Sunteți pe pagina 1din 7

Agnds Martin-Lugand

Lumina unui nou


inceput

Traducere din francezl de


Claudiu Constantinescu
Patru ani. Patru ani de cdnd se duseserd. Patru ani
de cdnd ai mei md lisaserX singurX. Patru ani de cdnd, in
acea zi de sf6rgit de februarie, mX agezam in fala mlsli-
nului lor, pe banca din fier foriat la care mama linea atdt
de mult. Patru ani de cdnd le gopteam tristelea mea, furia
mea. $i iertarea mea. Cum sX le port pic5, in'fond, acestor
flinle minunate pe care mi-a fost dat s[ le intdlnesc?
Nu eram deloc originall cu iubirea asta nesfdrqitd
pentru ai mei. inci o mai auzeam pe maic5-mea repe-
tAndu-mi intruna ci eram mica lor minune. Pirinlii mei
se lubiseri nebunegte, ajungdndu-qi multd vreme unul
celuilalt. $i totugi, iqi doriserX s[ extind[ mica lume a
amorului lor. Viala era plini de surprize; bune sau rele.
Greut5file intdmpinate cdnd rrnrseserd si aibX un copil,
tn loc sd-i despart5, ii apropiaserX qi mai mult. Ai mei
tntrelineau legenda potrivit cireia doar mullumitd vi-
gorii lor ajunsesem sd scot nasul in lume. N-avea nicio
lmportanld, la urma urmelor; cum, necum, eram acolo
de treizeci gi noud de ani. De la un duo trecuserd la trio,
cAt se poate de firesc. lusesem r5sfi;ati, iubitX, crescutd,
tncurajatS, dar gi dojenitX uneori. lmi oferiser5 totul
Agnds Martin Lugand Lumino unui nou inceput

ca s-o pornesc in viat5 pe calea cea bune. Aveam sen_ rnistralul ili bdga frigul in oase. I-am fdcut semn sX vind
timentul ce trXiam in casa fericirii, unde prietenii mei liingl mine, pe banc5. S-a aqezat incetiqor, m-a luat de
erau primili intotdeauna cu brafele deschise. gi apoi, rnAnd gi s-a lf,sat la r6ndul ei hipnotizat5 de mdslin.
intr-o bund, zi, aflaserX ci nu gtiu ce tdmpenie ii rodea poli rXmAne mdcar o zi sau dou5,
maicS-mii neuronii unul dup5 altul. in curdnd n-avea - Pdcat cd nu mai
rnurmurl ea. Ne vedem atat de pufin...
s5-qi mai aminteasc5 de nimeni, nici mdcar de cine era Am tras addnc aer in piept, potopitd de un nou val
ea. Bineinteles, ca sI md proteieze, imi ascunseseri treaba rlc tristele.
asta, transformdndu-se in nigte minunali actori. Mama "- A$a e, qi mie mi-ar pldcea. Dar qtii bine ci nu vin aici
fusese intotdeauna cu capul in nori, iar tata era extrem tlccAt pentru intdlnirile astea cu mama qi cu tata, nu pot
de vigilent de fiecare dat5 cdnd treceam pe la ei, aqa cd si stau prea mult.
