferă clienţilor un nivel înalt al serviciului, cu timp scăzut de răspuns,
indiferent unde se găsesc aceştia şi ce canale bancare folosesc.
Electronic banking este un termen generic utilizat pentru definirea procesului prin
care un client poate să efectueze operaţiuni bancare pe cale electronică, fără a se deplasa
efectiv la sediul băncii. În literatura de specialitate, dar mai ales în practica bancară, se
utilizează mai mulţi termeni, cum ar fi: PC banking, Internet banking, virtual banking, on-
line banking, home banking, remote electronic banking şi phone banking, care desemnează
diferite tipuri de servicii bancare electronice adesea folosite alternativ. Serviciile e-banking
presupun conectarea utilizatorului în reţea cu banca pe o linie de telecomunicaţie sigură,
autentificarea prin nume şi parolă şi recunoaşterea tranzacţiei. Singura deosebire
importantă între diferitele categorii de servicii electronice este linia de telecomunicaţie,
care poate fi de telefonie fixă sau mobilă, dintr-o reţea ATM sau Internet4.
E-banking include, de fapt, sisteme care permit clienţilor, persoane fizice sau
juridice, să aibă acces la conturi, să realizeze diferite tranzacţii sau să obţină informaţii cu
privire la produse şi servicii financiare prin intermediul unei reţele publice sau private,
inclusiv pe Internet.
E-banking-ul este definit de Comitetul de Supraveghere Bancară cu sediul la Basel
ca fiind activitatea de distribuire a serviciilor şi produselor bancare de valori diferite, prin
intermediul canalelor electronice. Produsele şi serviciile bancare pot include: atragerea
depozitelor bancare, acordarea împrumuturilor, managementul contabil, acordarea de
consultanţă financiară, precum şi furnizarea altor servicii şi produse de plată electronică
(cum ar fi moneda electronică).
Conceptul de bancă virtuală a fost definit în literatura de specialitate ca fiind banca
în care contactul poate fi făcut printr-o varietate de canale, dar menţinând aceeaşi interfaţă
şi accesând aceleaşi servicii.
Primele forme ale serviciilor de e-banking au apărut în anii 1970, când băncile au
început să privească aceste timpuri de servicii ca o alternativă pentru unele dintre serviciile
bancare tradiţionale. În primul rând, o astfel opţiune a fost considerată oportună din
moment ce asigura reducerea costurilor asociate funcţionării şi menţinerii unităţilor
teritoriale. Apoi, anumite tipuri de servicii electronice, cum ar fi ATM-urile şi serviciile de
transfer electronic de fonduri, au început să fie un element calitativ însemnat de
diferenţiere pentru băncile care le utilizau.

4
Drigă, I., Produse şi servicii bancare, Editura Sitech, Craiova, 2012, pg.18
4
 Având în vedere că băncile acţionează într-un mediu extrem de competitiv, datorită
faptului că oferă, în principiu, aceeaşi gamă de produse şi servicii, capacitatea lor de a se
diferenţia doar pe baza preţului este limitată, fapt pentru care este imperativ necesar, pentru
a rezista pe piaţă, să alinieze strategiile lor la contextul economic şi schimbările dictate de
noile cerinţe ale unei economii şi societăţi bazate pe cunoştinţe.
Termenul ,,on-line” a devenit popular la sfârşitul anilor ’80 şi s-a referit la utilizarea
unui calculator pentru a accesa sistemul bancar folosind o linie telefonică. Serviciile on-
line a început a fi utilizate în New York, în 1981, când patru dintre cele mai importante
bănci americane (Citibank, Chase Manhattan, Chemical şi Manifactured Hanover).
Implementarea metodelor moderne în activitatea bancară românească a necesitat nu
doar eforturi financiare deosebite, dar şi provocări legate de depăşirea unor mentalităţi care
încă mai persistă la nivelul consumatorului de servicii bancare.

1.1 Istoricul Internet Banking-ului

Serviciile bancare la distanţă, realizate pe cale electronică (e-Banking), îşi au

începutul în 1995 când banca americană Prezidential Bank din Mariland a lansat primele
servicii bancare prin Internet. La jumătatea lui 2003 peste 17% din americani utilizau
serviciile de bancă electronice. Serviciile de e-Banking sunt folosite însă actualmente în mod
majoritar de europeni - 48 de milioane de europeni faţă de 21 de milioane de americani şi 20
de milioane de japonezi, pe tot anul 2003. Circa 16.000 de instituţii financiare din întreaga
lume ofereau, în 2003, servicii de e-Banking. În România, serviciile de e-Banking s-au
dezvoltat rapid în ultimii câţiva ani şi sunt în continuare în curs de dezvoltare şi extindere.
Serviciile de e-banking utilizează computerul şi tehnologiile electronice ca suport pentru
efectuarea de plăţi şi alte trasferuri de documente. Prin utilizarea serviciului "Personal
Computer Banking" nu mai este nevoie ca să te deplasezi la bancă pentru a-ţi ridica extrasele
de cont, pentru a efectua plăţi în lei sau valută şi pentru a verifica dacă debitorii şi-au onorat
obligaţiile. Toate aceastea se pot efectua de la birou, prin intermediul computerului. În plus,
serviciul "Personal Computer Banking" este disponibil 24 de ore din 24, 7 zile pe
săptămână.La început a fost electronic-banking-ul, a urmat Internet-banking-ul, iar de curând,
în România a fost introdus serviciul de mobile-banking. Toate cele trei servicii oferă clientului
băncii, în principiu, cam aceleaşi facilităţi. Diferenţele dintre ele constau în libertatea de
mişcare oferită şi în canalul folosit pentru a comunica cu banca.

5
 Serviciile bancare electronice reprezintă clasa de servicii bancare care pot fi puse de o
bancă la dispoziţia persoanelor fizice şi companiilor prin mijloace electronice, sau parţial
electronice, în general prin intermediul unui telefon fix sau mobil, sau prin Internet. Aceste
servicii permit administrarea totală sau parţială a unui cont bancar, efectuată de deţinătorul de
cont, contul putând fi curent, la termen sau de card, fără a mai fie necesară deplasarea
deţinătorului de cont la un ghişeu de bancă.
Deţinătorii de conturi pot avea acces la aceste servicii dacă se înregistrează la bancă în
acest scop şi primesc, după acceptarea înregistrării, o metoda de identificare unică (nume,
parolă, PIN, expresii de control, dispozitiv special, etc.) care să le permită o utilizare sigură a
serviciilor. În România, serviciile bancare electronice s-au dezvoltat rapid în ultimii ani şi
sunt în continuare în curs de dezvoltare şi extindere. Conform Ordinelor ministrului
Comunicaţiilor şi Tehnologiei Informaţiei nr. 16/ februarie 20035 şi nr. 218/2004 privind
avizarea instrumentelor de plată cu acces la distanţă, în anul 2004, Ministerul Comunicaţiilor
şi Tehnologiei Informaţiei a eliberat avize pentru diverse servicii bancare electronice către 21
de bănci din România.

1.2 Definirea conceptului de e-banking

În general, electronic banking reprezintă, practic, un fel de “umbrelă” care acoperă

întregul proces prin care un client poate să realieze tranzacţii bancare pe cale electronică, fără
a fi nevoie să-şi viziteze banca. Următorii termeni se referă la o formă sau alta de e-
banking: computerul personal (PC banking), utilizarea Internetului (Internet banking), banca
virtuală (virtual banking), servicii bancare on-line, servicii bancare la domiciliu (home
banking), servicii bancare la distanţă (remote electronic banking) şi telefonul. Cele mai
utilizate servicii bancare electronice sunt: computerul personal (PC banking), Internet banking
sau serviciile bancare on-line.
Este necesar să menţionăm, totuşi, că termenii utilizaţi pentru a descrie diferitele tipuri
de servicii bancare electronice sunt, adesea, utilizaţi concomitent. Termenii generali cei mai
frecvenţi pentru desemnarea Internet Banking-ului, Home Banking-ului şi Mobile Banking-
ului sunt preluaţi din limba engleză, aceştia nu desemnează acelaşi lucru în cazul fiecărei
bănci şi se suprapun frecvent cu alţi termeni cum ar fi Remote Banking, Online Banking, PC

5
Ordinul nr. 16/2003 privind procedura de avizare a instrumentelor de plată cu acces la distanță, de tipul
aplicațiilor Internet-banking sau home-banking
6
Banking, Electronic Banking, Telephone Banking, Web Banking (site-ul băncii).PC banking
reprezintă o formă de servicii bancare online care le dă clienţilor posibilitatea de a executa
tranzacţii bancare de pe un computer via un modem. În acest caz, banca oferă clientului în
proprietate un software financiar care permite clientului să realizeze tranzacţii financiare prin
propriul său computer de acasă. În mod curent, multe bănci oferă sisteme de PC banking care
permit clienţilor să obţină extrase de cont cu soldurile conturilor, note de plată şi transferuri
de fonduri între conturi.
Internet banking, uneori este denumit serviciu bancar online şi este o formă mai
avansată de PC banking. Internet banking-ul utilizează Internetul ca şi canal de distribuţie
prin care se dirijează activitatea bancară, de exemplu: transferarea fondurilor, plata facturilor,
vizualizarea soldurilor conturilor de economii, plata ipotecilor şi cumpărarea instrumentelor
financiare şi a certificatelor de depozit. Serviciile bancare de Internet sunt cunoscute ca fiind
servicii virtuale (cyber net) interactive sau web-banks (web-site-urile băncilor)6. Aparut de
câtiva ani în străinătate şi de circa opt ani în România, Internet banking-ul măreşte şi mai mult
gradul de libertate al celor care ordonă plăţi şi transferuri. Aceştia nu mai sunt legaţi, în relaţia
cu banca, de drumul la ghişeu, dar nici măcar nu trebuie să se afle la sediul firmei.Daca la e-
banking serviciul nu se putea accesa decât de la calculatorul aflat în companie, Internet-
banking-ul poate fi utilizar de la orice calculator conectat la internet, indiferent unde se află
acesta. Practic, în cele mai multe cazuri, utilizatorul serviciului nici măcar nu trebuie să
posede un calculator al lui, un Internet-Café fiind suficient. Operaţiunile care se pot realiza
sunt aceleaşi ca în cazul e-banking.
Accesul de la distanţă la serviciile de e-banking se poate face prin mai multe canale de
acces, acestea fiind bazate, în principal, pe telefonul fix, telefonul mobil şi pe calculatorul
personal. Prin aceste canale, se transmit mesajele şi datele de solicitare a serviciului, se
desfăşoară dialogul între solicitant şi serviciu şi se primesc mesajele şi datele furnizate de
serviciu.

6
Talpoş, M.F., Internet banking în România, de la provocare la succes, Editura Casa Cărţii de Ştiinţă, Cluj-
Napoca, 2012 ,pg 58

7
 Cap. II Tipuri de servicii bancare electronice

Globalizarea reţelei Internet a adus integrare şi versatilitate tehnologiilor

informaţionale existente şi a deschis posibilităţile nelimitate de utilizare a acestora în toate
domeniile: comerţ, finanţe-bănci, educaţie, divertisment, ceea ce a îndreptăţit definirea reţelei
ca fiind “infrastructura informaţiei”, utilizată pentru desfăşurarea proceselor de piaţă şi a
tranzacţiilor. Diversificarea acestor servicii desfăşurate în acest domeniu se constituie ca şi un
proces continuu, dinamic, aparent fără limite, îndreptăţind opinia căreia reţeaua Internet
defineşte anatomia noii economii.7
Începand cu data de 1 iulie 2007 au fost avizate conform Ordinului MCTI nr.389 din
27 iunie 2007, privind procedura de avizare a instrumentelor de plată cu acces la distanţă, de
tipul aplicaţiilor internet-banking, home-banking sau mobile-banking.

