Sunteți pe pagina 1din 432

Coordonatorul volumului:

prof. Pavelescu Marilena

Lucrările Simpozionului național

Curriculumul– Perspective, conexiuni,


experiențe

Târgoviște, 2017
ISBN 978-973-0-24866-1
Coordonatorul volumului:
prof. Pavelescu Marilena

Lucrarile Simpozionului național


Curriculumul – Perspective, conexiuni, experiențe

Cuvânt –înainte
de

As. univ. dr. Ioana Stăncescu


Departamentul pentru Pregătirea Personalului Didactic
Universitatea ”Valahia” din Târgoviște

Târgoviște , 2017

ISBN 978-973-0-24866-1
Curriculumul – Perspective, conexiuni, experiențe

CUVANT ÎNAINTE

Societatea în care tr imăseăafl într-oăpermanent ăschimbare,ătransformare,ăreorganizare,ă


restructurare. În acest context, sistemulă educa ională românescă trebuieă s ă seă racordezeă laă noileă
condi iiă iă s ă fac fa ă provoc riloră veniteă dină zona socialului. intaă procesuluiă educa ională oă
reprezint ă aziă formareaă unuiă profilă deă elevă careă s ă dispun ă deă competen e-cheieă hot râtoareă
pentruă succesulă s uă colar,ă iă maiă apoiă pentruă succesulă s uă profesională iă social.ă Acesteă
competen e-cheie, în acord cu LegeaăEducațieiăNaționale iăcuăpoliticileăeduca ionaleăeuropene,ă
sunt:ă competen eleă deă comunicareă înă limbaă matern ,ă celeă deă comunicareă înă limbiă str ine,ă
competen eleămatematiceă iăcompeten eleădeăbaz ăînă tiin eă iătehnologii,ăcompeten eleădigitale,ă
competen aă deă aă înv aă s ă înve i,ă competen eleă socialeă iă civice,ă spirită deă ini iativ ă iă
antreprenoriat,ă sensibilizareă iă exprimareă cultural . Înă condi iileă înă careă portretulă dezirabil al
elevului-absolventăaăsuferitătransform riăimportante,ăesteăfirescăs ăseămodificeă iămodulăînăcareă
acesta este preg tit,ăformat,ăeducat.ăÎnăaceast ădirec ie, s-auăparcursăpa iăimportan iăînăRomânia,ă
înă ultimaă perioad ,ă prină schimb rileă substan ialeă ceă s-au produs la nivelul curriculumului
na ional,ămaiăîntâiăprinăapari iaăunui nou Plan-cadruădeăînv ț mântăpentruăgimnaziu i, apoi, prin
apari iaă noiloră Programeă colare pentruă înv ț mântulă gimnazial.ă ă Urmeaz , în mod firesc,
apari iaă unoră manualeă colareă noi,ă înă acordă cuă noulă plană iă nouaă program .ă Toate aceste
schimb riăoficiale la nivel de curriculum nu pot, îns ,ăs ăproduc ăefectele dorite decâtăînăm suraă
înăcareăeleăsuntăsus inute,ăîn elese,ăasumateă iăaplicateăresponsabilădeăc treăcadreleădidactice.
Lucr rileă peă careă leă reg simă înă volumulă Simpozionuluiă Națională ”Curriulumul.
Perspective.ă Conexiuni.ă Experiențe”ă reprezint ă repereă teoreticeă iă aplicativeă importante,ă cuă
valoareădeosebit ăpentruăpracticieniiădinădomeniulăeduca iei.ăValoareaăacestoraăesteădemonstrat ,ă
pe de o parte, de o documentare serioas ă iă riguroas ă realizat ă deă c treă autori înă leg tur ă cuă
problematicaă abordat ,ă unaă extremă deă complex ă iă dificilă deă explorată iă cunoscut,ă ceaă aă
curriculumului,ă iăpeădeăalt ăparte,ăde prezentareaăunorăcercet riăaplicateăaleăcadrelorădidacticeă iă
aă unoră practiciă educa ionaleă deă succes.ă Parcurgeareaă acestoră lucr riă vaă aduce,ă cuă siguran ,ă oă
valoareăad ugat ăpentruălectoriiăreflexivi iăinteresa iădeăîmbun t irea activit ii didactice.
As.ăuniv.ădr.ăIoanaăSt ncescu
DepartamentulăpentruăPreg tireaăPersonaluluiăDidactic
Universitateaă”Valahia” dinăTârgovi te

2
Curriculumul – Perspective, conexiuni, experiențe

Capitolul I

RELEVAN A CURR)CULUM-ULUI
PENTRU )ND)V)D Ş) PENTRU
SOCIETATE

I3
Curriculumul – Perspective, conexiuni, experiențe

Curriculum,ăăidealăeduca ională iăăliteraturaăromân

prof. SAFTA MARIANA ALINA


coalaăGimnazial ăTudor Vladimirescu,ăTârgovi te,ăDâmbovi aă

Cuvântulăcurriculum,ăprovenitădinălimbaălatin ăareăsemnifica iaădeăparcurs,ădrumăc tre, a


fostă împrumutată deă cercet toriiă dină domeniulă educa iei.ă Curriculumulă poateă fiă definită caă
totalitateaă proceseloră educativeă iă aă experien eloră deă înv areă prină careă treceă elevulă peă durataă
parcursuluiăs uă colar.
Curriculumă na ională reprezint ă concretizareaă uneiă politiciă educa ionaleă asumateă laă ună
moment dat.
Întreb rileă fundamentaleă laă careă trebuieă s ă r spund ă oriceă construc ieă curricular ă suntă
urm toarele:
 Înăceăscop?ă(Careăsuntă inteleăpeăcareăleăurm re teăeduca ia?)
 Cine? ( Cine sunt beneficiarii?)
 Ce?ă(ăCareăsuntădisciplineleăadecvateăscopurilorăpropuseă iăvârsteiăelevilor?)
 În ce ordine? ( Cum sunt repartizate disciplinele?
 Cum? (Ce strategii didactice sunt adecvate scopurilor propuse?
 Cuăce?ă(careăsuntăresurseleăpeăcareăleăauăprofesoriiă iăeleviiălaădispozi ie?
 Cât?ă(ăCumăputemăevaluaăeficien aăprocesuluiădidactic?
Idealulăeduca ionalăesteăunădocumentădeăpolitic ăeduca ional ăcareăsintetizeaz ăprofilulădeă
personalitateă dezirabilă laă adolescen iiă deă înv mânt.ă coalaă româneasc ă urm re teă dezvoltareaă
liber ,ă integrală iă armonioas ă aă individualit iiă umane,ă înă formareaă personalit iiă autonomeă iă
creative.ăFinalit ileăseărefer ălaăacel c treăspreăcareăseăîncearc ăorientareaăelevilorăînă coal ă(ceiă
patruă piloniă aiă educa iei:ă aă înv țaă s ă tii,ă aă înv țaă s ă faci,ă aă înv țaă s ă tr ie tiă împreun ă cuă
ceilalți,ă aă înv țaă s ă fii).ă Profesorulă trebuieă s ă deaă r spunsuriă laă întreb riă deă tipul:ă Înă ceă scop
predauălimbaă iăliteraturaăromân ?ăCeăfelădeăeleviăvreauăs ăformezăprinăaceast ădisciplin ?

4
Curriculumul – Perspective, conexiuni, experiențe

Scopulăstudieriiălimbiiăromâneăesteădeăaăformaăunătân răcuăoăcultur ăcomunica ional ă iă


literar ădeăbaz ,ăcapabilăs ăîn eleag ălumea,ăs ăcomunice,ăs ăinterac ionezeăcuăsemenii,ăs ărezolveă
problemeleăconcreteădinăvia aăcotidian ,ăs ăiubeasc ăfrumosul.ă
Programeleădeălimbaă iăliteraturaăromân ăpentruăgimnaziuăvizeaz :ăaăformaăunătân răcuăoă
cultur ă comunica ional ă iă literar ă deă baz ,ă capabilă s ă în eleag ă lumea…,ă s ă comuniceă iă s ă
interac ionezeă cuă semenii,ă s ă fieă sensibilă laă frumosulă dină natur ă iă laă celă creată deă om,ă s - i
utilizezeăînămodăeficientă iăcreativăcapacit ileăpropriiăpentruărezolvareaăunorăproblemeăconcreteă
dinăvia aăcotidian ,ăs ăpoat ăcontinuaăînăorice faz ăaăexisten eiăsaleăprocesulădeăînv are.ă
Programeleă suntă orientateă spreă ceeaă ceă ară trebuiă s ă tieă iă s ă poat ă faceă elevulă pentruă aă
reu iăînăvia ă iăăpentruăaăaveaăacces,ălaăofertaăcultural ăaătimpuluiăs u.
Programa pune în central procesului didactică inteleăconcreteăpeăcareăacestaătrebuieăs ăleă
aib ăînăvedereă(ăcompeten eăgenerale,ăspecifice,ăvaloriă iăatitudini).
Finalit ileălec iilorădeăliteratur ăînă coal ăsunt:
 dobândireaă unoră cuno tin eă iă strategiiă careă înlesnescă comprehensiuneaă iă
interpretarea textelor-echivalent cu aă ti;
 formareaăunorăcititoriăcompeten iă- echivalent cu aă tiăs ăfac ;
 formareaă gustuluiă pentruă lectur ă iă stimulareaă gândiriiă critice,ă formareaă uneiă
atitudiniăpozitiveăfa ădeălectur ăprinăcreareaăuneiăpun iăîntreălecturaă colar ă iăceaă
deă pl cere,ă dară iă stimulareaă interesuluiă iă aă deschideriiă fa ă deă interpret rileăă
textelor.
 transferareaă strategiiloră deă lectur ă spreă diverseă disciplineă iă domenii,ă pentruă a- i
îmbog iăcunoa terea-echivalent cu a tiăs ăînveți.
Toate pot conduceălaăformareaăunorăcititoriăactiviăpeătotăparcursulăvie ii.ăEsteăutilăs ă timăcumăseă
potăraportaăcititoriiălaălectur ,ăceăroluriăî iăpotăasuma:
 Cititorulănaivă(theăreaderăasăplayer);ăSeăpoateădramatizaăoăfabul ,ăelevulăasumându- i un
rol, uneori impus de profesor sau grup.
 Cititorul-erou/eroin ă(theăreaderăasăheroăandăheroine);ăProcesulăliterarăîiăprovoac ăpeăeleviă
s ătr iasc ăsentimenteleă personajului,ă s ăderulezeăîntâmpl rile,ăs ădramatizeze,ădară iă s ă
argumentezeă opinii.ă Seă dezvolt ă imagina iaă iă creativitatea,ă dară iă limbajul.ă Esteă oă
abordareădincoloădeătext.ăEsteă iăunăjoc,ădarăelăimplic ăoăprofund ăgândire,ăabordare.

5
Curriculumul – Perspective, conexiuni, experiențe

 Cititorulă gânditoră (theă readeră asă thinker);ă Seă poateă utilizeă metoda:ă Stop,ă Reflecteaz ,ă
Scrie,ă Raporteaz .ă A eza iă înă cerc,ă eleviiă ascult ă p rerileă colegilor,ă apoiă seă realizeaz ă oă
schem ăaăsentimentelorăcareăauăfostăprezentate,ăpeătabl ,ăsubăformaăuneiăh r iămentale.ăÎnă
acest fel, într-unămodă captivant,ă atractiv,ă eleviiă p trund mesajulăpoezieiă iă potă schimbaă
opinii.ă Elevulă în elegeă astfelă c ă poeziaă red ă ună adev rată universă ală sentimentelor,ă iară elă
percepeăemo iileătransmiseădeătext,ădac ăseăprezint ătotulăîntr-oămanier ămodern .
 Cititorulăinterpretă(ătheăreaderăasăinterpreter);ăAstfel,ăoăalt ăabordareăaăopereiăliriceăîlă
va face pe elev
s ăp trund ămaiăadâncăînăsemnifica iileătextului.ăLaăgimnaziu,ămanualeleădeălimbaăromân ăaducă
înă prină plană operaă valoroas ă aă mariloră no triă scriitoriă contemporani.ă Metodeleă deă abordareă aă
textuluiă lirică potă fiă diversificate.ă Dac ă înă claseleă maiă miciă seă puneă accentul pe imaginea
transpus ,ăelevulăfiindăstimulatăs ăreprezinteăsimbolicămesajulăpoetic,ăînăclaseleămaiămariăseăpuneă
accentualăpeătr ire.ăOămetod ăcareăîlăapropieăpeăelevădeătextăesteăaceeaăînăcare,ăcuăochiiăînchi i,ă
ascult ămelodiaă iăapoiăscrieăceăsentimente l-au marcat.
 Cititorulăpragmatică(ătheăpragmaticăreader).ăÎnăcadrulălec ieiăBoierulă iăP cal , le-am
prezentată eleviloră scopulă lec iei,ă argumentareaă opinieiă într-oă form ă creativ ă iă utilizândă ună
anumit limbaj. Am lansat tema dezbaterii: este vinovatăP cal ăsauăboierul?ăEleviiăs-auăîmp r ită
peăgrupeă iăfiecareăelevădinăgrup ă i-aăalesăunărol:ăP cal ,ăboierul,ăavocatulăluiăP cal ,ăavocatulă
boierului,ă martorii,ă jura ii.ă Le-am dat timp de gândire, au lucrat în grup, apoi, au început
procesul.
Appleyard - dup ă Florentinaă Sâmih ian- subliniaz ă faptulă c ă dezvoltareaă unuiă cititoră
implic :ăbackgroundulăculturală iăsocialăalăcititorului,ătipulădeă coal ăurmat,ătexteleăpeăcareăle-a
citit,ă motiva iileă fa ă deă lectur ,ă capacit ileă cognitiveă etc.ă Modelulă luiă Appleyard este o
construc ieăideal ă aădezvolt riiăcompeten elorădeă lectur ă aleăunuiă cititor.ăAstfel,ă putemăobservaă
comportamentulă deăcititorăală elevilorăno triă iă direc iaăînă careăarătrebuiă s ăevoluezeăcompeten aă
lorădeălectur .ăProfesorulătrebuieăs ăconstruiasc ăpasăcuăpasăcompeten eleădeălectur ă iăs -lăpoat ă
duce pe elev de la un anumit nivel la cel superior.
Unăcadruădidacticătrebuieăs ăpriveasc ăpredareaă– înv areaă- evaluareaăcaăunăansambluă iă
trebuieăs ăcauteătotătimpulămetodeămoderneă iăadaptateăspecificului clasei.

Bibliografie

6
Curriculumul – Perspective, conexiuni, experiențe

FlorentinaăSâmih ian,ă2014,ăOădidactic ăaălimbiiă iăliteraturiiăromâne,ăProvoc riăactualeăpentruă


profesoră iăelev,ăARTăGrupăEditorial.ă
Cristina Vasile, Denisa Ene, 2015-2016, Metodicaă iăevaluareaăpentruăexameneleădeătitularizare
iăăăăăădefinitivareăînăînv ț mânt,ăEdi iaăaăII-a,ărevizuit ă iăad ugit ,ăRovimed.
ProgramaăȊcolar ăăLimbaă iăLiteraturaăăRomân ,ăpentruăclaseleăăV- VIII.
HTTP://ITEACH.RO/PROFESOR/ALINA.SAFTA

- Dezvoltarea competen eiădeălectur ăînăfunc ieădeăinteresele elevilor

Prof.ăM d linaăElenaăS vulescu, coalaăGimnazial ăC p una,ăcomunaăCobia

Înă urmaă aplic riiă Chestionaruluiă pentruă identificareaă niveluluiă competențeiă deă lectur ,
conform Cadruluiădeăreferinț ăLiFT-2,ăpeăunăe antionădeă26ădeăeleviăădin clasa a V-aădeălaă coalaă
Gimnazial ăC p unaăamăăajunsălaăurm toareleăconcluzii:
- Dintreăceleăpatruăroluriăaleăcititoriloră(ănaiv,ăerou/eroin ,ăinterpretă iăpragmatic,90șădintreăeleviă
seă afl ă laă pragulă deă trecereă ă întreă cititorulă erou/eroin ,ă celă careă percepe literatura ca pe o lume
alternativ ă maiă bineă structurat ă decâtă ă lumeaă real ,ă astfelă încâtă poateă evadaă cuă pl cereă înă
universulă ă fic ională ȋiă seă poateă implicaă emo ională înă lectur ă iă cititorulă interpret,ă celă careă
abordeaz ăanaliticăunătext,ăfoloseȋteăconcepteădeăteorieăaăliteraturiiă iărealizeaz ăcontextualiz ri.
- Conform Cadruluiădeăreferinț ăLiFT-2 , elevii mei seăîncadreaz ălaăcititorul- nivel 1 , astfel încât:
 Laănivelulăexperien elorădeălectur ,ăauăcitităcelăpu inălecturileă colareăobligatorii
 Îi intereseaz ăunăuniversădeăreferin ăfamiliar,ădarăaccept ăȋiălumileăfantastice
 Laă nivelă deă cunoȋtin eă generale,ă seă observ ă c ă auă cunoȋtin eă specificeă vârsteiă ȋiă lumiiă înă careă
tr iesc.
 Laănivelădeăcunoȋtin eăliterareăauăcunoȋtin eăelementareăprivindăgenurileăliterare.

7
Curriculumul – Perspective, conexiuni, experiențe

Dup ă identificareaă tipuluiă deă cititor,ă totă peă bazaă r spunsuriloră dină chestionar,ă amă
descoperităcaracteristicileăc r ilorădeăcareăeleviiămeiăsuntăinteresa i,ăceăanumeăarădoriăs ăciteasc ,ă
astfel:
- C r iăcuăac iune dinamic ,ăintrig ăcaptivant ,ăsuspans,ăsfârȋituriăînchise,ădeăobiceiăhappy-end-uri,
cronologie linear ,ădarăuneoriăaparăschimb riăcareăcreeaz ăsuspansul,ăfirănarativăclarăconturată
(potă existaă maiă multeă fireă narative,ă dac ă suntă clară delimitateă iă contribuieă laă tensiuneaă epic ),ă
perspectiv , deăpreferin ,ăconstant :ănara iuneălaăpersoanaăIăsauăaăIII-a.
- Laă nivelă deă semnifica ie,ă prefer ă experien eă specificeă tineriloră sauă dină via aă apropiat ă lor,ă lumiă
fantastice,ătemeăsimple,ăinteresanteăpentruăadolescen i,ăcuăsemnifica ieăunivoc .
- La nivel de stil,ăprefer :ăvocabular simpluă iăfamiliar,ălimbajăcurent,ăcontemporan,ăsintax simpl ă
iă clar ,ă stilă iă limbajă concretă iă directă (preponderen aă dialogului,ă umoră direct),limbajă
semnificativ(ăimaginiătransparenteă iăconven ionale).
- La nivelul personajelor,ădorescăpu ineăpersonaje,ăapropiateădeăvârstaăȋiăpreocup rileălor,ărela iileă
dintreăpersonajeăs ăfieădescriseăclar.
Înă func ieă deă acesteă caracteristici,ă le-amă propusă urm toareaă list ă deă texteă pentruă lecturaă
suplimentar ă:
Autor Titlu
Eminescu, Mihai F t-Frumosădinălacrim
Ispirescu, Petre Greuceanu
Slavici, Ioan Zâna Zorilor
Creang ,ăIon Amintiriădinăcopil rie
Ispirescu, Petre Legende sau basmele românilor
Caragiale, Ion Luca Vizit
Caragiale, Ion Luca Lan ulăsl biciunilor
Gârleanu, Emil Cea dintâi durere
Arghezi, Tudor Carteaăcuăjuc rii
Rowling, J.K HarryăPotterăȋiăPiatraăFilozofal
Dup ăaceeaă,ăle-amăpropusăelevilorăs ădesf ur măoăor ădeălectur ăsuplimentar ălaădou ă
s pt mâni,ă înă cadrulă c reiaă amă urm rită atingereaă competen eloră propuseă înă urm torulă Plan de
acțiune,ăelaboratădup ăstructuraăCadruluiădeăreferinț ăLiFT-2 :

8
Curriculumul – Perspective, conexiuni, experiențe

Tranzi ia 1.1 Deălaăoăpractic ănesemnificativ ăaălecturiiălaăunăcititorăoarecumăinteresat

Focus Motivareăȋiăfacilitare

Rezultateă aşteptateă Activit ileăprofesorului Activit ileăelevuluiă/ăelevilor


de la elev

S ă formulezeă ună Încurajeaz ă eleviiă s ă Vorbeȋteă despreă experien eleă propriiă deă
r spunsă emo ională vorbeasc ă despreă experien eleă lectur ,ă despreă impresiile,ă st rileă ȋiă
fa ădeătext loră deă lectur ă referindu-se la sentimenteleăgenerateădeăcitireaăuneiăc r i.
percep iileălorăemo ionaleă(aăfiă
trist, speriat, entuziasmat,
miȋcat,ă furiosă etc.)ă ȋiă s ă
împ rt ȋeasc ă impresiileă loră
deălectur ăcuăal ii.

S ă cunoasc ă Propuneă texteă careă apar ină Citeȋteă oă varietateă deă texteă ȋiă încearc ă
diferitele tipuri de unoră autori,ă genuriă ȋiă temeă diferiteă genuri,ă autoriăȋiă teme.ăExploreaz ă
c r iă dină careă s ă diferite (având în vedere aceste texte diferite, examinând extrase,
poat ă alegeă ceă s ă intereseleă ȋiă dorin eleă reclame, recenzii sauăcoperteleăc r ilor.
citeasc . elevilor).

S ă aleag ă oă carte,ă Încurajeaz ă eleviiă s ă seă Combin ă maiă multeă metodeă (intui ie,ă
potrivit intereselor opreasc ădină cititădac ăoăcarteă încercareă ȋiă eroare)ă pentruă aă descoperiă
personale. nu-iăintereseaz ăȋiănu-iăfaceăs ă textele care i se par atractive.
se implice afectiv sau
intelectual,ă pentruă c ă seă
bazeaz ă peă motto-ul:ă exist ă oă
carte bun ăpentruăfiecare.

S ă r spund ă creativă Încurajeaz ă eleviiă s ă r spund ă Particip ălaăactivit iăcreativeălegateădeăună


textelor citite. imaginativ.ă Alegeă activit iă text:ă produceă r spunsuriă creativeă (scrieă oă

9
Curriculumul – Perspective, conexiuni, experiențe

creativeă careă îmbun t escă scrisoare sau un e-mail,ă creeaz ă oă pies ă


capacitatea elevilor de a radiofonic ă sauă ună filmule ,ă deseneaz ,ă
în elegeătextulă posteaz ă mesajeă despreă personaje/ă
experien eleă deă lectur ă peă Faceboock,ă
realizeaz ă ună posteră despreă ceaă maiă bun ă
carte,ă transform ă oă povestireă într-oă band ă
desenat /ăîntr-o melodie rap etc.).

Tranzi ia 1.2 Deă laă lipsaă deă controlă aă aten ieiă laă centrareaă peă temeă familiare,ă deă interesă
pentru ei

Focus Explorareaăobiceiurilorăȋiăintereselorădeălectur

Rezultateă aşteptateă Activit ileăprofesorului Activit ileăelevuluiă/ăelevilor


de la elev

S ă foloseasc ă Seăconcentreaz ăpeăstrategiiădeă Exerseaz ă formulareaă deă întreb riă simpleă


strategiiă deă lectur ă lectur ă simpleă (formulareaă deă pentruă aă în elegeă informa iileă textuluiă (deă
deăbaz . întreb ri,ă anticiparea)ă ȋiă îiă exemplu, cine?, ce?, când? unde?).
încurajeaz ă peă eleviă s -ȋiă fac ă
însemn riă cândă citescă (deă
exemplu, în jurnalul de
lectur ).

Îiă ajut ă peă eleviă s ă identificeă Foloseȋteăcunoȋtin eleăȋiăaȋtept rileăpropriiă


logicaă nara iuniiă ȋiă tr s turileă pentruă aă anticipaă dezvoltareaă ac iuniiă (de
specifice ale unor exemplu,ă aȋtept riă legateă deă genul/speciaă
genuri/specii (de exemplu, textului).
finalul fericit din basme,
prindereaă r uf c toruluiă înă
romaneleăpoli iste).

10
Curriculumul – Perspective, conexiuni, experiențe

S ă asociezeă textulă Leă ofer ă eleviloră exempleă Faceă leg turiă întreă ceeaă ceă aă citită ȋiă
cuă experien eleă privitor la cum pot face propriileă experien eă (deă exemplu,ă privitoră
proprii pentru a leg turiă întreă ceeaă ceă citescă ȋiă laăsitua iiăsauălaăpersoaneădinărealitate).
ajunge la o mai ceeaă ceă ȋtiuă dină experien eleă
bun ă în elegereă aă personale. Propune sarcini de
acestuia. lucruăcareăcreeaz ăocaziaădeăaă
comparaă lumeaă fic ional ă cuă
lumeaăreal .

S -ȋiă formezeă o Le propune elevilor sarcini Vorbeȋteă despreă textă ȋiă formuleaz ă ună
opinie despre o simple de investigare a lumii r spuns personal/ o opinie privitor la
povestireă ȋiă despreă fic ionaleăȋiăîiăajut ăs ăextrag ă evenimentele relatate în povestire, la
personajele ei. informa iaă relevant ă dintr-un comportamentul personajelor.
textă privitoră laă ac iuneă ȋiă
personaje.

S -ȋiă împ rt ȋeasc ă Selecteaz ă c r iă careă ofer ă Îȋiă împ rt ȋeȋteă experien eleă deă lectur ă ȋiă
experien eleă deă ȋanseă cititoriloră nemotiva iă s ă leă recomand ă c r iă colegiloră deă clas .ă
lectur . câȋtigeăoăexperien ădeălectur ă Alc tuiescă împreun ă oă bibliotec ă aă claseiă
pozitiv .ă Valorific ,ă deă sauădecidăceăc r iăs ăfieăcomandateăpentruă
asemenea,ă experien eleă bibliotecaăȋcolii.
pozitive ale unor elevi.

S -ȋiă împ rt ȋeasc ă Propuneă activit iă simpleă deă Seă joac ă peă bazaă unoră diferiteă formeă deă
experien eleă deă performare,ă pentruă aă creȋteă lectur ă careă presupună performareaă (deă
lectur . entuziasmul elevilor. exemplu,ă cititulă cuă voceă tareă ȋiă opritulă laă
un punct crucial al ac iunii,ă lecturaă peă
roluri, folosirea unor ritmuri diferite de
lectur ăetc.).

Înăconcluzie,ăde iăamăderulatădoară70ășădinăactivit ileăpropuse,ăconsiderăc ăacesteaă i-au


atinsă scopul,ă iă anume,ă auă contribuită la:ă dezvoltareaă competen eiă deă lectur ă înă func ieă deă
intereseleă eleviloră iă îmbog ireaă orizontuluiă deă cultur ,ă miȋcându-iă peă verticaleă temporaleă ȋiă
orizontaleăspa ialeădistincte,ăprezentându-leăevenimenteădinăexisten aăuniversului,ăaăcomunit iloră

11
Curriculumul – Perspective, conexiuni, experiențe

umaneă ȋiă aă indivizilor.ă Scopulă principală ală activit iloră deă lectur ă aă fostă dezvoltareaă gustuluiă
pentruă citit,ă c ruiaă iă seă adaug ă ȋiă stimulareaă interesuluiă pentruă cunoaȋtereaă realit ii,ă sporireaă
volumuluiăinformativ,ăîmbog ireaăvie iiăsufleteȋti,ăcultivareaătr s turilorămoraleăpozitive.ă
Bibliografie:
Florentinaă Sâmih ian,ă Oă didactic ă aă limbiiă iă literaturiiă române.ă Provoc riă actualeă pentruă
profesoră iăelev,ă2014, Editura Grup Editorial ART, Bucure ti.
MaterialeăprezentateălaăCerculăpedagogicăalăprofesorilorădeălimbaă iăliteraturaăromân ădinăjude ulă
Dâmbovi aădinădataădeă17.11.2015
http://ro.literaryframework.eu/
PAMFIL, Alina, Limbaă şiă literaturaă român ă înă gimnaziu.ă Structuriă didacticeă deschise, 2008,
edi iaăaăV-a, Colec iaăMetodicaăactiv ,ăPiteȋti:ăEd.ăParalela 45.

Curriculum și Ţţordări educŢționŢle în predŢreŢ limţii engleze

Autor: prof. limţŢ engleză ȘontŢc NicoletŢ-Elena

ȘcoŢlŢ GimnŢziŢlă PietrŢri

PietrŢri, județ DâmţovițŢ

Conceptul de curriculum reprezintă în continuŢre un termen pe cât de dezţătut, pe atât


de controversŢt și înțeles în mod diferit. PoŢte că și din Ţcest motiv Ţ cunoscut evoluții și
schimţări rŢpide într-un timp scurt.
În ceeŢ ce privește predŢreŢ-învățŢreŢ limţilor străine, evoluțŢ curriculŢră, prin diverse
concepte, Ţţordări și metodologii, este un și proces de ŢjustŢre cu vremurile ŢctuŢle, o
diversificŢre Ţ prŢcticilor și strŢtegiilor didŢctice sprijinite pe principii pedŢgogice și descoperiri
psihologice din ce în ce mai complexe.
În ceeŢ ce Ţ fost numit mŢtrix Ţl Ţcestor Ţţordări și metode, profesorul își pune întreţări
firești cum Ţr fi: CŢre este ceŢ mŢi ţună cŢle de Ţ predŢ limţŢ engleză elevilor mei? . ChiŢr dŢcă
în present există numeroŢse mŢteriŢle cŢre oferă conținut teoretic și exemple de ţună prŢctică,

12
Curriculumul – Perspective, conexiuni, experiențe

este ŢșteptŢt cŢ, independent, profesorul să fŢcă Ţlegeri în vedereŢ reușitei lecției. VârstŢ, nivelul
elevilor, resursele, contextul sociŢl micro și mŢcro-educŢționŢl, filozofiŢ personŢlă – toate acestea
luŢte împreună sŢu chiŢr sepŢrŢt conduc lŢ situŢții diferite de predŢre și implicit lŢ rezultŢte
diferite.
De lŢ triŢdŢ trŢdiționŢlă vocŢţulŢr-grŢmŢtică-traducere s-Ţ trecut lŢ metodologiŢ numită
directă cu Ţccent pe predŢre fără folosireŢ limţii mŢterne unde prioritŢre sunt cŢpŢcitŢteŢ de Ţ
vorbi, apoi de a scrie și formŢreŢ oţișnuințelor prin încorporŢreŢ în limţŢj Ţ unor structuri fixe
necesŢre în situŢții uzuŢle de comunicŢre, mŢi Ţpoi lŢ descoperirile din domeniul psihologic cŢre
și-Ţu integrŢt rezultŢntele în metode și strŢtegii de predŢre, pănă lŢ ŢţordŢreŢ comunicŢtivă
folosită pe scŢră lŢrgă Ţstăzi în predŢreŢ limţii engleze.
AceŢstŢ din urmă vizeŢză comunicarea ca scop central prin exersarea celor patru competente:
citire, scriere, vorţire, Ţudiere. Sunt promovŢte Ţctivitățile cu conexiune în viŢțŢ reŢlă, cu un scop
clŢr definit, ŢntrenŢnte Ţtât pentru elevi, dŢr și pentru profesor.
Elevii negociŢză, compŢră, schimţă idei cŢ să Ţfle ce își doresc, dezţŢt, folosesc informŢțiile pe
care le au pentru a crea sau elabora un produs nou. Ei au un rol mai activ decât până Ţcum, ei
învŢță și fŢc progrese în măsurŢ în cŢre pŢrticipă se luptă să comunice, folosind un limţŢj
Ţutentic. Ei sunt liţeri să fŢcă Ţlegeri, să-și exprime propriile opinii, chiŢr dŢcă sunt în dezŢcord
cu restul clŢsei și chiŢr cu profesorul și să preiŢ conducereŢ Ţctivității.
Un plus de unitŢte lŢ nivel europeŢn și de inovŢțe lŢ clŢsă, l-a adus aparitia Cadrului
european comun de referință pentru limbile străine prin corespondențŢ dintre competențele și
nivelurile prevăzute de ŢcestŢ și oţiectivele urmărite cu clŢsŢ de elevi.
ProţlemŢticŢ evŢluării, Ţ unei evŢluări comune europene cŢre să se ţŢzeze pe trŢnspŢren ă şi
coeren ă şi cŢre să ŢtrŢgă după sine recunoŢştereŢ comună Ţ celor şŢse nivele de competen ă
ŢcceptŢte, este de ŢctuŢlitŢte şi de o importŢn ă covârşitoŢre în reŢlizŢreŢ oţiectivelor politicii
lingvistice europene.
Există o strânsă conexiune între Ţţordările utilizŢte în predŢreŢ limţii engleze cŢ limţă
străină și schimţările sociŢle contemporŢne. V. Cook Ţ oţservŢt fŢptul că diferitele schimţări
pedagogice nu s-Ţu produs din întâmplŢre, dŢr cŢ și răspuns lŢ schimţările geopolitice, vŢlorile și
atitudinile sociale ale timpurilor.
Aţordările educŢționŢle, respectiv de trŢnspunere în prŢctică Ţ curriculumului, corespund
schimţărilor sociŢle, reformelor educŢționŢle, filozofiilor de predŢre proprii cŢdrelor didŢctice,
mediului culturŢl și ŢcŢdemic.

13
Curriculumul – Perspective, conexiuni, experiențe

Lingviștii JŢcoţs și FŢrrell susțin că Ţceste schimţări nu se produc într-un ritm uniform, linear, ci
sunt schimţări revoluționŢre cŢre ŢlterneŢză de multe ori ritmul, direcțiŢ și filozofii pe de-a
intregul.
Consider că în ceeŢ ce privește predŢreŢ și învățŢreŢ limţii engleze, ŢmprentŢ, stilul
personŢl Ţl profesorului Ţre o importŢnță extrem de mŢre. AcesteŢ fiind cele cŢre într-o mare
măsură determină modul în cŢre elevul își interiorizeŢză cunoștințele, își formeŢză cŢpŢcități, își
dezvoltă Ţtitudini. ViziuneŢ modernă Ţ secolului XX) permite profesorului să-și cerceteze stilul
de predŢre, să comunice și să discute idei, să cŢute în permŢnență cele mŢi ŢdecvŢte tehnici și
strategii. Cei mŢi ţuni profesori își Ţsumă riscuri cŢlculŢte pe cŢre le studiŢză în urmŢ feedţŢck-
ului primit, dând nŢștere Ţltor procese tot timpul menite să Ţducă îmţunătățiri.
AșŢdŢr, reformele și inovŢțiile curriculŢre contriţuie lŢ progresul școlii și oţținereŢ de rezultŢte
Ţtunci când sunt ţŢzŢte pe cercetări solide și prŢctici îndelung studiŢte.
Un pericol în Ţcest sens îl constituie lipsŢ de interes Ţ profesorului în ce privește studiul și
cercetarea. Cauzele sunt diverse pornind de la lipsa timpului, a resurselor, a suportului din partea
institutiei în cŢre își desfășoŢră ŢctivitŢteŢ, până lŢ ŢtitudineŢ negŢtivă fŢță de cercetŢre Ţ unorŢ
dintre cŢdrele didŢctice sŢu concepțiile greșite, preŢ modeste, conform cărorŢ ceeŢ ce descoperă
în rutinŢ zilnică poŢte fi, de fŢpt, un element inovŢtiv ce merită împărtășit cu colegii și mŢi Ţpoi
promovat.
Curriculum ŢctuŢl nu evidențiŢză o metodă sŢu o ŢţordŢre universŢlă în toŢte situŢțile de
predare-învățŢre menită să Ţsigure elevului un succes deplin Ţtât în școŢlă cât și în ŢfŢrŢ ei.
)nterŢcțiuneŢ dintre modurile de ŢplicŢre Ţle curriculumului și răspunsurile complexe din pŢrteŢ
clŢsei de elevi și mŢi Ţpoi din pŢrteŢ societății reprezintă motivul dinŢmicii continue și Ţ
permŢnentei nevoi de reformă curriculŢră.

Bibliografie:

- Cook Vivian James, Second language learning and language teaching. Ediția a )V-a, 2008,
Editura Hodder Education, Londra
- Farell Thomas, Jacobs George, Essentials for successful English language teaching, 2010,
Continuum International Publishing Group, Londra

14
Curriculumul – Perspective, conexiuni, experiențe

Stimulareaăcomunic riiă iăinterrelation riiăcopiilorăprinăimplicareaăacestoraăînă


proiecteăeduca ionale

Prof.înv.primar Dorina Marin

ColegiulăNa ionalădeăArt ă”OctavăB ncil ”ăIa i

Gradul deă colaborareă dintreă ȋcolileă europeneă cunoaȋteă oă premier ă absolut ă înă ceeaă ceă
priveȋteă modificareaă produs ă înă metodeleă ȋiă tehnicileă deă înv areă aă limbiloră str ine.ă Vecheaă
dilem ăaămetodologieiădeăpredareăaălimbilorăstr ine,ăstudiulăgramaticiiăsauăstudiulălimbii vorbite
sauă scriseă aă fostă abordat ă deă eTwinningă prină oferireaă unoră noiă modalit iă deă comunicareă
autentic .ăStudiulăgramaticiiăfaceăacumăunăpasăînapoiăînăfavoareaăcomunic rii.ăȊcolileăevolueaz ă
constantăȋiăr mânălaăcurentăcuăultimileăprogreseăînămaterieădeăînv are,ăiarăeleviiăsuntădorniciăs ă
înve e,ăcuăcondi iaăs ăfieăstimula iăȋiăîndruma iăcuăgrij .
UnăaspectăimportantăalăproiectelorăeTwinningăesteăschimbulădeăvaloriăculturaleăȋiătradi ii.ăCuăcâtă
schimbul cultural este mai intens, cu atât îl vom cunoaȋteămaiăbineăpeă„cel lalt”ăȋiăcuăatâtămaiă
europeniă vomă deveni.ă Înă cadrulă acestoră proiecteă nuă po iă desf ȋuraă niciă oă activitateă f r ă s ă teă
loveȋtiădeăaspectulălingvistic,ăindiferentădac ăeăvorbaădeălimbaămatern ăaăȋcolilorăimplicateăsauă
deăoălimb ăter ,ăfolosit ăcaămijlocădeăcomunicare.
Limbileăstr ineăsuntăprecursorulăculturii:ăînămomentulăînăcareăseăîntâlnesc,ătineriiăeuropeniăvorăs ă
comunice,ăs ăafleădetaliiădespreăvia aădinăȋcolileăȋiă rileăfiec ruiaăȋiăs ăînve eăcuvinteăînălimbaă
partenerilor. Punctul forteă ală ac iuniiă eTwinning,ă esteă faptulă c ă stimuleaz ă comunicarea,ă
indiferent de subiectul abordat.
Dublulăprocesădeărela ionareăcuăajutorulălimbajului,ăcareăareălocăînătimpulăunuiăproiect,ăpermiteă
elevilorăs -ȋiădefineasc ăpropriulălorăȋiăs ădemarezeăunăprocesădeăconcepereădeăcunoȋtin eăȋiădeă
formareădeăcompeten e,ăîiăvaădeterminaăs ăconȋtientizezeă„capitalulălorăcultural”,ăprecumăȋiăpeă
celă ală partenerilor.ă Înă acestă sens,ă seă observ ă c ă tehnologiileă moderne,ă cuă aă loră capacitateă deă
compunereă aă unuiă con inută multimedia,ă favorizeaz ă creativitateaă ȋiă interactivitateaă cuă diferiteă
tipuri de limbaj, într-unămodă cuătotulă nou:ă utilizareaă creativ ăaăblogurilor,ăaăpaginiloă wikiă ȋiă aă
instrumentelor de publicare online (Crawley - Gerhard - Gilleran - Joyce 2008 : p. 5-12).

15
Curriculumul – Perspective, conexiuni, experiențe

Voiăprezentaăpeăscurtădou ădintreăproiecteleăetwinningălaăcareăauăparticipatăeleviiămeiădinăclasaăIă
înăacestăanăȋcolar:
 Proiectul Ochi - urm toareaăgenera ie:
Pornindă deă laă oă edi ieă precedent ă deă succes,ă laureat ă cuă
premiul I în anul 2007-2008 la premiile etwinning din Belgia,
proiectulăactualăofer ăoămodalitateăsimpl ădeăinterac iuneăîntreă
copii.ăLaăvârsteleămiciăseăacord ăoăaten ieădeosebit ădiagrameiă
corpuluiăumanăȋiădeăaceeaăproiectulăpoart ăaceast ădenumire.ă
Elă urm reȋteă oă corelareă aă activit ilor deă jocă ȋiă înv areă cuă
elemente de TIC.
Laă proiectă particip ă eleviă deă vârst ă ȋcolar ă mic ă ȋiă preȋcolariă din:ă Belgia,ă Bulgaria,ă Cehia,ă
Estonia,ă Fran a,ă Grecia,ă Letonia,ă Lituania,ă Malta,ă Polonia,ă Portugalia,ă România,ă Slovacia,ă
Slovenia,ăSpania,ăTurciaăȋiăMarea Britanie.
Ariiăcurriculareăimplicate:ăArte,ăTehnologii,ăOmăȋiăsocietate,ăTIC,ăLimb ăȋiăcomunicare.
Activit ileă proiectuluiă sunt:ă
• Ochii vii - prezentareă aă eleviloră participan iă
careă poart ă diverseă tipuriă deă ochelari;ă
• Nuăpotăs ăv dănimică!ă- desf ȋurareaădeăjocuriă
ȋiă activit iă cuă ochiiă acoperi i;ă
• Ochelariiă t iă peă calculatoră - eleviiă îȋiă voră
desena ochelari;
• Ochiiă amuzan iă - activitateă deă jocă ȋiă
creativitate;
• Privindă spreă vacan ă - construirea unor
instrumente variate pentru a privi în
perspectiv ăspreăvacan .ă
Comunicareaă întreă ȋcoliă seă realizeaz ă prină emailă ȋiă
prin intermediul website-ului proiectului:
http://eyes2.gbsdewaterleest.be/en_opdracht5.htm.
 Proiectul Jocuriăf r ăfrontiere:

16
Curriculumul – Perspective, conexiuni, experiențe

Proiectulăpleac ădeălaăpremisaăc ănoileătehnologiiăpotăajutaăatâtălaăînv areaălimbiiăenglezeă


câtă ȋiă laă interac iuneaă între culturi diferite. Prin urmare prin crearea unui schimb de jocuri
tradi ionaleă seă urm reȋteă stimulareaă respectuluiă pentruă valorileă tradi ionaleă ȋiă exersareaă limbiiă
engleze.ă ă Laă proiectă auă participată eleviă deă ȋcoal ă primar ă din:ă Turcia,ă Portugaliaă ȋiă România.
Ariiă curriculareă implicate:ă Arte,ă Tehnologii,ă Omă ȋiă societate,ă TIC,ă Limbaă ȋiă comunicare.
Activit ileă propuseă vizeaz :ă selectareaă unoră informa iiă relevanteă despreă ȋcolileă participante,ă
c utareaăȋiăselectareaăunorăjocuriătradi ionale,ărealizareaăpractic aăjocurilorăȋiăoăcompetitivitateă
întreăȋcolileăparticipante.
Comunicareaă seă realizeaz ă prină e-mail,ă prină intermediulă spa iuluiă etwinningă ȋiă ală bloguluiă
atribuit proiectului.
Celeădou ăproiecteăauăoferităȋcoliiănoastreăȋansaădeăaăseăfiă
situat printreă primeleă ȋcoliă deă peă hartaă etwinning. O parte
dină anim lu eleă peă careă le-auă realizată copiiiă laă abilit iă
practiceă suntă exempleă practiceă pentruă proiectulă educa ională
european Clohe-Moving toys in the classroom:
 http://moving-toys-in-the-
classroom.wikispaces.com/Octav+Bancila
tiin a,ă Tehnologia,ă Ingineriaă iă Matematicaă (STEM)ă nuă suntă laă felă deă populareă înă Europa,ă laă
eleviiădeăvârst ă colar ,ăcumăauăfostăodat .ăAceastaăesteăoăpreocupare pentru Europa ca întreg -
darăarătrebuiăs ăfieăoăpreocupareăpentruăp rin i,ădeăasemenea.ăF r ăăspeciali tiăSTEM,ăeconomiaă
pură iăsimpluănuăarăfunc ionaălaăfelădeăbine.ă iăînăconformitateăcuămulteăstudii,ăesteăexactăceeaăceă
seă confrunt ă Europa.ă Sc dereaă clar ă aă num ruluiă deă absolven iă cuă calificareă STEMă plusă
retragereaăiminent ăaăspeciali tilorăSTEMăînseamn ăc ăexist ădeficiteămariălaăorizont.
Portalul Scientix (www.scientix.eu )ă ofer ă accesă laă materiale,ă rezultateă deă cercetareă ȋiă
documenteădeăpoliticiăeduca ionaleăeuropene,ălaăproiecteădeăeduca ieăînădomeniulămatematiciiăȋiă
ȋtiin eloră finan ateă deă Uniuneaă European ă ȋiă deă c treă diverseă ini iativeă na ionale.ă Platformaă
faciliteaz ă diseminareaă regulat ă ȋiă schimbulă deă ȋtiri,ă know-howă ȋiă buneă practiciă înă educa iaă
ȋtiin ific ădinăîntreagaăUniuneăEuropean .ăInforma iileăȋiăserviciileăfurnizateăcuprindămaiămulteă
dimensiuniăaleăeduca ieiăînădomeniulăȋtiin elorăȋiăvizeaz ăoăvarietateălarg ădeăactoriăimplica iăînă
educa iaăpentruăȋtiin .

17
Curriculumul – Perspective, conexiuni, experiențe

Înăactivitateaămeaădidactic ăamăfolositădeseori,ălaăoreleădeă tiin e,ăresurseădidacticeădeăpeăacestă


website,ă dară iă deă peă website-uriă deă tiin eă cumă ară fiă http://www.space-awareness.org/ro/ ,
http://www.esero.ro/ unde l-amă cunoscută peă PAXIă iă amă înv ată despreă planeteă iă
http://www.unawe.org .
Participareaă copiiloră laă expozi iaă Kidsă onă theă moonă aă fostă apreciat ă ȋiă deă coordonatorii
proiectuluiă “Universeă Awareness”ă (UNAWE)ă ,ă careă ilustreaz ă originileă multiculturaleă aleă
astronomiei moderne, într-ună efortă deă aă l rgiă orizonturileă copiilor,ă deă aă leă treziă curiozitateaă
pentruă ȋtiint ă ȋiă deă aă leă stimulaă toleran aă ȋiă spiritulă civică
global.ă Eiă auă postată filmule ulă nostruă peă paginaă loră deă
facebook.Organizatoriiă expozi ieiă le-auă oferită ȋiă ună tură
gratuit cu caruselul.
Urm toareleă dou ă activit iă auă constată înă discu iiă despreă
Universă ȋiă despreă Sistemulă solar,ă cândă auă fostă invita iă ȋiă
reprezentan iă aiă celorlalteă claseă dină ciclulă primară dină
ȋcoal .ăS-auăpurtatădiscu iiătematiceăȋiăs-auărealizatăreprezent riădeseneătematice.
Consideră c ă esteă vitală s -iă înv mă peă eleviă câtă deă important ă esteă asumareaă responsabilit iiă
personale pentru ceea ce facăcuătimpulălor.ăPo iăfaceăoămul imeădeălucruriăcuăadev ratăimportanteă
doară atunciă cândă aiă parteă deă ă momenteă înă careă seă potă jucaă cuă imagina iaă realizândă lucruriă
uimitoare, bazându-neă doară peă suportulă necondi ionată ală celoră careă îiă iubesc.ă Eiă trebuieă s ă
în eleag ăc ăto iăavemănevoieădeăastfelădeămomente,ămaiăalesăatunciăcândăsuntemăimplica iăîntr-o
munc ăcreativ .ă
Bibliografie: Crawley, Cristina; Gerhard, Paul; Gilleran, Anne; Joyce, Alexa, eTwinning,
Aventuriă peă t râmuriă lingvisticeă ȋiă culturale,ă Centrul de Coordonare eTwinning, European
Schoolnet, Bruxelles, Belgia, 2008;

18
Curriculumul – Perspective, conexiuni, experiențe

- Planulădeăinterven ieăpersonalizată– Matematic ă– cls I

Prof. de sprijin/itinerant: Stoica Magdalena Mariana

ŞcoŢlŢ GimnŢziŢlŢ „ŞerţŢn Cioculescu Găeşti- resursă umŢnă Ţ Şcolii


GimnŢziŢle SpeciŢle Târgovişte

PlŢnul de interven ie personŢlizŢt corespunde nevoii de ŢţordŢre cât mŢi individuŢlizŢtă Ţ


proţlemelor de învă Ţre şi identifică tezŢ potrivit căreiŢ fiecŢre copil fiind diferit, fiecŢre
proţlemă treţuie cunoscută şi trŢtŢtă individuŢlizŢt. El este un instrument conceput să răspundă
nevoilor personale ale unui copil aflat în dificultate.
ElŢţorŢreŢ plŢnului de interven ie se înscrie într-un demers global în care se face la început
evŢluŢreŢ for elor, identificŢreŢ dificultă ilor, cunoŢştereŢ resurselor, un diŢgnostic prescriptiv şi
etŢpele preconizŢte pentru interven ie.
PlŢnul de interven ie personŢlizŢt este privit cŢ un instrument educŢ ionŢl de plŢnificŢre şi
progrŢmŢre Ţ Ţctivită ilor educŢ ionŢl-terŢpeutice şi de cercetŢre Ţ interven iilor.
inând cont că lucrez de Ţni pe o cŢtedră de profesor de sprijin într-o şcoŢlă incluzivă Ţm
dorit să vă împărtăşesc din experien Ţ meŢ şi dumneŢvoŢstră prezentându-vă un model de plŢn
de interven ie personŢlizŢt, lŢ mŢtemŢtică pentru o elevă cu ritm lent de învățŢre, nivel de
deficiență ușor.
PROGRAM DE )NTERVEN )E PERSONALIZAT (P.I.P.)
MŢtemŢtică
Numele şi prenumele ţeneficiŢrului: T.Ș. M.
DŢtŢ şi locul nŢşterii: . . , Târgoviște
Domiciliul : Str N. Titulescu, nr. , Găești
ŞcoŢlŢ : . „ ŞerţŢn Cioculescu - Găeşti;
Clasa: I A
Echipa de lucru: - învă ător: D.F.
- prof. de sprijin :Stoica Magdalena

19
Curriculumul – Perspective, conexiuni, experiențe

- consilier- R. E.
Proţlemele cu cŢre se confruntă copilul rezultŢtele evŢluării complexe): Certificat nr
234/ 30.06.2016
Diagnostic:
- Ritm lent de învățŢre
- Nivel de deficiență: ușor
Priorită i pentru perioŢdŢ: 1octombrie- 22 decembrie
 diminuŢreŢ dificultă ilor de învă Ţre, lŢ mŢtemŢtică;
 citirea, scrierea, ordonarea, compararea nr naturale în concentrul 0-10;
PROGRAMUL DE )NTERVEN )E PERSONAL)ZAT
Obiective Con inuturi Metode şi Perioada Criterii Metode şi
mijloace de minimale de instrument
de interven i apreciere a e de
realizare e progreselor evaluare
1.1. Scrierea, -reprezentarea prin - 1 oct – 22 -numără
citireŢ şi oţiecte ţe işoŢre, ţile explicŢ iŢ; dec corect cu -evaluare
formarea etc) a numerelor din conversŢ iŢ obiecte; orŢlă;
numerelor intervalul 0 -30; ;
până lŢ , -citirea numerelor demonstra -evaluare
cu sprijin de la 0 la 30; - -citește corect individuŢlă,
-scrierea numerelor de ția numerele
lŢ lŢ , pe re eŢuŢ
caietului de -exerci iul;
mŢtemŢtică; -munca
-numărŢreŢ independe
oţiectelor/fiin elor din n-tă
mediul apropiat; -jocul - numără
- numărŢre din în , matematic corect înainte, -evaluare
din 2 în 2, din 3 în 3 etc., înapoi; scrisă;
în ordine crescătoŢre şi
descrescătoŢre, cu
precizarea limitelor

20
Curriculumul – Perspective, conexiuni, experiențe

intervalului (de la
...până lŢ
1.2. . compararea unor conversŢ iŢ -compŢră
Compararea grupuri de obiecte prin , grupuri de evaluare
numerelor punerea elementelor -explicŢțiŢ; obiecte; orŢlă;
în unele sub altele, -exercițiul;
concentrul încercuireŢ păr ilor -
0-30 comune, punerea în demonstra -folosește
coresponden ă; -ția; corect -evaluare
- scrierea rezultatelor semnele<, >, orŢlă
oţ inute prin - jocul =; -
comparare, utilizând matematic autoevaluare
semnele <, >, =;
- compŢrŢreŢ Ţ două - exercițiul; -compŢră
numere naturale mai -munca corect
mici decât 30, atunci independe numerele
când ŢcesteŢ Ţu ŢcelŢşi n-tă;
număr de zeci/de -conversa- - evaluare
unită i, cu Ţjutorul ția; orŢlă și
mul imilor de oţiecte -jocul -identifică scrisă;
sŢu Ţl numărăto-rii de matematic; numerele -
pozi ionŢre; pare și impare autoevaluare
- identificarea -exercițiul;
numerelor pŢre şi -munca - evaluare
impare dintr-un şir ex.: independe orŢlă și
numerotŢreŢ clădirilor n-tă; scrisă;
pe o strŢdă -
autoevaluare
1.3.Ordonare -ordonarea -ordoneŢză - evaluare
a numerelor crescătoŢre/descrescăto -exercițiul; corect orŢlă și
în are a unor numere -munca crescător și scrisă;
concentrul 0 naturale prin independe descrescător -

21
Curriculumul – Perspective, conexiuni, experiențe

-30, folosind compararea acestora n-tă; numere autoevaluare


pozi ionŢreŢ două câte două; -conversa- -identifică nr
pe axa - identificarea unor ția; dintr-un
numerelor, numere, situate într-un interval dat evaluare
cu sprijin intervŢl dŢt ex.: „Scrie -citește și orŢlă și
trei numere mai mici -jocul scrie corect scrisă;
decât ; matematic; ordinea între -
- citireŢ şi scriereŢ cardinalele autoevaluare
relŢ iei de ordine între -munca unei mulțimi
cardinalele Ţ două independe -evaluare
mul imi; n-tă scrisă
- pozi ionŢreŢ pe Ţxă Ţ
unor numere date;
1.4.Efectuare - numărŢre cu pŢs dŢt exercițiul; -evaluare
Ţ de Ţdunări ex. din 2 în 2, din 10 în -munca -numără cu orŢlă
şi scăderi, 10), folosind ca suport independe pas dat
mentŢl şi în intuitiv obiecte sau n-tă;
scris, în desene; -conversa- -compune și
concentrul - compunereŢ şi ția; descompune -evaluare
0-30, descompunerea -jocul nr scrisă
recurgând numerelor în concentrul matematic;
frecvent la 0 – 30, folosind obiecte,
numărŢre, desene şi numere;
cu sprijin - jocuri de rol care -exercițiul;
solicită compunerea/ -munca
descompunerea independe -evaluare
numerelor din n-tă; orŢlă
concentrul 0-30 (ex.: La -conversa-
piŢ ă, FŢcem ordine în ția;
ţiţliotecă etc. ; -jocul -efectueŢză
- efectuŢreŢ de Ţdunări matematic; Ţdunări și
şi scăderi şi verificŢreŢ -exercițiul; scăderi și fŢce

22
Curriculumul – Perspective, conexiuni, experiențe

cu obiecte sau prin -munca proba


operŢ iŢ inversă; independe -reolvă -evaluare
- rezolvŢreŢ de Ţdunări n-tă; Ţdunări și scrisă
şi scăderi, mentŢl şi în -conversa- scădei mentŢl -evaluare
scris, fără trecere peste ția; orŢlă
ordin, -munca -evaluare
-Test de evaluare independe scrisă
n-tă

Evaluarea periodică:
Obiective realizate :
- implicŢreŢ în Ţctivită ile de mŢtemŢtică:
- citirea , scrierea, ordonarea, compararea nr naturale cu sprijin
Dificultă i întâmpinŢte :
- numărŢreŢ din în , din în
- poziționŢreŢ nr pe Ţxă
Metode cu impact ridicat :
 pozitiv :
 lauda;
 acordarea de ajutor;
 încurajarea autoaprecierii ;
 negativ :
 efortul intelectuŢl sus inut;
 evŢluŢreŢ scrisă;
RevizuireŢ progrŢmului de interven ie educŢ ionŢl- terŢpeutică în func ie de
rezultŢtele evŢluărilor periodice
Obiectivele nerealizate vor fi reluate în PIP-ul următor.
RecomŢndări pŢrticulŢre:
 ŢcordŢreŢ sprijinului cognitiv şi Ţfectiv în momentele dificile Ţle elevei;
 vŢlorizŢreŢ elevei prin Ţctivită i extrŢşcolŢre;
Rolul şi modul de implicŢre Ţ păr ilor în progrŢm:
ElevŢ locuiește cu fŢmiliŢ cŢre se implică în ŢctivitŢteŢ ei școlŢre.

23
Curriculumul – Perspective, conexiuni, experiențe

Bibliografie :
DoinŢ PŢnŢite, , )nstrumente de lucru și strŢtegii didŢctice în educŢțiŢ integrŢtă, Ed.
DiŢgonŢl, cŢp.: )nstrumente de lucru pentru profesorul de sprijin și învățătorul integrator

Direc iiămoderneăînăabordareaăcurricular ăaădisciplinelorădeăstudiu

coalaăPostliceal ăSanitar ă„Fundeni”,ăBucure ti

Medic,ămedicin ăgeneral ,ăspecialit iămedicale

Motto:
„Schimbarea este legea vieţii.
Acei care privesc numai în trecut sau în prezent, în mod sigur vor pierde viitorul”.
John Kennedy

Înă abordareaă curricular ă aă educa ieiă seă identific ă nevoiaă cunoaȋterii,ă respect riiă ȋiă
valoriz riiădiversit ii.ăEsteăvorbaădeăoădiversitateăcareăpresupuneăunicitateaăfiec reiăfiin eăumaneă
ȋiă multiculturalitatea.ă Copiiiă nuă suntă normaliă sauă anormali,ă ciă unici,ă cuă particularit iă diferite,ă
determinate de caracteristicile lor subiective – individualeăȋiădeăapartenen aălorălaăunăspa iuăȋiăoă
identitate socio-cultural .ă Fiecareă esteă purt torulă unoră particularit iă ceă nuă potă fiă defecteă sauă
anormalit i,ă ciă suntă caracteristici,ă r spunsuriă personaleă laă solicit rileă mediului.ă Unicitateaă vineă
dinăecua iaăsubiectiv ăaăfiec ruia,ădarăȋiădinăstilurileădeăînv are,ăritmurileădezvolt rii,ătr s turileă
personale, capacit ile,ă competen eleă ȋiă comportamenteleă fiec ruia.ă Amprentaă cultural ă esteă
important ăpentruăc ădetermin ăbog iaădiversit iiălaănivelulăgrupuluiăsocial.ă
Pentruăăaăîn elegeărostulăvie iiăoamenilor,ăeleviiătrebuieăajuta iăs ăîn eleag ăăcon inuturileă
ȋiă sensurileă privindă esen ialitateaă fenomenuluiă românesc.ă Cultivareaă sentimenteloră deă dragosteă
fa ădeăneamulăromânescăprinăcunoaȋtereaădeăc treăcopiiăaădatinilorăȋiăobiceiurilorăromâneȋtiăănuă
seă manifest ă doară prină acumul riă deă reprezent riă ȋiă no iuniă despre umanitate, colectiv, patrie,
prieteni.

24
Curriculumul – Perspective, conexiuni, experiențe

Esteă necesară ună motivă intern,ă generatoră ală conduiteiă morale.ă Pentruă aă ob ineă acestă
deziderată esteă necesară caă elevuluiă s ă iă seă creezeă ambian aă necesar ă înă careă s -ȋiă creezeă ună
comportament adecvat din punct de vedereăsocial.ăEsteăimportantăcaăelevul,ăcareăcaăstructur ăesteă
unăafectivăprimar,ăs ătr iasc ăemo ii,ăsatisfac iiăînăleg tur ăcuăformeleădeămunc ăelementare,ăcuă
realizareaăunorăsarciniăindividualeăȋiăînăcolectiv.
Activit ileă extracurriculare,ă corelateă cuă celeă curriculareă deă cultivareă aă gânduluiă ȋiă
spiritului,ă aă dorin eiă deă frumosă ȋiă miȋcareă îmbrac ă formeă multiple:ă serb riă ȋcolare,ă vizite,ă
excursii,ă drume ii,ă parteneriateă educa ionale,ă proiecteă educa ionale,ă activit iă educativeă etc.ă
Acesteă ăactivit iăăsuntăo modalitateădeă aăînscrieă gr dini aăăȋiă ȋcoalaăînă via aăcomunit iiă,ădeăaă
largiă orizontulădeăcunoaȋtereăală copiilor,ădeăaăstimulaăcreativitatea.ăActivit ileăăextraȋcolareăauă
celămaiălargăcaracterăinterdisciplinar,ăofer ăceleămaiăeficienteămodalit iădeăformare a caracterului
copiilor,ădeoareceăsuntăfactoriiăeducativiăceiămaiăaprecia iăȋiămaiăaccesibiliăacestora.ăDisciplinele
op ionaleă suntă celeă peă careă leă alegeă elevulă siă deă aceeaă eleă constituieă oă formaă deă stimulareă aă
curiozit iiăȋiăcomunic rii.
Integrarea activ ăînăsocietateaădinamic ăaănouluiămileniuăsolicit ăoăatitudineăantirutinier ,ă
abilitateaădeăaăgândiădeschis,ăcriticăȋiăconstructiv,ădeăaăformulaăperspective,ădeăaăacceptaăpuncteă
deă vedereă ra ionale,ă deă aă toleraă diversitateaă ȋiă disonan a,ă deă aă evaluaă dezvoltareaă personal ,ă
precumăȋiăunăbagajădeămetacunoȋtin eăînăvedereaăaplic riiăvalen elorăcurriculare.
Înă acestă scop,ă seă tindeă c treă diseminareaă ȋiă promovareaă rezultateloră cadreloră didactice,ă
stimulareaă creativit iiă acestora,cunoaȋtereaă celoră maiă noiă realizari în domeniul tematicii
abordate,ăidentificareaăposibilit ilorădeărealizareăaăunorăcolabor riăȋiăparteneriateăvaloroase,ăprină
promovareaădialoguluiăȋiăcomunic riiăîntreăcadreleădidacticeădinăunit ileădeăînv mântăădină ar ,ă
promovarea exemplelor deă bun ă practic ă legateă deă folosireaă metodeloră moderneă înă activitateaă
didactic ,ă atragereaă deă parteneriă educa ionaliă înă vedereaă asigur riiă unuiă eficientă schimbă deă
experien .
Înăabordareaămodern ăcurricular ,ărolulăȋcoliiăaădevenitămultămaiăcomplex,ăîndep rtându-
seă deă esen aă luiă primar ,ă deă transmitereă deă cunoȋtin e,ă orientându-se activ spre formarea de
atitudiniă ȋiă comportamente,ă spreă dezvoltareaă deă capacit i.ă Astfel,ă seă tindeă permanentă c treă
inova ieă înă educa ie,ă formareaă competen eloră superioareă deă comunicareă ȋiă socializareă
interpersonale,ă dezvoltareaă gândiriiă criticeă ȋiă sistemice,ă gândiriiă cauzale,ă dezvoltareaă

25
Curriculumul – Perspective, conexiuni, experiențe

inteligen eloră multiple,ă promovareaă activit iiă creativeă aă cadreloră didactice,ă aă eleviloră ȋiă aă
partenerilorăeduca ionaliăȋiăsociali,ădiseminareaăbunelorăpractici,ăresponsabilitateăsocial .
Promovareaă perspectiveiă interculturaleă înă educa ieă ȋiă înt rireaă rela iiloră întreă ȋcoal ă ȋiă
societateaă civil ă într-ună contextă multiculturală rezid ă înă aplicareaă curricular ă modern ă prină
dezvoltarea practicilor noi educa ionaleă înă domeniulă inova ieiă ȋiă ă creativit ii,ă configurareaă
parteneriatuluiă ȋcoal ă – comunitateă peă termenă mediuă ȋiă lung,ă stimulareaă ă interesuluiă fa ă deă
propriaăidentitateăindividual ăȋiăcolectiv ,ăprinăcunoaȋtereaămoȋteniriiăculturaleăȋiăconȋtientizarea
influen elor,ăaădetermin rilorăăăsuferiteădeăaceastaăde-a lungul timpului.
Înă cadrulă activit iloră curriculareă seă puneă înă valoareă rolulă activit iloră educativeă careă
promoveaz ă cet eniaă activ ă derulateă laă nivelulă ȋcoliloră dină araă noastr ,ă înă formarea
competen elorăsocialeăaleăelevilorăȋiăstuden ilor,ăseăpromoveaz ăpoten ialulăcreativăȋiăinovatorăală
cadrelorădidacticeăȋiă ală elevilorăînă acestă domeniu,ăseăfacă cunoscuteă exempleleădeăbun ăpractic ă
din domeniu.
Ȋcoalaăpresupuneăadoptareaăuneiăstrategiiădeăcuprindereăînăînv mântăaătuturorăcopiiloră
dinăcadrulăuneiăcomunit i,ăindiferentădeăetniaăsauămediulăsocialădinăcareăprovinăȋiăindiferentădeă
particularit ileăacestoraădeădezvoltareăȋiăînv are.ă
Plecândădeălaăacesteărecomand ri,ăputemădemonstraăc ăȋcoalaăfaciliteaz ăaccesulătuturoră
laă oă educa ieă deă calitateă prină ameliorareaă ȋiă flexibilizareaă curriculum-ului, utilizarea unor
metodologii de predare – înv areă– evaluare centrate pe elev, în elegereaădiferen elorădintreăeleviă
caă resurs ă pentruă procesulă deă înv are,ă nuă caă oă ă ă ă problem ă ceă trebuieă dep ȋit ,ă formareaă
competen eloră socialeă prină activit iă deă voluntariată careă promoveaz ă cet eniaă activ , aplicarea
unorămetodeăȋiăprocedeeăcareăasigur ăcalitateaăînăeduca ie.
Promovareaă creativit iiă înă înv mântul preuniversitar românesc în conformitate cu
standardeleăeduca ionaleăeuropene,ăseărealizeaz ăprinăactivit iăcurriculareăastfelăproiectateăîncâtă
s ă urm reasc ă aspecteleă principale:ă interdisciplinaritatea,ă creareaă deă materială didactic,ă
promovarea valorilor literareă prină metodeă alternative,ă înv mântulă formativ,ă încurajareaă
cercet riiăȋtiin ifice.
Succesulăactivit iiălaăcatedr ăprinăaplicareaănormelorăcurriculareăesteălegatăînămodăcertădeă
amenajareaăspa iuluiăeduca ional, form ,ălumin ,ăculoare, deăob inereaăuneiăatmosfereăpl cuteăȋiă
calde,ă deă aducereaă întreă zidurileă ȋcoliiă aă lumiiă înă careă copilulă tr ieȋte,ă toateă avândă caă rezultată
dezvoltareaă fizic ă ȋiă intelectual ă armonioas ă aă copiiloră noȋtri,ă dezvoltareaă poten ialuluiă deă

26
Curriculumul – Perspective, conexiuni, experiențe

creativitate,ă inovareă ȋiă cercetareă aă cadreloră ă didactice,ă stimulareaă comunic riiă ȋiă colabor rii,ă
promovareaăuneiăatitudiniăpozitiveăfa ădeărespectareaănormelorăamenaj riiăspa iuluiăeduca ional,ă
dezvoltareaăintegral ăȋiăarmonioas ăaăindividualit iiăumane.
Activit ileă curriculareă ofer ă prilejulă unoră dezbateriă ȋiă ală unuiă schimbă deă experien ă
privindă ă instruireaă ă ȋiă eficien aă didactic .ă Dezvoltareaă interesuluiă eleviloră pentruă documentare,ă
cercetare,ă inovare,ă analiz ă comparativ ,ă creativitateă înă elaborareaă ȋiă sus inereaă lucr rilor,ă
referatelor,ăproiectelorăconformăcerin elorămoderne,ăactuale.
Seă tindeă c treă stimulareaă elevilor,ă ȋiă aă cadreloră didacticeă pentruă realizareaă deă lucr riă
teoreticeăȋiăpractice,ăprinăfolosireaăsauăpentru prezentarea noilor tehnologii,ăînăsprijinulăridic riiă
calit iiămijloacelorădeăînv mântăutilizateălaădisciplineleătehnice.ă
Prezentarea,ă diseminareaă ă unoră exempleă deă buneă practici,ă ă resurseă materialeă ȋiă
procedurale,ă elaborateă ȋiă aplicateă interdisciplinar,ă înă sprijinulă form riiă competen eloră conformă
standardelorădeăpreg tireăprofesional ădinădomeniileăȋiăspecializ rileădate,ăreprezint ădeziderateă
permanenteăaleăuneiăabord riăcurriculareădeătipănou,ăeuropean.