nu-mi didusem seama de nimic. Tr5iam departe de ei, la bun, merg bine cursurile!
Paris, iar cdnd veneam acasX, in sud, igi puneau la bitaie
- Semn
Destul de bine, da.
intreaga energie ca s5-qi pdstreze secretul. Unii ar putea --_ cdnd o s-ajungi pe-aici in vara asta?
$tii
spune cI n-am fost eu foarte atent5, gi poate cI aqa a qi
fost, dar qi dacd aq fi bigat ceva de seamd, nimic n-ar - Nu foarte exact, dar cel maitdrziu in weekendul de
I 4 iulie. Cdt de curAnd o sI incep organizarea stagiilor
fi putut frdnge spirala infernalS in care intraserd. Am tle pregltire qi-o sd dau drumul la rezervarea camerelor.
infeles asta cdnd am citit scrisoarea de la ei. in cele cdteva
rdnduri, astdzi transformate in cenuql odat5 cu ei, igi Refuzasem sI md despart de casa pdrinlilor mei din
ceruserd iertare pentru suferinta pe care aveau sd mi-o llonnieux, un sat cocofat pe o coast[ a Luberonului.
pricinuiascd,, dar gtiau gi c5, dacl unul ar continua si Atunci cdnd pierduserl orice nidejde c5 vor avea vreo-
trliasc5 fIrI cel5lalt, acela m-ar face sd suflr chiar mai tlat5 un copil, iqi investiserd economiile in aceastX ddrd-
mult. imi ceruserd iertare pentru egoismul lor de oameni plndturd ce necesita reparafii majore o veche ferm5
care se iubeau. Iubirea lor mlturase totul in cale, inclusiv -
l)1. care o numiserS, ironic, Conacul
- hotirdseri sd
qi
pe unica lor fiic5. rcnunte la orag qi si se instaleze aici. Proiectul acesta ne-
Hortense? lrunesc trebuia sd fie copilul lor qi, pdnd Ia urm5, chiar
- Un zAmbet mi-a luminat fata auzind, vocea lui Ca- ru junseser5 sI se ocupe de biberoane qi de schimbatul
thie, prietena mea cea mai bun5, sora de care nu avusesem scutecelor. Acolo erau toate amintirile mele cu ei. $i cu
parte, cea pe care o intdlnisem in ziua primei mele lecfii ( lathie. Iar cAnd lui taicX-meu i-a fost limpede cI fiica lui
de dans, in urmd cu treizeci qi cinci de ani. M-am uitat llutrea o pasiune definitivd, transformase un vechi ham-
rapid peste um5r, se apropia infofolitl intr-o hain5 groasl bar, neocupat pdn5 atunci, intr-o salS de dans care nu era
de lAn5. Cine a zis cd in Provence e intotdeauna timp fru- cu nimic mai prejos decdt cele ale profesioniqtilor. Faptul
mos? Vremea mohordtl era pe potriva stlrii mele triste, iar c5-qi luaserl zilele in propria casd nu gtirbea cu nimic
1 o
fiction conn€ction
AgnEs Martin Lugand Lumino unui nou inaeput

