Sunteți pe pagina 1din 29

NATURA NU E COSUL TAU DE GUNOI

1 mai trece, gunoiul rămâne! Românii petrecăreţi lasa anual, dupa zilele libere, zeci de tone de
gunoi la mare, la munte, pe lângă lacuri şi prin păduri. Desigur, mulţi dintre ei spun că mizerie a
fost dintotdeauna, peste tot, şi că ei nu au lăsat gunoaie în urmă. Realitatea este însă alta.

Sticle, pungi, ţigări, oase, cărbuni de la grătare, resturi de fast-food şi chiar mese sau bănci luate
din vreun bar, aceasta este imaginea plajelor si a padurilor din RO, după petrecerea de 1 mai.

În parcul Bucov, de lângă Ploieşti, angajaţii de la salubrizare au adunat 25 de metri cubi de


gunoaie.

Oamenii care au petrecut în pădurea Cernica, lângă Bucureşti, au primit câte un sac pentru gunoi.
Chiar dacă nu toată toţi i-au aruncat la ghenă, e totuşi un pas spre curăţenie.

Angajaţii de la salubrizare nu au liber de 1 Mai si ajung sa stranga zilnic câte 10 tone de gunoi,
mai ales ca, in aceasta perioada a anului, zilele libere se cupleaza.

Horia Stancu - șeful Secției Drumuri Naționale Brașov: „Într-o perioadă cu sărbători, cu mai
multe zile libere, în două zile strângem aproximativ 13 tone, adică cu 3-4 tone mai mult față de
obicei”.

Claudia Sburlea, comisar la Garda de Mediu Ilfov: „Vom invita la sediul garzii de mediu pe
proprietarul terenului şi vom lua măsurile impuse de legislaţia în vigoare. Pe prima lege a
picnicului, cuantumul ajunge la 5.000 de lei , iar in legea 211 până la 40.000 de lei”

Potrivit Legii nr. 54/2012, picnicurile pot fi organizate numai în zone special amenajate. În aceste
zone, aparţinând domeniului public ori privat al statului şi/sau al unităţilor administrativ-
teritoriale, există utilităţi şi facilităţi pentru desfăşurarea activităţilor de picnic şi aprinderea
focului este permisă.

Desi din punct de vedere legal persoanele fizice care desfăşoară activitatea de picnic au mai
multe obligaţii, printre care să nu distrugă, să modifice sau să degradeze panourile informative,
marcajele, indicatoarele, construcţiile, împrejmuirile sau orice alte amenajări aflate în perimetrul
zonelor special amenajate, să arunce deşeurile doar în locurile special amenajate, dar şi să
depună selectiv deşeurile de ambalaje în containerele inscripţionate corespunzător categoriei de
deşeuri, în conformitate cu regulile privind colectarea selectivă, realitatea este cu totul alta.

De asemenea, au obligaţia să aprindă focul doar în locurile special amenajate şi să îl


supravegheze în permanenţă, să respecte orarul de desfăşurare a activităţii de picnic
corespunzător zonei respective, să lase locul în care au desfăşurat activitatea de picnic curat şi
nealterat, să parcheze autovehiculele doar în zonele special amenajate în acest scop şi să
folosească pentru satisfacerea necesităţilor fiziologice doar locurile special amenajate.

Cei care doresc să meargă la picninc trebuie să mai ştie că este interzisă folosirea produselor de
igienă personală la o distanţă mai mică de 30 metri faţă de cursurile de apă, precum şi spălarea
obiectelor care au deservit activităţii de picnic în apele din vecinătatea zonei special amenajate
sau a zonei indicate pentru activităţile de picnic.

"Împrăştierea pe sol a apei uzate rezultate în urma activităţii de picnic sau vărsarea acesteia în
apele din vecinătatea zonei special amenajate pentru activităţile de picnic ori a zonei indicate
pentru activităţile de picnic sunt interzise", se arată în legea menţionată.

Amenzile pentru nerespectarea prevederilor legale sunt consistente, dar nu atat de aplicate de
autoritati in zilele de petrecere.

Aruncarea deşeurilor în altă parte decât în locurile special amenajate se sancţionează cu amendă
între 200 şi 2.000 de lei, iar pentru nedepunerea selectivă a deşeurilor de ambalaje în
containerele inscripţionate corespunzător categoriei de deşeuri, amenzile sunt între 100 şi 500 de
lei.