Tabel nr. 2.1 Tipuri de servicii bancare electronice

Tipul Serviciului Mijlocul de realizare al

serviciului
Home banking Telefon fix

Electronic banking Pc
Mobile banking Telefon mobil

Internet banking Internet

7
Drigă, I., Produse şi servicii bancare, Editura Sitech, Craiova, 2012, pg.19
8
 2.1 Home banking

Home banking-ul este un sistem de derulare a operaţiunilor bancare care se bazează pe

conexiunea între computerul aflat la domiciliul său sediul clientului și computerul băncii.
Instrument de plată la distanţă tip home-banking - acel instrument de plată cu acces la
distanţă care se bazează pe o aplicaţie software a emitentului instalată la sediul deţinătorului,
pe o staţie de lucru individuală sau în reţea8
Prin Home Banking, clientul unei bănci poate afla informaţii detaliate despre situaţia
curentă a conturilor (de card, de depozit sau de credit) precum şi despre istoricul tranzacţiilor
realizate. În plus, prin intermediul unei aplicaţii informatice furnizate de banca, se pot efectua
o serie de operaţiuni bancare, fară a fi necesară deplasarea la sediul băncii.
Aplicaţiile de home banking sunt aplicaţii care se instalează pe computerul clientului,
iar comunicarea cu serverul băncii se realizează de obicei prin intermediul unui modem, pe o
linie telefonică securizată. Clientul trimite de fapt mesajele, ordine de plată, la bancă în
"pachete", iar pentru recepţionarea unor informaţii - de exemplu extras de cont, trebuie să
iniţializeze o sesiune de comunicare și să formuleze un request. Serviciile de home banking
au fost, și mai sunt încă utilizate în principal de către clienții-persoane juridice (companii și
corporații).
Serviciile bancare de tip home banking se bazează pe aplicaţii foarte complexe,
instalate în computerul aflat la sediul clientului. Completarea diferitelor documente ca
ordine de plată, dispoziţii de încasare valutară, dispoziţii de plată valutare se realizează în
majoritatea cazurilor off-line, iar conectarea cu serverul băncii se realizează prin modem, o
dată sau de mai multe ori pe zi, în funcţie de amploarea operaţiunilor. Aplicaţiile de acest
tip sunt disponibile 24 de ore pe zi, 7 zile pe săptămână. Ele cuprind, într-o majoritate
covârşitoare module de plăţi interne şi externe, de cash management, de semnătură
electronică. Presupun obligativitatea accesării sistemului de la sediul propriu, adică prezenţa
în firmă a unei persoane cu drept de iniţiere a operaţiunilor.

8
Georgescu - Golosiu, L. - Mijloace, modalităţi şi instrumente de plată, Ed. A.S.E., Bucuresti, 2003,pg.30
9
 Pentru a beneficia de un astfel de serviciu, clienţii nu trebuie iniţial decât să se
adreseze băncii şi să completeze o cerere, un formular în care trebuie menţionate conturile
ce se doresc accesate, persoanele autorizate să acceseze aplicaţia, informaţii tehnice etc.
Această cerere stă la baza contractului încheiat între bancă şi client
Un studiu recent al Insomar arată că primele două bănci din România cunoscute ca
furnizoare de home banking sunt BCR, cu 58 la sută, urmată de BRD, cu 51,8 la sută. BCR
are aproape 6.000 de clienţi pentru aplicaţia home banking (MultiCash BCR). Studiul
Insomar mai arată că utilitatea serviciului home banking a primit 4,16 puncte din 5
posibile, acest canal de distribuţie electronică a serviciilor bancare urmând să aibă cea mai
mare utilizare, în viitor, în defavoarea mobile banking-ului.
Beneficiile utilizării Home Banking:
 Economie de timp
 Fără drumuri la bancă
 Economie de bani
 Costurile operaţiunilor efectuate prin Home Banking sunt cu aproximativ 50% mai
mici decât cele efectuate la ghişeu.

2.2 Mobile Banking

Utilizatorii de servicii de telefonie mobilă nu mai folosesc telefoanele mobile doar

pentru voce, ci şi pentru transferul simultan de text, imagine şi sunet, transfer de date la
viteze din ce în ce mai mari. Telefonul mobil nu mai este doar un mijloc de simplă
comunicare în scop personal şi pentru afaceri, ci un complex instrument de business. De
altfel, consumatorii de servicii de telefonie mobilă au fost clasificaţi de o reţea de magazine în
mai multe categorii9, dintre care reţin atenţia clienţii numiţi business, care sunt atraşi de
terminalele business, ce le conferă un anume statut şi le oferă posibilităţi variate de acces la
informaţii – e-mail, GPRS, WAP (Wireless Application Protocol).
Mobile banking au apărut o dată cu extinderea tehnologiei WAP (Wireless Application
Protocol) şi sunt considerate de mare viitor, datorită prognozelor cu privire la extinderea în
lume a reţelelor „fără fir” (wireless). Deocamdată, aceste servicii permit efectuarea unei game
limitate de operaţiuni bancare prin intermediul telefonului mobil10.

9
Constantinescu R., Celularul vibrează în ritmul pieţei, articol în suplimentul e-finance al revistei Piaţa
Financiară, nr. 44, 2004, p. 69.
10
Drigă, I., Produse şi servicii bancare, Editura Sitech, Craiova, 2012,, pg.20
10
 Serviciul Mobile Banking poate fi accesat în două moduri, în funcţie de performanţele
telefonului mobil:

prin simpla transmitere/primire de SMS la un număr de telefon prestabilit în funcţie de

reţea;
 prin protocolul WAP respectiv protocolul 3G, pentru abonaţii reţelelor care utilizează
aparatele de telefon mobil dotate cu microbrowser. În acest caz, serviciul Mobile
Banking poate furniza în plus, faţă de serviciile menţionate mai sus, informaţii (sub
forma de pagini HTML)
Mobile banking, tehnologia de ultimă ora în ceea ce priveşte furnizarea serviciilor
financiare, promite să revoluţioneze modul de efectuare a tranzacţiilor. Explozia fără
precedent atât pe plan mondial, cât şi în Romania a numărului de telefoane mobile a făcut ca
tot mai multe bănci să ia în calcul dezvoltarea unei platforme de mobile-banking, care s-ar
putea constitui într-o alternativă chiar mai avantajoasă decât Internet banking. În Romania,
mobile banking-ul a fost introdus în 1999.
Operaţiunile bancare prin telefonul mobil (mobile banking) reprezintă o alternativă a
internetului în sensul că se pot transmite instrucţiuni bancare din orice loc şi în orice moment
prin telefonul mobil, deci fără un terminal PC conectat la o reţea. Mobile banking-ul este un
canal de operare de către un posesor de telefon mobil care poate transmite mesaje scrise la o
bancă pentru obţinerea de informaţii şi efectuarea de operaţiuni bancare şi poate primi mesaje
scrise sau sonore de răspuns.
Serviciile bancare oferite prin telefonia mobilă folosesc tehnologii standard privind
plăţile prin carduri, precum şi tehnologii standard sau vocale pentru operaţiuni de transfer
între conturile curente şi consultanţă bancară. Tranzacţiile sunt iniţiate în baza calităţii de
deţinător de card şi de cont curent la bancă.
Operaţiunile bancare care se pot efectua prin m-banking sunt următoarele:
 consultare privind soldul conturilor;
 consultare privind produsele şi serviciile bancare: depozite, credite, dobânzi, scoring,
cursuri valutare etc.;
 efectuarea de plăţi intrabancare pentru servicii furnizate de anumite companii;
11
  transfer de fonduri (în lei şi valută) între conturi;
 obţinerea unui extras de cont şi lista ultimelor 5-10 tranzacţii;
 solicitarea blocării contului de card în cazul pierderii/furtului cardului;
 avertizarea clientului la tranzacţiile efectuate din contul său de card la ATM sau POS
peste o anumită sumă;
 avertizarea clientului la epuizarea disponibilului, limitei de creditare sau modificarea
limitei de creditare.
Pentru a avea acces la aceste servicii trebuie mers la banca unde s-a deschis un cont
sau de unde s-a eliberat un card, completând un formular de acces la serviciul de e-banking,
se semnează un contract şi se stabilesc beneficiarii catre care se fac plaţi. În schimbul
acestora utilizatorul va primi o parolă şi un cod PIN pentru a putea intra direct pe site-ul
băncii sau pentru a intra în sistem.
Există o singură constrangere - banii din cont pot fi transferaţi către o lista predefinită
de companii. În cazul în care telefonul mobil este pierdut şi, prin absurd, găsitorul ar
cunoaşte "user name"-ul și parola, nu ar putea să transfere banii din cont decât spre o firmă
din lista predefinită.

2.3 Internet banking

Se apreciază că, datorită recentelor progrese în reţeaua Internet, serviciile bancare de

tip bancă electronică ar putea să se extindă semnificativ. Ieftinirea computerelor, coroborată
cu, calitatea serviciilor Internet, de mare viteză operaţională, oferite la preţuri mai accesibile,
prin sisteme de cablu ori conexiuni telefonice, fac posibilă o transformare fundamentală a
ordonării şi operării transferurilor monetare. Evoluţia acestor servicii va depinde şi de
înzestrarea tehnică a băncilor şi de stabilirea procedurilor care să asigure protecţia
participanţilor.11
Unul dintre mediile cel mai des utilizate de transmitere a informaţiilor între client și
bancă îl reprezintă internetul, care în fiecare an prezintă o tot mai mare popularitate. Astfel,
această oportunitate nu poate fi pierdută de bănci, aflate permanent în căutarea eficientizării
operaţionale şi a creşterii volumului vânzărilor de produse, concomitent cu sporirea clienţilor.
Instrumentul de plată la distanţă tip Internet - Banking este acel instrument de plată cu
acces la distanţă care se bazează pe tehnologia Internet (World Wide Web) şi pe sistemele

11
Şeulean V. - Sisteme de plăţi comparate, Ed. Orizonturi Universitare, Timişoara, 2001,pg.296
12
informatice ale emitentului.
Internet - Banking reprezintă un pachet de soluţii destinat interacţiunii la distanţă
dintre client şi bancă, care permite clienţilor - persoane fizice şi juridice - să-şi acceseze
informaţiile referitoare la conturi şi să genereze tranzacţii securizate prin intermediul
conexiunilor de tip Internet.