ata$amentul meu pentru acele ziduri. Acolo se iubiserX, Pentru noi nu-i nicio probleml, ar trebui sI gtii asta.
acolo md concepuser5, acolo mi iubiser5, iar cenuqa lor
- Dupd care a ldqnit in picioare Ei mi-a intins braful ca
odihnea la poalele mdslinului lor. Cum mi-ar fi putut sii mI ridic qi eu.
trece prin minte ca niEte strdini sd ia in stXpdnire acest Dacd vrei sX prinzi trenul, ar cam trebui s5 mergem.
p5mAnt $i aceste pietre?
- Am inspirat addnc cdt s5-mi fac curaj, apoi i-am dat
rlrumul la mAnI qi m-am dus lAngi mdslin ca s5-mi iau
Ai fScut un tur al casei? mi iscodi Cathie. Totul e in rijmas-bun. L-am mdngaiat pe trunchi, dupd care mi-am
-
regulS? lipit obrazul de el.
De fiecare datd cAnd veneam sX mai v5d mislinul Te iubesc, mamX. Te iubesc, tatd. Ne vedem la var5...
-
alor mei, in februarie, ea qi Mathieu, soful ei, md primeau
in micufa lor casl de !ar5. Ar fi fost caraghios qi mult Pe drum, Cathie qi cu mine am bdrfit intruna. O spo-
prea greu sd deschid Conacul doar pentru douXzeci gi rov5ial5 ca intre fete, numai bund sd ne ascundl tristelea,
patru sau patruzeci qi opt de ore. imi pl5ceau la nebunie sr'i umple hlul ce stltea si ne inghiti. Aveam obiceiurile
clipele acelea petrecute la ei, niqte momente pline de rroastre; ,,trXnc5neam" pdnd ieqeam de pe drumul nafio-
blAndete, de pace, de seninltate. Amdndoi aveau darul rral. Cind ne apropiam de gar5, pe ultimele sute de metri
de a le face bine celorlalfi; printr-un gest, printr-o micd in:rinte de inevitabila despdrfire, amufeam amdndou5. Ea
atenlie, fie ea cAt de discretS, puteau readuce bucuria lxrrca in zona maqinilor de inchiriat, fdrd sI opreascl mo-
chiar qi in sufletele cele mai chinuite. Naqterea fiului lor, Iolul, eu coboram intotdeauna singurS; niciodatd nu md
in urmd cu cinci ani, nu le schimbase cu nimic felul de-a irrsotea pe peron, nici eu, nici ea nu voiam si fim vdzute
fi; deschiderea gi generozltatea lor fajd de cei la care !i- lrlarrgdnd. Eu ii spuneam Multumesc, pupd-l pe Mathieu
neau nu flcuserl decAt sI sporeascd. Simplul fapt de a-i yi ui griid de tine, ea imi zicea Md bucur cd te-am vdzut,
auzi vorbindu-mi despre viala lor, simpld, apropiatd de I'ttltti-i pe Aymeric, Sandro Si Bertille, Ei mai ai Si tu griid
natur5, care pentru mine era un simbol al puritdfii, mX rttt ltic de tine, ce naiba!Apoi, un ultim sdrut pe obraz qi
coplegea; Cathie era apicultoare, iar Mathieu avea o firmd it'qcam. inainte de a dispirea in holul gf,rii, mI intorceam
de defrigSri forestiere. si-i fac de cdteva ori cu mdna, zdmbind, iar ea demara
Ag zice cd face fa|5 destul de bine iernii, i-am rdspuns t l:rxonAnd. Abia dup5 aceea picioarele mi se flceau ca de
-
eu. plumb gi mi-o imaginam pe Cathie fAlfdind mdrunt din
lrleoape. Anii treceau plecasem din zonl de mai bine
- Tu-!i cunoqti cel mai bine casa... Cdnd s-o face mai
cald, o sX mergem din cAnd in cAnd sd deschidem uqile gi tlt' cincisprezece ani - viala mea parizianl imi aducea
ferestrele ca sI aerisim.
-,
lrucurie, fericire gi satisfaclie profesionalS. Degeaba rEmS-
Suntefi drSgufi, dar aveli gi-aga destule pe cap. Nu vX s('scm foarte legatS de Luberonul meu natal, niciodat5
-
mai pierdefi timpul qi cu... rrtr rni-ar fi dat prin cap sd renunf la capitalS; luminile,
12
Agnds Martin Lugand Lumino unui nou inceput