Amenzi între 300 şi 3.000 de lei pot fi aplicate celor care nu lasă curat şi nealterat locul în care
au desfăşurat activitatea de picnic, celor care aruncă ţigări, chibrituri sau orice alte obiecte
aprinse în alte locuri decât în cele special amenajate şi celor care nu respectă ordinea publică şi
bunele moravuri, conform prevederilor legislaţiei în vigoare.
Altfel nu se explica cum, intr-o padure din Targu-Jiu, de pilda, autoritatile au strans joi dimineata
nu mai putin de 3 tone de gunoi in urma celor veniti la iarba verde.

România produce 5,8 milioane de tone de deşeuri pe an, cu o medie de 272 de kilograme pe an
pe cap de locuitor şi cu o rată de colectare de doar 82,3%, arată studiul Waste Atlas, publicat de
organizaţia D-Waste. România are a doua cea mai slabă rată de reciclare din Europa. Din totalul
de 5,8 milioane de tone de deşeuri pe an, doar Bucureştiul este responsabil pentru producerea a
709.720 de tone pe an, cu o medie de 375 kg pe cap de locuitor.

Din totalul de deşeuri, 56% este materie organică, 9,9% hârtie şi carton, alte 9,9% reprezintă
deşeurile din plastic, apoi 4,1% sticlă, 2,3% metal şi 17,8% alte tipuri de deşeuri. Din acest total,
România reciclează doar 3%, fiind al doilea cel mai scăzut nivel din Uniunea Europeană. Cel
mai scăzut nivel îl înregistrează Bulgaria, care are o rată de reciclare de 0%.

De asemenea, cu o rată de colectare de doar 82,3%, România are al treilea cel mai slab procentaj
din Uniunea Europeană, după cel al Bulgariei (81%) şi al Estoniei (79%).

În condiţiile în care plasticul are nevoie de 500 de ani ca să se degradeze, oamenii care îl aruncă
pe unde apucă fac un mare rău naturii. Mai ales că animelele confunda de multe ori plasticul cu
hrana.

Acum, rata de reciclare de la noi este mai mică de 10 procente, aşa că mare parte din gunoiul pe
care îl producem ajunge la groapă.

O cutie de plastic se degradeaza in 400 de ani, iar o sticla de plastic, in 1000 de ani. In cazul
gratarelor, deseurile de acest tip sunt numeroase (sticle de suc, de bautura etc.)

Recilarea unei singure sticle de plastic economisteste 1,5 tone de emisii de carbon, precum si
suficienta energie pentru functionarea unui bec de 60W timp de 6 ore.
Un singur recipient de sticla se descompune complet in aproape 1 million de ani.

Reciclarea unei singure doze de aluminiu poate economisi energia necesara functionarii unui
televizor timp de 3 ore.

- Voluntari care sa dea saci de gunoi petrecaretilor / sa le amplaseze in zonele strategice din
padure
- Toalete eco / zone marcate unde petrecaretii sa lase gunoaiele
- Melodie de petrecere cu mesaj
- Instant reward: stand-uri improvizate la intrarea in padure – oamenii care duc acolo
gunoiul primesc un premiu (ex. doze de bere, sepci)
- Creare hashtag specific & populizarea acestuia
- Website aniversar folosind computer vision technology – incarci selfie in natura, cu sacul
de gunoi plin, poti castiga un bax de bere, grătar (1 pe saptamana) sau marele premiu (un
smartphone pentru poze reusite cu prietenii)

Ciucas

Codrul, frate cu romanul

Vrei sa bei cu fratii tai ? Da, da, dar curăță apoi

Beau cu frații mei, curăț tot cu ei

Supererou în fiecare zi

Când e frate lângă frate, curățenie se face

Type de projets : projet de developpement (protejer la nature – la montagne, la mer, les forets)
Reducerea nr de deseuri care raman in urma romanilor care celebreaza 1 mai in natura (la
padure)

https://letsdoitromania.ro/despre/

http://www.mmediu.ro/beta/domenii/gestionarea-deseurilor/legislatie-deseuri-2/

Publicuri constiente:

-alte ONG-uri de protectia mediului

- ministerul mediului si schimbarilor climatice

-Agentia Nationala pentru Protectia Mediului

-administratia publica: primaria, politia, jandarmeria

-scoli (elevi ca voluntari)

Publicuri latente:

-petrecareti locali (o anumita parte nu isi dau seama ca polueaza, sunt luati de val, de euforia
momentului etc.)

-turisti

-localnici (stau in apropierea zonelor poluate -paduri, spatii verzi, plaje etc.)

ONG-uri & diferiti furnizori


Publicuri active :

-organizatia de mediu care desfasoara campania (let’s do it romania)

-voluntari (interni – fac parte din organizatie / externi – se inscriu punctual in cadrul campaniei
pe site, social media etc.)