Potrivit OTP Bank, internet banking-ul este definit ca fiind un canal alternativ de
accesare a serviciilor băncii prin intermediul internetului.
Internet - banking, uneori este denumit serviciu bancar online şi reprezintă o formă
mai avansată de PC banking. Internet banking utilizează Internetul ca şi canal de distribuţie
prin care se dirijează activitatea bancară, de exemplu;: transferarea fondurilor, plata facturilor,
vizualizarea soldurilor conturilor de economii, plata ipotecilor şi cumpărarea instrumentelor
financiare şi a certificatelor de depozit. Serviciile bancare de Internet sunt cunoscute ca fiind
servicii virtuale (cyber, net) interactive sau web-banks (web-site-urile băncilor).12
Internet banking este un serviciu oferit de către bănci, clienţilor, serviciu prin care sunt
facilitate operaţiuni bancare on-line, de la distanţă. Sunt necesare doar un calculator,
indiferent de localizarea acestuia şi o conexiune internet. Accesul la acest serviciu este
asigurat în tot timpul anului, 24 de ore pe zi, 7 zile pe saptamâna.
Pe plan internaţional, există cel puţin două modele de abordare a serviciilor bancare
oferite prin Internet:
 Modelul exclusiv prin Internet, în care o bancă îşi desfăşoară activitatea exclusiv
online, fără a oferi şi servicii bancare clasice prin intermediul reţelei de sucursale şi
agenţii. Astfel de instituţii nu se regăsesc în peisajul bancar românesc.
 Modelul băncilor tradiţionale, care oferă clienţilor atât servicii clasice, cât şi servicii
electronice, cu acces la distanţă.
Principalele operaţiuni pe care clienţii le pot efectua prin intermediul instrumentelor
de tip Internet - Banking sunt:
 posibilitatea de a deschide conturi şi cărţi de credit;
 posibilitatea de a transfera fonduri între conturile clientului (card, depozite, conturi
curente);
 posibilitatea de a crea plăţi globale;
 posibilitatea de a realiza plăţi în orice valută folosind, inclusiv schimbul valutar;

12
Georgescu - Golosiu, L. - Mijloace, modalităţi şi instrumente de plată, Ed. A.S.E., Bucuresti, 2003,pg.15

13
  aflarea detaliilor despre situaţia conturilor personale.
În scopul asigurării unui înalt nivel de siguranţă, serviciile de tip Internet - Banking
sunt dezvoltate pe infrastructuri care respectă cerinţele standardelor internaţionale de
securitate a informaţiilor. Din momentul conectării clienţilor autorizaţi, orice schimb de date
se efectuează sub protocol securizat, ce utilizează chei şi algoritmi de criptare. Anumite bănci
pun la dispoziţia clienţilor şi dispozitive fizice speciale de securitate ataşate computerelor.
Autentificarea unui client poate fi realizată pe nivelele:
 nume şi parolă
 certificate digitale (cum este de exemplu, semnătura electronică utilizată de către
unele bănci comerciale)
 token-uri hardware (puternice mecanisme de autentificare)
Procedura care trebuie urmată pentru a beneficia de serviciu este strictă, tocmai pentru
o siguranţă maximă. "Solicitantul, care trebuie sa aibă cont deschis la noi, vine la banca,
completeaza o cerere, apoi i se înmanează în plic închis un "user name" şi o parolă. Intră apoi,
de acasă, pe site-ul băncii, introduce "user name"-ul şi parola primite şi în acel moment este
conectat. După aceasta, este obligat sa îşi schimbe parola, astfel încât nici angajaţii bancii să
nu o mai cunoască", afirmă Doru Vitalariu, administrator de sistem la Banca Comerciala a
Greciei (BCG).
Pentru ca o bancă să poată să pună la dispoziţia clienţilor serviciul de Internet -
Banking” ea trebuie să obţină un aviz emis de catre Ministerul Comunicaţiilor şi Tehnologiei
Informaţiei (MCTI).
Un mare avantaj pe care îl au utilizatorii serviciului de internet-banking îl reprezintă
faptul că toate datele referitoare la firma către care se face plata se completează automat.
Firma care ordonă plata prin internet este de ajuns să scrie doar numele destinatarului banilor.
În cazul în care către acesta au mai fost făcute transferuri în trecut, restul datelor sunt
completate automat din memoria calculatorului. Practic, timpul de completare scade de patru
ori. Comparaţia cu timpul necesar completarii manuale nici nu-şi mai are rostul.
Aplicaţiile de Internet - Banking nu presupun instalarea unui software special pe
computerul clientului. Datele sunt stocate direct pe serverul băncii, sub forma unei baze de
date accesibilă fiecărui client în funcţie de drepturile definite prin intermeduil unui site de
web. Accesul este securizat printr-o cheie de criptare-decriptare, prin utilizator şi parola de
acces.13

13
Dănilă N., Anghel L.C., Sinca F.E., Retail banking. Produse și servicii bancare retail, Editura Economică,
Bucureşti, 2012,pg71-72
14
 Tranzacţiile au loc online şi în timp real, beneficiind de acelaşi grad de protecţie
acordat de bancă propriului sistem informatic. Securitatea tranzacţiilor realizate prin Internet
este, de altfel un aspect principal care ar trebui să-l intereseze pe client.

În afară de disponibilitatea ridicată, acest serviciu oferă şi avantajul simplităţii. În

general, navigarea pe site-urile dedicate Internet - Banking - ului este simplă si intuitivă,
majoritatea interfeţelor acestui produs fiind „user friendly”.
Mai mult, pentru a încuraja folosirea Internet - Banking - ului, băncile percep
comisioane mai mici pentru operaţiile online decât pentru cele realizate la ghişeu sau prin
telefon.
Utilizând aceste module clienţii pot efectua plaţi prin ordine de plată de compensare
sau de trezorerie, pot transfera interbancar sume între conturile proprii de card şi/sau curente,
pot face plăţi valutare interne sau externe, pot vizualiza în orice moment soldurile conturilor
lor deschise la bancă, pot afla informaţii despre diverse cursuri valutare si dobânzi practicate
de bancă.
Principala problemă care trebuie avută în vedere de către o bancă în momentul în care
implementează acest tip de serviciu este securitatea comunicaţiilor prin internet. Deoarece
în cadrul Internet - Banking - ului se poate lucra cu sume foarte mari de bani, securitatea
sistemelor de transfer electronic este esenţială pentru buna funcţionare a serviciului. Astfel,
transmiterea datelor este securizată prin intermediul protocolului SSL cu o lungime a cheii de
criptare de 128 de biti
Internet banking-ul este unul dintre serviciile financiare cu un nivel de utilizare mai
redus în România. Astfel, dintre clienţii serviciilor financiare, sub 1% folosesc Internet -
Banking-ul. Utilizarea redusă de către români a serviciilor financiare oferite prin intermediul
internetului nu este diferită de tendinţa din întreaga lume, dar cert este că ea nu se datorează
slabelor performanţe ale sistemului electronic sau neprofesionalismului realizării unor site-uri
web.

15
 Tabel nr 2.2 Avantajele Internet Banking faţă de operaţiunile la ghişeu
Online Banking Operaţiuni la ghişeu

Viteza de Instant (câteva secunde) Nedeterminată, în funcţie de

răspuns lungimea cozii

Disponibilitate 24 de ore din 24 Program fix şi scurt

7 zile din 7

Costuri Minime - cu 10 pana la 50% mai mici Comisioane mai mari

datorate personalului

Servicii oferite Tranzacţii interne sau externe, ordine de Servicii complete cu

plată, extrase de cont, situaţia generală a eficienţă minimă
conturilor, informaţii detaliate despre
conturile curente, depozitele în sold,
creditele în derulare, procentele de dobânzi
practicate de bancă, istoricul tranzacţiilor
efectuate

Instrumente Plata facturilor, cursurile valutare BNR şi Instrumente utilitare

utilitare cursurile băncii, simulator de credite, disparate, ineficace
grafice cu diverse statistici financiare ale
clientului etc.

Drumuri la O singură dată pentru activarea serviciului De fiecare dată când e

bancă nevoie de o operaţiune

Securitate Cele mai noi tehnologii de securizare -

Flexibilitate Controlul aparţine utilizatorului Necesită implicarea unui

funcţionar bancar

Mobilitate Poate fi accesat din orice loc din lume cu Restricţionată la un număr
acces la internet limitat de unităţi teritoriale

Confidenţialitate Totală Discutabilă

16
 2.4 Electronic banking

Electronic banking (PC banking) - presupun existenţa unui calculator la client, pe care
banca instalează o aplicaţie software ce permite accesul la serverul băncii, prin intermediul
unei linii de telecomunicaţie. Datorită acestui aspect, în multe publicaţii de specialitate nu se
face o distincţie clară între home banking şi electronic banking, ambele fiind considerate
servicii bancare la domiciliul unei persoane sau al unei firme. Serviciile electronic banking
sunt utilizate mai mult de către firme, datorită facilităţilor de procesare rapidă a unui număr
mare de tranzacţii. Aceste servicii au în general funcţionalităţi extinse de cash management,
pot fi adaptate la specificul activităţii şi permit deopotrivă conectarea cu alte aplicaţii software
utilizate în bancă.14

14
Drigă, I., Produse şi servicii bancare, Editura Sitech, Craiova, 2012, pg.19
17
 CAP. III METODELE DE PLATĂ ÎN ACTIVITATEA
E-BANKING

În majoritatea cazurilor,e-banking implică plăţi on-line, ceea ce a dus la crearea unor

tipuri de bani electronici şi a unor sisteme de plată specifice.Modalitatea de plată reprezintă
una dintre cele mai importante probleme ridicate de extinderea comerţului în sfera
Internetului. În anii ’90, schimbul electronic de bani a revoluţionat mecanismele financiare,
asigurând trecerea de la tranzacţiile clasice la cele electronice. De la efectuarea
cumpărăturilor la scară redusă, până la afaceri de anvergura care antrenează echivalentul a
milioane de dolari, sistemele asumându-si principalele funcţii ale banilor:
 Instrument de schimb;
 Furnizor al standardelor aferente comparării diferitelor plăţi;
 Instrument al contabilităţii( permitand efectuarea evidentelor operative, în
general, şi estimarea datoriilor, în particular);
 Modalitate de estimare a rezervelor de valoare.

3.1.Metodele tradiţionale de plată

Metodele tradiţionale de plată/BASN99/ sunt încă întâlnite pe site-urile de comerţ
electronic, în special în ţările care nu au sistem electronic bine dezvoltat.
 Numerarul este reprezentat de bacnote şi monede, fiind cea mai răspândită metoda de
plată în activitatea bancară.
 Cecul reprezintă un înscris prin care o persoană dă ordin unei bănci să plătească o
sumă de bani unui beneficiar.
 Ordinul de plată reprezintă un document emis de plătitor, adresat băncii deţinătoare a
contului său, prin care cere acesteia să plătească o sumă determinată în favoarea unui
beneficiar.Ordinul de plată este cea mai utilizată metodă în România, mai ales în
tranzacţiile între persoane juridice.
 Biletul la ordin reprezintă un angajament al emitentului de a plăti el însuşi
beneficiarului o sumă de bani, la o dată eminentă.

18
  Acreditivul are ca obiectiv înlocuirea creditului acordat unei persoane.
 Rambursul reprezintă un sistem de expediere a mărfurilor conform căruia destinatarul
este obligat să achite la primire, expeditorului,contravoalarea mărfii.

3.2. Sisteme electronice de plăţi

Scopul unui sistem de plată este de a furniza mijloacele prin care o entitate, plătitor
(payer) sau cumpărător (buyer), transferă o sumă de bani unei alte entităţi, plătit (payee) sau
vânzător (dealer - în sistemele comerciale), în schimbul unor bunuri sau servicii15.
În afară de cei doi participanţi, într-un sistem de plată apar una sau mai multe instituţii
financiare care certifică faptul că valorile schimbate au asociate valori financiare reale în cele
mai multe sisteme, aceste instituţii sunt reprezentate de bănci, numite emitent şi colector.
Fluxul valorilor financiare reale este orientat dinspre plătitor (cumpărător), prin
intermediul instituţiilor financiare, către plătitor (vânzator) - figura 3.1.

emitent
colector

cumpărător vânzător

Fig 3.1. – Fluxul valorilor financiare

Sistemele de plată existente pot diferi în mod semnificativ. Ele pot fi clasificate în
functie de unele caracteristici, cum sunt:
 Proprietăţile de securitate. Întrucât scopul sistemelor de plată este de a transfera
valori financiare, securitatea ocupă un rol major. Caracteristicile care trebuie avute în