forfota strdzilor, zgomotele, spectacolele, viala de noapte .rntrenamentul serios f5cut inainte, prestafia mea fusese
mI captivau. $i totugi, la fiecare plecare, aceea$i strdngere rrn veritabil fiasco. $i totuqi, mI primise la cursurile lui.
de inim5, acelagi nod in gdt, acelaEi acces de singur5tate. Aqa reugisem si-i intilnesc pe cei care aveau s5-mi devind
Aceeagi sfdqiere in piept, de nealina! moartea pSrinfilor parteneri, Sandro qi Bertille.
mei n-avea nicio legdturl cu asta. Dar totul dispSrea de Sandro tocmai venise din Brazilia ca sX se perfecfioneze
indatl ce puneam piciorul pe peronul gdrii din Lyon; l;r modul spartan. Era perfect congtient de talentul s5u,
brusc, eram aspiratl in vArtejul propriei mele viefi, cu tlar voia sd coboare de pe piedestal. Rezultatul expeditiei:
moralul in creqtere, fericitX sd-mi revid gcoala. rru mai plecase niciodatX inapoi. Toate capetele se intor-
ccau dupX el c6nd ap5rea pielea-i arXmie gi silueta-i
Chiar dacX, in mintea noastr5, gcoala de dans func-
-
rrtletici fucau aici un rol importaot
-, dar, de cum des-
r'lridea gura gi igi fdcea auzite inflexiunile calde ale vocii,
fiona in continuare sub bagheta mentorului nostru Au-
guste, se f5cuserd cinci ani de cdnd eu, Sandro qi Bertille tlcscopereai in spatele estetului un om de o gentilefe qi
o preluaserlm. La doudzeci gi cinci de ani, aveam in spate o generozitate ieqite din comun, cu un sim! aI umorului
ani buni petreculi pe diferite scene, unele mici, altele rrlcreu treaz. Cdnd iqi punea trupul in migcare, emanau
medii, niciodat5 mari tlin el o forfl qi o senzualitate in stare brut5. in ziua au-
- nu eram suficient de serioasd
qi
de disciplinatd ca sI ajung la acest Graal. Dezgustatl de tlitiei, toli candidatii r5mlseserd cu gura cdscatd in fala
anii de Conservator, cdl5torisem, profitasem de tinerefea t'oregrafiei lui, ?ntrebdndu-se cum de aterizase acolo un
mea, triisem aventuros, trdntind fdrd niciun regret uga ;rscmenea talent qi mai ales, la un mod ceva mai egoist,
in nas dansului academic. Fusese nevoie ca maicS-mea t'trm sd mai fii admis dupf, unul ca el. Auguste, in schimb,
gi taicd-meu sd se arate tot mai ingrijorati cu privire la il grrimise p5rAnd sd nu bage in seaml diferenfa de nivel.
viitorul meu'ca sI revin cu picioarele pe plmdnt gi sX in ce-o priveqte pe Bertille, egoul ei rlnit fusese cel
md potolesc. Dacd md comportam in continuare ca o (are-o impinsese s5-gi incerce norocul. TdnIrI mami a
eternd adolescent5, n-aveam sdrcalizez niciodat[ nimic. unor gemeni de un an, fusese dati, afard, din trupa unde
Venise momentul si md maturizez qi si-i fac mdndri de rlansa de cdtiva ani buni. Cdnd ne explicase in ce situafie
mine. Trebuia agadar sI v5d dacd mai puteam trli din cra, o mdsurasem din cap pdn5-n picioare, fdfi. a putea
propria-mi pasiune sau dacd trebuia s-o las balt5. Md t'rcde o secundd cX delSsarea fusese motivul concedierii
prezentasem la audifii la Auguste, care avea reputafia salc. Bertille era o flac5r5 vie sub o calotl de ghea!5. O fe-
de tip dur, dar corect. DupI ce condusese mai bine de rrrcie care, la prima vedere, pirea cdt se poate de refinutS,
doudzeci de ani o foarte mare qcoalS de balet, hotdrdse tlar care se dovedea iute ca olelul de indatl ce nu obtinea
sI se dedice exclusiv celor schilodili, celor ce refuzau (.cca ce voia, aga cum voia. De atunci incolo, avusesem
ciile bdtute, nonconformiqtilor, pentru a-i ajuta sX se tlcseori ocazia s5 asist la exploziile ei de adrenalin5! Iar
. descopere pe sine. Stresul se dovedise mai puternic decdt t'lind dansa, aproape cd nu-!i venea sI crezi cd ea era cea
14
AgnEs Martin Lugand
Lumino unui nou inceput