BIBLIOGRAFIE

1. Gagne, R, Condițiileăînv ț rii,ă1975,ăEdituraăDidactic ă iăPedagogic ,ăBucure ti


2. Neac u,ăI,ăInstruireă iăînv țare.ăTeorii,ămodele,ăstrategii,ă1990,ăEdituraăDidactic ă iă
Pedagogic ,ăBucure ti
3. Skinner, B, F, Revoluțiaă tiințific ăaăînv ț mântului,ă1971,ăEdituraăDidactic ă iă
Pedagogic ,ăBucure ti

27
Curriculumul – Perspective, conexiuni, experiențe

Curriculumul,ăintereseleăelevilorăȋiăcerin eleăsociet ii

SuciuăIoana,ăŞcoalaăGimnazial ăTraian,ăcom.ăTraian,ăjud.ăBac u

Curriculumul este un concept-cheieă înă teoriaă ȋiă practicaă instruirii.ă Conceptulă deă
curriculumăna ionalăpoateăfiăîn elesălaănivelăextins,ăreprezentândăîntreagaăexperien ădeăînv areă
dobândit ă înă contexteă educa ionaleă formale,ă nonformaleă ȋiă informale.ă Înă sensulă restrâns,ă
tradi ional,ăelăseărefer ăatâtălaădocumenteleăcuăcaracterăreglator,ăcâtăȋiălaăprogramulădeăînv areă
oficial,ă organizată institu ional.ă Conformă luiă G.ă V ideanuă (1986),ă curriculumulă desemneaz ă
„ansamblulă coerentă deă con inuturi,ă metodeă deă înv areă ȋiă metodeă deă evaluareă aă performan eloră
ȋcolare,ăorganizatăînăvedereaăatingeriiăunorăobiectiveădeterminate”.ă
Curriculumulă esteă oă resurs ă important ă aă inov rii,ă acestaă trebuindă s ă seă adapteze la
dinamicaă societ ii,ă laă solicit rileă economice,ă sociale,ă politice,ă culturaleă ȋiă chiară religioaseă aleă
prezentului.Înă timpă ceă curriculumă nucleuă (70ș)ă constituieă sistemulă unică deă referin ă pentruă
diverseleă tipuriă deă exameneă desf ȋurateă laă nivelă na ional,ă celă laă deciziaă ȋcoliiă (30ș)ă poateă fiă
adaptată conformă cerin eloră elevilor,ă aleă p rin ilor,ă aleă comunit iiă ȋiă aă cerin eloră actualeă aleă
societ ii.ă Suntă numeroaseă discu iiă oficialeă ȋiă dezbateriă cuă privireă laă modernizareaă ȋiă adaptareaă
CurriculumuluiăNa ional, modificându-se treptat structura planurilor-cadru,ăastfelăîncâtăacesteaăs ă
r spund ămaiăbineăcerin elorăprezente.ăSeăorganizeaz ădezbateriăpubliceăcuăprivireălaămodific rileă
adoptate.ăÎns ,ăpân ăcândăseăvaăajungeălaăunăpunctăcomunădeăvedere,ălaăoăarmonizare a tuturor
p reriloră exprimate,ă elevii,ă p rin ii,ă prfesorii,ă trecă printr-oă perioad ă deă adaptareă ȋiă deă ajustare.ă
Fiecareă sistemă aflată laă conducere,ă organizeaz ă ȋiă reorganizeaz ă structuraă actuluiă educa ional,ă
structura examenelor (începând cu introducereaă celoră deă laă claseleă primare,ă ȋiă pân ă laă
modificareaăstructuriiăȋiăaădateiăcalendaristice,ăprecumăȋiăaălegisla ieiăexamenuluiădeădefinitivat).ă
Înă acestă context,ă ȋcoalaă joac ă ună rolă important,ă eaă putândă s ă stabileasc ,ă prină CDȊă materiile,ă
structuraă ȋiă ritmulă peă careă trebuieă s ă îlă parcurg ă eleviiă laă ună anumită domeniuă ,ă înă func ieă deă
intereseleălor,ădeăcerein eleăcomunit iiărespective,ădeăritmulălorădeăînv are.ă
Înăprimulărând,ăprincipalaăideeădup ăcareăseăghideaz ăȋcoalaămodern ăesteătranzi iaădeălaăa
şti (ceeaăceăeraăobiectivulăclasicăînăȋcoalaătradi ional )ălaăaăştiăs ăfaci, mai apoi aăştiăs ăfii, iar, în

28
Curriculumul – Perspective, conexiuni, experiențe

celeă dină urm ,ă aă ştiă s ă devii (dezvoltareaă personal ă ȋiă profesional ă peă totă parcursulă vie ii).ă Euă
considerăc ăaceast ăideeăarătrebuiăurm rit ăȋiăînăcazulăstabiliriiămateriilorăcadrulăCDȊ.ăTranzi iaă
deălaăȋcoal ălaăvia aăactiv ăesteăăunăelementăimportantăcareătrebuieăluatăînăconsiderareăatunciăcândă
seăalegeăoămaterieăsauăalta.ăIntereseleăelevilorăarătrebuiăȋiăeleăluatăînăconsidera ie.ăDintr-oăplaj ădeă
op iuni,ăeiăarătrebuiăs ăleăaleag ăpeăceleăc treăcareăseăsimtăatraȋiăȋiăpentruăcareădezvolt ăunăinteresă
aparte.ă Dincoloă deă cerin eleă societ iiă actuale,ă trebuieă pusă accentulă ȋiă peă ceă leă placeă elevilor.ă
Cerin eleăseăvorăschimba,ăimportantăesteăcaăfiecareăelevăs ăîȋiăg seasc ăvoca iaăȋiăs ăfac ăceeaăceă
îiă place.ă Esteă inutilă pentruă ună elevă s ă lucrezeă înă domeniulă informaticii,ă atâtă deă c utată înă zileleă
noastre,ădacaăelănuăseăsimteăatrasăc treăacestălucruăȋiăelăvedeăaceast ămeserieăcaăpeăoăpovar ,ăăcaă
pe ceva ce, zilnic,ăîiăcreeaz ăunăsentimentădeărespingereăȋiădeănefericire.
Înăalădoileaărând,ăpentruăcaăeleviiăs ăpoat ăalegeădomeniulădeăactivitateăspreăcareăseăsimtă
înclina i,ă pentruă caă acestă procesă ală înv rii,ă dară iă ală dobândiriiă deă competen eă (ȋiă nuă deă
cunoȋtin e,ăcumăeraăconsideratăînăȋcoalaătradi ional )ăs ăfieărealizatălaăunăînaltănivel,ăarătrebuiăs ă
existeăoăcolaborareăeficient ăîntreăinstitu iileăcareăfurnizeaz ăprogrameădeăformare:ăîncepândăcuă
gr dini e,ă coli,ălicee,ăfacult i,ă coliăprofesionale,ă coli postliceale,ăîntreăinstitu iileăangajatoareă
(institu iiă aleă statului,ă ară ȋiă societ ileă private),ă dară iă mediileă careă influen eaz ă cre tereaă iă
dezvoltareaă armonioas ă aă copilului:ă familie,ă prieteni,ă sauă contexteleă înă careă eiă îȋiă contureaz ă
dezvoltarea atâtădinăpunctădeăvedereăforma,ăcâtăȋiădinăpunctădeăvedereăinformal.ă
Educa iaăelevilorădinăîntreagaălumeăesteăunăelementăimportantăcareăinfluen eaz ăînămodă
directădezvoltareaăsociet iiă iăimplicităaă riiărespectiveădinăpunctădeăvedereăeconomic,ăpolitică i
cultural.ăOăsocietateăs n toas ă iăarmoniosăconstruit ăesteăceaăcareăvaădaăna tereălaăfamiliiă
construiteăpeătemeliiăs n toase,ălaăcopiiăceăprimesc,ăînc ădeăacas ăoăeduca ieăaleas ă iăastfelăseă
vorăna teăinstitu iiăcoordonateăîntr-un mod corect, fiindu-le deăfolosăatâtăcopiilor,ăcâtă iăp rin ilor,ă
înăvedereaăîndepliniriiăobiectivelorăgeneraleăînăceeaăceăprive teăcomportamentelorăcopiilor,ădară iă
aăcuno tin eloră iăcompeten elorăpeăcareăace tiaă iăleăforemeaz ,ăajungându-se cât mai aproape de
împlinirea idealuluiăeduca ional,ălaăcareăcareălegeaăînv mântuluiăfaceăreferireăînăfelulăurm tor:ăă
„idealulăeduca ionalăalăȋcoliăromâneȋtiăconst ăînădezvoltareaăliber ,ăintegral ăȋiăarmonioas ăaă
individualit iiăumane,ăînăformareaăpersonalit iiăautonomeăȋiăcreative”ă(Legea nr. 84, 1995,
Bucureȋti,ă2000,ăp.ă1).

Acestă ideală reprezint ă finalitateaă educa ional ă deă maxim ă generalitate;ă elă defineȋteă „ună
model”ă sauă tipulă deă personalitateă solicitată deă condi iileă socialeă aleă uneiă etapeă istorice,ă peă careă

29
Curriculumul – Perspective, conexiuni, experiențe

educa iaătrebuieăs -l formezeăînăprocesulădesf ȋur riiăei.ă Idealulăeduca ionalăareătreiădimensiuniă


(Nicola, I., 1996, pp. 157-158). Printr-oăbun ăcolaborareăseăvaăajungeălaăoăîmpletireăaăcelorătreiă
dimensiuniăcareăarătrebuiăurm riteăatunciăcândăvorbimădespreăeduca ie:
 dimensiuneaă social ă – careă vizeaz ă tendin aă general ă deă dezvoltareă aă societ iiă cuă
tr s turileă eiă definitorii,ă prină aceasta,ă idealulă educa ională fiindă oă manifestareă aă idealuluiă
social;
 dimensiuneaăpsihologic ă– seărefer ălaătipulădeăpersonalitateăpeăcareăsocietatea îlăreclam ,ă
respectivă laă configura iaă fundamental ă deă tr s turiă necesareă pentruă to iă sauă majoritateaă
membrilorăuneiăsociet i;
 dimensiuneaă pedagogic ă – seă refer ă laă posibilit ileă deă careă dispuneă activitateaă
educa ional ăpentruăaătranspuneăînăpractic ăacest ideal.
Zoneleăcareăsuntătotămaiăactualeăȋiăpeăcareăarătrebuiăs ăseăaxezeăcurriculumulăfiec reiăȋcoli,ăînă
pondereaă necesar ,ă consideră c ă ară fi,ă peă lâng ă educa iaă intelectual ,ă educa iaă moral ,ă atâtă deă
importat ăînăzileleănoastre.ăPeriodic,ăsuntădateăpublicit iiăstudiiăȋiăstatistici,ăexperimenteăsocialeă
înă careă seă arat ă c ă moralitateaă (chiară ȋiă laă adul iă s ă b trâni,ă nuă doară laă eleviă ȋiă studen iă – cei
implica iăînăprocesulădeăînv are)ăesteădegradat .ăConȋtiin aăȋiăconduitaămoral ătrebuieăformateălaă
elevi, exemplulămoralăȋiăexempleleădeăbuneăpracticiăarătebuiăurmateăȋiăpracticate.ăPeădeăaltaăparte,ă
educa iaă estetic ,ă apreciereaă frumosului,ă aă arteiă este,ă dină nou,ă oă latur ă careă ofer ă calitateă vie iiă
prină frumuse e,ă contemplare,ă analiz ă ȋiă descoperiereaă sauă exprimareaă talentuluiă fiec ruiă ȋcolar.ă
Educa iaăfizic ănuătrebuie,ăniciăea,ăuitat :ăjocurile,ăgimnastica,ăcompeti iileăsuntăformeăpl cuteădeă
manifestareă aă energieiă copiiloră (pentruă ceiă linisti i,ă contempaltivi,ă ară trebuiă s ă fieă promovat ă
educa iaăestetic ,ădeăexemplu,ăiarăpentruăceiăpliniădeăenergie,ămiȋcareaăȋiăîntrecerileăsportiveăarăfiă
oăop iuneăbenefic .ăNoileăeduca iiăsunt,ădeăasemenea,ăfoarteăimportante:ăeduca iaăpentruăs n tate,ă
pentruă cultur ă ȋiă mass-media,ă pentruă democra ie,ă educa iaă economic ,ă educa iaă pentruă pace,ă
pentruă schimbare,ă ecologic ,ă intercultural ,ă demografic ,ă nutri ional ,ă economic ă ȋiă casnic ă
modern ,ă antreprenorial ,ă pentruă timpă liber,ă pentruă tehnologieă ȋiă progres.ă Toateă r spundă
cerin elorăactualeăȋi,ăcuăsiguran ,ăfiecareăelevăȋi-ar g siăăpuncteăcomuneăcuăunăanumitădomeniuă
înăcareăarăputeaăactivaămaiătârziu.ă Îns ,ăintroducereaălor,ăcereăȋiăoăracordareălaăsocial.ă Insaăniciă
studiereaădisciplinelorătradi ionaleănuăgaranteaz ăocupareaăunuiălocăpeăpia aămuncii.ă
Buna comunicare între institu ii,ăcentrareaăunuiăcurriculumăpeăintereseleăȋiătalenteleăeleviloră
vorăduceălaăcreareaăuneiăsociet iăîmplinite,ăcuăoameniăceăseăvorăreg siăînăactivit ileăzilniceăpeă

30
Curriculumul – Perspective, conexiuni, experiențe

careă leă desf ȋoar ,ă cuă eleviă încânta iă s ă vin ă laă ȋcoal ă ȋiă s ă iaă parteă laă procesulă instructiv-
educativ,ăconȋtien iăc ămateriileăînv ateă iăvorăajutaăînămodărealăînăvia ,ăatâtădinăpunctădeăvedereă
profesional,ă câtă ȋiă dină punctă deăvedereăpersonală (laănivelulă individului,ă darăȋiă aărela iilorădintreă
indivizi).

Bibliografie:
 Cerghit, Ioan, Metodeădeăînv ţ mânt,ă1976,ăEdituraădidactic ăȋiăpedagogic ,ăBucureȋti;
 Dumitriu, Constan a,ăPsihologiaăcomunic rii,ă2011,ăAlmaăMater,ăBac u;
 Dumitriu,ă Constan a,ă Pedagogieă – Fundamenteleă pedagogiei.ă Teoriaă şiă metodologiaă
curriculumului, 2007, ed. Alma Mater, Bac u;
 Nicola, I, Tratatădeăpedagogieăşcolar ,ă1996,ăE.D.P.,ăBucureȋti,ăp.ă157-158;
 Pâniȋoar ,ă Ion-Ovidiu, Comunicareaă eficient ă - metodeă deă interacţiuneă educaţional ,
2003,ăed.ăPolirom,ăIaȋi;
 Sacar ,ăLiliana,ăDumitriu,ăIuliaăCristina,ăPsihopedagogie – Sinteze pentru examenele de
definitivareăşiăgradulădidacticăII, 2007,ăEdituraăAlmaăMater,ăBac u;
 S l v stru,ăDorina,ăPsihologiaăeducaţiei,ă2004,ăEdituraăPolirom,ăIaȋi;
 Legeaănr.ă84,ă1995,ăBucureȋti,ă2000,ăp.ă1.

31
Curriculumul – Perspective, conexiuni, experiențe

ABORD RIăINTERDISCIPLNAREăÎNăCADRULăORELOR DE
GEOGRAFIE

IrinaăVînturi ,ăLiceulăTeoretică„HenriăCoand ”ă,Craiova

Abordareaăinterdisciplinar ăporneȋteădeălaăideeaăc ănicioădisciplin ădeăînv mântănuă


constituie un domeniuă închis,ă ciă seă potă stabiliă leg turiă intreă discipline.ă Succesulă înă activitateaă
tinerilorăesteăposibil,ănumaiădac ăaceȋtiaăpotăs ăcorelezeăinterdisciplinarăinforma iileăob inuteădină
lec ii.ă Con inutulă unuiă înv mântă interdisciplinară poateă fiă promovat la nivelul planului de
înv mânt,ă laă nivelulă programeloră ȋcolareă (prină urm rireaă leg turiloră întreă obiecteă ȋiă prină
formularea unor obiective instructiv-educativeă comune),ă laă nivelulă manualeloră ȋcolareă ȋiă prină
con inutulă lec iilor.ă Dină p cate,ă manualeleă ȋcolareă nuă reflect ă caracterulă interdisciplinară ală
înv mântului.ă Înă modă tradi ional,ă con inutulă disciplineloră ȋcolareă aă fostă concepută cuă oă
accentuat ăindependen ăaăunorădisciplineăfa ădeăaltele,ăadic ăfiecareădisciplin ădeăînv mântăs ă
fieădeăsineăst t toare.ăAstfel,ăcunoȋtin eleăpeăcareăeleviiăleăacumuleaz ,ăreprezint ăcelămaiăadeseaă
unăansambluădeăelementeăizolate,ăducândălaăoăcunoaȋtereăstatic ăaălumii.ăÎnăuneleăcazuriălaăuneleă
materiiăsuntănecesareăno iuniăteoreticeădeălaăalteămateriiă,ăiarăacesteăno iuniăteoreticeăsuntăpredateă
maiătârziuă.ăÎnăalteăcazuriăaceleaȋiăno iuniăteoreticeăsuntăpredateălaămateriiădiferite,ăpierzândăastfelă
timpăpre ios.ăÎnămulteă riăseăpractic ăpredareaăînămanier ăintegrat ăaădisciplinelor,ăatâtăînăȋcoalaă
general ,ă înă careă seă urm reȋteă fundamentareaă integrat ă aă studiuluiă disciplineloră particulare,ă
pentruăconstruireaăuneiăviziuniăintegrativeăaărealit ii.ăInterdisciplinaritateaăȋcolar ăareăcaăsubiectă
ală s uă „elevulă careă înva ”ă ȋiă seă aplic ă înă modă teoretică acestoră subiec iă înă formeă diferen iate.ă
Interdisciplinaritateaăȋcolar ăduceălaăconstruireaăunorăleg turiăsuplimentareăîntreămateriileăȋcolareă
prinăintermediulăunuiăprocesădeăinstruireăorientatădeăfinalit iă(obiectiveăsauăcompeten e)ăcomuneă
sauăasem n toare.
Geografiaăesteăperceput ăcaăoădisciplin ăȋcolar ăȋiăcaăunădomeniuăȋtiin ificăînăcareăexist ă
multipleăelementeădeăinterdisciplinaritate.ăAceast ăconstatareăporneȋteădeălaăsituareaăgeografiei,ă
atâtăcaădisciplin ăȋcolar ,ăcâtăȋiă caăȋtiin ,ălaăinterferen aădintreăȋtiin eleănaturiiăȋiăaleăsociet ii.ă
Aceast ă pozi ieă „dual ”ă aă geografieiă îȋiă areă originileă înă Antichitate,ă cândă Aristotelă aă dezvoltată
domeniileăeiălegateădeăȋtiin eleănaturiiă(meteorologia,ăȋtiin eleădespreăvia ăȋiăvie uitoare,ăȋtiin eleă

32
Curriculumul – Perspective, conexiuni, experiențe

fizice), iar Herodotă aă dezvoltată domeniileă legateă deă istorieă ȋi,ă prină aceasta,ă deă ȋtiin eleă sociale.ă
Termenulădeăgeografie,ăutilizatădeăHerodot,ăsemnificaămaiămultărealizareaăuneiădescrieri,ădarăȋiă
cartografieri (graphein – aădesena)ăaleăregiunilor,ă rilorăȋiăteritoriilor locuite de diferite popoare.
Înă accep iuneaă luiă Herodot,ă geografiaă trebuiaă s ă reprezinteă bazaă sauă fundalulă peă careă seă
desf ȋoar ă diferiteleă fenomeneă istorice.ă Înă Evulă Mediu,ă Bernhardusă Varenius,ă prină lucrareaă saă
„Geographiaă Generalis”,ă 1520),ă sintetizeaz ă celeă dou ă dimensiuniă aleă geografiei,ă într-un
ansambluă deă preocup riă comune,ă reprezentateă deă realitateaă terestr .ă Prină Alexanderă vonă
Humboldtă (Kosmos),ă geografiaă revineă foarteă multă înă sferaă preocup riloră predominantă deă
geografieă fizic .ă Dezvolt rileă ulterioareă auă adâncită foarteă multă sferaă preocup riloră geografiei,ă
prinădisciplineăȋtiin ificeănoi,ădinăzonaăȋtiin elorănaturiiă(geomorfologie,ăhidrologie,ăoceanografieă
etc.)ă ȋiă aă ȋtiin eloră socialeă (geografiaă popula iei,ă geografiaă economic ă etc.).ă Elementele
men ionateămaiăsusăsubliniaz ăaceast ăcaracteristic ădeosebit ăaăgeografiei,ădeăaăfiăprinăeaăîns ȋiă
ună domeniuă predominantă interdisciplinar,ă laă nivelulă unoră grupeă deă disciplineă ȋtiin ifice:ă dină
ȋtiin eleă naturiiă ȋiă dină ȋtiin eleă sociale.ă Asem n toră altoră ȋtiin eă ȋiă disciplineă ȋcolare,ă geografiaă
utilizeaz ă elementeă metodologiceă comuneă maiă multoră domeniiă aleă realit ii,ă situateă deasupraă
acestora.
Subăraportulămetodeiăsaleădeăbaz ă– metodaăcartografic ă– geografiaăesteăeaăîns ȋiăună
vector de transdisciplinaritate,ă deoareceă hartaă seă utilizeaz ă înă prezentă înă toateă domeniileă
semnificativeă aleă realit ii.ă Însuȋiă obiectulă deă studiuă ală geografieiă demonstreaz ă elementeleă deă
interdisciplinaritateă aleă acesteia.ă Înă prezent,ă geografiaă esteă considerat ă oă disciplin ă aă „spa iuluiă
naturalăumanizat”,ăceeaăceăarat ăfoarteăclarăc ăneăafl măînăfa aăuneiăsintezeăaăpreocup rilorădespreă
natur ăȋiădespreăsocietate.ăÎntr-unăsensămodern,ăgeografiaănuăseăocup ănumaiădeăinventariereaăȋiă
explicareaă elementeloră careă exist peă ună anumită teritoriu,ă ciă deă ună lucruă maiă complexă ȋiă maiă
subtilă ȋiă anumeă deă realitateaă obiectiv ă rezultat ă dină interac iuneaă dintreă natur ă ȋiă societate,ă laă
scar ăglobal ,ăregional ăȋiălocal .ăÎnăacestăfel,ăgeografiaăareăpreocup riădinăzonaăȋtiin elorănaturii
(prinăgeografiaăfizic ),ăaăȋtiin elorăsocialeă(prinăgeografiaăuman ),ădarădomeniulăs uăpredilectădeă
studiuăîlăconstituieămediulăgeograficărezultatădinăinterac iuneaăomă– societateălaădiferiteăsc ri,ădeă
laă dimensiunileă planetei,ă pân ă laă suprafe eă foarte mici. Obiectul material al geografiei îl
constituieămediulăgeografică(caămediuăînconjur torăalăomului),ăiarăfenomenologiaăareăunăcaracteră
interac ional,ă întreă elemente,ă fenomeneă ȋiă proceseă aleă naturiiă (careă îȋiă auă origineaă înă legiă aleă
naturii)ăȋiăelemente,ăfenomeneăȋiăproceseăaleăsociet iiă(careăîȋiăauăorigineaăînălegiăaleăsociet ii).

33
Curriculumul – Perspective, conexiuni, experiențe

Geografiaăȋcolar ,ăprinădimensiunileăsaleăinterdisciplinare,ăarătrebuiăs ăasigureălaănivelă


ȋcolară oă leg tur ă întreă ȋtiin eleă despreă natur ă ȋiă ȋtiin eleă despre societate. Elementele care
argumenteaz ăaceast ăperspectiv ăsunt:ăă
-percepereaărealit iiăînconjur toareăcaăunăîntreăunitar,ăcuăunăpronun atăcaracterăinterdisciplinar,ă
supusăinvestiga ieiăȋiăprocesuluiăeduca ional;ă
- în elegereaăprocesuluiădeăînv areăcaăoăactivitateăcuăunăcaracterădeăasemeneaăintegrat,ărealizat ă
deăindiviziăcuăoăbaz ăaperceptiv ăini ial ădeăacelaȋiăfel;ăă
-accentuareaă unoră leg turiă interdisciplinareă noiă întreă disciplineleă ȋcolareă situateă laă acelaȋiă nivelă
(pentruăacelaȋiăcontingentăde vârst );ă
- utilizarea metodei cartografice ca vector principal de transdisciplinaritate, oferit de geografie
oric reiăalteăȋtiin eăȋiădisciplineăȋcolare;ă
- procesulădeăinterna ionalizare,ămondializareăȋiăglobalizareăpresupuneăoărealitateăînconjur toareă
dus ăpân ălaălimiteleăplaneteiăȋiăsituareaăfiec ruiăindividăînăaceast ărealitateăglobal ă(mijlocit ădeă
ansamblul surselor de informare);
-diversificareaă metodologieiă propriiă ȋiă aă celeiă interdisciplinare,ă utilizat ă înă cercetareaă realit iiă
înconjur toareăȋiăînăprocesulăeduca ional,ăconfer ăgeografieiăoăpozi ieăsemnificativ ,ădeăintegrareă
aăcunoȋtin elor,ăpeăsuportulăpresupusădeărealitateaăînconjur toare;
Modific rileă mediuluiă ȋiă impactulă totă maiă accentuată ală activit iiă umaneă asupraă Terreiă potă fiă
relevate înă ȋcoal ă viitoriloră adul iă prină studiulă geografiei.ă Geografiaă studiaz ă P mântul:ă ună
organismă viu,ă cuă oă dinamic ă proprieă aă fenomeneloră ȋiă proceseloră dină mediulă naturală (aer,ă ap ,ă
sol,ă vie uitoare,ă roci)ă ȋiă antropică (elementeă legateă deă omă ȋiă activit ileă sale),ă aflateă înă rela iiă deă
interac iuneă spa iale,ă temporaleă ȋiă deă cauzalitate.ă Geografiaă poateă fiă considerat ă oă ȋtiin ă
interdisciplinar ă careă nuă submineaz ă obiecteleă deă studiuă aleă celorlalteă ȋtiin eă conexeă (geologia,ă
biologia, ecologia, sociologia, statisticaăetc.),ăciăleăsintetizeaz .ăAstfelăc ,ăînăȋcoal ,ăîmpreun ăcuă
alteăȋtiin e,ăgeografiaăpermiteădezvoltareaălaăeleviăaănumeroaseăatitudini,ăcapacit iăȋiăaptitudiniă(aă
ȋtiăs ăculeag ăinforma ii,ăaăȋtiăs ăidentificeăoăproblem ,ăaăȋtiăs ăpun ăînăleg tur ăfenomene,ăaăȋtiăs ă
imaginezeă oă solu ie,ă citireaă uneiă fotografii,ă constituireaă unuiă grafic,ă utilizareaă unuiă programă
informatic).ă Geografiaă caă ȋtiin ă cerceteaz ă inf iȋareaă scoar eiă terestreă (prină ramuraă saă
geomorfologia),ăapeleăoceaniceăȋiăcontinentaleă(prin hidrologieăȋiă

34
Curriculumul – Perspective, conexiuni, experiențe

oceanografieă),ăfenomeneleăȋiăproceseleădinăatmosfer ă(prinămeteorologic),ăr spândireaăsoluriloră


(prină pedologie),ă r spândireaă omuluiă peă Terraă (prină geografiaă uman )ă ȋiă principaleleă saleă
activit iă(prinăgeografiaăagriculturii,ăgeografiaăindustriei, geografia turismului etc.).
Predareaă geografieiă înă actualaă structur ,ă puneă înă eviden ă numeroaseă leg turiă cuă
cunoȋtin eădeăbiologie,ăînv ateăînăaniiăanterioriăsauăînăacelaȋiăan.ăăCunoȋtin eleădeăbiologieăpotăfiă
utilizate drept fondăaperceptivăpentruăîn elegereaăȋiăînsuȋireaăcunoȋtin elorădeăgeografie;ăreluareaă
lorăimplic ăadâncireaăȋiăextindereaăunorăaspecteăspecificeăgeografiei.
De exemplu,în predarea - înv areaălec ieiăă„Brazilia”,laăclasaăaăVIIăa,ăseăpoateăpropuneăelevilor,ă
oral,ăs ăidentificeăpeăbazaăh r iiădinămanual,ănuănumaiăzoneleădeăvegeta ie,ăciăs ăprecizezeămaiăînă
am nunteă speciileă vegetaleă ȋiă faunaă caracteristic .ă ă Seă potă folosiă cuă succesă atlaseleă botaniceă ȋiă
zoologice,ăaflateăînădotareaăbibliotecilorăȋcolare,ăsauăchiar a elevilor.
Oă leg tur ă evident ă seă înregistreaz ă întreă disciplineleă geografieă ȋiă fizic .ă Înă predareaă
no iuniloră referitoareă laă Brazilia,ă seă aprofundeaz ă uneleă fenomeneă fiziceă studiateă laă ambeleă
discipline, cum ar fi: analiza elementelor climatice,transform rileă deă stareă aleă apeiă înă circuitulă
acesteiaăînănatur ;ădinamicaămaselorădeăaerăcuăpresiuneăatmosferic ădiferit ;ăpropriet ileăapeloră
marineă (salinitate,ă densitate);ă producereaă mareeloră ȋiă aă fenomenuluiă pororocaă deă laă v rsareaă
Amazonului în Oceanul Atlantic.
Deămulteăoriăgeografiaăapeleaz ălaămetodeădeăanaliz ,ăcalculăȋiăexprimareămatematic ăînă
redareaă unoră fenomeneă geograficeă cumă ară fi:ă transform riă deă scar ă laă uneleă h r i,ă dină scar ă
grafic ăînăscar ănumeric ăȋiăinvers;ăăcalcululăunorădistan e;calcululădensit iiămediiăaăpopula iei;ă
pondereaăpopula ieiăurbaneăȋiărurale;ăcalcululăbilan uluiănaturalăalăpopula iei.
Rela iileă dintreă geografieă ȋiă istorie,ă suntă deă asemeneaă numeroaseă ȋiă auă ună caracteră
biunivoc. Astfel, multeă cunoȋtin eă deă istorieă seă raporteaz ă laă ună spa iuă teritorială concret,ă
reprezentată cartografic,ă deă altfelă manualeleă deă istorieă cuprindă foarteă multeă h r iă cuă reparti iaă ȋiă
localizareaă spa ial ă aă diferiteloră evenimenteă istorice.ă ă Putemă spuneă astfel,ă c ă istoriaă ȋi-aă însuȋită
foarteămultămetodaădeăbaz ăaăgeografiei,ămetodaăcartografic .ăăÎnăsensăinvers,ăgeografiaăutilizeaz ă
numeroase date de istorie în explicarea unor fenomene social – economice.ăăÎnăpredareaălec ieiăă
„Brazilia”ăăseăpotăcereăelevilorăcunoȋtin eădeăistorieăreferitoareălaăîntregăcontinentulăamerican,ăsauă
laăaceast ă ar ,ăiarăînăprezentareaăacestorăcunoȋtin eăseăpotăfolosiăh r iăistoriceămuraleăsauăatlaseă
istorice.

35
Curriculumul – Perspective, conexiuni, experiențe

Datorit ă faptuluiă c ă Braziliaă aă fostă subă domina ieă portughez ,ă limbaă oficial ă esteă
portugheza;ăăacestăstatăreprezint ăînăprezentăceaămaiăimportant ăconcentrareădeălimb ăportughez ă
dinălume.ăăCunoȋtin eleădeăgeografieăpotăfiăcorelateădeciăcuălimbaăromân .ăăSeăpotăfaceărefeririălaă
familiaălingvistic ăădinăcareăfaceăparte limbaăportughez .
Laă structuraă confesional ă aă popula ieiă Braziliei,ă seă remarc ă ună procentă majoritară ală
catolicilor,ă deă 88ș.ă ă Seă poateă faceă apelă laă no iunileă deă religieă studiateă deă eleviă înă leg tur ă cuă
aceast ăramur ăaăcreȋtinismuluiăcareăeste catolicismul.
Oădisciplin ămaiănou ăcareăcontribuieălaădiversificareaăstrategiilorădeăpredareă– înv areă
laă lec iileă deă geografieă oă constituieă informatica;ă aceastaă esteă înă strâns ă leg tur ă cuă dotareaă
ȋcoliloră cuă calculatoare. Domeniile de utilizareă aă calculatoruluiă înă oriceă lec ieă deă geografie,ă ceă
vizeaz ăatâtăprofesorulăcâtăȋiăelevii,ăpotăfi:
-cercetareaă documentar :ă calculatorulă permiteă consultareaă onlineă aă bibliografieiă sauă aăă
documentelor în bibliotecile informatizate;
-realizarea de exerci iiădeăinstruireăȋiăaplicareăsubăform ădeăjocuriăpentruăaăînv a,ădeăexemplu,ă
localiz rileăsauăcoordonateleăgeografice
;-prelucr riăstatisticeăȋi/sauăgraficeădeădate;
-prelucr riăcartografice;ăeditareaădeătexteăȋi/sauădocumente;
-simularea;etc.
Rela iileă dintreă geografieă ȋiă chimie,ă laă nivelulă claseiă aă VII-a sunt reduse; simbolurile
chimice ale unor elemente, se întâlnesc pe harta resurselor de subsol, pe care elevii le pot
identificaăcuămaiămult ăuȋurin ,ăacesteaăfiindăasimilateăȋiălaălec iile de chimie.
Laătemaăpentruăacas ,ăseăpoateăpropuneăelevilor,ăînămodăfacultativ,ăs ărealizezeăoăschi ă
deăhart ăfizicoă– geografic ăaăBraziliei,ăocazieăcuăcareăeleviiădesf ȋoar ăoămunc ăindependent ,ă
pentru dezvoltarea aptitudinilor practice,ăexersateăînăoreleădeăeduca ieăplastic .
Concluzii:ă Personal,ă consideră c ă seă potă desprindeă ă consecin eă formativeă aleă acestuiă
modădeăînv areăaăgeografieiăprinăcercetareaăinterdisciplinar .ăăPeălâng ăfaptulăc ăseărealizeaz ăoă
sudur ,ă oă leg tur ă permanent ă aă cunoȋtin eloră dină diferiteă domenii,ă eleviiă suntă mobiliza iă laă ună
studiuă prină cercetareă euristic .ă Nevoiaă deă geografieă esteă vital ă pentruă c ă suportulă teritorială ală
mediuluiă înconjur tor,ă suprafa aă terestr ă - populataă deă comunit iă umane - este studiat de
geografie.ă Deȋiă mediulă înconjur toră înă ansamblulă s uă nuă reprezint ă obiectulă deă studiuă ală uneiă
anumiteă ȋtiin e,ă ală uneiă disciplineă sauă ală unuiă domeniuă ală practiciiă umane,ă geografiaă vedeă

36
Curriculumul – Perspective, conexiuni, experiențe

problematica mediului dintr-oăalt ăperspectiv .ăProblemele actuale ale lumii contemporane sunt,
într-oă m sur ă maiă mareă sauă maiă mic ,ă aleă fiec ruiă locuitoră ală planetei,ă iară problematicaă
"geografic "ă aă lumiiă contemporaneă seă poateă stabiliă pornindă deă laă leg turaă strâns ă întreă
problemeleăsociet iiăînăraportăcu mediulăeiădeăexisten .ăDeȋiălumeaăseăschimb ăȋi,ăodat ăcuăea,ăȋiă
geografiaă caă ună modă deă abordare,ă nevoiaă deă geografieă înă ȋcoal ,ă înă massă mediaă ȋiă înă societateă
r mâne.

BIBLIOGRAFIE
Ciolan Lucian, Înv țareaă integrat ,ă Fundamenteă pentruă ună curriculumă transdisciplinar, 2008,
EdituraăPolirom,ăIa i,ăpag.ă125- 130;
Cuco ăăConstantin, Pedagogie,ă1996,ăEdituraăPolirom,ăIa i,ăpag.ă77-79;
Mândru ăOctavian,ăInstruireaăbazat ăpeăcompetențeălaăgeografieăînăînv ț mântulăpreuniversitar,ă
2012,ă„VasileăGoldi ”ăUniversity Press, Arad , pag. 60-69.

37
Curriculumul – Perspective, conexiuni, experiențe

Educa iaăpentruăcet enieăactiv ă– prezentă iăperspective

PROF. VOD)ȚĂ ANCA

GRĂD)N)ȚA NR. SECTOR BUCUREȘT)

SC()MBAREA ESTE LEGEA V)E )). ACE) CARE PR)VESC NUMA) ÎN TRECUT SAU ÎN PREZENT, ÎN
MOD SIGUR VOR P)ERDE V))TORUL

JOHN KENNEDY

StŢtele europene Ţu nevoie de cetă eni implicŢ i în viŢ Ţ sociŢlă şi politică nu numŢi
pentru Ţ se ŢsigurŢ de fŢptul că vŢlorile democrŢtice prosperă, ci şi pentru Ţ încurŢjŢ coeziuneŢ
sociŢlă într-o perioŢdă de creştere Ţ diversită ii sociŢle şi culturŢle.
În vedereŢ creşterii ŢngŢjŢmentului şi pŢrticipării, oŢmenii treţuie să posede informŢ iile,
Ţţilită ile şi Ţtitudinile potrivite. Competen ele civice pot oferi indivizilor posiţilitŢteŢ de Ţ
pŢrticipŢ pe deplin lŢ viŢ Ţ civică, dŢr treţuie să se ţŢzeze pe informŢ ii solide despre vŢlorile
sociŢle, conceptele şi structurile politice, precum şi pe un ŢngŢjŢment de pŢrticipŢre democrŢtică
Ţctivă în cŢdrul societă ii. Prin urmŢre, competen ele sociŢle şi civice sunt în prim plŢnul
cooperării europene din domeniul educŢ iei.
Unul din obiectivele principale ale Strategiei UE cu privire la Tineri pentru anii 2010-2018
este încurŢjŢreŢ cetă eniei Ţctive, incluziuneŢ sociŢlă şi solidŢritŢteŢ dintre to i tinerii. StrŢtegiŢ
cuprinde mai multe linii de Ţc iune legŢte de dezvoltŢreŢ cetă eniei Ţtât în Ţctivită i
educŢ ionŢle formŢle, cât şi non-
formŢle, de exemplu „pŢrticipŢreŢ în societŢteŢ civilă şi în democrŢ iŢ reprezentŢtivă şi
„voluntŢriŢtul cŢ vehicul pentru incluziune sociŢlă şi cetă enie .

38
Curriculumul – Perspective, conexiuni, experiențe

EducŢțiŢ pentru Cetățenie Activă ECA apare sub o varietate de denumiri – educŢție
pentru democrŢție, educŢție civică, educŢție cetățeneŢscă, educŢție pentru drepturile omului,
educŢție interculturŢlă, educŢție morŢlă, educŢție gloţŢlă. EducŢțiŢ pentru cetățenie Ţctivă
treţuie să fie o dimensiune Ţtât Ţ educŢției formŢle, cât și informŢle, iŢr toți cetățenii dintr-o
societŢte democrŢtică să Ţiţă dreptul lŢ o Ţstfel de educŢție. )deeŢ de ECA nu este unŢ nouă.
Elemente de educŢție civică sŢu pentru cetățenie există în diferite tări europene de mŢi mulți
Ţni. Potrivit unui studiu compŢrŢtiv referitor lŢ cetă eniŢ Ţctivă, RomâniŢ este situŢtă pe pozi iŢ
din de ări.
NouŢ ŢţordŢre Ţ educŢție pentru cetŢțenie Ţctivă pune Ţccentul pe:
 un model de predare care se bazeaza mai mult pe situatiile din prezent decât pe întelegerea
evoluției istorice Ţ sistemelor;
 gândireŢ critică și dezvoltŢreŢ competențelor în ŢceeŢși măsură cŢ și pe trŢnsmitereŢ cunoștinț-
elor;
 cooperŢre și colŢţorŢre mŢi degrŢţă decât pe pregŢtireŢ individuŢlă, inițiŢtivă și ŢutonomiŢ
profesionŢlŢ în locul dependenței de instrucțiunile venite de lŢ nivel centrŢl.
Un cetățeŢn Ţctiv Ţre urmŢtoŢrele caracteristici:
 conștient de drepturile și responsŢţilitățile lui cŢ cetățeŢn;
 informŢt cu privire lŢ viŢțŢ politică și sociŢlă și proţlemele și evenimentele Ţtât de lŢ nivel
europeŢn, nŢționŢl, cât și locŢl;
 preocupŢt de ţinele ŢltorŢ, țn speciŢl Ţl memţrilor comunității din cŢre fŢce pŢrte;
 Ţre curŢjul să-și exprime opiniile și Ţrgumentele și o poŢte fŢce cu clŢritŢte;
 Ţctiv în cŢdrul grupului/comunității și conștient de posiţilŢ contriţuție și cŢpŢcitŢte de Ţ influ-
ențŢ schimţările: rezolvŢreŢ proţlemelor sŢu reŢlizŢreŢ oţiectivelor grupului, comunității din
care face parte;
 responsŢţil în Ţcțiunile pe cŢre le exercită în cŢlitŢte de cetățeŢn.
Tipurile de cŢpŢcități și Ţptitudini cŢre se dezvoltă prin ECA includ:
 exprimarea – cumăseăexprim ă iăseăjustific ăoăopinie;ă
 gândireaăcritic ă iăargumentareaă– cumăseăemităjudec iă iăseăformuleaz ăargumente;ă
 rezolvarea problemelor – cumăseăidentific ă iăseărezolv ăproblemeleăECDă iăcumăseăajungeălaă
concluzii comune;
 lucruăînăechip ă iăadoptareaădeciziilorăînăgrupă– cumăseănegociaz ădeciziileăcolective;ă

39
Curriculumul – Perspective, conexiuni, experiențe

 rezolvarea conflictelor – cum pot fi negociate puncte de vedere diferite, cum pot fi rezolvate
disputele în mod constructiv?;
 gestionareaă diferen eloră – cum se pot vedea anumite aspecte din punctul de vedere al altor
oameni;
 cercetarea – cumă seăpotăinvestigaă iă prezentaăaspecteleăimportante pentru grupul/ comunitatea
mea?;
 dezvoltareaă iă implementareaăproiecteloră - ceăactivit iă trebuieăs ă facăpentruăaă rezolvaăproble-
mele/a atinge obiectivele propuse?;
 evaluarea – modŢlități de reflecție ŢsuprŢ Ţctivității de învățŢre personŢlŢ sŢu colectiva.
Atitudinile și comportŢmentele Ţ căror dezvoltŢre este urmŢrită prin ECA includ:
 Deschidere spre nou și solidŢritŢte;
 Respect și tolerŢnță fŢță de diferențele sociŢle și culturŢle;
 Încredere în sine, sigurŢnță de sine – exprimarea opiniilor personŢle clŢr și cu curŢj
 OnestitŢte și ŢngŢjŢment fŢță de Ţdevăr;
 Respect fŢță de sine și de ceilŢlți;
EducŢ iŢ pentru cetă enie Ţr treţui să Ţc ioneze lŢ două niveluri: cunoŢştere şi vŢlori.
Valori promovate în cetățeniŢ Ţctivă:
 EgŢlitŢte de șŢnse;
 Incluziune și interdependență;
 LiţertŢte și diversitŢte;
 DezvoltŢre durŢţilă;
 Voluntariat.
În mod clŢr, succesul ECA depinde de profesori. AceștiŢ sunt cei cŢre introduc și explică
elevilor noile concepte și vŢlori, fŢciliteŢză dezvoltŢreŢ noilor Ţţilități și competente, creeŢză
condițiile cŢre să le permită ŢplicŢreŢ Ţcestor Ţţilități și competențe în viŢțŢ de zi cu zi, ŢcŢsă, lŢ
școŢlă sŢu în cŢdrul comunității locŢle. Uneori, experiențŢ didŢctică este un oţstŢcol în utilizŢreŢ
unor metode de predare interctive, mŢi deschise și flexiţile, și este necesŢr cŢ profesorii să se
dezvețe de multe dintre vechile și Ţdânc înrădăcinŢtele prŢctici și procese de predŢre. O
orientŢre de tip didŢctic, condusă de profesor, dominŢtă de mŢnuŢl, ţŢzŢtă pe cunoștințe treţuie
să fie înlocuită cu unŢ cŢre pune Ţccent pe implicŢreŢ elevilor, pe o vŢrietŢte de metode de
predŢre și pe o ŢţordŢre ţŢzŢtă mŢi mult pe competențe.

40
Curriculumul – Perspective, conexiuni, experiențe

Sunt trei principii de ţŢză cŢre sunt esențiŢle pentru ŢceŢstă ŢţordŢre specifică Ţ ECA:
• CetățeniŢ Ţctivă se învŢță cel mŢi ţine prin Ţcțiune, și nu prin predici prelegeri – elevii,
tinerii, memţrii comunității Ţu nevoie să li se ofere oportunități pentru Ţ explorŢ ei înțiți
cetățeniŢ democrŢtică și drepturile omului, nu să li se spună cum să gândeŢscă sŢu cum să se
poarte.
• EducŢțiŢ pentru cetățenie democrŢtică nu înseŢmnă doŢr ŢsimilŢre de cunoștințe – ci și
înțelegere, cŢpŢcități și Ţptitudini, vŢlori și comportŢmente.
• CŢdrul de învățŢre, ŢtmosferŢ, Ţţilitățile și ŢtitudineŢ profesorului sunt esențiŢle, elevii pot
învățŢ despre cetățeniŢ Ţctivă prin modul în cŢre este orgŢnizŢtă ŢctivitŢteŢ și de lŢ profesor, cŢre
devine un model de comportament.
Un proverţ chinezesc spune că „a asculta o persoană învățată este ca și cum ai sta în bătaia
brizei de primavară .
PlŢnificŢreŢ măsurilor de interven ie pentru stimulŢreŢ cetă eniei Ţctive, în primul rând,
treţuie să iŢ în cŢlcul ŢvŢntŢjele şi riscurile cŢre ŢpŢr lŢ diferite niveluri de interven ie.
Adul ii Ţu mult mŢi multe cŢrŢcteristici cŢre fŢc educŢ iŢ pentru cetă enie Ţctivă pentru ei
proţlemŢtică. PŢsivitŢteŢ sŢu nepregătireŢ pentru ŢsumŢreŢ responsŢţilită ilor sunt Ţtriţuite
mentŢlită ilor, unei culturi şi hŢţitus specifice, cŢre Ţu fost internŢlizŢte în timpul regimului
comunist.
Copiii sunt singurul grup cŢre, nefiind încă totŢl formŢ i inŢctivi sŢu non-civici, este
predispus să fie Ţctiv şi civic. Exper ii implicŢ i în progrŢme educŢ ionŢle cu copiii, Ţu fost de
Ţcord că tinerii ŢrŢtă un interes şi o deschidere mŢi mŢri pentru schimţŢre, fiind Ţstfel mai
activi.
EducŢ iŢ civică Ţr treţui ŢdŢptŢtă pe diferite grupe de vârstă. )mplicŢreŢ copiilor poŢte fi
reŢlizŢtă lŢ diferite niveluri, dŢr cele mŢi eficiente metode pentru educŢreŢ cetă eniei sunt
responsŢţilizŢreŢ elevilor şi stimulŢreŢ pŢrticipării lor la rezolvarea unor probleme concrete.
Pentru copii, ceŢ mŢi ŢdecvŢtă metodă vŢ fi ŢceeŢ Ţ proiectului, metodă folosită cu succes și
lŢ nivel preșcolŢr. Copiii învŢ ă făcând Ţnumite Ţctivită i sociŢle în situŢ ii concrete cŢre implică
responsabilitatea. Exemple în Ţcest sens sunt proiectele civice orgŢnizŢte şi implementŢte lŢ
nivelul grupei de preșcolŢri sŢu lŢ nivelul grădiniței noŢstre:
 ,,Un om, o floare, un pom – proiect ŢnuŢl, desfŢșurŢt de-Ţ lungul unei săptŢmâni în lunŢ Ţprilie,
pentru înfrumusețŢreŢ spŢțiului verde din curteŢ grădiniței;

41
Curriculumul – Perspective, conexiuni, experiențe

 ,,Salvarea Pădurii – proiect desfășurŢt de-Ţ lungul fiecărui Ţn școlŢr, începând cu Ţnul , prin
cŢre preșcolŢrii și părinții ŢcestorŢ sunt învățŢți și încurŢjŢți să colecteze deșeuri de hârtie;
 ,,Grădina de legume – proiect desfășurŢt din Ţnul , prin cŢre preșcolŢrii, ŢjutŢți de părinți și
personŢlul grădiniței, învŢță să plŢnteze roșii, ceŢpă, cŢstrŢveți, Ţrdei și Ţlte legume, să le
îngrijeŢscă și să le oţserve modul de creștere și dezvoltŢre;
 ,,Ziua Curățeniei – proiect de o zi, desfășurŢt în lunŢ septemţrie și mŢrtie, cuprinzând
ŢctivitŢteŢ de ecologizŢre în curteŢ și în jurul grădini ei;
 ,,Mesaj de prietenie – proiect ŢnuŢl prin cŢre preșcolŢrii confecționeŢză din mŢteriŢle reciclŢţile
diferite felicitări, jucării, oţiecte miniŢturŢle utile etc. în vedereŢ donării lor copiilor din medii
defavorizate;
 Campania ,,Fii Dar voluntar! – proiect desfășurŢt în fiecŢre lună decemţrie începând cu Ţnul
, prin cŢre sunt stimulŢți copiii și părinții ŢcestorŢ să strângă sŢu să confecționeze dŢruri
pentru copiii şi ţătrânii din Ţşezămintele sociŢle.
Prin toate aceste proiecte, mai mici sau mai mari, pe lângă Ţctivită ile formŢle din clŢsă,
copiii Ţu progresŢt semnificŢtiv în ceeŢ ce priveşte cunoştin ele şi Ţptitudinile pe care le-au
învă Ţt în situŢ iile de învă Ţre informŢlă, Ţu fost puşi în situŢ iŢ de Ţ rezolvŢ proţleme și de Ţ
lua decizii, au lucrat în perechi sau în grupuri care le-Ţu stimulŢt competi iŢ, responsŢţilitŢteŢ,
creŢtivitŢteŢ și inițiŢtivŢ.
CăutŢreŢ echită ii şi Ţ coeziunii sociŢle reprezintă o prioritŢte politică în creştere în decursul
ultimilor Ţni lŢ nivel nŢ ionŢl şi europeŢn. ÎncurŢjŢreŢ cetă enilor, în speciŢl Ţ persoŢnelor tinere,
de Ţ pŢrticipŢ în mod Ţctiv lŢ viŢ Ţ sociŢlă şi politică este privită drept unul dintre principŢlele
mijloŢce de Ţ ŢţordŢ Ţceste proţlemŢ; prin urmŢre, educŢ iŢ este identificŢtă drept un punct de
sprijin de mŢre importŢn ă în Ţcest sens.
,,Fiecare copil pe care îl educăm este un cetățean pe care îl cîștigăm spuneŢ Victor (ugo și
constituie un îndemn pentru toate cadrele didactice.
BIBLIOGRAFIE:
 ,,Educația pentru cetățenie activă - o noua abordare - AsociŢțiŢ RegionŢlă pentru DezvoltŢre
RurŢlă
 ,,Manual pentru asigurarea calităţii educaţiei pentru cetăţenie democratică în şcoală - Publicat în
2005 de către UNESCO
 ,,Educaţia civică în Europa - puţlicŢt de către Agen iŢ Executivă pentru EducŢ ie, AudiovizuŢl si
Cultură EACEA P Eurydice şi Sprijinul Politicii

42
Curriculumul – Perspective, conexiuni, experiențe

- Necesitatea corel riiăcon inuturilorăprogramelor


deămatematic ădinăînv mântulălicealătehnicăcuă
orientareaăprofesional ăaăelevilor

Prof.ăBadeaăBrigitte,ăColegiulăTehnicăIonăMincu,ăTimiȋoara

No iuneaădeăcultur ăesteăextremădeăcomplex ăȋiădeăvast ,ăfiindădefinit ăînălucr rileădeă


specialitate,ădeăc treădiverȋiăautori,ăînăfoarteămulteăfeluri,ăînăfunc ieădeăunghiulădeăvedereădinăcareă
aăfostăabordat ăȋiădeăaccentulăpusăpeăanumiteăcaracteristiciădeăc treăfiecareăautorăăînăparte.ăDac ă
neă referimă laă defini iaă dat ă deă c treă A.ă Bondreaă citată deă M.ă Pascaru:ă ”Cultura, deci, poate fi
definit ă caă totalitateă deă valoriă materialeă ȋiă spiritualeă aleă omeniriiă ajunseă peă ună anumită pragă ală
dezvolt rii,ăproduseăaleăcunoaȋteriiăȋiăpracticiiăumaneă(create,ătransmiseăȋiăasimilateăînăprocesulă
social-istoric)”ă[1],ăconstat măc ăînăansambluăculturaăesteăunăfenomenăsocial,ăcondi ionatăstrictă
deăstareaăȋiăevolu iaăsociet iiăcareăoăgenereaz .ăDar,ălaărândulăei,ăculturaăcontribuieălaăevolu iaă
societ iiăcareăaăgenerat-o,ăastfelăîncâtăputemăîn elegeăafirma iaăaceloraȋiăautoriăprecumăc “sferaă
no iuniiădeăcultur ătindeă(...)ăs ăseăconfundeăcuăsferaăsocialului”.ă[1]
Fiindă oă no iuneă atâtă deă complex ă apareă înă modă firescă tendin aă deă aă împ r iă sferaă
culturiiăînămaiămulteăariiădeăinteres,ăf r ăs ăexisteăoădelimitareăriguroas ăîntreăeleăȋiă inînd cont,
pe cât este posibil, de multiplele interconexiuni dintre aspectele abordate.
Dou ăastfelădeăariiădeăinteresăaleăculturii,ăcuăcaracterăcomplementar,ăseărefer ălaăculturaă
general ăȋiăculturaădeăspecialitate.ăNuăamăg sităniȋteădefini iiăclareăpentruăacesteăno iuni,ădarădină
contextăreieseăc ,ăatunciăcândăneăreferimălaăculturaăgeneral ,ăvremăs ăsubliniemăaceleăelementeă
careăseăreg sescălaăto iămembriiăsociet iiăîntr-oăanumit ăperioad ădeătimpăiarăcândăneăreferimălaă
cultura de specialitate punem accentulă peă elementeleă careă seă reg sescă înă cadrulă anumitoră
subgrupuri profesionale.
Educa iaă uneiă popula iiă areă evidentă ună rolă majoră înă creareaă uneiă culturiă generaleă înă
conformitateă cuă interesele,ă aspira iileă ȋiă idealurileă societ iiă respective.ă Caă urmare,ă dac ă ne
referimă laă societateaă privit ă laă nivelă na ional,ă factoriiă deă decizieă dină domeniulă educa iei,ă prină
strategiaăpeăcareăoăadopt ăȋiăprinăacteleănormativeăelaborate,ăinfluen eaz ăpeătermenălungănivelulă
deă cultur ă general ă ală societ iiă respective.ă Dintreă acesteă acteă normativeă m ă voiă referiă laă
Curriculumulăna ional,ăprinăcareăesteăasiguratăcon inutulăînv mântuluiă

43
Curriculumul – Perspective, conexiuni, experiențe

preuniversitar – ȋiăanumeălaăprogrameleăȋcolareăpentruăînv mântulălicealălaădisciplinaă


matematic ă(aceastaăfiindădisciplinaăpeăcareăoăpredauălaăclase).
Laă nivelulă liceală planurileă cadruă prev dă existen aă trunchiuluiă comună ȋiă aă
curriculumuluiă diferen iată caă ofert ă curricular ă obligatorieă pentruă fiecareă filier ,ă profilă ȋiă
specializare.ăLaăacestea,ăpentruăliceeleădinăfilieraăteoretic ,ăseăadaug ăposibilitateaăsupliment riiă
orelorădeămatematic ăprinăcurriculumălaădeciziaăȋcolii.ăAceast ăposibilitateănuăexist ălaăliceeleădină
filieraă tehnologic ,ă acesteaă beneficiindă deă curriculumă înă dezvoltareă local ,ă careă esteă strictă înă
domeniul materiilor de specialitate (contribuind, în felul acesta, la asigurarea culturii de
specialitate).ăDinăaceast ăalc tuireăaăCurriculumuluiăna ionalăputemădeduceăc ăoăcultur ăgeneral ă
minimal ă laă nivelă deă mas ,ă înă domeniulă matematiciiă laă nivelulă liceal,ă esteă ceaă asigurat ă prină
trunchiulă comună ȋiă prină curriculumă diferen iată – adic ă situa iaă întâlnit ă înă cadrulă liceeloră
tehnologice,ăcumăesteăcelăînăcareăfunc ionezăeu.ă
Analizândă programeleă deă matematic ă pentruă înv mântulă liceală constat mă c ,ă prină
acestea,ăseăasigur ăceeaăceăsocietatea,ăprinăfactoriiădeădecizieălaănivelăna ional,ăconsider ăcaăfiindă
necesarăpentruăculturaăgeneral ăaămajorit iiămembrilorăeiăînădomeniulămatematicii,ădarăȋiăpentruă
posibilitatea acestora de a-ȋiă însuȋiă oă anumit ă cultur ă deă specialitate,ă avândă înă vedereă
interdisciplinaritatea, puternica implicare a matematicii în toate disciplinele tehnice. Acest din
urm ăaspectă r spundeănevoilorădeăformareăaleămembrilorăsociet ii,ăprogrameleăȋcolareătinzândă
s ă seă adaptezeă acestoraă chiară ȋiă laă materiileă considerateă aă fiă deă cultur ă general .ă Deă asemeneaă
num rulădeăeleviă(clase)ădinăfiecareăprofilăȋiăspecializareăesteăstabilităînăfiecareăanătotăînăfunc ieă
deănevoileădeăformareăaleăsociet ii.ă Legatădeăacestăaspectăputemăconstataăc ăsocietateaăactual ă
încurajeaz ă formareaă tinerilor în profil teoretic – reală ȋiă înă profilă tehologică maiă multă decâtă înă
profil umanist.
Problemaăasupraăc reiaădorescăs ăatragăaten ia,ăînăcadrulăacesteiălucr ri,ăesteăaceeaăc ă
programeleăȋcolareăfiindăîntocmiteădeăspecialiȋti,ăesteăfoarteăuȋorăs ăseădep ȋeasc ăsferaăculturiiă
generale,ă aleă c reiă limiteă suntă oricumă vagiă ȋiă interpretabile.ă Pentruă specialiȋtiiă pasiona iă deă
matematic ăesteăfirescăs ăaib ătendin aădeăaăcuprindeăcâtămaiămulteăcon inuturi,ădeăa-ȋiăpropuneă
înzestrarea elevilor cu cât mai multe competen eă – aspecteă evidentă pozitiveă înă inten ie,ă putândă
duceălaăoăreal ăcreȋtereăaăniveluluiădeăcultur ăgeneral .ăDar,ăaceleaȋiănevoiăaleăsociet iiăînăalteă
ramuriă aleă culturiiă generaleă auă dusă laă limitareaă num ruluiă deă oreă deă matematic ă laă treiă peă

44
Curriculumul – Perspective, conexiuni, experiențe

s pt mân înăcazulăliceelorătehnologice,ăceeaăceăîngr deȋteămultăpunereaăînăaplicareăaăinten iiloră


men ionateă anterior.ă Prinȋiă întreă tendin aă deă aă cuprindeă câtă maiă multeă cunoȋtin eă înă cadrulă
programeiă ȋiă limitareaă drastic ă aă num ruluiă deă ore,ă specialiȋtiiă auă fostă nevoi iă s ă esen ializezeă
multeă cunoȋtin e,ă dară ȋiă s ă impun ă oă parcurgereă înă ritmă foarteă alertă aă con inuturilor,ă cuă efecteă
negativeăasupraăfix riiăcunoȋtin elorădeăc treăelevi.ăMaiămultădecâtăatât,ăeleviiăseăsimtăcopleȋi iădeă
cerin eleă însumateă aleă tuturoră programeloră deă înv mântă ȋiă înă multeă cazuriă nuă îȋiă potă definiă
priorit ileă ȋiă intereseleă într-ună modă careă s ă leă permit ă oă preg tireă diferen iat ă înă func ieă deă
acesteaăiarăcaăurmareăneăconfrunt măcuăindiferen aălorăfa ădeăpreg tireaăȋcolar ăînăgeneral.ăAcest
fenomenă aă dvenită atâtă deă r spândită înă ultimulă timpă încâtă consideră c ă merit ă luată înă seam ă ȋiă
c utateă solu ii.ă Caă dasc liă amă întâlnită cuă to iiă eleviă careă erauă buniă laă toateă materiileă studiate,ă
c roraăleăpl ceaăs ăînve eăȋiăaveauărezultateăbune.ăDarătotodat ăamăcunoscutăȋiădestuleăcazuriădeă
eleviăc roraăleăpl ceaăunăanumitădomeniu,ălaăcelelalteămul umindu-se cu rezultate mai modeste.
Dac ăceiădinăprimaăcategorieăcontinu ăs ăexisteămaiăalesăînăȋcoileădeăvârf,ăceaăde-a doua categorie
s-a diminuat, elevii adoptândă înă mas ă oă indiferen ă fa ă deă oriceă form ă deă preg tire,ă oricâteă
eforturiă seă depună deă c treă cadreleă didacticeă pentruă g sireaă unoră metodeă ȋiă mijloaceă careă s ă leă
trezeasc ăinteresul.ă
Esteăevidentăc ăaceast ăstareănuăduceălaăconsolidareaăuneiăculturiăgenerale temeinice a
genera iiloră aflateă înă prezentă înă licee.ă Dac ă num rulă deă oreă prev zuteă înă planulă cadruă nuă seă
modific ,ă poateă c ă oă solu ieă ară fiă diminuareaă con inuturilor,ă acoloă undeă esteă posibil,ă analizândă
acesteă con inuturiă dină punctulă deă vedereă ală nevoiloră esen ialeă aleă societ ii,ă nuă dină celă ală
specialiȋtilor.ăAstfelăînătrunchiulăcomunăarătrebuiăcuprinseădoarăcunoȋtin eleăcareăsuntăconsiderateă
strictădeăcultur ă general ,ăaccesibileătuturoră elevilorăafla iălaănivelulă respectiv.ă Iarăcurriculumulă
diferen iată ară puteaă s ă cuprind ă cunoȋtin eă diferiteă înă func ieă deă domeniulă ȋiă specializareaă spreă
care s-aăorientatătân rul.
Înă programeleă ȋcolareă actualeă deă matematic ă acesteă condi iiă înc ă nuă suntă peă deplină
întruniteăȋiăputemăconstataăc ăesteănevoieădeăunăpermanentăprocesădeăadaptare,ăfactoriiăinteresa iă
înă dezvoltareaă educa ieiă avândă deă identificată problemeleă cuă careă seă confrunt ă înv mântulă
românescă caă primă pasă pentruă solu ionareaă lor.ă Înă sprijinulă celoră sus inuteă voiă analizaă câtevaă
exemple alese din programeleădeămatematic ăpentruăînv mântulăliceal,ăaflateăînăvigoare.
Astfel la clasa a X-a în trunchiul comun, la capitolul Matematici financiare g sim,ă
printre altele,ăurm toareleăcon inuturi:

45
Curriculumul – Perspective, conexiuni, experiențe

 Interpretareaă dateloră statisticeă prină parametriiă deă poziţie:ă medii,ă dispersia, abateri de la
medie.
 Evenimenteă aleatoareă egală probabile,ă operaţiiă cuă evenimente,ă probabilitateaă unuiă evenimentă
compusădinăevenimenteăegalăprobabile.ăProbabilit ţiăcondiţionate
Dac ăpentruătoat ălumeaăcredăc ăesteăevident ănecesitateaădeăaăfiăîn stareăs ăîn eleg ăno iunileăȋiă
chiară s ă calculezeă mediiă dină toateă tipurileă studiate,ă euă personală credă c ă dispersiaă ȋiă calcululă
am nun ităalăabaterilorădeălaămedieănuămaiăpoateăfiăconsideratăcaăunăelementădeăcultur ăgeneral ă
necesar unui absolvent de liceu cuă doară dou ă oreă deă matematic ă peă s pt mân ,ă câtă prevedeă
trunchiulăcomun.ă (Men ionezăc ăamă f cută acesteă observa iiă înă cunoȋtin ă deăcauz ,ă avândălaăC.ă
TehnicăIonăMincuăclaseăînăprofilăvoca ională – specializareaăarhitectur ,ăcuă2ăoreăpeăs pt mân ,ă
conform planuluiă cadru).ă Deă asemeneaă opera iileă cuă evenimente,ă evenimenteă compuse,ă
probabilit iăcondi ionateăprezint ăinteresăpentruăanumiteăspecializ riăprofesionale,ădarăniciăîntr-
unăcazăpentruăculturaă general ăaăunuiă artist,ăfilologă etc.ăR mânândălaăclasaăaă X-a, la programa
pentruă trunchiă comună plusă curriculumă diferen iată – 3ă oreă peă s pt mân ă (cazulă claseloră dină
profilulătehnologic),ăcon inuturileăprev zuteălaăacelaȋiăcapitolăcuprind:
 Interpretareaă dateloră statisticeă prină parametriiă deă poziţie:ă medii,ă dispersia, abateri de la
medie.
 Evenimenteăaleatoareăegalăprobabile,ăoperaţiiăcuăevenimente,ăprobabilitateaăunuiăevenimentă
compus din evenimente egal probabile.
 Variabileăaleatoare.ăProbabilit ţiăcondiţionate.ăDependenţaă şiă independenţaă evenimentelor,ă
scheme clasiceădeăprobabilitateă:ăschemaăluiăPoissonăşiăăschemaăluiăBernoulli.
Iarăînăambeleăcazuriăesteăspecificat ăurm toareaănotificare:
Not :ăAplicaţiileăvorăfiădinădomeniulăfinanciar:ăprofit,ăpreţădeăcostăalăunuiăprodus,ăamortiz riădeă
investiţii,ătipuriădeăcredite,ămetodeădeăfinanţare,ăbugetăpersonal,ăbugetăfamilial.
Poateă c ă pentruă ună viitoră ingineră abatereaă deă laă medieă ȋiă dispersiaă suntă deă interesă (dară cuă
men iuneaăc ănuăcaăelementădeăcultur ăgeneral ăciăcaăelementădeăinterdisciplinaritate,ăînăvedereaă
unor aplica iiă laă obiecteleă deă studiuă tehnice).ă Dară credă c ă niciă pentruă aceast ă categorieă nuă seă
justific ăschemeleăclasiceădeăprobabilitateăspreăexemplu.ă(Nuăamăconvingereaăc ăarăfiăutileăniciă
toateă opera iileă cuă evenimenteă etc.)ă Ȋiă atunciă pentruă ceă suntă cuprinseă înă program ?ă Conformă
notei,ăeuănuăv dănicioăaplicabilitateăpractic ăaăacestorăscheme,ăcareădep ȋesc,ădup ăp rereaămea,ă
sferaăculturiiăgeneraleăȋiăarătrebuiăs ăseăadresezeădoarăunorăanumiteăcategoriiădeăspecialiȋti.

46
Curriculumul – Perspective, conexiuni, experiențe

Am mai ales un exemplu dintr-oăramur ăaămatematicii pe care am studiat-oăcuămult ă


pasiuneă ȋiă careă îmiă esteă deosebită deă drag :ă Structurileă algebrice.ă Acesteaă într-adev ră laă filieraă
voca ional ,ăspecializareaăarhitectur ănuăseăstudiaz ădelocă(ca,ădeăaltfel,ătoat ăalgebraădeăclasaăaă
XII-a).ă Îns ă laă profilulă tehnologic,ă întreagaă algebr ă dină aceeaȋiă clas ă aă XII-aă seă bazeaz ă peă
structuriă algebrice.ă Inclusivă cunoȋtin eă foarteă utile,ă careă seă potă studiaă într-un context mult mai
simpluă ȋiă maiă practic,ă seă reg sescă tratateă dină perspectivaă structuriloră algebrice. Spre exemplu
polinoamele sunt studiate în cadrul capitolului Inele de polinoame cu coeficienţi într-un corp
comutativ (Q, R, C, Zp, p prim).ăCunoȋtin eleădespreăpolinoameăȋiăcalculeleăcuăacesteaăseăînscriu,ă
dup ă p rereaă mea,ă înă sferaă culturiiă generale.ă Dar, oricât mi-ară pl ceaă lumeaă fascinant ă aă
structuriloră algebrice,ă nuă credă c ă no iunileă prev zuteă deă program ă (grup,ă inel,ă corpă ȋiă toateă
propriet ileă acestora)ă suntă esen ialeă pentruă culturaă general ă aă majorit iiă popula iei.ă Maiă multă
decâtă atât,ă cuă excep iaă unoră specialiȋtiă înă domeniiă strictă legateă deă matematic ,ă nuă credă c ă suntă
relevanteăstructurileă algebriceăpentruăalteă categoriiădeăspecialiȋtiă dină domeniulă tehnico-ȋtiin ifică
(euăcelăpu inănuăcunoscădeocamdat ăvreoăutilitateăpractic ăaăacestorăno iuniăabstracte), astfel încât
niciădinăpunctulădeăvedereăalăcurriculumuluiădiferen iatănuăseăjustific ăutilitateaăstudieriiăacestoraă
la profilul tehnologic.
Nuăcontestăfaptulăc ăoriceăexerci iuămatematic,ăinăoricareăramur ăsauăcapitol,ăcurriculară
sau extracurricular,ăconstituieăunăantrenamentădeăceaămaiăbun ăcalitateăpentruăminteaăomuluiăȋiă
amăconvingereaăc ăoricineăînva ăs ăgândeasc ă„matematic”ăvaădeveniăunăspecialistăfoarteăbunăînă
orice domeniu în care va activa (inclusiv în cele filologice sau socio-umane). Darăcredăc ăacesteă
exerci iiă aleă min iiă seă potă corelaă maiă bineă cuă nevoileă deă formareă aleă societ ii,ă atâtă înă ceeaă ceă
priveȋteă culturaă general ă aă membriloră acesteia,ă câtă ȋiă înă privin aă înzestr riiă loră cuă competen eă
interdisciplinare, necesare dobândirii unei culturiădeăspecialitateăadecvate.ăCaăurmareăm ăaȋteptă
laă oă evolu ieă aă programeloră deă înv mântă ală c roră trunchiă comună s ă aib ă con inuturiă ȋiă s ă
dezvolteăcompeten eăceă inădeăculturaăgeneral ăiarăcurriculumulădiferen iatăs ăofereăoăpalet ămaiă
diversificat ădeăcunoȋtin e,ăadaptateămaiăîndeaproapeăfiec ruiădomeniuăprofesionalăpentruăcareăseă
preg tescătinerii.ă

Bibliografie:

[1] Conf. Univ. Dr. Pascaru Mihai – Sociologia culturii - Partea I – Concepte fundamentale,
2003,ăUniversitateaă“1ăDecembrieă1918”ăAlba Iulia;
[2] www.edu.ro

47
Curriculumul – Perspective, conexiuni, experiențe

- Curriculum centrat pe elev - puncte tari si puncte slabe


Bucăloiu ConstŢn Ţ

ŞcoŢlŢ GimnŢziŢlă „ConstŢntin SecăreŢnu Runcu+ ŞcoŢlŢ GimnŢziŢlă „Buică )onescu


Glodeni , jude ul Dâmţovi Ţ

Puncte tari:

-acest curriculum presupune o selec ie a metodelor şi formelor de organizare a elevilor astfel încât
acestia să fie angaja i în procesul de predare-învă are-evaluare, iar materialele selectate să
răspundă nevoilor, intereselor, aspira iilor elevilor.
- presupune consultarea elevilor în ceea ce priveȋte procesul de predare-înv are-evaluare, acesta
punând accentul pe dezvoltarea poten ialului individual de care dispune fiecare elev, iar
motiva ia intrinsec aăelevilorăpentruăăînv areăcreȋte;
- r spundeădirectăunorătrebuin eăȋiăintereseădeăcunoaȋtereăȋiădeăac iune ale elevilor.
-materialele de învă are sunt Ţlese de elevi, nu există un orŢr fix, timpul este utilizŢt în mod
flexiţil, după cât este necesŢr şi după interesul elevilor.
- elevii vor fi consultŢ i în legătură cu orice Ţlegere făcută.
-elevii pŢrticipă lŢ stŢţilireŢ ordinii în cŢre vor fi ŢţordŢte diferitele con inuturi.
-forma de organizare a elevilor este variată în func ie de interesele şi Ţfinită ile elevilor Ţstfel încât
ŢceştiŢ să fie ŢngŢjŢ i în învă Ţre, iŢr motivŢ iŢ lor pentru învă Ţre să creŢscă.
- sŢlŢ de clŢsă este doŢr locul centrŢl de întâlnire. Activită ile de învă Ţre se pot desfăşurŢ în
oricŢre Ţlt loc din interiorul şcolii sŢu din ŢfŢrŢ ei, iŢr elevii îsi pot vŢlorificŢ cunoş intele oţ inute
Ţtât în mediul formŢl, cât şi în cel nonformŢl şi informŢl.
- profesorul este o persoŢnă cŢre învŢ ă împreună cu elevii săi, iŢr oţiectivele operŢ ionŢle
prestabilite sunt înlocuite cu scopuri elaborate prin consultarea profesorului cu elevii.
-profesorul este pus în situŢ iŢ să-şi vŢlorifice noi competen e, să exercite roluri noi: consilier,
fŢcilitŢtor, Ţntrenor, cercetător, orgŢnizŢtor de învă Ţre.
- curriculum centrŢt pe elev fŢvorizeŢză dezvoltŢreŢ învă ării ŢutodirijŢte.