15
Rosca I. Gh. - Comerţul Electronic, Editura Economică, 2004, pg.68
19
 vedere sunt: integritatea/autorizarea, confidenţialitatea, disponibilitatea şi încrederea.
Pentru asigurarea acestor obiective se utilizează sistemele criptografice.
 Valoarea plăţilor. în funcţie de valoarea plăţilor, se disting sisteme pentru plăţi mici şi
mari, fiecare categorie având necesităţi diferite. Regula economică generală este
următoarea: costul pentru asigurarea tranzacţiei să nu fie mai mare decât valoarea
tranzacţiei înseşi. Sistemele cu plăţi mici sau foarte mici (microplăţi) nu includ
costuri de comercializare. Pe de altă parte, sistemele pentru plăţi de valoare mare
neceşită un nivel de securitate sporit, care de obicei are ca urmare creşterea costului
tranzacţiei.
 Tipul tranzacţiei. Tranzacţiile pot fi on-line şi off-line. Pentru fiecare plată on-line
este necesară stabilirea unei conexiuni între cumpărător şi un terţ (sau între vânzător şi
un terţ). Terţul poate fi o bancă sau o altă entitate cu o legătură on-line la o bancă.
Plată off-line presupune numai conexiunea între cumpărător şi vânzător.
 Confidenţialitatea (asigurarea anonimatului) plăţilor şi a entităţilor. Pentru un
cumpărător, este important să ştie dacă detaliile plăţilor efectuate pot fi observate şi
păstrate de vânzător sau de alţi terţi. Un sistem este anonim dacă identitatea
plătitorului nu poate fi determinată. De asemenea, unele sisteme prezintă proprietatea
că două plăţi efectuate de o aceeaşi entitate nu pot fi asociate (imtraceability).
 Momentul plăţii şi părţile implicate. Clasificarea sistemelor de plăţi se poate face şi în
funcţie de intervalul de timp scurs între momentul de iniţiere al plăţii (promisiunea de
plată) şi transferul efectiv al valorii de la plătitor. Din acest punct de vedere, sistemele
pot fi de următoarele tipuri:
 cu plată anticipată (prepaid) - contul plătitorului trebuie să fie debitat înainte
de iniţierea plăţii;
 cu plată prezentă (pay-now) - contul plătitorului este debitat la momentul
plăţii;
 cu plată ulterioară (pay-later) - contul plătitorului este debitat după ce contul
plătitului este creditat.
Deoarece sistemele pay-later pot fi folosite cu mici modificări ca sisteme pay-now
(sau invers), sistemele pot fi clasificate în:
 cash-like (prepaid) - sunt cunoscute şi sub denumirea de sisteme bazate pe conturi
(account-based);
 check-like (pay-now sau pay-later).

20
 Sistemele cash-like şi check-like sunt numite directe deoarece necesită participarea
cumpărătorului şi a vânzătorului. Dacă numai una dintre aceste două părţi este implicată (şi o
bancă), sistemul se numeşte indirect push, respectiv indirect pull. Sistemele de plată directe
pot fi on-line sau off-line; cele îndirecte nu pot fi decât on-line.
Cele mai utilizate sisteme de plăţi electronice pot fi grupate în următoarele categorii:
 carduri bancare bazate pe SET (Secure Electronic Transaction);
 on-line, cu monedă electronică;
 microplăţi;
 cu carduri cu valoare stocată (smart card, carte de debit);
 cecuri electronice /CIOA01/.16
Exemple de sisteme cu carduri bancare bazate pe SET
CyberCash a fost fondat în 1994 având ca obiect implementarea tehnologiilor de plată
precum comerţ electronic pe Internet. Au fost implementate trei sisteme de plată:
 bazat pe cărţi de credit (CyberCash)
 bazat pe monede electronice(CyberCoin)
 bazat pe cecuri digitale(CyberCash Check)
Serviciul pentru plată bazat pe cărţi de credit a fost introdus în 1995 şi este, în
general, asemănător celui din protocolul SET (Secure Electronic Transaction).Sistemul de
plată bazat pe cecuri digitale este utilizat în special pentru plata on-line a facturilor, în acest
sens fiind necesar un program special, atât la vânzător, cât şi la cumpărător.Vânzătorul trimite
prin e-mail o factură cumpărătorului, pe care el îşi înscrie coordonatele bancare. Factura se
reîntoarce vânzătorului, cu datele cumpărătorului criptate, şi este trimisă server-ului
CyberCash cu datele de cont ale vânzătorului. Server-ul va cere autorizaşia de debit de la
băncile implicate, iar când aceasta ajunge la vânzător, se va livra marfa comandată.
Payline/SG2 (payline.com) reprezintă soluţia franceză de teleplate prin carte bancară.
Numărul cărşii bancare a clientului nu trece pe la comerciant, ci printr-un gestionar securizat
de efectuare a plăţilor. Pentru comerciant, acest sistem este asemănător cu cel al comerţului
prin corespondenţă. Nu necesită nici un program special pentru cumpărător.
Exemple de sisteme on-line, cu moneda electronică
Ecash a fost implementat de către societatea DigiCash (www.digicash.com) şi
reprezintă un sistem de plată pe Internet bazat pe principiul banilor reali (de ,,hârtie”). A fost
inventat de David Chaum în Olanda şi foloseşte criptografia cu chei publice, care asigură atât
semnăturile digitale, cât şi semnăturile ,,oarbe” (blind signatures). Sistemul este concentrat pe

16
Rosca I. Gh. - Comerţul Electronic, Editura Economică, 2004, pg. 77
21
asigurarea anonimităţii banilor electronici, iar cumpărătorul şi vânzătorul trebuie să posede
cont la aceiaşi bancă. La cerere, banii din contul din bancă sunt împărţiţi în micromonede de
câţiva cenţi bucata, numerotate, care pot fi transferate ( în totalitate sau doar în parte) pe
calculatorul local, acesta devenind un ,,portofel” electronic. Pentru a evita frauda, clientul
semnează fiecare micro-moneda şi o transferă cifrat (cu cheie publică, ca de exemplu PGP)
vânzătorului. Vânzătorul păstrează o urmă a tranzacţiei, fără a şti cine a făcut comanda.
Ambii parteneri trebuie să aibă un program special, care este gratuit. Server-ul principal, First
Digital Bank, păstrează o bază de date cu utilizatorii şi monedele (e-cash) folosite pentru a
detecta tentativele de folosire multiplă. Baza de date creşte în timp, crescând şi costurile
pentru detectarea folosirii multiple.
NetCash reprezintă un sistem de plată proiectat pentru a înlătura inconvenienţele
folosirii unei baze de date de dimensiuni foarte mari(Ecash). Aceasta propune o arhitectură cu
servere multiple, oferind stabilitate şi acceptabilitate şi foloseşte sistemul de autentificare
Kerberos pentru asigurarea securităţii. Serverele de monedă emit şi gestionează serii de bani,
iar în momentul plăţilor, seriile banilor cheltuiţi sunt şterse din baza de date şi înlocuite cu
alte serii, în limita unui plafon stabilit.
Exemple de microplăţi
Serviciul CyberCoin, introdus la începutul anului 1997 de CyberCash, este destinat
plăţilor de mică valoare, sub 10 dolari. Cei care subscriu sistemului cumpără monede (coins)
digitale folosind un instrument de plată tradiţional, iar valoarea este păstrată în custodie la
CyberCash. O plată care utilizează acest sistem are ca efecte debitarea contului
cumpărătorului şi creditarea contului comerciantului(vânzătorului),. Ulterior, comerciantul
poate transfera fondurile acumulate într-un cont bancar obişnuit.
Milicent (www.milicent.digital.com) este un protocol destinat microplăţilor şi se
bazează pe validarea banilor electronici la nivelul server-ului vânzătorului, fără comunicaţii
adiţionale, metode de criptare speciale sau operaţii off-line. Scopul sistemului Milicent este
de a permite tranzacţii de foarte valoare care să nu implice costuri mari. Pentru aceasta sunt
utilizate scrip-uri – bani electronici valabili numai pentru un anumit vânzător. Costul
spargerii protocolului este mai mare decât valoarea scrip-ului însuşi, care este protejat
folosind criptografia cu chei publice şi rezumate de mesaje (hash-uri).
Exemple de sisteme cu carduri cu valoarea stocată (smart card, carte de debit)
Modex (www.modex.com), lansat în 195 de Nat West Bank din Marea Britanie, este
un sistem asemănător cu e-cash-ul de la DigiCash. Este conceput pentru tranzacţii folosind

22
cartela. Necesită un cititor de cartele la client şi un portmoneu cu cititor harware
integrat(permite transfer de cash de la persoană la persoană).
First Virtual (www.fv.com) este un sistem de plată care foloseşte cărţi de credit
pentru plăţi. Numărul cărţii de credit se schimbă off-line, prin telefon sau poştă. Sistemul
foloseşte doar Web şi e-mail, fără a fi necesar un alt sofware. Când un cumpărător doreşte să
facă o tranzacţie, acesta furnizează comerciantului numărul de cont First Virtual.
Comerciantul trimite apoi datele tranzacţiei către First Virtual , care cere confirmarea prin e-
mail de la cumpărător. Cumpărătorul poate confirma tranzacţia sau poate semnala o posibilă
încercare de fraudă. Nu se folseşte criptarea informaţiilor.

Exemple de sisteme cu cecuri electronice

Cecurile electronice au fost dezvoltate printr-un proiect fstc (Financial Services
Tehnology Consortium), un consorţiu cu 100 de membri, în care majoritatea este formată din
bănci. Cecurile electronice sunt create pentru a realiza plăţi şi alte funcţii financiare similare
cu cecurile de hârtie, prin utilizarea semnăturilor digitale şi a mesajelor criptate, pe Internet.
E-cecurile sunt descrise de un limbaj special creat, baza pe SGML, numit FSML
(Financial Service Markup Language), şi conţin împuternicirea specifică, informaţiile
opţionale şi semnătura digitală. Structura Fsml şi mecanismul de semnare oferă posibilitatea
de a încapsula şi scripta alte documente ataşate, cum ar fi avizele de plată, facturile,
informaţiile de remitere. Pentru verificările semnăturilor cu cheia pulică a e-cecurilor se
foloseşte standardul X.509. Protejarea împotriva furtului şi a folosirii abuzive a cecului
electronic se realizează prin utilizarea unui smart-card, protejat printr-un cod PIN,cunoscut
doar de posesorul lui. Standardele actuale pentru cecurile electronice sub ANSI X9.46 şi
X9.37.
Server-ele de e-cecuri ale băncilor recepţionează prin e-mail cecurile de la clienţi, le
procesează şi le reţin în baza de date până când sunt plătite (clearing-ul) şi realizează o
interfaţă cu sistemul de menţinere a înregistrărilor despre conturile respective. Cecurile cu
probleme sunt returnate la o staţie specială, pentruo analiza manuală şi intervenţii.
Desfăsurarea unei tranzacţii de e-cecuri prin NetCheck necesită parcurgerea
următorilor paşi:
 Încasatorul trimite o factură către plătitor
 Plătitorul recepţionează factura, iar informaţiile respective creează un cec care include
numele încasatorului,suma,data etc.

23
  Plătitorul semnează cecul, introducând codul PIN al smart-card-ului care conţine
,, carnetul de cecuri”.
 Se trimite către încasator, prin e-mail sau printr-o tranzacţie Web, cecul electronic
semnat şi factura.
 Încasatorul verifică semnătura plătitorului de e-cec şi de pe factura, separă
informaţiile facturii şi transferă suma platită în contul de primire.
 Încasatorul introduce codul sau PIN pentru deblocarea smart-card-ului sau, utilizând
carnetul său de cecuri pentru a aproba e-cecul şi semnează un depozit elecronic pentru
a încasa suma de e-cec.
 Cecul aprobat, semnat de încasator, este dat băncii încasatorului spre depozitare.
 Banca plătitorului şi a încasatorului verifică semnăturile şi aprobările din e-cec,
folosind două niveluri de certificate.
 Banca plătitorului verifică dacă cecul electronic transmis nu este duplicat, dacă
certificatul încasatorului şi contul sunt valide, după care depozitează e-cecul în contul
de stocare a cererii plătitorului.
 Plătitorul primeşte un mesaj care descrie întreaga tranzacţie
Cecurile electronice au început să fie utilizate într-un program-pilot cu departamentul
Trezoreriei din SUA, care plăteste furnizorii Departamentului de Apărare. Aceste sisteme de
plată se adresează, în special, segmentului B2B.