care ili trXsese o slpuneald ceva mai deweme. Trupul siu


;rllii, dimpotrivS. Nici de Auguste nu ne-am indepdrtat,
se transforma intr-un instrument delicat, oricare dintre
irrtAlnindu-ne Ia el cu regularitate. intr-o sear5, pe cdnd
miqclrile ei era impregnatl de o emolie uluitoare, care t'inam la el acas5, ne obligase s5-i accept5m decizia:
pur gi simplu ifi tlia rlsuflarea. Dragi copii, am obosit. O sd pun cursurile in cui.
Ne imprieteniserdm qi ne susfinuserlm unii pe alfii - Noi s5riserdm de pe scaun ca argi, urldnd cdt ne linea
in tot acel an nebun petrecut sub bagheta lui Auguste. grrra cI nu putea sX facl una ca asta. Eram atdt de qocafi
Congtienfi cd ne luase sub aripa lui qi cd se ata$ase de noi, tlc hot5rdrea lui, incQt uitaserdm de bunele maniere gi
aveam uneori impresia cd eram favofizali. in realitate rt,spectul pe care le adoptam de obicei in prezenla sa.
ins5, cu noi fusese chiar mai dur qi mai exigent decdt ii
era felul, fdrl a se sinchisi cAtuqi de pufin de ceea ce era in - Gata, spusese el calm.
La o simpld migcare a mAinii sale, ne agezaserXm la
sufletul nostru. Ceea ce a$tepta de la noi era sd ne desco- Iocurile noastre ca niqte copii ascultf,tori.
perim gi si ne exprimim emoliile cel mai addnc ascunse
in fiinfa noastrd. Trebuia si danslm, sI dansdm qi iar sI - Eu pun cursurile in cui, dar voi o sX vi le tinefi pe
irlc voastre. incepdnd din septembrie, qcoala este a voas-
danslm, pAnI cddeam din picioare. Ne aducea la capdtul llri, voi o sd fip profesorii aici. Luali-v5 ce cursanfi vrefi,
puterilor, voia sI vadd din ce plXmad5 eram fdcufi, ne t opii, adolescenfi, bitrdni ca mine. Facefi ce vrefi voi, in
testa limitele in permanen!5. Deviza lui: sE ajungi sI spui Itrrrctie de ce urmlrifi prin arta voastr5. DacI md refuzali,
o poveste prin dans. Aqtepta de la noi sI ne urmdm cele
;t'oala se inchide definitiv. Numai voul v-aq putea incre-
mai profunde emolii ascunse in fiinta noastrd qi sd ne rlinfa o asemenea sarcinS. Voi suntefi copiii mei...
eliberim de ele. Abia dacX ne didea voie sd ne odihnim, RXmiseserdm mufi minute intregi, sub privirea lui
dar era extraordinar, a;a incAt il ascultam indiferent ce strtisflcutl qi emolionati. Ne uitaserdm unii la altii, in
ne cerea, fdrd ca vreunul dintre elevi
totugi
- nigte firi rebele,
sd se revolte vreodatS. Cei doi prieteni ai mei qi
ochii lui Sandro qi Bertille se citeau aceleaqi sentimente
-
cu mine ii ceruserdm sd ne mai primeascd pentru incl un
t'are md incercau gi pe mine: team5, responsabilitate,
tlar gi dorinla de a marga qi de a-l face mdndru de noi
an, el ne refuzase, spundnd c5-gi incheiase misiunea, dat pc pdrintele nostru spiritual. Simfeam cum imi cre$teau
ne propusese sXJ asistXm, pe rAnd, Ia ore. DescoperiserXm
irripi, asaltatl fiind de o sumedenie de idei qi de porniri,
astfel predatul, iar pentru mine asta fusese o revelalie.
l)o care nu le puteam stivili. Eu vorbisem prima:
Auguste ne incurajase sd ne pregdtim, din pozifia de can-
didat liber, pentru diploma de profesor. Ne pusese in - N-o sX regrefi alegerea pe care ai f5cut-o, Auguste.
lkrfi sd ai incredere in noi.
fafa realitifii. Mulfumitd lui qi incdpSldndrii sale, trlsese- De atunci incolo, qcoala nu funclionase r5u deloc.
rdm ca nigte animale la jug gi objinuserim patalamaua. Abia ce apucam sd anun!5m cd se fac ?nscrieri, cX locurile
Atunci ne l5sase sd zburdm cu propriile noastre aripi. se Ei ocupau. Pe culoare, vedeai foggiind in sus gi-n jos
Predaserdm fiecare la diferite qcoli, fdrd a uita unii de oameni din toate generaliile. De la micufi de trei ani
fiction connection
Agnds Martin Lugand
Lumina unui nou inceput