Puncte slabe:

48
Curriculumul – Perspective, conexiuni, experiențe

- nu se poŢte ŢsigurŢ însuşireŢ sistemŢtică Ţ cunoştin elor.


- profesorii nu Ţu pregătireŢ ini iŢlă pentru Ţ lucrŢ în ŢceŢstă mŢnieră.
-profesorul munceşte mŢi mult, treţuie să diferen ieze instruireŢ pentru că ŢceŢstŢ nu vizeŢză şi
scopurile sociale Ţle educŢ iei,
-elevulănuăesteăpreg tit,ăîntr-un mod adecvat pentru exercitarea rolurilor sociale.
-nu se reŢlizeŢză o trŢnsmitere sistemŢtică Ţ culturii ştiin ei . De Ţici, dificultă i în formŢreŢ unor
concep ii gloţŢle, sistemice ŢsuprŢ domeniilor cunoŢşterii.
-nu se Ţsigură o ţŢză comună de pregătire Ţ elevilor, pot existŢ diferen ieri mŢjore între ei.
-activit ileădeăînv areăsuntăadeseoriăorganizateăinadecvatăpentruăînsuȋireaăunorăabilit iăȋiăaăunoră
cunoȋtin eăindispensabileăoric ruiăom;ă
-apare dificultŢteŢ reŢlizării unor evŢluări nŢ ionŢle de certificŢre de competen e cerute pe piŢ Ţ
muncii, dŢr şi de selec ie.
- fŢce dificilă trecereŢ elevilor de lŢ o şcoŢlă lŢ ŢltŢ şi intrŢreŢ lor în forme superioŢre de
învă ământ cŢre Ţu păstrŢt structurŢ ŢcŢdemică trŢdi ionŢlă.
Bibliografie:
Portofoliul personal

49
Curriculumul – Perspective, conexiuni, experiențe

Curriculum ascuns-studiu de caz

Buc loiuăIonela

LiceulăTehnologică„SpiruăHaret”ăTârgovişte+SeminarulăTeologicăLicealăOrtodoxă
„SfântulăIoanăGur ădeăAur”ăTârgovişte,ăjudeţulăDâmboviţa

Curriculumulă ascunsă nuă faceă parteă dină niciună documentă oficială (planuriă deă înv mânt,ă
programeă ȋcolare)ă ȋiă nuă beneficiaz ă deă strategiiiă didacticeă specifice.ă Siă totuȋi,ă elementeleă
specificeă aleă culturiiă ȋcoliiă (norme,ă cutume,ă valori,ă obiceiuri),ă stilurileă deă predare,ă rela iileă
educative profesor-elev,ăcomportamenteleănedidacticeăaleăprofesorilorăsuntăpurt toareădeămesajeă
educativeă implicite.ă Acesteaă produc,ă îns ,ă efecteă identificabileă înă atitudinile,ă comportamentele,ă
modul de gândire al elevilor. Prină urmare,ă beneficiariiă educa ieiă deă tipă formală suntă nuă numaiă
purt toriă aiă valoriloră „oficiale”,ă înscriseă înă curriculumulă formal,ă ciă ȋiă aiă valoriloră nedeclarate,ă
neimpuse, nerecunoscute oficial.
Poateă c ă efecteleă celeă maiă importanteă aleă curriculumuluiă ascuns se pot identifica în formarea
moral ă aă elevilor.ă Prină constrângerileă indirecteă peă careă leă impuneă (reguliă nescriseă veniteă dină
traditieă),ăinterac iunileăsocialeăpeăcareăleăfavorizeaz ,ăcriteriileădeăapreciereăpeăcareăleăfolosesc,ă
obiceiurileă ȋiă ritualurileă peă careă leă intretineă ȋcoalaă exercit ă oă ac iuneă cert ă deă modelareă ȋiă
condi ionareămoral ăaăelevilorăs i.ă
Câteva ipostaze ale curriculumului ascuns ar fi:
Valori ale personalităţii profesorului.ă Fiecareă profesoră esteă unic.ă Experien aă saă deă via ,ă
preferin ele,ă opiniile,ă predispozi iileă saleă valoriceă voră infuzaă actulă s uă didactic.ă Nuă esteă deă
neglijată faptulă c ă profesorulă ă seă poateă convertiă ȋiă într-ună (necesar)ă consilieră sauă îndrum toră ală
elevilorăs i,ăacestaăîndeplinind,ădeămulteăoriăȋiăstatutulădeădiriginte. Inflexiunile sale valorice vor
fiăprezenteăatâtălaănivelulăcomunic riiăverbaleă(prinăceeaăceăspune),ădarăȋiălaănivelăparaverbalăsauă
nonverbal.ăAcestăstandardăcomunica ionalăvineăs ăsus in ,ăs ăînt reasc ăceeaăceăseăspuneăînămodă
explicit.ă Conteaz ,ă deci,ă caă profesorulă ă s ă st pâneasc ă acesteă pârghiiă pentruă aă realizaă oă ă inter-
rela ionareăcomplet ,ăînăcareăgândirea,ăst rile,ăatitudinile,ăcorpulăs uăseăpunălaătreab ăîntr-un mod
coerentă ȋiă convergentă înă beneficiulă obiectiveloră ceă leă areă deă realizat.
Metodele de influenţare Laă clas ,ă profesorulă esteă pusă înă situa iaă deă aă utilizaă diferiteă surseă deă

50
Curriculumul – Perspective, conexiuni, experiențe

putereăpentruăaăinfluen aăcomportamentulăȋiăatitudinileăelevilorăs i.ăSurseleădeăputereăpeăcareăseă


bazeaz ăȋiăvarietateaămetodelorădeăinfluen areăvorădefiniăînăceăm sur ăprocesulădeăschimbareălaă
clas ă esteă unulă birocratic,ă preponderentă autoritară sauă unulă careă respect ă varietatea,ă individulă ȋiă
dezvoltareaă saă personal ă (valoriă careă seă reg sescă înă democra ie).Doară acestaă dină urm ă poateă
asiguraă c ă elevulă vaă dezvoltaă aceleă abilit iă necesareă uneiă societ iă democraticeă (deă exemplu,ă
gândireăindependent ă– luareaădeădeciziiăpeăbazaăanalizeiăproprii;ăactivismăȋiăimplicareăînăvia aă
comunit ii;ă formareaă ȋiă aderareaă laă ună sistemă deă valoriă precumă toleran aă laă diversitateă ȋiă
respectulăfa ădeăindivid.)
Charisma, ună termenă generală ȋiă destulă deă dificilă deă m surat,ă esteă dat ă deă personalitateaă
profesorului.ă Îns ă deă foarteă multeă oriă suntemă influen a iă nuă atâtă deă personalitateaă cuiva,ă ciă deă
faptulă c ă îlă respect mă ȋiă avemă încredereă înă persoanaă respectiv .ă Înă aceast ă situa ieă nuă avemă
nevoieădeăreguliăsauăs ăfimăconvinȋi.ăVomăurmaăpersoanaăpentruăc ăsuntemăconvinȋiădeăabilit ileă
sale,ă deă principiileă ȋiă valorileă saleă sauă deă loialitateaă saă fa ă deă noi.ă Aceast ă credibilitateă poateă
rezulta atât dinăputereaăpersonal ăcâtăȋiădinăputereaăexpertuluiăpentruăc ădac ăavemăîncredereăînă
competen aăcuiva,ăîlăvomăurmaăchiarădac ănuăneăplaceăpersoana.ăCumăr spundemălaăprovoc rileă
eleviloră laă clas ?ă (întreb riă careă pară s ă neă testezeă cunoȋtin eleă sauă abilit ile profesionale).
Tendin aădeăaăpenalizaăprovocareaăprinăapelulălaăputereaăpozi ieiă(“Staiăînăbancaăta!”ă“Las ,ănuă
maiă fiiă aȋaă deȋtept!”)ă sauă for ă (ridicareaă agresiv ă aă tonului)ă perpetueaz ă pasivitateaă ȋiă duceă laă
pierdereaărespectuluiăînăfa aăelevilor.ăFaptulăc ăexist ăprovoc riăpoateăfiăunăsemnăalăgraduluiădeă
încredereăpeăcareăoăauăeleviiăînăprofesorăsauăoămodalitateădeătestareădeăc treăaceȋtia,ămaiăalesădac ă
profesorulăeănou.ăOrientareaăspreăobiectiveleădeăînv are,ăf r ăaăr spundeăagresivăprovoc rilorăȋiă
f r ăaăleăignora,ăȋiăimplicareaăcelorăcareăprovoac ăînăprocesulăînv ariiăofer ăȋanseămultămaiămariă
înăcâȋtigareaărespectuluiăȋiăacceptareaăautorit iiădeăc treăelevi.ă Predispoziţii valorice ale elevilor
şi ale clasei de elevi.ă Fiecareă grupă educa ional seă prezint ă caă ună „ȋantier”ă axiologică înă careă seă
forjeaz ă atitudini,ă seă supună laă prob ă ritualuriă ȋiă valori.ă Compozi iaă grupului,ă chiară dac ă esteă
omogen ă ,ă coaguleaz ă experien eă diferiteă deă raportareă laă realitate,ă deă tr ireă aă valoriloră ,ă deă
conduite expresive. Co-împ rt ȋireaăacestora,ădeăc treăelevi,ăconstituieăunăprilejă deăîmbog ireă
reciproc ,ă deă difuziuneă aă unoră ac iuniă sauă st ri.ă Seă ȋtieă preaă bineă c ă exist ă oă dimensiuneă aă
educa ieiăcareăseărealizeaz ăprinăcontagiuneăȋiăimita ie.ăNuăesteădeăneglijatăacestăpoten ial.ăăPân ă
laă interiorizareaă unoră conduite,ă eleviiă suntă sensibiliă laă influen eleă ceă seă exercit ă întreă eiă (ȋiă

51
Curriculumul – Perspective, conexiuni, experiențe

pozitive,ă ȋiă negative),ă deă careă profesoriiă trebuieă s ă fieă conȋtien iă ȋiă s ă leă utilizezeă cuă profită
pedagogic.
Mediul ambiental ,ambianta propriu-zis ă dină clasaă vaă influen aă reac iileă elevilor.ă Clasaă caă
unitateăfunc ional ăprincipal ăaăprogramului,ăesteănucleulădeădesf ȋurareăaăprincipalelorăproceseă
educa ionale.ă Genezaă tuturoră elementeloră claseiă (suprafa ,ă form ,ă volum)ă st ă înă modulă înă care
esteăgândităpostulădeălucruăalăelevuluiăȋiăprincipiileăcareăstauălaăbazaăproiect rii.ăAcesteăprincipiiă
seă refer ă laă :ă problemeleă deă pedagogieă propriuă – ziseă ȋiă normeleă deă igien ă complex ă privindă
cadrulăambientală(ăculoare,ăluminozitate,ăventila ie,ăetc.ă).ăFormaăclaseiăesteădeterminat ădeăcâ ivaă
factoriă :ă ob inereaă unuiă ambientă câtă maiă pl cut;ă asigurareaă uneiă mobil riă variateă dină punctă deă
vedereă func ional;ă ob inereaă parametriloră igieniciă recomanda iă deă mediciă (ventilare,ă luminareă
natural )ăȋiăasigurareaăuneiăconstruc iiăeficienteăȋiădurabile.

Bibliografie:
Portofoliul personal

52
Curriculumul – Perspective, conexiuni, experiențe

- Rolulăactivitã ilorăextraşcolareăînăformareaăpersonalitã iiăelevului


Bucuric ăMariaăCorina,ăȊcoalaăGimnazial ăRâuăAlbădeăJos,ăDâmbovi a

Motto : “Dib ciaăînv ţ toruluiănuăesteădecâtăăaceeaădeăaătreziăcuriozitateaăminţilorătinere,ă


caăs ăleăpotoleasc ăapoiăaceast ăcuriozitate,ăpeăcareănumaiăfiinţeleăfericiteăoăauăvieăşi s n toas .ă
Cunoştinţeleăvârâteăcuăde-aăsilaăînăminteăoăastup ăşiăoăîn buş .ăCaăs ămistuiăştiinţaătrebuieăs-o
înghiţiăcuăpoft ”. (Anatole France)
Problematicaă educa ieiă dobândeȋteă înă societateaă contemporan noiă conota iiă dateă deă
schimb rileă f r ă precedentă dină toateă domeniile vie iiă sociale, punându-se accent pe latura
informativ ăînă detrimentul celei formative.ăEduca iaădep ȋeȋteălimiteleă curriculumuluiăȋcolarăȋiă
tindeăspreăoăînv areăpeătotăparcursulăvie ii.ăUnăcurriculumăunitarănuămaiăpoateăr spundeăsingur
diversit iiăumane,ăiarădezideratulăeduca ieiăpermanenteătindeăs devin ăoărealitate incontestabil .ă
F r ă aă negaă importan a educa ieiă deă tipă curricular,ă devineă totă mai evidentă faptulă c ă educa ia
extraȋcolar ,ă adic ă ceaă realizat ă dincoloă deă procesulă deă înv mânt,ă îȋi areă rolulă ȋiă loculă bineă
stabilităînăformareaăpersonalit iiătinerilor. Aămizaăpeăeduca ieăreprezint ăast ziămodalitateaăprină
care societ ileă moderneă îȋiă potă asiguraă dezvoltareaă peă termenă mediuă ȋi lung.ă Educa iaă trebuieă
v zut ănuădoarăcaăsistemăformalăguvernatădeăreguliăstricte,ăciăcaăunăprocesăcontinuuădeăînv are,ă
educa iaă„autoadministrat ”,ăcareăpoateăs ăaib ălocăpesteătot.ă
Nevoia de a avea un set de instrumente valide cu ajutorul c roraă s ă reuȋeȋtiă înă via nu
reprezint ăo noutate . Nou este contextul în care avem nevoie de acestea. “Ceăface,ăast zi,ăşcoalaă
dintr-unăom?ăCeăamăvreaăs ăînv ţ măla şcoal ?ăCeăanumeăneăajut ăs ăînv ţ m?” suntăîntreb riă
careăseăaudădinăceăînăceămaiădesăpeăbuzeleăsociet ii.Modelarea,ăformareaăȋiăeducareaă copilului
implic ătimpăȋiăd ruire,ăastfelăc ăeduca iaăextraȋcolar ăesteăunaădintreă“armele”ăpeăcareăcadreleă
didacticeăoăauălaăîndemân .
Înă ȋcoalaă contemporan ,ă eficien aă educa ieiă depindeă deă gradulă în careă seă preg teȋteă elevulă
pentruăparticipareaălaădezvoltareaădeăsineăȋi deăm suraăînăcareăreuȋeȋteăs ăpun ăbazeleăform riiă

53
Curriculumul – Perspective, conexiuni, experiențe

personalit ii copiilor,ăiarăaceastaăseăproduceăatâtăînăcadrulăorelorădeăcurs,ăcâtăȋiăîn afaraălor,ăadic ă


prinăactivit iăextraȋcolare.ă
Înă acestă context,ă înv mântulă areă misiuneaă deă aă formaă eleviiă sub aspect psihointelectual,
fizicăȋiăsocioafectivăpentruăoăcâtămaiăadecvat integrareăsocial .
Oricâtă deă important ă ară fiă educa iaă curricular ă realizat ă prin procesulă deă înv mânt,ă eaă nuă
epuizeaz ăsferaăinfluen elorăformative exercitateăextracurricularăasupraăcopilului.ăR mâneăcadrulă
larg al timpului liber ală copilului,ă înă careă via aă cap t ă alteă aspecteă decâtă celeă dină procesulă deă
înv areă ȋcolar .ă Înă acestă cadru,ă numeroȋiă al iă factoriă ac ioneaz ,ă pozitivă sauă nu,ă asupraă
dezvolt riiăelevilor.
Activit ileăextra colare,ăînăgeneral,ăauăcel maiălargăȋiădiversăcaracterăinterdisciplinar,ăofer ă
cele mai eficiente modalit iă deă formare/ă dezvoltareă aă caracteruluiă copiiloră înc ă din clasele
primare,ă deoareceă suntă factoriiă ȋiă modalit ileă educativeă cele mai apreciate, mai accesibile
sufletelor acestora. Ȋcoala,ă oricâtă deă bineă ară fiă organizat ,ă oricâtă deă bogată ară fi con inutulă
curricularăpeăcareăîlăcomunic măelevului,ănuăpoateăsatisface setea de investigare. Elevii au nevoie
deă ac iuniă careă s ă leă extind ă lumeaă loră spiritual ,ă s ă le împlineasc ă seteaă deă cunoa tere,ă s le
creezeă st riă deă emo ieă profund , descoperind, apreciind, formându-ȋiă propriileă convingeri,ă
atitudini, comportamente.
Conform studiilor, priorit ileăurm riteăprinăeduca iaăextraȋcolar ăsunt urm toarele:
1. Înt rireaăstatutuluiăînv riiănonformale caăspa iuădeădezvoltare personal ;
2. Recunoaȋtereaă educa ieiă nonformaleă caă dimensiuneă important ă a procesuluiă deă educa ieă
permanent ăȋiăcaăparteăintegrant ăaăînv rii peătotăparcursulăvie ii;
3. Utilizareaă poten ialuluiă activit iloră educativeă extraȋcolareă ca mijloc complementar de
dezvoltareăpersonal ăȋiădeăintegrareăsocial ;
4. Asigurareaădidactic ăȋiăformareaăresurseiăumaneăînădomeniul educa ieiăextraȋcolare.
Ună programă educativă trebuieă s ă fieă concepută deă institu iileă de înv mântă subă form ă deă
proiect în urma unei analize de nevoi, prin consultarea: elevilor, reprezentan ilorălegali, cadrelor
didactice, comunit iiălocaleă, altorăinstitu iiăȋiăorganiza iiăpartenere.ă
Pe baza acestorădemersuri,ăinstitu iileădeăînv mântăstabilescăgrupulă int ăal programului.
Înăprogramulăeducativ,ăplanificareaăreprezint ăoăactivitateăorientat spreăviitorăȋiăimplic ăprocesulă
deăstabilireăaăobiectivelorăȋiăaăceeaăce trebuieădeăf cutăpentruăaăatingeăacesteăobiective.

54
Curriculumul – Perspective, conexiuni, experiențe

Planificareaă presupuneă luareaă deă deciziiă vizândă urm toarele întreb ri: “Ceă trebuieă f cut?”ă ,ă
“Care sunt termenii de realizare?”,ă “Undeă trebuieă f cut?”,ă “ Cineă trebuieă s ă fac ?”, “Cum
trebuieăf cut?”,ă“ Care sunt resurse necesare?”.

Reuȋitaă desf ȋur riiă uneiă activit iă extracurriculareă areă laă baz ă oă bun ă organizareă careă
presupuneăcaăfiecareăpartenerăimplicatăs ăîȋiăcunoasc ăfoarteăbineărolul,ăs ăseăcunoasc ăscopurile
(obiectivele)ădesf ȋur riiăactivit tiiăpropuse, s ăseăcunoasc ăsarcinileăȋi responsabilit ileăfiec ruiă
partener implicat.
De asemenea,ă pentruă caă activitateaă s ă aib ă oă bun ă finalitateă esteă nevoieă caă înă cadrulă
proiectuluiă desf ȋurată s ă existeă oă riguroas ă monitorizare,ă urmat ă deă oă evaluare.ă Astfel,
monitorizareaă reprezint ă observareaă ȋiă înregistrareaă regulat ă a activit iloră dină cadrul unui
program. Seă monitorizeaz ă resursele investite în proiect ( umane, materiale, financiare,
informa ionale,ă deă timp);ă activit ileă (respectareaă planific riiă ȋiă aă standardeloră cantitativeă ȋiă
calitative pentru fiecare din ele);
procesul de luare a deciziilor (ce decizii sunt luate, cine este implicat în luarea deciziilor; cine nu
este implicat in luarea deciziilor).

Exemple de bune practici

Titlul proiectului: „Ună sată curată pentruă ună


viitorăs n tos!”
Scopul proiectului: Cultivareaăinteresuluiăfa ă
deă men inereaă unuiă mediuă naturală s n tos,ă
formareaă ȋiă dezvoltareaă convingeriloră deă
ocrotireă aă mediuluiă înconjur tor,ă oferind
copiilor posibilitatea de a manifesta o
atitudineă personal ,ă responsabil ă fa ă deă
mediulăînăcareătr iesc.
Obiectivele specifice ale proiectului:
1. Dezvoltareaăunorăatitudiniăfavorabileăamelior riiărela iilorădintreăomăȋiămediu;
2. Conȋtientizareaăelevilorăȋiăaăcomunit iiăasupraănecesit iiăprotej riiămediului;

55
Curriculumul – Perspective, conexiuni, experiențe

3. Identificareaăproblemelorădeămediuăȋiărezolvarea/ameliorareaăacestora;
4. Educareaă deprinderiloră deă p strareă aă
s n t iiă prină schimbareaă atitudiniiă fa ă deă
propriaă persoan ,ă fa ă deă mediulă înă careă
tr iescăȋiăcresc;ă
5. Participareaă eleviloră laă ac iuniă deă
informare privind problematica mediului
înconjur tor;
6. Stimulareaă cooper riiă deă grup pentru
îndeplinirea sarcinilor propuse, în vederea
realiz riiă unoră rezultateă cuă impactă pozitivă ȋiă
stimulatorăpentruăto iăceiăimplica iăinăproiect;
Grupulăţint ăalăproiectului:
1. direct:ăeleviiăclaseleorăpreg titoare-a IV-a,
p rin ii,ăcadreleădidactice implicate (coordonatori, parteneri, colaboratori);
2. indirect: comunitatea.
Durata proiectului: 3 luni
Graficulăădesf şur riiăactivit ilor ( Diagrama Gantt):
Ф- cls. preg  - cls. I - cls.a II-a  - cls.a III-a - cls.a IV-a

Frecven aă Perioada
ACTIVITATEA derul riiă Luna 1 Luna 2 Luna 3
activit ii Aprilie Mai Iunie
1-Lansarea proiectului Ф 
2-Col ulăverdeădinăȋcoalaănoastr Ф  Ф  Ф 
3-Omul,ăparteăintegrant ăaămediului 
4 -Nuădistuge iăcomunitatea,ăe casa Ф 
noastr !
5 -Unăsatăcuratăpentruăunăviitorăs n tos! Ф 

Fiş ă deă monitorizare aă implic riiăelevilorăînă activitateaă4ă - “Nuădistuge iăcomunitatea,ăeă


casaănoastr !”ă:

56
Curriculumul – Perspective, conexiuni, experiențe

Indicatori
Colectarea de date utile Recunoa tereaăunorăfactoriă Realizareaăȋiăinstalareaă
investiga ieiădinăsurseă de risc asupra propriei în zonele de risc a unor
diferiteăcareăs ă s n t iiăînăurmaă pancarte cu mesaje de
r spund ănevoiloră investigatiei individuale aten ionare a membrilor
comunit ii comunit tiiă
Nr. Eleviăînscriȋi
Da Nu Deloc Par ial Total Da Nu
crt.
1
2

nă concluzieă suntă deă p rereă c activit ileă extracurriculareă ă suntă aceleă activit iă
complementareăactivit iiădeăînv areărealizat ălaăclas ,ăcareăurm rescăaprofundarea conceptelor,
teoriilor,ă cultiv ă interesulă pentruă diferiteă ramuriă aleă ȋtiin ei,ă atragă individulă laă via aă social ,ă laă
folosirea timpului liber într-unămodăpl cutăȋiăutil,ăorienteaz ăeleviiăc treăactivit iăfolositoareăcareă
s ăîntregeasc ăeduca iaăȋcolar .ăToateăacesteaăcontribuieălaăformareaăpersonalit iiălor,ăastfelăc ă
ȋcoalaătrebuieăs ăfieădeschis ăspreăăacestătipădeăactivitateăcareăîmbrac ăceleămaiăvariateăăforme.

Bibliografie:

1. Ghi u,ă Vlad;ă Savin,ă Veronica,ă Managementul proiectelor. Monitorizarea iă evaluareaă


proiectelor, 2013, Editura S.R.L.TipografiaădinăB l i,ăB l i,ăpg.ă101-103;
2. Cebanu, Liliana, Managementulăactivit ţilorăextraşcolare,ăInstitutulădeăȊtiin eăaleăEduca iei,ă
2015,ăChiȋin u.

57
Curriculumul – Perspective, conexiuni, experiențe

- EducŢ iŢ nonformŢlă şi informŢlă


în relŢ iŢ cu şcoŢlŢ

Prof. Cosma Lavinia Georgiana, Liceul Tehnologic Special pentru Copii cu Deficiențe
Auditive Buzău

Prof. CŢrŢmŢn GherghinŢ, GrădinițŢ cu ProgrŢm Prelungit Nr. Buzău

EducŢ iŢ nonformŢlă şi informŢlă se Ţflă într-o relŢ ie complexă cu şcoŢlŢ. Pe de o parte,


şcoŢlŢ vŢlorifică primele Ţchizi ii nonformŢle Ţle copiilor, pe de Ţltă pŢrte, şcoŢlŢ treţuie să
Ţsigure fundŢmentele cŢre fŢc posiţile educŢ iŢ şi învă ŢreŢ pe tot pŢrcursul vie ii, în vŢrii
contexte. Documentele recente de politici educŢ ionŢle Ţcordă un rol importŢnt Ţcestor
conexiuni. O măsură concretă in Ţces sens este elŢţorŢreŢ portofoliului personŢl pentru educŢ ie
permŢnentă, ce con ine, pe lângă studii şi educŢ ie formŢlă, cŢlificările oţ inute şi competen ele
dobândite în contexte nonformale, care sunt recunoscute sau nu printr-un act de studiu.
Portofoliul induce Ţstfel o presiune ŢsuprŢ sistemelor formŢle de Ţ deveni mŢi competitive şi de
a-şi diversificŢ ofertŢ.
Deȋiă seă focalizeaz ă asupraă experien eloră deă înv areă formale,ă curriculumulă na ională areă înă
vedere,ă prină componentaă saă reglatoare,ă creareaă unoră deschideriă spreă contexteleă deă înv areă
nonformaleăȋiăinformale.ăComponentaăreglatoareăaăCurriculumului cuprinde reperele, criteriile,
dominanteleă ȋiă principiileă subiacenteă Curriculumuluiă Naţional.ă Acesteaă pună înă eviden ă
direc iileă sistemuluiă curricular,ă clarificândă tr s turileă fundamentaleă aleă subcomponenteloră
acestuia,ă ȋiă anume:ă profilulă deă formare,ă careă descrieă ceă anumeă seă doreȋteă aă fiă atinsă deă c treă
fiecareă elevă laă sfârȋitulă înv mântuluiă obligatoriu;ă finalit ileă niveluriloră deă înv mânt;ă
ansamblul obiectivelor-cadru organizate pe arii curriculare (cu scopul de a circumscrie
ansamblulă deă cunoȋtin e,ă capacit iă ȋiă atitudiniă vizateă deă diverseă grupuriă deă discipline,ă
considerate într-oă manier ă integrat ),ă pentruă înv mântulă obligatoriu;ă precumă ȋiă ansamblulă
competen elorăprev zuteăaăfiădezvoltateăînăcadrulăînv mântuluiăliceal.ă

58
Curriculumul – Perspective, conexiuni, experiențe

AsociereŢ contextelor formŢle, informŢle şi nonformŢle converg spre o coeren ă politică,


redŢtă prin ideŢlul educŢ ionŢl stipulŢt în Legea învăţământului. FinŢlită ile nivelurilor de
învă ământ se pot reŢlizŢ gloţŢl şi efectiv dŢcă sistemul formŢl de învă ământ este sus inut prin
educŢ iŢ nonformŢlă şi informŢlă. Men ionăm în continuŢre Ţcele finŢlită i cŢre necesită şi
presupun Ţstfel de corelări.
Pentru învăţământul primar, sunt vizŢte în mod efectiv: formŢreŢ personŢlită ii copilului,
respectând nivelul şi ritmul său de dezvoltŢre; înzestrŢreŢ copilului cu Ţcele cunoştin e,
cŢpŢcită i şi Ţtitudini cŢre să stimuleze rŢportŢreŢ efectivă şi creŢtivă lŢ mediul sociŢl şi nŢturŢl şi
să permită continuŢreŢ educŢ iei.
Pentru învăţământul gimnazial se Ţu în vedere: formŢreŢ, lŢ elevi, Ţ cŢpŢcită ii de Ţ
comunicŢ eficient în situŢ ii reŢle, folosind limţŢ română, limţŢ mŢternă, limţile străine şi
diverse limţŢje de speciŢlitŢte; formŢreŢ şi dezvoltŢreŢ cŢpŢcită ii de ŢdŢptŢre şi de integrŢre în
comunitŢte; formŢreŢ Ţtitudinilor pozitive în relŢ ionŢreŢ cu mediul sociŢl: de tolerŢn ă, de
responsabilitate, de solidaritŢte etc.; formŢreŢ cŢpŢcită ilor şi Ţ motivŢ iilor necesŢre învă ării în
condi iile unei societă i în schimţŢre.
Pentru învăţământul liceal finŢlită ile vizeŢză formŢreŢ unui Ţţsolvent în măsură să decidă
ŢsuprŢ propriei cŢriere, să contriţuie lŢ ŢrticulŢreŢ propriilor trŢsee de dezvoltŢre intelectuŢlă şi
profesionŢlă, să se integreze Ţctiv în viŢ Ţ sociŢlă. Pentru Ţ răspunde exigen elor Ţcestui nivel de
învă ământ şi specificului de vârstă Ţl elevilor, liceul treţuie să Ţsigure Ţdolescentului: formŢreŢ
cŢpŢcită ii de Ţ reflectŢ ŢsuprŢ lumii, de Ţ formulŢ şi de Ţ rezolvŢ proţleme pe ţŢzŢ relŢ ionării
cunoştin elor din diferite domenii; vŢlorizŢreŢ propriilor experien e, în scopul unei orientări
profesionŢle optime pentru piŢ Ţ muncii şi/sŢu pentru învă ământul superior; dezvoltarea
cŢpŢcită ii de integrŢre Ţctivă în grupuri socio-culturale diferite: familie, mediu profesional,
prieteni etc.; dezvoltŢreŢ competen elor func ionŢle esen iŢle pentru reuşitŢ sociŢlă: comunicŢre,
gândire critică, luŢreŢ deciziilor, prelucrŢreŢ şi utilizŢreŢ contextuŢlă Ţ unor informŢ ii complexe;
cultivŢreŢ expresivită ii şi Ţ sensiţilită ii, în scopul împlinirii personŢle şi Ţ promovării unei vie i
de cŢlitŢte; formŢreŢ Ţutonomiei morŢle. RelevŢnte din perspectivŢ educŢ iei nonformŢle şi
informŢle sunt următoŢrele dimensiuni vizŢte de curiculumul nŢ ionŢl referitor lŢ învă ământul
liceal: conceperea liceului ca furnizor de servicii educaţionale, în cŢdrul căruiŢ elevul să fie
continuu şi direct implicŢt în construireŢ propriului trŢseu de învă Ţre; creştereŢ responsabilităţii
liceului fŢ ă de ţeneficiŢrii educŢ iei şi fŢ ă de societŢteŢ civilă, precum şi diversificŢreŢ
modŢlită ilor de implicŢre Ţ ŢcestuiŢ în viŢ Ţ comunită ii locŢle.

59
Curriculumul – Perspective, conexiuni, experiențe

AvŢnsând în con inutul curriculumului lŢ nivelul Ţriilor curriculŢre şi Ţ disciplinelor,


constŢtăm că există o preocupŢre constŢntă pentru integrŢreŢ în specificul disciplinŢr Ţ unor
deschideri oferite de contextele de învă Ţre informŢle. StŢu dovŢdă în Ţcest sens dominŢntele
Ţriilor curriculŢre şi Ţle oţiectelor de studiu men ionŢte în cŢdrul de referin ă Ţl curriculumului.
Astfel, ŢriŢ curriculŢră Limbă şi comunicare vizeŢză: fundŢmentŢreŢ pe modelul comunicŢtiv-
func ionŢl, destinŢt structurării cŢpŢcită ilor de comunicŢre sociŢlă; vehiculŢreŢ unei culturi
ŢdŢptŢte lŢ reŢlită ile societă ii contemporŢne; conştientizŢreŢ identită ii nŢ ionŢle cŢ premisă Ţ
diŢlogului interculturŢl şi Ţ integrării europene. AriŢ curriculŢră Matematica şi 6tiinţe ale naturii
Ţre în vedere din ŢceŢstă perspectivă: formŢreŢ cŢpŢcită ii de Ţ construi şi interpretŢ modele şi
reprezentări ŢdecvŢte Ţle reŢlită ii; interiorizŢreŢ unei imŢgini dinŢmice ŢsuprŢ ştiin ei, în eleŢsă
cŢ ŢctivitŢte umŢnă în cŢre ideile ştiin ifice se schimţă în timp şi sunt ŢfectŢte de contextul sociŢl
şi culturŢl în cŢre se dezvoltă; construireŢ de ipoteze şi verificŢreŢ lor prin explorŢre şi
experimentare. În cadrul ariei curriculare
Om şi societate sunt de luat în considerare din perspectiva deschiderilor oferite spre
informŢl: preponderen Ţ ŢcordŢtă cunoŢşterii şi în elegerii proceselor din societŢte, cŢre Ţu
relevŢn ă Ţtât din perspectivŢ trecutului, cât şi fŢ ă de orientările viitoŢre; doţândireŢ unor vŢlori
şi Ţtitudini cŢre să permită o inser ie sociŢlă Ţctivă şi responsŢţilă Ţ tinerilor Ţţsolven i; formarea
unor comportŢmente de tip pŢrticipŢtiv, fŢvorŢţile cristŢlizării unei reŢle solidŢrită i sociŢle.
Dominantele celorlalte arii curriculare aduc de asemenea componente specifice compatibile cu
dezvoltări în zonŢ nonformŢlului şi Ţ informŢlului.
Perspectivele de vŢlorificŢre Ţ educŢ iei nonformŢle şi informŢle în procesul didŢctic sunt
legŢte de elevi şi de profesori, inând seŢmŢ de poten iŢlul ridicŢt de Ţ sus ine motivŢ iŢ Ţcestor
cŢtegorii de Ţctori implicŢ i în reŢlizŢreŢ Ţctului educŢ ionŢl.
Din perspectiva elevilor
Este de dorit cŢ profesorii să ŢrŢte interes fŢ ă de preocupările elevilor din ŢfŢrŢ cŢdrului
educŢ ionŢl formŢl şi să găseŢscă modŢlită i şi căi de vŢlorificŢre Ţ ŢcestorŢ. Astfel, ŢceştiŢ vor fi
stimulŢ i să Ţducă, în procesul învă ării formŢle, propriile experien e de învă Ţre ŢcumulŢte în
comunitŢteŢ mică Ţ fŢmiliei, Ţ prietenilor, Ţ unui grup cŢre împărtăşeşte hoţţy-uri sau interese
comune.
Din perspectiva profesorilor
Pe lângă fŢptul că ŢceştiŢ Ţr treţui să ştie cum să vŢlorifice diversele experien e de
învă Ţre Ţle elevilor provenite din educŢ iŢ nonformŢlă sŢu informŢlă, profesorii Ţr treţui să

60
Curriculumul – Perspective, conexiuni, experiențe

găseŢscă căi de Ţ-şi vŢlorificŢ propriile experien e de învă Ţre din ŢfŢrŢ învă ării formŢle, pentru Ţ
dinŢmizŢ şi Ţ eficientizŢ procesele didactice pe care le construiesc. De exemplu:
În procesul de predare-învăţare:
 Eleviiăsuntăsolicita i,ălaăînceputulăstudieriiăuneiătemeănoi,ăs ăîmp rt ȋeasc ăcolegilorăceeaăceăȋtiuă
înăleg tur ăcuătemaărespectiv ,ăcumăȋiădeăundeăauăaflatădespreăun autor, un eveniment istoric, o
zon ăgeografic ,ăunăexperimentăȋtiin ificăetc.;ă
 Peăparcursulăabord riiăuneiăteme,ăeleviiăsuntăsolicita iăs ărelatezeăpropriileăexperien eădeăînv areă
nonformaleă sauă informaleă careă suntă asociateă cuă noileă achizi iiă (ceă auă observat într-o excursie/
vacan ălaămunteăreferitorălaăfloraăȋiăfaunaăspecific ăacesteiăzone,ăînăceăfilmeăsauăc r iăv zuteăsauă
cititeădeăeiăauăaflatăcevaănouădespreătemaăabordat ăetc.);ă
 Eleviiă suntă încuraja iă s ă demonstreze,ă prină achizi iiă dobânditeă prină educa iaă nonformal ă sauă
informal ă (dină diverseă domenii:ă muzic ,ă dans,ă sport,ă crea iiă literare,ă crea iiă plastice,ă filme,ă
colec ionareaă deă timbre,ă rociă etc.),ă s ă fac ă asocieriă întreă ceeaă ceă ȋtiuă /ă ȋtiuă s ă fac ă ȋiă ceeaă ceă
tocmaiăauăînv at,ăs ănuan ezezeăcunoaȋtereaăuneiăteme,ăapelândălaăexperien eleălorădeăînv are,ă
alteleădecâtăceleăproveniteădinăeduca iaăformal ;ă
 Eleviiă suntă încuraja iă s ă ofereă exempleă deă înv areă proveniteă dină familieă sauă dină cerculă deă
prieteni,ărelevanteăpentruăîn elegereaăprofund ăaătemeiăabordateăînăclas ;ă
 Eleviiăsuntăîncuraja iădeăprofesorăs ăreflectezeăasupraămoduluiăînăcareăvalorific ănoileăcunoȋtin e,ă
deprinderi,ăatitudini,ăinteriorizateăînăactivit ileălorăcotidieneăînăcadrulăeduca ieiăformale.ă
Efecte scontate: elevii se simt valoriza i,ă cap t ă încredereă înă ei,ă înva ă s ă comuniceă cuă
ceilal i,ă auă ȋansaă deă aă înv aă înă modă autentică ȋiă profund,ă dină maiă multeă perspectiveă despreă oă
tem ,ădeăaăinteriorizaădiverseăexperien eădeăînv areăȋiădeăa-ȋiăclarificaăpropriileăvaloriăȋiăatitudiniă
fa ădeăcunoaȋtere,ăinteriorizeaz ăunăcontinuumăîntreăceeaăceăînva ălaăȋcoal ăȋiăceeaăceăînva ăînă
alte contexte, nonformale sau informale.
Practica obiectivată a profesorilor:
 Împ rt ȋireaă unoră experien eă propriiă deă înv areă referitoareă laă temaă abordat ă (dificult iă /ă
satisfac ii/ă surseă deă informare/ă modalit iă deă dezvoltareă aă unoră deprinderiă sauă ocaziiă deă
interiorizare a unor atitudini);
 Relatareaăunorăexperien eădeăînv areăcareăauăleg tur ăcuătemaăstudiat ădespreăcareăauăaflatădină
diverse surse (lecturi, filme etc.) sau pe care le-auăaflatădeălaăprieteni,ămembriăaiăfamilieiăȋ.a.;ă

61
Curriculumul – Perspective, conexiuni, experiențe

 Introducerea, în procesul de predare-înv are,ă aă unoră achizi iiă dobânditeă prină educa iaă
nonformal ă sauă informal ă (cursuriă deă formareă înă specialitateă sauă înă didacticaă specialit ii,ă
cunoaȋtereaăuneiălimbiăstr ine,ăabilit iădeălucruăcuăcalculatorul,ălecturaăunorăc r i,ăvizitareaăunoră
expozi iiădeăart ,ăpasiuneaăpentruămuzic ăsauăpentruănatur ăetc.);ă
 Împ rt ȋireaăunorăexperien eădeăînv areăproprii,ădinăcareăs ărezulteăoăanumit atitudineăfa ădeă
cunoaȋtereăȋiăunăstilădeălucruăintelectual.ă
Efecte scontate: creŢreŢ unui climŢt stimulŢtiv pentru elevi, sŢtisfŢc iŢ de Ţ-şi folosi întregul
poten iŢl cognitiv şi metŢcognitiv în procesul didŢctic.
În observatoarele locale pentru educaţia nonformală / informală, precum şi în formulŢreŢ
stŢndŢrdelor de cŢlitŢte Ţr treţui să fie inclusă vŢlorizŢreŢ, lŢ nivelul comunită ii didŢctice, Ţ
Ţchizi iilor doţândite de profesori şi Ţ preocupărilor ŢcestorŢ pentru educŢ iŢ continuă. AceŢstŢ
ar presupune şi o Ţpreciere gloţŢlă Ţ pregătirii profesorilor, nu doŢr pregătireŢ în speciŢlitŢte: un
portofoliu profesionŢl cuprinzând toŢte Ţchizi iile cŢre-l Ţjută pe profesor să fie mŢi eficient în
ŢctivitŢteŢ sŢ didŢctică.

BIBLIOGRAFIE:
- Octavia Costea, Matei Cerkez, Ligia Sarivan, - Bucureȋti:ă Edituraă Didactic ă ȋiă Pedagogic ,ă
2009, Educaţiaănonformal ăşiăinformal :ărealit ţiăşiăperspectiveăînăşcoalaăromâneasc
- European Guidelines for the Validation of Non Formal and Informal Learning, documentăpreg tităpentru
conferin aă„ValuingăLearning:ăEuropeanăexperiencesăinăvalidatingănon-formalăandăinformalălearning“.ă
Lisboa, 26 and 27 November 2007, CEDEFOP (doc. PDF)
- http://www.jl4d.info

62
Curriculumul – Perspective, conexiuni, experiențe

- Facilizarea tranzi ieiădeălaăşcoal ălaăvia aăactiv ăprinăînfiin areaăfirmelor de


exerci iu

Prof.ăCraiciuăMarianaăTan i
LiceulăTeoretică„NicolaeăCartojan”,ăGiurgiu,ăjude ulăGiurgiu

Firmaădeăexerci iuăreprezint ăoămetod ăinteractiv ăȋiăinovatoareădeăînv are,ăcareăseăadreseaz ă


elevilorădinăînv mântulăpreuniversitar.ăAcestălucruăvizeaz ăînfiin areaădeăfirmeăînămodăvirtual,ă
dup ămodelulăfirmelorăreale,ăurm rindăabordareaăaplicat ăaăînv rii,ăpentruădezvoltareaăspirituluiă
antreprenorial,ă constituindă totodat ,ă oă concep ieă modern ă deă integrareă ȋiă deă aplicareă
interdisciplinar ăaăcunoȋtin elor.ăAceast ămetod ădeăînv areăaăfostăintrodus ăini ialăînăăanulă2001ă
în înv mântulă profesională ȋiă tehnică dină Româniaă înă scopulă asigur riiă condi iiloră pentruă
aprofundareaă practic ă aă competen eloră dobînditeă deă viitoriiă antreprenoriă înă preg tireaă
profesional .
ProiectulăEuropeană“Eȋtiătân r,ăeȋtiăaFIRMAt!”ăăs-aădesf ȋuratăpentruăgrupulă int ăformatădină
50ădeăeleviădeălaăLiceulăTeoretică„NicolaeăCartojan”ăGiurgiuăăînăperioadaăiunieă- decembrie 2015.
Proiectulă aă fostă implementată înă cadrulă parteneriatuluiă formată dină Funda iaă Ziă Deschis ,ă Geaă
Strategy& Consulting,ă Asocia iaă Noiă Perspective,ă Clusterulă Tradi iiă Manufactur ă Viitoră ȋiă SCă
InmartextilăSRL,ăfiindăcofinan atădinăFondulăSocialăEuropeană(FSE)ă – „Investeȋteăînăoameni!”,ă
prină Programulă Opera ională Sectorială pentruă Dezvoltareaă Resurseloră Umaneă (POSDRU)ă 2007-
2013.
La proiectăauăparticipată710ăeleviădină13ăjude eădinăregiunileăSud-EstăȋiăSudăMunteniaă(Argeȋ,ă
Br ila,ă Buz u,ă C l raȋi,ă Constan a,ă Dâmbovi a,ă Gala i,ă Giurgiu,ă Ialomi a,ă Prahova,ă Teleorman,ă
Tulcea,ăVrancea),ădină14ăliceeăpartenereăînă proiect,ă coordona iădeă15ă cadreădidacticeăȋiă auăfostă
înfiin ateă140ăfirmeădeăexerci iu,ăcâteă10ădeăfiecareăliceu.
Obiectivulăgeneralăalăproiectuluiăaăfostădezvoltareaăaptitudinilorăelevilorădinăgrupulă int ,ăprină
dobândireaăcompeten elorănecesareăinser ieiăpeăoăpia ăaămunciiămodern ,ăflexibil ă iădinamic .ă
Proiectulăaăurm ritădeprindereaăȋiăextindereaămetodeiăinovativeădeăînv areă– firmaădeăexerci iuăă
(FE)ăcareăesteăunămodelăalăuneiăîntreprinderiă reale,ăînăscopulăîncuraj riiă iădezvolt riiăspirituluiă
antreprenorial al elevilor careăaspir ălaăoăcarier ădeăsuccesăînăafaceri.

63
Curriculumul – Perspective, conexiuni, experiențe

Printreă “lec iileă înv ate”ă înă cadrulă Firmeloră deă exerci iuă deă c treă eleviiă liceuluiă nostruă
enumer m:ă
-familiarizareaăelevilorăcuăactivit ileăspecificeăuneiăfirmeăreale;
-simulareaăopera iunilorăȋi a proceselor economice specific mediului real de afaceri;
-însuȋireaăȋiăutilizareaălimbajuluiăspecificăafacerilor;
-dezvoltareaădeăcompeten eă(cunoȋtin e,ăabilit i,ăatitudini)ănecesareăunuiăîntreprinz torădinamic:ă
gândire critic, creativitate, rezolvareaă deă problem,ă luareă deă decizii,ă asumareaă responsabilit ii,ă
lucrulă înă echip ,ă ini iativ ,ă perseveren ,ă auto-organizareă ȋiă evaluareaă resurseloră individuale,ă
flexibilitate;
-facilitareaătreceriiăelevilorădeălaăȋcoal ălaăvia aăactiv ăȋiăaăadapt riiălaănevoileăpie eiămuncii.
Laă Liceulă Teoretică “Nicolaeă Cartojan“ă ă dină Giurgiuă s-auă înfiin ată 10ă firmeă deă exerci iu-
societ iă cuă r spundereă limitat ,ă dup ă cumă urmeaz :ă FEă Ticher’să Boxă SRLă (domeniuă deă
activitate:ă Designă vestimentar),ă FEă CAMENă SRLă (Agen ieă deă turism), FE TOTAL MEDIA
GROUPă SRLă (Agen ieă deă publicitate),ă FEă Totală photoă SRLă (Fotografie.ă Photoshop), FE
IMEMO GROUP SRL (Design interior), FE MANGA SRL (Arte vizuale. Fotografie-Benzi
desenate),ă FEă Wowă Styleă SRLă (Coafur ,ă machiaj),ă FEă independentă Advertising Agency SRL
(Agen ieă deă publicitate),ă FEă Jasperă SRLă (Fotografie.ă Photoshop)ă ȋiă FEă Palmeă D’Oreă SRLă
(Restaurant).
Îmbun t ireaăcompeten elorăăelevilorăprivindăoportunit ileăcreateădeădezvoltareaăeconomieiă
creative s-a realizat prin intermediul unui programă integrată deă formareă antreprenorial ă ȋiă
activit iăinovative.
Înăcadrulăproiectului,ăauăfostădesf urateăactivit iădeăeduca ieăantreprenorial ă iănuănumaiăcumă
ară fi:ă completareaă formulareloră necesareă pentruă constituireaă firmeloră deă exerci iu,ă anexele de
grupă int ,ăînscriereaăfirmelorăînăROCTă(CentralaăFirmelorădeăExerci iu/ÎntreprinderilorăSimulateă
dinăRomânia),ăstabilireaăcoduluiăCAENăpentruăactivitateaăderulat ădeăfiecareăfirm ă(clasificareăȋiă
codificareă aă activit iloră dină economiaă na ional ),ă sus inereaă deă lec iiă avândă suportulă deă cursă
“Competen eă antreprenorialeă pentruă tineriă creatori”,ă dară iă alteă lec iiă înă afaraă cursuluiă
recomandat. Auă fostă desf urateă ateliereă antreprenoriale,ă seminarii,ă dezbateri,ă sesiuniă deă
consiliereă iă orientareă pentruă carier ,ă tranzac iiă ă înă cadrulă c roraă auă fostă completateă documenteă
specificeă firmeloră realeă precum:ă Formulară deă comand ,ă Factur ă fiscal ,ă Foaieă deă v rs mânt,ă
Ordinădeăplat .ă

64
Curriculumul – Perspective, conexiuni, experiențe

Auă fostă organizateă ă ă excursiiă tematiceă “Industriiă creative”:ă Bucure ti,ă 11.10.2015 (Muzeul
Na ională Tehnică“Prof.ăing.ăDimitrieă Leonida”ădină Parculă Carol,ăîntâlnireăcuătineriăantreprenoriă
dină domeniulă industriiloră creative,ă Centrulă Vechi,ă Palatulă Parlamentului),ă ă Foc ani,ă 07.11.2015ă
(SCă Sorsteă SAă Focȋaniă - companieă produc toareă deă confec ii,ă obiectivă deă industrieă creativ ă
FashionăȋiăDesign,ăMausoleulădeălaăM r ȋeȋti,ăcentrulăȋiăarteraăprincipal ăaăoraȋuluiăFocȋani)ăă iă
Târgulă interregională organizată laă Salaă deă festivit iă aă restaurantuluiă Grandă d’Or dină Foc aniă peă
data de 05.12.2015. Înă cadrulă târgului,ă dară iă aă expozi ieiă organizateă laă liceu,ă auă fostă expuseă
postereărealizateăpeăcarton,ăcataloageădeăprezentareăaăfirmelor,ăorganigrameleăăfirmelorăînfiin ate,ă
cataloageăcuăproduse/serviciiăefectuateădeăfirmeleărespectiveăȋiăpre urileăaferente produselor sau
serviciilorăprestate,ăăsigleleăfirmelor,ăcitateăreprezentativeăpentruăactivitateaădesf ȋurat ădeăfirmaă
respectiv ,ă pliante,ă flyere,ă stegule e,ă c r iă deă vizit ,ă ecusoane,ă baloaneă inscrip ionate,ă macheteă
(FEă CAMENă SRLă ȋiă FEă IMEMOă GROUP), iar elevii au prezentat vizitatorilor produsele prin
careăîȋiăpromovauăfirma.ăExpozi iaăaăfostăvizitat ădeăcolegiiălor,ădeăal iăeleviădinăliceu,ădeăcadreleă
didacticeăăȋiăuniiăp rin i,ăiarăînăcadrulătârgului,ădeăeleviiăă iăcadreleădidacticeădinăceleă14ăjude eă
partenere în proiect.

Eleviiă participan iă laă proiectă auă primită subven ii,ă ă firmaă FEă CAMENă SRLă careă aă ob inută
“Premiulă deă excelen ă pentruă celă maiă bună plană deă afaceriă ȋiă ceaă maiă bogat ă activitate”,ă aă fostă
premiat ă cuă oă substan ial ă sum ă deă bani,ă ă iară unitateaă ȋcolar ,ă printr-un contract de comodat a
primităspreăfolosin ,ăpeăperioad ănedeterminat ,ăobiecteădeămobilierăȋiăproduseăelectronice.
Proiectulăaăcontribuitălaăoămaiăbun ătranzi ieăaătinerilorădeălaăȋcoal ălaăvia aăactiv ăprin crearea
uneiă comunit iă antreprenorialeă creativeă laă nivelulă liceeloră implicateă ȋiă ună climată favorabilă
succesului,ădarăînăacelaȋiătimpăaăcontribuitălaăoămaiăbun ăvalorizareăaăeduca ieiănon-formale prin
activit ileă practiceă desf ȋurateă careă auă completată cunoȋtin eleă dobânditeă deă eleviă laă oreleă deă
Educa ieăantreprenorial ăsauălaăoreleădeăConsiliereăȋiăorientareăprofesional .

65
Curriculumul – Perspective, conexiuni, experiențe

Selectarea iăutilizareaăproduselorăcurriculareă(manualeă colare,ăauxiliareă


didactice)

Profesor Cristea Valentin Gabriel,

Seminarul TeologicăOrtodoxă“ăSfântulăIoanăGur ădeăAură“,ăTârgovi te,ăJude ăDâmbovi a

Profesor Cristea Edith-Nicoleta,

coalaăGimnazial ă„IoanăAlexandruăBr tescu-Voine ti”ăTârgovi te,ăJude ăDâmbovi a

Produsele curriculare principale sunt: planurile-cadruă deă înv mânt,ă programaă colar ,ă
manualulă colară.
Produsele curriculare auxiliare sunt: auxiliare curriculare, ghiduri metodice pentru
cadreleădidactice,ămaterialeleădidacticeădeăsuport/ajut toare,ănormeămetodologice,ăîndrum toareă
pentru elevi, caiete de activitateăindependent ăpentruăelevi,ăsoft-uriăeduca ionale,ăseturi
multimedia,ăpacheteădeăînv are.
Manualulăşcolară

- Documentă curriculară oficială careă concretizeaz ă programaă unuiă obiectă deă înv mântă pentruă oă
anumit ăclas ,ătratândătemeleăpeăcapitole,ăsubcapitole,ălec ii.ă
- Pentruăcadrulădidactic,ămanualulăesteăunăinstrumentădeălucruăorientativ,ăunăghidăînăproiectareaăȋiă
realizareaăactivit ilorădidactice.ă
- Pentruăelevi,ămanualulăesteăunăinstrumentădeăinformareăȋiădeălucru.
Func iiăaleămanualeloră colare:ă
A. Func iileăcareăseărefer ălaăelev:ă

1.ăFunc iaădeătransmitereăaăcunoȋtin elor;ă


2.ă Func iaă deă dezvoltareă aă capacit iloră - ansamblulă deă activit iă exersate,ă fieă eleă cognitiveă (aă
compara,ăaăaranjaăînăserii,ăaăsintetiza…),ăpsihomotoareă(aămiȋca,ăaăîmpinge…)ăsau socio-afective
(aăaprecia,ăaărespecta…).ăExempleădeăcapacit iăcognitive:ăaăspuneăacelaȋiălucruăcuăalteăcuvinteă(aă
reformula),ăaăilustraăprinăexempleăȋiăcontra-exempleădiferiteă(darăcorecte),ăaădistingeăînăsitua iaă

66
Curriculumul – Perspective, conexiuni, experiențe

dat ăinforma iileăȋiărela iileăesen iale,ăpeăceleăaccesoriiă(secundare)ăȋiăpeăceleăînăplus,ăaărezumaăună


mesaj într-oămanier ăsuccint ăȋiăprecis ,ăaăprezentaăoăsintez ăoral ăstructurat
3.ăFunc iaădeăconsolidareăaăachizi iiloră- dup ăceăs-aăînv atăoăcunoȋtin ă(savoir)ăsauăoăaptitudineă
(savoir-faire),ăesteănecesar ăexersareaăînădiferiteăsitua iiăpentruăa-i asigura o oarecare stabilitate (a
o consolida).
4.ă Func iaă deă evaluareă aă achizi iilor,ă oă evaluareă deă tipă certificativ i de tip formativ (analiza
erorilor).
5.ă Func iaă deă sprijină pentruă integrareaă achizi iiloră - utilizareaă achizi iiloră ȋcolareă înă situa iiă
diferite.
6.ăFunc iaădeăreferin ă- organizareaăinforma iei.
7.ăFunc iaădeăeduca ieăsocial ăȋiăcultural ă- achizi iiălegateădeăcomportament,ădeărela iileăcuăal ii,ă
deăvia aăînăsocietateăîn general.
B.ăFunc iileăcareăseărefer ălaăprofesor:ă

1.ăFunc iaădeăinformareăȋtiin ific ăȋiăgeneral ;ă


2.ăFunc iaădeăformareăpedagogic ăceă ineădeădisciplin ă– exprim ăevolu iaăpermanent ăaădidacticiiă
disciplinelor ;
3.ăFunc iaădeăsprijinăînăînv areaăȋiăorganizareaălec iilor ;
4.ăFunc iaădeăsprijinăînăevaluareaăachizi iilor.
Cerin eăînăelaborareaămanualelorăȋcolareă
Ȋtiin ifice:ăcorectitudineaăinforma iilor,ăcoeren a,ăabordareaăinterdisciplinar ăaătemelor.
Psihopedagogice:ăaccesibilitateaălimbajuluiăȋiăsistematizareaăcon inuturilor,ăasigurareaăactiviz riiă
eleviloră prină sarciniă deă lucruă diversificate,ă teme,ă exerci ii,ă întreb ri,ă promovareaă activit iloră
independente,ă stimulareaă imagina ieiă elevilor,ă aă gândiriiă creatoare,ă aă înv riiă prină descoperire,ă
probe deăevaluareăȋiăautoevaluareă.ă
Igienico-estetice:ă lizibilitateaă textului,ă formatulă manualului,ă calitateaă hârtieiă ȋiă aă cernelii,ă
ilustra ii,ăcolorit,ădesignulăcopertelor.
Economice, privind costurile.
Manualele de matematic alese la clasele V-VIII sunt de la Editura Teora. Le-am ales
deoareceăteoriaăesteăcelămaiăbineăprezentat ,ădeălaău orălaădificil,ădeălaăparticularălaăgeneral.ă
Manualeleărespect ăînl n uireaălogic ăaăălec iilor:ătrecereaădeălaăoălec ieălaăaltaăfiindăunaă
fireasc .ăLec iileăprezentateăauămulteăexempleăpentruăaăsus ineăteoria.ă

67
Curriculumul – Perspective, conexiuni, experiențe

Înă cadrulă lec iilor,ă exist ă suficienteă problemeă iă exerci iiă rezolvate,ă a aă c ă elevulă poateă
exploraă iărezolvaăproblemeă iăexerci iiădeălaănivelămediuălaăcelăridicat.ăăProblemeleăpropuseăspreă
rezolvare de la fiecare lec ieăsuntăbineăalese,ădeălaău orălaădificil,ădeălaăparticularălaăgenerală iăînă
num răsuficient.ă
Manualeleăauăunăformatăatractiv,ănuăsuntăpreaăvoluminoase.ăA ezareaăînăpagin ăesteăbun ,ă
po iăs ăcau iă iăs ăg se tiău orăoălec ie,ăcuvinte-cheie,ădefini ii, teoremeă iăpropozi ii.ăManualeleă
auăindica iiă iărezolv riărelevanteălaăsfâr itulălorăcareăpotăfiăurm riteău or.
Scrisulă esteăbun,ănuăesteăpreaămică iă deseneleăsuntă clareă iă corecte.ăPaginaănuăesteăpreaă
înc rcat ,ăiarătextul,ădesenulă iă demonstra iaăseă potă urm riă u or.ăObserva iileă iă ceeaăceătrebuieă
re inutăsuntăvizibileă iăfoarteăsugestive.ă
Ca auxiliare didactice, am selectat pe cele de la Editura Paralela 45. În cadrul acestei
edituri,ă laă matematic ,ă auxiliareleă didacticeă suntă peă maiă multeă gradeă deă în elegere, eu le-am
selectată peă celeă deă consolidare.ă Înă cadrulă acestoră culegeri,ă exist ă problemeă deă în elegere,ă
consolidare,ă aprofundareă iă chiară problemeă deă olimpiad .ă Nivelulă problemeloră suntă deă laă
încep torălaăavansată iăsuntăsuficienteăpentruăaăformaădeprinderile elevilor.
Fiecareăparagrafăreprezint ăoălec ie,ăiarămaiămulteălec iiăformeaz ăunitateaădeăînv areădină
planificare.ăFiecareăunitateădeăînv areăreprezint ăunăcapitol.ăAuxiliareleădidacticeăauăindica iiă iă
rezolv riărelevanteălaăsfâr itulălorăcareăpotăfiăurm riteău or.ă
Lec iileăînăcadrulăacestorăauxiliareădidacticeăseăg sescău oră iăseăînl n uiescălogic.ăEleăpotă
fiăparcurseău orăprinăteoriaă iăproblemeleăexistente.ă
Eleviiăcareăseălucreaz ădup ăacesteămanualeă iăauxiliareădidacticeăsuntăbineăpreg ti iă iăpotă
faceăfa ăunuiăexamenăexigent.ă
Manualele de religie pentru clasele I-IV sunt de la Editura Corint, iar pentru clasa
preg titoareăutilizezăauxiliarulădidacticăReligiaămiculuiăcre tin, Editura Sf. Mina, 2013.
Manualeleă colareălaădisciplinaăReligie sunt realizate avându-seăînăvedereăs ăfieăadecvateă
vârsteiăelevuluiă iăs ăaib ăceeaăceăesteănecesarăpentruădezvoltareaăsaăarmonioas ălaăaceast ăetap ă
deăvârst .
Înă manuale,ă seă facă conexiuniă întreă diverseă disciplineă deă studiuă (muzic ,ă desen),ă creândă
contexteădeăînv areăpentruăvia aăreal .

68
Curriculumul – Perspective, conexiuni, experiențe

Manualeleă iă auxiliarulă colară suntă c iă pentruă dezvoltareaă capacit iiă deă comunicareă aă
elevilor,ăpentruăcreareaăunuiăcadruăeduca ionalăbazatăpeămoralitateă iăreligiozitate,ăprinăcareăs ăseă
formeze conduite precum încrederea,ărespectul,ătoleran a.
Cuă ajutorulă manualeloră iă auxiliaruluiă colar,ă profesorulă vaă realizaă ună demersă didactică
personalizat,ăcareăs ăasigureăformareaăcompeten elorăprev zuteăînăprogram ,ăînăcontextulăspecifică
alăfiec reiăclaseă iăalăfiec ruiăelev.
Eleăauăcaracterăintuitiv,ăilustrativă iăofer ăposibilitateaăprofesoruluiădeăaăalternaădiferiteleă
formeădeăorganizareăaăactivit ii :ăfrontal,ăindividuală iăpeăgrupe.ăCuăajutorulălor,ăpotăfiărealizateă
activit iăreligioaseăspecifice : audierea de povestiri, rug ciuni,ătexteă iăcânt riăreligioase,ăcolinde.
Manualeleă colareă auă C.D-uriă cuă filmule e,ă prezent riă Power-point, jocuri, cum ar fi
puzzle,ă cuburi,ă adaptateă con inuturiloră înv rii.ă Eleă maiă cuprindă texteă literareă înă versuriă iă înă
proz ,ăcânteceăpentruălec iiăcurenteă iăserb ri,ăfi eăpentruădesen.
Scopulă tuturoră acestoră demersuriă esteă motivareaă eleviloră pentruă participareaă activ ă iă
sus inereaăinteresuluiăpentruăreligie.
Prinăintermediulămanualeloră iăauxiliaruluiă colar,ăseăpuneăaccentăpeăstimulareaăînv riiă
prinăjoc,ăînăfunc ieădeănivelulăachizi iilorăelevilor,ădeăexperien aăspecific ăvârsteiăelevilor,ăpentruă
formareaăpersonalit iiăelevilor.ăÎntâlnimăjoculădeărolăcuădiferiteăteme : « Ceăaiăfaceădac ăaiăfiăînă
situa ia… ? », « Ceăfaceăunăcre tinălaăbiseric /acas /peăstrad … ? », « A aăda/A aănu ! ».

Bibliografie:
1. http://dppd.ulbsibiu.ro/ro/cadre_didactice/adriana_nicu/cursuri/Pedagogie%201_curs_8_
Continutul%20invatamantului.pdf;
2. Programaă colar ă pentruă disciplinaă Religie,ă Cultulă Ortodox,ă Claseleă aă III-aă iă aă IV-a,
Bucure ti,ă2014.

69
Curriculumul – Perspective, conexiuni, experiențe

Clasaăăpreg titoreă– un pas important

Prof. Dragomir Marioara

coalaăăGimnazial ăF c eni

F c eniă– Ialomi a
Înă varaă anuluiă 2012ă aă ap rută pentruă primaă dat ă înă Româniaă no iuneaă deă ,,clas ă
preg titoare”.
Ideeaăintroduceriiăclaseiăpreg titoareădup ămodelulădeăsuccesădinămulteă riăcuăînv mântă
performantăaăfostăpus ăînăpractic ăf r ăs ăfiăfostăexperimentat ă iăpreg tit ,ăăceeaăceăaăadusăreac iiă
deă respingereă atâtă dină parteaă p rin iloră câtă iă dină parteaă cadreloră didactice.ă Trecereaă grupeiă
preg titoareă deă laă înv mântulă pre colară laă înv mântulă primară aă constituită reducerea
num ruluiă deă posturiă dină gr dini e.ă Peă deă alt ă parte,ă înv toriiă careă urmauă s ă predeaă laă clasaă
preg titoareăerauăscepticiăînăprivin aăaăceeaăceăurmeaz ăs ăprofeseze.
Clasaăpreg titoareăreprezint ăetapaăcareăfaceătrecereaădeălaăgr dini ălaăȋcoal .ăPrinăaceast ă
tranzi ieă auă locă schimb riă importante,ă uneleă careă suntă caracteristiceă treceriiă deă laă înv mântulă
pre colară laă înv mântulă primară înă generală (schimb riă generale),ă iară alteleă careă suntă propriiă
acesteiăetapeă(schimb riăspecifice).
Schimb rile generale seărefer ăla:
- mediulăfizică(loca ia,ăsalaădeăclas );
- programul copilului – durataăactivit ilor,ăperioadaădeătimpăînăcareăcopilulăesteălaăȋcoal ;
- programaă(înăgeneralăasem n toareăcuăprogramaăutilizat ăanteriorăînăgrupeleăpreg titoareă
de la gr dini e);
- persoanaă responsabil ă cuă realizareaă activit iloră dină clasaă preg titoareă (înv torulă /ă
înv toarea);
- colegii copilului;
- reguli mai stricte;
Schimb rileăspecifice au în vedere:

70
Curriculumul – Perspective, conexiuni, experiențe

- activit iăcareăauăcaărezultatădezvoltareaăaptitudinilorăȋcolareă(prerechizitele scris-cititului,


coordonarea ochi-mân ,ăcomportamentăadecvatăînăsitua iiăcumăarăfiăactivit ileăînăechip ,ă
activit ileăstructurateăimpuseăetc.);
- posibilitateaădeăaăidentificaăproblemeădeăcomportamentăsauădificult iădeăînv are,ăf r ăcaă
acestă lucruă s ă afectezeă negativă adaptareaă copiluluiă laă ȋcoal .ă Înă cazulă înă careă suntă
idenficateăastfelădeăprobleme,ăcopilulăpoateăfiăîndrumatăînspreăasisten aădeăspecialitate.
De ce clasa pregătitoare?