3.3. Banii electronici

În conformitate cu recomandările Înstitutului Monetar European (E.M.I) din 1994,

soluţia cea mai potrivită pentru emiterea BE a fost limitarea acestei funcţii la instituţiile de
credit, astfel încit sa fie evitata schimbarea cadrului înstituţional existent pentru politica
moneţară şi sistemul bancar.
Cerinţe minime17
 Supravegherea prudenţială – Date fiind riscurile emiterii de BE, este esenţial ca
emitentul să respecte o serie de cerinţe iniţiale menite să asigure un anumit nivel de
soliditate financiară, să urmeze un management corect al tuturor riscurilor implicate în

17
Turliuc V.,Cocris V.,Boariu A.,Stoica O.,Dornescu V.,Chirleşan D.- Monedă şi Credit,Ed.Economica,2005,
pg. 70
24
 activitatea cu BE şi să fie subiectul supravegherii din partea unei autorităţi
competente.
 Aranjamente juridice transparente şi solide: drepturile şi obligaţiile participanţilor
(clienţi, comercianţi, emitenţi şi operatori) într-un aranjament cu BE trebuie definite
clar şi făcute publice. Asemenea drepturi şi obligaţii trebuie sa fie aplicabile în toate
circumstanţele relevante. Natura obligaţiilor şi riscurile sunt clar definite şi notificate
la toţi cei implicaţi, atât comercianţi cât şi clienţi.
 Supravegherea
Ca parte a responsabilităţii de supraveghere a sistemelor de plăţi băncile centrale îşi
vor asuma funcţia de supraveghere a aranjamentelor privind BE. Această funcţie se referă la
asigurarea:
 Întegrităţii aranjamentului de plată ca întreg;
 Elementelor de securitate tehnică ale aranjamentului;
 Eficienţa mecanismelor de coordonare între diverşii operatori ai aranjamentului.
În conformitate cu practica generală, este la latitudinea fiecărei bănci naţionale
discreţia cu care se organizează supravegherea aranjamentelor care implică BE. Banca
Naţională poate încredinţa altei autoritaţi să supravegheze elementele de securitate ale acestor
aranjamente.

3.3.1. Tranzacţii cu monedă electronică –condiţii de desfăşurare

Emitentul va afişa la toate sediile sale condiţiile de emitere a instrumentelor de plată

electronică şi de desfăşurare a tranzacţiilor aferente acestor instrumente, iar banca acceptantă
va afişa la toate sediile sale condiţiile generale ce trebuie îndeplinite de comercianţi pentru a
fi participanţi la sistemele de plată electronică. Emitentul va pune la dispoziţie deţinătorilor şi
potenţialilor deţinători, în scris, la sediul unitaţilor sale şi eventual, prin mijloace electronice,
cel puţin următoarele informaţii:
1. tipurile de instrumente de plată electronică emise de acesta şi descrierea fiecărui
tip18;
2. condiţiile generale de emitere şi utilizare a instrumentelor de plată electronică,
inclusiv obligaţiile şi responsabilităţile emitentului şi ale deţinătorului şi spaţiul
geografic de utilizare, în cazul cardurilor;

18
Rosca I. Gh. - Comerţul Electronic, Editura Economică, 2004, pg. 80
25
 3. tranzacţiile care se pot efectua prin intermediul fiecărui tip de instrument de plată
electronică, precum şi intervalul de timp maximal în care acestea sunt operate;
4. locaţiile terminalelor, respectiv ale ATM şi distribuitoarelor de numerar din
reţeaua proprie - dacă este şi banca acceptantă;
5. Posibilitatea utilizării cardurilor proprii în alte reţele;
6. taxele, comisioanele şi dobânzile legate de emiterea şi de utilizarea fiecărui tip de
instrument de plată electronică, precum şi momentul în care acestea sunt percepute
sau acordate, după caz;
7. ratele de conversie valutară, folosite în situaţia utilizării instrumentului de plată
electronică denominat în lei în afara ţării, sau cel puţin modalitatea de calcul al
acestora;
8. proceduri de adresare a plângerilor de către deţinator şi de soluţionare a litigiilor
cu privire la instrumentul de plată electronică şi la tranzacţiile aferente utilizării
acestuia.
Actele şi faptele de comerţ realizate pe teritoriul României care au ca obiect tranzacţii
cu instrumente de plată electronică, în general, şi cu carduri, în particular, se supun legii
române. Pe tot parcursul existenţei sale instrumentul de plată electronică este proprietatea
emitentului, care va cuprinde în contract clauze cu privire la riscul tranzacţiilor efectuate prin
utilizarea instrumentului de plată electronică.
Nici un instrument de plată electronică nu va fi pus la dispoziţie unei persoane fizice
sau juridice decât în urma unei cereri scrise, înaintată de această persoană. Pentru evaluarea şi
limitarea riscurilor emitentul poate cere solicitantului date şi documente necesare, atât pentru
identificarea solicitantului, cât şi pentru verificarea bonităţii sale; aprobarea cererii de emitere
a unui instrument de plată electronică nu va putea fi însă condiţionata de furnizarea de către
solicitant a unor informaţii ori date privind deţinerea şi/sau utilizarea altor instrumente de
plată electronică emise de alţi emitenţi ori a celor privind conturile deţinute de solicitantul
respectiv la alte bănci şi instituţii de credit.
Prin contract emitentul se obligă faţă de deţinător sa nu dezvăluie unei alte persoane
codul PIN, alt cod de identificare şi/sau parola ori orice altă informaţie confidenţială similară.
Informaţiile privind sumele depuse şi operaţiunile efectuate prin intermediul instrumentului
de plată electronică se vor transmite numai deţinătorului; aceste informaţii pot fi divulgate,
potrivit legii, autoriţărilor abilitate sa dispună de acestea. Contractul dintre emitent şi
deţinător se considera încheiat în momentul în care solicitantul instrumentului de plată
electronică - deţinătorul - primeşte instrumentul de plată electronică şi un exemplar al

26
contractului semnat de ambele parţi, iar în cazul instrumentelor de plată cu acces la distanţă,
altele decât cardurile, în momentul în care utilizatorul autorizat primeşte numele de utilizator
şi codul personal de identificare/parola şi/sau orice altă dovadă similară a identităţii.

3.3.2 Probleme legate de emiterea şi utilizarea banilor electronici

Principala îngrijorare este legată de necesitătea menţinerii stabilităţii preturilor şi de

păstrarea funcţiei de unitate de cont a banilor19. Daca BE sunt emişi prin converşia de
bancnote şi depozite la vedere, nu se modifica oferta de bani iar stabilitatea preturilor nu este
periclitată. Totuşi, dacă BE sunt emişi ca o consecinţa a creditului, emitenţii privaţi
beneficiază de stimulente pentru a furniza cantităţi suplimentare de BE, atât timp cât diferenţa
dintre dobânda cerută la credit şi cea plătită pe BE acoperă prima riscului de credit,
provizionul serviciului de plată şi posibil, costul de refinanţare în cazul ca este ceruta
răscumpărarea.
O altă problemă fundamentală este dat de faptul ca BE nu trebuie să pericliteze buna
funcţionare a sistemelor de plăţi. BE oferă tehnologia care permite câştiguri de eficienţă în
folosirea mediilor prin care se fac plaţile. Acest lucru este posibil numai în condiţiile în care
sunt luate suficiente precauţii care sa facă din BE un produs de încredere, acceptat de toţi
utilizatorii. În caz contrar, managementul neperformant, apariţia de valoare contrafăcută,
defecţiune tehnică majoră, dificultatea ale emitentului, ar putea avea un impact negativ asupra
credibilităţii produselor BE şi chiar a produselor de plată bazate pe card. În principiu, într-o
economie de piaţa, cade în sarcina creditorului să aprecieze credibilitatea/bonitatea
debitorului său.

19
Rosca I. Gh. - Comerţul Electronic, Editura Economică, 2004, pg. 82
27
 Cap. IV Securitatea și riscuri atașate serviciilor de
e-banking

4.1 Securitatea serviciilor de e-banking

O cerinţă fundamentală a tranzacţiilor bancare desfăşurate pe Internet vizează

asigurarea securităţii informaţiilor schimbate între calculatorul clientului şi serverul băncii20.
Acest schimb de informaţii este supus următoarelor categorii de riscuri:
 interceptarea, conversaţia poate fi interceptată de o terţă persoană;

manipularea, datele din cadrul unei conversaţii private pot fi modificate pe traseul
parcurs de la sursă la destinaţie;

depersonalizarea, presupune declinarea sau atribuirea unei false identităţi.
Între serverul din Internet şi calculatorul care găzduieşte programul de tranzacţionare
electronică (serverul de tranzacţionare) sunt interpuse firewall-uri şi rutere de filtrare în
scopul de a separa reţeaua internă a băncii de Internet. Astfel, ruterele de filtrare au rolul de
verifica sursa şi destinaţia şi de a decide dacă pachetul va fi lăsat să intre în reţeaua băncii sau
va fi respins, asigurând în acelaşi timp şi protecţia reţelei în cazul unor atacuri Internet
clasice; firewall-urile separă reţeaua internă a băncii de serverul de tranzacţionare electronică
situat în Internet, astfel că se realizează criptarea* datelor schimbate înainte de a fi transmise
între client şi server.
Securitatea unui model de tranzacţionare pe Internet trebuie să cuprindă trei nivele:

20
Drigă, I., Produse şi servicii bancare, Editura Sitech, Craiova, 2012, pg.19
28
  primul nivel este legat de asigurarea securităţii informaţiilor provenite de la clienţi în
momentul în care acestea sunt transmise de la calculatorul clientului către serverul
WEB al băncii;
 al doilea nivel de securitate are în vedere securitatea mediului în care activează
serverul de Internet banking şi baza de date ce conţine informaţii confidenţiale despre
clienţii băncii;
 al treilea nivel de securitate implică măsurile care trebuie luate pentru a preveni
accesul neautorizat al anumitor persoane la sistemul de tranzacţionare online al site-
ului Web respectiv.

Sursa: Zota, R., Elemente de securitate pentru Internet Banking, Revista Informatica Economică,
nr.2 (14)/2000
Fig 3.1 Structura unui sistem de securitate al unei tranzacţii bancare efectuate în Internet

Operaţiunile bancare derulate on-line, prin intermediul serviciului de internet banking,

datorită gamei largi de operaţii derulate prin internet, generează pe lângă beneficii şi riscuri,
datorate în principal securităţii sistemelor informatice.
Tehnologiile utilizate în asigurarea securităţii informatice în ceea ce priveşte
utilizarea serviciului de internet banking sunt diverse, dintre cele mai utilizate amintim:
 Autentificarea pe bază de nume utilizator (user name), parolă (password) şi PIN
(personal identification number);
 Sistemul 3-D Secure*, oferă posibilitatea de a stabili o parolă suplimentară, fiind
utilizată doar la plata on-line cu un card bancar. Deşi există o tendinţă globală de
creştere a volumului cumpărărilor de bunuri/servicii pe Internet, în acelaşi timp
persistă îngrijorări privind potenţialul utilizării frauduloase a cardurilor pentru plata
acestora.
29
 
Phishing-ul, reprezintă o formă de fraudare on-line care constă în obţinerea unor date
confidenţiale, cum ar fi date de acces pentru aplicaţii de tip bancar, aplicaţii de trading
sau informaţii referitoare la carduri, folosind tehnici de manipulare a datelor identităţii
unei persoane sau a unei instituţii. Este o tehnică folosită pentru a păcăli utilizatorii să
dezvăluie informaţii personale sau financiare şi presupune expedierea unui mesaj de e-
mail, care pare să provină dintr-o sursă sigură, dar, de fapt direcţionează destinatarii să
furnizeze informaţii la un site Web fraudulos.

