Sunteți pe pagina 1din 1

Există, într-adevăr, mulţi indivizi care, la o primă vedere, par extrem de utili prin senzaţia de muncă

intensă, de preocupare epuizantă pe care o dau. La o privire mai atentă, însă, descoperi că, de fapt,
ei pierd vremea, dacă nu cumva chiar produc pagube prin munca depusă. Foarte adesea, acest gen
de individ posedă un limbaj de specialitate elevat, se exprimă preţios şi superior, astfel încât
profanii au impresia că discută cu un profesionist de excepţie. A rămas de pomină un activist de
partid cu muncă de răspundere în domeniul agriculturii din anii ’80. Cei din afara meseriei îl
vedeau ca pe o somitate, în timp ce specialiştii râdeau de el.
Doar în lipsă, fireşte, pentru că individul era extrem de ranchiunos şi răzbunător, ca toţi cei de
teapa lui.Intr-o zi l-a pus Aghiuţă să-i convoace pe agronomii din domeniul producţiei de
furaje şi le-a ţinut un speech amplu, doldora de abracadabra ştiinţifice. Atmosfera plictisită s-a
înveselit brusc când ipochimenul i-a informat pe cei prezenţi că trebuie să facă totul pentru a atinge
gigantesca producţie de 2 (două) tone de masă verde la hectar. Inginerii n-au mai rezistat şi un
hohot general a cuprins încăperea.
De ce? Fiindcă masa verde trece binişor de 10 (zece) tone la hectar, fără eforturi ieşite din comun.
Cu eforturi se pot obţine şi 45 de tone. Din nefericire, specimene ca activistul sus pomenit întâlnim
prea adesea, de obicei în funcţii de conducere sau râvnind la ele. Au talentul invariabil de a se
împăuna cu succesele altora şi a arunca propria vină în ogrăzi străine. De departe îţi par oameni
harnici şi pricepuţi. De aproape le vezi aripile străvezii şi le auzi bâzâitul

S-ar putea să vă placă și