Uniiăp rin iădorescăs ăîȋiăînscrieăcopiiiălaăȋcoal ămaiădevremeă(laă6ăani),ădeoareceăconsider ăc ă


aceȋtiaăsuntăpreg ti iăpentruăacestăpas.ăAlteoriăîns ,ăp rin iiăprefer ăs ăamâneăacestămomentădină
motive cum ar fi:
 nevoiaăpentruămaturizareaăemo ional ăaăcopilului;
 problemeădeăcomportamentălaăgr dini ;
 nefrecventareaăgr dini ei.
Amăavutădeosebitaăsarcin ădeăaăpredaălaăunaădintreăclaseleăpreg titoareădină coalaănoastr .
Cuăoăoarecareăre inere,ădarăcuăoămareăcuriozitateă iădeschidereăspreăănou,ăăamăparticipatălaăprimulă
cursăorganizatăpentruăpreg tireaăcadrelorădidacticeăăcareăurmauăs ăpredeaălaăaceast ănou ăform ă
deăpreg tireăaăelevilor.ăAmăîn elesăatunciăc ăăvomăfiă,,deschiz toriădeădrumuri”ă iăîncercamăăs ă
în elegemă ăceăă iă cumă vomă predaăcopiilor.ăNuăeraănimicăfoarteă clar,ăplecândădeălaăfaptulăc ănuă
existau manualeă iăcontinuândăcuăformeleădeăorganizareăaleăactivit ilor,ăculminândăcuăfaptulăc ă
uneleăclaseăurmauăs ăî iădesf oareăoreleădeăcursăînăgr dini e,ădatorit ălipseiăspa iilorădină coli.ăă
Dină punctă deă vedereă ală programei,ă înă clasaă preg titoare,ă copilulă vaă înv aă prină metodeă
adecvateă vârsteiă totă ceeaă ceă îiă esteă necesară pentruă aă faceă fa ă cuă succesă claseiă I.ă Deă exemplu,ă
copiiiăîȋiăvorădezvoltaăcapacitateaădeăaăcomunica,ăvorăstabiliăsauăconsolidaăprimeleăcontacteăcuă
lumeaănumerelorăȋiăaăliterelor,ăvor înv aăs ăobserveămediulăînconjur torăȋiăs ăinterac ionezeăcuă
ceilal iăcopiiăȋiăcuăadul iăprinăjocuriădidactice,ăactivit iăînăechip ,ăactivit iădeădescoperire,ăprină
desenăsauămuzic .ăNuăînăultimulărând,ăcopiiiăvorăbeneficiaădeăoreăspecialădestinateăunei preg tiriăăă
fizice armonioase.
Înă clasaă preg titoare,ă eleviiă nuă voră daă niciună felă deă test riă ȋiă nuă voră primiă noteă ȋiă
calificative,ăîns ăcadrulădidacticăvaăputeaăs ăutilizezeămodalit iădeăîncurajareăȋiădeărecompensareă
specifice vârstei. Evaluareaăcopiluluiăseăvaăfaceălaăsfârȋitulăanuluiăȋcolar,ăsubăformaăunuiăraportă
scrisăîntocmitădeăînv tor.

71
Curriculumul – Perspective, conexiuni, experiențe

Asemeneaăaltorăcadreădidacticeăaătrebuităs ăm ărupădeăcolegiiămeiăînv toriă iăăs ămergălaă


gr dini ,ăcareăseăafl ăîntr-oăalt ăloca ieăaă colii. Acest fapt s-a dovedit a fi benefic pentru copii pe
parcursulă anuluiă colar.ă Diversitateaă materialeloră existenteă aiciă auă completată dot rileă primiteă
pentruăclasaăpreg titoare.ă
Unămareăatuă înă desf urareaăactivit iiă laăacestă nivelăaăfostăpreg tireaămeaăcaă iă profesoră
pentruăînv mântulăprimară iăpre colar,ăprecumă iăexperien aăînăactivitateaădidactic .
Resursele utilizate în procesul instructiv-educativăauăfostădiverseă iă mereuăcompletateăcuă
nout i.ă Faptulă c ă tiamă ceă urmeaz ă s ă înv mă înă clasaă Iă mi-aă dată posibilitateaă s ă adapteză
demersulă didacticăspreăformareaăacelorăcuno tin e,ăavândăînă vedereăparticularit ileădeăvârst ă iă
individualeăaleăcopiilor,ăparticularit iăpeăcareăle-amădescoperităpeăparcursulăîntreguluiăană colară
i nu înădou ăs pt mâni,ăa aăcumăeraălaăclasaăI.
Eleviiăauăavutăposibilitateaăs ăseăadaptezeăprogramuluiă colarăpu inăcâteăpu in.ăPlecândădeă
laăjocă iăpovesteăamăînceputăs ăstabilimăleg turiăcuărealitateaăînconjur toare.
Astfel, la finalul claseiă preg titoareă cuno teamă colectivulă deă elevi,ă existaă ă oă strâns ă
leg tur ă iăcomunicareăcuăfamiliileăacestoraă i,ăcelămaiăimportantăeraăfaptulăc ăeleviiăcuno teauă
litereleă mariă iă miciă deă tipar,ă citeauă cuvinteă iă chiară propozi ii,ă num rauă ă iă rezolvauă exerci iiă
simpleă iă problemeă cuă suportă intuitiv,ă f ceauă leg turiă întreă fenomeneă iă proceseă dină mediulă
înconjur tor,ă erauă adapta iă laă programulă colar.ă Cuă siguran ă c ă eleviiă claseloră careă i-au
desf uratăactivitateaăînă coliăs-au adaptat mai bine la noua condi ieă– aceea de elevi.
Disciplinaă ,,Matematic ă iă explorareaă mediului”ă astfelă propus ă spreă aă fiă studiat ă aă dată
eleviloră posibilitateaă deă aă realizaă leg turiă iă transferuriă întreă cuno tin eleă dobânditeă anterior,ă
observareaăă iăexplorareaăorizontuluiăapropiat,ărealit ileăactualeăaleălumiiăînconjur toare.
,,Muzic ă iămi care”ăesteădisciplinaăcareăpuneăînăvaloareăcalit ileăartisticeăaleăcopiiloră iă
satisfaceănevoiaădeămi careălaăaceast ăvârst .
Exprimareaăprinăform ă iăculoareălaă,,Arteăvizualeă iăabilit iăpractice”ăreprezint ăformareaă
laă eleviă aă aceloră deprinderiă deă utilizareă corect ă aă instrumentelor,ă aă materialeloră iă tehniciloră deă
lucru.
Predareaă integrat ă aă disciplineloră deă studiuă ă aă pusă înă valoareă cuno tin eleă dobândite de
c treăeleviădinătoateădomeniile,ăvalorificându-leăspreăîn elegereaă iăformareaănoilorăno iuni.
Clasaă preg titoareă areă ună rolă importantă înă formareaă ȋiă dezvoltareaă limbajuluiă deoareceă
asigur ăcondi iileănecesareăpentruăcaăfiecareăcopilăs ăabordezeăînv areaăcuăȋanseăsporite.ăCopilul

72
Curriculumul – Perspective, conexiuni, experiențe

micăesteăatrasădeăbasmeăȋiăpovesti,ăpoateăredaăpeăfragmenteăsauăintegralăcon inutulăacestorătexte,ă
potăfaceăaprecieriăcuăprivireălaăcomportamentulăunorăpersonaje.ăÎn elegăpoeziaăȋiăpotăs ăoăre in ă
foarteău or, tr iescăsentimentalămesajul.
Ȋcolariiămiciăposed ăoăcreativitateănaiv ăȋiăefervescent .ăPeăm suraădezvolt riiăopera iiloră
mintaleă ȋiă aă capacit iiă logice,ă aceȋtiaă voră în elegeă realitateaă obiectiv ă ȋiă naivitateaă fantezieiă
înregistreaz ă oă sc dere brusc .ă Laă aceastaă contribuieă ȋiă sistemulă deă cerin eă ȋcolare,ă focalizateă
predilectă spreă oă abordareă logic ,ă caă ȋiă sistemulă deă evaluareă careă descurajeaz ă ȋiă sanc ioneaz ă
modalit ileăneuzualeădeărezolvareăaăproblemelor.
Studiereaă uneiă limbiă str ineă ă deă c treă eleviă începândă cuă clasaă preg titoareă aă devenită
realitateădinăanulă colară2013-2014.
Debutulă claseiă Iă aă demonstrată importan aă claseiă preg titoare.ă Faptulă c ă eleviiă cuno teauă
litereleă iăcifreleăaădatăposibilitateaăcitiriiăsarcinilorăla toate disciplinele studiate. Astfel exersarea
citiriiă con tienteă aă ă fostă continu ă dină acestă moment,ă multă maiă benefică decâtă atunciă cândă eleviiă
mergeauă laă coal ă înă clasaă Iă i,ă abiaă spreă sfâr itulă semestruluiă ală doileaă ă puteaă fiă realizată acestă
lucru cu majoritatea elevilor
ClasaăIăeraăceaămaiăgreaăpentruăc ăreprezentaăînceputul.ăCopilulăînva aăs ăscrie,ăs ăciteasc ăȋiă
s ăsocoteasc ,ăceleămaiăimportanteăabilit iăpentruăto iăaniiădeăȋcoal .ăDac ăînăclasaăIăăr mâneaăînă
urm ,ăaveaăproblemeădinăceăînăce maiămariăȋiăr mâneaătotămaiăînăurmaăcelorlal iăelevi,ăp n ăcândăă
ajungeaăs ănuămaiăpoat ărecupera.
Clasaăpreg titoareăvineăînăsprijinulăcopiluluiăpentruăc ăimplic ăoătrecereămaiăponderat ăspreă
înv mântulă primar;ă deȋiă apară schimb riă referitoră laă mediulă fizică înă careă seă desf ȋoar ă
activitatea,ă ună cadruă didactică nou,ă prezen aă eleviloră maiă mariă sau,ă deă multeă ori,ă ȋiă colegiă noi,ă
specificulăactivit ilorăinstructiv-educativeă ineăcontădeăspecificulăactivit ilorădinăgr dini ,ăfiindă
astfel preîntâmpinate problemele de adaptare.
Înscriereaă laă clasaă preg titoareă pentruă anulă colară 2013-2014 a fost momentul în care a
debutatăactivitateaă,,Ziuaăpor ilorădeschiseălaăclasaăpreg titoare”.ă
Pentruăprimaădat ăviitoriiăeleviăaiăclaselorăpreg titoareă iăp rin iiălorăaveauăposibilitateaăs ă
vizitezeă coala,ăs lileădeăclas ,ăs ăvad ăproduseăaleăactivit iiămiciloră colariă iăchiarăs ăasisteălaăoă
activitateăaăelevilorăclaseiăpreg titoare.ăInteresulăaăfostădeosebit.ăLaăactivitateăauăparticipatătoateă
cadrele didacticeă dină înv mântulă primară iă pre colar,ă al turiă deă careă auă fostă reprezentan iiă
comunit iiălocale.ăImplicareaă coliiăînăacestătipădeădesf urareăaăzileiăpor ilorădeschiseălaăclasaă

73
Curriculumul – Perspective, conexiuni, experiențe

preg titoareă cuă activitateă demostrativ ă aă contribuită laă dezvoltareaă rela iei coal ă – familie.-
comunitate.
Dină perspectivaă înv mântuluiă modern,ă clasaă preg titoareă reprezint ă oă certitudineă înă
educa ie,ăăiară accentulătrebuieăpusăpeăîn elegereaăădeăc treăeleviă aăproceselor,ăconceptelorăȋiă peă
capacitatea de a le folosi în diverse situa iiăînc ădeălaădebutulăȋcolarit ii.

BIBLIOGRAFIE

1.ăCiolan,ăLucian,ă2008,ăăÎnv areaăintegrat ,ăEdituraăPolirom,ăIaȋi;ă


2.ăCucoȋ,ăConstantin,ă2002,ăPedagogie,ăPolirom,ăIaȋi;ă
3.ăIonescu,ăMiron,ăRadu,ăIon,ă1995,ăDidacticaămodern ,ăEdituraăDacia,ăCluj-Napoca;
4. Manolescu, Marin, Potolea Dan, 2006, Teoria curriculumului, MEN;
5.ăLegeaăEduca ieiăNationale,ă2011.
6.ă,,Organizareaă interdisciplinar ă aăofertelorădeăînv areăpentruăformareaăcompeten eloră
cheieălaăȋcolariiămici”- program deă formareăcontinu ădeătipă,,ăblendedălearning”ăpentruăcadreleă
didacticeădinăînv mântulăprimar,ă2012.

74
Curriculumul – Perspective, conexiuni, experiențe

Valori morale în opera lui Ion Creang

PROF.GRIGORE GABRIELA
LICEUL TEHNOLOGIC DR C ANGELESCU G E TI

Reformaă curricular ă dină înv mântulă românescă aă permisă studiereaă limbiiă ȋiă literaturiiă
române dină perspectivaă form riiă unuiă elevă capabilă s ă seă raportezeă laă cultur ă înă modă autonom,ă
reflexiv,ăcriticăȋiăcreativ.
Programele actuale pentru clasele IX-XIIăsubliniaz ărolulăformativăalăliteraturii.ăAceastaă
seă studiaz ă deoareceă promoveaz ă valoriă morale,ă intelectualeă iă estetice,ă iară reflec iaă asupraă
acestoră valoriă permiteă conturareaă unuiă profilă civic,ă aă uneiă identit iă culturaleă iă aă unuiă orizontă
cultural.
Înă claseleă gimnazialeă ȋiă înă ciclulă inferioră ală liceului,ă texteleă literareă auă fostă studiateă
preponderent dină perspectiv ă structural .ă Programeleă pentruă claseleă aă XI-aă ȋiă aă XII-a sunt
structurate pe principiul cronologic al fenomenului literar / cultural.
Literaturaăseăstudiaz ăpentruăc ăpermiteăasimilareaăunorăstrategiiădeălectur ăcomplexe,ăiară
aceste strategiiă conducă spreă formareaă unoră cititoriă autonomiă iă aviza i.ă Deă asemenea,ă literaturaă
permite dezvoltarea psiho-afectiv ăaăelevului.
Înă programeleă colareă înă vigoare,ă literaturaă areă caă finalit iă asimilareaă deă cuno tin e,ă
formareaădeăcapacit i,ădară iăformareădeăatitudiniă iăvalori.ăCuno tin eleădeăliteratur ăsuntăacumă
abordateădinăperspectivaăunorăfinalit iăsocialeă(integrareaăindividuluiăînăsocietate)ă iăpsihologiceă
(dezvoltareaăpersonalit iiă iăautonomieiăindividuale).
Am analizat, în continuare, valorile morale pe care opera lui Ion Creanga le transmite
elevilor. Asimilandu-leă iăexersându-le,ăeleviiăseăpreg tescăpentruăvia aădeăadult,ăcândăvorătrebuiă
s ădovedeasc ăabilit iărealeăcareăs ă–iăajuteăs ăseăintegrezeăînăvia aăsocial ă iăprofesional .ă
Poveştileă şiă povestirile suntă primeleă publica iiă aleă mareluiă scriitor.ă Aă debutată înă
1875ăînăConvorbiriăliterareăcuă“Soacraăcuătreiănurori”ă iăaăăcontinuatăs ăpubliceăpoveȋti:ă”Capraă
cuă treiă iezi”ă (1875),ă ”Pungu aă cuă doiă bani”ă (1876),ă ”Fataă babeiă ȋiă fataă moȋneagului”ă (1876),ă
”D nil ăPrepeleac”ă(1876),ă”PovesteaăluiăHarap-Alb"ă(1877)ăȋiăaltele.ă

75
Curriculumul – Perspective, conexiuni, experiențe

Înă poveȋtileă sale,ă suntă întâlniteă mereuă dou ă principiiă deă via :ă bineleă ȋiă r ul.ă Creang ă
consider ăc ăbunănuăpoateăfiădecâtăomulămuncitor,ăîn elept,ăharnic,ămodest.ăAcesteăătr s turiăseă
vorăreg siă iălaăeroiiăpoveȋtilorăsale.ăAutorulăesteăconvinsăc ăzgârceniaăȋiăl comiaăaltereaz ăceeaă
ce este bun în sufletul individului, conducându-l spre pierzanie.
Poveȋtileăȋiăpovestirileăcuăcarcaterăeticăauăoămareăvaloareăeducativ .ăPu iăînăsitua iaădeăaă
tr iă ȋiă deă aă reflectaă asupraă întâmpl riloră prezentate,ă tineriiă îȋiă însuȋescă anumiteă normeă deă
conduit .ăImpresiona iădeăcomportareaăeroilorădinăpoveȋti,ăcopiiiăîȋiăformeaz ăconvingeri,ăîncepă
s ăapreciezeădiferiteăsitua iiădinăvia aăpersonal ăȋiăcolectiv .
Valoareaă educativ ă aă poveȋtioră oă reprezint ă aportulă peă careă îlă aducă laă formareaă uneiă
atitudiniănegativeădinăcomportamentulăoamenilor:ălenea,ăl comia,ăîngânfarea,ăprostia,ăetc.ăMareleăă
povestitorăăaăcreatăunăăvalorosătezaurădeăpoveȋti,ăcareăauăfermecatăcopil riaăaăzeciădeăgenera iiăȋiă
voră constituiă mereuă lecturaă preferat ă aă copiilor.ă Citindu-iă operele,ă copiiiă seă familiarizeaz ă cuă
numeroaseăpersonajeăcareăîntruchipeaz ăoameniăharnici,ăcurajoȋi,ădota iăcuăst ruin ăȋiăd rzenie,ă
optimiȋtiă ȋiă veseli,ă glume i,ă dară ȋiă hot râ iă s ă lupteă pentruă oă via ă maiă bun ,ă pentruă izbândaă
drept ii,ăaăcinstei,ăaăadev rului.ă
În povestea Fataă babeiă şiă fataă moşneagului,ă fataă moȋneaguluiă esteă frumoas ,ă harnic ,ă
ascult toare,ă r bd toare,ă blajin ,ă muncitoare,ă miloas ,ă priceput ,ă modest ă şiă bun ă laă inim .ă
Fata babei era urât ,ă leneş ,ă ţâfnoas ,ă reaă deă inim ,ă alintat ,ă neascult toare,ă obraznic ,ă
nepoliticoas ,ănepriceput ,ălacom ,ămincinoas ăşiăinvidioas .ăCuătoateăacestea,ămo neagulăesteă
convins s-o alunge pe fata saă deă acas .ă S vâr indă numaiă fapteă buneă iă purtându-se cuviincios,
fataămo uluiăvaăfiăr spl tit ăpeăm sur ,ăiarăfataăbabeiăvaăfiăpedepsit .
Concluziaă poveȋtiiă esteă aceeaă c ă fapteleă buneă nuă r mână ner spl tite,ă iară fapteleă releă seă
pl tesc.ăÎn lume, modestia, bun tateaăȋiăh rniciaăauămaiămultădeăc ȋtigatădecâtălenea,ăl comiaăȋiă
invidia.ăCopiiiătrebuieăs ăasculteăsfaturileăp rin ilorăȋiăs ăseăpoarteăînălumeăaȋaăcumăsuntăînv a iă
înăcasaăp rinteasc .ăPeălâng ăîn elepciuneăȋiăh rnicie,ămodestiaăesteăoăcalitateăla felădeăpre uit ăînă
popor.ăTineriiătrebuieăs ăîn eleag ăc ăoameniiăsuntăr spl ti iădup ăpricepereaăȋiădragosteaăcuăcareă
îȋiă îndeplinescă munca,ă dup ă bun tatea,ă modestiaă ȋiă h rniciaă fiec ruiaă ȋiă ajungă s ă dispre uiasc ă
lenea,ăl comia,viclenia,ăinvidiaăȋiăr utatea.
În povestea Soacra cu trei nurori,ăseădemonstreaz ăc ăr ulăf cutăaltoraăseăîntoarceăasupraă
ta,ăcaăunăbumerang.ăDac ănuălaȋiăpeăal iiăs ătr iasc ădup ăbunulăplac,ăniciăeiănuăteăvorăl saăpeătine.ă
Oriceă persoan ă esteă st pân ă înă propriaă cas ,ă nimeniă nuă areă permisiuneaă s ă organizezeă via aă

76
Curriculumul – Perspective, conexiuni, experiențe

altcuivaăȋiă s ăiaădeciziiă înăloculălui.ăFiecareăomă esteăconduc torulăpropriuluiăs uădestin.ăNumaiă


dac ăîiărespect măpeăceilal iăȋiăsuntemăcinsti iăcuăei,ăvomăprimiăaceleaȋiălucruriăînăschimb.ăă
În povestea Capra cu trei iezi, esteăvorbaădespreădoiăieziămaiămariăcareăsuntăneascult toriă
iăunăiedămaiămicăcareăesteăcuminteăȋiăascult tor.ăTo iăpromităc ăoăvorăascultaăpeămamaăȋiănuăvoră
deschideăuȋaănim nui,ădară nuăseăvoră ineădeăcuvânt.ăAceast ăpovesteătrateaz ătemaăcopiilorăcare
nuăascult ăîndemnurileăp rinte tiăȋiăaăfaptelorăreleăceănuăr mânăf r ăplat .ă
În povestea Pungu aă cuă doiă bani niă seă pred ă lec iaă generozit ii,ă aă prietenieiă ȋiă aă
modestiei:ă dac ă tuă nuă daiă altoraă dină ceeaă ceă ai,ă niciă al iiă nuă voră împ r iă cuă tineă ceeaă ce au.
L comia,ăr utateaăȋiăegoismulă inădeparteăprieteniiăȋiăîiătransform ăînăduȋmani,ăiarălaănevoieănuă
veiă aveaă peă nimeniă lâng ă tine.ă Omulă trebuieă s ă seă mul umeasc ă cuă pu inulă peă care-lă are,ă c ciă
poateăajungeămaiăr u.ăExist ă iăunăproverbăromânescăcareăspune : Ulciorul nu merge de multe ori
laăap .ăDeci, noroculăaltuiaănuăesteăȋiăalăt u.
Povestea Ursulă p c lită deă vulpe leă ofer ă copiiloră oă înv tur ă important :ă s ă nuă fieă
creduli,ăs ănuăseălaseăconduȋiădeăl comie,ădeoareceăîncredereaăăînăsfatulăunorănecunoscu iăpoateă
aveaăurm riănegative.
Basmul esteăoăspecieăaăgenuluiăepic,ădeăîntindereămare,ăînăcareăsuntăprezentateăîntâmpl riă
fabuloaseă laă careă iauă parteă personajeă înzestrateă cuă puteriă supranaturale,ă careă poart ă valoriă
simbolice, reprezentând Bineleă iăR ul.ăBasmulăcultăPovestea lui Harap-AlbădeăIonăCreang ă
esteăoăcapodoper ăaăliteraturiiăromâne.ă
”Povesteaă luiă Harap-Alb”ă este un bildungsroman,ă ună romană ală form riiă unuiă personaj,ă
urm rindu-seă evolu iaă saă dină etapaă deă încep toră în cea de cunosc tor.ă Eroulă plec ă deă acas ă ună
”boboc”ă iă trebuieă s ă parcurg ă ună procesă deă maturizare.ă Elă înva ă dină propriileă gre eliă iă seă
perfec ioneaz ,ă ar tândă c ă merit ă statutulă deă împ rat.ă Basmulă demonstreaz ă c ă omul de soi se
v de teăsubăoriceăstrai1.
Luptaă dintreă bineă ȋiă r uă reflect ă caracterulă morală ală basmului.ă Terminându-se cu victoria
binelui,ă basmulă promoveaz ă valorileă umaneă unanimă acceptate:ă curaj,ă vitejie,ă omenie,ă iste ime,ă
iubire,ă prietenie.ă Personajulă principală reprezint ă bineleă iă personific ă valorileă eterneă aleă
umanit ii:ă bine,ă frumos,ă adev r,ă milostenie,ă prietenie,ă iubire.ă Principiileă moraleă esen ialeă careă
suntăcultivateăsunt:ăadev rul,ădreptatea,ăcinstea,ăprietenia,ăospitalitatea,ăcurajul.

1
Gă C linescu,ă Istoriaă literaturiiă româneă deă laă originiă pân ă înă prezent,Editura Minerva,
Bucure tiă1988,ăp.481

77
Curriculumul – Perspective, conexiuni, experiențe

Basmeleă ȋiă poveȋtileă auă r masă de-a lungul vremii operele cele mai iubite de copii,
începândă dină copil rieă ȋiă pân ă laă ă adolescen .ă Valoareaă instructiv-educativ ă aă acestoraă esteă
deosebit .ă Eleă ă contribuieă laă dezvoltareaă proceseloră deă cunoaȋtere,ă aă proceseloră afective,ă laă
formareaă tr s turiloră deă voin ă ȋiă deă caracter,ă laă formareaă personalit iiă copiilor.ă Exprimândă
în elepciuneaăȋiăn zuin eleăpoporului,ănecazurileăȋiăbucuriileăsale,ăluptaăcuăfor eleănaturii,ărela iileă
dintreă oameni,ă basmeleă îiă ajut ă peă copiiă s ă în eleag ă complexitateaă vie ii.ă In elegândă conflictul
dintreă celeă dou ă for eă careă apară înă basm,ă copiiiă îȋiă formeaz ă reprezent riă ȋiă no iuniă despreă
dreptate,ăcinste,ăcuraj,ăvitejie,ăhot râre,ăperseveren ,ăh rnicie.ăAscultândăbasmele,ăcopiiătrecădeă
parteaă drept ii,ă adev rului,ă bineluiă ȋiă detest ă nedreptatea,ă l comia,ă îngânfarea,ă r utateaă ȋiă
minciuna.
Basmulăesteăimporatntăȋiăpentruăc ăeviden iaz ăceăeăbineăȋiăceăeăr u,ăajutându-l pe copil
s -ȋiăînsuȋeasc ăacesteăreprezent riămorale.ăCitindăbasmeleăseăaccentueaz ăimportan ăeducativ ă
ȋiă prină reliefareaă calit iloră eroilor,ă careă constituieă pentruă copiiă modeleă demneă deă urmat.ă Dină
fapteleăerouluiăpozitivăeiăînva ăs ăfieăcurajoȋi,ăperseveren iăȋiăhot râ i,ămodeȋtiăȋiăharnici,ăcinsti iă
ȋiădrep i,ăprieteniăadev ra i.
Basmeleă ă maiă contribuieă iă laă dezvoltareaă aten ieiă ȋiă aă memoriei.ă Ascultându-le sau
citindu-le,ă copiiiă îȋiă exerseaz ă aten iaă urm rindă cuă viuă interesă întâmpl rileă prezentate.ă Basmulă
esteă valorosă atâtă pentruă valoareaă saă artistic ,ă câtă iă pentruă dezvoltareaă limbajului.ă Al turiă deă
con inutulă deă idei,ă copilulă înva ă expresiiă iă cuvinteă noiă cuă careă î iă îmbog e teă vocabularul.ă
Basmul esteă oă minunat ă modalitateă deă educareă aă gustuluiă pentruă frumos,ă oferindu-i copilului
puterniceăemo iiăestetice.
Povestirile seădiferen iaz ădeăbasmeăȋiă deăpoveȋti.ăEle suntăinspirateădinăvia aăreal ăȋiă
mai apropiate de aceasta. Povestirea cu caracter istoric ”MoşăIon-Roat ăşiăUnirea“ neăprezint ă
ranulărevoltatăîmpotrivaănedrept ilorăsociale.ăElănuăvedeăînăUnireaăPrincipatelorăoăschimbareăînă
bine pentru el, deoarece seăp streaz ăaceleaȋiăclaseăsocialeă:ăboierii,ăclasaăconduc toare,ăȋiă ranii,ă
clasaăexploatat .ăBoieriiăconsider ăc ăesteăbineăcaă raniiăs ăfieăuni iălaămunc ,ălaăgreu,ădarănuăvoră
fiăniciodat ăegaliiălor.ăDiferen aădeăclas ăȋiădeămentalitateănuăpoateăfiăanulat ,ădinăaceast ăcauz ă
ranulăpriveȋteăcuăre inereăȋiăf r ăpreaămareăbucurieăUnirea.ăSoartaă riiăpoateăfiăschimbat ,ădară
destinulăt ranuluiăr mâneăacelaȋi.
În povestirea Moşă Ionă Roat ă şiă Cuza-Vod neă esteă prezentat ă participareaă raniloră
al turiă deă boieriă laă înf ptuireaă Unirii.ă Moȋă Ionă Roat ă îlă contraziceă peă unulă dintreă boieri,ă iară

78
Curriculumul – Perspective, conexiuni, experiențe

aceastaăîlăvaă ineăminteă iăseăvaăr zbuna,ăomorându-iătoateăvitele.ăCândă ranulăvineăînăfa aălui,ăîlă


scuip ăȋi-lăzgorneȋte,ăumplându-lădeăruȋine.
Concluziaăesteăc ămentalit ileăseăschimb ăcelămaiăgreu.ăAăfostăuȋorădeăunitădou ă ri,ă
dară niciodat ă nuă seă vaă uniă ună boieră cuă ună ran.ă Neavândă avere,ă omulă s racă nuă areă decâtă
demnitate.ăPierdereaăacesteiaăîlăafecteaz ăcelămaiătareăpeă ranulăexploatat.ăAvereaăseămaiăpoateă
reface,ădarănuă iădemnitateaăpierdut ă.
În Povesteaăunuiăomăleneş esteăvorbaădespreăunăomăc ruiaănu-iăpl ceaăs ămunceasc ăȋiă
deăleneȋăceăeraăniciădeăpropriaămâncareănuăseăputeaăocupa.ăValoareaăeducativ ăaăopereiăesteămare,ă
deaorece transmite cititorilor mesaje pozitiveă legateă deă munc .ă Omulă trebuieă s ă apreciezeă
rezultateleăsaleăȋiăs ăcombat ăăleneaăȋiălipsaădeăactivitate.
„Amintirileă dină copil rie”ă aleă luiă Ionă Creang ă ocup ă ună locă deosebită înă literatur .ă
Mareleănostruăpovestitorăaărealizatăoăoper ăîncânt toare,ădeăoădeosebit ăvaloareăartistic ,ăavândăcaă
tem ăvia aăcopilului. Citindă„Amintirileădinăcopil rie”,ăcopiiiăcunoscănumeroaseăpersonaje,ăluateă
dinălumeaăsatuluiădeăpeăvremeaăluiăCreang ,ăcuăobiceiurileăȋiămentalit ileălor.ăÎnăacelaȋiătimpăafl ă
despre jocurile,ăbucuriileăȋiăn zbâtiileăcopil riei.ăÎnăoperaăluiăCreang ăputemăvorbiădespreătipuriă
viiă înă sensulă autenticit ții2. Școala are ca finalitate instruireŢ şi educŢreŢ copilului. Viitorul
Ţdult treţuie să fie un om ţine educŢt şi formŢt, ŢceŢstŢ reŢlizându-se şi prin cultivŢreŢ gustului
pentru lectură. Copilul treţuie permŢnent îndrumŢt spre lectură și ŢjutŢt să ŢleŢgă Ţcele căr i cŢre
să se potriveŢscă nivelului său de cunoŢştere.
Curriculumă colar,ăprinăoreleădeăăliteratur ,ăofer ăpeălâng ăvalori estetice,ă iăvaloriămoraleă
importanteă pentruă tineriiă înă formare,ă careă acumă î iă contureaz ă personalitatea.ă Eiă seă afl ă într-o
perioad ăcaracterizat ădeăschimbare,ăiarălecturaăconstituieăunămijlocăeficientădeăa-i educa .
BIBLIOGRAFIE

1.ă Gă C linescu,ă Istoria literaturiiă româneă deă laă originiă pân ă înă prezent,Editura Minerva,
Bucure tiă1988,ăp.481ă
2.ăIonăCreang ,ăPove ti.Povestiri.ăAmintiri,ăCasaăEditorial ăMuntenia,ăBucure ti,ă2001
3.Grigore Gabriela, Valori morale în operele marilor clasici, 2014, lucrare de grad

2
Gă C linescu,ă Istoriaă literaturiiă româneă deă laă originiă pân ă înă prezent,Editura Minerva,
Bucure tiă1988,ăp.481ă

79
Curriculumul – Perspective, conexiuni, experiențe

CrosscurricularitateăȋiăClil

Profesor Ghenade Daniela


ŞcoalaăGimnazial ă,,SfântulăVoievodăŞtefanăcelăMare“,ăOneşti

Prină abordareă crosscurricular ă seă dep ȋescă grani eleă uneiă discipline,ă aceastaă
fiind un parteneriat al mai multor discipline distincte prină con inută ȋiă modalit iă deă
abordare.
Unăexempluăădeăabordareăinterdesciplinar ăesteăCLILă– înv areaălimbiiăcuăună
con inută integrat.ă Seă refer ă laă studiulă unuiă subiectă într-oă limb ă str in ,ă laă înv areaă
uneiăaădouaălimbi,ăpeălâng ăceaămatern ,ăprinăstudiul unui subiect specific.
Limbaă str in ă esteă asociat ă cuă oă alt ă arieă curricular ,ă reprezentat ă deă alt ă
materieă(deăexemplu,ăbiologia),ăastfelăseăasigur ăleg turaăîntreărealitateăȋiăexperien aă
elevilor.ă Oreleă deă cursă pună accentulă peă comunicareaă real ă ȋiă pe schimbul de
informa ii.ă Seă promoveaz ă astfelă ă valoriă ă precum:ă dezvoltareaă deă abilit iă deă
comunicareă verbal ,ă asigurareaă egalit iiă deă ȋanseă aă eleviloră deă peă totă teritoriulă
Europei.ă Seă acord ă prioritateă informa iiloră deă interesă pentruă eleviă ȋiă nuă structurilor
gramaticaleă prină careă acesteaă suntă redate,ă ducândă laă creȋtereaă motiva ieiă ȋiă
posibilitateaă recâȋtig riiă încrederiiă înă sineă pentruă eleviă cuă rezultateă maiă modesteă
deoareceăeleviiănuătrebuieăs ădovedeasc ăfaptulăc ăauăunăanumitănivelăalălimbiiăceăvaă
fi folosit ăcaăintermediar.ăPermiteăparticipareaăelevilorăcuădiverseăstiluriădeăînv ȋare,ă
niveluriă deă cunoȋtin eă ȋiă abilit i.Eleviiă îȋiă însuȋescă informa iiă simultană înă limbaă
matern ă ȋiă limbaă str in ,ă deoareceă CLILă nuă excludeă utilizareaă limbiiă materne.ăă
Avantajulăacesteiămetodeăăesteăcreȋtereaăgraduluiădeăautonomieăînăînv areăaăelevilor,ă
oăbun ăimplicareăaăacestoraăînăprocesulădeăînv are,ăîiăajut ăpeăeleviăs ăîȋiăidentificeă
puncteleăslabeăȋiăpuncteleătari.ăăNuăseăschimb ăceeaăceătrebuieăpredat,ăciăseăschimb ă
modulăînăcareăseălucreaz ăcuăelevii.
CLILăîncurajeaz ăimplicareaăelevuluiăăînăpropriulăprocesădeăînv are,ăceeaăceă
îiăajut ăpeăeleviăs ăînve e.ăMetodeleăȋiătehnicileădeălucruăspecificăacesteiămetodeăsuntă
centrate pe elev, pun accent pe realizarea de lucruri practice, aducerea la îndeplinire a
anumitorăsarciniăcuăoăfinalitateăconcret .ă

80
Curriculumul – Perspective, conexiuni, experiențe

Metodaă necesit ă dină parteaă profesoriloră cooperare,ă cunoȋtin eă înă maiă multeă
domenii,ămaiămultătimpădeăpreg tire,ămaiămulteăresurse.
Seăpoateăfolosiăacest ămetod ăpentruălec ia ,,Categoriiătroficeăînăecosisteme“,ă
înăetapele:ăRealizareaăsensuluiăȋiăReflec ie.ă
1. Eleviiă suntă împ r i iă peă grupeă deă câteă patru.ă Doiă eleviă primescă fiȋaă Aă ȋiă
ceilal iădoiăfiȋaăB.ăFiȋeleăAăȋiăBăcorespundălaădou ăecosistemeădiferiteădeă
analizat.
2. Perechilor liă seă cereă s ă scrie,ă dup ă ceă privescă imaginileă ecosistemeloră
corespunz toare,ă oă întrebareă laă careă s ă primeasc ă r spunsă deă laă cealalt ă
pereche. Ex: In what ways were all the communities alike? How were the
communities different? What kind of organisms were the producers in
each community?
3. Seă fixeaz ă ună timpă limit ă înă func ieă deă nivelulă claseiă ȋiă deă cantitateaă deă
informa ieăpeăcareăoăpotăextrageă elevii.ă Schimbândă mereuăfiȋeleăîntreăei,ă
eleviiăformuleaz ăîntreb riăȋiăr spunsuriădespreăambeleăecosisteme.ă
4. Key terms: environment, organism, habitat, population, community,
producers, consumers, herbivores, carnivores, omnivore, predator, prey,
decomposers.
5. Reflec ie:ă a)ă Isă theă Venussă flytrapă aă producer, a consumer, or both? b)
Using the community in which you live, determine the populations that
are present and their habitats. c) Determine some predator/prey
relationships that involve farm and ranch animals. Then determine what
the predator/prey relationships were before humans and their animals
became a part of the community.

Bibliografie
1. Widdowson, H. Teaching Language as communication, 1978, Oxford University
Press, Oxford,
2. Instruireă diferenţiat .ă Aplicaţiiă aleă teorieiă inteligenţeloră multiple,ă Ghidă pentruă
formatoriăşiăcadreădidactice, 2001, MEC, Seria Calitateăînăformare,ăBucureȋti,ă
3. P curari,ăO.ă(coord.),ăStategii didactice inovative,ă2003,ăEd.ăSigma,ăBucureȋti,ă

81
Curriculumul – Perspective, conexiuni, experiențe

-Des vâr ireaăidealuluiăeduca ionalăînăcadrulăorelorădeăliteraturaăromân

Prof. Maria-Lavinia Molvovan

LiceulăTehnologicăB icoi

În elesulă sintagmei ֦ideală educa ional”ă esteă explicată înă literaturaă deă specialitateă înă termeniă
diferi i;ă uniiă îlă asocieaz ă cuă ֦omulă ideal”,ă ֦omulă perfect”ă interpretareă careă puneă înă discu ieă
fezabilitateaă acestuia,ă al iiă îlă consider ă ună modelă mentală concretizabilă într-o infinitate de
particulariz riă înă careă însuȋirileă stipulateă deă ideală intr ă înă dimensiuniă diferiteă ȋiă structuriă
complexe diferite.
Actualaălegeăaăînv mântuluiădinăRomâniaădefineȋteăidealulăeduca ionalăînăarticolulă3,ădup ăcumă
urmeaz :
֦(1)ăÎnv mântulăurm reȋteărealizareaăidealuluiăeduca ional,ăîntemeiatăpeătradi iileăumaniste,
peăvalorileădemocra ieiăȋiăpeăaspira iileăsociet iiăromâneȋti,ăȋiăcontribuieălaăp strareaăidentit iiă
na ionale.ă (2)ă Idealulă educa ională ală ȋcoliiă româneȋtiă const ă înă dezvoltareaă liber ,ă integral ă ȋiă
armonioas ăaăindividualit iiăumane,ăînăformareaăpersonalit iiăautonomeăȋiăcreative.”
În viziunea lui Nicola I. (1994, p.101) ֦idealulă educa ională concentreaz ă înă esen aă saă modelulă
sauă tipulă deă personalitateă solicitată deă condi iileă socialeă aleă uneiă etapeă istoriceă peă careă educa iaă
esteă chemat ă s -lă formezeă înă procesulă desf ȋur riiă ei”.ă Idealulă educa ională poart ă amprentaă
societ iiăcare-lăelaboreaz ,ăareăunăcaracterăsocial.
CarceaăM.ă (2001,ăp.ă25)ămen ioneaz :ă ֦Însuȋirileăexplicităformulateăcaădesemnan iă aiă idealuluiă
educa ională privesc:ă a)ă autonomiaă persoaneiă - capacitateaă acestuiaă deă aă priviă critică situa iileă deă
via ,ă deă aă alegeă întreă alternativeă posibile,ă propuseă sauă personală definite,ă deă aă luaă deciziiă ȋiă aă
ac ionaăînămodăindependent,ădeăaătr iădeăsineăst t tor,ădeăa-ȋiăasumaăresponsabilitateaăintegral ăaă
faptelorăȋiăaăsitua ieiăproprii;ăînăevolu iaăc treămaturitate,ăpersonalitateaăautonom ăseăfoloseȋteădeă
sprijinulăoferitădeăsocietate,ădarăevit ăînăm sur ădinăceăînăceămaiămareădependen a de aceasta; b)
creativitatea persoanei – capacitateaădeăaăseăfolosiădeăpoten ialulănaturalăspecificăuman,ădeăaăseă

82
Curriculumul – Perspective, conexiuni, experiențe

dezvoltaăpermanentăpeăsineă(autocrea)ăȋiăastfelădeăaăseăadaptaălaăcondi iileămereuăschimb toareă


ale mediului complex, de a înnoi, de a inova deăaăcontribuiălaăprogresulăsocial.”ă
Totu iă Cuco ă C.ă ă (2006,ă p.ă 189)ă puncteaz ă coerentă iă justificată cuă privireă laă utilitateaă idealuluiă
educa ionalăsubliniindăimportan aărealiz riiăuneiăoper riăconcreteăcuăacesta:ă ֦Idealul educativ, în
sine, nu este functională decâtă înă m suraă înă careă permiteă oă traducereă înă secven eă dezirabileă sauă
normative,ăprinăredimension riăsauăconcretiz riăînărealit ileă iăsitua iileăeduca ionale.”
Înă ceeaă ceă prive teă formareaă uneiă personalit iă autonome,ă disciplinaă limbaă iă literaturaă român ă
ofer ă variateă abord riă care,ă dirijateă corespunz tor,ă conducă laă asimilareaă tehniciloră deă munc ă
intelectual ,ăatâtădeăimportanteăpentruăinstruireă iăautoinstruireăpeădurataăîntregiiăvie i.
Dintreăacesteăabord riăexemplific măhartaăconceptual ,ătabelulă iădiagramaăcauzeloră iăefectelor.ă
H r ileăconceptualeă(conceptualămaps)ăsauăh r ileăcognitiveă(cognitiveămaps)ăseădefinescăastfelăcaă
fiindă oă imagineă aă moduluiă deă gândire,ă sim ireă ȋiă în elegereă aleă elevuluiă careă leă elaboreaz ,ă laă
început simplist, apoiătotămaiăcomplete,ădevenindăoăprocedur ădeălucruălaădiferiteădiscipline,ădară
ȋiă interă ȋiă transdisciplinar.ă Acesteă instrumenteă presupună opera iiă deă analiz ,ă identificareă aă
semnifica ieiăconcepteloră(prinăproceduraădeăierarhizare),ăcompara ii,ăclasific riăȋiăra ionamente.ă
H r ileăconceptualeăsauă„formulareleădeăargumentare”ăpunăaccentulăpeărela iileăcareăseăstabilescă
întreăcunoȋtin eleăpeăcareăleăareăelevul,ăpeămodulăînăcareăfiecareăelevăîȋiăorganizeaz ăexperien a,ă
ideile,ădarăȋiămodulădeăaplicareăalăacestora.
Exemplific măînăceleăceăurmeaz ăoăhart ăconceptual ăceăabordeaz ăsubiectulă ֦Nuvela”ă iăpoateă
fiăfolosit ăînăcadrulăuneiărecapitul riăpentruăevaluareaăna ional ,ălaăclasaăaăVIII-a.

Nuvela
Specie a genului
epic

Cadru spațio-
Personaje A țiu e Conflict
temporal

Bine Mai dezvoltat Stru turată pe u


Clar precizat Interior Exterior
Individualizate de ât la s hiță singur fir narativ

83
Curriculumul – Perspective, conexiuni, experiențe

Hartaăconceptual ăpoateăfiăabordat ăînăcontexteăvariate,ăatâtăînăactivit ileădeăcomprehensiuneăaă


textuluiă literar,ă câtă iă înă ceeaă ceă prive teă reactualizareaă informa iiloră deă teorieă literar ă sauă înă
argumentareaăuneiăopinii.ăÎnăprincipiu,ărealizareaăuneiăastfelădeăh r iălaăoraădeăliteraturaăromân ă
dezvolt ăabilit ileădeăanaliz ,ădeărela ioareăconceptual ă iăclasificareăaăinforma iei,ăabilit iăatâtă
deănecesareăînăvia aădeăziăcuăzi,ăatâtăpentruăelevi,ăcâtă iăpentruăadul iăînăîncercareaădeăaădeveniă
personalit iăautonome,ăcapabileădeăautoinstruire.
Oă alt ă form ă deă organizareă grafic ă ceă esteă necesar ă adeseaă înă cadrulă procesuluiă deă
înv areă esteă tabelul.ă Acestaă presupuneă organizareaă iă structurareaă informa ieiă dup ă anumiteă
criterii.ăExemplific măînăceleăceăurmeaz ăutilizareaăuneiătabelăînăcadrulăuneiălec iiădeădobândireă
deăcuno tin e,ămomentulăfiindăcelăalălecturiiădirijate,ătextulăstudiatăfiindă ֦Dou ăloturi”ădeăI.ăLucaă
Caragiale.
Personaje Timp Spa iuă
Lefter Popescu Ieri Acas ă
Doamna Popescu Seara Laăber rieă
d. capitan Pandele De atâtea ceasuri Laăcan ilerieă
Diagrama cauzeloră iă efecteloră este,ă înă perspectivaă Emanueleiă Ilieă (2008,ă p.189)ă ֦metoda care
const ăîntr-oăconstituireăaădiagramelorăcauzeloră iăaăefectului/efectelorăunuiăfenomenăsauăaăuneiă
probleme”.
În principiu,ă presupuneă analizareaă temeiă deă discutată iă stabilirea cauzelor care au
determinată acelă evenimentă deosebit.ă Grafic,ă efectulă seă treceă peă axaă principală iă peă ramurileă
acesteiaăseănoteaz ăcauzeleăprincipaleăcareăl-auădeterminat.ăEleăfiindăcorespondenteăîntreb rilor:ă
Cine? Cum? Unde? De ce? Ce s-a întâmplat?
În încercarea de a stabili cauzele uciderii lui Nechifor Lipan (Baltagul de M. Sadoveanu) elevii
potă descoperi:ăîncredereaăînă fal iăprieteni,ă c l toriaăluiă Lipană cuăbaniă mul iă asupraăsa,ăc l toriaă
iarnaăînălocuriăsinguratice,ăc l toriaăf r ăcinevaădeăîncredere,ădorin aăluiăBogzaă iăaăluiăCu uiădeăaă
seăîmbog iăetc.
În concluzie, cele trei demersuri prezentate, propuse elevilor sistematic în cadrul orelor de
literatur ăromân ,ăvorăoptimizaăcompeten eleăelevilorădeăanaliz ă iăsistematizareăaăinforma ieiăînă
înercareaă deă aă sesizaă distin iileă dintreă cauzeleă iă simtomeleă uneiă problemeă pentruă g sireaă
autonomeăaăsolu ieiăpotrivite.ă

84
Curriculumul – Perspective, conexiuni, experiențe

RevenindălaăapreciereaăluiăC.ăCuco ,ăesteănecesarăcaăidealulăeduca ionalăs ăfieăunulăambi ios,ădar,ă


înăacela iătimp,ăs ăpoat ăfiă֦construit”ăconcretăînăcadrulădisciplinelorădeăstudiu,ălaă coal .

Bibliografie:
Nicola Ioan,Tratatădeăpedagogieăşcolar ,ăAramis,ăBucure tiă2000
Carcea M, coord., Introducere în pedagogie, ed. “GH.ăASACHI”,ăIa i,ă2001
Cuco ,ăConstantin, Pedagogie. Edi iaăaăII-a rev zut ă iăad ugit ,ăed.ăPolirom,ăIa i,ă2006
Ilie Emanuela, Didacticaălimbiiăromân ,ăPolirom,ăIa i,ă2008.
Nicu, A.,Curs de pedagogie, dppd.ulbsibiu.ro.

Educa iaăprinăcon tientizareă– exemple de bune practici

Prof. Mihailovici Bianca Valeria, Liceul Tehnologic


Pucioasaă iăprof.ăStereaăElenaăCarmen,ă coalaăGimnazial ăăăăăă
”Prof.ăIlieăPopescu” otângaă

Înă contextulă actual,ă educa iaă nonformal ă areă ună caracteră flexibilă ȋiă vineăînă întâmpinareaă
diferitelor nevoi de formare a grupurilor socialeă dară iă pentruă fiecareă persoan .ă Activit ileă
nonformaleă permită momenteă deă abstractizare,ă prină extragereaă deă cunoȋtin eă dină via aă practic ;ă
scoateă dină educa ie,ă func iaă deă predare,ă l sândă locă func ieiă deă înv are;ă eleviiă suntă implica iă înă
proiectarea, organizareaăȋiădesf ȋurareaăacestorăactivit i;ăareăcaracterăfacultativăsauăop ional;ănuă
seă pună note,ă nuă seă faceă oă evaluareă riguroas ;ă permiteă punereaă înă valoareă aă aptitudiniloră ȋiă
intereselorăcopiilorăȋiătinerilor;ăpermiteăoămareăvarietateădeăforme,ăflexibilitateăsporit ăaăformelor,ă
cunoaȋteă modalit iă diferiteă deă finan are;ă faciliteaz ă promovareaă munciiă înă echip ă ȋiă aă unuiă
demersăpluriăsauăinterdisciplinar;ăaccentueaz ăobiectiveădeătipăformativ-educativ.
Educa iaă nonformal ă ofer ă ună setă deă experien eă sociale necesare, utile pentru fiecare
copil,ătân răsauăadult,ăcomplementarizândăcelelalteăformeădeăeduca ieăprinăvalorificareaătimpuluiă
liber,ă dină punctă deă vedereă educa ională aă experien eloră deă via ă aleă elevilor,ă prină participareă

85
Curriculumul – Perspective, conexiuni, experiențe

voluntar ,ăindividual ăsauăcolectiv ă iăofer ăoăgamaălarg ădeăac iuniăȋiăposibilitateaăfiec ruiăelevă


deă aă decideă laă ceă activit iă s ă participe.ă Deă asemenea,ă dezvolt ă competen eleă pentruă via ă ȋiă
preg tireaă tineriloră pentruă aă deveniă cet eniă activi,ă iară peă lâng ă informa iileă ȋiă competen eleă
specificeă anumitoră domeniiă deă activitateă înă careă seă încadreaz ă proiecteleă sauă activit ileă
nonformale,ă eleviiă îȋiă dezvolt ă ȋiă capacit iă organizatorice,ă capacit iă deă autogospod rire,ă deă
managementă ală timpului,ă deă gândireă critic ,ă deă adoptareă aă unoră decizii sau rezolvare de
probleme.ă Aceastaă sprijin ,ă directă ȋiă indirect,ă ac iunileă ȋiă influen eleă sistemuluiă deă înv mântă
prină dou ă circuiteă pedagogiceă principale:unulă situată înă afaraă clasei,ă iară cel laltă situată înă afaraă
colii.
Prin implicarea în activit iă careă s ă valorificeă nevoiaă deă comunicare,ă deă rela ionare,ă deă
autocunoaȋtere,ă deă manifestareă artistic ,ă adolescentulă deă aziă poateă deveniă adultulă lipsită deă
inhibi ii,ăcapabilăs ăcomuniceăasertiv,ăcareăareăîncredereăînăsineăȋiăpoateăluaădeciziileăpotrivite de
unulăsingur.ăProiecteleăeduca ionaleădevinăastfelăformeădeăorganizareăaăunorăactivit iăatractive.
Prin implementarea proiectului antidrog - Spunemă DAă uneiă vie iă f r ă vicii,ă
ÎMPREUN !ă dorimă s ă prevenimă consumulă deă droguriă înă rândulă adolescen iloră din grupa de
vârst ă14ă– 19 ani
Argument. Consumulădeădroguriăaăluatăformaăunuiăfenomenăsocialăînă araănoastr ,ăpopula iaăceaă
maiăexpus ăacestuiăcomportamentăfiindăadolescen iiăȋiătinerii.ăăă
Adolescen iiăȋiătineriiăsuntăceiămaiăexpuȋiăconsumuluiădeoareceăadolescen aăesteăvârstaălaă
careă seă formeaz ă identitateaă deă sine,ă seă definitiveaz ă personalitatea,ă seă construiescă principiiă deă
via ;ă adolescentulăesteăînăc utareădeămodele,ăiarădac ămodeleleăsuntăreprezentateădeăpersonajeă
negative,ăcreȋteăposibilitateaăcaăadolescentulăs ăadopteăcomportamentulămodeluluiăs u.ăAstfelădeă
personajeăpotăfiăprietenii,ăprofesorii,ăcolegiiădeăclas ,ăp rin ii.
Adolescen iiătindăs ăadopteăcomportamenteădeăriscăprecumă consumulădeăalcool,ătutunăȋiă
droguri, deoarece prin prisma dorin eiăsaleădeăaăfiăunicăaceȋtiaăadopt ăformeădeăconduit ăceăseă
încadreaz ă înă treiă tipuriă principaleă (J.ă Rousseltă ,,Adolescentul,ă acestă necunoscut”):ă conduitaă
revoltei - adolescentulărefuz ăsistematicăȋiăostentativăceeaăceăaăînv atăsauăaăfostăobligatăs ăînve e;ă
elă adopt ă atitudiniă negativiste,ă contraziceă f r ă temei,ă ironizeaz ,ă utilizeaz ă ună limbajă ieȋită dină
comun, de multe ori agresiv; conduita închiderii în sine - seăinteriorizeaz ,ăseăizoleaz ,ăaspecteă
careă determin ă îndep rtareaă deă societate;ă conduitaă exalt riiă ȋiă aă afirm riiă - adolescentulă caut ă

86
Curriculumul – Perspective, conexiuni, experiențe

confruntareaăcuăal iiăpentruăa-ȋiăverificaăcalit ileăfiziceăȋiăintelectuale,ăadopt ăatitudiniăextremeă


fa ădeătotăceeaăceădispre uieȋteăsauăconcord ăcuăatitudinileăsale.
Descrierea proiectului
Titlul proiectului: SpunemăDAăuneiăvie iăf r ăvicii,ăÎMPREUN !ă
Obiectivul general al proiectului
Prevenireaă iă reducereaă consumuluiă deă alcoolă ȋiă deă cannabisă printreă eleviiă deă liceuă iă
gimnaziu;ăinformareaăcuăprivireălaăeduca iaăpentruăs n tate,ăămediuă iăcomunicare..
Obiective specifice
Obiectiv specific 1- Crearea unei pagini de socializare cu titlul proiectului pe care vor fi postate
activit ileădinăcadrulăproiectului.ă
Obiectiv specific 2 - Amenajarea unui panou al proiectului.
Obiectiv specific 3 - Identificarea unor factoriădeăriscăȋiă deăprotec ieăimplica iăînă consumulă deă
droguriălaăvârstaăadolescen eiăȋiăselectareaăunorăinforma iiăsemnificativeădespreădroguri,ăcuărolăînă
înt rireaă factoriloră deă protec ie,ă înă cadrulă dezbateriiă cuă temaă ,,Fiiă st pânulă proprieiă vie i!”,ă cu
participareaăreprezentan ilorăAsocia ieiăDREPT.
Obiectiv specific 4 - Informareaăcuăprivireălaăriscurileăpeăcareăleăimplic ăconsumulădeăsubstan eă
psihoactive,ă activitateă realizat ă deă c treă Centrulă deă Prevenire,ă Evaluareă iă Consiliereă Antidrogă
Dâmbovi a, în rândul elevilor de la clasele a VII-a, a VIII-a, a IX-a, a X-a, a XI-a si a XII-a.
Obiectiv specific 5 - Realizareaă unuiă concursă deă eseuriă ȋiă pictur ă cuă temaă ,,Viciile,ă caleaă spreă
nic ieri!”ălaăcareăparticip ă20ădeăeleviătalentan iăaiăliceului.ăActivitateaăconst ăînărealizareaăunuiă
atelierădeălucruăcoordonatădeăprof.ăSperan aăEnescuădeălaăClubulăCopiilorăPucioasa.
Obiectiv specific 6 - Consiliereă iăcon tientizareăasupraăriscurilorăpeăcareăleăpresupuneăconsumulă
deăsubstan eăpsihoactiveăînăcadrulăîntâlnirii cu tema: ,,Drogurile- capcan ăaăsufletuluiă iăpedeapsaă
aămin ii!”ăorganizat ădeăăCentrulăEuropeăDirectălaăcareăparticip ă30ădeăeleviădinceleădou ă coli.
Obiectiv specific 7 - Optimizareaă rela ieiă coal ă – familie – societate în cadrul lectoratului cu
p rin iiă,,Drogul,ăp catămultiplu”,ăorganizatădeăASCORăTârgoviȋteălaăcareăparticip ăă20ădeăp rin iă
ai elevilor.
Obiectiv specific 8 - Dezvoltareaăsentimentuluiădeăresponsabilitateăȋiăalegereaăunuiăstilădeăvia ă
s n tosăprinăactivitateaăinteractiv ă,,Anturajulă iăviciile”,ăorganizat ădeăPoli iaăOra uluiăPucioasa,ăă
laăcareăparticip ă40ădeăelevi.
Perioadaădeădeşf urare:ă13 martie-31 mai 2017

87
Curriculumul – Perspective, conexiuni, experiențe

Grupă int
Beneficiariădirec i:
120ăeleviădinăînv mântulăliceală iă40ăeleviădinăînv mântulăgimnazial
20ădeăp rin i
20 de cadre didactice
Beneficiar indirect - Comunitateaălocal
Parteneri:
Clubul Copiilor Pucioasa
coalaăGimnazial ă”Prof.ăIlieăPopescu” otânga
Centrul Europe Direct
Poli iaăoraȋuluiăPucioasa
Asocia iaăDREPT
CentrulădeăPrevenire,ăEvaluareă iăConsiliereăAntidrogăDâmbovi a
ASCOR
Descriereaăactivit ilor
1.ăPreg tireaăȋiăpromovareaăcampanieiă– 23 martie – 7 aprilie 2017
Înăaceast ăsapt mân ăpropun toriiăvorăfaceăcunoscutăproiectulăȋiăactivit ileăceăseăvorăderulaăînă
cadrulăunorăîntalniriăcuăConsiliulăȊcolarăal ElevilorăȋiăcuăConsilulăProfesoralădinăcadrulăLiceuluiă
Tehnologic Pucioasa. Vaă fiă creat ă oă pagin ă deă socializareă cuă titlulă proiectuluiă peă careă vaă ă fiă
postat,ăpentruăînceput,ăcalendarulăactivit ilorădeăproiect.ăVaăfiăamenajatăunăpanouăalăproiectuluiă
la locăvizibil,ăpeăholulăliceului.ă(activitateăceăcorespundeăObiectivuluiăspecifică1ăȋiăObiectivuluiă
specific 2)
2. Derularea.
Dezbatere cu tema ,,Fiiăst pânulăproprieiăvie i!”ălaăcareăparticip ă40ădeăeleviădinăclaseleăaăIX-a
ȋiăaăX-a. Întalnirea va avea loc cu participareaăreprezentan ilorăAsocia ieiăDREPTă– s pt mânaă4-
7 aprilie 2016- (activitate ce corespunde Obiectivului specific 3)
Informare cuăprivireălaăriscurileăpeăcareăleăimplic ăconsumulădeăsubstan eăpsihoactive.ăAceast ă
activitateă seă realizeaz ă deă c treă Centrulă deă Prevenire,ă Evaluareă iă Consiliereă Antidrogă
Dâmbovi a,ă înă rândulă eleviloră deă laă claseleă aă IX-a, a X-a, a XI-a si a XII-a.ă Discu iileă suntă
interactive,ă eleviiă pună întreb riă cuă u urin ă colegiloră voluntari.ă (activitateă ceă corespundeă
Obiectivului specific 4)

88
Curriculumul – Perspective, conexiuni, experiențe

Concursă deă eseuriă şiă pictur ă cuă tema ,,ă Viciile,ă caleaă spreă nic ieri!”ă laă careă particip ă 20ă deă
eleviătalentan iăaiăliceului.ăActivitateaăconst ăînărealizareaăunuiăatelierădeălucruăcoordonatădeăprof.ă
Speran aă Enescuă deă laă Clubulă Copiiloră Pucioasa.ă Lucr rileă voră fiă afiȋateă înă spa iulă specială
amenajatăpentruăproiectăȋiăvorăfiăpostateăpeăpaginaădeăsocializareaăaăproiectului.ăLucrareaăcareăvaă
primi cele mai multe aprecieri, comentarii pozitive va deveni sigla proiectului - s pt mânaă10-14
aprilie 2017. (activitate ce corespunde Obiectivului specific 5)
Întâlnire cu tema: ,,Drogurile- capcan ă aă sufletuluiă iă pedeapsaă aă min ii!”ă ă organizat ă deăă
Centrulă Europeă Directă laă careă particip ă 30ă deă eleviă liceeniă dină claseleă aă XI-aă ȋiă aă XII-a, în
vederea prezent riiă efecteloră droguriloră asupraă personalit iiă adolescen iloră -2-5 mai 2017
(activitate ce corespunde Obiectivului specific 6)
Lectoratăcuăp rin ii ,,Drogul,ăp catămultiplu”,ăorganizatădeăASCORăTârgoviȋteălaăcareăparticip ăă
20ădeăp rin iăaiăelevilor liceeni, cu scopul de a readuce în prim plan rolul fundamental al familiei
înăeduca iaăcopiilor- s pt mânaă8-12 mai 2017. (activitate ce corespunde Obiectivului specific 7)
Activitateă interactiv ,,Anturajulă iă viciile”,ă organizat ă deă Poli iaă Ora uluiă Pucioasa, la care
particip ă20ădeăeleviăliceeni- s pt mânaă15-20 mai 2017. (activitate ce corespunde Obiectivului
specific 8)
3. Evaluarea.
Seă vaă realizaă dup ă fiecareă activitateă propus ă prină aplicareaă deă chestionare,ă fiȋeă deă feed-back.
Întrucât toate activit ileă voră fiă promovateă peă paginaă proiectului,ă num rulă deă acces ri,ă post ri,ă
comentariiăconstituieăunăindicatorădeăevaluareăalăimpactuluiăactivit ilorăasupraăelevilorăliceuluiăȋiă
aăcomunit ii.ăSeăvaărealizaăunăalbumăalăproiectuluiăînăs pt mânaă22-27 mai 2017.
4. Sustenabilitate.
Diseminariăorganizateălaănivelulăliceelorădinănordulăjude ului.
Articoleăînăpresaălocal ă
Men inereaăȋiăactualizareaăpaginiiăproiectuluiăcuăinforma iiăutileăȋiăăpost riămotiva ionale
Men inereaăsiăactualizareaăpanouluiăproiectului cu elemente noi.

89
Curriculumul – Perspective, conexiuni, experiențe

-Rolulădisciplinelorăop ionaleăînăformareaăabilit ilorădeăvia ălaăeleviiăcuădeficien ă


de auz

profesor psihopedagog Mocian Cristina Ioana

Liceul Tehnologic SpeciŢl pentru Deficien i de

Auz Cluj-NŢpocŢ, jude ul Cluj

Oameniiă cuă ajutorulă sim uriloră experimenteaz ă lumeaă înconjuratoare, acestea fiind
instrumenteleă prină careă înva ă ȋiă comunic .ă Multitudineaă deă informa iiă accesateă cuă ajutorulă
sim urilorăpermiteăfiec ruiăomăîn elegereaălumiiăînconjur toareăȋiăasigur ăoăcâtămaiăbun ăintegrareăaă
acestuia în societate.
Elevulăcuădeficien ădeăauz,ădatorit ăparticularit ilorăsaleădeădezvoltareănuăîn elegeădeă
celeămaiămulteăoriăceeaăceăseăpetreceăînăjurulăs u.ăElătrebuieăs ăînve eăbazându-se mai mult pe
activit ileă cuă aplicabilitateă practic ,ă careă îiă stimuleaz ă interesulă pentruă cunoaȋtereă ȋiă îiă
faciliteaz ăcontactulăcuărealitateaăînconjur toare.
Curriculumulă laă Deciziaă Ȋcoliiă permiteă alegereaă ȋiă creareaă deă disciplineă op ionaleă careă
asigur ,ăpentruăelevulăcuădeficin ădeăauz,ăăînsuȋireaădeăno iuniănoi,ăasociereaăcunoȋtin elor unei
disciplineă cuă no iuniă dină alt ă disciplin ,ă permită abordareaă trans-, pluri-,ă interdisciplinar ă aă
temelorăȋiăaprofundareaălorăprinăactivit iăcentrateăpeăaplicabilitateaăcunoȋtin elorăînăpractic .
Disciplineleă op ionale,ă prină activit ileă dină cadrulă lor,ă ducă laă dezvoltareaă aten ieiă
distributive,ă aă memoriei,ă gândirii,ă imagina ieiă ȋiă aă vocabularului.ă Prină intermediulă loră
cunoȋtin eleă eleviloră cunoscă ună saltă calitativ,ă acesteaă trezindu-le curiozitatea, interesul,
formându-le atitudini, deprinderi, ducândălaămotivareaălorăȋiălaăapari iaădorin eiădeăautodep ȋire.ă
Predareaă interă ȋiă transdisciplinar ă aă op ionaleloră puneă accentulă simultană peă aspecteleă
multipleă aleă dezvolt riiă copilului:ă intelectual ,ă emo ional ,ă social ,ă fizic ă ȋiă estetic .ă
Interdisciplinaritateaă asigur ă formareaă uneiă leg turiă întreă cunoȋtin eleă necesareă elevuluiă înă
procesulă instruirii,ă favorizândă parcurgereaă cuă succesă aă trepteloră urm toareă înă înv are,ă înă
vedereaăasigur riiăuneiă form riăcontinueăaăacestuia. Procesulăînv riiătrebuieăs ărealizezeăprină
cercetare,ăădescoperire,ăprinăinterrela ionareaăcunoȋtin elorătransmiseăcuăceleăde inuteădeăelevi,ă

90
Curriculumul – Perspective, conexiuni, experiențe

prinăintermediulărealiz riiăconexiunilorăîntreădiferiteleădiscipline. Corelareaăcunoȋtin elorădeălaă


diferitele discipline duce la formareaăȋiădezvoltareaăflexibilit iiăgândirii,ălaăoămaiăbun ăfixareăȋiă
sistematizareăaăcunoȋtin elor,ălaăcapacitatateaădeăaăaplicaăacesteăcunoȋtin eăînăpractic .ăăăăăăăăăăăă
Prină programeă op ionaleă deă tipul:ă Matematic ă distractiv , Gramatic ă aplicat ,ă Micii
Informaticieni,ăC l torieăînălumeaăfinaciar ,ăLecturileăcopil rieiăelevulădeficientădeăauzăînva ă
prină descoperire,ă îȋiă formeaz ă anumiteă deprinderi:ă deă calcul,ă deă m surare,ă ă deă vorbireă corect ă
din punct de vedere gramatical, de utilizare a calculatorului,ădeăutilizareăaăbanilor,ăaăbugetelorăȋiă
creareăaăproiectelor;ăîȋiăîmbun t eȋteăvocabularul,ăîȋiădezvolt ăimagina iaăȋiăcunoȋtin ele.
Matematica distractivă urm reşteă însuşireaă şiă dezvoltarea no iuniloră matematiceă
prin joc. Jocul este o activitateăăspecificăuman ,ădominant ăînăcopilarie,ăprinăcareăindividulăîȋiă
satisfaceăimediatăpropriileădorin e,ăac ionândăconȋtientăȋiăliberăînălumeaăimaginar ăpeăcareăȋi-o
creaz ăsingur.ăEăformaăspecific ăprinăcareăcopilulăseădezvolt ăȋiăasimileaz ăcunoȋtin e.
Op ionalulă r spundeă nevoiloră deă dezvoltareă aă personalit iiă elevilor,ă oferindă ună cadruă
propiceă pentruă fundamentareaă deprinderiloră deă muncaă înă echip ,ă pentruă oă înv areă activ ă ȋiă
pentruădezvoltareaăcreativit ii.
Prin studierea acestui op ionalăseăasigur :
 men inereaăinteresuluiăelevuluiăpentruăstudiulămatematicii;
 prezentareaăinforma iilorăîntr-un ansamblu sistematic, accesibil;
 parcurgereaăunorătemeăăceăprezint ăinteresăpentruăelevi,ăcareătranscedă
grani eleădiferitelorădiscipline,ăorganizândăcunoaȋtereaăcaăunătotăunitar,ă
închegat;
 valorizareaăachizi iileăanterioareăaleăfiec ruiăelev,ăconsiderându-leăancor ăînă
achizi ionareaănoilorăabilit iăȋiăcapacit i;
 preg tireaăelevuluiăpentruărezolvareaăunorăsitua iiăproblematiceădinăvia aă
cotidian ăprinăcultivareaăperseveren ei,ăîncrederiiăînăsine,ăvoin eiădeăaăduceă
laăbunăsfârȋităunălucruăînceput;
 transformareaăăunorălec iiădificileăînăjocuriărelaxante,ăacesteaăducândăla
dezvoltarea încrederiiăînăfor eleăproprii,ălaăstimulareaăspirituluiăcompetitivăȋiăăă
aămotiva ieiădeăaăduceălaăbunăsfârȋităunălucruăînceput.
Programulăop ionalăGramatic ăaplicat ăurm reȋteăformareaădeprinderilorădeăvorbireăȋiă
scriereăcorect ăpeăbaz ădeăjocuri,ăimplic ăparticipareaăactiv ăȋiădirect ăaăelevilorălaăexplicareaăȋiă

91
Curriculumul – Perspective, conexiuni, experiențe

în elegereaăcunoȋtin elorădeălimb ,ădeăortografieăȋiăpunctua ie,ădeăîmbog ire,ădezvoltareăȋiă


precizareăaăvocabularului,ădeăexprimareăcorect ,ăoral ăȋiăscris .
Prin intermediulăacestuiăop ionalăelevulăîȋiădezvolt ăvocabularul,ăîȋiăformeaz ăno iuniădeă
morfologie,ăîȋiăcorectez ăortografiaăȋiă punctua ia,ăcon inutulăparcursă fiindăstructurată înă func ieă
deădezvoltareaăintelectual ăaăelevilor,ăjocurileăaleseăfiindădiverseăȋiăatr g toare.
Înă societateaă actual ,ă utilizareaă computeruluiă s-aă transformată treptată dină pl cereă înă
necesitateă ȋiă deă aceeaă prină op ionalulă Micii Informaticieni eleviiă îȋiă formeaz ă cunoȋtin eleă ȋiă
deprinderileă necesareă oper riiă peă calculator,ă seă familiarizeaz ă ă cuă utilizareaă ă Internetuluiă ȋiă aă
unoră aplica iiă informatice.ă Prină formareaă deprinderiloră deă utilizareă aă calculatoruluiă ȋiă aă
Internetului,ăeleviiădeăfaptăînva ăs ăleăutilizezeăpeăacesteaăînăaflareaăno iunilorăspecificeăoric ruiă
domeniu, computerul devenind un instrumentă deă baz ă înă preg tireaă loră ȋcolar ă ȋiă ună factoră
esen ialăînăintegrareaăacestoraăînăcadrulăcomunit iiădinăcareăfacăparte.
Educa iaăactual ăurm reȋteăformareaăunuiăelevăaăc ruiăpreg tireătrebuieăs ăfieăorientat ă
spreăintegrareaăsaăeuropean ,ăprin dezvoltarea celor opt competen e cheie: comunicare în limba
matern , comunicare în limbi str ine, competen e matematice ȋi competen e de baz în ȋtiin e ȋi
tehnologii, competen a digital , a înv a s înve i, competen e sociale ȋi civice, spirit de
ini iativ ȋi antreprenoriat, sensibilizare ȋi exprimare cultural .
Op ionalulăC l torieăînălumeaăfinanciar ăcontribuie la dezvoltarea competen elor cheie
pentru educa ia pe parcursul întregii vie i, îndeosebi în ceea ce priveȋte urm toarele domenii:
 spirit de ini iativ ȋi antreprenoriat;
 competen e sociale ȋi civice;
 comunicare în limba matern ;
 competen aădigital ;
 a înv a s înve i.
Acestă op ională prezint ăelevilorăimportan aăuneiă educa iiă economice,ăcontribuindăastfelă
laăîn elegereaăproblemelorăzilniceăcuăcareăseăconfrunt ăoriceăindivid.ăPrin intermediul acestuia
eleviiă descoper ă obiceiurileă deă baz ă aleă lumiiă financiareă moderneă ȋiă îȋiă însuȋescă anumiteă
instrumente practice de calcul. Printr-oă diversitateă deă activit iă interesante,ă eleviiă stabilescă
leg turaădintreăno iunileăînsuȋiteăînăcadrulăacestuiăop ionalăȋiărolurileăpeăcareăleăvorăîndepliniăînă
societateă caă adul i.ă Peă parcursulă acestuiaă eleviiă îȋiă valorific propria lor experien ,

92
Curriculumul – Perspective, conexiuni, experiențe

formându-ȋi ȋi exersându-ȋi unele deprinderi ȋi atitudini,ă îȋiă dezvolt ă oă gândireă practic ă ȋiă
analitic ,ăunăcomportamentăresponsabil,ătoateăacesteaăducândălaădezvoltareaăpersonalit iiălor.
Studiereaă acestuiă op ională implic ă însuȋireaă deă no iuniă dină cadrulă disciplineloră
corespunz toareă ariiloră curriculare:ă Omă şiă societate, Matematic ă şiă ştiinţeă aleă naturii,ă Arte,ă
Tehnologii.
Aceast ădisciplin ăareăunăcaracter practic-aplicativ ȋi impune respectarea unor exigen e
ale înv rii durabile, printre care:
 utilizarea unor strategii didactice care s pun accent pe:
 construc ia progresiv a cunoȋtin elor, exersarea ȋi consolidarea abilit ilor elevilor;
 abord ri inter ȋi transdisciplinare;
 înv area prin ac iune, realizarea unor activit i bazate pe sarcini concrete;
 alternarea formelor de activitate (individual ,ăpe perechi ȋi în grupuri mici);
 utilizarea unor metode active ca: înv area prin descoperire, înv area prin cooperare,
studiul de caz, jocul de rol, metode de gândireă analitic ă ȋi critic , realizarea de portofolii,
realizarea de proiecte, lucrul pe calculator/internet;
 utilizarea, în activitatea didactic ,ă a calculatorului ca mijloc modern de instruire, care s
permit subordonarea utiliz rii tehnologiei informa iei ȋi a comunica iilor, în vederea
desf ȋur rii unor lec iiăinteractive, atractive.
Prin lectur ,ă fiecareă omă îȋiă formeaz ă anumiteă modeleă deă comportament.ă Cartea ne
înso eȋteă peă fiecareă înă continuaă aventur ă aă cunoaȋterii,ă poveȋtileă constituindă oă modalitateă
fundamental ădeăcomunicareăaăfiin eiăumane.ă Lectura,ăreprezint ăoăprovocareăpentruăelevulăcuă
deficien ă deă auz,ă vocabularulă acestuiaă fiindă extremă deă redus.ă Formareaă abilit iloră deă
comunicare prin intermediul limbajului verbal constituie unul dintre obiectivele fundamentale
aleă activit iiă educativeă ȋiă recuperatoriiă pentruă aceȋtiă elevi.ă Prină intermediulă op ionaluluiă
Lecturileă copil rieiă elevulă îȋiă formeaz ă priceperiă ȋiă deprinderi,ă tehniciă deă înv areă ȋiă deă
comunicare,ă îȋiă formeaz ă caracterulă ȋiă îȋiă dezvolt ă personalitatea.ă Lecturaă sprijin ă elevulă înă
efortulădeăaăîn elegeălumeaăînconjur toare,ădeăaăseăîn elegeăpeăelăînsuȋiăînărela ieăcuăceilal i,ădeăa-
ȋiăconstruiăidentitatea.
Prinăparcurgereaădisciplinelorăop ionaleăeleviiăcuădeficien ădeăauzăîȋiăformeaz :
 competen eădeătipăcognitiv;

93
Curriculumul – Perspective, conexiuni, experiențe

 capacit iădeătipăcreativăprinăelaborareaădeăidei,ădeăsolu iiăoriginale, prin rezolvarea


deăsitua iiăproblem ,ăinvestigare,ăcercetare;ă
 capacit iăreflexiveăcareăducălaăautocunoaȋtere,ăautoapreciere,ăadaptareălaăăăăăăăă
mediu;
 capacit iădeăintegrareăsocial ăprinăactivit iădeăinterac ionare,ăcooperare;
 capacit iăcomunicativeăcareăimplic ăpercepereaăȋiătransmitereaămesajelor,
comunicareaăverbal ,ănonverbal ;ă
 abilit iămotrice etc.
Programeleăop ionaleăprinăobiectiveleălorădeăreferin ,ătraverseaz ăbariereleădisciplinelor,ă
organizândăcunoaȋtereaăcaăunătotăunitar,ăasigur ăparticipareaăactiv ăaăelevilorăfundamentat ăpeă
principiulăînv riiăprinăac iune,ăcultiv ăcooperareaăȋiănuăcompeti ia,ăauăaspectădeăjocărespectândă
astfelă particularit ileă vârsteiă ȋiă valorific ă inteligen aă dominant ă aă fiec ruiă copil:ă lingvistic ,ă
logico - matematic ,ăspa ială– vizual ,ăcorporală– kinestezic ,ăăprinădiversificareaăsarcinilorădeă
înv are.