-parteneri ai organizatiei: firma care sa ofere premii (Ciucas), Fino (sa puna la dispozitie saci
menajeri), Dorna (să ofere apă), Pepsi, KitchenShop (să ofere gătare), persoane publice (ex.
cantareti, sportivi etc.), hypermarket-uri, firme de software

Tipologie public primar

I-me-mine (tineri, exhibiționiști, dornici de experiențe) > vamă

Belongers (+40, convenționali, sentimentali, familiști, statornici)

Scopurile ale proiectului

Dupa tiplogia propusa de Ronald D. Smith, 2002, p.69, avem in cadrul proiectului scopuri ale
managementului sarcilor :

-a promova un tip de schimbare sociala pentru problema poluarii cu deseuri (reducerea nr. de
deseuri lasate in urma de petrecareti dupa zilele nationale libere din anotimpul cald – 1 mai, 15
august)

-a creste sprijinul publicului pentru scopurile organizatiei (mai multi voluntari)

-Scopuri ale managementului reputaţiei: să creştem gradul de notorietate al organizaţiei pentru a


forma percepţia opiniei publice ca este cea mai importanta organizatie tip ONG din Romania
care se ocupa de gasirea de solutii pentru problema poluarii cu deseuri a mediului natural

Obiective SMART
Să se reducă cu 5% cantitatea de deseuri ramasa in natura dupa zilele de sarbatoare (obiectiv de
acţiune, comportamental)

Să crească cu 2% numărul voluntarilor organizatiei pe parcursul perioadei de campanie (obiectiv


de acţiune, comportamental)

Să crească cu 35% procentul persoanelor care consideră organizația un pion principal în


gestionarea problemei deseurilor abandonate in natura (obiectiv de acceptare, atitudinal)

Să schimbe un comportament repetat, dar profund (obisnuinta de a nu strange gunoiul dupa o


petrecere in aer liber) (obiectiv de acţiune, comportamental)

Sa crească cu 10% procentul persoanelor cu varste intre 14 – 45 de ani care au o atitudine


pozitivă în ceea ce privește comportamentul ecologic (obiectiv de acceptare, atitudinal)

Sa creasca nivelul de conştientizare a implicării Let ‘s Do it Romania în susţinerea unui


comportament ecologic

LETS DO IT ROMANIA este cea mai mare mişcare socială din România, cu peste 1.400.000 de
voluntari implicaţi în 7 ani de activitate.

Viziunea propusa de aceast ONG este o ţară cu 0 deşeuri, iar valorile promovate de organizatie
sunt: Fericire, Curaj Nebun, Spirit de Decor, sustenabilitate si echipa.

Directiile strategice ale organizatiei sunt Mediu & Social, Inspiratie si actiune.

Miscarea a aparut in 2009, când un grup de voluntari pasionaţi, animaţi de o idee nebunească, şi-
a propus să curețe România într-o singură zi. România a fost cea de-a 4 ţară din comunitatea
“Let`s Do It, World!” care a organizat o astfel de acţiune şi este şi astăzi o referinţă pentru alte
ţări de pe întreagă planetă.
Pe 25 septembrie 2010, peste 200 000 de români au ieşit să facă curăţenie, participând la cea mai
mare acţiune de voluntariat organizată vreodată în România.

În perioada 2010-2017, voluntarii au reuşit să strângă peste 2.427.000 de saci de deşeuri,


reprezentând 25.000 de tone. Din 2010 şi până astăzi, peste 9.900.000 de ore de voluntariat au
fost dedicate proiectului. Dintre voluntarii care au participat la Ziua de Curăţenie Naţională,
700.000 au fost elevi. La nivel naţional, peste 2.500 de voluntari au făcut parte din echipa de
organizare, fiind implicate toate judeţele din România.

În 2015, au lansat aplicaţia şi platforma “Let`s Do It, Romania!”, prin care romanii sa poata
raporta zone cu deşeuri din oraş sau din natură, prin intermediul unei aplicaţii prietenoase de
mobil, disponibile gratuit pe App Store şi pe Google Play. Organizatia transforma raportările
primite în sesizări oficiale către autorităţi şi monitorizeaza rezolvarea acestora. Până acum,
8.200 de voluntari digitali au descărcat aplicația, peste 400 de zone cu deşeuri fiind curăţate.