4.2 Riscuri atașate serviciilor de e-banking

Datorită schimbărilor rapide intervenite în tehnologia informatică, băncile se

confruntă cu riscuri specifice activităţilor de bancă electronică şi monedă electronică. La acest
nivel, se pare că riscul operaţional, riscul reputaţional şi riscul juridic reprezintă cele mai
importante categorii de riscuri :
Riscul operaţional apare dintr-o potenţială pierdere datorată unor deficienţe
semnificative în integritatea şi viabilitatea sistemului. Considerentele de securitate sunt
supreme, dacă băncile sunt subiecte de atac extern sau intern asupra produselor şi sistemelor
lor. Riscul operaţional poate apărea din neutilizarea corectă a sistemelor de bani electronici
sau bancă electronică, precum şi din realizarea sau implementarea neadecvată a acestor
sisteme. În această categorie se încadrează următoarele riscuri:
Riscul de securitate. Controlarea accesului la sistemele băncii a devenit din ce în ce
mai complexă datorită capacităţilor dezvoltate ale calculatorului, dispersării geografice a
punctelor de acces şi utilizării variatelor căi de comunicaţii incluzând reţelele publice cum ar
fi Internet-ul. Accesul neautorizat la reţea ar putea conduce la pierderi directe, adăugarea
unor datorii clienţilor etc. Ar putea, de asemenea, avea loc o varietate a problemelor de
autentificare şi acces specific. De exemplu, controalele neadecvate ar putea conduce la
atacuri reuşite ale hacker-ilor care operează prin Internet, care ar putea accesa, salva şi utiliza
informaţii confidenţiale despre clienţi. În lipsa unor controale adecvate, o terţă persoană ar
putea avea acces la sistemul computerizat al băncii şi ar putea să-l viruseze. Pe lângă
atacurile externe asupra sistemelor băncii electronice şi banilor electronici, băncile sunt
expuse riscului operaţional în ceea ce priveşte frauda angajaţilor. Angajaţii ar putea
achiziţiona clandestin date legate de autentificare în vederea accesării conturilor clienţilor

30
sau pentru furarea cardurilor cu valoare înmagazinată. Erorile datorate angajaţilor ar putea, de
asemenea, compromite sistemele băncii. O importanţă deosebită pentru autorităţile de
supraveghere o prezintă riscul contrafacerii banilor electronici, faptă care potrivit codului
penal reprezintă infracţiuni. Acest risc poate fi mărit dacă băncile eşuează în incorporarea
măsurilor adecvate pentru descoperirea şi împiedicarea contrafacerilor. O bancă se confruntă
cu riscul operaţional din falsificări şi devine datoare cu suma soldului banilor electronici
falsificaţi. Mai pot apărea, de asemenea, şi costuri datorate reparaţiilor unui sistem
compromis.21
Riscuri legate de proiectarea, implementarea şi întreţinerea sistemelor. Astfel, o
bancă este expusă riscului unei întreruperi sau încetiniri a sistemelor sale, dacă banca
electronică sau banii electronici aleşi de bancă nu sunt compatibile cu cerinţele utilizatorului.
Riscuri care apar datorită folosirii necorespunzătoare de către clienţi a produselor şi
serviciilor bancare. Riscul este mărit atunci când o bancă nu îşi educă corespunzător clienţii
cu privire la precauţiile de securitate. În plus, în lipsa existenţei unor măsuri adecvate de
verificare a tranzacţiilor, clienţii ar putea să respingă tranzacţiile pe care le-au autorizat în
trecut, creându-i astfel băncii numeroase pierderi financiare. Clienţii care folosesc informaţii
personale (informaţii de autentificare, numere de cărţi de credit etc.) într-o transmitere
electronică neasigurată poate permite persoanelor rău intenţionate să obţină accesul la
conturile clienţilor. Ca urmare, banca poate suferi pierderi financiare din cauza tranzacţiilor
neautorizate. Spălarea banilor poate fi o altă sursă deîngrijorare.
Riscul reputaţional este riscul datorat unei opinii publice negative semnificative care
constă într-o piedere critică a fondurilor sau clienţilor băncii. Riscul reputaţional poate apărea
atunci când acţiunile băncii produc o piedere majoră a încrederii publicului în abilitatea băncii
de a îndeplini funcţii critice pentru a-şi continua activitatea. Riscul reputaţional este
important nu numai pentru o singură bancă, ci acesta este important pentru întreg sistemul
bancar.
Riscul juridic apare prin violarea sau neconformarea cu legile, regulile, reglementările
sau practicile prescrise, sau atunci când drepturile şi obligaţiile legale ale părţilor participante
la o tranzacţie nu sunt stabilite corect. Băncile angajate în activităţile de “e- banking” sau “e-
money” se pot confrunta cu riscuri juridice referitoare la dezvăluirea unor informaţii privind
clienţii şi la protecţia secretului bancar.
Alte riscuri Riscurile bancare tradiţionale cum sunt riscul de credit, riscul de

21
Nedelescu M., Moraru D., Produse şi servicii bancare, Editura Pro Universitaria, 2013, pg 245-247

31
lichiditate, riscul ratei dobânzii şi riscul de piaţă sunt riscuri care pot apărea şi în activitatea
băncii electronice.
Riscul de credit reprezintă riscul care apare datorită neachitării în întregime a unei
obligaţii de plată, fie la termenul stabilit, fie în orice moment stabilit după aceea. Băncile care
desfăşoară activitatea de bancă electronică pot să-şi extindă creditul prin canale netradiţionale
şi să-şi extindă piaţa dincolo de graniţele geografice tradiţionale. Procedurile neadecvate prin
care se determină credibilitatea debitorilor care solicită credite prin canale electronice pot
determina riscurile de credit pentru băncile respective.
Riscul de lichiditate reprezintă riscul care apare datorită incapacităţii băncii de a-şi
îndeplini obligaţiile atunci când vin scadenţele.
Riscul ratei dobânzii se referă la expunerea situaţiei financiare a băncii la mişcările
nedorite ale ratelor dobânzii.
Riscul de piaţă este riscul piederilor înregistrate în poziţiile din interiorul bilanţului,
cât şi în cele din afara acestuia, pierderi care apar datorită mişcărilor preţurilor de piaţă,
incluzându-se şi cursurile de schimb valutar.
Riscul de management Un proces de administrare al riscurilor care include cele trei
elemente de bază evaluarea riscului, controlul expunerii la risc şi monitorizarea riscurilor va
ajuta băncile şi supraveghetorii să atingă aceste obiective. Este esenţial ca băncile să aibă o
gestionare transparentă a riscurilor. Iar atunci când sunt identificate noi riscuri în aceste
activităţi, consiliul de administraţie şi conducerea executivă trebuie informate. În plus, au mai
apărut în ultimul timp şi riscuri noi cum ar fi riscul de strategie, care apare ca rezultat al
lipsei de înţelegere dintre conducătorii activităţii cu privire la potenţialul şi implicaţiile
acestora în conducerea băncii. Băncile trebuie să răspundă de aceste riscuri prin elaborarea
unei strategii clare, care să pornescă de sus şi sa ia în calcul toate efectele relevante ale
activităţii de ebanking. O astfel de strategie trebuie distribuită eficient de-a lungul tranzacţiei
şi trebuie să se bazeze pe un plan de afaceri adecvat, cu scopul efectiv de a monitoriza
performanţa activitatii de e-banking.


32
Cap.V Studiu de caz . Servicii de e-banking oferite de Banca
Transilvania cliențiilor

5.1 Scurt istoric al băncii Transilvania

Banca Transilvania a fost înfiinţată în decembrie 1993, în Cluj-Napoca,la iniţiativa unor

oameni de afaceri clujeni, cu un capital social de 2 miliarde lei din care 79% român şi 21%
străin. Banca a devenit operaţională în 16 februarie 1994, prin deschiderea sucursalei din Cluj-
Napoca. Ideea a fost aceea de a crea o bancă locală, un brand de Cluj. Spiritul antreprenorial al
fondatorilor săi a determinat consolidarea poziţiei Băncii Transilvania, într-o primă etapă, în Cluj
şi ulterior, la nivel regional. Banca şi-a orientat la început activitatea spre sectorul IMM şi
datorită cererii pieţei, în scurt timp aceasta a început să se dedice şi domeniului retail.Banca
Transilvania (BT) este Banca Oamenilor Întreprinzători din România şi cea mai mare instituţie
bancară cu capital privat majoritar românesc. Banca se clasează pe poziţia a 3-a în topul băncilor
din România.
Banca este structurată pe patru categorii de afaceri, respective retail, IMM, corporate și
Divizia pentru Medici. Din dorința de a susține și dezvolta fiecare din cele patru segmente,
Banca Transilvania și-a consolidat o echipă de specialiști și un portofoliu complex de produse și
servicii22.
Datorită aprobării Consiliului de Administrație al Băncii Transilvania, capitalul social al
instituției fost majorat cu o sumă de 49.44 milioane de lei după ce obligațiunile emise de către
bancă au fost transformate în acțiuni începând cu toamna anului 2014. Pachetul majoritar de
acțiuni din cadrul Băncii Transilvania este deținut de către Banca pentru Reconstrucție și
Dezvoltare, având o participație de 14.6%. Numărul angajaților care lucrează pentru BT este de
peste 6.000 de persoane, rețeaua fiind formată din 550 de sedii. Banca Transilvania a înregistrat
în primul semestru al anului 2015 un profit brut de 226.31 milioane de lei, fiind în creștere cu 8%
față de aceeași perioadă a anului anterior.În toamna aceluiași an, Banca Transilvania a primit
autorizația de la BNR să preia instituția bancară Volksbank23.

22
https://www.wall-street.ro/tag/banca-transilvania.html
23
https://www.bancatransilvania.ro/despre-noi/

33
5.2 Serviciul de Mobile banking oferit de Banca Transilvania

Serviciul de BT24 Mobile Banking web este disponibil tuturor clienților care dispun de
serviciul de BT24 Internet Banking oferit de către Banca Transilvania și este activat la cererea
clienților. Activarea sa este condiționată de achiziționarea serviciului de BT24 Internet Banking
BT24.
Serviciul este disponibil pentru telefoanele de tip smartphone și tablete, accesul fiind
disponibil direct din browswe-ul telefonului prin introducerea adresei: m.btrl.ro .
Informații utile
Sold contabil: reprezintă soldul contului la care se adaugă inclusiv sumele în curs de
decontare (ex: sume blocate din operațiuni cu cardul), iar soldul disponibil reprezintă fondurile
disponibile pentru utilizare.
Suma în curs de decontare din operațiuni efectuate cu cardul(ridicări de numerar și plăți
la POS efectuate la terminalele altor bănci) sau din popriri.
Opțiunea de Conversie valutară permite efectuarea unui schimb direct între două conturi
de valută diferite, fără ca această operațiune să includă și un schimb prealabil prin intermediul
contului dumneavoastră în LEI.
Separator pentru zecimale în aplicația BT24 este punctul “.” și nu virgulă “,” Exemplu :
două mii lei și 50 de bani se completează 2000.50
Tranzacție cu fonduri insuficiente pentru procesare:
Un ordin de plată se regăsește în starea “Tranzactie în așteptare, fonduri insuficiente, te
rugăm să alimentezi contul ” atunci când acesta nu poate fi procesat temporar, datorită lipsei de
fonduri. Dacă în ziua selectată pentru procesare, contul este alimentat cu suma necesară
transferului până la oră limită (17:30), plată va fi procesată. Starea “Tranzactie în așteptare,
fonduri insuficiente, te rugăm să alimentezi contul” nu înseamnă că ordinul de plată este refuzat.