Bibliografie:

1. Chiran, Rodica, 2010, Cumăseăadministreaz ăbugetulăfamiliei,ăEdituraăAramisăPrint,ăBucureȋti


2. Chiran, Rodica, 2010, Cumăs ădezvolţiăo afacere, EdituraăAramisăPrint,ăBucureȋti
3. Simionic ,ă ă Elenaă Ță Caraiman,ă Florica,ă 1998,ă Matematica prin joc – metodic , Editura
Polirom,ăIaȋi
4. Ardelean, Delia & Pop, Livia, 2011, Strategiiădidacticeăînăperspectivaătransdisciplinar , suport
de curs aflat la adresa http://mentoratrural.pmu.ro /
sites/default/files/ResurseEducationale/63055_modul_1_strategii%20transfinal.pdf
5. Conde, Roxana, Proiectareaăorganizareaăşiăevaluareaăactivit ţilorădidactice
CurriculumălaăDeciziaăŞcoliiă– Proiectareăcurricular ,ăimplementare,
evaluare, suport de curs aflat la adresa http://lmg.ttv.ubbcluj.ro/cursuri/
lectie/disciplina-4-curriculum-la-decizia-scolii-proiectare-curriculara-
implementare-evaluare-2/
6. MECTS,ăProgramaăȋcolar ăpentruăgimnaziuă- disciplinaăop ional ăEducaţieăfinanciar ,ăaprobat ă
prin Ordinul ministrului cu nr. 5817/6.10.2010, www.edu.ro

94
Curriculumul – Perspective, conexiuni, experiențe

Relevan aăcurriculum-uluiăpentruăindividă iăsocietate

MUNTEANUă TEFANIAăCARMEN,ă COALAăGIMNAZIAL ăHANGU,ă


NEAM

Conceptul de curriculumă traseaz ă oă direc ieă fundamental ă înă proiectareaă iă dezvoltareaă


educa iei:ă

- în sens larg – întreagaă experien ă deă înv areă atâtă ceaă conceput ă deă coal ,ă câtă iă ceaă
interiorizat ădeăelev,ăcareăseădesf oar ăînăcadrulăprogramuluiă colarăzilnică iăînăafara lui,
prinăactivit iăeduca ionaleădeătipănonformal;
- în sens restrâns – ansamblulădocumenteloră colareădeătipăreglatorăînăcareăseăconsemneaz ă
dateleăesen ialeăcuăprivireălaăproceseleăeducativeă iăexperien eleădeăînv are.
Curriculum-ul a fost propusă pentruă aă sintetizaăansamblulă deă a tept riă exprimateă deă coal ă
fa ădeăunătân răcapabilăs ăr spund ăexigen elorăunorărealit iăînăschimbare:
 Capacit iă superioareă deă gândireă critic ă iă divergent ă înă m sur ă s -iă ajuteă peă eleviă s ă
utilizezeăcuno tin eleă i competen eleădobânditeăînădiferiteăsitua ii;
 Motiva iaă iă disponibilitateaă deă aă r spundeă înă modă adecvată laă schimbare,ă caă premis ă aă
oric reiădezvolt riăpersonale;
 Capacit iădeăinser ieăsocial ăactiv ,ăal turiădeăunăsetădeăatitudiniă iădeăvaloriăpersonalizate,
careăvorăpermiteăelevilorăparticipareaălaăvia aăuneiăsociet iădeschiseă iădemocratice.
coalaă iă curriculum-ulă trebuieă s ă ofereă ună cadruă coerentă iă flexibil,ă înă cooperarea,ă
gândireaăindependent ,ăopiniaăliberăexprimat ,ătoleran a,ăvalorileăasumateădeăfiecareăînăparteăs ă
constituie dimensiuni obligatorii.
Elaborarea curriculum-uluiă presupuneă gândireaă iă structurareaă situa iiloră deă înv areă
efectiv ă înă careă voră fiă angrena iă elevii,ă ac iuneă ceă reclam ă cuă necesitateă prefigurareaă
experien elorădeăînv areăpeăcareăleăvorăparcurgeăace tia.ăUnăcurriculumăînăeduca ieătrebuieăs ă
fieăînăprimulărândărelevantăprinăelăînsu i,ăadic ăs ăcon in ă iăs ăpromovezeăceeaăceăesteăesen ial,ă
util,ăpl cut,ăoportun,ăbenefică iăfezabil.
Din punct de vedere structurală iăfunc ionalăprinăconstituireaăunuiăcurriculum,ătrebuieăs ă
seăofereăr spunsuriălaăîntreb rile:

95
Curriculumul – Perspective, conexiuni, experiențe

 Cui? iăseăadreseaz ăsauăCine? suntăsubiec iiăinstruirii;


 De ce? sau Pentru ce? esteănevoieăs ăseăparcurg ăprogramăpreconizat;
 Ce? trebuieăpredatăsauăînv at;
 Cum? vomărealizaăpredareaă iăînv area;
 Înăceăcondi ii? se va derula o activitate;
 Cumăseăevalueaz ?.
Atunciăcândăsuntemăpu iăînăfa aărealiz riiăunuiăcurriculumătrebuieăs ă inemăcontădeă iăde:ă
s ă fieă orientată peă elev,ă peă nevoi,ă cerin eă individuale,ă s ă fieă axată peă procesă iă peă flexibilitateaăă
oferteiă deă înv are,ă deschidereaă s ă fieă spreă nevoiă prezenteă iă deschidereă spreă viitor,ă nevoiă
ulterioareădeăformare,ăs ăexisteăunămediuăeducativădeschis.
Caracteristicile unui curriculum eficient:
 Adecvarea la realitateaăromâneasc ;
 Permeabilitateaă fa ă deă ă tendin eleă iă criteriileă interna ionaleă înă domeniulă elabor riiă
curricular;
 Coeren aălaănivelulăcomponentelorăuneiăariiăcurriculareă iălaănivelulăraportuluiăacestuiaă
cuăfinalit ileăsistemuluiădeăînv are;
 Pertinen aăînăraportăcuăobiectiveleăeduca ionale;
 Transparen a;
 Articulareaă optim ă aă etapeloră procesuluiă curricular:ă proiectare,ă elaborare,ă aplicare,ă
revizuireăpermanent .
Laăsfâr itulăcicluluiădeăînv mântăobligatoriu,ăelevulăarătrebuiăs ăfiăacumulatăurm toarele
competen e:
 Competen eă deă comunicareă înă limbaă matern ă şiă înă dou ă limbiă deă circula ieă
interna ional :
 S ăcomunice,ăorală iăscris,ăînălimbaărom n ;
 S ăcomunice,ăorală iăscris,ăînădou ălimbiăstr ineădeăcircula ie;
 S ă analizezeă ună textă scris,ă s ă evaluezeă oă expunereă oral ,ă s ă poat ă comunicaă aprecierileă
sale asupra celor receptate.
 Competen eăfundamentaleădeămatematic ,ăştiin eăşiătehnologie:
 S ăpoat ăefectuaăcalculeăaritmeticeăînăscris,ăcuăcalculatorul,ămintal.
 S ăutilizezeăaparatulămatematicăpentruărezolvarea problemelor cotidiene.

96
Curriculumul – Perspective, conexiuni, experiențe

 S ărecunoasc ,ădescrieă iăoperaăcuăfiguriăgeometriceăplaneă iăînăspa iuă


 S ăutilizezeăcorectăm rimileăuzuale,ăunit ileădeăm sur ă iăconversiaăacestora.
 S ăposedeăcuno tin eă tiin ificeăelementareărelativeălaăUnivers,ăP mânt,ămateriaănevieă iă
materia vie.
 S ă posedeă cuno tin eă legateă deă mediulă înconjur tor,ă protec iaă acestuia,ă interac iuneaă
via -mediu,ăs ăoperezeăcuăeleăînăvia aădeăziăcuăzi.
 S ăposedeăcuno tin eătehnologiceăsuficienteăpentruăutilizareaăaparaturiiădinăspa iul casnic .
 Competen eă digitaleă (deă utilizareă aă tehnologieiă informa ieiă pentruă cunoaştereă şiă
rezolvarea de probleme):
 S ăutilizezeăcalculatorulă iăinternetulăpentruăactivit iăcurente.
 S ăposedeăabilit iădeăăselectareaă iăprocesareaăinforma iei.
 Competen eă axiologiceă sauă deă valorizareă (necesareă pentruă participareaă activ ă şiă
responsabil ălaăvia aăsocial ):
 S ăcunoasc ăregulileădeăconvie uireăsocial ă iădemocratic;ă
 S ă aib ă oă scar ă deă valoriă bazat ă peă drepturieă iă obliga iileă cet ene ti,ă s - iă defineasc ;ă
propriileăatitudiniăfa ădeămediulăsocial,ăeconomic,ăpolitic.
 Competen eăpentruămanagementulăvie iiăpersonaleăşiăalăevolu ieiăînăcarier ;
 S ăaib ăcapacitateaăs - iămanagerizezeăpropriaăcarieraăprofesional ă iăsocial;ă
 S - iăcunoasc ăpropriileăaptitudini iăpoten iale,ăs ăleăexploatezeăînăfolosulăpropriuă iă ală
societ ii ;
 S ă aib ă deschidereă spreă diverseă sectoareă deă activitate,ă peă careă s ă leă considereă egală deă
importante ;
 S ă aib ă deprinderiă deă igien ă personal ,ă cuno tin eă deă protec ieă împotrivaă boliloră i
p strareaăs n t ii.
Nuătrebuieăs ăuit măc ăvaloareaăunuiăprogramăeduca ionalăesteăînăfunc ieăde:ăeduca ieă iă
educatori,ă obiectiveă educa ionaleă urm rite,ă con inuturileă instructiv-educativ vehiculate, strategii
deăinstruireăutilizate,ăcondi iileăspa iale,ătemporaleă iămateriale,ăstrategiiădeăevaluareăutilizate.
Importan aăintroduceriiăconceptuluiădeăcurriculumăesteăeviden iat ănuădoarădinăpunctădeă
vedereăteoretic,ăciămaiăalesăpractic,ăprinăconcentrareaăpeăactivit iădeăformareăaăelevului.

97
Curriculumul – Perspective, conexiuni, experiențe

Conceptul de curriculum permite proiectarea parcursurilor pedagogice, luând în


considerareăatâtădreptulădeă anseăegaleăînăeduca ie,ăcâtă iănevoiaăpersonaliz riiăcurriculum-ului,
prin dezvoltarea unor rute educative individuale.
Abordareaăcurricular ă i sistemic ăaăînv mântuluiăromânescăîlăapropieădeăstandardeleă
europene,ăgenerândăreformareaăsaă i,ămen inândăcalitateaădeătransmi torădeătradi iiă iădeăvaloriă
na ionaleăaăprocesuluiăinstructivăeducativ.

BIBLIOGRAFIE:
Liliana Sacara, Iulia Cristina Dumitriu, PSIHOPEDAGOGIE, editura Alma Mater,
Bac u,2007

Educa iaăintercultural ă- un demers necesar pentru combaterea


discrimin riiăasupraăcopiluluiădeăvârst ă colar

Nicolae Andra- Ileana,ă coalaă”MihaiăViteazul”,ăTârgovi te


BanuăDaniela,ă coalaă“DoraăDalles”,ăBuc ani

Educa iaăintercultural ăareădou ăaspecteăprincipale:


- celebreaz ă iă recunoa teă normalitateaă diversit iiă înă toateă mediileă umaneă iă sensibilizeaz ă
educabilulălaăideeaăc ăoameniiăauădezvoltatămoduriădiferiteădeăvia ,ăobiceiuriă iăviziuniăasupra
vie iiă iăc ăacesteaănuăfacădecâtăs ăîmbog easc ăvie ileăfiec ruiaădintreănoi;
- promoveaz ăegalitateaă iădrepturileăomului,ăreprezentândăînăacela iătimpăoăprovocareălaăadresaă
comportamentelor discriminatorii. (Tormey, 2006, p.1)
Prinăeduca iaăintercultural ăseăurm re teăîmbog ireaăspiritual ăaă colarilor,ăcultivareaătoleran eiă
iăaărespeculuiăpentruăvalorileă iăcredin eleăcelorlal i,ădară iăpreg tireaăacestoraăpentruăaădeveniă
cet eniăresponsabiliăînăcontextulăna ională iăEuropeanăalăuneiăcomunit iăglobale.
A aă cumă spuneam,ă educa iaă nuă doară reflect ă realit ileă societ ii,ă dară îiă iă influen eaz ă
dezvoltarea.ă Astfel,ă institu iileă deă înv mântă auă ună rolă importantă înă creareaă uneiă societ iă
interculturale.ă Chiară dac ă educa iaă nuă î iă poateă asumaă înă totalitate responsabilitatea în

98
Curriculumul – Perspective, conexiuni, experiențe

combatereaădiscrimin riiă iăpromovareaăinterculturalit ii,ăeaăcontribuieăsemnificativălaăformareaă


laăcopiiăaăunorăatitudini,ădeprinderi,ăvaloriă iăcuno tin e.ăOăeduca ieăintercultural ăesteăvaloroas ă
pentruă c ă ofer ă copiiloră oă baz ă necesar ă pentruă aă puteaă faceă parteă dintr-o societate
multicultural .
To iăcopiiiădinăcomunitateătrebuieăs ăaib ăaccesălaăeduca ie,ăindiferentădeăstatulăsocial.ă
Înăzoneleăcuăunăprocentajăridicată alăcopiilorădeăalteăetnii,ăesteănecesar ăadaptareaăcurriculei, în
sensulă reflect riiă diversit iiă culturale,ă aă accesibiliz riiă programeiă pentruă copiiiă proveni iă dină
grupuriăenticeăminoritare,ăsporireaăexperien elorăinterculturaleăaleătuturorăcopiilor,ăcreareaăuneiă
culturiă inclusiveă aă institu iiloră deă înv mânt.ă Înă acesteă institu ii,ă curriculumulă trebuieă s ă fieă
individualizat,ă activit ileă didacticeă s ă seă desf oareă înă parteneriată cuă profesoriă deă sprijină sauă
consilieriă colari,ăiarăp rin iiăs ăfieăparteăintegrant ăaăprocesuluiăeduca ional.ăOă coal ăincluziv ,ă
intercultural ă trebuieă s ă vin ă înă întâmpinareaă nevoiloră uneiă societ iă “pentruă to i”,ă inclusivă aă
copiilorăceănuăpotăfaceăfa ăcerin elorăuneiă coliăobi nuite.ăEduca iaăintercultural ăareămenireaădeă
aăseătransformaăpermanent,ădeăaăseăadaptaăcerin elorăcopiilor,ădeăaăeliminaăbariereleădeăînv areă
iă participareă aleă celoră vulnerabiliă laă marginalizare,ă excluziuneă sauă discriminare.ă Condi iaă
esen ial ă esteă deă aă seă adresaă tuturoră copiilor,ă deă a-iă valorizaă iă deă aă leă oferiă abilit iă deă lucru,ă
competen eă iăcuno tin eăde baz .ă
Principiileăpeăbazaăc roraăeduca iaăintercultural ădevineăeficient ăsunt:
 Principiulă egalit iiă deă drepturi.ă Fiecareă individă areă dreptulă laă oă dezvoltareă social ă iă
intelectual ă proprieă iă trebuieă s ă beneficiezeă deă ansaă deă a- iă atingeă propriulă poten ială deă
dezvoltare.
 Principiulă unicit ii.ă Fiecareă individă esteă unic.ă Fiecareă individă esteă unică prină interese,ă
abilit i,ămotiva iiă iăareănevoieăs ăseădezvolte.
 Principiulădiversit ii.ăTrebuieăcreatăaltăsistemădeăeduca ieăcareăs ă in ăcontăădeădiversitate.
 Principiulă accesuluiă iă ală particip rii.ă To iă ceiă careă auă nevoiă sauă cerin eă specialeă deă
înv areă i/ăsauădizabilit iătrebuieăs ăaib ăaccesălaăoăeduca ieăadecvat ă iădeăcalitate.ă
Rolulăeduca ieiăinterculturaleăesteădeăaăîmbun t iăactivit ileădeăînv are.ăProcesulăeduca ională
esteă legată deă via aă iă experien eleă deă înv areă aleă fiec ruiă copil,ă a adară esteă necesar ă oă strâns ă
colaborareă întreă profesoriă iă copii,ă întreă copii,ă întreă profesoriă iă familiileă copiiloră iă chiară
comunitate. Toate acestea vin în sprijinulă incluziuniiă educativeă iă socialeă aă copiiloră deă etnieă
rom .

99
Curriculumul – Perspective, conexiuni, experiențe

Oă Strategieă aă Guvernuluiă Românieiă aă fostă adoptat ă înă 2001ă privindă îmbun t ireaă situa ieiă
romilor,ă strategiaă constândă înă elaborareaă unuiă documentă reperă pentruă ceiă careă auă dorită s ă
dezvolteă iăs ăimplementezeăprogrameăînăacestăsens,ăf r ăaăfiăalocată iăunăbugetăcareăs ăsus in ă
acesteăini iative.
Înă comunit ileă defavorizate,ă cuă nivelă deă instruireă sc zută rataă abandonuluiă colară esteă mare.ă
Sus inereaăeduca ieiăînă acesteăzoneăreprezint ăsolu iaăpentruăoferireaădeă anseăegaleămembriloră
comunit ii.ăPrinăeduca ieăfiecareăcopilăî iăconstruie teăstimaădeăsine,ăîncredreaăînăfor eleăpropriiă
iă speran aă pentruă oă via ă maiă bun .ă Laă vârsteă miciă seă formeaz ă bazaă viitoareiă personalit iă aă
copilului, fiind necesar ă implicareaă familiei,ă aă institu iiloră iă aă comunit ii.ă Deă celeă maiă multeă
ori,ă copiiiă romiă nuă auă accesă sauă chiară abandoneaz ă educa iaă timpurie,ă cuă implica iiă negativeă
graveăasupraălor,ăcaăviitoriăadul iă iăasupraăcomunit iiădinăcareăfacăparteă iăasupraăsociet ii.
Rataă crescut ă aă abandonuluiă înă înv mântulă pre colară seă înregistreaz ă atunciă cândă exist ă
deficien eă deă managementă ală resurseloră umaneă careă lucreaz ă cuă copiiiă romi,ă suntă tolerateă
comportamenteă iă practiciă discriminatoriiă f r ă aă con tientizaă c ă potă deveniă oă problem ă înă
dezvoltareaăulterioar ăaăcopiilor.ăCadreleădidacticeănuăsuntămul umiteădeăcondi iileădeălucru,ănuă
auă instrumenteleă necesareă pentruă oă bun ă comunicare,ă organizareă iă desf urareă aă activit ilor,ă
familiaăcopiluluiănuăseăimplic înăeduca ie,ăfaptăcareăduceălaălipsaăunuiălocădeămunc ă iăimplicită
laă s r cie.ă Înă comunit ileă deă romiă interesulă pentruă educa ieă esteă deosebită deă sc zut,ă p rin iiă
analfabe iăsauăsemi-analfabe iănuăauăposibilitateaăs ăofereăcopiilorăaltătipădeăeduca ie,ădecât cel
primitădeăei.ăNuăauăposibilitateaăs ăspun ăcopiluluiăoăpovesteălaăculcare,ăăs -lăînve eăs ănumereă
sauăs ăcoloreze.ăDar,ăpentruăc ălaăvârst ăpre colar ăcopiiiăpotădeprindeăcomportamenteăcivilizate,ă
corectitudineă iă respectă pentruămediulă educa ional, ace tiaătrebuieă adu iă laăgr dini .ăPentruă c ă
acas ănuăauăposibilitateaădeăaăprimiăoăeduca ieăcorespunz toare,ăesteăabsolutănecesarăs ăparcurg ă
etapeleă colariz riiădeălaăceleămaiămiciăvârste,ăpentruăaăseăputeaăintegraăînăsocietateăcuădrepturiă iă
responsabilit iădepline.
Efecteleăpsihologiceăaleădiscrimin riiăasupraăcopiluluiădeăvârst ă colar :
“Mami,ădeăceăGianiăareăpieleaăneagr ?ăPentruăc ăelăs-aăn scutănoapteaă iăeuăm-amăn scutăziua?”ă
suntă întreb riă adresateă deă oă feti ă deă 6ă ani,ă mameiă sale,ă dup ă prima ziă deă clas ă preg titoare.ă
Întrebareaă eiă aă r masă f r ă r spuns,ă pentruă c ă mamaă nuă aă tiută cumă s ă reac ioneze.ă S -iă spun ă
copiluluiăeiăc ădeăfaptăGianiăesteădeăalt ăetnie?ăProbabilăc ănuăarăfiăîn elesă iăarăfiăadresată iămaiă
multeă întreb riă incomode.ă Mamaă aă alesă s -iă povesteasc ă peă ună tonă u oră amuzată doamneiă

100
Curriculumul – Perspective, conexiuni, experiențe

întâmplareaă iă s ă oă roageă s ă oă scoat ă dină încurc tur .ă Destulă deă gravă esteă faptulă c ă aceast ă
întâmplareă poateă fiă considerat ă unaă fericit ,ă întrucâtă majoritateaă p rin iloră afla iă înă aceast ă
situa ieă ară fiă interzisă copiluluiă s ă vorbeasc ă sauă s ă seă joaceă cuă celă cuă pieleaă maiă închis ă laă
culoare,ăsauăchiarăs -lămuteădeălaăoăclas ăcareăareă iăastfelădeăcopii.
Devineăastfelăesen ialărolulădeămediatorăalăcadruluiădidactic.ăEsteăcapabil ădoamnaăs ăintegrezeă
copiii iă p rin iiă romiă într-ună colectivă deă majoritariă români?ă R spunsulă seă afl ,ă dină p cate,ă înă
abilit ileădoamneiădeăaăfiăunăbunăconsilier,ădarămaiăalesăunăomădeschisă iătolerant.
Exist ,ălaănivelăsocial,ătendin eădeădiscriminareăaăromilor,ăcaămembriăaiăunuiăgrup social
defavorizat.ăOăconsecin ăpsihologic ădistructiv ăesteăinteriorizareaăimaginiiănegativeăaăromiloră
i adoptarea unor comportamente negative, anti-sociale, în acord cu previziunile acestor
stereotipuri.
Dină nefericire,ă copiiiă no triă crescă într-o societateă înă careă prejudec ileă iă discriminareaă
exist .ăDe iăauăfostăimplementateălegiă iămulteăatitudiniănegativeăs-au schimbat, bigotismul bazat
peă prejudec iă rasiale,ă enticeă sauă religioaseă faceă parteă dină via aă deă ziă cuă ziă aă copiiloră iă aă
familiilor lor.
Copiiiă suntă expu iă laă diferiteă culturiă prină intermediulă media.ă Eiă înva ă iă î iă formeaz ă
opiniiădespreăoameniă iăevenimenteădină ar ă iădinălume.ăEsteădeciănevoieăs -iăajut măpeăcopiiăs ă
înve eăs ăîn eleag ă iăs ăapreciezeădiversitatea.ăZilnicăeiăsunt expu iămoduluiăînăcareăuniiăindiviziă
suntă aprecia iă maiă multă sauă maiă pu ină peă bazaă sexului,ă vârstei,ă culoriiă sauă aă studiilor.ă Potă
con tientizaă anumiteă tensiuni,ă ună tratamentă preferen ial,ă sauă faptulă c ă opiniileă iă dorin eleă loră
suntămaiăpu inăluateăînăseam ădinăcauzaăvârsteiălor.ă
Laă vârst ă colar ,ă copiiiă potă aveaă deă suferită dac ă suntă expu iă prejudec iloră sauă
discrimin rii.ă Prejudec ileă creeaz ă tensiuniă socialeă iă emo ionaleă careă potă provocaă team ,ă
anxietateă i,ă ocazional,ă ostilitate iă chiară violen .ă Stimaă deă sineă iă încredereaă înă sineă aă celoră
ridiculiza iăpotăfiăafectate,ădeterminându-iăs ăseăsimt ăneaccepta iăsauăchiarănedemni.ăCopil riaă
nuămaiăesteăoăperioad ăfericit ă iă lipsit ădeă griji.ă Cândăseăîntâmpl ăacestă lucru,ăăperforman eleă
colare scad, eiăpotădeveniădepresivi,ăizola iăsocial.ă
Esteă importantă s ă ajut mă copiiiă s ă reac ionezeă pozitivă laă diversitate.ă Prejudec ileă seă
înva ălaăvârsteăfragedeădeălaăp rin i,ădeălaăal iăcopii,ăpersoaneăsauăchiarăinstitu ii.ăÎnăjurulăvârsteiă
de 4 ani, copiii devinăcon tien iădeădiferen eleădintreăoameni,ăînăprimulărândădeăcaracteristicileă
fizice,ă deă limbajă iă nume,ă iă maiă târziuă deă religieă iă diferen eă culturale.ă Uneori,ă eiă începă s ă seă

101
Curriculumul – Perspective, conexiuni, experiențe

defineasc ă iă s - iă g seasc ă identitateaă raportându-se la ceea ce-i face diferi iă fa ă deă ceilal i,ă
ceeaăceăesteăperfectănormal.ăPeăm sur ăceătineriiăîncearc ăs ăîn eleag ăparticularit ileăceăneăfacă
diferi i,ă eiă potă fiă influen atiă deă stereptipuri.ă Astfel,ă nuă numaiă c - iă dezvolt ă oă imagineă
distorsionat ădespreăpersoaneleăîntâlnite, darăpotăajungeăs ădezvolteăatitudiniă iăcomportamenteă
deăintoleran .ăInstitu iileădeăînv mântăarătrebuiăs ăfieămaiămultădecâtăunălocăînăcareăseătransmită
iăseăasimileaz ăcuno tin e,ăarătrebuiăs ăpromovezeăbuna-în elegereă iăcooperareaăîntreăoameni,ă iă
nuă prejudec ile. Copiiiă romiă nuă suntă maiă r iă sauă maiă pu ină dota iă decâtă copiiiă dintr-un mediu
socialăînst rit.ăDiferen aăesteădata,ăînătimp,ădeălipsaăeduca iei.ăÎnăRomânia,ăprincipalaăpreocupareă
oăreprezint ăăincluziuneaăcopiilorăromi,ăpreg tireaăacestora prinăprogrameădeătipulă“Gr dini eloră
deă var ”,ă prină careă seă urm re teă reducereaă diferen eloră deă educa ieă înă momentulă colariz rii,ă
problemaă consilieriiă copiiloră discrimina iă fiindă rezolvat ă laă scar ă redus ,ă numaiă înă anumiteă
comunit iăcareăbeneficiaz ădeăsprijinulăorganiza ieiăSalva iăCopiii.ă
Laănivelămondialăîns ,ăexist ăstudiiăprivindăefecteleănegativeăaleădiscrimin riiăcopiilor,ăînăcareăseă
afirm ă c ă majoritateaă acestoră cazuriă seă manifest ă înă institu iileă deă înv mânt.ă S-a observat la
copiii care au suferitădiverseăformeădeădiscriminareăunulăsauămaiămulteăsimptomeăaleătulbur riiă
s n t iiămentale,ăcumăarăfiădepresia,ăhiperactivitateă iădeficitădeăaten ie,ăproblemeăatitudinaleă iă
comportamentale.ă“P rin ii,ăpsihologiiă iăprofesoriiăarătrebuiăs ăcon tientizezeăc ădiscriminareaă
rasial ăsauăetnic ăînă coal ăsauăînăafaraăeiăpoateădeterminaălaăcopiiătulbur riăaleăst riiămentaleădeă
s n tateă.”ă(dr. Coker, 2011, p. 24)
Bibliografie
1. Bunescu, Gh. (1998). Şcoalaăşiăvalorileămorale.ăBucureȋti:ăEdituraăDidactic ăȋiăPedagogic .
2. Cozma, T. (coord.). (2001). Oă nou ă provocareă pentruă educaţie:ă interculturalitatea.ă Iaȋi:ă
Editura Polirom.
3. Cucoȋ,ăC.ă(2000).ăEducaţia.ăDimensiuniăculturaleăşiăinterculturale. Iaȋi:ăEdituraăPolirom.ă
4. Rus, C. (2005). Educaţiaă intercultural ă şiă problematica romilor. Institutul Intercultural
Timiȋoara
5. ***. (2007). Ordinăprivindăinterzicereaăsegreg riiăşcolareăaăcopiilorăromiăşiăaprobareaă
Metodologieiă pentruă prevenireaă şiă eliminareaă segreg riiă şcolareă aă copiiloră romi.
Bucureȋti:ăMinisterulăEduca ieiăȋi Cercet rii.ăCabinetăMinistru.ăNră1540.

102
Curriculumul – Perspective, conexiuni, experiențe

Competen eăînămatematicaădeăliceu

Ni igu ăAna-Maria

Liceulă„VoievodulăMircea”ăTârgovi te,ăDâmbovi a

Finalit ileăeduca iei sunt dimensiuni definitorii, sau componente structurale si strategice
ale procesului de formareăsiăinstruireăcareădauăsensul,ăorientarea,ădirec iaăsiăperspectivaăac iuniiă
educative.Finalit ileă constituieă totodat ,ă factorulă determinantă ală strategieiă educa ionale,ă fiindă
componentaăcareăorienteaz ăsiădirec ioneaz ăalteăcomponente,ăcumăarăfi:ăcon inutul,ăorganizarea,ă
strategiile de predare – înv areă iădeăevaluare,ărela iileădintreăcomponenteăetc.
Categoriileăfinalit ilorăeduca ionaleăsuntăideal,ăscop,ăobiectiv
Idealulăeduca ională esteă categoriaăceaămaiă general ăaăfinalit iiă iă cuprindeăaspira iile in
materieădeăeduca ieăaleăuneiăna iuniă iăgenera ii,ăsauăaleăuneiăepoci.ă
Scopurile pedagogice desemneaz ă finalit ileă macrostructuraleă careă definescă liniileă
generaleădeăpolitic ăaăeduca iei,ă elaborateăînă concordan ăcuăidealulăpedagogic, careăorienteaz ă
valorică ac iunileă deă formareă – dezvoltareă aă personalit iiă proiectateă iă realizateă ină cadrulă
sistemuluiădeăînv mânt.
Obiectiveleă educa ionaleă suntă finalit iă careă auă ună nivelă redusă deă generalitateă iă seă
realizeaz ă înă intervale reduse de timp, referindu-seă laă lec iiă sauă secven eă deă lec ii.ă Eleă suntă
enun uriăcareădescriuăînătermeniăexac iărezultateleăa teptateăaăfiăob inuteălaăfinalulăuneiăsecven eă
deăinstruireă(Stan,ă2001).ăÎntotdeaunaăeleăseăreferaălaăachizi iiădeăîncorporat,ăredate în termeni de
comportamenteăconcrete,ăvizibile,ăm surabileă iăobservabileă(Cuco ,ă1999).
Finalit ileă auă evoluată dină zonaă cunoȋtin elor,ă spreă ceaă aă scopuriloră (instructivă –
educative),ă deă aiciă înă zonaă obiectiveloră ȋi,ă înă ultimeleă dou ă –trei decenii, înă zonaă form riiă
competen elor.ăFinalit ileăîns ăsuntăjudecateăȋiădintr-oăperspectiv ămaiălarg ,ăreferitoareălaăîntregă
procesulă deăinstruireăpreuniversitar .ăAcesteaăcuprindă profilulă deăformare,ăfinalit ileăpeă cicluriă
deă înv mânt,ă peă cicluriă curriculare ȋiă claseă ȋiă diferiteleă tipuriă deă finalit iă (obiectiveă sauă
con inuturi).

103
Curriculumul – Perspective, conexiuni, experiențe

Finalit ileăpeăcicluriăsuntădefiniteăînădocumenteleăcurriculareăreglatoare,ăiarăfinalit ileăpeă


claseăsuntăconsemnateăînăcadrulăprogramelorăȋcolareădisciplinare.
Înăprivin aăform riiăcompeten elor,ăsuntătreiăniveluriădeăaccep ieăaăacestora:
-taxonomiaăȋiădomeniileăpresupuseădeăcompeten eleă–cheie europene;
-structuraăinterioar ăaăcompeten elorăcaăfinalit i:ăcunoȋtin e,ăabilit i,ăatitudini;
-curriculumăȋcolară(careăcuprindeăcompeten eăgeneraleăȋiăcompeten eăspecifice).
Competen eleă –cheie au un caracter mult mai integrat, general, transversal, decât ariile
curriculare.ăTotodat ,ă eleăsuntăorientateăîntr-ună modă foarteăclar,ăprină defini ie,ăspreădezvoltareaă
educa ieiăpermanente.
În accep iuneaăComisieiăEuropene,ădefini iaăcompeten eloră–cheieăesteăurm toarea:ă
„Competen eleă - cheieă reprezint ă ună pachetă transferabilă ȋiă multifunc ională deă cunoȋtin e,ă
deprinderiă(abilit i)ăȋiăatitudiniădeăcareăauănevoieăto iăindiviziiăpentruăîmplinireaăȋi dezvoltarea
personal ,ă pentruă incluziuneă social ă ȋiă inser ieă profesional .ă Acesteaă trebuieă dezvoltateă pân ă laă
finalizareaă educa ieiă obligatoriiă ȋiă trebuieă s ă ac ionezeă caă ună fundamentă pentruă înv areaă înă
continuare,ăcaăparteăaăînv riiăpeăparcursulăîntregiiăvie i”.
Acesteă competen eă seă definescă printr-ună sistemă deă cunoȋtin eă –deprinderiă (abilit i)ă –
atitudini,ă auă ună caracteră transdisciplinară implicit,ă reprezint ă într-ună felă finalit ileă educa ionaleă
aleăînv mântuluiăobligatoriuă iăreprezint ăbazaăeduca ieiăpermanente.
Competen eămatematice

Cunoştin eă

numere,ăm suriăȋiăstructuriă
opera iiăfundamentaleăȋiăprezent riămatematiceădeăbaz ă
în elegereaătermenilorăȋiăaăconceptelorămatematiceă
sensibilizareaăfa ădeăproblemeleăc roraămatematicaăleăpoateăaduceăoăsolu ie
Deprinderi/ aptitudini

 aăaplicaăprincipiiăȋiăproceseămatematiceădeăbaz ăînăvia aăcotidian ,ăacas ăȋiălaăloculădeămunc ă


 aăurm riăȋiăaăevaluaădiferiteăetapeăaleăuneiăargumenta ii
 aăadoptaăunăra ionamentămatematică
 aăîn elegeăoădemonstra ieămatematic ă
 a comunica în limbaj matematic

104
Curriculumul – Perspective, conexiuni, experiențe

Atitudini

respectulăpentruăadev ră
perseveren aădeăaăg siăargumenteă
evaluareaăvalidit iiăargumentelor
Competen aăcheieămatematic ăesteăabilitateaădeăaădezvoltaăşiăaplicaăgândireaămatematic ă
cu scopul deă aă rezolvaă problemeă înă situaţiiă cotidiene.ă Aceast ă competen ă seă bazeaz ă peă
importan aă matematiciiă pentruă societateă ȋiă pentruă individ,ă caă parteă component ă aă societ ii.ă
Competen aă matematic ă implic ,ă înă diferiteă grade,ă abilitateaă ȋiă dorin aă deă aă utilizaă concepte,
reprezent ri,ă modeleă matematiceă deă aă formulaă ideiă sauă teorii,ă p reriă personale.ă Reprezent rileă
matematice la care se face referire în documente, sunt de diverse tipuri: formule, modele,
construc ii,ăgrafice,ăh r iăȋ.a.m.d.
Cunoştin ele abordate suntădeămaiămulteătipuri.ăUneleădintreăacesteaăseărefer ălaăutilitateaă
matematiciiă înă cotidianăȋiă laălimit rileăpeăcareăaceast ădisciplin ăleăimpuneăprină naturaăsa.ăAlteă
cunoȋtin eă seă reg sescă integrală înă elementeleă deă con inută aleă programelor,ă fiindă concepte sau
proceduriăutilizateăînămodăcurentăînăvia ăprecum:ăcalcululăaritmetic,ăcalcululăunorăsuprafe eăsauă
volume,ă estim rileă ȋiă aproxim rileă dară ȋiă cunoȋtin eă despreă utilizareaă sauă în elegereaă unoră
reprezent riămatematiceă peăcareăleăputemăîntâlniăînă via aă cotidian ă(informa iiăexprimateăgrafică
sau tabelar).
Deprinderile prev dăaplicareaăcunoȋtin elorăproceduraleăînăsitua iiăconcrete;ăele
reprezint ăelementulăcentralăalăacesteiăzoneădeăcompeten ăȋiăinclud,ăpeălâng ătehnici,ăprocedeeă
specifice matematicii (algoritmiiă matematici)ă ȋiă capacitateaă deă aă decideă întreă maiă multeă
ra ionamenteă posibile,ă peă celă adecvată uneiă situa iiă date,ă deă aă construiă lan uriă deă astfelă deă
ra ionamenteă privindă c treă scopulă final,ă sauă deprinderiă careă seă afl ă aparentă laă grani ă cuă alteă
competen eă aȋaă cumă esteă deprindereaă deă aă argumentaă înă modă ra ională utilizândă limbajulă
matematicii sau selectarea resurselor.
Zona atitudinilor esteămaiăslabăconturat ăcomparativăcuăalteăelementeăaleădomeniuluiădeă
competen ă cheieă matematic ă sauă cuă atitudinileă descriseă înă cadrulă altoră competen e.ă Astfel,ă
putemăafirmaăc ăatitudinileăsunt:ăinteresulăȋiăcuriozitateaăpentruăstudiulămatematiciiăînăȋcoal ăsauă
dincoloădeăȋcoal ,ăperseveren aăpentruărezolvareaăunorăsitua iiăproblem ,ădorin aădeăaăcomunicaă
rezultatele ob inute,ă manifestareaă dorin eiă deă aă exploraă experien eleă deă înv areă înă cotidiană sauă
interesădeăaărezolvaăsitua iiăproblem ăîntâlniteăînăcotidianăprinămatematic .ă

105
Curriculumul – Perspective, conexiuni, experiențe

Înă paralelă cuă dezvoltareaă competen eiă deă comunicareă înă limbaă matern ,ă seă dezvolt ă oă
parte component ă aă competen eiă deă matematic ă numit ă capacitatea de a comunica utilizând
limbajul matematic ȋiă careă areă înă vedereă urm toareleă aspecte:ă utilizareaă corect ă aă limbajuluiă
matematic,ăaătermenilorămatematici,ăselectareaăinformaţieiărelevante,ăprezentarea soluţieiăsauăaă
metodeiă aplicateă înă cazulă uneiă rezolv riă deă probleme,ă argumentareaă alegeriiă uneiă metodeă
ş.a.m.d.ăExist ,ădeăasemenea,ă competen eăspecificeăcareă apar ină competen eiă aăînv ţaăs ăînveţi,
careăseărefer ălaăasumareaăunorăroluriădiferiteădeăînv are în cadrul unui grup .
Alteă componenteă aleă competen eiă matematiceă (cunoaştereaă proceduriloră deă calculă specificeă
matematicii;ă dezvoltareaă capacit ţiloră deă explorareă /ă investigareă şiă deă rezolvareă deă probleme;ă
dezvoltareaă interesuluiă şiă aă motivaţieiă pentru studiulă şiă aplicareaă matematiciiă înă contexteă
variate)suntă dezvoltateă înă cadrulă disciplineloră ȋtiin ificeă ȋiă tehnologice(matematic ,ă fizic ,ă
chimie,ă biologie,ă tehnologie,ă informatic ,ă tehnologiaă informa iilor),ă careă propună explicită sauă
implicit dezvoltarea acesteiă competen eă prină rezolvareaă unoră probleme,ă prină aplicareaă unoră
principiiă matematice,ă metodeă sauă algoritmiă înă via aă cotidian ,ă prină folosireaă unuiă limbajă
matematică /ă ȋtiin ifică înă comunicareă sauă prină atitudiniă precumă respectulă pentruă adev r,ă
perseveren ăsauăverificareaăargumentelor.ă
Nivelăfuncţională(laăfinalulăclaseiăaăX-a)
Manifestareaădisponibilit iiăpentruăaătestaăvaloareaădeăadev răaăra ionamentelorăȋiăpentruă
oăatitudineăcritic ăfa ădeăinforma ie
Prelucrarea datelor de tip cantitativ, calitativ, structural, contextual

Utilizarea,ăînădiferiteăsitua ii,ăaăunorăinstrumenteăȋi/sauămetodeăspecificeămatematicii
Rezolvareaădeăproblemeăvariate,ăintegrândăachizi iiădinădiferiteădomeniiăaleămatematicii
Formularea argumentelor utilizate în rezolvarea unorăsitua iiăproblem

Exprimareaăcaracteristicilorămatematiceăcantitativeăsauăcalitativeăaleăuneiăsitua iiăconcrete
Nivel dezvoltat (la finalul clasei a XII-a)
Manifestareaă interesuluiă pentruă respectareaă adev ruluiă ȋiă pentruă utilizareaă matematicii,ă
valorificând avantajele oferite de aceasta
Gestionareaăeficient ăaăachizi iilorăspecificeămatematiciiă

Utilizareaă instrumenteloră ȋiă metodeloră matematiceă pentruă analizaă global ă sauă local ă aă
uneiăsitua iiădateă

106
Curriculumul – Perspective, conexiuni, experiențe

Rezolvarea de probleme diverse, utilizând conexiuni intra-ȋiăinterdisciplinare


Analizaă deă situa ii-problem ,ă înă scopulă descopeririiă deă strategiiă pentruă optimizareaă
solu iiloră
Evaluareaăvalidit iiăargumentelorăprezentateăînădiverseăsitua ii

Profilul de formare al absolventului de clasa a X-a- Competenţeămatematice


-Manifestareaăinteresuluiăpentruăidentificareaăunorădateăȋiărela iiămatematiceăȋiăcorelareaă
lorăînăcontexteă colare,ăextra- colareă iăprofesionaleă
-Exprimareaă caracteristiciloră matematiceă cantitativeă sauă calitativeă aleă unoră situa iiă
concrete, inclusiv profesionale
-Rezolvareaă unoră problemeă înă diferiteă situa ii,ă utilizândă instrumenteă ȋi/sauă metodeă
specifice matematicii
Profilul de formare al absolventului de clasa a XII-a- Competenţeămatematice
-Manifestareaă interesuluiă pentruă respectareaă adev ruluiă ȋiă pentruă utilizareaă matematicii,ă
valorificând avantajele oferite de aceasta în contexte variate
-Exprimareaă caracteristiciloră matematiceă cantitativeă sauă calitativeă aleă unoră situa iiă
concrete într-o varietate de contexte
-Utilizareaă instrumenteloră ȋiă metodeloră matematiceă pentruă analizaă uneiă situa iiă dateă sauă
pentruărezolvareaăunorăproblemeăînăsitua iiădiverseă
Ună curriculumă centrată peă competen e,ă valoriă ȋiă atitudini poateă r spundeă maiă bineă
cerin elorăactualeăaleăvie iiăsocialeăȋiăprofesionale,ăaleăpie ei muncii, centrând demersul didactic
peăachizi iileăconcreteăaleăelevului.ă
Din perspectiva pred rii,ă profesorulă devineă organizatoră ală unoră experien eă deă înv are
relevanteă pentruă eleviă ȋiă poateă sporiă aceast relevan prin utilizarea unui larg evantai de
instrumenteăȋiăresurseădidactice.ăProblematizarea,ălucrulăpeăproiecte,ănegociereaădevinăpuncteădeă
reperăaleăpred rii.ă
Înv area devineă ună procesă clară orientată careă sporeȋteă motiva iaă pentruă ac iune;ă
competen eleă angajeaz ă achizi iileă anterioareă aleă elevului,ă iară posibilitateaă concret deă “aă face”ă
anumiteălucruriăcaăurmareăaăform riiăcompeten eiăcreȋteămotiva iaăpentruă înv are.ă
Acestămodelădeăproiectareăcurricular ăasigur oăorientareămultămaiădirect spre evaluare.
Astfel,ăleg turaădintreăcurriculumăȋiăevaluareădevineămaiătransparent ăȋiămaiăeficient .ăEvaluareaă
devineă explicită formativ ă ȋiă seă poateă faceă înă situa iiă reale.ă Nivelulă competen eiă esteă uȋoră deă

107
Curriculumul – Perspective, conexiuni, experiențe

evaluată prină stabilireaă unoră seturiă deă criterii/indicatoriă deă performan .ă Seă treceă astfelă de la
asigurareaăegalit iiăȋanselorădeăaccesăȋiădeătratamentăpedagogic,ălaăegalitateaădeăcerin e

Bibliografie:
1.ăOctavianăMândru ,ăLumini aăCatan ,ăMarilenaăMândru ă- Didacticaăform riiă
competențelorăcercetare–dezvoltare–inovare–formare -2012- Centrul deăDidactic ăȋiăEduca ieă
Permanent ,ăUniversitateaădeăVestă„VasileăGoldiȋ”,ăUniversityăPressăARADă
2. www.ise.ro/wp-content/.../12/Document- politici-curriculum_final;
3. www.ise.ro/wp-content/uploads/2015/12/Profilul-de-formare-al-absolventului;
4. www.creeaza.com/didactica/didactica-pedagogie/Finalitatile-educatiei
5 Mihaela Singer, Cristian Voica- DidacticaăariilorăcurriculareăMatematic ăşiăŞtiinţe ale
Naturii, Tehnologii -2010- Programădeăconversieăprofesional ălaănivelăpostuniversitarăpentruăcadreleă
didacticeădinăînv mântulăpreuniversitar.

108
Curriculumul – Perspective, conexiuni, experiențe

Armonicele fizicii si armonia muzicii

Prof.ăP tr coiuăAna-Maria,ăLiceulădeăArteăConstantinăBr iloiu,ăTg-Jiu

Prof.ăBîzocuăCodru aăNicoleta,ăColegiulăTehnicăNr.ă2ăTg-Jiu

„Muzicaăesteăesteăoălegatur ăîntreăarmoniaăuniversal ă iăceaăuman ”

Asa cum spunea filozoful grec, Platon ,, Muzica este arta cu materialul cel mai
imaterial”,ă acesastaă deoareceă neă afl mă peă ună terenă invizibilă ,ă imaterial,ă iară undeleă sonore,ă
propagatoareă deă suneteă muzicaleă suntă celeă careă facă ă posibil ă vrajaă muzicii,ă întocmaiă caă oă
baghet ă ă magic ă aă dirijoruluiă uneiă orchestre,ă similar ă cuă baghetaă magic ă aă zâneloră buneă dină
poveşti.ă iăînămuzic ăintervine,ăcaă iăînăpoezie,ăcadențaăşiăm sura;ănumaiăa aăseăasigur ătr iniciaă
iă esteticaă opereloră muzicale.ă Cumă cadențaă şiă m suraă înseamn ă matematic ,ă iat ă legaturaă
strans ădintreăarta care poateăexprimaătoateăsentimenteleăomene tiăşi tiințaăcertitudinii.ă”
Muzicaăesteăunăsistemăstructuratălaănivelăînaltăsiăoămodalitateăexcep ional ădeăcomunicareă
aăinforma iilorăsiădeăaădescriereăaăacestora".ăSunetulănuăesteădirec ional.ăDacaăurm re tiăunăgrafic,
trebuieă saă aiă ochiiă pironi iă asupraă ecranuluiă pentruă aă sesizaă modific rile.ă Ină momentulă înă careă
cau iăoăvaloareăspecificaăintr-unăansambluăuria ,ăvaăfiămultămaiădificilăsaălocalizeziăaceaăvaloareă
înă cadrulă unuiă grafic.ă G sireaă uneiă neregularit iă înă cadrul unei piese muzicale nu poate fi o
ac iuneău oar .ăSunetulăesteăincomparabilămaiăbogatădecâtăvizualul.ăAcestaădinăurmaăareădoară3ă
dimensiuni, pe când sunetul are capacitatea de a înmagazina mult mai multe date si informatii.
Leg turaădintreămuzic ăsiăfizic ăseăpoateădiscutaăprinătermeniiăă"Armonice- Armonie".
Monocordul lui Pitagora

Acum 2500 ani Pitagora matematician, filozof, muzician s-aăocupatădeăcoardeă iăcaăomădeă tiin ă
iă caă iubitoră deă muzic ,ă efectuândă primeleă cercet riă asupraă vibra ieiă lor, asupra sunetelor
muzicaleă iăasupra legilorăcareăleăguverneaz . El a folosit monocordul- oăcoard ăcuălungimeaădeă
120ăcmăîntins ăpeăoăcutieădeărezonan ăcuăajutorulăunorăgreut i.ăCuăacestăaparatăelăaăstabilităc ,ă
cuăcâtăgreut ileăceăîntindăcoardaăsuntămaiămariăcuăatâtăsunetulăeămaiăînalt.ăLaăaceea iătensiuneăoă
coard ămaiălung ,ămaiăgreaă iămaiăgroas ăemiteăsuneteămaiăgraveădecâtăoăcoard ămaiăscurt ,ămaiă

109
Curriculumul – Perspective, conexiuni, experiențe

u oar ,ămaiăsub ire.ăPitagoraănuăaveaămijloaceădeăaănum raăvibra iileăcoardeiă iăniciănuăcuno teaă


no iunea deă frecven .ă Pentruă elă ună sunetă eraă definită deă oă anumit ă lungimeă deă coard ă sauă deă oă
por iuneădintr-oăcoard ăîntins .ăConvenabilăPitagoraăaăobservatăc ădac ăfixeaz - de exemplu un
pragămobil,ăpunctulădeămijlocăalăcoardei,ăfiecareăjum tateădeăcoard ăvibreaz ădândăunăsunetămaiă
înaltă iăanumeăoctavaăfundamental .ăDac ăseăăfixeaz ăpunctulăcoardeiălaă1/3ădinălungimeaăcoardeiă
seă ob ineă ună sunetă iă maiă înalt,ă cvinta sunetului anterior, a octavei, sau duodecima sunetului
fundamental,ă astfelă auă ap rută armonicele coardelor,ă mergândă dină cvint ă înă cvint .ă Sunetulă
fundamentalăareăfrecven aăceaămaiămic .ăăS ăpresupunemăc ămonocordulăcuăcoardaăsaădeă120ăcmă
d ăsunetulădo(mic)ăţă66Hz,ăcareăseămaiănume teăprinăconven ieăprimaăarmonic ăaăcoardei. Dac ă
coardaăvibreaz ăpeătoat ălungimeaă eiă întreă2ăpuncteăseăconstat ăunăventruădeă amplitudine,ăcareă
constituieăprimaăarmonic .ăDac ăseăcreeaz ăunăalătreileaăpunctăfixălaă½ădinăcoard ,ăseăconstat ăc ă
celeă dou ă por iuni(60cm)ă vibreaz ă cuă frecven aă dubl ă frecven eiă fundamentaleă acestă sunet se
aude tot ca un do, mai înalt la octava primului, fiind o a doua armonica (f=132Hz). Divizând
coardaă înă treiă p r iă (40cm)ă oă por iuneă dină aceastaă d ă frecven aă deă treiă oriă maiă mareă decată ă ceaă
fundamental (ă fţ198Hz),ă ceeaă ceă corespundeă noteiă Sol, cvinta octavei 1, adica cea de a treia
armonic .ăS-aăconstatatăc ăf cândăînăcontinuareăs ăvibrezeăpor iuniăcuălungimeaădeă4,ă5ăoriămaiă
mic ădecâtă ini ial ăseăvorăauziă suneteăătotămaiăînalteăăcuăfrecven eămultipluă întregăaiă frecven eiă
fundamentale.ăMiȋcareaădeăoscila ieăaăcoardelorăareălocăînăa aăfelăîncâtăvibreaz ăsimultanăînătoateă
felurileăar tateămaiăsusăf r ăaăfiănevoieăs ăseăcreezeăpuncteăfixe,ăartificiale.ăDeăaceeaăoăcoard ănuă
emiteă doară sunetulă fundamentală ciă ȋiă seriaă armoniceloră consecutive,ă chiară pân ă laă 16-20. Prin
urmareăoăcoard ăemiteăun acord, din care se impune sunetul fundamental

Percepțiaăsunetului

110
Curriculumul – Perspective, conexiuni, experiențe

Urecheaăeăsupus ălegilorăbiologiei,ăaceastaăfiindăorganulădeăpercep ieăalăsunetului.ăPercep iaăesteă


înă acordă cuă legeaă esteziologic ă Weber-Fechner (SţklgE),careă arat ă propor ionalitateaă dintreă
senza ieă iă logaritmulă excita iei,ă ală stimululuiă audibil.ă Sunetulă ă esteă oă und ă sonor ă cuă spectrulă
între 16-20000Hz.ăÎnăacestăspectruăăpercep iaăexprimat ăprinăsenza iaădeăaudibilitateăvariaz ăliniară
cu intensitateaă excita ieiă sonore.ă Deă aceeaă pentruă aă caracterizaă ă sunetulă esteă necesaraă m rimeaă
fizic ă numit ă Nivel sonor Nţ10ă lgă ă I/Ioă ă ă undeă I,ă reprezint ă intensitateaă sunetului,ă iară Ioăăă
intensitateaă deă ă prag,ă corespundeă laă ceaă maiă mic ă valoareă aă intensit iiă sunetului perceput de
ureche,ăpentruăoăfrecven aţă1000ăHz.,ă
Vioara

Vioaraă esteă ună instrumentă muzicală cuă coardeă iă arcu .ă Coardeleă suntă acordateă înă cvinteă
perfecteă iăsuntăîntinseăpesteăunaădinăfe eleăuneiăcutiiădeărezonan ,ăvibrândăatunciăcândăarcu ulă
este tras peste ele sau când sunt ciupite. Comparativăcuăcelelalteăinstrumenteăcuăcoardeă iăarcu ă
(viola,ăvioloncelulă iăcontrabasul),ăvioaraăesteăcelămaiămicăinstrumentă iă generaz ăsuneteleăceleă
mai înalte. Sunetul este produs prin frecarea unei coarde cu arcu ulăconfec ionatădinăp rădeăcal.

T=tensiunea din coarda

L-lungimea coardei

Chitara

Corpulă chitareiăesteăînăform ădeăinfinită (unăoptă orizontal),ăcareă


esteădeăfaptăcutiaădeărezonan ăprev zut ăcuăoărozet ă(rotund /oval )ăsauă
efuri.ăSunetulăăob inutăeste percusiv.
Deă asemeneaă seă potă ob ineă suneteă prină acorduriă armonice,ă prină
tremolo,ă adic ă repetareaă rapid ă aă în l imiiă doriteă sauă prină acorduriă
melodice,ăprinăarpegiere,ăadic ăciupireaăpeărândăaăcorzilor.

111
Curriculumul – Perspective, conexiuni, experiențe

Capulăesteăsituatălaăextremitateaădep rtat ădeăinstrumentist a chitarei, fiind dotat cu chei muzicale


careă prină rotireă m resc,ă respectivă mic oreaz ă tensiuneaă aplicat ă corziloră elastice,ă înă scopulă
acord riiăinstrumentului.ă
Laă chitaraă clasic ,ă eleă suntă dispuseă câteă treiă peă dou ă rânduriă deă oă parteă iă deă altaă a capului;
aceast ă configura ieă seă reg se teă iă laă uneleă chitareă electrice. Înă general,ă chitaristulă folose teă
mânaăcuăcareăscrieăpentruăciupireaăcorzilor;ădegeteleăceleilalteămâiniăvorăap saăcorzileăpeătaste,ă
pe rând sau simultan (pentru acorduri), activitateăceăimplic ăunăaltăfelădeăcoordonareădinăparteaă
creierului.ă Ra ionamentulă esteă valabilă pentruă toateă instrumenteleă cordofoneă cuă tastier ă (deă
exemplu,ă celeă dină familiaă viorii,ă familiaă violei,ă l utaă etc.),ă singuraă diferen ă înă cazulă
instrumentelorăcuăarcu fiindăunăsetădiferitădeăgesturiăpentruămânaăcareăpuneăcorzileăînămi care.ă
Apari iaă chitareiă constituieă oă inven ieă târzie,ă ceă apar ineă deă Rena tereă (sec.ă XVI). În schimb,
inventareaătehnologiilorăf r ădeăcareănuăs-arăfiăpututărealizaăaceastaă iăconstruirea instrumentelor
alăc rorădescendentădirectăeste,ădateaz ădinătimpuriămultămaiăvechi
Pianulă (prescurtareaă comun ă aă cuvântuluiă deă origineă italian ă pianoforte)ă esteă ună
instrumentă muzicală foarteă r spândit,ă înă careă sunetulă esteă produsă deă corziă metaliceă fixateă pe o
plac ă deă rezonan ă dină lemn,ă loviteă deă cioc neleă acoperiteă cuă pâsl ,ă prină intermediulă uneiă
claviaturi. Elementeleă esen ialeă pentruă producereaă sunetuluiă într-un pian sunt: corzile metalice
loviteădeăcioc nelulădinălemnăcuăcapădeăpâsl ,ăc lu ulăpeăcareăsunt fixate corzile prin intermediul
unoră iruriădeăcuieămetalice,ă iăcareătransmiteăvibra iaăcorziiăc treăplacaădeărezonan ădinălemn,ă
careă areă rolulă deă aă transformaă vibra iaă corziiă înă undeă sonore.ă Coardaă singur ă produceă ună sunetă
aproape inaudibil, datorit ăsuprafe eiăsaleăfoarteămici,ăiarăplacaădeărezonan ,ăcareăareăoăsuprafa ă
considerabilămaiămare,ătransform ăvibra iaăcorziiămultămaiăeficientăînăsunet,ăpunândăînămi careă
unăvolumămareădeăaer.ăPianulăăareăunărepertoriuădinamic,ăprinăap sareaămaiău oar ăaăclaviaturii,
unătu eu,ămaiărapid.ă
Seă potă demonstraă suneteă fundamentaleă laă instrumenteleă muzicaleă corespunz toare,ă
prezentateămaiăsus,ă precumă iă armoniceleă acestora.ăSeăvaăîmp r iăoă coard ădeăvioar ,ă respectivă
chitar ăînă½,1/3,ă¼,1/5ă iăseăvaăanalizaăsunetulăauzităatâtăpeăcoardaăîntreag ,ăcâtă iăpeăfrac iunileă
delimitateă observând:octava,cvinta,octava,ter aă mare,ter aă mic ,adic ă seriaă armoniceloră
consecutiveădinăcareăseăimpuneăcuăprec dereăsunetulăfundamental.ăSeriaăarmonicelorădeăbaz ,ădeă
asemenea va fi observat ă iă anume:ă do-sol-mi,ă adic ă acordul.ă Seă voră identificaă propriet ileă
sunetuluiă iă anume:ă în l imeaă legat ă deă frecven ,ă (doţ66Hz,ă 132Hz,ă 264Hz,),ă Sol(196Hz),ă Laă

112
Curriculumul – Perspective, conexiuni, experiențe

(440Hz),ăt riaăsauăintensitateaăsunetuluiăilustrat ăprin:ănuan eă(pianissimo,ăpiano,ămezzopianno,


mezzoforte, forte, fortissimo, forte-fortissimo), timbru care este legat de tipul instrumentului ce
produceă sunetul,ă seă vaă ă ar taă aceea iă frecven ,ă careă esteă interpretat ă laă vioar ,ă chitar ,ă piană
diferit,ăfunc ieădeămodulădeăatacăalăacestora,ămodalitatea de generare, natura materialului din care
esteă instrumentulă confec ionat.ă ă Seă potă interpretaă diverseă pieseă muzicaleă laă instrumenteleă
muzicaleă prezentate.ă Seă vaă distinge:ă timbrulă instrumental.ă Suneteleă careă compună oă pies ă
muzical ă auă individualitateă proprie,ă conferit ă deă varia iaă continu ă aă înal imii,ă intensit ii,ă
timbruluiăpeăparcursulăexecut riiăuneiăpieseămuzicale.
Sunetulămuzicalăareăoăperiodicitateăriguroas ,ăperfectăsinusoidal ,ăoăîn l imeăconstant ,ăunătimbruă
uniform. Sunetul perfect elastic,ă pur,ă sinusoidală prezint ă ună interesă artistică redus.ăăăăăăăăăăă
Armonicele sunt cele care dau sunetului muzical valoareaă artistic ,ă al turiă deă :ă fluctua iileă deă
tempo,ăatacuriămaiăbru te,ăaccelerareădeăm sur ,ănoteămaiăscurte,ăridicareaăniveluluiăsonor.ăAstfel
putemă variaă frecven aă prină vibrato,ă putemă variaă t riaă (intensitatea)ă prină nuanțeă deă dinamic ,ă
caracterulă execuției, iar timbrul prin modulă specifică ală execuțieiă laă instrumentulă caracteristic.ă
Exactitateaăabsolut ă iătonurileăidealeănuăpotăfiărealizateăînăpractic ă iăniciănuăsuntădeădorit.ăArtaă
sunetuluiă nuă poateă tr iă f r ă abateriă minimeă deă laă periodicitateaă iă exactitateaă fizic ,ă f r ă aceleă
imperfec iuniăcareăauăunărolăhot râtorăînă expresivitateaămuzical ,ăînă creareaăc lduriiăumane.ăS ă
nuă uit mă cuvintele lui Pablo Casals: „Tocmaiă aceast ă neregularitateă creeaz ă bog ție…Totulă eă
neregulată iădiferit,ădarăcâtădeăm reaț ăesteăarmoniaăăacestorălucruri.ă”

Bibliografie:

1)DemăUrm ă-Acustic ă iăMuzic , Edituraăă tiin ific ă iăEnciclopedic ,ăBucure ti,1982.

2) Dicționarăilustratădeăfizic , Editura Aquila; 93, Oradea.