Proiecte ale organizatiei

APLICAȚIA WORLD CLEANUP a fost lansata pentru a spori nivelul de conștientizare globală
în ceea ce privește problema deșeurilor, și ajutor în a găsi soluții sustenabile pentru problema
globală a deșeurilor. In Romania, aplicatia ii ajuta pe organizatori sa planifice Ziua Globala de
Curatenia si sa stabileasca locurile unde se vor desfasura actiunile de voluntariat, dar si pentru a
înțelege mai bine amploarea problemei deșeurilor prin vizualizarea datelor colectate. Odata ce un
utilizator isi instaleaza aplicatia pe telefon si se autentifica folosind contul de Facebook sau
Google, el poate localiza un morman pe gunoi pe harta din aplicatie pentru ca acesta sa fie
curatat de voluntari sau poate face el insusi curat si marca apoi locul « cleaned ».

Un al proiect al organizatiei se numeste LET`S GET GREEN! si este cea mai mare campanie de
educație ecologică, desfășurată pentru școlile din toată țara

“Let’s Get Green!” invită elevii, profesorii și părinții din toată țara să se implice în prima
competiție națională dedicată unităților de învățământ, cu scopul de a promova un comportament
responsabil față de mediu. Astfel, elevi si profesori din peste 520 de scoli din Romania au
participat la sesiuni de formare și au acumulat cunoștințe cheie despre protejarea mediului,
combaterea risipei, colectarea separată a deșeurilor și modul de reciclare al acestora.

La sfarsitul competitiei, cele mai implicate scoli au fost premiate, premiile constand intr-o
transformare completă a școlii câștigătoare, în funcție de nevoile acesteia.

Un alt proiect derulat de Let’s do it Romania este LET`S SHARE&CARE!, care este primul
centru de minerit urban pentru combaterea risipei și susținerea educației. Scopul proiectului este
de a sustine copiii din comunități sărace, cu o rată mare a abandonului școlar, dar și combaterea
risipei prin refolosirea resurselor.

Proiectul presupune colectarea hainelor, jucăriilor, rechizitelor, mobilierului și a altor obiecte ce


pot fi refolosite, de la companii, angajați, instituții publice etc, prin acțiuni periodice, desfășurate
pe tot parcursul anului. De-a lungul timpului, 850 de copii și familiile acestora din 5 județe au
beneficiat de resursele colectate, care îi vor ajuta să-și continue studiile. Școlile beneficiare au
fost selectate și vor fi monitorizate cu ajutorul Teach for Romania, un partener al organizatie.

LET’S DO IT, CORPORATE!

Teambuilding-uri dedicate companiilor responsabile, care își doresc să aibă un impact real în
comunitățile în care activează, implicându-și angajații în acțiuni utile și creative.

ZIUA DE CURĂȚENIE NAȚIONALĂ


Cea mai mare mobilizare națională pentru natură din România

În cele 5 Zile de Curățenie Națională, peste 1 milion de voluntari au luat parte la acțiunile Let s
Do It, Romania! desfășurate la nivel național.

SWOT

S (PUNCTE TARI)

-mecanism de tip reward (oamenii sunt recompensati fizic daca strang gunoiul dupa ce petrec)

-parteneri cu vizibilitate mediatica

-campanie natioanala

-organizatie prestigioasa (cea mai mare organizatie de responsabilizare sociala din Romania) >
mai multi voluntari, sprijin de la stat, mai multi parteneri care sa se alature proiectelor organizate
de aceasta

-utilizarea retelelor sociale in promovarea evenimentului (FB, Instagram) & mobile app &
website de campanie cu capacitati de computer vision (element de noutate, intrigant)

-obţinerea unor efecte multiple, cum ar fi utilizarea tehnologiilor curate şi a obţinerii unor efecte
în cascadă;

W (puncte slabe)

-zile declarate libere de stat (mai putini voluntari – vor si ei in vacanta, nu sa faca educatie
civica)

-aria geografica imensa (trebuie o selectie a zonelor unde vor avea loc actiunile de campanie –
multe paduri, spatii verzi etc.)
-proiect punctual, doar in anumite perioade, nu rezolva decat pe termen scurt problema mai
ampla a iresponsabilitatii romanilor in raport cu deseurile menajere

-nivelul relativ scăzut al investiţiilor in domeniul ecologiei si al colectarii deseurilor menajere


(nu sunt suficiente gropi de gunoi, gunoiul nu e sortat si reciclat – nu exista pubele speciale)

-neimplicarea anterioara a cetatenilor in alte activitati similare

- accesul limitat al utilajelor de colectare a deseurilor in zonele in care vor fi defasurate activitati
de campanie (paduri, poiene etc.)