34
 În câmpul detalii plată clientul trebuie sa completezen toată informația necesară
identificării facile a plății dvs. de către beneficiar (ex, nr factură , nr contract ... etc)
Câmpul Nume beneficiar predefinit permite introducerea unui nume beneficiar pentru
identificarea facilă a acestuia în lista proprie (acest câmp poate fi același sau diferit de numele
beneficiarului). Lungimea maximă a acestui câmp este de 40 de caractere.
Câmpul număr ordine permite o evidență proprie a ordinelor de plată efectuate, inclusiv
prin ștergerea numărului înserat automat de către sistem și introducerea unui număr nou.
Butonul “Trimite în Pachet tranzacții de semnat”:
Această opțiune este utilă în cazul în care doriți să semnați mai multe tranzacții cu o
singură semnătura.
Dacă în termen de 30 de zile de la data creării operațiunii, această nu este
semnată/autorizată sau declinată de către toți utilizatorii cu drept de semnătura și implicit nu este
transmisă la bancă – sistemul va șterge această tranzacție și va transmite utilizatorului care a
creat-o, un mesaj de informare a ștergerii prin intermediul mesageriei securizate.
Tranzacțiile efectuate prin Internet Banking, Mobile Banking sau Aplicația Banca
Transilvania se pot vizualiza în Stare autorizări ordine -Stare tranzacții, perioada maximă 120 de
zile.
Istoricul tranzacțiilor din conturile clientului pe o perioada de 120 de zile se poate
vizualiză în Conturile mele-Căutare tranzacții.
Extrasele de cont sunt disponibile pe o perioadă de 1 an în meniul Conturile mele-
Extrase de cont.
Extrase de cont pe mai multe zile se pot descărcă într-un singur document prin marcarea
check box-ului Toate și selectarea butonului “Descarca toate extrasele selectate”.
Recomandări de securitate:
Clientul nu accesează niciodată link-uri primite pe email indiferent dacă apare numele
băncii sau nu.
Întotdeauna clientul accesează aplicația tastând manual în bara de adresă site-ul băncii
www.bancatransilvania.ro și selectând apoi opțiunea corespunzătoare din meniul BT
autentificare.

35
 Dacă la logarea în aplicație se generează mesajul “Utilizatorul este inactiv! Vă rugăm
contactați banca!“ înseamnă că clientul a introdus eronat de mai multe ori consecutiv datele de
acces, ceea ce a dus la blocarea accesul în aplicație. Deblocarea se face în orice unitate BT sau
apelând serviciul Call Center. Dacă nu se mai cunoaște parola de logare se poate solicita
reemiterea ei în orice unitatea Banca Transilvania.
Descrierea tranzacției reprezintă detaliile necesare pentru operarea cu succes a unei
tranzacției. Acest câmp este obligatoriu atât pentru tranzacțiile în lei cât și pentru cele în valută.
Diferența dintre plăți periodice utilități și plăți programate:
Plățile periodice de utilități și plățile programate sunt două operațiuni diferite a aplicației
care permit setarea de reguli automate de plată (ex prin predefinirea câmpurilor de detalii,
programarea plății la o anumită freventa etc,)
La prima logare clientul va trebui să utilizați ID-ul de logare și parola, puse la dispoziția
dvs. de către Banca Transilvania, sistemul va obliga clientul să modifice parola de acces cu una
proprie. În cazul în care clientul deține un token va fi necesară generarea de către client a unui
cod unic cu ajutorul acestui dispozitiv, cod ce se va introduce la secțiunea parolă/token.
Pentru logarea ulterioare în BT 24 clientul introducă ID-ul dvs în secțiunea ID de logare
și apoi următorul pas va fi introducerea parolei alese sau a codului unic generat de token în
secțiunea Parolă.
După introducerea datelor de mai sus apăsați butonul OK.
Dacă datele introduse sunt corecte, iar clientul folosește sistemul de autentificare prin
SMS, clientul va trebui să mai completze și codul sms primit pe telefonul comunicat și setat în
sistemul BT24.
Dacă logarea nu reușește, aplicația va genera un mesaj de eroare personalizat în funcție
de problema întâmpinată. După 5 logări nereușite accesul în aplicație va fi blocat, activarea fiind
posibilă doar după contactarea serviciul Call Center al băncii sau cea mai apropiată
agenție/sucursală a Băncii Transilvania.
Parola clientului se poate schimba accesând meniul Profil client- Setări și apoi sub-
meniul Schimbare parolă. Pentru schimbarea parolei clientul va trebui să tasteze parola vechi,
urmată de noua parolă și de confirmarea acesteia din urmă. Pentru sporirea securității contului
clientul este rugat să nu comunice parola nimănui.

36
 Fig.5.1 Detalii schimbare parolă
Sursa:https://www.bancatransilvania.ro/blog/how-to/bt24-internet-banking-mobile-
banking-cum-sa-iti-resetezi-online-parola/

În cazul unei logări nereușite se va genera un mesaj în care se va afișa motivul erorii. În
cazul autentificării prin SMS-OTP, parola expiră la 90 de zile, la prima logare după această
perioadă, aplicația vă va cere automat schimbarea parolei.
Dacă nu se mai cunoaște parola de logare se poate reseta online din pagină de logare
accesând opțiunea “ Mi-am uitat parola pentru Internet Banking” sau se poate solicita reemiterea
ei în orice unitate Banca Transilvania.

Fig.5.2 Reemiterea parolei

Sursa : https://www.bancatransilvania.ro/blog/how-to/bt24-internet-banking-mobile-banking-
cum-sa-iti-resetezi-online-parola/

37
Homepage

După introducerea corectă a datelor de acces, clientului ii va apărea ecranul de

întâmpinare. Acest ecran poate fi accesat oricând de către clienți apăsând opțiunea Homepage
din bara orizontală.
Ecranul de întâmpinare este împărțit în două segmente. În jumătatea stânga a ecranului
se găsește zona de lucru alături de operațiunile din meniu care pot fi personalizate, iar din
jumătatea dreaptă se poate accesa opțiunea de mesagerie cu banca și se pot vizualiza ofertele
speciale ale Băncii Transilvania.
Jumătatea stânga a ecranului de întâmpinare conține:
Conturile curente de ron sau euro (dacă există), soldul online al acestora precum și alte
detalii ale acestora. În partea de jos a paginii se pot accesa meniurile rapide care pot fi
personalizate cu opțiunea: “Doresti și altceva pe această pagină?..click aici” aflată lângă bară de
defilare verticală.
Fiecare meniu rapid conține două link-uri către submeniurile cel mai frecvent folosite.
În această pagină găsiți și:
 Data și oră ultimei accesări a aplicației;
 Numărul de logări nereușite de la ultima utilizare
Jumătatea dreaptă a ecranului de întâmpinare conține:
 Sumar mesaje care contorizează mesajele citite și necitite ale utilizatorului; Mesaje cu
oferte specifice pentru clientul utilizator al BT24;

Sursa:https://www.bancatransilvania.ro/despre-noi/
Fig.5.3 Homepage

38
 Din motive de securitate după o perioadă anume de inactivitate în aplicație, clientul va fi
deconectat automat. Însă înainte cu 1 minut de a fi delogat din aplicație, clientului ii se va afișa
timpul rămas până la deconectare.

Fig.5.4 Mesaj deconectare homepage

Sursa :https://www.bancatransilvania.ro/despre-noi/

Operațiuni
Contul plătitor și contul beneficiar sunt elementele întâlnite în cadrul tuturor
operațiunilor acestui meniu. Contul plătitor este contul din care se fac plățile și Contul beneficiar
este contul în care se fac plățile. Data Plății este reprezentată de momentul debitării contului
plătitor.
Petru transferal în conturi proprii opțiune vă permite transferul de fonduri între conturile
proprii atât în lei cât și în valută, după caz. Clientul alege contul plătitor apoi contul beneficiar.
Clientul completează suma care urmează a fi transferată, monedă fiind implicit cea a contului
plătitor ales. Data tranzacției va fi data curentă, însă aceasta se poate modifica cu o dată
ulterioară, maxim 30 de zile în viitor. Prin apăsarea butonului Continuă, clientul va trece la
opțiunea de semnare ordinului de plată creat. În cazul în care moneda conturilor diferă sau data
tranzacției este o dată ulterioară celei curente sau sunt necesare semnături multiple, un mesaj
specific va fi afișat pe ecran.
Plățile se pot programa cu 30 de zile în viitor prin selectarea datei plății. Orarul de
procesare se găsește în secțiunea dedicată.

39
 Opțiune plata LEI- transfer vă permite clientului transferul de lei din contul său către un
alt cont bancar în lei al unui terț ce are cont deschis la Banca Transilvania sau o altă bancă
comercială din România.
Mai întâi clientul selectează contul plătitor – după aceea beneficiarul. Pentru
completarea beneficiarului clientul are posibilitatea de a selecta un beneficiar predefinit deja. La
selectarea unui beneficiar deja existent ca și Beneficiar predefinit toate câmpurile aferente se vor
completa automat.
În cazul în care beneficiarul nu este predefinit, toate câmpurile necesare identificării
acestuia vor necesita completare manuală de către client(nume beneficiar, număr cont
beneficiar). După definirea/ selectarea beneficiarului se introduce descrierea plății, suma de
plată, și se selectează data tranzacției, în cazul în care se dorește procesarea ordinului de plată la
o dată ulterioară celei curente care este completată implicit. După selectarea butonului Continuă
următorul pas va fi semnarea ordinului de plată. De asemenea se poate bifa opțiunea de plată
urgentă. Plățile urgente se transmit conform termenelor de procesare în regim de urgență
precizate în contract.
Opțiune plata LEI- buget vă permite clientului efectuarea de plăți din contul dvs. către
Trezoreria Statului și către beneficiari care dețin cont deschis la Trezorerie. Data implicită a
tranzacției este data curentă, se selectează contul plătitor – după aceea beneficiarul. În cazul în
care beneficiarul nu este predefinit,toate câmpurile pentru identificarea acestuia vor necesită
completare manuală (nume, număr cont trezorerie, cod fiscal beneficiar).
Ulterior clientul completează suma de plată, detaliile plății, numărul de evidență al plătii
(nu este câmp obligatoriu și se generează de pe site-ul Ministerului de Finanțe), data de procesare
a tranzacției. În cazul în care se dorește procesarea ordinului de plată cu o dată viitoare , este
necesar ca în câmpul dată să fie selectată data dorită. De asemenea se poate bifa opțiunea de
plată urgentă. Plățile urgente se transmit conform termenelor de procesare în regim de urgență
precizate în contract.
Prin apăsarea butonului Continuă următorul pas va fi afișarea tuturor comisioanelor de
plată și transmiterea ordinului de plată către buget prin apăsarea butonului Semnează.

40
 Opțiune plăți valutare vă permite clientului transferul de valută din contul dvs. către un
terț. Monedă utilizată în cazul unei operațiuni de plată valutară trebuie să corespundă monedei
contului beneficiar către care efectuați plata

Fig.5.5 Transfer în valută

Sursa: https://www.youtube.com/watch?v=_TWTFc1doTU

Plăți facturi utilități acest meniu oferă clientului posibilitatea unui transfer către un
beneficiar predefinit de bancă ( telefonie, energie electrică, gaz, TV cablu, internet, asigurări, alți
furnizori), transfer care se poate realiza cu o singură execuție sau cu execuții periodice. Plăți
utilități cu o singură execuție .
Se vor completa următoarele câmpuri:
Din contul : contul plătitor

Nume furnizor: se poate completa manual sau selecta din lista accesând iconița
Sumă: suma de plată
Data început: data în care se va execută tranzacția
Detalii plată: se vor completă conform instrucțiunilor din chenarul galben

41
 Prin selectarea butonului Continuă următorul pas va fi semnarea plății.

Fig.5.6 Plăți facturi utilități

Sursa: https://www.youtube.com/watch?v=L5haWdiYXEg

Prin bifarea căsuței ”Dorești să definești o plată programată”, plata se va efectua periodic
în funcție de criteriile selectate. Câmpul Denumire plată utilități permite personalizarea plății de
utilități după preferințele dumneavoastră.
După completarea criteriilor specifice recurenței plății, aceasta se va executa cu data de
început precizată, având totodată și opțiunea executării acesteia la o dată ulterioară.

42
 Fig. 5.7 Plata utilității
Sursa: https://www.youtube.com/watch?v=L5haWdiYXEg

În câmpul Frecvență există posibilitatea setării zilnice, lunare precum și anuale a modului
de recurență a plății.