3)ă Eugeniaă Lilianaă Stef nescuă Interdisciplinaritatea în viziunea muzicii,ă Edituraă Muzical ,ă
Bucure ti,ă2014

113
Curriculumul – Perspective, conexiuni, experiențe

- Considera iiăprivindăintegrareaăsocio-profesional ăaătinerilor

Ploscu anuăGabriela

Universitateaă"Dun reaădeăJos"ăGala i,ăFacultateaă" tiin aă iăIngineriaăAlimentelor"

Specialiȋtiiăconsider ăc ătranzi iaătinerilorădeălaăȋcoal ălaămunc ăaădevenitămaiăîndelungat ă


ȋiă maiă dificil ă înă prezentă decâtă eraă înă urm ă cuă câtevaă decenii.ă Ast ziă pu iniă dintreă tineriiă ceă
p r sescăsistemulădeăînv mântăreuȋescăs ăseăintegrezeărapidăpeăpia aămunciiăȋiăs -ȋiăsecurizezeă
pozi iaăproasp tăcâȋtigat .ă
Educa iaă iă formareaă auă ună rolă fundamentală înă realizareaă obiectiveloră Strategieiă Europaă
2020 privind o cre tereăinteligent ,ădurabil ă iăfavorabil incluziunii, în special prin înzestrarea
cet enilorăcuăcompeten eleă iăaptitudinileădeăcareăeconomiaăeuropean ă iăsocietateaăeuropean ăauă
nevoieă pentruă aă r mâneă competitiveă iă inovatoare,ă dară iă prină contribu iaă lor la promovarea
coeziunii i incluziunii sociale.
Sistemeleă deă educa ieă iă formareă trebuieă s ă ofereă gamaă corespunz toareă deă competen e,ă
inclusivă competen e-cheieă digitaleă iă transversale,ă educa ieă înă domeniulă mass-mediaă iă
comunicare într-oălimb ăstr in . Acesteaătrebuieăs ăasigure,ădeăasemenea,ăposesiaădeăc treătineriiă
absolven iă deă educa ieă secundar ă iă ter iar ă aă competen eloră necesareă pentruă realizareaă uneiă
tranzi iiă rapideă iă deă succesă c treă ocupareaă unuiă locă deă munc .ă Luptaă împotrivaă abandonuluiă
colarătimpuriuă iăaărezultatelorăeduca ionaleăslabeăînăcompeten ădeăbazaăprecumăalfabetizarea,ă
competen eleănumericeă iă tiin ifice,ăinclusivăprintreăadul i,ăreprezint ăunăelementăesen ialăpentruă
incluziune,ăocupareăaăunuiălocădeămunc ă iădezvoltare.
Criza economic ămondial ăaăadâncităputernicăproblemeleăcuăcareăseăconfrunt ăabsolven iiă
ȋcoliiă româneȋtiă ceă caut ă primulă job.ă Deȋiă ȋcolileă româneȋtiă nu-iă preg tescă cumă trebuie,ă nou-
veni iiătrebuieăs ăvin ăcuăunănivelăridicatădeăpreg tireăprofesional .ăAngajatorii nuăsuntăinteresa iă
doarădeăoădiplom ,ăciăvorăs ăvad ăceăpotăfaceăcandida ii.ăAvândăînăvedereăc ăabilit ileăpeăcareăleă
formeaz ăînv mântulăromânescănuăsuntăîntocmaiăcorelateăcuăcerin eleămediuluiădeăafaceri,ăesteă
dificilă pentruă ună tân ră careă nuă aă avută niciună felă deă experien ă deă munc ă înă timpulă studiiloră s ă

114
Curriculumul – Perspective, conexiuni, experiențe

g seasc ăunăjobălaăterminareaăacestora.ăDac ăînăurm ăcuăcâ ivaăani,ătineriiăspuneauăc ăleăesteăgreuă


s ăintreăpeăpia aămuncii,ăacumăacestălucruăs-aăînr uta itădinăcauzaăclimatuluiăeconomicădificil.ă
Cercet rileăarat ăc ăabsolven iiărecentăintegra iăpeăpia aămunciiăseăconfrunt ăcuădificult iă
deăadaptareălaăcerin eleăloculuiădeămunc .ăOrientareaăȋiăconsiliereaăsus inădezvoltareaădeătraseeă iă
oportunit iădeăînv areăflexibileăcareăauăînăvedereăcerin eleădeăpeăpia aămuncii,ărateăcrescuteădeă
tranzi ieă întreă niveleleă deă educa ie,ă ocupabilitateaă crescut ă ȋiă diminuareaă pr pastieiă existenteă laă
oraăactual ăîntreăproduseleăeduca ieiăȋiăcerin eleăpie eiămuncii.ă
Dateă statisticeă (na ionaleă iă europene)ă arat ă dificult ileă cuă careă seă confrunt ă tineriiă
precumăparticipareaăsc zut ălaăeduca ieă iăabandonulă colar,ăceiăafla iăînăafaraăoric reiăformeădeă
educa ie,ăformareăsauăocupare,ăalădificult ilorăînăpreg tireaă iăinser iaătinerilorăpeăpia aămuncii,ăală
omajului cronicizat, al insuficientelor programe care ar facilita accesul tinerilor la un loc de
munc ă (programeă deă voluntariat,ă stagiiă deă practic ,ă internship-uriă .a.).ă Acesteă fenomeneă suntă
tr iteă deă oă categorieă parc ă totă maiă numeroas ă deă tineriă careă datorit ă diverseloră cauzeă (op iuniă
personale,ă situa ieă socio-economic ă familial ă precar ,ă contextă socială dificilă înă careă seă dezvolt ă
tân rul,ă .a.)ănuăreu escăoătranzi ieădeăsuccesăspreămaturitate.ă
Situa iaădificil ăesteăreflectat ă iăînădocumeteleăoficialeăaleăinstitu iilor Uniunii Europene,
careă de iă înă ultimiiă aniă auă adoptată oă serieă deă m suri,ă programeă iă proiecteă pentruă incluziuneaă
social ă aă tinerilor,ă eficien aă acestoraă înc ă nuă aă fostă dovedit ă suficient.ă Unaă dină ini iativeleă
importante la nivelul Uniunii Europene - „Noiă competen eă pentruă noiă locuriă deă munc ”,ă î iă
propune:ă s ă promovezeă oă maiă bun ă anticipareă aă cereriiă deă competen e;ă s ă ob in ă oă maiă bun ă
corelareă aă competen eloră cuă nevoileă deă peă pia aă muncii;ă s ă apropieă mediulă educa ională deă celă
profesional.
De asemenea, seăprecizeaz ăc ă„ameliorareaăcompeten elorăesteădeăoăimportan ăcapital ă
pentruăredresareaăeconomic ăpeătermenăscurtăaăEuropei,ădară iăpentruăcre tereaă iăproductivitateaă
saăpeătermenămaiălung,ăprecumă iăpentruălocurileăsaleădeămunc ă iăcapacitateaăsaădeă adaptare la
schimb ri,ăpentruăechitate,ăegalitateăîntreăb rba iă iăfemeiă iăcoeziuneăsocial .”
Educa iaă iă formareaă profesional ă s-a aflat atât în centrul obiectivelor agendei de la
Lisabonaăpentruăcre tereă iălocuriădeămunc ,ăprecumă iăînăcadrulăStrategiei 2020 - Agenda pentru
noiă competen eă iă locuriă deă munc .ă Creareaă unuiă „triunghiă ală cunoa terii”ă formată dină educa ie,ă
cercetareă iă inovare,ă careă s ă func ionezeă corespunz toră iă s -i ajute pe to i cet eniiă s ă î iă

115
Curriculumul – Perspective, conexiuni, experiențe

îmbun t easc ăcompeten ele,ăesteăesen ial dinăpunctădeăvedereăalăcompetitivit ii,ăalăcre teriiă iă


alălocurilorădeămunc ,ăprecumă iăalăechit iiă iăalăincluziuniiăsociale.
Angajatoriiă iă companiileă deă ast ziă caut ă tineriă orienta iă spreă serviciiă cuă competen eă iă
abilit iă clară definiteă careă în elegă cerin eleă iă a tept rileă angajatorului,ă tineriă careă auă conduiteă
eticeăprofesionale,ăoădorin ămareădeăaălucra,ăauăambi ieădeăaăînv a,ăsuntăpunctualiă iăcinsti iă iăauă
comportamenteă adecvate.ă Factoriiă precumă oportunit ile,ă rela iile,ă nivelulă socio-economic al
p rin ilorăcontribuieăcelămaiăpu inălaădezvoltareaăcarierei,ăimportanteăfiindăcalit ileăȋiăaptitudinileă
proprii.ă Educa iaă iă experien aă peă pia aă for eiă deă munc ă devină celeă maiă importanteă tipuriă deă
capitalăuman.ăNivelulădeăstudiiă iăloculădeămunc ădevin parte a capitalului uman, care ar putea
cre teăodat ăcuăcre tereaăexperien eiăpeăpia aăfor eiădeămunc ă iăcuăvârsta.
Tineriiăcuăunănivelăsc zutăalăstudiiloră i/sauălipsi iădeăexperien ăsimtăimpactulăglobaliz riiă
maiăintensăînăsociet ileămoderne;ăace tiaăavândăparteădeăoăsitua ieăaăangaj riiăprecar ,ăflexibil ă iă
incert ă(deăexemplu,ăcontractăpeăperioad ădeterminat ,ălocuriădeămunc ăcuăjum tateădeănorm ăsauă
oreă neregulateă deă munc ).ă Înă schimb,ă ceiă cuă studiiă superioareă auă experien eă maiă favorabile.ă
Globalizareaă accentueaz ă sauă chiară determin ă inegalitateaă oferindă oportunit iă maiă buneă pentruă
tineriiămaiăbineăeduca iă iăconstrângeă anseleătinerilorămaiăpu inăeduca i.
Tineriiăauăoăpercep ieăoptimist ăasupraăvie iiălor.ăVorăs ădevin ăautonomiă iăindependen i
financiar,ăpentruăeiămuncaăînsemnândăîmplinireă iăsiguran ămaterial .ăChiarădac ăî iăg sescăcuă
greuă ună jobă careă s ă corespund ă cerin eloră iă preg tiriiă loră profesionaleă adeseaă suntă dispu iă s ă
munceasc ă iă înă alteă domeniiă decâtă înă celeă înă careă s-auă preg tită iă simtă nesiguran ă careă nuă leă
permiteă s ă fieă independen i.ă Dac ă pentruă ceiă f r ă experien ă înă munc ă important ă esteă parteaă
financiar ,ă pentruă ceiă cuă experien ă valorizeaz ă rela iileă iă dezvoltareaă personal ă laă loculă deă
munc .ăNevoi iăs - iăcâ tigeăexisten aădeătineriăuniiăî iăîntrerupăstudiile,ăabandonându-le adesea.
De iă familiaă r mâneă celă maiă importantă sprijină înă toateă deciziileă majoreă dină via ,ă ast ziă tineriiă
adeseaăiauădeciziiăindependentădeăinfluen aăcuiva.ă
Înărândulătinerilorăreg simămaiăpu inăop iuneaădeăaăapelaălaăinstitu iileădeăprofil/agen iiădeă
plasareaăaăfor eiădeămunc ,ăace tiaăc utândăunălocădeămunc ăpeăinternet,ăziare,ăportaluriădeăjoburi,ă
de iărecunoscăc ăadeseaăinforma iileăsuntăambigue,ăincompleteăsauăneconformeăcuărealitatea.
Exist cercet riă careă dovedescă faptulă c ă exist ă adolescen iă careă muncescă deă laă vârsteă
fragede.ăOăexplica ieăesteăaceeaăc ătineriiăcareăprovinădinăfamiliiădezavantajateăsocial,ădinămediulă
rural,ăfamiliiăcuămaiămul iăcopii,ăfamiliiăînăcareănuăesteăangajatăniciunul dintreăp rin i,ăfamiliiăînă

116
Curriculumul – Perspective, conexiuni, experiențe

careă p rin iiă auă nivelă primară deă studiiă sauă dină familiiă cuă problemeă deă s n tateă suntă nevoi iă s ă
lucreze.
Stagiileă deă practic ă ȋiă voluntariatul,ă inclusivă antreprenoriatulă suntă oportunit iă peă careă
tinerii le iau în calcul pentru a-ȋiădezvoltaăabilit ileădeăvia ăȋiăa-ȋiăîmbun t iiăperspectiveleădeă
angajare.ă Atitudineaă loră esteă aceeaă deă aă fiă activi,ă maiă degrab ă decâtă „aă staă locului”.ă
Conȋtientizeaz ăc ăperseveren a,ăexperien aăȋiă entuziasmulăparăaăfiăcalit ileădeăpeăurmaăc roraă
vor avea beneficii în viitor.
Tineriiă dină România,ă caă majoritateaă acesteiă genera iiă dină Uniuneaă European ,ă seă
confrunt ă cuă acelea iă problemeă majore,ă m suraă sauă „gravitatea”ă acestoraă difer ă fa ă deă
concet eniiă europeni.ă Astfelă integrareaă cuă succesă peă pia aă munciiă seă împiedic ă deă oă tranzi ieă
greoaieădeălaăsistemulădeăeduca ieăînăsferaămuncii,ădeăcalitateaălocurilorădeămunc ăoferite,ădeăună
decalajăimportantă întreănivelulă deăeduca ieă iă locurileădeămunc ăoferite,ă omajădeălung ădurat ,ă
fenomenul de descurajareăpeăpia aămuncii,ălipsaădeăinformare/dezinformareăetc.ăAcesteăproblemeă
aparăatâtălaănivelăindividualăînăstrategiileătinerilorădeăvia ,ăcâtă iălaănivelămacroăalăsociet ii.ăÎnă
consecin ă esteă deă luată înă considerare,ă c ă peă lâng ă celelalteă grupuriă considerate vulnerabile
privindăintegrareaăpeăpia aămunciiăauăap rutăfoarteăaccentuată iătinerii,ă iăînăcercet rileăviitoare,ăînă
elaborareaăpoliticilorăpubliceăînădomeniulăeduca ieiă iămunciiănuăpotăfiăignorateădinăecua ie.ă
Tineriiăseăconfrunt ăfoarteăfrecventăcuălocuriădeămunc ă iăformeădeăangajareăalternative,ă
non-standarde,ă ceeaă ceă confirm ă faptulă c ă niciă înă contextulă riloră dezvoltateă nuă lipsescă
simptomele de informalizare.
Efecteleă peă termenă mediuă iă lungă suntă îngrijor toare,ă deoarece,ă înă lipsaă unoră strategii
eficienteălaănivelăna ional,ăvulnerabilitateaătinerilorăcre teăpeăpia aămuncii,ăceeaăceăpoateăconduceă
laăfaptulăc ăalăpatruleaăvalădeăemigra ieădinăRomâniaăs ăfieăgeneratămasivădeătineri,ăl sândăastfelă
societateaă f r ăfor ădeă munc ăsauăcuă for ădeă munc descurajat .ă Pentru a evita acest lucru se
recomand ă realizareaă urm toareloră m suri:ă campaniiă deă informare,ă creareaă deă centreă deă
consiliere, organizarea de cursuri de (re)calificare, încheirea de parteneriate public-privat (între
ȋcoli/universit iăȋiăfirme/ ONG-uri)ăȋiăderulareaădeăprogrameăfinan ateădinăfonduriăeuropene.
Înăconcluzie,ăsolu iileăpentruănevoileătinerilorăînăceeaăceăpriveȋteăincluziuneaălorăpeăpia aă
munciiă ină fieă deă responsabilitateaă autorit ilor,ă fieă deă implicareaă ȋiă ac iuneaă individual .
Autorit ileăcentraleăsuntăconsiderateăresponsabileăînăg sireaăȋiăimplementareaădeăsolu iiăînăceeaă
ceă priveȋteă modific rileă legislativeă (reformaă sistemuluiă deă înv mânt,ă corelareaă curriculeiă

117
Curriculumul – Perspective, conexiuni, experiențe

educa ionaleăcuăcerin eleăpie eiămuncii,ăînfiin areaădeăȋcoliăprofesionale, legiferarea obligatorie a


stagiuluiă deă practic ),ă ac iuniă deă dezvoltareă economic ă (maiă cuă seam ă înă contextulă crizeiă
economiceăȋiăfinanciare),ăacordareaădeăfacilit iăintreprinz torilorăînăvedereaăcre riiădeănoiălocuriă
deămunc ăpentruătineri.ă

Bibliografie

1. Bidic ă Dorel,ă Corelarea curriculumului profesional i tehnic cu nevoile de dezvoltare


local ,ă Rezumată tez ă deă doctorat,ă Universitateaă „Babe -Bolyai”,ă Cluj-Napoca, 2013,
disponibil la: http://193.231.20.119/doctorat/teza/fisier/1567 [Accesat la 7.03.2017].
2. Ciuhureanu Alina-Teodora,ă Competen eă ȋiă abilit iă necesareă pentruă integrareaă peă pia aă
muncii, disponibil la: http://caravanacarierei.bns.ro/wp-
content/uploads/sites/2/2012/12/Competente_abilitati_pentru_integrare_piata_muncii
[Accesat la 3.03.2017].
3. Gálă Katalin,ă Economiaă informal ă înă România.ă Informalizareaă pie eiă munciiă iă migra iaă
tineriloră dină România,ă Rezumată tez ă deă doctorat,ă Universitateaă „Babe -Bolyai”,ă Cluj-
Napoca, 2013, disponibil la: http://193.231.20.119/doctorat/teza/fisier/863 [Accesat la 3.
03.2017].
4. Raiu Sergiu-Lucian,ăAdultulăemergent:ăTranzi iaădeălaă coal ălaămunc ,ăRezumatătez ădeă
doctorat,ă Universitateaă „Babe -Bolyai”,ă Cluj-Napoca, 2015, disponibil la:
http://193.231.20.119/doctorat/teza/fisier/863 [Accesat la 7.03.2017].
5. Titieni (Hatos) Roxana, Tineriiă peă pia aă muncii.ă Oportunit iă iă dificult iă deă inser ie,ă
Rezumată tez ă deă doctorat,ă Universitateaă dină Oradea,ă 2015,ă disponibil la:
https://www.uoradea.ro/display8182 [Accesat la 7.03.2017].
xxx
6. Agen iaă Na ional ă pentruă Programeă Comunitareă înă domeniulă educa ieiă iă form riiă
profesionale) (2015). Despre strategia Lisabona 2020, disponibil la:
http://www.anpcdefp.ro/userfiles/Anexa_3_TiM_Strategia_Europa_2020.pdf [Accesat la
3.03.2017].

118
Curriculumul – Perspective, conexiuni, experiențe

-Dezvoltareaăabilit ilorăantreprenorialeăprinăfirmaădeăexerci iu

Prof. Popa Alina Mirela


Liceul Tehnologic de )ndustrie AlimentŢră G.E.PŢlŢde , SŢtu MŢre

În Ţnul școlŢr -2015, Liceul Tehnologic de )ndustrie AlimentŢră „George Emil


PŢlŢde a participat la proiectul POSDRU-,,Start-up pe piŢțŢ muncii prin firmŢ de
exercițiu , destinŢt zonelor de vest și nord-vest Ţle țării, fiind singurul liceu din județul
SŢtu MŢre cŢre Ţ făcut pŢrte din Ţcest proiect nŢționŢl.
Privindă curriculumulă colar,ă acestă proiectă a completat disciplinele de studiu precum
Educa ieă antreprenorial ,ă Marketingă înă industriaă alimentar ,Economie,ă Economieă aplicat ,ă prină
activit ileă siă sarcinileă practiceă ceruteă deă proiect,ă printr-oă înva areă activ ,ă bazat ă peă practic ,ă
facilitându-le elevilorăoviziuneăasupraătreceriiădeălaă coal ălaăvia aăactiv .
Firmaă deă exercțiu esteă oă metod ă didactic ă modern ă careă areă dreptă scopă dezvoltareaă
spiritului antreprenorial al elevilor prin simularea proceselor dintr-oăfirm ăreal .
Demersulă firmeiădeăexerci iu este conceput într-un cadru atractiv, creativ, interactiv, în
careătânarulăparticip ăvoluntară iămotivatălaăpropriaăformare,ădobândindăcompeten eăesen ialeăceă
îiăvorău uraăinser iaăpeăpia aămuncii.ă
Competențele urm riteă prină acestă proiectă deă amploare,ă au fostă multipleă iă auă vizată atâtă
competen eă legateă deă firmaă deă exerci iuă câtă iă competen eă specializateă avândă obiectiveă
pedagogiceă iăeconomice.ăăDintreăacesteaăne-amăînsu it:
-competen eăsociale precum:ăcapacitateaădeăinterac iune,ădeărezolvareăaăconflictelor, spirit
deăechip ,ăresponsabilitate,ăleadership;
-competen eă personale prin:ă flexibilitate,ă disponibilitateaă deă aă înva a,ă spirită critic,ă
creativitate,ăini iativ ;

119
Curriculumul – Perspective, conexiuni, experiențe

-utilizarea tehnicilor de coaching ca: motivare, îndrumare,consiliere în activitatea curent ă


dintr-oăfirm ;
- autoevaluarea abilitațilorăantreprenoriale,
-planificarea calit țileăproceseloră iăcalitațileăproduselor/serviciilor,
- înv areaăaplic riiădispozi iilorălegaleăînămaterieădeăpractici comerciale,
- dezvoltareaăcompeten elorăălingvisticeă iăinformatice.
Obiectivele proiectului auăfost:ăfamiliarizareaăelevilorăcuăactivit ileăspecificeăuneiăfirme
reale;ă simulareaă opera iuniloră ȋiă proceseloră economiceă specificeă mediuluiă reală de afaceri;
perfec ionareaălimbajuluiăde afaceri. intensificarea rela iilorădintreăfirmeleădeăexerci iuă;ă

dezvoltarea spiritului antreprenorial în rândul elevilor; dezvoltareaăăpersonalit iiăprinărela ionareă


iăcolaborareăînăechip ; utilizareaăeficient ăaăresurselorăpentruăob inereaăproduselorăsauăprestareaă
serviciilor;ăînregistrarea,ăprelucrareaă iătransmitereaăinforma iilor
Proiectul s-a adresat în special elevilor claselor a XI-aă iăaădemaratăînălunaăiunieă2015,ă
desf urându- iăactivit ileăpeădurataăaă7ăluni,ăpân ăînădecembrieă2015.ă
În acest proiect au fost cuprin iă60ădeăeleviăpentruăgrupulă int ă iă60ădeăeleviăvoluntari.ă
Eleviiădinăgrupulă int ,ăauăformată12ăfirmeădeăexerci iu,ăfiindăîndruma iădeăpatruăcadreădidactice-
exper iă firm ă deă exerci iuă dină coalaă noastr .ă Fiecareă expertă firm ă deă exerci iuă aă coordonată
activit ileă aă câteă treiă firmeă deă exerci iuă constituită dintr-ună echipajă deă 5ă elevi/firm . Firmele
noastreădeăexerci iuăauăavutăobiecteădeăactivitateădiverse:ăcoafur ă iăactivit iădeăînfrumuse are;ă
consultan ă iă furnizareă deă produseă software;ă activit iă deă designă specializat;ă prelucrareaă iă
conservareaă fructeloră iă legumelor;ă fabricareaă pâinii,ă pr jituriloră iă aă produseloră deă patiserie;ă
cre tereaăp s rilor;ăactivit iăaleătur-operatorilorăînăturism;ăactivit iăaleăagen iilorădeăpublicitate;ă
activit iăale agen iilorăturistice;ăactivit iăfotografice;ăfabricareaăsucurilorădinăfructeă iălegume.ă
Acestă lucruă aă presupusă parcurgereaă tuturoră etapeloră specificeă înfiin riiă uneiă firme:ă
alegerea numelui, stabilirea obiectului de activitate, înregistrarea firmei pe platforma ROCT,
stabilireaăorganigrameiăprecumă iăderulareaătuturorăactivit ilorăspecificeăuneiăfirmeăreale.
Eleviiă auă simulată prină parcurgereaă cursuriloră iă oreloră instructiveă deă program,ă toateă
aspecteleă careă apară înă oriceă societateă comercial ,ă deă laă activit ileă departamentuluiă resurseă
umane, secretariat-contabilitate,ă deă produc ie,ă deă aprovizionareă iă desfacereaă produseloră sauă
serviciiloră pân ă laă tehnicileă deă managementă iă marketingă specificeă uneiă buneă desf ur riă
economice dintr-oăfirm .

120
Curriculumul – Perspective, conexiuni, experiențe

În perioada 19-20ănoiembrieă2015,ăfirmeleădeăexerci iuăconstituiteăauăparticipatălaătârgulă


firmelorădeăexerci iuădesf uratălaăOradea,ăundeăauăconcuratăcuăceleă36ădeăfirmeădeăexerci iuădină
jude eleădinăNord-Vestulăt rii:ăBihor,ăSatuăMareă iăS laj.ă
Târgul este un cadru organizată deă derulareă aă tranzac iiloră virtualeă întreă firmeleă deă
exerci iu,ădeăexersareăaăuzan elorăcomerciale,ăaătehnicilorădeănegociereăȋiălimbajuluiădeăafaceri.
Înă vedereaă particip riiă laă acestă târg,ă firmeleă deă exerci iuă auă preg tită diverseă materiale:ă
spoturi publicitar, site-uriă deă prezentare,ă afi e,ă pliante,ă flutura i,ă c r iă deă vizit ,ă cataloage,ă
stegule e,ă mostreă deă produseă etc.ă înă vedereaă promov riiă firmeloră iă amenaj riiă standuriloră deă
prezentareăaăfiec reiăfirme.ă
De asemenea au prezentat oferte de produseă iăserviciiă iăauăefectuatătranzac iiăeconomiceă
întreăfirmeleădinăalteăjude e,ăîntocmindădocumenteleăaferenteătranzac iilorăprecum:ăfacturi,ăordineă
deăplat ,ăformulareădeăcomand ,ăborderouriădeăvânz riă iăcump r ri.
În cadrul târgului s-aă desf urat o competiție întreă celeă 36ă deă firmeă deă exerci iuă cuă 6ă
sec iuni:ă“Celămaiăbunăstandăorganizat”,ă“Ceaămaiăbun ăprezentareăaăfirmeiă(ppt)”,ă“Celămaiăbună
catalogădeăprezentare”,ă“Celeămaiănumeroaseătranzac ii”,ă“Celămaiăbunăspotăpublicitar”,ă“Ceaămaiă
bun siteărealizatăonline”.
Echipajele participante din liceul nostru s-auă prezentată excep ională avândă caă
recompens ămultitudineaădeăpremiiăob inute,ărezultatulăincontestabilăalămunciiădeăechip ădepus ă
peăparcursulăceloră7ăluniădeăăactivit iădiverseăînăcadrulăproiectului.
Rezultatele obținute de echipele noastre au fost:
“Celămaiăbunăstand”, premiul II aăfostăob inutădeăfirmaădeăexerci iuă“OWLăEYES”ă- activit iă
de design.
“Ceaămaiăbun ăprezentareă(ppt)”, premiul I aăfostăacordatăfirmeiădeăexerci iuă“GEDAA”-
activit iătur-operatori în turism, iar premiul III aăfostăacordatăfirmeiădeăexerci iuă
“PIXELȚPIXEL”ă– consultan ăăsoftware.
“Celămaiăbunăcatalog”,ăpremiulăII aăfostăob inutădeăfirmaădeăexerci iuă“GEDAA”,ăiarăpremiul
III aăfostăacordatăfirmeiădeăexerci iuă“OGLINDAăSUFLETULUI”- activit iădeăînfrumuse are.
“Celămaiăbunăspot”, premiul III aăfostăob inutădeăfirmaădeăexerci iuă“OWLăEYES”ă.
“Celămaiăbunăsite”,ăpremiulăI aăfostăacordatăfirmeiădeăexerci iuă“PIXELȚPIXEL”.
De iă nuă toateă firmeleă auă câ tigată premii, diplomele de participare primite sunt la fel de
valoroaseă deoareceă exprim ă recompensaă pentruă întreagaă munc ă depus ă iă aducă satisfac iiă

121
Curriculumul – Perspective, conexiuni, experiențe

personale elevilor, dându-leăîncredereaăc ăparticipareaălaăoriceăproiectăsauăconcursăesteăunăcâ tigă


alăexperien eiăînădomeniuăiarăînăacestăcazăînseamn ămuncaăînăechip ,ăauă tiutăs ăseămobilizeze,ăs ă
colaborezeă iăs ăfieăeficien iăînămomenteăcheieă iăinedite.ă
Profesorii-exper iăaiăăfirmelorădeăexerci iuăauăsatisfac iaăprofesional ăc ăauăîndrumată iăauă
format viitori antreprenoriăpentruăoăsocietateăetic ,ăresponsabil ă iăeficient .
Bibliografie:

1. www.roct.ro
2. www.posdru.ro
3. www.liceulalimentar.ro

122
Curriculumul – Perspective, conexiuni, experiențe

Relevan aăcurriculumuluiăintegrat

Popa Carmen-Cristina

ColegiulăNa ională„MihaiăEminescu”ăPetroşani

Curriculumulă esteă ună conceptă cheieă ală pedagogieiă contemporaneă ȋiă provineă dină
latinescul curriculum-a,ăcareăînseamn ăcurs ,ăalergare.
Înă sensă larg,ă curriculumulă seă defineȋteă caă ună ansambluă deă ,,ă proceseă decizionale,ă
managerialeă sauă deă monitorizareă careă preced,ă inso escă ȋiă urmeaz ă proiectarea,ă elaborarea,ă
implementarea,ăevaluareaăȋiărevizuireaăpermanent ăăȋiădinamic ăaăsetuluiădeăăînv areăoferiteăînă
ȋcoal ”.ăÎnăsensărestrâns,ăcurriculumulădesemneaz ăă,,sistemulădocumentelorădeătipăreglatorăsauă
deăalt ănatur ăînăcadrulăc roraăseăconsemneaz ăexperien eleădeăînv areărecomandateăprinăȋcoal ă
elevilor”.
Seăsubliniaz ărolulăȋcoliiăînăorganizareaăexperien eiăelevilor.ăCurriculumulăoferitătrebuieă
s ăfieărelevant,ă,,ăs ăfieăgeneratorăsauăfacilitatorădeăexperien eădeăvia ,ădeăconstruireăaăsensuluiăînă
careăfiecareăîȋiăg seȋteădrumulădezvolt riiăsaleăac ionândăasupraămediuluiăînconjur torăȋiăasupraă
luiă însuȋi,ă înă func ieă deă ceeaă ceă elă este”.ă Educa iaă reprezint ă axulă principală ală form riiă
personalit iiă umane.ă Platonă afirm ă c ă :ă ,,nuă esteă nimică maiă dumnezeiescă decâtă educa ia,ă prină
educa ieă omulă ajungeă într-adev ră om”.ă Înă aceast ă perioad ă asist mă laă dezvoltareaă uneiă noiă
abord riă educa ionale,ă careă determin ă organizareaă ȋiă tr ireaă unoră experien eă deă înv areă inândă
seamaă deă cerin eleă viitoruluiă ȋiă deă necesitateaă produceriiă unoră schimb riă doriteă înă
comportamentulăcopilulădeăast zi.ăProblemeleăconcreteădeăvia ,ăceătrebuieărezolvateăziădeăzi,ăauă
ună caracteră integrată ȋiă nuă potă fiă solu ionateă decâtă apelându-seă laă cunoȋtin e,ă deprinderi,ă
competen eă ceă nuă suntă încadrateă înă contextulă strictă ală unuiă obiectă deă studiu.ă Pentruă caă eleviiă
zilelor noastreăs ăfac ăfa ăsolicit rilorălumiiăcontemporane,ătrebuieăs ăleăform măcapacitateaădeăaă
realizaătransferuriărapideăȋiăeficienteăîntreădiscipline,ădeăaăcolecta,ăsintetizaăȋiădeăaăpuneălaălucruă
împreun ăcunoȋtin eleădobândite.ăCopilulăesteăautorulăproprieiăluiăînv ri,ăiarăsursaăînv riiăluiăoă
constituieădiversitateaăexperien elorăcognitive,ăsociale,ăemo ionale,ăfiziceăpeăcareăleătr ieȋte.ă

123
Curriculumul – Perspective, conexiuni, experiențe

Abordareaă integrat ă aă curriculum-ului pune accentul pe formarea unor


competen e,atitudiniă ȋiă valoriă transversaleă ȋiă transferabile,ă utileă pentruă dezvoltareaă personal ă ȋiă
social ăaăelevilor.ăCurriculum-ulăintegratăpresupuneăoăanumit ămodalitateădeăpredareăȋiăoăanumit ă
modalitateădeăorganizareăȋiăplanificareăaăinstruiriiăceăproduceăoăinter-rela ionareăaădisciplinelor,
astfelăîncâtăs ăr spund ănevoilorădeădezvoltareăaăelevilor.
Evolu iaăpracticiiăpedagogiceăcontemporaneăcunoaȋteăoădinamic ăimportant .ăLaănoiăînă
ar ,ăs-aăpropusăunăastfelădeăcurriculumăintegratăpentruăprimaădat ăînăanulă2008,ălaăgr dini ,ăiară
înă anulă 2012ă pentruă claseleă preg titoare,ă întâiă ȋiă aă doua.ă Integrareaă curricular ă îȋiă manifest ă
beneficiile la clasele pre-primareă ȋiă primareă ȋiă seă datoreaz ă atâtă particularit iloră deă înv areă aă
copiilor,ă câtă ȋiă moduluiă deă organizareă aă pred rii.ă Curriculumă integrată ȋiă predareaă integrat ă
presupunămaiămultădecâtăoăschimbareădeăcurriculumăȋiăstrategieădeăpredare,ăpresupunăabord riăȋiă
perspectiveă ceă dep ȋescă grani eleă specializateă aleă paradigmeloră educa ionaleă ȋiă aleă modeleloră
teoretic – explicativeăȋiăpractice.
Deăaceea,ăînăcontinuareăvoiăenumeraăcâtevaădintreăbeneficiileăabord riiăcurriculum-
uluiădeătipăintegrat:ăhr neȋteăȋiărefortific ăabilit ileăȋiăcunoȋtin eleăînv ateăîntr-oăarieădeăstudiuăȋiă
leă utilizeaz ă înă alta,ă confer ă eleviloră experien eă academiceă dină ceă înă ceă maiă bogateă extinzândă
contextulăȋiăaplicabilitateaădeprinderilorăȋiăinforma iilorălor,ăeficientizeaz ăutilizareaătimpuluiădeă
înv areă pentruă cunoȋtin ele,ă competen eleă dintr-o arie spre a fi utilizate ca suport în alta.
Dimensiuneaă integrat ă aă curriculum-uluiă presupune,ă atâtă rela ionareaă disciplineloră ȋcolareă cuă
scopulă deă aă evitaă izolareaă loră tradi ional ,ă câtă ȋiă ac iuneaă deă aă asociaă diferiteleă obiecteă deă
studiu,dinăacelaȋiădomeniiădiverseăîntr-unaăȋiăaceeaȋi planificareăaăînv rii.
Dup ă cumă afirm ă J.ă Piagetă ,,ă cunoȋtin aă provineă dină ac iune”,ă iară didacticaă modern ă
subliniaz ăfaptulăc ăelevulănuămaiăesteăreceptorădeăinforma ie,ăciăsubiectăalăcunoaȋteriiăȋiăac iunii.ă
Predarea integrat ăaăcunoȋtin elorăesteăconsiderat ăoăstrategieămodern ădeăorganizareăȋiă
desf ȋurareăaăcon inuturilor,ăiarăconceptulădeăactivitateăintegrat ăseărefer ălaăoăac iuneăînăcareăseă
îmbr iȋeaz ă metodaă deă predare-înv areă aă cunoȋtin elor,ă îmbinândă diverseă domeniiă ȋiă
constituireaădeprinderilorăȋiăabilit ilorăelevilor.ăDiferiteleăparadigmeădeăintegrareăaăcurriculum-
uluiăcuăampleădeschideriăînăplanulăpred riiăintegrateăaducătransform riădemersurilorădeăelaborareă
a strategiilor didactice.
Dintre argumenteleăaleăpred riiăintegrateăseăpotăaminti:ăangajareaăresponsabil ăaăeleviloră
înă procesulă înv rii,ă încurajareaă comunic riiă ȋiă aă rela iiloră interpersonaleă prină valorificareaă

124
Curriculumul – Perspective, conexiuni, experiențe

valen eloră formativeă aleă sarciniloră deă înv areă înă grupă prină colaborare,ă transformarea cadrului
didactică înă factoră deă sprijin,ă mediator,ă facilitatoră ȋiă diminuareaă func ieiă saleă deă ,,furnizoră deă
informa ii”.ă Ioană Neacȋuă afirm ă c ă ,,educatoriiă suntă solicita iă ast zi,ă înă modă continuu,ă s ă
promovezeă înv areaă eficient .ă Ȋiă nuă oriceă înv areă eficient ,ciă unaă participativ ,ă activ ă ȋiă
creativ ”.ă Metodeă deă predareă aleă profesoruluiă potă fiă convertiteă deă c treă eleviă înă metodeă deă
înv areă deoareceă metodeleă deă predareă inducă ȋiă înv area.ă Înă accep iuneă modern ,ă metodeleă deă
înv mântăreprezint ămodalit iădeăac iune,ăinstrumenteăcuăajutorulăc roraăeleviiăsubăîndrumareaă
profesoruluiăsauăînămodăindependent,ăîȋiăînsuȋescăcunoȋtin e,ăîȋiăformeaz ăȋiădezvolt ăpriceperiăȋiă
deprinderiăintelectualeăȋiăpractice,ăaptitudini,ăatitudini.ă
În încercarea deă aă sintetizaă diferiteă orient riă teoreticeă putemă apreciaă faptulă c ă abordareaă
integrat ăaăcon inuturilorăieseădinămonotoniaăaceleaȋiătehniciădeăpredareăaăunorălec iiăcareăleăofer ă
elevilor posibilitatea de a explora în profunzime domenii noi, de a acumula cunoȋtin eă înă modă
independentăȋiădeăaădezvoltaăcompeten eăprecumăcreativitatea,ăspiritulădeăini iativ .ăAtâtăsuccesulă
ȋcolară câtă ȋiă succesulă înă via aă personal ă ȋiă social ă esteă dată tocmaiă deă capacitateaă deă aă ieȋiă dină
tiparulă uneiă disciplineă ȋiă deă aă realizaă conexiuniă ȋiă transferuriă rapideă întreă discipline,ă pentruă
rezolvareaăproblemelorăconcreteădinăvia aădeăziăcuăzi.
Activitateaă integrat ă aduceă maiă mult ă coeren ă înă procesulă deă predare-înv areă ȋiă seă
dovedeȋteăaăfiăoăsolu ieăpentruăoămaiăbun ăcorelareăaăactivit ilorădeăînv areăcuăvia aăsociet ii,ă
culturaăȋiătehnologiaădidactic .ă

Bibliografie

Bocoȋ,ă M.,ă Chiȋ,ă V.,ă (2012),ă ă Abordareaă integrat ă aă con inuturiloră curriculare,ă particulariz riă
pentru
Înv mântulăprimar;EdituraăCasaăC r iiădeăȊtiin ,ăCluj-Napoca;
Manolescu,ăM.,ă(2004),ăCurriculumăpentruăînv mântulăprimarăȋiăpreȋcolar.ăTeorieăȋiăpractic ,ă
UniversitateaădinăBucureȋti,ăEdituraăCredisă;
Bicajan, E., O., (2014), Aplica iiăaleăpred riiăintegrateălaăciclulăachizi iilorăfundamentale,ăEditura
RovimedăPublishers,ăBac u.

125
Curriculumul – Perspective, conexiuni, experiențe

- Repereăstrategiceăpentruăeduca iaănonformal ă iăinformal

CIURESCU MARIANA CRISTINA


CENTRULă COLARăDEăEDUCA IEăINCLUZIV ă„SFANTAăFILOFTEIA”
LOCALITATEAă TEF NE TI,ăJUDE ULăARGE

Educa iaă nonformal ă esteă oă sintagm ă careă seă impuneă înă discursulă interna ională despreă
educa ieălaăsfârȋitulăaniloră’60ăȋiăînceputulăaniloră’70.ăEsteăasociat ăconceptuluiădeăînv areăpeă
totă parcursulă vie ii(en.lifelongă learningă )ȋiă accentueaz ă importan aă educa ieiă careă seă petreceă
dincoloă deă cadrulă formală ală sistemuluiă deă înv mânt,ă fieă c ă seă desf ȋoar ă înă alteă spa iiă decâtă
celeăaleăȋcolii,ăfieăc ăseărealizeaz ăprinăactivit iăcareănuăfacăobiectulăcurriculumuluiăȋcolar,ădară
careăr spundănevoilorăȋiăintereselorădeăcunoaȋtereăȋiădeădezvoltareăaleăunuiăgrup.
Educația formală esteăeduca iaăinten ionat ,ăsistematic ăsiă evaluat ,ăîncredin at ăspecialistiloră
dină domeniulă acceptată institu ional,ă juridic,ă statală iă social,ă ală educa ieiă (profesori,ă înv tori,ă
educatori,ă lectori,ă etc).ă Acestă tipă deă educa ieă cuprindeă totalitateaă influen eloră iă ac iuniloră
organizateă sistematic,ă gradateă cronologică iă elaborateă înă cadrulă unoră institu iiă specializate,ă înă
vedereaform riipersonalit iiumane.ăă
Din punct de vedere etimologic, termenul „ăformal ” î iăareăorigineaăînălatinesculă“formalis”ă
careă înseamn ă “organizat”,ă “oficial”.ă Înă acestă sens,ă educa iaă formal ă reprezint ă educa iaă
oficial .
Oădefini ieăa educațieiăformale aăfostădat ădeăăc treăPhilipăCoombs,ăconformăc reiaăeduca iaă
formal ăesteă“sistemulăeduca ionalăstructuratăierarhică iăgradatăcronologic,ăpornindădeălaă coalaă
primaraă iăpan ălaăuniversitate,ăcareăinclude,ăînăplusăfa ădeăstudiileăăacademice, o varietate de
programeăădeăăspecializareăă iăăinstitu iiăădeăăpregatireăprofesional .ăEduca iaăformal ,ăcaăform ă
oficial ,ă esteă întotdeaunaă evaluat ă social.ă Evaluareaă ă realizat ă înă cadrulă ă educa ieiă formaleăă
trebuieă s ă urm reasc ă dezvoltareaă capacitatiloră deă autoevaluareă aleă eleviloră iă studen ilor.
Valorizareaăeduca ieiănonformaleăapareăcaăurmareăaăfaptuluiăc ăsistemulăeduca ionalăformalăseă
adapteaz ă într-ună ritmă preaă lentă laă schimb rileă socio-economiceă ȋiă culturaleă aleă lumiiă înă careă
tr im.ă Deă aceea,ă suntă întrev zuteă ȋiă alteă posibilit iă deă a-iă preg tiă peă copii/ă tineri/ă adul iă s ă
r spund ă adecvată laă schimb rileă societ ii.ă Acesteă ocaziiă deă înv areă potă proveniă nuă doară dină
înv mântulă formal,ă ciă ȋiă dină domeniulă maiă largă ală societ iiă sauă dină anumite sectoare ale

126
Curriculumul – Perspective, conexiuni, experiențe

acesteia.ăDinădezbaterileăpurtateăpeăaceast ătem ,ăaărezultatăoăviziuneătripartit ăasupraăeduca iei,ă


careă eviden iaz ă dou ă aspecte:ă peă deă oă parte,ă în elegereaă complementarit iiă dintreă înv areaă
formal ă ,ă ceaă nonformal ă ȋiă ceaă informal ;ă peă deă alt ă parte,ă necesitateaă deă aă construiă re eleă
transparenteădeăoferteăȋiărecunoaȋtereăreciproc ăîntreăceleătreiăformeădeăînv areă(Memorandumă
cuăprivireălaăînv areaăpermanent ,2000).ăTotalitateaăactivit ilor,ăexperien elorădeăînv areăaleă
unui individă laă ună momentă dată reprezint ă înv areaă pesteă totă (en.ă lifewideă learning),ă ceeaă ceă
presupuneăc ătrebuieăcreateăpun iăîntreădiferiteleăformeădeăînv are.ă
Reprezint ă oă dimensiuneă important ă aă înv riiă peă totă parcursulă vie iiă (en.ă lifelongă
learning,ă ambeleă avândă caă scopă dezvoltarea,ă înă celă maiă înaltă grad,ă aă poten ialuluiă fiec ruiă
individ,ăpentruăaăputeaăparticipaăînămodăactivăȋiăconȋtientălaăconstruireaăuneiăvie iădeăcalitateăînă
planăpersonal,ăsocialăȋiăprofesional.
Educa ieănonformal :oriceăactivitateăeduca ional ăorganizat ăînăafaraăsistemuluiăformalăexistentă
– fieăc ăseădesf ȋoar ăseparatăsauăcaăunăelementăimportantăalăuneiăactivit iămaiălargiă– care este
menit ăs ăr spund ănevoilorăeduca ionaleăaleăunuiăanumităgrupăȋiăcareăareăurm reȋteăobiective
deă înv areă clare.Distinc iileă sunt,ă dup ă cumă seă poateă observa,ă maiă degrab ă
administrative,referindu-se în special la cadrul în care e presupus a se petrece fiecare tip de
educa ie.ă
Educa iaăformal ăesteălegat ădeăȋcoliăsauădeăinstitu iiăcareăseăocup ădeăformareăȋiăseăîncheieăcuă
acordareaădeădiplomeăȋiăcalific riărecunoscuteăoficial.ă
Educa iaănonformal ăr spundeănevoilorădeăînv areăaleăunuiăgrupăȋiăseăpoateărealiza,ăînăcadrulă
unor seminare, sesiuni de formare, workshop-uri, prin parteneriat între facilitatoriă ȋiă
participan i,ă înă grupuri/ă comunit iă sauă înă cadrulă altoră organiza iiă (decâtă celeă dină sistemulă deă
înv mânt).ăEduca iaănonformal ăseăpoateărealizaăînăparalelăcuăsistemeleăprincipaleădeăeduca ie,ă
înă diferiteă contexte:ă fieă laă loculă deă munc ă ȋiă prină ac iuniă aleă organiza iiloră societ iiă civileă
(organiza iiădeătineret,ăsindicate,ăpartideăpolitice),ăfieăînătimpulăliber,ăoferit ădeăorganiza iiăsauă
serviciiă complementareă sistemeloră conven ionaleă (deă exemplu,ă cursuriă deă art ,ă muzic ,ă sport,ă
medita iiă particulareă pentruă preg tireaă examenelor).ă Deă obicei,ă nuă seă încheieă cuă acordareaă deă
certificate.
Educația nonformală cuprindeă totalitateaă ac iuniloră organizateă înă modă sistematic,ă dară înă
afaraăsistemuluiăformalăalăeduca iei.ăAceast ăform ădeăeduca ieăesteăconsiderat ăcomplementar ă
cuă educa iaă formal ă subă raportulă finalit iloră con inutuluiă iă aă modalit iloră concreteă deă

127
Curriculumul – Perspective, conexiuni, experiențe

realizare.
Dină punctă deă vedereă etimologic,ă termenulă deă "nonformal"ă î iă areă origineaă înă latinesculă
"nonformalis", preluat cu sensul "în afara unor forme special/oficial organizate pentru un anume
genă deă activitate".ă Nonformală desemneaz ă oă realitateă educa ional ă maiă pu ină formalizat ă dară
întotdeaunacuefectenormativ-educative.
Sistemulăeduca ionalăromânescăactualăcaut ăs ăseăintegreze în cadrul mai larg al
obiectivelor Summit-uluiădeălaăLisabona.ăÎnăcontextulăeuropeanăactual,ăeduca iaăesteăprivit ăcaă
ună elementă esen ială înă vedereaă uneiă dezvolt riă sustenabile.ă Dezbaterileă privindă creȋtereaă
economic ăȋiăcompetitivitateaăeuropean ăscotăînăeviden ărolulăcentralăconferităînv mântuluiăȋiă
educa iei,ă atâtă formaleă câtă ȋiă nonformaleă ȋiă informaleă pentruă aă asiguraă ună traseuă sus inută deă
dezvoltareăeconomic ăȋiăcoeziuneăsocial .
Pentruăaăasiguraăaccesulălaăeduca ieăȋiăînv areăpeătotăparcursulăvie ii,ăseăurm reȋte:ă
-aplicareaăstrategieiăna ionaleăprivindăeduca iaătimpurie;ă
-includereaădimensiuniiă„educa ieăȋiăformare”ăînăprogrameleăna ionaleăpentruă
vârstnici;
-încurajareaăreintegr riiăînăeduca iaăformal ăaăpersoanelorăcareăauăp r sită
timpuriuăȋcoalaăprin:ă
-multiplicareaăprogramelorădeătipă„ȋansaăaădoua”ă– cu accent pe dezvoltarea
competen elorădeăbaz ăȋiăpeăprofesionalizareă/ăreconversieăprofesional ;ă
-realizareaădeăprogrameădeăeduca ieăformal ăȋiăpromovareaăînv riiăînă
contextăinformalăprivindădezvoltareaăcompeten elorădeăbaz
laătoateăgrupeleădeăvârst ;ă
-dezvoltareaădeăprogrameăeduca ionaleă(bazateăpeăunăcurriculumăalternativ)ă
pentruă„zoneleădeăeduca ieăprioritar ”;ă
-creareaăunorăcentreăcomunitareădeăînv areăpermanent ăla nivel local.
-înl turareaăobstacolelorăprivindăparticipareaăadul ilorăangaja i,ăînăspecialăaăceloră
necalifica iăsauăcuăcalificareăsc zut ,ăaăpersoanelorădinăzoneăizolate,ăaăcelorăînă
vârst ă,ăaăpersoanelorăcuăhandicapălaăformareaăcontinu ,ăprin:ă
-stimulareaăfinanciar ăaăindivizilor;ă
-informareaăȋiăconsiliereaăînătimpăutil
-valorificareaăpoten ialuluiăeducativădinăzonaădeălocuireă(resurseăumane,ă

128
Curriculumul – Perspective, conexiuni, experiențe

spa iiădeăînv are);ă


-utilizareaătuturorătipurilorădeăînv are:ăformal ă,ănonformal ă,ăinformal
-identificarea,ă evaluareaă ȋiă certificareaă competen eloră ob inuteă înă contexteă
nonformaleă ȋiă informaleă înă vedereaă asigur riiă mobilit iiă „verticale”ă ȋiă
„orizontale”ăaăfor eiădeămunc ăprin:ă
-dezvoltareaă sistemeloră deă validareă ȋiă certificareă aă achizi iiloră anterioare iă
introducereaămecanismelorădeărecunoaȋtereăaăacestora;ă
-introducereaăȋiăfolosireaăsistematic ăaăinstrumentelorăna ionaleăȋiăeuropene.ă
Laă nivelulă politiciloră vizândă educa iaă pentruă arteleă vizualeă (sculptura,ă pictura,gravura,ă
litografia, arta monumental ,ă scenografia,ă tapiseria,ă ceramica,ă plasticaă sticleiă ȋiă aă metalului,ă
desen,ădesign,ăalteăformeădeăartaăaplicat ,ăartaăfotografic ăȋiăprocedeeleăasimilate)ăseăvaăurm ri:ă
Stimulareaăpoten ialuluiăcreativăprinăconsultareaăsiăimplicareaădirect ăaăartiȋtilorăînăelaborareaă
politicilorăȋiăreglement rilorăcareăprivescăactivitateaăacestora;ă
Protec ăiaădrepturilorădeăautorăsiăsprijinireaăorganiz riiădeăasocia iiăprofesionaleăsauăsindicaleă
ale liber-profesioniȋtilorăpentruăasigurareaăsecurit iiălorăsociale,sigu-ran eiămunciiăsiăocup rii;ă
Sporireaăinteresuluiăpubliculuiăpentruăarteleăvizualeăprinăcreȋtereaănum ruluiă iădiversificareaă
func ionalit ilorăspa iilorădeăexpunere,ăsprijinireaăform riiăpie eiăspecificeăăȋiădesf ȋurareaăunoră
programeădeă„educa ieăpentruăart ă”ăînăcadrulăînv mântuluiăformalăȋiăinformal.ă

BIBLIOGRAFIE:
Antonescu, G.G. Istoria pedagogiei, Doctrinele fundamentale ale pedagogiei
moderne.Ed.ăCarteaăRomâneasc ,ăS.A.R.,ă1924.ă
Neacȋu,ăI.,ăZgaga,ăP.,Velea,ăS.ăFormarea cadrelor didactice. Experienţe europene,
Bucureȋti:ăEdituraăUniversitar ,ă2007.ă
Singer,ă M.,ă Sarivan,ă L.,ă Oghin ,ă D.ă Noul Curriculum Naţional. Repere conceptuale şi
metodologice, în Ghiduri metodologice pentru aplicarea programelor şcolare.
Bucureȋti:ăEdituraăAramis,ă2001, p. 6-22.
Velea, S., Istrate, O., Bercu, N. Raport de evaluare a programelor Socrates și Leonardo da
Vinci 2000-2006. Bucureȋti:ăInstitutulădeăȊtiin eăaleăEduca iei,ă2007.ă

129
Curriculumul – Perspective, conexiuni, experiențe

Rolulăop ionaluluiăăînăcadrulăcurriculum-uluiăȋcolar

Prof. Raluca URZICEANU


coalaăGimnazial ă„CONSTANTINăBRÂNCOVEANU”
SLATINA, OLT

Înă oriceă societateă modern ,ă procesulă deă înv mântă esteă considerată aă fiă principalaă
activitateăcareăduceălaăconturareaăbazelorăpersonalit iiăomului.ă Elăpoateăfiădiferităcaăactivitateaă
desf ȋurat ă în unit ileă ȋcolare,ă organizat ă ȋiă planificat ă subă îndrumareaă ȋiă coordonareaă unorăă
persoaneăspecializate,ăprinăcareăseărealizeaz ăobiectiveleăvaloriceăprivindăformareaăpersonalit iiă
omului.
Lec iaă constituieă formaă organizatoric ă principal ă înă careă seă desf ȋoar ă activitateaă
educatoruluiă cuă eleviiă uneiă clase.ă Înă ă condi iileă înv mântuluiă modernă lec iaă devineă maiă multă
decâtăoăform ăsauăunăcadruădeăorganizareăaăinstruc iei,ăîntrucâtăpresupuneămecanismeăȋiălegit iă
deăstructurareăînăfunc ionalitateăceătrebuieăbine cunoscute.
Fiecareă lec ieă trebuieă s ă seă încadrezeă într-ună cadruă definitdeă programaă ȋcolar ă ȋiă deă
planificareaăcalendaristic ,ăastfelăîncâtăs ăcorespund ăaȋtept rilorăprofesoruluiădarăȋiăsociet ii.ă
Acesteaă dină urm ă suntă exprimateă prină intermediulă curriculum-uluiă na ională careă reprezint ă
ansamblulă experien eloră deă înv areă prină careă ȋcoalaă asigur ă realizareaă finalit iloră
înv mântului.ăCurriculum-ulăna ionalăesteăflexibilăȋiădeschis,ăfiindăînăm sur ăs ăofereătineriloră
ȋanseăegaleăȋiărealeăpentruăidentificareaăȋiăvalorificareaădeplin ăaăpropriilorăposibilit i.
Nouaăorganizareăaăînv mântuluiăpreuniversitarăpermiteăȋcoliiăȋiăprofesoruluiăs ăoptezeă
pentruă ună anumită num ră deă oreă peă s pt mân ă pentruă fiecareă clas ă înă parte.ă Înă aceast ă situa ieă
profesorul, înv torul,ăeducatoareaăpoateăoptaăpentruăunăcursăop ionalădac ăprimeȋteăacceptulădină
parteaăcolectivuluiădeăelevi,ăcomisieiădeăorganizareăaăCDȊ-urilorădinăȋcoal ,ăaădirectoruluiăȋcoliiă
ȋiăinspectoratuluiăȋcolar.
Înăcondi iileămodific riiăstatutuluiădisciplineiărespectiveăînăȋcoalaăromâneasc ăȋiătrecereaă
laă oă nou ă form ă deă înv mântaxată peă elevă caă subiectă ală înv riiă ȋiă nuă caă obiect,ă peă
interdisciplinaritate,ăcunoaȋtereăreciproc ăȋiăcolaborareăîntreăcadrulădidacticăȋiăelev,ăaădevenităoă
necesitate absolut ădezvultareaăcurriculum-uluiăălaădeciziaăȋcolii.ăAcestaăpoateăsatisfaceănevoileă

130
Curriculumul – Perspective, conexiuni, experiențe

deă cunoaȋtereă aleă elevilor,ă careă nuă îȋiă g sescă informa iileă doriteă înă interiorulă curriculum-ului
na ionalăalătrunchiuluiăcomun.
Ansamblulă proceseloră educativeă ȋiă ală experien eloră deă înv areă pentruă fiecareă ȋcoal ă leă
propuneă înă modă directă eleviloră s iă înă cadrulă oferteloră curriculareă proprii,ă aceastaă esteă derini iaă
propus ădeăministerăȋiăcareăacoper ăsferaădeăinteresăaăop ionalelor,ăaȋaăcumăleănuminmăînămodă
neoficial.ă Înă esen ă îns ă CDȊ-ulă d ă ȋcoliiă dreptulă deă aă luaă deciziiă ȋiă recunoaȋteă putereaă real ă aă
acesteia.ă Derivat ă dină libertatea- oferit ă deă planurileă cadruă deă înv mânt- de a decide asupra
unui segment al curriculum-uluiăna ional,ăaceast ăputereăd ăelevilorălibertateaădeăa-ȋiădefiniăuneleă
traseeăparticulareăaleăînv rii.
Societateaă democratic ă urmeaz ă multă demersurileă noiă deă înv are,ă deoareceă ofer ă
posibilitateaă unoeă alegeriă multipleă înă interiorulă unuiă sistemă deschis.ă Acestă dreptă laă op iuneă înă
cadrulăevolu ieiăȋcolareăpersonaleăesteăcelăcareăd ănumeleăobiȋnuităalăCDȊ-urilor- op ionale.ăElă
arat ăînă acelaȋiătimpă ȋiă faptulăc ăsocietateaăesteă dispus ăs ăacordeătinerilorăîncredereădeplin ăînă
capacitateaălorădeăalegereăăȋiădeădecizieăasupraăpropriuluiăparcursădeăînv are.
Privindă înă perspectiv ă procesulă deă impunereă aă cursuriloră op ionale,ă sesiz mă faptulă c ă eleă potă
deveniăceaămaiăbun ămetod ădeăaăstârniăinteresulăelevilorăînăleg tur ăcuăaspecteăaleăfenomeneloră
maiăpu inăsauădelocăstudiateăînăȋcoal ,ăînădomeniulărespectiv.
Tipurileădeăop ionalăexistenteăînăcadrulăînv mântuluiăsunt:

 op ionalădeăaprofundare- tipădeăCDȊăderivatădinădisciplinaăstudiat ăînătrunchiulăcomun,ăcareă


urm reȋteă aprofundareaă obiectivelorădeă referin ă /ă competen elorăspecificeădină curriculum-ul
nucleu prin noi unit iădeăcon inut;
 op ionalădeăextindere- tipădeăCDȊăderivatădintr-oădisciplin ăstudiat ăînătrunchiulăcomunăcareă
urm reȋteăextindereaăobiectivelorădeăreferin ă/ăcompeten elorăspecificeăȋiănoiăcon inuturi;
 op ionalăcaădisciplin ănou ăintroduceănoiăobiectiveădeăstudiu,ătemeănoi,ăcareănuăseăreg sescăînă
programeleă na ionale,ă înă afaraă celoră prev zuteă înă trunchiulă comună pentruă oă anumit ă
specializare sau un anumit profil;
 op ionalăintegrată(laănivelulăuneiaăsauămaiămultorăariiăcurriculare)ăintroduceănoiădiscipline ca
obiecte de studiu, structurate în jurul unei teme integratoare pentru una sau mai multe arii
curriculare;

131
Curriculumul – Perspective, conexiuni, experiențe

 op ională caă disciplin ă careă apareă înă trunchiulă comună laă alteă specializ ri- dispune de o
program ăelaborat ălaănivelăcentral,ăcaăprogram ăobligatorieăînăcadrulăuneiăspecializ ri.
Acesteăop ionaleăsuntădeăunărealăfolosăprofesorilor,ăînv torilor,ăeducatoarelorăinteresa iădeă
creȋtereaă interesuluiă eleviloră pentruă aprofundareaă studiuluiă ȋtiin eiă respective.ă Înă func ieă deă
propriileă preocup ri,ă cercet riă sauă aptitudiniă înă domeniulă ȋtiin ei,ă dasc lulă poateă transformaă ună
op ională într-oă poart ă deschis ă spreă cunoaȋtereaă lumii.ă Pentruă aă reuȋiă înă acestă demers,ă îns ,ă
profesorulătrebuieăs ăfieăfoarteăatentălaăăoăserieădeăaspecteăspecifice:
 temaă aleas ă trebuie s ă stârneasc ă interesul,ă s ă seă mulezeă peă capacit ileă intelectualeă aleă
elevilor- dac ăesteăvorbaădeăunăop ionalăcaădisciplin ănou ăȋiăs ăpropun ăîn elegereaăunorăaspecteă
c roraăprogramaăleărezerv ămaiăpu inătimp- înăcazulăaprofund riiăsauăextinderilor;
 prezentareaătemeiătrebuieăs ăr spund ăăpreocup rilorăȋiăvârsteiăăelevilor;
 realizareaăprogrameiădeăop ionalăînăconformitateăcuătoateăcerin eleăunuiăcurriculum,ăastfelă
încâtăs ăob in ăavizulăinspectorilorăȋcolari;
 punerea în aplicare a programei, urmând în principală atragereaă eleviloră c treă studiulă
aprofundatăalăȋtiin eiărespective;
 realizareaădeăsugestiiăbibliograficeăcareăs ăîiădetermineăpeăeleviăs ăiaăparteălaăactivitateaădeă
factur ăȋtiin ific ăînăconformitateăcuăparticularit ileăintelectualeăȋiădeăvârst ;
Ună pasă foarteă importantă esteă realizareaă programeiă deă op ională într-oă manier ă câtă maiă
apropiat ă deă cerin eleă înă vigoare.ă Programaă trebuieă s ă cuprind ă laă clasele,ă apar inândă
înv mântuluiăobligatoriu:
 argument
 obiectiveădeăreferin
 activit iădeăînv are
 listaădeăcon inuturi
 modalit iădeăevaluare
 bibliografie
Argumentulăvaăcuprindeăînăaproximativăoăpagin ămotiva iaăop ionaluluiăpropus,ănevoiăaleă
elevilor,ăcomunit iiălocale,ăformareaăunorăcompeten eădeătransfer,ăetc.
Obiectiveleă deă referin /ă competen ele specificeă voră fiă formulateă dup ă modelulă celoră dină
trunchiulăcomun,ădarănuăpotăfiărelu riăaleăacestora.

132
Curriculumul – Perspective, conexiuni, experiențe

Listaădeăcon inuturiăvaăcuprindeăinforma iileăpropuseăcuăbaz ădeăoperareăpentruăformareaă


capacit ilorăvizateădeăobiective.
Modalit ileădeăevaluareăăvorăfiătipurileădeăprobeăpotriviteăop ionaluluiăpropus.
Înăcazulăunuiăop ionalădeăaprofundare,ăcompeten eleăspecificeăvorăfiăînso iteădeăcon inuturiă
care pot fi cele din curriculum-ulăna ionalănotateăcuăăasteriscă(*)ăsauăpotăfiăănoiăȋiăvorăconduceălaă
aprofundareaăȋiăformareaăacestora.
Dac ăesteăvorbaădeăunăop ionalădeăextindere,ăseăvorăderivaănoiăcompeten eăspecificeăăcareă
voră fiă realizateă prină operareaă cuă noiă con inuturiă vizândă teme,ă capitole,ă careă suntă cuprinseă înă
programa de trunchi comun.
Pentruăop ionalulă caădisciplin ănou ăseăvorăizolaă unit ileădeăinforma ieăcuăcareăopereaz ă
respectivaădisciplin ,ăavândăînăvedereănecesitateaăparcurgeriiălor.
Proiectareaăop ionaluluiăcuătem ăintegratoareăseăvaăfaceăînămareăm sur ăcaăceaăaădisciplineiă
noi, cu deosebirea c ăunit ileădeăcon inutăvorăcuprindeăinforma iiădinămaiămulteădiscipline,ăiară
competen eleăvizateăvorăfi,ăînăgeneral,ăcompeten eădeăintegrareăȋiădeătransfer.
Sugestiileămetodologiceăvorăincludeăactivit iădeăînv areăȋiămodalit iădeăevaluare.
În cazul în careăop ionalulăesteăprev zutăpentruămaiămul iăani,ăseăvorădefiniăȋiăcompeten eă
generaleădinăcareăseăvorăderivaăcompeten eăspecificeăpentruăfiecareăanădeăstudiu.
Înă cazuriă specifice,ă op ionalulă reprezint ă oă form ă fericit ă deă optimizareă aă procesuluiă deă
predareăaădisciplineiărespectiveăînăȋcoal ,ădeoareceăfaceăapelăla:
 cunoȋtin eleăȋiăpasiunileăprofesorilor
 hobbyurile elevilor
 trezireaăinteresuluiăpentruăfenomeneleăȋtiin ei
 studiul unei bibliografii specifice
 dep ȋireălitereiămanualului
 consultarea elevilor ȋiăaăp rin ilor
 implicareaăcomunit iiălocale
 creareaăunuiăsistemăconcuren ialăîntreăprofesoriiădinăȋcoal
Noulăsistemăcareăvizeaz ărenun areaălaăobligativitateaăalegeriiăunorămateriiăȋiădeschidereaă
spreă alegereaă unoră ă materiiă ȋiă deschidereaă spreă alegereaă unoră pacheteă op ionaleă deă c treă elevi,ă
pleac ă deă laă ideeaă cadruluiă didactică profesionist,ă practiciană chibzuită ȋiă calculat.ă Acestaă esteă
capabilă s ă analizezeă propriileă practici,ă s ă rezolveă probleme,ă s ă produc ă strategiiă noi.ă Formareaă

133
Curriculumul – Perspective, conexiuni, experiențe

acestuiaă seă sprijin ă peă contribu iileă cercet torilor,ă urm reȋteă dezvoltareaă uneiă abord riă aă
situa iiloră folosindu-seă înă modă egală teoriaă ȋiă practicaă precumă ȋiă capacitateaă deă autoanalizareă aă
practicilorăȋiăaăcunoȋtin elor.
Nevoiaăunuiă astfelă deă cadruădidacticăaăap rutădeoareceăsistemulădeăînv mântăesteăv zută
acumă caă ună procesă impersonală ȋiă interna ională careă foloseȋteă înă specială comunicareaă verbal ă ȋiă
discursulăcaămodalit iăpentruăaăprovoca,ăfavorizaăȋiăaăfaceăposibil ăpracticaăîntr-oăsitua ieădat ,ă
esteăoăpractic ărela ional ăfinalizat .
Op ionalul,ăcaăformul ădeăpredareăaăȋtiin eiărespectiveăînăȋcoal ,ăesteăoăalegereăinspirat ăȋiă
favorizeaz ăînv areaăcuăpl cereăaăunorăaspecteăaleăuniversului,ădeăcareăeleviiăseăpotăsim iăatraȋiă
într-unăanumeămomentăalăevolu ieiălor.

Bibliografie:

1. C.ăCucoȋ,ăPedagogie,ăEdituraăPolirom,ăIaȋi,ă1996
2. MedC, CNC, Curriculumănaţional- programeăşcolare, 2001
3. Doina Giurgea, Ghidă metodologică pentruă disciplineleă opţionale, D&G EDITUR,
Bucureȋti,ă2007

134
Curriculumul – Perspective, conexiuni, experiențe

Capitolul II

CURRICULUMUL PRESCRIS,
PREDAT, AS)M)LAT Ș) EVALUAT
CONȚ)NUTUR), RELAȚ)),
ABORDĂR)

135
II
Curriculumul – Perspective, conexiuni, experiențe

- Centrarea pe elev - ax ămetodologic ăaăsistemuluiăcurricular

Prof.ăPascuăMaria,ăLiceulăTehnologică„JacquesăM.ăEliasăSascut,ăBac u
Prof.ăPascuăIon,ă coalaăGimnazial ăSascut,ăBac u

„Viseză oă şcoal ă înă careă s ă nuă seă predea,ă laă dreptă vorbind,ă nimic. S ă tr ieştiă liniştită
şi cuviincios, într-oămargineădeăcetate,ăiarăoameniiătineri,ăcâţivaădintreăoameniiătineriăaiălumii,ă
s ăvin ăacoloăpentruăaăseăeliberaădeătiraniaăprofesoratului.ăC ciătotulăşiătoţiăleădauălecţii.ăTotulă
trebuieăînv ţatădinăafar ăşiăpeădinafar ,ăiarăsingurulălucruăcareăleăeăîng duitădinăcândăînăcândăeă
s ăpun ăîntreb ri.ăDarănuăvedeţiăc ăauăşiăeiădeăspusăcevaă?ădeăm rturisităcevaă?ăŞiănuăvedeţiăc ă
noi nu avem întotdeauna ceăs ăleăspunem?ăSuntemădoarămijlocitoriăîntreăeiăşiăeiăînşişi...ăDarăniciă
astaănuătrebuieăs ăleăfieăspus."( Constantin Noica )
Prinăcurriculum,ăînăaccep iuneălarg ,ăîn elegemătotalitateaăoportunit ilorăpeăcareă coala,ă
împreun ă cuă comunitateaă leă – au de oferită pentruă aă asiguraă promovareaă dezvolt riiă personaleă
optimeăpentruăfiecareăelevăînăparte,ăindiferentădeădiferen eleădintreăei.ă
Construc iaă„structuriiădeărezisten ”ăesteăbazat ăpeătreiăpiloni:
- Centrareaăpeăcompeten e;
- Centrarea pe elev;
- Asigurarea calit ii.
Centrarea pe elev este un principiu actual în structura curriculumului, el pretinde focalizarea
form riiăpeăînv areă iădezvoltareă iăabordareaăînv riiădinăperspectivaăcon inutului,ăproceseloră iă
rezultatelorăînv rii.

Factori cu impact în înv are:

Factoriăcognitiviă iămetacognitivi

1. naturaă procesuluiă deă înv are – înv areaă colar ă esteă ună procesă dirijat,ă ă deă
asimilareă deă c treă eleviă aă unoră informa ii,ă deă formareă aă unoră priceperiă iă deprinderiă si a
atitudinilorăcareăsaăleăpermit ăadaptareaăla societate si modelarea propriei persoane.

136
Curriculumul – Perspective, conexiuni, experiențe

2. Scopurileă procesuluiă deă înv are- elevul îndrumat de profesor poate stabili
scopuriă deă înv areă relevanteă înă concordan ă cuă aspira iileă iă intereseleă saleă personaleă siă
educa ionale;
3. Construc iaă cuno tin eloră –elevulă construie teă configura iiă informa ionaleă cuă
sensăprinăconectareaăinforma iilorănoiăcuăexperien aă iăcuno tin elorăanterioareăaleăelevului;
4. Gândireaăstrategic ă- elevulăpoateăutilizaă iăelaboraăunărepertoriuădeăstrategiiădeă
înv areăpentruăaărealizaăscopuriădeăînv areăcomplexe;
5. Strategii metacognitive – deă selectareă iă monitorizareă aă opera iiloră mentaleă
faciliteaz ăgândirea;
6. Contextulă înv riiă – înv areaă esteă influen at ă deă factoriă deă mediu,ă precumă
cultura,ătehnologiaă iăpracticileăinstitu ionale.
Factoriăafectiviă iămotiva ionaliăcareăinfluen eaz ăînv areaă colar

- Dispozi iaă pentruă activitateaă deă înv are,ă sentimenteleă intelectuale:ă curiozitateaă
episistemic ,ă sentimentulă deă mirare,ă sentimentulă deă respectă iă deă admira ieă fa ă deă valorileă
tiin ifice,ă satisfac iaă intelectual ,ă dorin aă iă curiozitateaă deă cunoa tereă aă realit iiă naturale,ă
socialeă iăculturale,ăaspira ii,ăconvingeriă iăidealuriăsuperioareă .a);
Factoriăsocialiă iădeădezvoltareă
Influen eleăsocialeăasupraăînv riiă– înv area esteăinfluen at ădeăinterac iunileăsociale,ă
deă rela iileă interpersonaleă iă deă comunicareă cuă ceilal i.ă Promovareaă unoră contexteă deă înv areă
interactive,ăînă careă elevulă s ăseăsimt ăînă siguran ăsuntăcondi iiăesen ialeă pentruăcaăeleviiă s - iă
exprimeăideile,ăs ăparticipeăactivăînăprocesulădeăînv are;
Diferen eăindividualeăînăînv are
Diferen eăindividualeăînăînv areă- eleviiăprezint ăstiluriădiferiteădeăînv areă iăabilit iă
diferiteă datorateă experien eloră anterioareă iă eredit ii.ă Eleviiă trebuieă sprijin iă înă descoperireaă iă
optimizareaăstilurilorădeăînv are.
Înv areaă iă diversitateaă - înă înv are,ă pentruă aă fiă eficient ,ă ă trebuie luate în calcul
diferen eleălingvistice,ăculturaleă iăsocialeădintreăelevi;
Evaluarea - evaluareaă elevuluiă iă progresulă luiă înă îv areă suntă p r iă integraleă aleă
procesuluiă deă înv are.ă Autoevaluareaă permiteă dezvoltareaă abilit iloră deă auto- monitorizareă iă
auto - apreciere,ăstimulândăînv areaă iăînv areaăauto-dirijat .