O (oportunitati)

-pe baza prestigiului organizatiei > posibilitatea de a obtine sponsorizari pentru a oferi mai multe
premii = mai multe persoane participante la campanie

-actiune inedita (primesti ceva in schimb, nu doar ti se predica despre o problema si primeste
traditionalul flyer)

-multumirea de sine a participantilor

-sprijinul autoritatilor nationale si locale (distribuire de forte de ordine pe teren, masini care sa
stranga gunoiul colectat de participanti)

T (amenintari)

-carentele de educatie civica

-dezinteresul petrecarilor (ei vin la padure sa petreaca, nu sa le fie tinute predici)

-ironie si baiate de joc la adresa voluntarilor

-combaterea unui comportament deficitar (poluarea) cu un alt comportament deficitar


(incurajarea consumului de alcool)

-costuri ridicate ale proiectului


Le diagnostic

1. Dupa zilele libere din sezonul cald (1 mai, 15 august, vacanta de Paste, 1 iunie etc.)
zonele de recreere (paduri, plaje) se umplu de tone de gunoaie

2. Creste gradul de poluare a mediului (paduri, plaje)

-flora si fauna sufera modificari genetice, le este distrus habitatul natural > evolutia
biosistemului
-unele mamifere, pasari, insecte parasesc zona, in avantajul celor care isi gasesc hrana in
gunoaie (sobolani, ciori)
-scade nr. spatiilor verzi unde oamenii isi pot petrece timpul liber
-modificari de peisaj si disconfort vizual
-modificari ale fertilitatii solurilor si ale compozitiei apei si solutilor terenurilor
invecinate (ex. terenuri agricole, pepinarii etc.)
-invatati cu resturile ramase de la gratare, animalele salbatice parasesc padurile > se
apropie tot mai mult de oras & gospodariile oamenilor, pot ataca

3. Scade calitatea vietii

-microbii rezultati in urma descompunerii deseurilor sunt raspanditi la distante mari > ajung in
organismul uman

-creste nr. de boli infectioase & neinfectioase

-apar noi boli cauzate de descompunerea deseurilor

4. Creste nevoia de colectare & reciclare a deseurilor menajere

-nu avem suficiente gropi de gunoi & locuri de reciclare a deseurilor colectate

-nu avem suficient personal care sa colecteze gunoaiele

-lipsa fondurilor necesare crearii de noi spatii de reciclare


-majorarea taxelor publice pentru a obtine aceste fonduri

-depozitele actuale de deseuri nu sunt operatecorespunzator

-in urma colectarii, materialele reciclabile si utile sunt depozitate impreuna cu cele
nereciclabile > se contamineaza chimic si biologic > reciclarea este ingreunata

-colectarea deseurilor menajere se efectueaza neselectiv > sunt amestecate > se pierde
potentialul lor util (hartie, sticla, metale, materiale plastice)

Analizarea riscurilor
Riscuri acceptabile

-ironie fata de campanie/ voluntari

-neincredere in potentialul campaniei (din partea publicului)

-dezinteresul fata de campanie

-sa nu avem un nr. foarte mare de voluntari participanti la actiunile de campanie

-sa nu primim sprijin de la toti partenerii pe care ni-i propunem


-combaterea unei probleme (poluarea & deseurile menajele) cu o alta > incurajarea
consumului de alcool

Riscuri innaceptabile

-sa nu reusim sa ii convingem pe petrecareti sa aiba un comportament responsabil

-pe fondul consumului de alcool (la gratar oamenii beau), sa fie agresivi cu voluntarii

-autoritatile locale sa nu stranga gunoiul colectat din zonele speciale de depozitare