pAnI la persoane atat de bitrdne cI nici nu-$i spuneau Au aplaudat qi s-au retras, surescitate, pe laturile si-
varsta... Limbajul lui Bertille era dansul clasic; Sandro gi lii. ttareori md puneam pe mine in prim-plan, nu eram
cu mine eram cu jazzul modern, el avdnd in plus gi dan- ;rt olo ca sl le strivesc cu anii mei de experien!5, ci ca sX
surile internafionale. La nevoie insd, ne puteam inlocui It'transmit cunoqtinlele mele, sl le arit cum s5-gi asume
firl probleme unii pe allii. Cele dou5 slli erau ocupate in propriul corp, cum sI se migte, cum sI se deschidi qi sI
permanenf5, iar prin po$te pdmeam grXmezi de CV-uri rt, simtl bine in pielea lor. Am pregltit piesa
ale profesorilor care doreau sd lucreze alSturi de noi, ur- Noir a lui Aaron
- Blouson
care avea sd ne serveascd drept acom-
mdnd principiile lui Auguste. -
lxrniament in lunile urmdtoare, i-am incredinfat uneia
rlintre fete telecomanda combinei muzicale qi m-am
postat in mijlocul s5lii. M-am uitat scurt in oglindS, sI
virl cum ardtam, apoi mi-am lisat capul in jos, cu pi-
A doua zi,imi incheiam programul cu grupa de ado- r ioarcle strdnse qi bralele intinse pe ldngl corp, dupl
lescente mari. Le adoram. La inceputul orei, m-au rugat ( irrc am fdcut un semn gi muzica a inceput sd se reverse
sd le spun care avea sI fie coregrafia pentru spectacolul de
1rt'stc noi, absorbindu-ne cu totul. Din momentul acela,
,

sfArqit de an. Neputdnd si-mi ascund entuziasmul, le-am ,


rni-arn luat zborul, lSsAndu-m5 ghidat5 de impulsurile
oferit o mostr5, dar ele au inceput imediat sd se mdfdie, propriului trup gi de povestea pe care voiam s-o spun.
zicind ci voiau sX vadd tot. Mai aveam cdteva s5pt5mAni ( l't,a C€ voiam era viaf5, energie, bucurie. Eram atentS la
bune ca si ne pregdtim, insl voiam sI ridic pulin qtacheta It xrte, la o miqcare a degetului mic care putea comunica o
faf5 de anul precedent. Erau talentate, formau un grup rrrrrllime de lucruri, la expresia ochilor, chiar daci uneori
sudat, merita sd incerc, sI cresc un pic nivelul, ca gi exigen- ri irrchideam; cel mai mdrunt gest trebuia si intlreascl
fele fa|5 de elb. in cinci ani, unele imi ar5taserd ce puteau; rncsajul pe care voiam s5-l transmit in acele patru minute
prin perseverenf5, rdbdare, bldndefe, reuqisem si descopSr
1i t rcizeci gi cinci de secunde. Brusc, muzica a r5sunat mai
in ele acea scdnteie 1n plus. Eram sigurl cX vom reugi sX fa- lirrc, am zdmbit qi l-am zdrit pe Sandro printre elevele
cem ceva dr5gul. $i apoi, voiam un final frumos. Cele mai rncle, nu se putuse abline sd nu vinS cAnd auzise ce se
multe dintre ele aveau s-o incheie cu gcoala gi cursurile rrrtiirnpla in sala mea de curs. DupI p5rerea lui, dansam
mele; la faptesprezece ani, dansul nu era pentru ele decdt rrrrrlt prea rar singuri. Procedase perfect cu muzica md
un mod de relaxare, mai departe aveau sX fie ocupate pAni t rrrr<lqtea foarte bine
-
pentru cf, intervenise exact in
peste cap cu viala de student qi cu tot felul de alte lucruri. -,
nrornentul in care aveam de gdnd sI le cer fetelor sd se
Le vlzusem crescAnd, devenind nigte micufe femei, qi mI tlt'sc5tuqeze. Voiam o explozie de energie, voiam ca ele sd
gdndeam cd se cuvenea sX le omagiez cumva toatX acea irrvadeze spafiul, s5-qi uimeascl spectatorii prin libertatea
implicare, acel talent al lor pentru dans. Ior qi si pdstreze in ele, pentru totdeauna, acea senzafie.
Bine! Hai sd vd ardt, fetelor, am cedat eu zdmbind. l,c-am fdcut o demonstratie in acest sens gi am fost eu
-