137
Curriculumul – Perspective, conexiuni, experiențe

Centrareaăpeăelevă iăimplica iileăcurriculare


Perspectivaă curricular ă centrat ă peă elevă atrageă modific riă majoreă laă fiecareă dină celeă treiă
niveluriăcurriculare:ăproiectare,ăimplementareă iăevaluare.
1. Proiectarea curriculumului
Perspectivaă curricular ă centrat ă peă elevă determin ă regândireaă programeloră colareă iă
elaborarea de manuale alternative,ă peă bazaă uneiă proiect riă curriculare,ă caracterizat ă prină
urm toareleăelemente:
- Definireaăclar ăaăoferteiă coliiăînăraportăcuăintereseleă iăaptitudinileăelevuluiă iăînăraportăcuă
cerin eleăsociet ii;
- Focalizareaă peă achizi iileă finaleă aleă înv rii:ă realizeaz ă trecereaă deă laă programeleă „ă
analitice”ălaăprogrameleă colareăcaracterizateăprinăcentrareaădemersurilorăinstructiv- educative pe
competen eă iăprinăcorelareaăsistemic ăjudicioas ădintreăobiective,ăcon inuturi,ătimp,ăactivit iădeă
înv areă iăevaluare etc.;
- Accentuareaă dimensiuniiă ac ionaleă înă formareaă personalit iiă elevilor:ă stimuleaz ă
demersurileă didacticeă activeă iă interactive,ă careă s ă creasc ă eficien aă înv riiă colareă prină
stimulareaă particip riiă eleviloră laă activit ileă educa ionale,ă aă cooper riiă loră cuă profesorulă iă cuă
colegii.
Modeleădeăproiectareăaăcurriculumuluiă colarăconsonanteăcuăparadigmaăcentr riiăpeă
elev:
- Curriculum bazat pe structuri interdisciplinare proiectate în sens intradisciplinar,
interdisciplinar, pluridisciplinar si transdisciplinar;
- Currciulumă bazată peă competențeă proiectateă laă nivelulă disciplinelor,ă înă planulă generală iă
special,ăcuădeschideriăspreăproblematicaăintegr riiăsocio- profesionale,ăpeătermenămediuă iălung;
- Curriculumă bazată peă înv țareaă deplin ă urm re teă valorificareaă eficient ă aă timpuluiă
necesarăpentruăinstruire/înv are;
- Curriculum bazat pe activitatea elevului proiecteaz ă con inuturileă iă metodologiileă
instruiriiăînăfunc ieădeăexperien aăpsihosocial ăaăelevuluiărealizat ăînăplanădidactic;
- Curriculum bazat peă corelațiaă educator- educat valorific ă resurseleă psihosocialeă aleă
dialoguluiăpedagogic,ăaleăcomunic riiăpedagogiceăeficienteăînăm suraăînă careăprofesorulădevineă
unăfactorăcareămediaz ă iăfaciliteaz ăreu itaă colar
2. Implementarea curriculumului

138
Curriculumul – Perspective, conexiuni, experiențe

Monitorizareaă implement riiă currriculumuluiă colară înseamn ă urm rireaă sistematic ă iă


continu ă aă moduluiă înă careă seă comport ă înă raportă cuă modific rileă propuseă cuă accentă peă
monitorizareaăformativ ,ăaxat ăpeăelevi.
Laă nivelă microstructural,ă dină perspectivaă centr riiă pe elev, în implementarea
curriculumuluiăseărecomand ăoperareaăcuămodelulăcentratăpeăînv areaăactiv ă iăinteractiv .
3. Evaluarea curriculumului
Dină perspectivaă centr riiă peă elev,ă evaluareaă unuiă curriculumă presupuneă determinareaă
m suriiăînăcareăobiectiveleăpropuseăsauăasumateăini ialăauăfostărealizate.ăSe impune de asemenea
iăstabilireaăgraduluiădeăadecvareăaăcurriculumuluiălaăcerin eleă iăa tept rileăelevilor.

Exempleădeăbuneăpracticiăderivateă iăconstruiteăînăjurulăprincipiilorăcentr riiăpeăelev


Proiectarea didactic
Centrareaăpeăelevăînseamn ăaăoferiăelevuluiăposibilitateaădeăaăalegeăceăs ăstudiezeă iăcumă
s ăstudieze.
Modalit țiădeăimplementare
- Alegereaă anumitoră con inuturiă deă înv areă deă catreă eleviă înă func ieă deă intereseleă
personale;
- Organizareaă con inuturiloră peă principiileă înv riiă bazateă peă problemeă - permite
elevuluiăs ăstabileasc ăanumiteăobiectiveădeăînv areă iăs ăaib ăcontrolăasupraăproprieiă
înv ri;
- Înv areaăbazat ăpeăresurse;
- Focalizarea,ă înă formulareaă finalit iloră peă ceeaă ceă voră faceă eleviiă la finalul orei/
disciplineiă iănuăpeăcon inutulăcareătrebuieăacoperit;
Metoe/ strategii didactice
- Strategiiă careă vizeaz ă activitateaă elevuluiă înă achizi ionareaă cuno tin eloră (ă eă ax.ă
exerci iiălaăclas ,ăexperimente,ăînv areaăasistat ăpeăcalculator);
- Strategiiăprină careăelevulăs ădevin ămultă maiăcon tientă deăceeaăceăfaceă iă deăceăfaceă
ceea ce face,
- Strategiiăfocalizateăpeăinterac iuneă(ădeăex.ădiscu iiădeăgrup);
- Strategii focalizate pe deprinderi transferabile.
Exemple de metode centrate pe elev ( adaptat dup ăO/ Neill &McMahon, 2005)

139
Curriculumul – Perspective, conexiuni, experiențe

În afara lecției În cadrul lecției


Proiecte independente, alegerea temelor de Discu iiăînădiad
proiecteădeăc treăelevi Discu iiăînăgrupuriămixte
Grupuriădeădiscu ii Interven iiăindividualeăaleăfiec ruiăelevăpeăoă
Dezbateri anumit ătem
Excursii,ăactivit iăpractice Joc de rol
Jurnaleădeăînv are Prezent riăînăfa aăclasei
Înv areăasistat ădeăcalculator Prezent riădeăpostere
Portofolii Reflec iiă înă scrisă asupraă înv riiă (3- 4
min.)
Evaluarea
- Accentăpeăevaluareaăformativ :ăacordare de feed-back, comentarii scrise pe sarcinile
rezolvate,ănot riăpeăparcursulăsemestruluiăcareănuăseăiauăînăcalcululămedieiăfinale;
- Accent pe auto-evaluareă iăevaluareaăf cut ădeăcolegi;
- Metode de eveluare recomandate: portofolii, jurnale, proiect, munc ăînăgrup,ăevaluareă
deădeprinderiăsauăcompeten e.
Bibliografie
Bîrzea,ă C.,ă Jig u,ă M.,C pi ,ă L.,ă Velea,ă S.,ă 2010,ă Restructurareaă curriculumuluiă național.ă
Analizaăcondițiilorădeăimplementare,ăBucure ti,ăInstitutulădeă tiin eăaleăEduca iei
Chi ,ă V.,ă Activitateaă profesoruluiă întreă curriculumă iă evaluare,ă Presaă clujean ,ă Cluj- Napoca,
2001
Ciolan, Lucian, Înv țareaă integrat .Fundamenteă pentruă curriculumă trandisciplinar,ă Editura
PoliromăIa i,ă2008

140
Curriculumul – Perspective, conexiuni, experiențe

Valorificareaărezultatelorădeălaăevalu rileăinterna ionale TIMSS

BobeşăLuminiţaă– ScoalaăGimnazial ăMihaiăViteazulăTârgovişte,


alesandra_b2000@yahoo.com

1. Introducere
Trendsă ină Internatională Mathematicsă andă Scienceă Study(TIMSS)ă iă Progressă ină
International Reading Literacy Study sunt studii comparative, interna ionale,ăcoordonateădeă
International Association for the Evaluation of the Educational Achievement (IEA), la care
Româniaă particip ă începândă cuă anulă 1991.ă Acesteaă furnizeaz ă seturiă deă date,ă culeseă laă
intervaleăregulateădeătimp,ăpeăeȋantioaneăreprezentative,ămeniteăs ăilustrezeăachizi iileăelevilor,ă
afla iălaăunăanumitănivelădeăȋcolaritate,ăpeădomeniileăinvestigate.
Implementat din 1995, TIMSS (Trends in International Mathematics and Science
Study)ăesteăoăevaluareăaăcuno tin elorămatematiceă iă tiin ifice ale elevilor claselor a IV-aă iăaă
VIII-aălaămatematic ă iăstiin ,ădină rileăparticipante.ă
Evaluareaă permiteă sistemeloră educa ionaleă s ă compareă realiz rileă elevilor,ă precumă iă
înv areaă dină experien eleă altoraă înă elaborareaă unoră politiciă educa ionaleă eficiente. În cadrul
evalu rii,ăaccentulănuăseăpuneăatâtăpeăcuno tin eleăelevilor,ăcâtăpeăproceseleăprinăcareăacesteaă
seă ob in.ă Testeleă coreleaz ă 3ă dimensiuni:ă cuno tin eleă peă careă elevulă trebuieă s ă leă posede,ă
competen eleăpeăcareăelătrebuieăs ă iăleăînsu easc ă iăs ăleăpoat ăfolosi,ărespectivăcontextulăînă
careăeleviiăvorăfiăpu iăînăfa aăunorăproblemeădinăvia aăcotidian ălaăcareăvorătrebuiăs ăr spund .
Rezultateleă modesteă aleă eleviloră româniă laă studiileă interna ionaleă deă evaluareă
comparativ ă relev ă deficien e înă toateă acesteă privin e.ă Româniaă aă ocupat:ă loculă 31ă laă tiin eăă
(din 41)– TIMSSă1995;ăloculă28ălaă tiin eă(dină38)– TIMSSă1999;ăloculă27ălaă tiin eă(dină46)–
TIMSSă2003;ăloculă28ălaă tiin eăă(dină49)– TIMSSă2007;ăloculă23ălaă tiin eă(dină42)ă– TIMSS
2011.ă ă Înă ansamblu,ă seă poateă apreciaă c ă nuă s-a înregistrat un progres sau un regres în
rezultatele elevilor români de clasa a VIII-aălaă tiin eădină1995ăpân ăînă2011ă

141
Curriculumul – Perspective, conexiuni, experiențe

Scoruriămediiăna ionaleălaă tiin eăaleăelevilorăromâniăînăTIMSSă(VIII)ă(sursaădatelor: IEA)

Înăacestăcontext,ăesteănecesar ăoănou ăabordareăînăpredareaă/ăînv areaă tiin elor,ăabordareă


ceăvizeaz ădou ădimensiuni:
- primaădimensiuneăvizeaz ăevaluareaăutilizândăitemiăelabora iădup ămodelulăTIMSS,ăînăvedereaăă
elabor riiăuneiădiagnozeădinăperspectivaăidentific riiăgre elilorătipiceăînăînv areaă tiin elor.ă
- utilizareaă ă unoră strategiiloră deă predareă inovativeă înă vedereaă preven iei/remedieriiă gre eliloră
tipice identificate prin aplicarea testelor.
Testeleădinăcadrulăevalu riiăinterna ionaleăTIMSS,ăvizeaz ăanalizaăurm toarelelorădomenii:
-domeniul cognitiv Cunoa tere (careă seă refer ă laă cunoa tereaă faptelor,ă informa iilor,ă
ustensilelor/instrumentelor/echipamenteloră iăprocedeelor)ă
- domeniul cognitiv Raționamentă (rezolvarea de probleme complexeă iă nefamiliare,ăformulareaă
explica iilor/concluziilor,ăluareaădeciziilor,ătransferulădeăcuno tin eăînăsitua iiănoi)ă
- domeniul cognitiv Aplicare (aplicareaăcuno tin eloră iăîn elegereaăconceptual ,ămanifestat ăîntr-
o varietate de contexte).

2. Aplica ii

142
Curriculumul – Perspective, conexiuni, experiențe

2.1.Modele de itemi pentru disciplina chimie


1.Care este un amestec omogen?
‫ׇ‬. sifonul ‫׈‬siropulădeăzah răăăăăăăăăăă‫ ׉‬solul ‫׊‬apaăcuăghea
2.Zah rulăesteăcompusădinămulteămolecule.ăCeăseăîntâmpl ăcuăacesteămolecule atunci când
zah rulăesteădizolvatăînăap ?
‫ׇ‬Eleănuămaiăexist ăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăă ‫׈‬. Eleăexist ăînăsolu ie
‫ ׉‬Ele se topesc ‫׊‬.Eleăseăcombin ăcuăapaăpentruăaăformaănoiă
substan eăă
3. Care din imaginileădeămaiăjosăreprezint ăăsolu iaăceaămaiădiluat .

4.ăDac ădizolv măoănou ăcantitateădeăzah răîntr-oăsolu ieădeăzah rădeăconcentra ieă10ș,ăsolu iaăă


astfelăob inut ăareăconcentra iaăprocentual :ă(marcheaz ăoăc su )
□ă10ș
□ămaiămic ădeă10ș
□ăăămai mare de 10%
Explic ăr spunsulăt u.

2.2.ăIdentificareaăgre elilorătipiceă iăelaborareaăactivit ilorăremediale


Item S03_1 Ce gaz ar putea cauza formarea ruginei pe o cutie de metal?
‫ׇ‬Hidrogenul
‫׈‬Oxigenul
‫׉‬Azotul
‫׊‬Heliul

143
Curriculumul – Perspective, conexiuni, experiențe

I. Profilul itemului

Domeniu cognitiv:ăCunoa tere


Competen aă specific :ă 1.1.ă Explicareaă observa iiloră înă scopulă identific riiă unoră aplica iiă aleă
fenomenelor chimice
Con inutulădisciplinar:ăPropriet iăchimiceăaleăoxigenului.
R spunsulăcorect: B
II. Analiza itemului

Procentulă eleviloră careă auă r spunsă corectă esteă redus.(28ș);ă 36șă dintreă eleviă alegă r spunsulă Aă
(hidrogenul)ă ă deoareceă ă nuă auă no iuniă clareă privindă comportamentulă chimică ală celoră dou ă gazeă
(H2 i O2)ă i/ăsauădespreăprocesulădeăoxidare.
20% dintre elevi alegăr spunsulăCă(azotul)ădeoareceănuă cunoscăprocesulă deăoxidare,ăconfund ă
comportamentul O2 cu cel al N2, asimilind comportamentul azotului cu cel al aerului.
Oăalt ăcauz ăaăacestorărezultateăesteăfocalizareaăactivit ilorădeăpredare/ăînv areădin capitolul
”Reac iiăchimiceă”ăpeăscriereaăcorect ăaăecua iilorăreac iilorăchimice,ăprecumă iăfaptulănuăauă
studiatăînc ăoxigenul.

III. Sugestii metodologice

Pornindădeălaăacesteărezultateăpropunăoăactivitateădeăînv areăcareăs ăvizeze

-cunoa tereaăcomozi iei aerului

- cunoa tereaăcomportamentuluiăchimicăalăoxigenului

-careăsuntăcondi iileăînăcareăareălocăruginireaăfierului

Problema: Cumărugine teăfierulă?

Naviga iălaăadresaăhttp://www.youtube.com/watch?v=-SzrX60xG34 iăviziona iăfilmul.

Ce s-a introdus în :

Eprubeta 1...................................................................................................................................

Eprubeta 2.....................................................................................................................................

144
Curriculumul – Perspective, conexiuni, experiențe

Eprubeta 3.....................................................................................................................................

Ce s-a intamplat în :

Eprubeta 1...................................................................................................................................

Eprubeta 2.....................................................................................................................................

Eprubeta 3.....................................................................................................................................

Careăs ăaib ălocăruginireaăesteănevoieădeă:...................................................................................

3. Concluzii

Utilizareaă înă evaluareă aă itemiloră TIMSSă permiteă identificareaă diferen iat ă aă gre eliloră
conceptualeă iă gre eliloră procedurale,ă permitândă alegereaă aceloră strategiiă didacticeă cuă ac iuneă
remedial ăpeăfiecareătipădeădeficien ăconstatat .

4. Bibliografie
[1]ă G.ă N.ă Noveanuă (coordonator),Inv areaă tiin elor–ghid metodologic pentru un demers
didacticăeficient,ăEdituraăDidactic ăȋiăPedagogic ,ăBucureȋti,ă2013

145
Curriculumul – Perspective, conexiuni, experiențe

- Rolulăactivit ilorăextracurriculare în dezvoltarea copilului

Erculescu Denisa
ȊcoalaăGimnazial ă,,MihaiăViteazul’’ăTârgoviȋte

,,ă Ȋcoalaă nuă poateă aveaă decâtă dou ă scopuri.ă Primulă eă s ă d mă copiluluiă cunoȋtin eleă
generaleădeăcare,ăbineîn eles,ăvaăaveaănevoieăs ăseăserveasc :ăaceastaăesteăinstruc ia.ăCel laltăeăs ă
preg timă înă copilulă deă aziă peă omulă deă mâine,ă ȋiă aceastaă esteă educa ia.”ă (Gastonă Berger;ă 1973;ă
p65) Aȋadar,ă f r ă aă minimalizaă importan aă educa ieiă curriculare,ă realizateă prină procesulă deă
înv mânt,ă trebuieă eviden iat ă educa iaă extracurricular ,ă ceaă realizat ă dincoloă deă procesulă deă
înv mânt,ăcaăfiindăextremădeăvaloroas ăȋiăeficient ăînădezvoltareaăpersonal ăaătinerilor,ăviitoriă
adul i.ă Activit ileă educativeă suntă prilejă deă aă g siă ineditul,ă ludicul,ă spectaculosul,ă toateă acestea
întâmplându-se într-unăcadruărelaxantăcareăs ăpermit ăstimulareaăcreativ ăaăcopiilor.ăDeăfapt,ăsuntă
printreă celeă maiă râvniteă activit iă deă c treă preȋcolariă ȋiă ȋcolari.ă Materialeleă folositeă înă cadrulă
acestoră activit iă auă valen eă formativ-educative, care vizeaz ă aspecteă kinestezice,ă artistice,ă
lingvistice,ămatematice,ăspa ialeăetcăȋiănuăînăultimulărândăintrapersonale.
Peălâng ăfaptulăc ăeduca iaăextracurricular ănuăuit ădeănevoiaăcopiluluiădeăaăseăjucaăȋi,ăînă
egal ăm sur ,ădeăaăseăsim iăutilăînăcadrulăfamiliei, grupului de prieteni sau clasei de elevi, putem
vorbiă deă oă mul imeă deă alteă beneficiiă sauă maiă bine-zisă influen eă pozitiveă asupraă personalit iiă
copilului.
Unulă dintreă aspecteleă pozitiveă esteă extindereaă intereseloră copilului.ă Copiiiă îȋiă potă descoperiă
talentulăînn scutăîntr-un anumit domeniu, pe care altfel nu ar avea posibilitatea de a-l explora.
Participareaălaăactivit iădinăafaraăȋcoliiăseăbazeaz ănuădoarăpeătalentulăcopiilorăînăzoneăartisticeăȋiă
sportive,ă ciă poateă dezvoltaă ȋiă sentimentulă deă realizareă care,ă laă rândulă lui,ă poateă ac ionaă caă ună
motivatorăputernicăpentruăsucces.ăExist ăcopiiăcareăseăsimtăf r ăvaloare,ăadolescen iăcareăseălupt ă
cuă stimaă deă sine,ă iară acesteă activit iă suntă ună modă careă s ă poat ă construiă stimaă deă sine.ă Atunciă
cândă descoper ă c ă suntă buniă laă ceva,ă baă maiă mult,ă str lucescă intr-un anumit domeniu, atunci
stimaădeăsineăprimeȋteăunăimpuls.ă
Deă asemenea,ă activit ileă dină afaraă ȋcoliiă –s pt mânaă ,,Ȋcoalaă Altfel”ă fiindă aȋteptat ă cuă
ner bdareă deă elevi- suntă oă oportunitateă pentruă copiiă s -ȋiă dezvolteă abilit iă socialeă cumă ară fiă
cooperarea,ă negocierea,ă rezolvareaă conflictelor.ă Participareaă laă acesteă activit iă implic ă înă modă

146
Curriculumul – Perspective, conexiuni, experiențe

subtilăinterac iuneaăînămodăcorespunz torăcuăal ii.ăEiăînva ăcumăs ăgândeasc ,ăs ăiaădeciziiăȋiăs -


ȋiă dezvolteăabilit iă deăcomunicare. Cândăcopiiiă alegăs ăparticipeălaă activit iăsportive,ăaceȋtiaă
înva ăelementeădeăbaz ăaleăunuiăstilădeăvia ăs n tos:ăîȋiămen inăgreutateaăcorporal ,ăseăpreocup ă
deă oă alimenta ieă s n toas ,ă îȋiă dezvolt ă spiritulă deă echip ,ă devină buniă coechipieri,ă leă creȋteă
încredereaăînăăsine,ăîȋiădezvolt ăobiceiuriăs n toase.Într-oălumeătotămaiăcomplex ,ăchiarăȋiăcopiiiă
potă fiă afecta iă deă stres.ă Activit ileă careă auă locă într-ună mediuă f r ă presiuneă ȋiă suntă doară pentruă
distrac ieăsuntăoămodalitateăbun ăde a se relaxa- oămetod ăs n toas ăpentruăaăfaceăfa ăstresului.
Participareaă laă activit iă preferateă ajut ă copiiiă s ă înve eă s ă planificeă ȋiă s ă acordeă prioritate.ă
Aptitudinileă organizatoriceă deă baz ă devină obiceiuriă bune,ă copiiiă ajungă s -ȋiă gestionezeă timpul
singuri,ă devină maiă responsabiliă înă alc tuireaă propriuluiă program.ă Esteă foarteă important ă
dobândireaăacesteiăaptitudiniăînc ădinăcopil rie,ăpentruăaădeveniăunăadultăcapabilăsa-ȋiăgestionezeă
cuă succesă timpulă ȋiă s ă prioritizezeă lucrurileă înă via . Implicareaă înă diferiteă activit iă
extracurriculareăpoateăfiăoăalegereăexcelent ăȋiăcuăsiguran ăbenefic ,ăcuăcondi iaăcaătineriiăs ănuă
optezeăpentruăpreaămulteăactivit iădeăacestăgenăiarăadul iiăs -i îndrume în a nu exagera cu timpul
acordatăacestorăactivit i.
Înă concluzie,ă oric ruiă dasc lă îiă revineă obliga iaă deă aă organizaă activit iă educativeă deă
calitate,ă careă s -iă captivezeă peă copiiă ȋiă s -iă impliceă activ,ă s -i provoace în a-ȋiă satisfaceă
curiozit i,ăs -iăîndemneăs ăcugete,ăs ăaleag ,ăs ăac ioneze.ăEsteăimportantăcaăacesteăactivit iăăs ă
acopereăcâtămaiămulteădomenii,ăcâtămaiăvariateăȋiăs ăcorespund ăintereselorăcopiilor,ăsaăduc ălaă
dezvoltareaăpersonalit iiălorăsubătoateăaspecteleăȋiăs ăleăcreezeăamintiriăpentruătotărestulăvie ii.
Bibliografie:
Berger, Gaston, Omulă modernă şiă educaţiaă sa- Psihologieă şiă educaţie,ă Edituraă Didactic ă ȋiă
Pedagogic ,ăBucureȋti,ă1973
Ferriere, A., Şcoalaăactiv ,ăEdituraăDidactic ăȋiăPedagogic ,ăBucureȋti,ă1973
Funda iaăSoroȋ,ăActivit ţiăextraşcolareăînărurarulăromânesc.ăDezvoltareaădeăcompetenţeăcheieălaă
copiiăşiătineri,ăEdituraăUniversitar ,ăBucureȋti,ă2011

147
Curriculumul – Perspective, conexiuni, experiențe

- Program de intervenţie personalizat (pip)

Număr dŢ înrŢgistrarŢ în unitatŢa școlară:


AVIZAT,

CJRAE DÂMBOVIȚA

Director, prof. psihoped. Cristina MARIN

_________________________

Eleva cu CES, P.M.A.- clasa a IV-a Step by step Ţn şc. -2016)

LimţŢ şi literŢturŢ română

Profesor de sprijin,
STOENESCU ELENA

ŞcoŢlŢ GimnŢziŢlă „MihŢi


ViteŢzul Târgovişte,
Dâmţovi Ţ

Numele şi prenumele ţeneficiŢrului: P. M. A.


DŢtŢ şi locul nŢşterii: 29.07.2004
Domiciliul: Radu de lŢ AfumŢ i ;Bl. E; Et. ; Ap. ; Târgovişte; jud. Dâmţovi Ţ
ŞcoŢlŢ : ŞcoŢlŢ GimnŢziŢlă MihŢi ViteŢzul
Clasa : a IV-a Step by Step
Echipa de lucru:
 Prof. de sprijin, STOENESCU ELENA
 Prof. înv. primar, S. G.
 Prof. înv. primar, I. M.
Problemele cu care se confrunt ăcopilul (rezultateleăevalu riiăcomplexe):

148
Curriculumul – Perspective, conexiuni, experiențe

Certificatădeăorientareăȋcolar ăȋiăprofesional ăNr.469/27.09.2013ădat de COSP, de la CJRAE,


valabilăpân ăînăiunieă2016.

Diagnostic:

 Tipul de deficien ă/hŢndicŢp: mentŢlă


 GrŢdul de deficien ă: uşor
Priorită i pentru perioŢdŢ: 9 noiemţrie - 11 decembrie 2015
 corectŢreŢ tulţurărilor de vorţire şi Ţ scris-cititului/dislexo-disgrafiei;
 formŢreŢ Ţţilită ilor de receptŢre Ţ mesŢjului scris;
 sesizareaăstructurilorăgramaticaleă(morfologiceăȋiăsintactice)ăcorecte/incorecte dintr-un
mesaj ascultat/scris;
 activizareaăvocabularuluiăcuăcuvinte/expresiiăevitateădinăcauzaăpronun ieiădefectuoase;
 diminuareaătulbur rilorădeăăaten ie/hiperactivit ii;
 consolidareaădeprinderilorădeăaăluaăănoti eăînătimpulăorelorădeălimbaăȋiăliteraturaăromân ;
 diminuareaătulbur rilorăcomportamentale;ă
 creȋtereaăstimeiădeăsineăprinăefectuareaăunorăsarciniădeălucruăpreferateă/ăcuăgradăsc zutădeă
dificultate.

149
Curriculumul – Perspective, conexiuni, experiențe

PROGRAMUL DE )NTERVEN )E PERSONAL)ZAT

Unitatea 3 - Variabilitateaălimbiiăşiăaăcomunic riiăînăcontexteădiferiteă-


Verbul

Obiective Con inuturi Metode şi mijloŢce de Perioada Criterii Metode şi


realizare de minimale instrumente de
interven- de evaluare
apreciere a
tie progreselo
r

*Să identifice VERBUL -conversŢ iŢ ; 9 nov- - SuţliniŢză


verbul în texte în enun uri
Verbe care exprimă -exerci iul ; 11 dec. scurte -evaluare
studiate
Ţc iuneŢ, stŢreŢ sŢu 2015 verbele, cu individuŢlă/
existen Ţ; -tabele de completat
unele frontŢlă
-problematizarea; imprecizii.
Exerci ii pe texte
-metoda ciorchinelui
studiate
) săpt.

*Să clŢsifice Exerci ii de -conversŢ iŢ ; - ClŢsifică


clasificare a verbelor verbele, cu
verţele fără fără terminologie , -exerci iul ; ajutorul -evŢluŢre orŢlă /
terminologie), după timp, persoŢnă -tabele de completat ) săpt. CDS, în scrisă
după timp, şi număr func ie de:
persoŢnă şi număr Ţc iune,
stare,
-metoda ciorchinelui
existen ă,
timp,
persoŢnă şi
număr.

*Să completeze - Exercitii de oţservŢ iŢ -Completea- -oţservŢ iŢ


enun uri cu verţe completare a ză sistemŢtică
enun urilor lacunare -explicŢ iŢ
corespunzătoŢre enun urile

150
Curriculumul – Perspective, conexiuni, experiențe

cu verbele potrinvite. -exerci iul lexic a II-Ţ săpt. cu verbele


potrivite,
-metodŢ exploziŢ chiŢr dŢcă -evaluare orŢlă /
stelŢră sunt scrise scrisă
-îndrumare diferenţiată greşit.

*Să ŢlcătuiŢscŢ - Exerci ii cu explicŢ iŢ - Alcătuieşte


propozi ii formulări de propozi ii
propozi ii cu verţe -exerci iul lexic a II-Ţ săpt. cu mici -evŢlure scrisă
cu verbele date date. omisiuni,
-metodŢ exploziŢ
stelŢră inversiuni
- jocuri cognitive de litere -aprecieri
-metoda cubului verbale

*Sa realizeze - Exercitii cu acordul - conversŢ iŢ euristică; - Face - fişŢ de muncă


verţelor în func ie de acordul în independentă
acordul verbelor persoŢnă şi număr - explicŢ iŢ pe ţŢzŢ func ie de
în func ie de materialui intuitiv – persoŢnă şi - autoevaluare
persoŢnă şi număr concret; a III-a
săpt. număr.
- demonstrŢ iŢ pe ţŢză -StŢţileşte
de exemple coresponde
nŢ lŢ
minimum
de perechi,
iar la
celelalte
primeşte
ajutor.

* Sa analizeze Exerci iiădeăanaliz ă - demonstrŢ iŢ pe ţŢză - AnŢlizeŢză - fişŢ de


aăverbului,ăsintacticăȋiă de exemple sintactic şi evaluare
verţul, sintŢctic şi morfologic,ădup ă a III-a morfologic,
model , sau cu sprijin -îndrumare diferenţiată săpt.
morfologic
CDS pe ţŢză de -evŢluŢre scrisă
dintr-o model şi cu
propozi ie/frŢză sprijin CDS

*Să scrie - Exerci iiădeăscriereă - exerci iul – joc; - Scrie -evŢluŢre scrisă
ortogramele care corect ăaăortogrameloră corect
înv ateă(ămaiăalesăceleă

151
Curriculumul – Perspective, conexiuni, experiențe

con in verţe careăcon inăverbe)ă. - muncŢ independentă ; a III-a ortogramele -evaluare


forme săpt. învă Ţte, sumŢtivă
prescurtate) - fişŢ de evŢluŢre; cele uzuale,
iar cele noi - autoevaluare
cu sprijin pe calculator
-instruireŢ ŢsistŢtă pe CDS.
calculator
- Rezolvă
exercitiile-
joc cu
ortograme
pe
Learning.Ap
ps.org.

* Să ŢlcŢtuŢscă - Exerci iiădeăscriereă -muncŢ independentă ; - AlcŢtuieşte -evŢluŢre scrisă


scurte compuneri creativ ,ăcompunereăpeă un text
cu verbe date
diverse teme, cu - fişŢ de evŢluŢre; scurt cu -evaluare
imaginiăsuportăȋiăverbeă individuŢlă
date. -instruireŢ ŢsistŢtă pe câteva verbe
calculator dŢte şi cu -evaluare
a IV-a abateri de la reciprocă
- turul galeriei săpt. folosirea
corectă Ţ
încurajarea
ortogramelo
autoaprecierii
r
lauda
şi Ţ
semnelor de
punctuŢ ie;

*Să scrie corect în - Exerci iiădeăscriereă -conversŢ iŢ -Scrie cu - autoevaluare


spatiul grafic al corect ,ăcuăalineateăȋiă alineate,
lizibil -reflecţia, - evŢluŢre scrisă
caietului Ţşezând

(Diminuarea -încurajarea a V-Ţ săpt. corect în


autoaprecierii, pŢgină, cu
disgrafiei) pu ine
greşeli .

(Diminuare
a disgrafiei)

*Să-şi dezvolte - Exerci iiădeă - exerci iul scris şi - Îşi coordo-


psihomotricitate

152
Curriculumul – Perspective, conexiuni, experiențe

psihomotricitatea exerci iul – joc; permanent neŢză -evaluare


fină Ţ mâinii/ mişcările psihomotrică
coordonarea - planşe/manualul/ oculo-
oculo-motorie caiete tipizate motorii în
diverse
situŢ ii.

 *Să pŢrticipe - Exerci iiăpentruă - raportarea aprecierii permanent - PŢrticipă -autoevaluare


cu captareaăaten iei la posibilităţile fiecărui cu interes la
interes la orele de elev cu CES la orele de -evaluare
limţŢ română limţŢ şi reciprocă
rezultatele anterioare;
(corectarea tulb. literatura
de atenţie - acordarea de simboluri
română
stimulative;
(corectarea
tulburărilor
de atenţie

- Criteriile - evŢluŢre orŢlă


minimale - evaluare
RecŢpitulŢre şi EVALUARE SCR)SĂ a V-Ţ săpt. de scrisă
apreciere - evaluarea
evaluare a produselor
progresel
or elevilor
cu CES

EvŢluŢreŢ periodică:

Obiective realizate :

 SuţliniŢză în enun uri scurte verbele, cu unele imprecizii;

 ClŢsifică verţele, cu Ţjutorul CDS, în func ie de: Ţc iune, stŢre, existen ă, timp, persoŢnă şi

număr;

 CompleteŢză enun urile cu verţele potrivite, chiŢr dŢcă sunt scrise greşit;

 Alcătuieşte propozi ii cu mici omisiuni, inversiuni de litere;

 FŢce Ţcordul în func ie de persoŢnă şi număr,

153
Curriculumul – Perspective, conexiuni, experiențe

 StŢţileşte coresponden Ţ lŢ minimum de perechi iŢr lŢ celelŢlte primeşte Ţjutor;

 Scrie corect ortogrŢmele învă Ţte, cele uzuŢle, iŢr cele noi cu sprijin CDS;

 Rezolvă exercitiile-joc cu ortograme pe eLearning.Apps.org.

Dificultă i întâmpinŢte :

- Nu ŢnŢlizeŢză sintŢctic şi morfologic, pe ţŢză de model şi cu sprijin CDS ;

- Nu ŢlcŢtuieşte un text scurt cu câtevŢ verţe dŢte, făcând ŢţŢteri de lŢ folosireŢ corectă Ţ

ortogrŢmelor şi Ţ semnelor de punctuŢ ie;

 Nu ŢşŢză corect, în pŢgină, un text pe ţŢzŢ unor îndrumări primite înŢinte de începereŢ scrierii;

 Scrie iliziţil şi cu greşeli cuvintele, enun urile şi textele scurte, prin copiere sŢu trŢnscriere;

 Pronun ă incorect cuvintele cŢre con in Ţglomerări de consoŢne după model ;

 Reproduce foŢrte greu enun uri /scurte poezii/cântecele ce con in cuvinte cu: r ,f , s , ce , ci

etc.;

 Nu se coordoneŢză oculo-motoriu în diverse situŢ ii;

 Nu pŢrticipă întotdeŢunŢ cu interes lŢ orele de limţŢ şi literŢturŢ română;

 Prezintă tulţurări de Ţten ie.

Metode cu impact ridicat :

 pozitiv :

 lauda

 ŢcordŢreŢ de Ţjutor/ îndrumŢre diferen iŢtă;

 creŢreŢ de situŢ ii: joc de rol

 încurŢjŢreŢ ŢutoŢprecierii şi Ţprecierii reciproce;

 raportarea aprecierii la posiţilită ile elevului cu CES;

 acordarea de simboluri stimulative;

 negativ :

154
Curriculumul – Perspective, conexiuni, experiențe

 ţlŢmŢreŢ în fŢ Ţ colegilor;

 muncŢ independentă evŢluŢre scrisă ;

 solicitŢreŢ elevei P.M.A. Ţtunci când este lŢ şcoŢlă fără ochelŢri.

Revizuirea programului de interven ie educŢ ionŢl-terŢpeutică ( în func ie de rezultŢtele

evŢluărilor periodice :

Obiectivele nerealizate la Unitatea 3 „VŢriŢţilitŢteŢ limţii şi Ţ comunicării în contexte

diferite –VŢrbul vor fi reluate în PIP-ul următor, în perioŢdŢ: decembrie 2015 – ianuarie 2016.

 ElevŢ vŢ fi solicitŢtă în Ţctivită i stimulŢtive, pentru corectŢreŢ tulţurărilor de pronun ie, pentru

dezvoltŢreŢ Ţuzului fonemŢtic şi scriereŢ liziţilă în cŢiet;

RecomŢndări pŢrticulŢre:

- StimulŢreŢ pozitivă Ţ elevei cu CES, P.M.A - să-şi fŢcă temele în mod sistemŢtic şi să fie Ţtentă

la ore;

- MonitorizŢreŢ permŢnentă Ţ progresului şcolŢr, în speciŢl în diminuŢreŢ dificultă ilor de

pronun ie şi Ţ tulţurărilor de Ţten ie;

Rolul şi modul de implicŢre Ţ păr ilor în progrŢm:

În Ţnul şcolŢr -2016, eleva cu CES, P.M.A.Ţ fost diŢgnosticŢtă cu hipermetropie, fiind

nevoită să poŢrte ochelŢri de vedere. Adeseori uită ochelŢrii ŢcŢsă, motivănd că nu poŢte să

citeŢscă şi să scrie, dorind să se sustrŢgă de le Ţctivită ile şcolare.

ElevŢ P.M.A prezintă în continuŢre dificultă i de pronun ie, dŢr şi tulţurări de Ţten ie,

asociate cu lipsa puterii de concentrare A Ţvut o dislŢlie polimorfă, corectŢtă pŢr iŢl, rămânând

cu rotŢcism/pŢrŢrotŢcism şi cu pronun iŢ defectuoŢsă Ţ sunetelor şuierătoŢre ş,j şi ŢfricŢte

,ce,ci,ge,gi .

În privin Ţ relŢ iilor colegiale, eleva P.M.A Ţ început să fie cŢpricioŢsă, Ţdeseori

intolerŢntă şi negŢtivistă. Uneori devine respingătoŢre, chiŢr fŢ ă de profesorii de lŢ clŢsă: de

155
Curriculumul – Perspective, conexiuni, experiențe

limţŢ engleză, religie şi educŢ ie fizică. Doreşte să scrie lŢ tŢţlă, nu să rezolve fişele de muncă

independentă, lŢ fel cŢ şi colegii ei, ceilŢl i elevi cu CES din grupă. Profesorul de sprijin o

vŢlorizeŢză permŢnent pe elevŢ P.M.A., prin Ţctivită ile extracurriculare, pentru a-i stimula

motivŢ iŢ şi pentru Ţ-i ŢsigurŢ succesul şcolŢr/extrŢşcolŢr personŢl.

Prin coordonarea profesorului de sprijin, eleva P.M.A. a participat în luna noiembrie 2015,

Ţlături de Ţl i elevi cu CES, lŢ concursul „SpeciŢl Olympics , în progrŢmul PŢrticipă! cu un

poster semnificând „NondiscriminŢreŢ şi cu un desen personŢl cŢre reflectŢ o situŢ ie colegiŢlă

conflictuŢlă. De ŢsemeneŢ, Ţ pŢrticipŢt lŢ ŢctivitŢteŢ de voluntariat desfăşurŢtă în cŢdrul

Proiectului Elevii ajută ŢlŢvi - colectare, vânzare de produse alimentare, în 16 noiembrie 2015.

ElevŢ este preocupŢtă în continuŢre de educŢ iŢ plŢstică şi de muzicoterŢpie.

Este remŢrcŢţilă implicŢreŢ fŢmiliei în colŢţorŢreŢ cu şcoŢlŢ, Ţstfel că, elevŢ cu CES este

monitorizŢtă permŢnent în privin Ţ integrării şcolŢre şi Ţ progresului personŢl privind Ţchizi iile

şcolŢre şi comportŢmentul lingvistic/emo ionŢl cel dezirŢţil.

SemnăturŢ directorului, SemnăturŢ memţrilor din

echipa de lucru,

Data:

Bibliografie :

 Curriculumă adaptată (programaă ȋcolar ă adaptat ă deă limbaă ȋiă literaturaă român ,ă clasa a IV-a ;

Aprobat prin ordin al ministrului - Nr. 3919 / 20.04.2005);

 LimţŢ şi literŢturŢ română- modŢlită i de lucru diferen iŢte – EDUTEST - Editura Paralela 45 –

2015;

 http://www.didactic.ro/materiale-didactice/metode-activ-participative-de-predareinvatare

156
Curriculumul – Perspective, conexiuni, experiențe

Proiect de activitate

Prof.înv.preşc: RotŢru )uliŢnŢ-Stefania

GrădinițŢ Filipeștii de Tȃrg, Prahova

DATA: 22.03.2017
EDUCATOARE:
GRUPA: Mijlocie
TEMA ANUALA DE STUDIU: ,,Cand, cum si de ce se intŢmplŢ?
TEMA ACTIVITATII INTEGRATE: ,,Miresme si culori
FORMA DE REALIZARE: Activitate integrata(ADP + ALA1 + ADE + ALA2)
FORMA DE ORGANIZARE: frontal, în grupuri mici, individual
TIPUL ACTIVITATII : mixta
COMPONENTA ACTIVITATII:

1. ACT)V)TĂ ) DE DEZVOLTARE PERSONALĂ:


ÎntâlnireŢ de dimineŢ ă: : ,,Bună dimineŢțŢ, flori pŢrfumŢte, frumos colorŢte !’’, sŢlutul,
prezenta, calendarul naturii, noutatea zilei.
Rutină: -,,RouŢ diminetii spŢlă floricelele’’-deprindereŢ de igienŢ personŢlă
Tranzi ie: ,,Samba florilor-joc cu text si cŢnt
Cantec: Flori de primavara
Trenuletul florilor

2. JOCUR) Ş) ACT)V)TĂ ) D)DACT)CE ALESE (etapa I):

157
Curriculumul – Perspective, conexiuni, experiențe

Joc de rol: ,,De-Ţ cofetŢrii! ,,NŢrcise - activitate practic- gospodăreŢscă


Costructii :,,PŢlŢtul Prințesei NŢrcisŢ -îmţinŢre, ŢlăturŢre, suprŢpunere
Stiinte: ,,ColoreŢzŢ si descoperŢ -fişe individuŢle
Ajută floŢreŢ să Ţjungă lŢ vŢză -labirint

3. ACT)V)TĂ ) PE DOMEN)) EXPEREN )ALE:

*DLC -,,Povestea Narcisei -lectura educatoarei


DEC( EP)- Tema plastica: pata de culoare
Subiectul: ,,PoiŢnŢ cu nŢrcise -ştŢmpilŢre

4. JOCUR) Ş) ACT)V)TĂ ) D)DACT)CE ALESE (etapa a II-a):

Joc de miscare: ,,CursŢ nŢrciselor ;


Joc linistitor: ,,Trenuletul nŢrciselor visŢtoŢre

SCOPUL ACTIVITATII
Dezvoltarea capacitatii de a asculta o poveste, de a transpune ganduri, semnificatii prin limbaj
specific varstei, de a se exprima corect in propozitii;
Consolidarea deprinderii de a compune in mod original si personal spatiul plastic, folosind
tehnici specifice picturii.

OBIECTIVE OPERATIONALE:
O1- Să recunoŢscă personŢjele poveştii pe ţŢzŢ unor ilustrŢ ii;
O2- Să identifice momentele principŢle Ţle povestirii pe ţŢzŢ imŢginilor-suport;
O3-Sa se exprime corect si fluent in propozitii simple si dezvoltate;
O4.-Să oţțină efecte plŢstice , forme spontŢne și elŢţorŢte prin tehnici specifice picturii;
O5- Să interpreteze rolul de gospodină pregătind prŢjituri nŢrcisŢ pentru ZŢnŢ PrimŢvŢrŢ;
O6 - SŢ rezolve sŢrcinile fișei de muncŢ independentŢ;
O7 - Să utilizeze creŢtiv mŢteriŢlele descoperite în centrele de activitate;
O8 - Să mŢnifeste spirit cooperŢnt în Ţctivită ile de grup.

158
Curriculumul – Perspective, conexiuni, experiențe

METODE SI PROCEDEE: conversŢ iŢ, explicŢ iŢ, expunereŢ jocului, exerci iul, turul gŢleriei,
povestireŢ, oţservŢ iŢ,"triereŢ Ţser iunilor", proţlemŢtizŢreŢ, metodŢ: exploziŢ stelŢră
MATERIALE DIDACTICE : imŢgini din poveste, videoproiector, stelute cu intreţŢri, șorțulețe,
tăvi,foi pentru prăjituri, ţomţoŢne de diferite culori, gem de fructe, lingurițe de unicŢ folosință,
creioŢne, fișe, culori, lipici, ŢcuŢrele, pensule, paleta verde si rosie.
DURATA: o zi
BIBLIOGRAFIE:
 MECTS - „Curriculumăpentruăînv mântulăpreȋcolar”,ăEdituraăDPH,ăă2009;ă
 Breben S., Goncea E., Ruiu G., Fulga M., - „Metodeă interactiveă deă grup”, Editura Arves,
Bucureȋti,ă2006;
 Conferin aă Educatoarelor/ă 2013ă (propunereă structur ă proiectă didactic)ă - material diseminat de
c treăinspectorăînv mântulăpreȋcolar

SCENARIUL ACTIVITATII

Activitatea zilei începe cu ÎntâlnireŢ de dimineŢ ă: Flori parfumate, frumos colorate


,unde vor fi purtŢte discutii despre florile de primăverii .
Copiii sunt ŢşezŢ i în semicerc pe covor, pentru Ţ puteŢ stŢţili un contŢct vizuŢl cu to i
membrii grupei :
,,Dimine Ţ Ţ sosit,
To i copiii Ţu venit
În cerc să ne-Ţdunăm
Cu to ii ne sŢlutăm:
-Bună dimineŢ Ţ flori pŢrfumŢte!
ÎntâlnireŢ de dimineŢță:
EducŢtoŢreŢ sŢlută primul copil: ,,Bună dimineŢțŢ, Floricică.........! / ,,Bună dimineŢțŢ,
Bobocel .........! Copiii se vor sŢlută cu ŢceeŢși formulă, Ţtingându-se pe rând cu o floare. Se va
realiza prezențŢ.
Prezenta se fŢce de către copii, prin numărŢreŢ fetelor prezente de către un ţăiŢt, iŢr Ţ
ţŢie ilor de către o fŢtă. Se continuă cu prindereŢ pe pŢnoul de prezen ă Ţ unor imŢgini cu
greierŢși, fiecŢre greierŢş reprezentând un copil. Se vor Ţminti şi copiii Ţţsen i.

159
Curriculumul – Perspective, conexiuni, experiențe

La Calendarul naturii , copiii vor fi întreţŢ i dŢcă Ţu oţservŢt lŢ venireŢ în grădini ă cum
erŢ vremeŢ ŢfŢră. În urmŢ răspunsurilor primite se vŢ completŢ cŢlendŢrul cu elementele
specifice : anotimpul, ziua, luna, anul, timpul.
Noutatea zilei se vŢ reŢlizŢ prin ŢpŢrițiŢ Zânei PrimăvŢrŢ cŢre Ţduce o plŢnşŢ cu o floŢre
supŢrŢtă. ZȃnŢ poŢrtŢ o discuție despre florile de primŢvŢrŢ și roŢgă preşcolŢrii s-o Ţjute să
înveseleŢscă floŢreŢ treţuie colorŢtă . Prin rŢspunsul corect lŢ fiecŢre sŢrcină, vor colorŢ cȃte o
petŢlă Ţ florii, Ţstfel eŢ vŢ deveni ţucuroŢsă că fluturŢșii și Ţlţinele o vor vizitŢ. Se Ţnunță temŢ
zilei : „Miresme şi culori .
ZânŢ PrimăvŢră ne propune sŢrcini pe cŢre vŢ treţui să le rezolvŢti, iŢr lŢ finŢl veți
primi recompense și o vom fŢce fericită pe ZânŢ PrimăvŢră.
TrŢnzi iŢ -,,Samba florilor - joc cu text și cȃnt
EducŢtoŢreŢ şi preşcolŢrii se ŢşeŢză lŢ centrul „Biţliotecă , unde ŢceŢstŢ vŢ relŢtŢ ,,PovesteŢ
Narcisei'', folosindu-se de gestică , mimică şi inflexiunii Ţle vocii.
Se expun slide-uri corespunzătoŢre fiecărei secven e din poveste.
PovestireŢ se vŢ desfăşurŢ conform metodicii specifice, respectând toŢte etŢpele Ţcestui tip de
activitate.
Pentru fixŢreŢ cunoştin elor, lŢ sfârşitul poveştii educŢtoŢreŢ ini iŢză jocul: „Adevărat sau fals?",
precedat de utilizarea metodei activ-participative „Explozia stelara .
Rutine: ,, Rouaădiminetiiăspal ăfloricelele”- deprinderea de a se îngriji, de a fi curat.
Copiii se pregătesc pentru gustŢre, vor trece prin rutinele zilei precum spălŢtul pe mâini,
care este foarte importŢnt pentru îndepărtŢreŢ microţilor, și se ŢșeŢză lŢ măsuțe. După servireŢ
gustarii se trece la activitatea pe sectoare. (ALA I).
ZânŢ PrimăvŢră ne propune sŢrcini pe cŢre noi vŢ treţui să le rezolvăm, iŢr lŢ finŢl veți
primi recompense și o vom fŢce fericită pe ZânŢ PrimăvŢră.
TrŢnzițiŢ se va face cu ajutorul versurilor:
„Floricele frumușele,
Pe sectoare ne-mpărțim
Și lŢ centre noi pornim.
EducŢtoŢreŢ prezintă copiilor, în termeni Ţccesiţili Ţctivitățile pe cŢre le vor desfășurŢ în
ŢceŢstă zi și precizeŢză pe scurt sŢrcinile pe cŢre le vor îndeplini în cŢdrul Ţctivităților. PreșcolŢrii
vor fi grupŢți pe Ţrii de stimulŢre. Ei pășesc în șir printre măsuțele ŢrŢnjŢte lŢ sectoŢrele deschise

160
Curriculumul – Perspective, conexiuni, experiențe

(Arta, Joc de rol, StiintŢ . Se fŢce intuireŢ mŢteriŢlele puse lŢ dispozi ie se Ţlege centrul preferŢt.
Educatoarea va desfasura activitatea de aducatie plastica integrat in cadrul cenrului ARTA.
Rutină: Exerci ii pentru încălzireŢ muşchilor mici Ţi mâinilor: Zţorul fluturasilor, este
frig şi ne încălzim mâinile, insuruţŢm ţecul, ţŢtem pŢlmele, cântăm lŢ piŢn, scuturăm mânu ele
– se reŢlizeŢză frontŢl.
Artă: ( ADE – Domeniul Estetic si Creatic– Activitate artistico-plastica) – ,, Poiana cu
narcise''- pictura. Se va realiza integrat în cadrul centrului Artă. Vor avea de realizat o pictura din
imaginatie, pornind de la o scena din Povestea Narcisei care le va fi prezentata de catre
educatoare prin Tehnica viselor.
Ştiin ă: Sarcina individuala- vor ŢjutŢ florile să Ţjungă lŢ vŢză printr-un labirint, vor descoperi si
rezolvŢ surprizele fişei cu flori.
La sectorul Joc de rol copiii vor juca jocul :,,De- Ţ cofetŢrii! unde vor ŢveŢ de reŢlizŢt
prajituri reprezentȃnd Narcisa galbena, prin respectarea regulilor de igienă si sigurŢnță în
ţucătărie.
ZiuŢ se vŢ încheiŢ cu Jocul de mișcŢre ,,CursŢ nŢrciselor și Jocul liniștitor: ,,Trenulețul
nŢrciselor visătoŢre

161
Curriculumul – Perspective, conexiuni, experiențe

- Optimizarea practicii pedagogice din perspectiva profesorului mentor

Prof.ăTr istaru Maria

Liceultehnologic,,PetreăIonescuăMuscel’’

Loc.Domne ti

Fiecareădintreănoiăamăavutălaăunămomentădatăînăvia ăunămentor,ăunămodelăpeăcareăl-am admirat


iă amă încercată s ăîlăimit m. Unăproverbăchiarăspuneăc ă„imita iaăesteăceaămaiăsincer ăform ăde
admira ie”. Înăopiniaămeaăcredăc ăexist ădou ăsisteme:ăunulăformatădintr-unădiscipolăȋiămaiămul iă
mentori versus un sistem în care eu sunt propriul meu mentor. Credă c ă esteă importantă s ă neă
asum mă responsabilitateaă propriuluiă nostruă mentorată dară înă acelaȋiă timpă trebuieă s ă c ut mă
modeleăcareăs ăneăinspire.ăUnămentorăteăpoateăghidaăinăcariera,ăsauăpoateăaveaăaptitudiniăpeăcareă
tu le admiri si ai dori sa ‚i le perfectionezi. Un mentor iti poate dezvalui secrete profesionale
sau impartasi valoriconstruieȋte ȋiămen ineăoărela ieăpozitiv ,ăconstructiv ăcuăstudentul;
 ajut ădebutantulăs ăseăacomodezeălaăatmosferaădeălucruăaăȋcolii;
 comunic ăînăpermanen ăcuăstudentul/debutantul;
 încurajeaz ăactivitateaăstudentului/debutantului
 ofer ăsuportă,indrumare,modele;
 propuneăsitua iiăprovocatoareăsiăîiăfurnizeaz ăacestuiaăocaziiăs -ȋiăexersezeăabilit ile;
 acord ăfeed-back direct, util, constructiv;
Oameniiă auă nevoieă deă ajutoră înă muncaă deă ziă cuă ziă ȋiă înă dezvoltareaă loră personal ă ȋiă
profesional .ă Niciă oă ȋcoal ,ă oricâtă deă bun ă ară fiă ea,ă nuă poateă oferiă preg tireaă pentruă întreagaă
via ăȋiăpentruăaăfiăbunăsauăcelămaiăbunălaăloculădeămunc .ă
Mentoratulăimplic ăoărela ieăîntreăoameniădeăspecialitate,ăunulăfiindăProfesorăstagiar/studentăiară
cel laltăunăprofesorăexperimentat.ăObliga iaăasumat ădeămentorăesteădeăaăoferiăcolegilorăs iămaiă
tineriămijloaceleădeăaăreflectaăasupraărolului,ăresponsabilit ilor,ărezultatelorăȋiădificult ilorăloră
ca profesori.Mentorul este profesorul de specialitate dintr-oă ȋcoalãă sauă liceuă careă areă
responsabilitateaădeăaăconduceăȋiăcoordonaăpracticaăpedagogicãăaăstuden ilor,ăprinăintermediulă
cãreiaă aceȋtiaă aplicãă no iunileă ȋiă cunoȋtin eleă deă metodicãă dobânditeă înă facultateă ȋiă înva ãă sãă

162
Curriculumul – Perspective, conexiuni, experiențe

predea.ă Mentorulă organizeazãă lec iiă demonstrativeă ȋiă oreă deă predareă pentruă studen iiă
practican i,ă încadrândă practicaă pedagogicãă aă acestoraă înă sistemulă concretă deă desfãȋurareă aă
procesuluiă deă învã ãmântă ȋiă totodatãă leă oferãă acestoraă posibilitateaă deă a-ȋiă însuȋiă tehnici,ă
metodeăȋiăprocedeeădidacticeăcâtămaiăvariate.ăElăareărolul de a-iăpropriiăsauăaăaltorăpersoaneăȋiă
trebuieăsãăstabileascãăscopuriărealisteăaleăactivitã iiădidacticeăaăstuden ilor,ăcareăsãăconducãălaă
îmbunãtã ireaăcalitativãăaăacesteia.ăMentorulăoferãăstuden ilorăpractican iăunăfeed-backărapidăȋiă
eficient pentru dezvoltareaă loră profesionalã.ă Mentorulă areă responsabilitateaă întocmiriiă fiȋeloră
deă evaluareă ȋiă aă acordãriiă uneiă noteă pentruă activitateaă didacticãă aă studen iloră practican i.ă
Mentorulă atrageă studen iiă practican iă ȋiă înă activitã ileă dină afaraă claseiă (serbãriă sau spectacole
ȋcolare,ă cercuriă pedagogice,ă ȋedin eă ȋiă consulta iiă cuă pãrin ii).ă Mentorulă areă responsabilitateaă
de a colabora cu metodistul din facultate, acesta din urmã oferindu-i sprijin complementar.
Totodatã,ămentorulăajutãăȋiăcolaboreazãăcuăceilal iăprofesori mentori din catedrã, în activitatea
peăcareăaceȋtiaăoădesfãȋoarãăcuăstuden iiăpractican iă. Studen iiăsuntăconduȋiăînăȋcoal ădeăc treă
coordonatorulă deă practic ă pedagogic .ă Aiciă suntă prezenta iă profesorului-mentor, conducerii
ȋcoliiă ȋiă membriloră catedrei.ă Deă asemeneaă liă seă expună regulileă deă conduit ă solicitateă loră înă
incintaă ȋcolii.ă Profesorul-mentoră prezint ă studen iloră orarulă s u,ă indic ă claseleă laă careă pred ,ă
orarul,ăactivit ileăcomplementareăpeăcareăleădesf ȋoar :ăconsulta ii,ăȋedin eădeăcerc,ăȋedin eădeă
preg tireă aăelevilorăpentruăolimpiadeăȋiă concursuriă ȋcolare,ălec iiă înă cadrulăcurriculum-ului la
deciziaăȋcolii,ăȋedin eălaăcentrulădeăexcelen .ă
Studen iiăafl ăcareăsuntămanualeleăȋiămijloaceleădidacticeăcuăcareălucreaz ăprofesorulăȋiă
elevii, iară înă m suraă posibilit iloră acesteaă leă suntă puseă laă dispozi ie.ă Studiindă programeleă ȋiă
planific rileă calendaristiceă studen iiă afl ă careă suntă temeleă dejaă parcurseă laă fiecareă clas ă ȋiă
lec iileălaăcareăurmeaz ăs ăasiste.ăStuden iiăseăfamiliarizeaz ăcuăactivitateaăȋcoliiădeăaplica ie,ă
cuădocumenteleăȋcolare:ăcataloage,ăregulamentulăȋcolii,ăghiduriămetodologice,ăetc.ă
Scopul practicii pedagogice
Const ă înă formareaă capacit iiă studen iloră deă aă operaă cuă informa iileă deă laă disciplineleă deă
specialitateă ȋiă dină domeniulă ȋtiin eloră educa iei;ă orientareaă studen iloră înă utilizareaă planuriloră
cadru,ă programeloră ȋiă manualeloră ȋcolare;ă dezvoltareaă laă studen iă aă abilit iloră deă utilizareă aă
materialeloră deă specialitate;ă ini iereaă studen iloră înă tehnicaă activit iiă deă laborator sau cabinet;
dobândireaă deă c treă studen iă aă unoră deprinderiă aleă profesieiă deă cadruă didactic.ă Formareaă
competen elorăpsihopedagogice,ăst pânireaătehnologieiăȋiămetodologieiădidactice,ăînăaȋaăfelăîncâtă

163
Curriculumul – Perspective, conexiuni, experiențe

comportamentulă didactică ală profesoruluiă ă s ă fieă ună factoră deă performan eă ridicateă pentruă elevi,ă
faceă parteă dină preg tireaă psihopedagogic ă ini ial ă ȋiă seă realizeaz ă prină intermediulă practiciiă
pedagogice,ă caă terenă deă aplicareă aă cunoaȋteriiă ă deă specialitate,ă precumă ȋiă aă cunoaȋteriiă
psihopedagogice.ă Bineîn elesă c ă practicaă pedagogic ă aă studen iloră nuă poateă fiă redus ă laă
preg tirea,ă sus inereaă ȋiă analizaă unoră lec ii.ă Eaă trebuieă s ă fieă prilejă ȋiă cadruă pentruă aplicareaă
tuturorăcunoȋtin elorăteoreticeăînsuȋiteăînăcadrulădisciplinelorăpsihopedagogice.ăăMentorulăareăună
rolăimportantăînăformareaăstudentuluiăpentruăcarieraăsaădeăviitorădasc l.ăOăpreocupareăconstant ăaă
profesoruluiămentorăesteăaceeaădeăaăoptimizaădeălaăoăetap ălaăalt ăaăpracticiiăpedagogiceăac iunileă
ȋiă interven iileă saleă înă practicileă ă deă mentorat.Deă aceea mentorul este interesat de feed-back-ul
primitădinăparteaăstuden ilorăs iăpentruăaăputeaăinterveniăȋiăreglaădinămersăprocesulădeămentorat.

Dinăperspectivaăprofesoruluiămentor,ămanagementulăactivit ilorădeăpractic ăpedagogic ă


solicit ă revizuireaă periodic practiciloră mentoraleă existenteă înă sensulă optimiz riiă
acestora.Practicieniiă recomand ă înă acestă sensă întâlniriă periodiceă întreă tutoriă ȋiă mentori,ă întreă
tutori-studen i-mentoriăȋiăîntreămentori-studen iăpentruăacordareaăunuiăfeed-backăsus inutăpasăcuă
pas. Feedback-ulă oferită deă beneficiariiă direc iă ȋiă indirec iă aiă activit iloră deă mentorată (studen i,ă
elevi,ătutori)ăcreȋteăcalitateaăactivit ilorădeăpractic ăpedagogic ăȋiăpeăbazaăanalizeiăȋiăautoanalizeiă
practiciloră ȋiă comportamenteloră conduceă laă îmbun t irea acestora,ă dară ȋiă aă instrumenteloră deă
lucru aplicate.Pentru ca feedback-ulăs ăaib ăunăimpactăpozitivăesteănevoieăcaăacestaăs ăfieăacordată
periodic,ă s ă fieă relevantă pentruă modulă înă careă sarcinileă sauă obiectiveleă practiciiă pedagogiceă auă
fostăîndepliniteăȋiăs ăseărecurg ălaăinstrumenteădeăevaluareăperiodic .Lucrareaădeăfa ăprezint ă2ă
modeleăpracticeădeălucruăcuăstuden iiăînăactivit ileădeămentorat:ămodelădeăconsiliereăeduca ional ă
aăstuden ilorăînăvedereaătrat riiădiferen iateăaăcopiilorăpreȋcolariăȋiămodelă de aplicare a unor noi
instrumenteă psihopedagogiceă opera ionaleă înă activit ileă ă educa ionaleă cuă preȋcolariiă (matriceaă
semestrial ăaăactivit ilorădeămentoratăînăgr dini ,ăfiȋaădeăinterac iuneăaăstudentuluiăcuăeducabiliiă
înă activit ileă curenteă cuă preȋcolarii,ă gril ă deă autoevaluareă aă comportamentuluiă didactică ală
studentuluiă înă lucrulă cuă preȋcolarii).Proiectareaă acestoră instrumenteă opera ionaleă reprezint ă ună
obiectivă ală activit iloră deă cercetareă aleă autoareiă ini iateă ȋiă derulateă înă cadrulă masteruluiă deă
profesionalizareă pentruă carieraă deă mentor.V ă propună spreă dezbatereă dou ă chestionareă careă voră
conduceălaăoptimizareaăpracticiiăpedagogiceădinăuniversitateaănoastr .

ANEXA 1
1.Chestionar-pentruăprofesorilorămentoriădeăpracticaăpedagogic ă
164
Curriculumul – Perspective, conexiuni, experiențe

Bibliografie:
1.Cosmovici, L. Iacob, Psihopedagogieăȋcolar ,ăEdituraăPolirom,ăIaȋi,ă1999ă
2.Cucoȋ,ăPedagogie, EdituraăPolirom,ăIaȋi,ă1998ă
3.EzechilăL.,ăD nescuăE.,ă(2009),ăCaietădeăpractic ăpedagogic ,ă(NIVELă IIă),ăEd.ăParalelaă45,ă
SeriaăȊtiin eleăeduca iei,ăPiteȋti.

1.Chestionarulăini ialăpentruăstudentiiălaăpractic ăpedagogic


ITEMI DE EVALUARE A STUDENTULUI LA În foarte În În În mare În
PRACTICA PEDAGOGICA mica oarecare masura foarte
mica
masura masura
masura mare
masura
Esteă capabilă s ă apreciezeă m suraă înă careă auă fostă
atinse obiectivele instructive propuse pentru
optimizareaăpred riilaăprescolari
Cunoaȋteă reglement rileă înă vigoareă privindă
notareaăprescolarilorăȋiăcompletareaădocumenteloră
ȋcolare.
Poateă identificaă puncteleă forteă ȋiă celeă slabeă aleă
prescolarilorăȋiăpoateănotaăr spunsurileăacestoraăînă
func ieădeăăobiectiveleădeăevaluareăstabilite
Poate stabili obiective clare în vederea
optimiz riiărezultatelorăprescolarilor.
Poateă identificaă ȋiă sprijiniă prescolariloră ȋiă
grupurile de elevi cu dificult iă laă înv tur ,ă
apelîndălaăsprijinulăpsihologuluiăȋcolar
Noteaz ă regulată lucr rileă prescolariloră ȋiă
monitorizeaz ă activitateaă acestora.ă Ofer ă eleviloră
feedback oral pentru fixarea de noi sarcini.

165
Curriculumul – Perspective, conexiuni, experiențe

Esteă capabilă s ă apreciezeă m suraă înă careă au fost


atinse obiectivele instructive propuse pentru
optimizareaăpred riiăinăinvatamantulăprescolar.
Stabileȋteă rela iiă eficienteă deă colaborareă cuă
colegii.
Ofer ă prescolariloră ună bună exempluă deă conduit ă
personal ăȋiăprofesional .
Asigur ă ȋanse egale tuturor prescolarilor pentru
valorificareaăpoten ialuluiălor.
Cunoaȋteă rolulă ȋiă atribu iileă organeloră deă
conducereăaleăȋcolii.
Poateăidentificaăȋiăvalorificaăavantajeleăoferiteădeă
diversitateaăetnic ăȋiăcultural .
Poate comunicaă eficientă cuă p rin iiă prescolariloră
informându-iăverbalăȋiăînăscrisăasupraăcopiilorălor.
Poate impune respectarea regulamentului
prescolar, inclusiv a punctelor referitoare la
comportamentăagresiv/ăh r uire
Poate contribui eficient la dezvoltarea gradinitei,
la atingerea obiectivelor acesteia.
Îȋiă poateă asumaă responsabilitateaă proprieiă
dezvolt riă profesionaleă ulterioareă ȋiă aă men ineriiă
laă curentă cuă nout ileă cercet riiă pedagogiceă ȋiă deă
specialitate in invatamantul prescolar

166
Curriculumul – Perspective, conexiuni, experiențe

Metodele interŢctive în grădiniță, prŢctici de succes Ţle Ţctului


educŢ ionŢl

Prof.înv.preșc. Simion CristinŢ

GrădinițŢ cu progrŢm normŢl nr. ConstŢnțŢ

NouŢ orientŢre Ţ învățământului românesc pune Ţccentul pe dezvoltŢreŢ gândirii critice


a copiilor, prin folosireŢ metodelor și tehnicilor Ţctiv-pŢrticipŢtive noi și Ţnume: brainstorming,
metoda mozaic, tehnica ciorchinelui, schimbă perechea, metoda florii de lotus, metoda pălăriilor
gânditoare, cubul, harta conceptuală, tehnica /3/ , metoda R.A.). răspunde, aruncă,
interoghează , etc.
CŢleŢ de învă Ţre pe cŢre o pŢrcurge copilul este determinŢtă de metodŢ folosită,
metodă cŢre implică mult tŢct din pŢrteŢ educŢtoŢrelor, deoŢrece treţuie să-şi ŢdŢpteze stilul
didŢctic în func ie de tipul de copil: timid, pesimist, Ţgresiv, ŢcŢpŢrŢtor, nerăţdător, găsind
pentru fiecŢre: gestul, mimicŢ, interjec iŢ, întreţŢreŢ, sfŢtul, lŢudŢ, re inereŢ, ŢpreciereŢ.
UtilizŢreŢ metodelor didŢctice în generŢl şi Ţ cele interŢctive în speciŢl, le determină şi
stimuleŢză copiilor colŢţorŢreŢ, încredereŢ în procesul de învă Ţre, interrelŢ ionŢreŢ cu
educŢtoŢreŢ şi colegii de grupă, iŢr pentru noi, educŢtoŢrele, presupune interŢctivitŢte şi
creŢtivitŢte în ŢdoptŢreŢ unor strŢtegii cŢre să solicite implicŢreŢ directă în sŢrcină şi interesul de
Ţ ne perfec ionŢ continuu.
PrezentŢte cŢ nişte jocuri de învă Ţre, de cooperŢre, distrŢctive, metodele interŢctive de
grup, depăşesc ţŢnŢlul şi rutinŢ , oferă trăiri şi sŢtisfŢc ii, stimuleŢză interesul copilului pentru
cunoŢştere, încă de lŢ vârste timpurii.
Metodele și tehnicile interŢctive se pot ŢplicŢ în timpul predării, învățării, fixării,
sistemŢtizării și verificării cunoștințelor. O pŢrte din ele rezolvă proţlemele prin stimulŢreŢ
creŢtivității sŢu Ţjută lŢ cercetŢreŢ în grup.