-in lipsa unei alte actiuni similare in urmatorul an, petrecaretii sa aiba acelasi
comportament iresponsabil in raport cu mediul (in lipsa unui stimul material care sa ii motiveze
sa stranga gunoiul, sa continue sa il arunce la intamplare)
Objectif general Contribuer à l'amélioration de la pollution des
espaces verts avec des ordures lors des fêtes
nationales celebres par les roumais dans la
nature
Objectif specifique 1 (objectif d’action, Réduire de 5% la quantité de déchets
comportamental) abandonés dans la nature après les vacances
Objectif specifique 2 (objectif d’action, Augmenter de 2% le nombre de volontaires
comportamental) pendant la période de campagne
Objectif specifique 3 (objectif d’acceptance, Augmenter de 35% le pourcentage de
attitudinal) personnes qui considèrent l'organisation
comme un pion majeur dans la gestion du
problème des déchets abandonné dans la
nature
Objectif specifique 4 (objectif d’action, Changer un comportement répété mais
comportamental profond (l'habitude de ne pas ramasser les
ordures après une fête en nature)
Objectif specifique 5 (objectif d’acceptance, Augmenter de 10% le pourcentage de
attitudinal) personnes âgées de 14 à 45 ans ayant une
attitude positive à l'égard du comportement
écologique et responsable
Objectif specifique 6 Impliquer les citoyens dans l'atténuation de la
gravité d'une affaire publique, sans distinction
d'appartenance ethnique, de religion ou de
statut professionnel, unis par un objectif
commun - la protection de la nature
Resultats R1 :
 moins de déchets dans les forêts, la
flore et la faune sont préservées, les
gens peuvent venir à d'autres
occasions dans un espace vert propre
R2 :
 plus il y a de volontaires, plus le
perimetre géographique de la
campagne peut être etendu, pour
augmenter le nombre des lieux ou on
organisera des activitez
 plus de chances de persuader les gens
de ramasser les ordures & une plus
grande quantité d'ordures collectées
R3
 Augmentation du nombre de
volontaires participant aux activités
organisées par l'organisation
R4
 Augmenter la confiance dans
l'organisation augmente les chances
d'obtenir plus de partenariats (en
fonction de la notoriété de
l'organisation)
R5
 les gens deviennent plus responsables
par rapport aux ordures ménagères
 le niveau de pollution n'augmente
pas (même la stagnation est
acceptable)
 il y a plus de déchets recyclés
 on constate l'amélioration la qualité de
la vie et de l'environnement

R6
 les gens commencent a faire plus le
triage les ordures (non seulement dans
le forêt, mais aussi dans la vie
quotidienne)
 les gens deviennent des volontaires
pour les futures projets
 les gens changent d'attitude envers
l'écologie (ils cessent d'asssocier plus
l'écologie à quelque chose
d'impossible ou à une mode, ils
comprennent que le changement
commence avec eux-memes)

R7
 Répéter la campagne (chaque année)
et créer une tradition autour de cette
action, pour l'associer aux jour
nationaux gratuits de la saison chaude
Obiective SMART (specifice)

Să se reducă cu 5% cantitatea de deseuri ramasa in natura dupa zilele de sarbatoare (obiectiv de


acţiune, comportamental) > mai putine gunoaie in paduri, flora si fauna se conserva, oamenii pot
veni si cu alte ocazii intr-un spatiu curat

Să crească cu 2% numărul voluntarilor organizatiei pe parcursul perioadei de campanie (obiectiv


de acţiune, comportamental)> cu cat sunt mai multi voluntari, cu atat de extinde perimetrul
georgrafic al campaniei pentru ca pot fi acoperite mai multe zone > mai multe sanse a convinge
oamenii sa stranga gunoiul

Să crească cu 35% procentul persoanelor care consideră organizația un pion principal în


gestionarea problemei deseurilor abandonate in natura (obiectiv de acceptare, atitudinal)

 Creste nr de voluntari participanti la activitatile organizate de organizatie


 Creste increderea in organizatie > cresc sansele de a obtine mai multe parteneriate (in
functie de notorietate)

Să schimbe un comportament repetat, dar profund (obisnuinta de a nu strange gunoiul dupa o


petrecere in aer liber) (obiectiv de acţiune, comportamental)

-oamenii sunt mai responsabili in raport cu gunoaiele menajere

-gradul de poluare nu creste (chiar si stagnarea este acceptabila)

-mai multe gunoaie reciclate

-imbunatatirea calitatii vietii & a mediului inconjurator

Sa crească cu 10% procentul persoanelor cu varste intre 14 – 45 de ani care au o atitudine


pozitivă în ceea ce privește comportamentul ecologic &responsabil (obiectiv de acceptare,
atitudinal)
-oamenii se informeaza in raport cu fenomenul poluarii (creste traficul pe site-urile unde gasesc
aceste informatii)

-oamenii sorteaza gunoiul (nu doar la padure, ci si in viata de zi cu zi)

-oamenii devin voluntari

-oamenii isi schimba atitudinea fata de ecologie (nu mai asociaza ecologia cu ceva imposibil sau
cu un moft, inteleg ca schimbara porneste de la ei)

Sa creasca nivelul de conştientizare a implicării Let ‘s Do it Romania în susţinerea unui


comportament ecologic

Implicarea cetăţenilor in atenuarea gravitatii unei probleme publice, indiferent de etnie, religie,
stautut profesional, uniţi de un obiectiv comun – grija pentru nature

Repetarea actiunii (anual)

-crearea unei traditii in jurul acestei actiuni, care sa fie asociata cu zilele nationale libere
din anotimpul cald

