PROIECT DE LECȚIE

UNITATEA DE ÎNVĂŢĂMÂNT: Liceul Ion Vidu Timișoara

PROPUNĂTOR: Boțoi Maria

DATA: 29.11.2018

CLASA: a X-a C

ARIA CURRICULARĂ: Om și societate

OBIECTUL DE ÎNVĂŢĂMÂNT: Psihologie

TEMA LECŢIEI: Imaginația

TIPUL LECŢIEI: de dobândire de noi cunoștințe

Competențe:

OBIECTIVE OPERAŢIONALE: La sfîrşitul orei, elevii vor fi capabili:

O1: Să definească termenul “imaginația”;

O2: Să distingă caracteristicile imaginației;

O3: Să identifice procedeele imaginaţiei;

O4: Să caracterizeze principalele forme ale imaginaţiei.

Metode didactice: conversaţia, expunerea, explicaţia.

Mijloace didactice: tablă, manual, caiet.

Forme de organizare: pe grupe, colectiv.

EVALUARE: evaluare formativă.

BIBLIOGRAFIE: Simona, Adam.(2010). Caiet de practică pedagogică
discipline socio-umane, Timișoara: Universitatea de Vest din Timișoara,
Departamentul pentru Pregătirea
 Strategia didactică

Ob. op.
Dozare
Forme de
Secvenţele lecţiei Conţinutul ştiinţific al lecţiei Evaluare
Metode Mijloace organizare

C G I

Conversația x
- elevii îşi pregătesc cărţile şi
1. Activitatea
2 min caietele pentru lecţia de Psihologie
introductivă
- se face prezenţa

- Se verifică tema de casă

- Se pun cîteva întrebări legate de Conversația Manualul x

lecţia precedentă :

Ce este memoria?

(Memoria este procesul psihic

2.Reactualizarea
5 min care asigură întipărirea, stocarea
cunoştinţelor
reactualizarea experienței

anterioare).

Care sunt fazele memoriei?

a - întipărirea fixarea, encodarea,

engramarea este faza memoriei în

care informația se traduce într-un

cod -imagine, sunet, propoziție,

astfel încat poate patrunde in

sistemul memoriei)

b- stocarea (conservarea,
păstrarea) se referă la reținerea
informa]iilor pentru o perioadă
mai lungă sau mai scurtă de timp;

c- reactualizarea, recuperarea are

în vedere aducerea la suprafața a
informațiilor reținute în vederea
utilizării lor în activitatea umană.
Reactualizarea se poate realiza sub
forma recunoașterii sau a
reproducerii. Recunoașterea se
produce în prezența materialului
care a fost memorat, iar
reproducerea, în absența
materialului.

Enumerați formele memoriei?

a) memoria senzorială (de foarte

scurtă durată);

b) memoria de scurtă durată;

 c) memoria de lungă durată.

3. Captarea
Elevii se vor împărți pe perechi,
atenţiei
15 min iar fiecare pereche va primi de
discutat: Conversația Exercițiul x

Care este rolul imaginației în viața

lor de zi cu zi?

4. Anunțarea
17 min O.1 Să definească termenul
temei și a “imaginația”;

obiectivelor Definim imaginaţia ca proces

cognitiv complex de elaborare a Tabla
unor imagini şi proiecte noi, pe Expunerea
baza combinării şi transformării
experienţei.

Să distingă caracteristicile
O.2 imaginației; Tabla
Expunerea
- Proces cognitiv complex specific
numai omului
Permite elaborarea mintală a
planului de desfăşurare a unei
activități.
Lărgeşte câmpul cunoaşterii
umane
- Face legătura dintre trecut,
prezent şi viitor
- Apare pe o anumită treptă a
dezvoltării umane, adică după ce
au apărut alte procese şi funcţii
psihice care îi pregătesc
desfăşurarea
- Interacţionează permanent cu
toate procesele, funcţiile psihice
şi componentele sistemului psihic
uman.
Care sunt procesele psihice cu
care interacţionează imaginaţia?
Exemple:
-cu ajutorul gândirii şi a
inteligenţei imaginaţia participă la
elaborarea ipotezelor şi la găsirea
strategiilor de rezolvare a
problemelor;
 imbajul joacă un rol important
pentru că fără cuvinte nu putem
face cunoscute ideile,
reprezentările etc.
-memoria: dacă un elev vizitează
un muzeu când urmează lecţia de
istorie şi va descrie cu succes un
exponat văzut în muzeu, ceilalţi
vor reuşi să construiască o imagine
mintală a exponatului respectiv,
astfel va rezulta un proces
imaginativ complex.
Procedeul este un mod de operare
mintală, presupunând o succesiune
de compuneri, recompuneri, de
descompuneri, integrari şi
dezintegrări, care duc la diferite
rezultate.

Să identifice procedeele
O.3
imaginaţiei;
Cele mai cunoscute şi mai
desfolosite procedee ale
imaginaţiei sunt:
-Aglutinarea
(ex.:Sirena, Centaurul, Ianus cu
două feţe -în mitologie-;
radiocasetofonul etc.)
- Amplificarea sau diminuarea
(ex.: folosit în literatura SF,
creearea poveştilor pentru copii,
Setilă, Flămânzilă, Uriaşul, Ilene
Cosânzene etc. )
- Multiplicarea sau omisiunea
(ex. balaurul cu şapte capete,
celebre creaţii ale lui Brâncuş
-Coloana Infinitului, Masa Tăcerii-
iar pentru omisiune ciclopul din
mitologie)
- Diviziunea şi rearanjarea (ex.
autoturisme cu motor în faţă sau în
spate, cupa excavatorului, desene
din seria„Capricii” de Goya etc.)
Substituirea: (ex. dorim să
împachetăm un cadou dar nuavem
scotch sau lipici; putem improviza
folosind oja care poate să ţină
lipită hârtia etc. )
- Modificarea (ex. botaniştii au
modificat culoarea şi au obţinut
laleaua neagră, clădirile construite
de Antonio Gaudi, cladirea in
forma de cos situata in Newark,
Statele Unite ale Americii etc.)
- Schematizarea (ex. caricatura
unei persoane, sigla, schiţe în
arhitectură etc.)
- Analogia
- Tipizarea (Hagi-Tudose)
- Empatia (manifestând empatia
faţă de elevi, profesorul reuşeşte
 să-i înțeleagă mai bine..)

O.4 Să caracterizeze principalele

forme ale imaginaţiei. Fiind un
proces complex, imaginaţia se
desfăşoară pe mai multe
dimensiuni.
Astfel, în funcție de
intenţionalitate şi implicarea activă
în actele imaginative avem
următoarele forme:
1) Forme involuntare:
a) Visul din timpul somnului
b) Reveria
2) Forme voluntare
a) Reproductivă
b) Creatoare
c) Visul de perspectivă
 6. Fixarea 5 min Clasa este împărţită în grupe. Dezbaterea Manual x
cunoștințelor Dezbaterea

Fiecare grupă va extrage din

manual principalele
caracteristici ale formelor
imaginației , pg. 57.

Se anunță tema de casă : ex 3

7. Tema de casă Expunerea Manualul
pg 59; Se notează tema pe
tablă:

Realizați un eseu pe tema „

Cum ar fi viața omului fãrã
imaginație?

Sevor concluziona cele învățate; Conversația

8. Concluzii și 2 min Se vor face aprecieri cu privire la

aprecieri elevii activi la oră.