Fig.5.8 Selectarea frecvenței

În cazul în care frecvența aleasă este la 1 Lună cu număr de executări 3, plata va fi

executată doar 3 luni.
În cazul în care frecvența aleasă este 2 Luni cu număr de executări 3 plata va fi executată
din 2 în 2 luni de 3 ori.
Scadența plății poate fi setată prin una din cele trei opțiuni furnizate:

43
 Selectarea butonului radio Până la revocare permite ca plata să se execute până la data
revocării manuale de către utilizator;
Număr de executări permite setarea numărului de executări cu care se dorește recurența
plății
Data exactă este scadența finală alocată pentru periodicitatea alocată plății.
Blocată execuția din/până oferă posibilitatea unui interval de timp de blocare a execuției
plății.
Alertă înaintea datei valute permite notificarea clientului prin email sau mesageria
internă a aplicației de creare a următoarei plăți periodice, pentru procesarea acesteia este necesar
ca dumneavoastră să completați suma, să verificați/ modificați detaliile ordinului dacă este cazul
și să modificați data tranzacției dacă doriți o altă decât cea automat modificată. În câmpul Alertă
prin email se va introduce adresa validă de email pentru notificarea cu privire la recurență plății.
După autorizarea plății (cu data curentă sau la o dată ulterioară) aceasta este salvată în
submeniul
Plăți periodice utilități:
Cuprinde lista plăților recurențe predefinite de dvs. asftel:

Fig.5.9 Lista plăților

Pictograma Detalii permite vizualizarea tuturor detaliilor plății.

Pentru următoarele plăți recurente se va accesa pictograma Modifica și se va

introduce noua sumă de plată care va fi apoi semnată. Autorizarea plății nu se poate face la un
interval mai mare de 30 zile față de data precizată în coloana Următoarea data valută. În cadrul

44
aceleași operațiuni se pot modifică criteriile de recurență a plăților viitoare pentru beneficiarul
respectiv.
După autorizare, în lista plăți utilități, plata va putea fi vizualizată dacă este sau nu
autorizată și cu ce sumă va fi executată la scadența aleasă.

Pictograma Șterge permite ștergerea plății de utilități din lista plăților periodice.
Opțiune schimburi valutare vă permite clientului efectuarea de operațiuni de:
vânzare/cumpărare valută, conversii valutare la un curs ferm sau negociat.
În cazul tranzacțiilor la curs ferm, schimbul valutar se efectuează automat la cursul de
tranzacționare stabilit de Banca Transilvania pentru ziua curentă,în momentul creării operațiunii.
Schimburile valutare efectuate în afara orelor de program de luni până vineri (după oră 17:30) și
sâmbătă (după 12:30) se vor procesa imediat în limita a 50000 lei.
În cazul în care se transmite un schimb valutar în cadrul orelor de program dar în același
timp nu sunt fonduri necesare procesării schimbului și intervine o modificare de curs, aplicația
va refuza ordinul și va returna un mesaj de refuz.
În cazul tranzacțiilor la curs negociat, schimbul valutar se va efectua la un curs de
tranzacționare stabilit telefonic între client și dealerul băncii.
Se vor completa manual câmpurile: “Numele persoanei cu care s-a negociat cursul”si
“curs de schimb”. Data schimbului valutar este cea curentă și nu se poate modifica. Prin apăsarea
butonului Continuă următorul pas va fi semnarea schimbului valutar.

Fig.5.10 Schimburi valutare

Sursa: https://www.youtube.com/watch?v=yDbpghY8uCg

45
 Conversiile valutare se realizează între două valute se va bifa opțiunea de conversie
valutară: vânzare, respectiv cumpărare valută. Conversiile valutare se pot realiza, la fel ca și
schimburile valutare la un curs ferm sau negociat de bancă. Data conversiei este cea curentă și nu
se poate modifica.
Conversiile valutare efectuate în afara orelor de program (după oră 17:30) se vor procesa
imediat în limita a 9100 lei (pentru România) și 5000 EUR (pentru Italia).
În cazul în care se transmite o conversie valutară în cadrul orelor de program dar în
același timp nu sunt fonduri necesare procesării conversiei și intervine o modificare de curs,
aplicația va refuza ordinul și va returna un mesaj de refuz clientului.
Opțiune depozite oferă clientului posibilitatea constituirii, lichidării sau vizualizării
depozitelor. În lista cu Detalii depozite, clientul are în partea de sus a tabelului cu depozite, o
centralizare a numărului de depozite deținute și suma lor totală, în funție de valută.

Fig.5.11 Detalii depozite

46
 Constituire depozit
Clientul alege contul din care se dorește constituirea depozitului. Va alege tipul
depozitului, opțiune care variază în funcție de produsul specific ales și de moneda în care va fi
constituit. Astfel câmpurile Descriere depozit/Valută/Perioadă și Rata Dobânzii se vor completa
implicit. Următorul pas constă în modificarea sumei minime implicit completată, cu o sumă mai
mare dorită. În cazul în care doriți să completați o sumă mai mică decât minimul prevăzut, un
mesaj de eroare va împiedica constituirea depozitului la semnarea acestuia. După completarea
datei de început butoanele Prelungire și Capitalizare vor deveni implicit selectate în funcție de
tipul de depozit ales inițial și de prevederile contractuale afișate.
Prin apăsarea butonului Continuă următorul pas va fi semnarea operațiunii.

Fig.5.12 Constituire depozit

Sursa: https://www.bancatransilvania.ro/bunvenit-clienti-bancpost/pentru-tine/produse-si-
servicii/depozite/

Opțiune lichidare depozit vă permite clientului lichidarea unui depozit la scadență sau
înainte de scadență. Lichidarea unui depozit înainte de data scadentă, atrage cu sine consecințe și
condiții diferite, în funcție de produsul ales, în conformitate cu prevederile contractuale
existente.
În cazul alegerii primei opțiuni-la scadență, contul curent al clientului va fi renumerat cu
dobânda aferentă tipului de depozit lichidat. În cazul în care se alege lichidare înainte de

47
scadență, contul clientului se va credita cu dobânda pentru contul curent (valoarea acesteia în
prezent este 0).
La finalizarea procedeului de lichidare a depozitului, prin apăsarea butonului Continuă,
se va proceda la autorizarea desființării acestuia. În cazul în care lichidarea necesită semnături
multiple, va fi afișat un mesaj corespunzător.

Fig.5.13 Desființare depozit

Opțiune istoric plăți este utilizată pentru a vizualiza plata ratelor aferente creditelor
existente în sold.

Fig.5.14 Istoric plăți

48
 Istoricul unui credit se poate genera pe o perioadă de timp definită de către client prin
completarea intervalului de timp în câmpurile aferente perioadei. Selectarea datelor se poate face
atât manual cât și prin utilizarea calendarului. Perioada maximă ce poate fi selectată este 120 de
zile.
În cazul în care clientul nu va defini o perioadă de timp specifică, se va alege implicit
perioada cuprinsă între data curentă și aceeași dată a anului precedent.

Fig.5.15 Istoric plăți

Mai sus se poate observa pagina de vizualizare istoric credite după parametri selectați.
Dacă nici o tranzacție nu întrunește criteriile clientului de căutare va primi mesajul cu textul “Nu
există informații de afișat!”. Utilizând butonul Export, informațiile se vor transpune într-un
document cu opțiuni de imprimare.

Părăsirea aplicaţiei – “Logout”

Prin selectarea butonului deconectare se realizează operațiunea de închidere/ părărsire a

aplicației. În cazul în care se dorește reaccesarea ei, clientul va alege adresa de webpage a
aplicației și se va parcurge etapa de intorducere din nou a user-ului și a parolei/ codului token în
funcție de metoda de autentificare.

49
 Concluzii

Cu cât utilizare serviciului de e-banking este mai mare cu atât calitatea lui îşi va spune
cuvântul pentru viitorii clienţi.
Dacă până de curând, alegerea unei bănci se făcea în funcţie de amplasarea acesteia cât
mai aproape de birou, de comisioanele şi tarifele practicate şi de reputaţia ei, în prezent lucrurile
s-au mai schimbat. Pe lângă criteriile menţionate, utilizatorii caută serviciile cu valoare adăugată,
încercând să găsească în bancă un aliat de încredere şi nu o instituţie birocratică.
În general, băncile au adoptat soluţiile de e-banking în funcţie de necesităţile clienţiilor,
iar cele care au lansat asemenea servicii, au sărit peste etapa testelor, învaţând din experienţa
concurenţei.
Principalele avantaje ale acestui serviciu se menţionează gradul ridicat de interacţiune cu
segmentul ţintă de clienţi, posibilităţi tehnice diverse în domeniul prezentării
informaţiei,posibilitatea atingerii ţintei cu precizie ridicată, eficienţa costurilor.
Principala problemă cu care se confruntă e-banking-ul o reprezintă securitatea..Una dintre
ameninţările la adresa securităţii sunt furtul şi violarea intimităţii individului .Băncile care
utilizează e-banking-ul oferă mai multe metode pentru a asigura un nivel ridicat de securitate
autentificarea pe bază de nume utilizator (user name), parolă (password) şi PIN, sistemul 3-D
Securesi şi Phishing-ul.
În urma analizării serviciului mobile banking oferit de către Banca Transilvania putem
observa cât de mult a evoluat sistemul financiar bancar prin prisma evoluției internetului.
Putem vedea că acest serviciu destinat telefonului mobil ne scutește de timpul pierdut la
cozile de la ghișeul băncii deoarece toate plățile , tranzacțiile , alimentările de cont și nu numai
se pot efectua de pe telefonul mobil . Pentru realizarea acestui lucru avem nevoie de un
smartphone și o conexiune la internet .
De acum putem plăti facturile stând acasă sau chiar în pauza de masă de la servici. Prin
folosirea serviciilor de e-baking nu numai că ne ușurăm viața dar putem face și anumite
economii datorită comisioanelor reduse ale serviciilor .
În viitorul apropiat se preconizează folosirea serviciilor de e-banking în România pe o
scară tot mai mare .

50
 Bibliografie

1. Căpraru, B., Activitatea bancară. Sisteme, operaţiuni şi practici, Editura C.H. Beck
Bucureşti, 2010
2. Conf. univ. dr. Drigă Imola- Curs produse și servicii bancare moderne,2015
3. Dănilă N., Anghel L.C., Sinca F.E., Retail banking. Produse și servicii bancare retail,
Editura Economică, Bucureşti, 2012,
4. Drigă, I., Produse şi servicii bancare, Editura Sitech, Craiova, 2012
5. Georgescu - Golosiu, L. - Mijloace, modalităţi şi instrumente de plată, Ed. A.S.E.,
Bucuresti, 2003
6. Legea nr. 365 din 2002 cu privire la comerţul electronic,M. Of.nr. 483 din 5 iulie 2002
7. Nedelescu M., Moraru D., Produse şi servicii bancare, Editura Pro Universitaria, 2013
8. Ordinul nr. 16/2003 privind procedura de avizare a instrumentelor de plată cu acces la
distanță, de tipul aplicațiilor Internet-banking sau home-banking
9. Rosca I. Gh. - Comerţul Electronic, Editura Economică, 2004
10. Şeulean V. - Sisteme de plăţi comparate, Ed. Orizonturi Universitare, Timişoara, 2001
11. Talpoş, M.F., Internet banking în România, de la provocare la succes, Editura Casa
Cărţii de Ştiinţă, Cluj-Napoca, 2012
12. Bancherul, www.bancherul.ro
13. Ghişeul bancar, www.ghiseulbancar.ro
14. E-finance, www.efinance.ro
15. Banca Transilvania , www.bancatransilvania.ro/
16. https://www.wall-street.ro/tag/banca-transilvania.html
17. https://www.bancatransilvania.ro/despre-noi/
18. www.digicash.com
19. www.milicentdigital.com
20. www.modex.com

51