-din ce in ce mai multi voluntari, anual

OBIECTIV GENERAL

A contribui la ameliorarea poluarii cu deseuri menajere a spatiilor verzi in zilele de sarbatoare


nationala

On organisera, entre 28 Avril – 1 er Mai, des actions de volontariat au niveau national; on


sélectionnera une série d'espaces verts (forêts, parcs) où les gens se rassemblent pour organiser
des fetes champêtre et on aménagera des zones spéciales dans la forêt ou il y aura des volontaire;
les volontaires partageront des dépliants et des sacs à ordures aux fetards. Si au depart ceux-ci
apportent les sacs pleins d'ordures, ils sont récompensés par des prix instants (bière pour les
adultes, jus pour les mineurs, des casquettes).

On placera des toilettes écologiques dans les bois pour que les gens ne soient plus obligés de
faire leurs besoins de manière aléatoire.

On lancera dans l’espace public, a partir du 1er Avril, des chansons thematique qui vont
promovoir un comportement écologique responsable. On utilisera ainsi des stimules
psychologiques et culturels dans le sens où on fait appel au stimul auquel les gens réagissent (la
musique) pour promouvoir, de manière amusante et ludique, la collecte des ordures ménagères.

On aura des campagnes d’information sur les dangers de la pollution qui utiliseront les chansons
mentionnés ci-dessus, mais aussi on generera un hashtag specifique et on annoncera les activites
organisees au fin de Avril.

On va créer un site Web de type mobile friendly, utilisant la technologie « computer vision ». Le
mécanisme de fonctionnement sera le suivant: l'utilisateur se connecte, charge un selfie dans la
nature avec un sac poubelle plein et il peut gagner, grâce au mécanisme « lucky moments », des
prix - un sac de bière, des grillades et des ustensiles de barbecue par jour ou le grand prix. (un
smartphone pour des photos réussies avec des amis)

- Voluntari care sa dea saci de gunoi petrecaretilor / sa le amplaseze in zonele strategice din
padure

- Toalete eco / zone marcate unde petrecaretii sa lase gunoaiele

- Melodie de petrecere cu mesaj

- Instant reward: stand-uri improvizate la intrarea in padure – oamenii care duc acolo
gunoiul primesc un premiu (ex. doze de bere, sepci)

- Creare hashtag specific & populizarea acestuia


- Website aniversar mobile friendly folosind computer vision technology – incarci selfie in
natura, cu sacul de gunoi plin, poti castiga un bax de bere, grătare și ustensile pentru grătar sau
marele premiu (un smartphone pentru poze reusite cu prietenii)

-vizibilitatea organzatiei in spatiul public (online si offline) > content generat de influenceri &
vedete online, interviuri ale acestora

-promovarea imnului de campanie (short video) pe YT

Programare

Programation du projet (en utilisant la diagramme de Gantt) :


Janvier – Mars, 2019 : Rechercher des partenaires et des sponsors, leur présenter le projet,
contacter les autorités, signer des contrats de partenariat, préparer le matériel de campagne,
sélectionner la zone géographique dans laquelle les activités de promotion auront lieu

Mars – Avril, 2019 : Inscription de volontaires, création d'une base de données pour l'allocation
des volontaires en fonction de la zone géographique d'origine

1er Avril – 28 Avril : On deroule la promotion hors ligne et en ligne (affiches, flyers, des videos
sur les reseaux sociaux, lancement des chansons de campagne, la promotion de la campagne faite
par les artistes et influencers sur leurs propres canaux de communication

28 Avril – 2 Mai : activités de volontariat dans les espaces verts, campagne d'inscription de
photos en ligne, désigner les gagnants du concours en ligne

Mai – Juillet : on fait un review du projet entier, l’analyse des résultats, le recalibrage de la
stratégie de la future edition du projet en fonction des résultats obtenus et des perspectives de la
première édition

Ianuarie - Martie

Cautarea partenerilor si a sponsorilor, prezentarea proiectului catre acestia, contactarea


autoritatilor, semnarea contractelor de parteneriat, pregatirea materialelor de campanie, selectarea
ariei geografice unde se vor desfasura activitati de promovare

Martie - Aprilie - Inrolarea voluntarilor, crearea unei baze de date in functie de zona

1 aprilie - incepe promovarea offline (postere, flyers) & online

28 aprilie - 2 mai - activitati de voluntariat in spatiile verzi, campania online de inscriere a


fotografiilor

mai - review al proiectului, analiza rezultatelor, recalibrarea strategiei in functie de rezultatele


obtinute si de insight-uri
Consider ca proiectul meu este important de realizat intrucat vizeaza o problema interna,
punctuala si reala a romanilor. De ani de zile, dupa zilele declarate libere la nivel national, in
anotimpul cald, Internetul este plin de imagini apocaliptice cu tonele de gunoi lasate in urma de
cei care au petrecut in aer liber, la paduri, in parcuri sau la malul marii. Gratarul cu prietenii este
un obicei internalizat al romanilor, o « cutuma » pentru ziua de 1 mai asa cum este colindatul sau
taierea porcului de Craciun.

Poluarea si lupta cu deseurile menajere este déjà una din problemele cu care Romania se
confrunta de ani buni, in contextul in care, dupa 12 ani de la intrarea in UE si numeroase
sanctiuni si avertizari primite extern, autoritatile nationale nu reusesc sa tina pasul cu cerintele
europene in ceea ce priveste colectarea deseurilor, asa ca Romania produce nu mai putin de 5,8
milioane de tone de deseuri pe an, ceea ce inseamna o medie de 272 de kilograme pe an pe cap
de locuitor si cu o rata de colectare de doar 82,3%.

Coreland problema deseurilor menajere cu situatia inregistrara la nivel national dupa zilele libere
de 1 mai, 1 iunie, 15 august, consider ca este important sa actionam asupra mentalitatii si
comportamentului romanilor in aceste momente. Sub influenta euforiei de moment si a
alcoolului consumat de petrecareti, atitudinea dezinteresata fata de mediu consider ca este
sporita, astfel incat acestia nu mai fac curat in locul de campare dupa terminarea petrecerii.

Mi se pare ca ideea proiectului meu este una care ar putea functiona tocmai prin prisma
mecanismului de tip reward, in sensul in care, asa cum o ilustreaza suficiente studii, psihologia
umana reactioneaza foarte bine la stimuli si la recompense. Daca o persoana primeste ceva in
schimbul unui lucru pe care il face, sansele ca ea sa execute o actiune pentru a primi recompensa
sunt statistic mai mari decat in situatia in care i s-ar cere sa faca o actiune fara a primi ceva in
schimb. Cred ca faptul ca, in cadrul proiectului propus de mine, oferim recompense celor care
strang gunoiul (e. bauturi care sa le permita sa continue petrecerea dupa ce pleaca) este un factor
important pentru succesul proiectului. In plus, proiectul va avea si componenta de digital (social
media, mobile app) care poate atinge anumite categorii de public cu o targetare potrivita. De
asemenea, am elemente din cultura populara (muzica, mesaje de campanie) care pot provoca
emotii pozitive (simpatie, amuzament, identificare) > receptorul este mai dispus sa faca actiunea.

PARTENERI

Institutii publice cu putere de decizie

Ministerul Mediului

Ministerul turismului

Ministerul Apelor si Padurilor

Politia Romana (sectii locale)

Jandarmeria

Administratiile locale (Primarii)


ONG-uri nationale

Asociatia Green Forest

Asociatia Romana de Mediu

Asociatia Ecozone Romania

Asociatia Terra Ecologica

Asociatia MaiMultVerde

Plantam fapte bune in Romania

Greenpeace Romania

organizatii locale

Parteneri (voluntariat)

JCI Romania

USR

Cercetasii Romaniei

AIESEC

Consiliul Elevilor

ANOSR

Tara lui Andrei

Parteneri media

Pro TV
Pro FM

Radio Zu

Republica.ro

Televiziunea Nationala

Antena 3

ziare.com

Libertatea

Influenceri

Zoso

Radu F. Constantinescu

cetin

youtuberi (diferite segmente de varsta)

Artisti

cantareti de muzica populara

cantareti tineri care au trecere la public +40 (ex. Andra)

stand-up-eri (Teo, Vio, Micutu, actorii din Las Fierbinti)

Parteneri din zona comerciala (care pot oferi premii)


Hypermarket-uri (Carrefour, Kaufland, Auchan – Romania neimblanzita)

Firme care produc bauturi alcoolice & nonalcoolice (Ciucas, Bucegi, Stejar, Pepsi, Frutti Fresh,
Timbark, Izvorul minunilor, Borsec, Dorna etc.)

alte firme care pot oferi premii (ASUS, Decathlon, Kitchen Shop)

alte firme online (OLX, La Jumate, TeamDeals, Hipo, Trivago)

institutii bancare (BT, CEC Bank)

retele de telefonie (Vodafone, Telekom, DIGI)

Birou de avocatura > acoperire pe parte de legal &GDPR