167
Curriculumul – Perspective, conexiuni, experiențe

În cŢdul fiecărei metode interŢctive de grup, copiii primesc sŢrcini de lucru ce treţuie
să îndeplineŢscă Ţnumite condi ii:
 să fie trŢnsmis timpul ŢlocŢt sŢrcinii de lucru;
 să fie descrisă grŢduŢl sŢrcinŢ de lucru,să fie legŢtă de viŢ Ţ reŢlă;
 să ofere posibilitatea copiilor de a se autoevalua, corecta, de a comunica cu colegii.
AvŢntŢjele interŢc iunii şi vŢlen ele formŢtiv-educŢtive cŢre recomŢndă metodele
interŢctive cŢ prŢctici de succes în ŢctivitŢteŢ didŢctică sunt următoŢrele:
 învŢ ă copiii să rezolve proţlemele cu cŢre se confruntă, să iŢ decizii în grup şi să ŢplŢneze
conflictele;
 stimuleŢză şi dezvoltă cŢpŢcită i cognitive complexe gândire divergentă, critică ;
 timpul de solu ionŢre Ţ proţlemelor este mult mŢi scurt decât Ţtunci când se lucreŢză
individual;
 educă stăpânireŢ de sine şi ŢdoptŢreŢ unui comportŢment tolerŢnt fŢ ă de opiniile celorlŢl i.
Este ţine să Ţvem o Ţtitudine pozitivă în funcție de diferitele dimensiuni Ţle
schimţării, să fim cŢpŢţili să folosim diferite instrumente metodologice cŢre să ne
permită efectuŢreŢ pŢsului înŢinte pe cŢre societŢteŢ ni-l cere.
Căutând să răspund necesităților unui învățământ modern Ţm încercŢt să diversific
instrumentarul de metode pe care le-Ţm ŢplicŢt în Ţctivitățile cu grupŢ. Am considerŢt că este
necesŢr să ŢdŢptez unele metode vârstei preșcolŢre, deoŢrece multe Ţu fost elŢţorŢte pentru
vârste mai mai.
Printre metodele pe care le-Ţm utilizŢt lŢ grupă Ţmintesc metodŢ Schimbă perechea, în
cŢdrul Ţctivității de CunoŢștere Ţ mediului, Ţvând temŢ „Ce știm despre flori? . GrupŢ de copiii
Ţm împărțit-o în două grupuri egŢle cŢ număr de pŢrticipŢnți. Pe un contur de cerc, mŢi mŢre,
Ţm ŢmplŢsŢt măsuțele, lŢ cŢre Ţm ŢșezŢt pe scăunele câte doi copii, unul în interiorul cercului,
altul în exterior., Ţvând Ţstfel formŢte două cercuri concentrice cu copiii ŢșezŢți lŢ măsuțele
dintre ei. EtŢpele Ţctivității Ţu vizŢt: orgŢnizŢreŢ colectivului, prezentŢreŢ și explicŢreŢ temei,
etapa de lucru în perechi (cu realizarea schimbului de perechi prin rotirea copiilor din cercul
exterior cu un scăunel în direcțiŢ Ţcelor de ceŢsornic , etŢpŢ ŢnŢlizei ideilor și elŢţorŢreŢ
concluziilor. PreșcolŢrii Ţu fost ŢtrŢși și interesŢți de Ţcest mod de lucru, iŢr rezultŢtele Ţu fost
extrem de interesante.
Metoda Florii de lotus am folosit-o în cŢdrul Ţctivității interdisciplinŢre cu temŢ:
„AnimŢle sălţŢtice . Pe pŢrdoseŢlă Ţm schițŢt schemŢtic floŢreŢ de lotus: un cerc centrŢl, Ţvând

168
Curriculumul – Perspective, conexiuni, experiențe

ŢlăturŢte Ţlte cercuri reprezentând petŢlele. Am ŢnunțŢt temŢ, în centru se vŢ ŢflŢ cŢrtonŢșul
cu denumireŢ simţolizŢtă Ţ temei, Ţm dŢt timp de gândire minute pentru completŢreŢ celor ot
idei secundare – ŢlegereŢ și ŢșezŢreŢ pe cele opt petŢle Ţle florii Ţ câte unei imŢgini cu un ŢnimŢl
sălţŢtic. Am împărțit grupŢ în opt suţgrupe, fiecŢre suţgrupă lŢ o petŢlă. Cele opt imŢgini Ţlese
de copiii Ţu reprezentŢt temele centrŢle fiecărei suţgrupe, ŢcesteŢ Ţu cŢ sŢrcină în continuŢre să
găseŢscă opt cŢrŢcteristici fiecărui ŢnimŢl Ţferent. Exemplu: tipul ŢnimŢlului cŢrnivor, erţivor ,
locul unde trăiește mări, oceŢne, ţălți, deșert, păduri , mod de înmulțire ouă, nŢște pui vii ,
denumireŢ Ţdăpostului ţârlog, vizuină . LŢ sfârșitul timpului de lucru, sunt prezentŢte pe rând
rezultŢtele fiecărui grup de lucru.
Desfășurând în grădiniță Ţstfel de Ţctivități, Ţplicând metode moderne de lucru în
grup, Ţm înțeles importŢnțŢ și eficiențŢ muncii în colectiv: interŢcțiune psihosociŢlă ţŢzŢtă pe
sprijin reciproc, tolerŢnță, efort susținut, Ţceste metode Ţvând funcție corectivă, ŢmeliorŢtivă,
ducând la reducerea stresului.
Metoda Pălăriilor gânditoare este o metodă interŢctivă, de stimulŢre Ţ creŢtivității
pŢrticipŢnților. Am confecționŢt și pus lŢ dispozițiŢ copiilor șŢse pălării, fiecŢre de câte o culoŢre:
Ţlţ, roșu, gŢlţen, verde, ŢlţŢstru și negru, fiecŢre Ţvând un rol precis purtătorului, rol cŢre
contureŢză un Ţnumit comportŢment și o Ţnumită ŢţordŢre Ţ temei puse în discuție, culoŢreŢ
pălăriei fiind ceŢ cŢre stŢţilește rolul.
PălăriŢ Ţlţă – oferă o privire oţiectivă ŢsuprŢ informŢțiilor, este neutră, este concentrŢtă
pe fŢpte oţiective și imŢgini clŢre.
PălăriŢ roșie – dă frâu liţer imŢginŢției și sentimentelor, uneori se pot exprimŢ emoțiile
negŢtive, descătușeŢză stările Ţfective.
PălăriŢ neŢgră – exprimă prudență, grijă, Ţvertisment, judecŢtă, exprimă pesimismul,
este o perspectivă Ţ gândirii negŢtive, pesimiste.
PălăriŢ gŢlţenă – oferă o perspectivă pozitivă și constructivă ŢsuprŢ situŢției,
simţolizeŢză optimismul, constructivismul pe un fundŢment logic.
PălăriŢ verde – exprimă idei noi, stimulând gândireŢ creŢtivă, este simţolul producției
de idei noi, inovatoare.
PălăriŢ ŢlţŢstră – exprimă controlul în gândire, suprŢvegheŢză și dirijeŢză ţunul mers Ţl
Ţctivității, este preocupŢtă de Ţ controlŢ și de Ţ orgŢnizŢ.
Am ŢplicŢt lŢ grupă „MetodŢ pălăriilor gânditoŢre lŢ Ţctivităților de educŢre Ţ
limţŢjului, creând un joc didŢctic despre povești. Am împărțit grupŢ de copii în cinci echipe, prin

169
Curriculumul – Perspective, conexiuni, experiențe

culorile pălăriilor. FiecŢre echipă Ţ treţuit să rețină sŢrcinŢ și să fie Ţtentă lŢ întreţări. Copiii
dintr-o echipă coopereŢză între ei pentru Ţ dŢ răspunsuri corecte. Se Ţlcătuiesc seturi de întreţări,
cŢre vor fi scrise pe cinci jetoŢne în formă de pălărie, cŢre pe pŢrteŢ interioŢră vor ŢveŢ culoŢreŢ
echipei.
SŢrcinile fiecărei echipe:
Pălăriile Ţlţe – discută în generŢl despre povești.
Pălăriile roșii – discută depre personŢjele pozitive
Pălăriile negre – despre personajele negative
Pălăriile gŢlţene – corecteŢză greșelile
Pălăriile ŢlţŢstre –trŢg concluzii, învățăminte
LŢ sfârșitul jocului, toți copiii coopereŢză între ei pentru identificŢreŢ unui proverţ cŢre să
serveŢscă drept morŢlă pentru povesteŢ ŢleŢsă.
În desfășurŢreŢ jocului, Ţm ŢdresŢt câte o întreţŢre fiecărei echipe, Ţtenționând copiii că
vor răspunde numŢi dintre ceidin echipŢ cu sŢrcinŢ ŢdecvŢtă tipului de pălărie. Am dirijŢt
întreţările pe rând spre câte o echipă, prin rotŢție, Ţstfel încât restulș copiilor să nu se plictiseŢscă
și să rămână în Ţtenție până lŢ finŢlul Ţctivității.
În concluzie, pot spune că ŢplicŢreŢ metodelor intŢrŢctive de grup în cadrul actului
educŢționŢl oferă oportunitŢteŢ cŢ oţiectivele propuse să fie mŢi ușor Ţtinse, se fŢc mŢi puține
greșeli, situŢțiile conflictuŢle sunt identificŢte și rezolvŢte rŢpid, este încurŢjŢtă creŢtivitŢteŢ,
colaborarea, cooperarea, încredereŢ și Ţjutorul reciproc.
Metodele de învățŢre Ţctivă pot fi instrumente importŢnte pe cŢre educŢtoŢrele le pot
utilizŢ pentru Ţctivități interesŢnte, dense, cŢre Ţjută copii să reŢlizeze judcăți de suţstŢnță și
fundŢmentŢle, să sprijine copiii în înțelegereŢ conținuturilor pe cŢre să fie cŢpŢţili să le Ţplice în
viŢțŢ reŢlă.

Bibliografie:
Breben, Silvia; Ruiu, Georgeta; Gongea Elena; Fulga Mihaela; Metode interactive de grup.
Ghid metodic, 2002, Editura Arves;
***, RevistŢ Învățământului preșcolŢr, nr. / , M.E.C., București;
***, RevistŢ Învățământului preșcolŢr, nr. / , M.E.C., București;

170
Curriculumul – Perspective, conexiuni, experiențe

Strategiiăutilizateăinăactivitateaădidactic ăcareăcontribuieălaătransformareaăclaseiă
tradi ionaleăintr-o comunitateădeăînv are:ăăabordareaăintegrat ăaăcurriculumuluiă-
predareaătematic ,,

prof.inv.primar

SIMA MIRELA

ŞCOALA G)MNAZ)ALÃ AN)NOASA - SÃTENI

MOTTO: ,,DŢcă trŢtezi un copil cŢ şi când Ţr fi ceeŢ ce Ţr treţui şi Ţr puteŢ să fie, el vŢ deveini
ceea ce treţuie şi poŢte să fie,,

J.V GOETHE

ÎnvŢțŢreŢ centrŢtă pe elev Ţ mŢrcŢt o ŢdevŢrŢtă revolu ie în învŢ ămȃntul din şcoŢlŢ
romȃneŢscă. Astfel că, in locul unei şcoli cŢre puneŢ în centrul preocupărilor sŢle conținutul
învŢ ământului și învățătorul, nesocotind cerin ele elevului, Ţstăzi este promovŢtă şcoŢlŢ în cŢre
elevul este considerŢt pionul principŢl, şcoŢlŢ cŢre ine seŢmŢ de interesele si trţuințele lui
specifice, permi ând ŢcestuiŢ împlinireŢ sŢ.
PredŢreŢ este orientŢtă in func ie de necesită ile copilului. ÎnvŢțŢreŢ se produce prin
descoperire individuŢlă, Ţcceptȃndu-se și încurŢjȃndu-se moduri personale de-a înainta în
formŢreŢ deprinderilor și în cunoŢştere exemple: scrisul cu mŢnŢ stȃngă, moduri individuŢle de
exprimŢre și cunoŢştere, încurŢjŢreŢ experimentelor de descoperire
Învă ŢreŢ se fŢce în ritmul propriu Ţl copilului pe centre de ŢctivitŢte
Elevul treţuie să fie învă Ţt să treŢcă de lŢ ,,Ţ sti,, lŢ ,,Ţ sti să fŢcă,, Învă ătorul treţuie să
mŢnifeste creŢtivitŢte profesionŢlă şi să utilizeze, în mŢnierŢ modernă metodele clŢsice, dŢr şi
strŢtegiile noi de provocŢre și dirijŢre Ţ gȃndirii și Ţc iunii elevilor, pentru Ţ oţține eficiență
mŢximă. Elevul treţuie să fie ŢjutŢt să-şi mŢnifeste si să-şi dezvolte personŢlitŢteŢ, fiind lăsŢt să-şi
exprime, să Ţc ioneze conform cu preocupările , înclinŢ iile și interesele sŢle.
STUDIUL TEMATIC este o activitŢte ŢpŢrte, diferită de predŢreŢ temŢtică.

171
Curriculumul – Perspective, conexiuni, experiențe

CARACTERISTICI
Studiul tematic presupune abordarea unei teme, la propunerea copiilor, explorarea ei, în
funcție de vȃrstă și pŢrticulŢritățile ŢcestorŢ, reŢlizȃnd conexiuni între oţiectele de învŢțŢmȃnt si
experiențŢ de viŢță.
Pornind de lŢ ideŢ că orice copil este o personŢlitŢte ŢpŢrte, în cŢre lŢturŢ fizică, emoționŢl,
intelectuŢlă și ceŢ sociŢlă treţuie ŢţordŢte cu deoseţit interes de către Ţdult. Studiile temŢtice,
aceste,, instruiri paienjeniş,, se pot construi in Ţctivități- sprijin în muncŢ învățŢtorului cŢre cŢută
să Ţţordeze copilul din toŢte Ţceste Ţspecte și oferă o serie de ŢvŢntŢje:
-se Ţsigură o învățŢre mŢi plŢcută, înțelegere mŢi ţună din pŢrteŢ elevilor;
-temele si conceptele abstrŢcte pot fi mŢi ușor ŢţordŢte, deoŢrece se permite flexiţilitŢteŢ;
-se fŢciliteŢză explorŢreŢ unui suţiect ŢdecvŢt vȃrstei) atȃt extensive, cȃt și în profunzime;
-se vŢlorifică, se exerseŢză şi se perfecționeŢză numeroŢse deprinderi cŢre sunt necesŢre pentru a-
şi dezvoltŢ preocupările personŢle;
-elevii văd legăturile dintre discipline, dintre ŢcesteŢ şi viŢță, văd că invățŢreŢ este permŢnentă;
- motivŢțiŢ este interioŢră, interesul este personŢl şi rod Ţl propriei Ţlegeri,
Rămȃnȃnd la ultimul argument, vreŢu sŢ suţliniez ideŢ de Ţ păstrŢ interesul copilului intr-o
poziție centrŢlă Ţtunci cȃnd se proiecteŢză un studiu temŢtic Ţsigură motivŢțiŢ copilului şi
dăruireŢ sŢ în cursul tuturor Ţctivităților. Copiilor le plŢc proiectele cŢre se ŢdreseŢză intereselor
lor, cŢre prezintă o proţlemă reŢlă de rezolvŢt, o idee nouă de investigŢt. Astfel, li se recunoŢşte
capacitatea de gȃndire originŢlă şi competențŢ şi li se permit noi căi de Ţ-şi dovedi cunoştințele.
Se poŢte constitui Ţstfel o nouă comunitŢte de elevi in cŢre se preocupă unul de celălŢlt, se
formeŢză spiritul colectiv, se dezvoltă deprinderi de comunicŢre și diŢlog, se efectueŢză Ţsocieri
intelectuale interesante.
ALEGEREA TEMEI studiul temŢtic Ţre o deoseţită importŢnță. Se porneşte de lŢ propunerile
copiilor, din timpul Ţctivităților, ei ŢrŢtȃnd Ţstfel ce îi intereseŢză, în funcție de vŢrstă. Temele
pot fi o mŢre vŢrietŢte, din domeniul ştiințelor sŢu Ţl relŢțiilor sociŢle, din mediul nŢturŢl sŢu
creŢt de om. ÎnvŢ ătorul Ţre însă un rol determinant. Din multitudinea de propuneri, el va hotarî
ce temă rŢspunde intereselor întregului grup, dŢcă este Ţccesiţilă vȃrstei copiilor, dŢcă poŢte
pune în prŢctică cunoştintele însușite lŢ diferite ore de curs, dŢcă oferă experiențe vŢriŢte și
nemijlocite, ținând cont și de resursele primŢre și secundŢre pe cŢre le Ţre lŢ dispozitie.
PLANIFICAREA STUDIULUI

172
Curriculumul – Perspective, conexiuni, experiențe

OdŢtă temŢ stŢţilită, învățătorul îşi vŢ stŢţili oţiectivele ce le vŢ urmŢri pe pŢrcursul întregului
studiu, atȃt pe discipline, cȃt şi pe oţiective interdisciplinare. El va lua în considerare si
urmatoarele aspecte:
- Careăsuntăscopurileăînv riiăpentruăcopil?
- Ceărealiz riăa teapt ădinăparteaăfiec ruiăcopil?
- Peăceădeprinderiăîȋiăvaăconcentraăaten ia?
Activitățile de învățŢre se stŢţilesc cu Ţjutorul copiilor, prin modŢlități vŢriŢte
ţrŢinstorming, grup de discuții, prezentŢreŢ unui proiect schelet ce vŢ fi completŢt

EXEMPLE: a) Brainstorming b) Tabel

evenimente- PRIM VARAăă- modific riăînănatur

îmbrac minte- - vremea

sentimente- - cȃntec
Ceăȋtimădespre… Ceăa iăvreaăs ăafla i Cum am putea Ce am aflat?
despre… afla?
Copacii înmuguresc De ce înmuguresc? Excursie în parc.
Este al doilea anotimp Deăceăvinăpas rile? Atlas botanic.
Naturaă seă treze teă laă De ce zilele sunt mai Vizit ă laă bunici.ăăă
via lungi? Invit mă ună
ran,bunic.

Tot cu Ţjutorul copiilor , învă ătorul vŢ puteŢ orgŢnizŢ Ţctivită ile pe discipline propunerile
copiilor vor fi completŢte de cele Ţle învățătorului

Citire/scriere Matematica Stiin e Studii sociale Arte


Lecturi Probleme Calendarul Întalnire cu un Desene
Compuneri Estimări Colec ii țărŢn Colaje
Scrisori Măsurători Experiemente Parade modei Albume

173
Curriculumul – Perspective, conexiuni, experiențe

DrŢmŢtizări Grafice OţservŢții Jocuri de rol Cȃntece


Liste Construcții Machete Dansuri
Şezători tematice
Teatru de
păpuşi

ACT)V)TÃ ) DE ÎNVÃ ARE


Pe pŢrcursul desfŢşurării studiului, se vor orgŢnizŢ ŢctivitŢ i de învă Ţre vŢriŢte, cu tot grupul
sau in grupuri mici;
- Formulareădeăscrisoriăpentruăinformare,ăinvita ii;
- Adresareădeăîntreb ri;
- Notareaăinforma iilorăculese,ăselectate;
- Activit iădeăînv areăînăgrupuriăeterogene;
- Rezolvareădeăprobleme,ăinvestig ri,ăexperimente,ăexersareaăunorădeprinderi;
EVALUAREA STUDIULUI
Laăsfarȋităseătesteaz ăeficien aăstudiului.ăSeăpoateăorganizaăunăbrainstormingăsauăoădiscu ieăînă
grup,ăînăcareăeleviiăs ăr spund ălaăîntreb riădeăgenul:
- Ceăatiăînva atănou?
- Ceăȋtitiăs ăface iăacumă iănuăȋtia iăînainte?
- Ce v-aăpl cutămaiămultădin ce-a iăfacut?
Deseoriă,ădină activit ileăunuiăstudiuătematic,ăcopiiiăpotărelansaăoăalt ătem ,ăce-iăintereseaz ,ă
pentru un viitor studiu.
CONCLUZII Studiileă tematiceă vină înă sprijinulă înv toruluiă ,ă oferindă ună cadruă optimă deă
formare si dezvoltare aă personalit iiă copiilor.ă Eleă subliniaz ă activit ileă careă pretindă gȃndireă
individual ,ăfolosireaăexperien elorăpersonale,ăcapacitateaădeăaăfaceădistinc iiăȋiădeăaăluaădecizii,ă
ini iative,ă inventivitate,ă st pȃnireă deă sineă iă spirită deă colaborare.ă Astfelă deă îmbin riă deă gȃndireă
conȋtient ,ă sentimenteă iă ac iuniă realizateă deă copiiă inȃndă s ă leă creezeă oă experien ă deăă
autoadaptareă,,ăfluent ,,,ădeosebitădeăimportant ăînădezvoltareaăpersonalit ii.
Dac ătemaăaleas ăaăraspunsăcâtămaiămultorăîntreb riăpeăcareă iăleăpunăeleviiă iăactivita ileăauă
fostăconceputeă iăconduseăînăa aăfelăîncâtăauăpermisăoăimplicareăaăfiecaruiăelev,ăpeăcȃtămaiămulteă
planuri;ă dac ă fiecareă dină eiă s-aă sim ită recompensată pentruă efortulă depusă prină satisfac iaă munciiă

174
Curriculumul – Perspective, conexiuni, experiențe

împlinite;ădac ăgȃndirea creativ ăaăfostăîncurajat ;ădac ălucrulăînăcolaborareăcuăcolegiiăi-a facut


peăeleviăs -ȋiăvalorificeăaptitudinileă iăcunoȋtin ele,ădarăȋiăs ădevin ăresponsabili;ădac ăfiecareădină
eiăconsider ăc ăaăf cutăunăprogresăînăaăcunoaȋte,ăaăexersaăsauăîn elegeăinformatii noi - atunci se
poateăconsideraăc ăstudiulăaăfostăutilăȋiăeficientăpentruăfiecareăparticipant.

BIBLIOGRAFIE

Ioan Cerghit ( 2005)- Metode de învăţământ , EDP, Bucureşti.


Walsh. K. B ( 1999) ,,Crearea claselor după necesitățile copiilor 8,9,10 ani,, Cermi, )Ţși Crengu Ţ -
LăcrămioŢrŢ OpreŢ – Strategii didactice interactive , ed. a )))-a, EDP, Bucureşti
Ioan Cerghit (1987) ,,Structuri, stiluri, strategii,, EditurŢ ArŢmis, București

175
Curriculumul – Perspective, conexiuni, experiențe

- Jocul logico-matematicăînăstimulareaăintegrit iiăpsihice

GabrielaăSt nescu,ăFlorinăSt nescu

Jocul,ă poateă fiă considerată oă ac iuneă liber ,ă constient ,ă neintentionat ă iă situat ă înă afaraă
vie iiăobi nuite,ăoăac iuneăcareăilăpoateăabsorbiăcuătotulăpeăjuc tor,ăo ac iuneădeăcareănuăesteălegată
niciăunăinteresămaterialădirectăsiăcareănuăurm re teăniciăunăfolos.ă
Joculăesteăoăac iuneărecrea ional ăcareăseădesf soar ăînălimiteleăunuiătimpădeterminatăanume,ă
oă ac iuneă careă seă petreceă înă ordineă dup ă anumiteă reguliă iă careă d ă na tereă laă rela iiă comunitareă
dorniceăs ăseăînconjoareădeăsecretăsauăs ăseăaccentuezeăprinădeghizare,ăcaăfiindăaltfelădecâtălumeaă
obi nuit .
În cazul jocurilor logico-matematice,ă acestaă areă oă miz ă simbolic ,ă pură ideal ă stârnindă
competi iaăcuăsineăînsu i,ăcerândăîndemânare,ăpricepere,ăoăanumit ă“sprinteneal ”ăaămin ii,ăcurajă
sauă chiară for ă iă putereă mental .ă Rezultatul unui joc sau al unei competitii devine important
numaiă pentruă ceiă careă intr ă înă sferaă jocului,ă caă juc toriă sauă caă spectatoriă i care au acceptat
regulileălui.ă„Aăreu i”ăcreeaz ăpentruăjuc torăsentimentulădeăsatisfac ie,ăcâ tigăalăstimeiădeăsine,ă
bucuria,ădeterminândădorin aădeăjoc,ăstimulândăcreativitateaă iăjoculăintelectual.
Bucuriaă iă emo iileă înruditeă stimuleaz ă repertoriulă individuală atâtă înă sferaă gândiriiă câtă iă înă
sferaăac iunii.
Acesteăresurseăsuntădurabileă iăceeaăceăpareămaiăsemnificativ,ăeleăpotăfiăutilizateă iăînămomenteăînă
careă experien aă bucurieiă lipse te.ă Înă experien aă joculuiă ,ă “aă câ tiga”ă înseamn ă “aă p reaă
superior”laă sfâr itulă jocului,ă juc torulă câ tigândă propriaă considera ieă nuă similar ă cuă dorin aă deă
putereăsauădorin aădeăaădomina,ăprimar ăfiindăn zuin aădeăaăfiăonorat.ăIzbândaă iămul umireaăseă
asociaz ăcuătotăfelulădeămoduriăînăcareăvictoriaăpoateăfiăgustat .ă
Victoria,ătriumful,ăcreeaz ădorin aădeăaăcontempla,ădeăaăsavuraăcircumstan eleăvie iiăcurenteă iă
deăaăintegraăacesteăcircumstan eăîntr-oănou ăviziuneăasupraăsineluiă iăasupraălumii.ăÎnăacestămodă
esteă stimulat ă dispozi iaă afectiv ă pozitiv ă aă juc toruluiă a aă cumă neă sugereaz ă uneleă cercet riă
autohtone,ăastfelăc ăindiviziiăcareăauăoădispozi ieăafectiv ăpozitiv ăsuntămaiăflexibiliădinăpunctădeă
vedereăcognitiv,ăfiindămaiădecentra iăînăraportăcuăstareaăafectiv ,ăcomparativăcuăceiăcuădispozi ieă
afectiv ănegativ .(B ni ,2006).ă

176
Curriculumul – Perspective, conexiuni, experiențe

Jocul logico-matematică atingeă iă elementulă deă pasiune,ă hazard, cutezan ,ă îndr zneal , dară iă
nesiguran ă iăîncordareăalc tuindădeopotriv ăesen aă iăvaloareaăjocului.ăFinalitateaăbinef c toareă
a jocului logico-matematic, nu excludeă înă parteaă deă “lupt ”ă iă exerci iu,ă mândriaă caă ceaă maiă
complex ă emo ieă iă maiă contradictorie;ă eaă presupuneă constientizare,ă comparareă iă apreciereă deă
sine.ăSubăaceea iăexpresieănon-verbala,ămândriaăpenduleaz ădinăpunctădeăvedereăpsihologicăpeăoă
traiectorie controversat ădeălaăoămândrie-realizareăsauăoămândrieăautentic ăc treăst riă iănuan eădeă
mândrieăarogant ăsauămândriaătrufa .ăăăăăăPentruămul iăini ia iăaiăjoculuiămatematic,ămândriaăseă
asociaz ă cuă tr iriă precum-des vâr ire,ă succes,ă realizare,ă încredere, implinire,ă eficien ,etc.ăăăăăăăăăăăă
Sferaă spiritual ă înă careă areă locă solemnitateaă joculuiă logico-matematic,ă determin ă ună repertoriuă
afectivădiferitădac ălu măînăconsidera ieăcopilulăneexperimentatăcareăesteăcuprinsădeămândriaălui,ă
caădeăoăstareăpsihic ăa momentului,ădeăpresiuneaăluiă“aici”,ă“acum”,ăspreădeosebireădeăpasionatulă
experimentată deă jocă matematică ceă esteă “inundat”ă deă ună “tezaur”ă deă st riă emo ionale,ă ceă seă
transform ă înă tr s tur ă oriă tendin ă caracteristic .ă Ceeaă ceă esteă mistică iă magic,ă eroic,ă muzică iă
plasticăî iăcaut ăform ă iăexpresieăînăjoculălogic.
Înă ac iunileălegateădeăreguliă iă forme,ăjoculălogicăparcurgeăunăritmă copil rosădeălaăpunctulădeă
pornire,ă ună lan ă ceă invit ă laă suspendareaă oric reiă dificult iă deă via ă careă n zuieă spreă onoare,ă
demnitate,ăsuperioritateă iăfrumuse e.
InternationalăConference,ăBraȋovă2015ă

Bibliografie
[1] Huizinga, Johan, Homo ludens-Colec iaăEseuri,ăEdituraăUnivers,ăBucure ti,ă1977
[2]ăBonciu,ă tefan,ăDorin,ăNastas,ăEmo iileăComplexe,ăEdituraăPolirom,ă2015ă
[3]ăFlorin,ăSt nescu,ăPasiuneăsiăcreativitateăînămatematic ă,EdituraăMatrixăROM,ăBucurestiă2013ă
[4]ăFlorin,ăSt nescu,ăInegalit iăintegrale,ădeălaăini iereălaăperforman ,ăEdituraăParalelaă45,2015

177
Curriculumul – Perspective, conexiuni, experiențe

- Locul istoriei locale în cadrul curriculum-uluiăna ional

Prof.Simtion Cosmin,

coalaăGimnazial ăSlimnic,ăjud.ăSibiu

Prof. Simtion Claudia,

coalaăGimnazial ă uraăMic ,ăjud.ăSibiu

ISTORIAă LOCAL ă CAă PARTEă INTEGRAT ă ÎNă CEAă REGIONAL , NA IONAL , EUROPEAN ă Iă
UNIVERSAL ăPOATEăFIăSTUDIAT ăDEăC TREăELEVI PRIN DIVERSE MIJLOACE CUM AR FI : LEC IA,
PROPUNEREA UNOR CURRICULUM-URI LA DECIZIA COLII, ACTIVIT ILEăEXTRACURRICULARE,
CONCURSURI, VIZITE LA MUZEE, EXCURSII. LOCUL PE CARE ÎL ARE ISTORIAă LOCAL ă ÎNă
FORMAREA ELEVILOR ESTE ACELA DE SENSIBILIZARE, A CAPT RIIă ATEN IEIă ASUPRA
INFORMA IEIă Iă ÎN ELEGEREA FENOMENELOR ISTORICE, LA DEZVOLTAREA SPIRITULUI DE
OBSERVA IE, Aă GÂNDIRIIă IMAGINA IEIă CÂTă Iă LAă FORMAREAă APTITUDINILORă TIIN IFICEă ALEă
ELEVILOR.
INTEGRAREAă INFORMA IILOR DESPRE ISTORIA LOCAL ă ÎNă LEC IILEă PREV ZUTEă ÎNă
PROGRAMAă COLAR ă ESTE CU ATÂT MAI NECESAR ă FORM RIIă DEă ATITUDINI, CONVINGERIă Iă
RESPONSABILIT Iă LAă ELEVIIă DINă ÎNV MÂNTUL PREUNIVERSITAR, CU CÂT ACEST DEMERS
CONTRIBUIEă LAă CRE TEREA INTERESULUI ELEVILOR PENTRU TEMA PREDAT ă Iă ACTIVIZAREAă
LOR ÎN ACTIVITATEA DIDACTIC ăPEăPARCURSULăDESF UR RIIăLEC IEI.
ÎN CADRUL CURRICULUM-ULUIă NA IONALă ISTORIA FACE PARTE DIN ARIAă CURRICULAR ă ,,
OMă Iă SOCIETATE” IARă ÎNă CADRULă ÎNV MÂNTULUI OBLIGATORIU, CARE CORESPUNDE
CICLULUI DE ORIENTAREă IăOBSERVARE, SCOPUL DECLARAT AL ISTORIEI ESTEăCUNOA TEREAăDEă
C TREă ELEVIă ÎNă LINII GENERALE A TRECUTULUIă Iă Aă PRINCIPALELOR INSTRUMENTE CU
AJUTORULăC RORAăACESTAăPOATEăFIăREF CUTăPENTRUăOăMAIăBUN ăÎN ELEGEREăAăSA.
ÎN ACEST SENS ISTORIA LOCAL ă VINEă ÎNă SPRIJINUL ELEVILOR PENTRU A LE FORMA
ACESTORA ATITUDINI CIVICE, S ă LEă CREEZEă ACESTORA SENTIMENTUL DE APARTENEN ă LAă
SPA IULă Iă COMUNITATEA DIN CARE FAC PARTE. ESTEă EVIDEN IATă ASTFEL SPECIFICUL
AUTOHTONă IăSUNTăAFIRMATE VALORILE LOCALE PRIN CARE INDIVIDULăCAP T ăIDENTITATE.
ISTORIA LOCAL ă TREBUIEă RAPORTAT ă PERMANENTă LAă ISTORIAă NA IONAL , LA CEA
UNIVERSAL , EVENIMENTELE TREBUIESC CORELATE, STABILITE CONEXIUNI. ACESTE ASPECTE
AU FOST LUATE ÎN CONSIDERARE CÂND AU FOST REDACTATE PROGRAMELE PENTRU DISCIPLINA
ISTORIE, DIN CADRUL CURRICULUM-ULUIăNA IONAL.
PROGRAMA LA ISTORIE PENTRU CLASA A IV-A FACE REFERIRI CLARE LA FOLOSIREA, ÎN
CADRUL PROCESULUI INSTRUCTIV-EDUCATIVă DEă LAă CLAS , A ELEMENTELOR DE ISTORIE
LOCAL .
COMPETEN ELEăSPECIFICEă IăACTIVIT ILEăDE ÎNV AREăCON INăURM TOARELE REFERIRI
LAă ISTORIAă LOCAL . ORDONAREAă CRONOLOGIC A UNOR EVENIMENTE DINă VIA Aă FAMILIEI:
ALC TUIREAă Iă PREZENTAREA UNEI AXE A TIMPULUIă PEă CAREă S ă SEă REPREZINTE EVENIMENTE

178
Curriculumul – Perspective, conexiuni, experiențe

DINă VIA Aă PERSONAL , A FAMILIEI SAU ISTORIAă LOCALIT IIă NATALE; PREZENTAREA UNOR
ALBUME PERSONALE CU FOTOGRAFII DIN ISTORIA FAMILIEI SAU AăCOMUNIT II. LOCALIZAREA
ÎNă SPA IUă Aă EVENIMENTELORă ISTORICEă Iă IDENTIFICAREA DE SURSE ISTORICE UTILIZÂND O
VARIETATE DE INSTRUMENTE : DESCRIEREA UNOR FOTOGRAFII ILUSTRÂND LOCURI, CL DIRI,
PREOCUP RIăALEăOAMENILOR DIN LOCALITATEA NATAL . IDENTIFICAREA PE BAZA, SURSELOR,
A CAUZELOR A CONSECIN ELORă Iă ELEMENTELOR CARE S-AU SCHIMBAT SAU NU ÎNTR-O
ANUMIT ăPERIOAD ăDEăTIMP: REALIZAREA UNOR ALBUME SAU POSTERE DESPRE LOCALITATEA
NATAL , COAL , LOCURI CUNOSCUTE SAU ÎNDR GITE.
NOTA DE PREZENTARE A PROGRAMEI LA ISTORIE PENTRU CLASELE V-VIII PRECIZEAZ ăC ,
ÎN GIMNAZIU ISTORIA REPREZINT ă DISCIPLINA CARE CONTRIBUIE LA CON TIENTIZAREAă
INTERDEPENDEN ELORă DINTREă IDENTITATEă Iă ALTERITATE, DINTREă LOCALă Iă NA IONAL,
RESPECTIV GLOBAL.
MODERNIZAREAăPRED RII ISTORIEI SE POATE REALIZA, ÎNTR-OăMANIER ăRIGUROAS , PRIN
ACESTE ELEMENTE DE ISTORIEă LOCAL ă CAREă ASIGUR ă Oă MAIă BUN ă ÎN ELEGEREă Aă
EVENIMENTELORă NA IONALE. AVANTAJELE REGIONALISMULUI EDUCATIV SUNT EVIDENTE: O
LEG TUR ăSTRÂNS ăCUăNATURA IăCULTURAăLOCAL , OăEDUCA IEăREGIONALIST ăARăSTIMULAă
FOR ELEăCREATOAREăALEăTINERELORăGENERA II. ÎNăACELA IăTIMPăISTORIAăTREBUIEăPREDAT ă
ÎN TERMENI DE TRANSDISCIPLINARITATE, CARE PRESUPUNE ÎNTREP TRUNDEREAă MAIă MULTOR
DISCIPLINE PENTRU A FACILITA CERCETAREAăISTORIC , ÎNăVEDEREAăCUNOA TERIIăADEV RULUIă
ISTORIC, A CAUZELOR UNOR EVENIMENTE.
ACEAST ă ABORDAREă ESTE FOARTEă IMPORTANT ă AST ZIă ÎNă SENSULă CUNOA TERIIă UNORă
EVENIMENTE DRAMATICE DINăVIA AăUNEIăCOMUNIT IăUMANE, PENTRU O VIZIUNE GLOBAL ă Iă
OFER ă POSIBILITATEAă ELEVILORă S ă SEă DEPRIND ă DEă TIMPURIUă CUă STRATEGIAă CERCET RII,
SITUEAZ ă ELEVULă ÎNă MIJLOCULă AC IUNII, REZERVÂNDU-Iă UNă ROLă ACTIVă Iă PRINCIPAL: S ă
IMAGINEZE, S ăCONSTRUIASC ăPEăPLAN MENTAL, S ăINVESTIGHEZE, S ăCREEZE, S ăTRANSPUN ă
ÎNă PRACTIC , S ă G SEASC ă MIJLOACELEă Iă RESURSELE DE TRADUCERE ÎN FAPT A CEEA CE A
PREFIGURAT.

Dină perspectivaă Metodiciiă Pred riiă Istoriei,ă înă cadrulă moderniz riiă con inutuluiă pred riiă
istorieiăînănoileăprogrameă iămanualeăprivindăIstoriaăRomâniloră iăistoriaăUniversal ,ătrebuieă
s seă in ăcontădeăintegrareaăelementelorădeăistorieălocal ăînăistoriaăna ional ă iăaăacesteiaăînă
ceaăuniversal .
Esteă rolulă profesoruluiă deă istorie,ă atunciă cândă seă preteaz ,ă deă aă g siă iă deă aă faceă
conexiunileănecesareădintreăistoriaălocal ,ăregional ,ăeuropean ă iăglobal .

BIBLIOGRAFIE:

1. Androne Marinela, I porta ța studierii istoriei lo ale î ș oală, în revista


,,Co vor iri dida ti e”, Casa Corpului Dida ti , Tul ea, Nr. 7, august 2004, pp. 2-3.

179
Curriculumul – Perspective, conexiuni, experiențe

2. Câmpeanu, Bianca, Viviana, Valorificarea elementelor de istorieălocal ăîn cadrul


lecțiilorădeăistorieălaăclasaăaăIV-a, 2012,ăEdituraăMarineasa,ăTimi oara
3. P un,ă tefan,ăMetodicaăpred riiăistoriei, 2007,EdituraăCorint,ăBucure ti
4. *** Repereăpentruăproiectareaă iăactualizareaăcurriculumuluiănațional.ăDocumentădeă
politiciăeducaționale,ăInstitutulădeă tiin eăaleăEduca iei,ăBucure ti,ădecembrieă2015

Jocurile didactice logico - matematice

prof.ăVictorăTofan,ă coalaăGimnazial ă„Al.I.Cuza”ăF lticeni,ăjud.ăSuceava

Jocul reprezint ă ună ansambluă deă ac iuniă iă opera iiă care,ă înă paralelă cuă destindereaă iă bunaă
dispozi ie,ăurm re teăobiectiveădeăpreg tireăintelectual ,ăfizic ,ămoral ă iăăartistic ăaăcopilului.ăăJoculă
didactică precizeaz ,ă consolideaz ,ă îmbog e te,ă chiară verific ă cuno tin eleă eleviloră iă leă antreneaz ă
capacit ileăcreatoareăaleăacestora.
Jocul logico-matematică folosită înă cadrulă oreloră deă matematic ă faciliteaz ă în elegerea,ă
asimilareaă cuno tin elor,ă formareaă deprinderiloră deă calculă matematic,ă dezvolt ă calit ileă gândirii,ă
realizândăoăîmbinareăîntreăjocă iăînv are.ăConsiderăimportant ăfolosirea jocurilor logico-matematice
înăproiectareaălec iilor,ădeoareceăacesteaă:ăantreneaz ăoperațiileăgândirii: analiza,ăsinteza,ăcompara ia,ă
clasificarea, ordonarea, abstractizarea, generalizarea, concretizarea; dezvolt ă spiritulă deă inițiativ ,ă
independențaă înă munc ă i spiritulă deă echip ; dezvolt ă atenția,ă disciplina, spiritul de ordine în
desf urareaă uneiă activit i;ă formeaz ă deprinderiă deă lucru corectă iă rapid;ă asigur ă însu ireaă maiă
rapid iă maiă temeinic ă aă unoră cuno tin eă relativă arideă pentruă aceast ă vârst ă (ă numera ia,ă opera iileă
matematice, etc,).
Reu itaă joculuiă logico-matematică esteă condiționat ă de proiectarea,ă organizareaă iă
desf urareaăluiămetodic ,ădeărespectareaăurm toarelorăcerințeădeăbaz :
- preg tireaă jocului: adecvareaă con inutului,ă aă structuriiă sale,ă preg tireaă materialului,ă
proiectarea jocului;
- organizareaă judicioas ă aă acestuia: împ r ireaă corespunz toareă aă eleviloră clasei,ă
eventual reorganizareaămobilierului,ădistribuireaămaterialului,ăcareăseăface,ădeăregul ,ă
laă începutulă activit iiă deă joc,ă deoareceă eleviiă intuindă înă prealabilă materialeleă

180
Curriculumul – Perspective, conexiuni, experiențe

didacticeănecesareăjoculuiăvorăîn elegeămaiău orăexplica iaăînv toruluiăreferitoareălaă


desf urarea jocului;
- respectarea momentelor jocului didactic:
 introducerea în joc;
 anun areaătitluluiăjoculuiă iăaăscopuluiăacestuia;
 prezentarea materialului;
 explicareaă iădemonstrareaăregulilorăjocului;
 fixarea regulilor;
 executareaăăjoculuiădeăc treăelevi;
 complicarea jocului, introducerea unor noi variante;
 încheierea jocului, evaluarea conduitei de grup sau individuale.
Jocul logico-matematică poateă fiă organizată cuă succesă înă oriceă tipă deă lec ieă iă laă oriceă clas ă aă
ciclului primar. O clasificare a jocurilor didactice logico-matematice esteădificilădeăf cut,ă totu i,ă în
funcțieădeăobiectiveleăsauăsarcinaădidactic ăpropus ,ăacesteaăseăpotăîmp r iăastfel:
a) Dup ămomentulăînăcareăseăfolose teăînăcadrulălecției pot fi:
1) Jocuri didactice logico-matematice ca lec ieădeăsineăst t toare;
2) Jocuri didactice matematice folosite ca momente propriu- ziseăaleălec iei;
3) Jocuriădidacticeămatematiceăînăcompletareaălec iei,ăintercalateăpeăparcursulă
lec ieiăsauălaăfinal.
b) Dup ăconținutulăunit țilorădeăînv țare deăînsu it,ăpotăfi:
1) Jocuri didactice logico-matematiceăpentruăaprofundareaăînsu iriiăcuno tin elorăspecificeă
uneiăunit iădeăînv areăsauăaăunuiăgrupădeălec ii;
2) Jocuri didactice logico-matematiceăspecificeăunuiănivelădeăvârst ăsauăaăuneiăclase.
c) Dup ăformaădeăexprimare : jocuri simbolice, jocuri conceptuale, jocurile ghicitori.
d) Dup ă resurseleă folosite: jocurileă materiale,ă jocurileă orale,ă jocurileă peă baz ă deă întreb ri,ă
jocurileăpeăbaz ădeăfi eăindividuale,ăjocurileăpeăcalculator.
e) Dup ăregulileăinstituite: jocuri cu reguli transmiseăprinătradi ie,ăjocuriă cuăreguliăinventate,ă
jocuri spontane.
f) Dup ăcomponenteleăpsihologiceăstimulate: jocuriădeăobserva ie,ăjocuriădeăaten ie,ăjocuriădeă
memorie,ăjocuriădeăgândire,ăjocuriădeăimagina ie.

181
Curriculumul – Perspective, conexiuni, experiențe

Ună exercițiuă sauă oă problem ă poateă deveni joc logico-matematică dac îndepline teă
urm toareleăcondi ii:ă
 realizeaz ăunăobiectivăsauăoăsarcin din punct de vedere matematic;
 folose teă elementeă deă joc: întrecereă individual ă sauă peă grupeă deă elevi,ă cooperarea,ă
recompensarea,ăpenalizareaăgre elilor comise, aplauze, surpriza, cuvântul stimulator;
 folose teă ună conținută matematică accesibil,ă atractiv,ă recreativă prină formaă deă desf urare,ă prină
materialulăilustrativăutilizat,ăprinăvolumulădeăcuno tin eălaăcareăapeleaz ;
 folose teă ă reguliă deă jocă cunoscute anticipată deă c treă eleviă iă respectate,ă pentruă realizareaă
sarciniiădeălucruăpropuseă iăstabilireaărezultatelor.
Jocul logico-matematică utilizată înă cadrulă lec iiloră spore teă caracterulă practic-aplicativ al
matematicii,ăesteăăoămetod ădeăînv areăpermanentăactual ,ăm rindăeficien aălec iilor,ăfaceăcaăeleviiăs ă
devin ăinteresa iădeăactivitateaăceăoădesf oar ă.
EXEMPLE DE JOCURI LOGICO-MATEMATICE FOLOSITE ÎN CICLUL PRIMAR:
1. Șocuriăînăleg tur ăcuă irulănumerelorănaturaleă iăcuăsistemul zecimalăpoziționalădeăscriereăală
acestora:
a) „Scriereaănumerelorăceăseăpotăformaăcuăunănum rădeăcifreădate”
Exemplu: Scrie iătoateănumereleănaturaleădeătreiăcifreăceăseăpotăformaăcuăă1,ă4,ă3ă iăapoiăcuă2,ă
0,ă8,ăf r ăaăseărepetaăcifrele.ăăSolu ie: 143, 134, 413, 431, 314, 341, respectiv 208, 280, 802, 820. (
Acest tip de joc se poate folosi la clasa a II-a, a III-aă iăaăIV-a.)
b) „Ceănumereălipsescă?” Exemplu: 3,ă6,ă9,ă12,ă…30.ă(ăSeăobserv ăc ănumereleădină irăsuntă
rezultateleăob inuteălaăăînv areaăînăclasa a II-aăaăînmul iriiăcândăunăfactorăesteă3.)
c) „Ghicireaăuneiăcifreă terse”
- Alegeăunănum răformatădinătreiăcifreă(ăexempluă762);
- Calculeaz ăsumaăcifrelorălui.ă(7+6+2ţ15);
- Scadeăsumaăob inut ădinănum rulăini ială(762- 15=747);
- tergeăoăcifr ădeălaăultimulănum rărezultată(exempluă4)ă
iăcomunic -mi-leăpeăcelelalteădou ă(ă7ă iă7).
Cifraăaătreiaă(ăceaă tears )ăăvaăfiăghicit ădeăînv torăastfel:ă18ă- (7 + 7) =18 – 14= 4.
Explica ie: Num rulăalesăseăscrieăînăgeneral astfel: xyz=100x+10y+ză iăăăăăăăăă
ob inemă100xă+ă10yă+ăză- (x + y + z)= 99x +9y = 9 (11x+y)= M9. Deci, rezultatul este un
multipluădeă9.ăRezult ăc ăsumaăcifrelorăesteăămultipluădeă9.ăCumăeaănuăpoateădep iă27,ă

182
Curriculumul – Perspective, conexiuni, experiențe

atunci ea este 9, 18 sau 27. Pentruăaăaflaăăcifraă tears ăseăscadeădinăea,ădup ăcaz,ăsumaă


cifrelor comunicate. (Acest joc se poate folosi în clasele a III-aă iăaăIV-a, pentru
consolidarea deprinderilor de calcul, folosind numere scrise cu trei cifre.)
2. Jocuri înăleg tur ăcuăoperațiileănumerelorănaturale:ă
a) „Completareaăsemnelorăcareălipsesc” (pentruăcaărela iaăs ăfieăadev rat )
Exemplu: 100 50 1 7 7
(Acest tip de joc matematic se face în toate clasele primare.)
b) „Cineăcalculeaz ămaiărepedeă? ”
(ădescoperireaăunorătehniciădeăcalculărapid,ăaplicândăpropriet ileăopera iilorămatematice)
Exemplu:1+2+3+…+ă99ă+ă100ţă(1+ă99)+(2+ă98)ă+ă(ă3+97ă)ă+…+ă(ă49ă+ă51)ă+ă50ă+100ăţă
=50 x 100 + 50 = 1050.
(Acest tip de joc se adapteaz ăînăfunc ieădeăprogramaăfiec reiăclase.)
c) „Robotulăsocote te” (Joculăpoateăfiăadaptată iăfolositălaătoateăclaseleăprimare.)ăă
3. Rebusuri matematice
4. „G se teăcuvinteleăascunse”ăă
( Într-un chenar sunt litere ce ascund cuvinte ce pot fi scrise de sus în jos, de jos în sus, de la
dreaptaălaăstângaă iădeălaăstângaălaădreapta.)
5. Sudoku - Jocuriădeăcompletareăaăunorăp trateăcuănumereleă1,2,3,4,ăastfelăîncâtăacesteaăs ăapar ă
oă singur ă dat ă sauă aă unoră dreptunghiuriă cuă cifreleă 1,2,3,4,5,6, astfelă caă acesteaă s ă apar ă oă
singur ădat .
6. P tratulă/ăCareulămagicăăSeăcereăs ăseăcompletezeăp trateleăastfelăîncâtăsumaănumerelorădeăpeă
fiecareălinieăs ăfieăegal ăcuăceaădeăpeăoricarecoloan ăsauădiagonal .
7. „G se teădiferențele”ă
G se teădiferen eleădintreădou ăimaginiădateă iăscrieănum rulălorăînăp trat.
8. Geometrie cu chibrituri
Dinăchibrituriădeăaceea iăm rimeăseăpotăformaăprinăinventivitate,ătotăfelulădeăfiguri,ăiarăprinăăăăă
mutareaăunoraădintreăele,ăseăpoateătransformaăoăfigur ăîn alta.
Exemplu: Construi iădină12ăbe eădeăchibrituriăoăfigur ăcareăareă4ăp trate.ăMuta i,ăapoi,ădou ăăăăă
be eăăpentruăaăob ineă7ăp trate.
9. „Cineăurc ămaiărepedeăscara?”
Eleviiăclasei,ăîmp r i iăpeăgrupe,ăauăcaăsarcin ăs ărezolveăfiecareăcâteăoăopera ieămatematic ăăă

183
Curriculumul – Perspective, conexiuni, experiențe

scris ăpeăoătreapt ăaăsc rii.ăPeătabl ăsuntădesenateătreiăsc riăcuăcalculeădeăacela iănivelădeăăă


dificultate.ăCâ tig ăechipaăcareăaărezolvatămaiămulteăexerci iiăcorectăînătimpulăcelămaiăscurt.
10. Exerciții-joc prezentate spre rezolvare elevilor de clasa a IV-aălaăEvaluareaăNațional
laămatematic :
a) Înăcareulădeămaiăjos,ăfiecareărândă iăfiecareăcoloan ătrebuieăs ăcon in ăoăsingur ădat ăcifreleăă
impare.ăCompleteaz ăc su eleăcuăcifreleălips .
b) Laăjoculădeă ah,ămutareaăpermis ăpentruăcalăesteăînăform ădeă,,L”.ă
Mihneaăpuneăcalulăcalulăînăpozi iaăf6ăpeătablaădeă ahă iădeăacoloăefectueaz ămut riăaleăcalului.ăăăă
Marcheaz ăcuăxătoateăc su eleăundeăMihneaăpoateămutaăcalulăpeătablaădeă ah,ăpornindădină
pozi iaăf6.ă(ăS-auăg sită8ăsolu ii.)
c) Laălec iaădeămatematic ,ăeleviiăuneiăclaseăprimareăprimescă10ăp trateănumerotateăcuănumereăă
deălaă996ălaă1002.ăDescoper ăregulaă iăscrieănumereleăcareălipsescăpeăp trateleălui Andrei.
(ăP trateleăsuntăa ezateăînăform ăpiramidal .)
d) Calulăseăafl ăînăpozi iaăB8,ăpeătablaădeă ah,ă iătrebuieăs ăajung ăînăînăpozi iaăD5.ăDeseneaz ăpeă
tablaădeă ahăunătraseuăposibilăpentruădeplasareaăcaluluiădeălaăB8ălaăD5.
e) Buniculăareăoăgr din ădreptunghiular ,ăîmp r it ăînăp r iăegale.ăElăvreaăs ăs deasc ăpanseleăpeă
3/8ădinăsuprafa aăgr dinii.ăAlegeăvariantaăcorect ăceăreprezint ăsuprafa aăpeăcareăvreaăs ăoăăă
s deasc ăbunicul.ă(ădină4ăvarianteădate)

BIBLIOGRAFIE:
1. Berechet D., Berechet F. - Matematicaă iăexplorareaămediului- modalit iădeălucruă
diferen iate,ăEdituraăParalelaă45,ă2016;
2. Cîrjan F. – Didacticaămatematicii,ăEdituraăCorint,ăBucure ti,ă2007;
3. *** - „Joculădidacticămatematic”,ăEdituraăExăLibris,ăBr ila,ă2014;
4. Neac uăIoană– Metodicaăpred riiămatematiciiălaăclaseleăI-IV,ăEdituraăDidactic ă iă
Pedagogic ,ăBucure ti,ă1988.

184
Curriculumul – Perspective, conexiuni, experiențe

POVESTEA num ruluiăăoăsut

Autor: Ungureanu Gabriela


Ȋc.ăGimn.ă„Prof.ăPaulăB nic ”
Târgoviȋte

Curriculumulă na ională aă cunoscută înă ultimiiă aniă perioadeă deă reformare,ă avândă laă baz ă
promovareaă valoriloră ȋiă principiiloră promovateă peă plană interna ional.ă Principaleleă direc iiă deă
restructurare au vizat: centrarea pe elev ȋiămutareaăaccentuluiădeăpeăpredareăpeăînv areăaădusălaă
construireaă unuiă curriculumă flexibil,ă careă s ă permit ă diversificareaă ȋiă adaptareaă situa iiloră deă
înv areă pentruă elevi,ă înă acordă cuă caracteristicileă deă vârst /nivelă deă dezvoltare,ă cuă intereseleă ȋiă
aptitudinileă elevului,ă cuă respectareaă diversit iiă (etno-culturale, lingvistice, religioase etc.)
precumă ȋiă cuă aȋtept rileă societ ii;ă adaptareaă înv riiă laă intereseleă ȋiă nevoileă deă dezvoltareă aleă
elevilor,ă construireaă deă parcursuriă deă înv areă diferen iate, implementarea unor demersuri
expliciteădeăpersonalizareăaăeduca iei.ăCentrareaăpeăcompeten e ca element organizator central al
programeloră ȋcolareă specificeă diferiteloră discipline/domeniiă deă studiuă implic ă accentulă pusă înă
egal ăm sur ăpeătoateăcomponenteleăcompeten ei,ănuădoarăpeăcunoȋtin e/con inuturiăaleăînv rii.ă
Prinăcompeten eăseărealizeaz ătransferulăȋiămobilizareaăcunoȋtin elorăȋiăaăabilit ilorăînăcontexteă
variateădeăvia .ăAăfostăregândităastfelăraportulădintreăabordareaădisciplinar ăȋiăabordareaăintegrat ă
aă înv rii – prină valorificareaă avantajeloră peă careă aceastaă leă ofer ă (adecvareaă laă nevoileă ȋiă
intereseleă omuluiă contemporan;ă favorizareaă transferului,ă aă gândiriiă creativeă ȋiă aă rezolv riiă deă
probleme; oferirea unei perspective holistice asupraă realit iiă etc.).ă Deă altfel,ă centrareaă peă
competen eleă cheieă areă caă implica ieă curricular ă recunoaȋtereaă nevoiiă deă aă construiă pun iă
interdisciplinare.
Acesteă repereă sprijin ,ă înă ansamblulă lor,ă reuȋitaă elevuluiă peă perioadaă ȋcolarit ii,ă atâtă înă planulă
achizi iilorăcognitive,ăcâtăȋiăînăplanulădezvolt riiăsaleăprinăformareaătr s turilorădeăpersonalitate,ăaă
interesuluiăȋiămotiva ieiăfa ădeăprocesulădeăînv are,ăaăcapacit iiădeăaăseăautoinstrui,ădeăaădeveni.
De-a lungul timpului s-aăobservatăc ădeăfelulăînăcareăprogreseaz ăcopilulăînăciclulăprimarădepindeă
formareaăluiăulterioar .ăAmăputeaăspuneăchiarăc ăunădasc lăbunăînăȋcoalaăprimar ăechivaleaz ăcuă
unănorocăînăvia ,ăpentruăc ăelăcontribuieăînămareăm sur ălaăformareaăȋiăeducareaăfiec ruiaădintreă

185
Curriculumul – Perspective, conexiuni, experiențe

noi.ăÎnv torulăesteăcelăcareăasigur ăsuccesulăînăvia ăalăelevului.ăRela iaăcuăelevulănuăpresupuneă


simplaăcomunicareădinăactulăeduca ional,ăciăeaăînseamn ăimplicareaăîntregiiăpersonalit iăumane.ă
Pentruăaăformaăeducabilii,ăcadrulădidacticătrebuieăs ăaleag ăceleămai eficienteămodalit iădeălucruă
cuăelevii,ătrebuieăcaăelăs ăde in ăcompeten eănuădoarăcognitive,ăciăȋiărela ionaleăȋiăcomportamentală
– atitudinale.ăElătrebuieăs ăcunoasc ădomeniulăȋiădidacticaădisciplinelorăpredate,ăs -ȋiă cunoasc ă
eleviiă ȋiă s ă asisteă laă propriaă loră dezvoltare,ă promovândă ună sistemă deă valoriă înă concordan ă cuă
idealulă educa ional.ă Elă trebuieă s ă asigureă ună climată ȋiă ună terenă propiceă form riiă elevilor,ă prină
m iestriaădeăaă eseăoăcaleăaccesibil ăspreăsucces.ăToateăactivit ileăȋcolareăȋiăceleădină domeniul
educa ieiă nonformaleă îȋiă producă efecteleă înă planulă dezvolt riiă educabilului.ă Printreă factoriiă careă
influen eaz ăsuscesulăȋcolarăseănum r ăȋiărela iaăcuăfamilia.
Educa iaăîncepeăacas .ăP rin iiăsuntăprimiiăînv toriăaiăpropriuluiăcopil.ăPrinăinfluen aălor,ădelocă
deăneglijat,ăaceȋtiaăsolidific ăceeaăceăȋcoalaăformeaz ăînă cadrulăprocesuluiăinstructiv– educativ.
Cadreleă didacticeă construiescă oameniiă deă mâineă pornindă deă laă experien eleă deă via ă ceă vină dină
mediulăfamilial.ăAȋaăseăîntâmpl ăînăcadrulăalternativeiăeduca ionaleăStepăbyăStep,ărespectându-se
dină primaă ziă deă ȋcoal ă ȋiă peă totă parcursulă cicluluiă primară unulă dină principiileă programului:ă
implicarea familiei.ă P rin iiă suntă al turiă deă ȋcoal ă ȋiă împreun ă cuă aceastaă sprijin ă formareaă
copiilor lor.
Stepă byă Stepă esteă ună programă careă seă adreseaz ă celoră dou ă genera ii,ă motivândă implicareaă
familieiă înă educa ieă prină multipleă modalit i:ă asistareaă ȋiă implicareaă înă activit ileă zilnice,ă
consultarea acestora pentru luarea de decizii în beneficiul elevilor, prin furnizareaădeăinforma iiă
utileă pentruă cunoaȋtereaă aprofundat ă aă elevuluiă ȋiă reprezentândă resurs ă pentruă satisfacereaă
nevoiloră deă formareă aă acestuiaă ȋi,ă prină implicareaă înă organizareaă ȋiă derulareaă activit iloră
extraȋcolare.ăPrinăintermediulăcelorădină urm ,ăseăȋtieăc ăeleviiă p streaz ăînă timpămemoriaăvieăaă
activit iloră extracurriculare,ă prină impactulă loră emo ional,ă dară ȋiă prină valen eleă loră formatoare:ă
dezvoltareaăcreativit iiăȋiăimagina ieiăelevului,ărela ionareaăcuăceiăimplica iă(înăcazulădeăfa ăcuă
familia), posibilitatea de a se exprima în mod variat prin unicitatea produselor (proiecte,
portofoliiăetc.).ăAtunciăcândăînăacesteăactivit iăfamiliaădevineăpartener,ăcopilulăcap t ăînceredeăînă
sineă ȋiă esteă motivată s ă participeă activă ȋiă cuă responsabilitate.ă S rb toareaă celoră 100ă deă zileă deă
ȋcoal ă reprezint ă ceaă maiă dinamic ă activitateă deă parteneriată cuă familia,ă putândă fiă considerat ă
chiară primulă mareă proiectă ală acesteia.ă Deȋiă copiiiă pân ă laă acestă evenimentă auă realizată ȋiă alteă
s rb tori,ăeiăsimtăc ăaceast ăs rb toareăreprezint ăunăprilejădeăaărealizaăprimulălorăproiectăînăcareă

186
Curriculumul – Perspective, conexiuni, experiențe

familiaăesteădedicat ăal turiădeăcopil.ăEsteăunăprilejădeăaăseăînt riărela iileădinăinteriorulăfamiliei,ă


de tipul copil - p rinte.ă Esteă ună beneficiuă adusă dezvolt riiă comunic riiă intrafamilialeă ȋiă înă plană
afectiv.ăCopilăȋiăp rinteăînva ăîmpreun ăs ărealizezeăprimulălorăproiectăextraȋcolar.ă
Specifică timpă deă 20ă deă aniă alternativeiă educa ionaleă Stepă byă Step,ă acestă proiectă numită
„S rb toareaă celoră oă sut ă deă zileă deă ȋcoal ”ă aă devenită ȋiă ună deziderată ală înv mântuluiă
tradi ional,ă prină propunereaă realiz riiă luiă înă cadrulă programeiă ă pentruă clasaă preg titoareă deă
dezvoltareăpersonal .ăTotuȋiăalternativaăStepăbyăStepăp streaz ăaceast ăs rb toareăpentruăclasaăIă
înă scopulă respect riiă particularit iiă programeiă deă matematic ă ȋiă explorareaă mediului,ă specific ă
acesteiăclase,ăaceeaădeăaăseăstudia,ăînăacestăanăȋcolar,ănumera iaăînăconcentrulă0ă– 100.
Acestă tipă deă activitateă extraȋcolar ă esteă s rb torit ă deă fiecareă clas ă Iă Stepă byă Step.ă Eaă seă
desf ȋoar ă sub inciden aă creativit iiă ȋiă inova ieiă fiec ruiă cadruă didactică implicat,ă dară ȋiă subă
influen aă creativit iiă familiiloră ȋcol reilor,ă Înă general,ă înă proiectareaă acesteiă activit iă trebuieă
urm riteă anumiteă aspecte,ă precumă informareaă p rin iloră ȋiă eleviloră despreă realizareaă colec iiloră
înc ădinăprimaăziădeăȋcoal ,ăprinăad ugareaăaăcâteăunuiăelementăpentruăfiecareăziăȋcolar ătrecut ăȋiă
unăaltăaspectăimportant,ăacelaădeăaăproiectaăintegratăactivit ileăceleiăde-aăoăsutaăziădeăȋcoal ,ăziuaă
avândăcaăunitateătematic numera iaăînăconcentrulă0-100.
Fiindă ună evenimentă careă urm reȋteă parcursulă aă oă sut ă deă zileă deă ȋcoal ,ă fiecareă clas ă Iă
StepăbyăStepăconcepeăunăcalendarăalăprimelorăoăsut ădeăzile,ăcompletatăzilnicăînăcadrulăÎntâlniriiă
deădiminea .ăSeăcompleteaz ăatâtăcu num rulăzileiărespective,ăcâtăȋiăcuăunăsimbolăspecificăalesăcuă
elevii.ăÎnăcazulăclaseiăpeăcareăoăcoordonez,ătabelulăaăfostăconceputăcaăoăre eaădeă10ăxă10ăcasete,ăînă
fiecareă fiindă scrisă num rulă careă specific ă aă câteă ziă deă ȋcoal ă aă început,ă iară caă simbolă am decis
împreun ă cuă ceiă miciă s ă ilustrezeă prină desenă primiiă 100ă deă prieteni,ă aceȋtiaă reprezentândă
con inututrileăparcurseăăînăziuaărespectiv ă(deăexemplu,ăilustrareaălitereiăAăpersonalizateăînăziuaă
înă careă auă studiată aceast ă liter ).ă Deă asemenea,ă înă treiă compartimenteă ataȋate,ă careă reprezint ă
sutele,ă zecileă ȋiă unit ile,ă eleviiă adaug ă zilnică câteă ună element,ă respectivă ună be iȋoră deă plastic,ă
pentruă aă num raă zileleă împlinite.ă Eiă înva ă astfelă cumă seă formeaz ă numereleă naturaleă înă
concentrul 0 -100.
În cea de – aă oă sutaă ziă deă ȋcoal ă amă proiectată activitateaă integrată pentruă întreagaă ziă stepist .ă
Fiecareă activitateă aă fostă conceput ă abordândă tematică num rulă 100.ă Înă cadrulă Întâlniriiă deă
diminea ăeleviiăauăcitităunămesajăînăversuri,ăcareăs-a dorit a fi un tablou al celor 100 de zile de
ȋcoal ă plineă deă cunoȋtin e,ă experien e,ă emo ii,ă reuȋiteă ȋiă dorin eă adunateă de-a lungul lor. Prin

187
Curriculumul – Perspective, conexiuni, experiențe

saricinile de lucru ale mesajului, elevii s-auădistratăpersonalizândănum rulă100,ădarăauădescoperită


ȋiăvalen eleăȊCOLIIăpentruăformareaălor. Nout ileăauăfostăcotateăȋiăeleăcuăunăpunctajădeăzeceă
din zece, însumându-se,ăprinăceleăprezentate,ăoăsut ădeăpuncte.
Ziuaă aă fostă continuat ă cuă deschidereaă tuturoră celoră ȋaseă centreă deă activitate,ă eleviiă
mergândă acoloă undeă ȋi-auă dorit.ă Înă cadrulă fiec ruiă centru,ă aceȋtiaă auă realizată sarciniă specificeă
centruluiădeăactivitate,ătoateădespreănum rulăoăsut .ăMaiămultădecâtăatât,ălaăfiecareăcentruăsarcinileă
auăfostăconceputeăastfelăîncâtăfiecareămembruăs ăîȋiăaducaăpropriaăcontribu ie.ă Amăbeneficiatăȋiă
de sprijinulă unoră m miciă înă derulareaă eficient ă aă activit ilor.ă Înă aceast ă privin ,ă amă instruită
mameleă pentruă aă ȋtiă cumă s ă coorodnezeă activitateaă centruluiă respectiv.ă Laă centrulă deă cititre,ă
înv toareaăle-aăcititălecturaă„Oăsut ădeăgalbeni”,ăauăr spunsăîntreb rilorăȋiăauăadunatăoăcolec ieă
deăoăsut ădeămonedeă„inscrip ionate”ăcuăcuvinteăcareăauăînsemn tateăpentruăei.ăAu avut libertatea
deăaăleăinscrip ionaăpeăuneleădintreăeleăcuăaceleăcuvinteăcareăleăsuntăfoarteădragiă(mama,ătata,ăjoc,ă
bunici etc.). La centrul deăscriereăauăcompletatăunăuriaȋănum răoăsut ăcuăoăsut ădeălitere,ăsilabeă
sauăcuvinteădinălitereleăstudiateăpân ăacum.ăLaăcentrulădeămatematic ,ăînăgrupăauăc utatăcâtămaiă
multeămodalit iădeăaăscrieănum rulă100ăsubăform ădeăexerci iu.ăPrinăcolorare,ăauădescoperit acest
num r,ăreactualizândăcuăacestăprilej,ăcunoȋtin eleădespreănumereleăpareăȋiăimpare.ăAuăr spunsălaă
ghicitoriămatematice,ăiarănumereleăob inuteăcaăr spunsăadunateăauăînsumatăoăsut .ăLaăcentrulădeă
art ăauăob inutăprinăcolaj,ăcopaculăanotimpurilor, decupândăoăsut ădeăelemente,ăgrupateăînămodă
egală pentruă fecareă anotimpă (25ă flori,ă 25ă frunze,ă 25ă mer,ă 25ă fulgiă deă nea).ă Auă realizată planȋeă
individualeă ilustrândă ceeaă ceă puteauă confec ionaă sauă desenaă dină cifreleă numr uluiă oă sut .ă ă Laă
centrulădeăconstruc iiăauărealizatăimagineaăȋcoliiădinăoăsut ădeăpahare,ădarăȋiăalteăconstruc iiădinăoă
sut ă deă alteă obiecteă dină dotareaă centrului.ă Laă centrulă deă ȋtiin eă ă eleviiă auă completată ună tabelă ală
celoră100ădeăelementeăaleănaturii:ă10ăanimale,ă10ăp s ri,ă10ăreptile,ă10ăinsecte, 10 arbori, 10 flori,
10ăfenomeneăaleănaturii,ă10ăfructe,ă10ălegume,ă10ăroci.ăAuăfolosităinforma iiădinăenciclopediileă
aflateăînădotareaăcentrului.ăDinăvie uitoareădecupateăauăformatănum rulăoăsut ăȋiăauăcitităoăsut ădeă
scurteăcuriozit iădespreăplanetaănoastr ăȋiăvia aădeăpeăTerra.
Eleviiă auă fostă mândriă s ă îȋiă prezinteă produseleă munciiă loră deă laă centreleă deă activitateă ȋiă auă
continuată cuăunăprogramărelaxantă deăjocuriă despreăăoăsut :ăjocădeăvitez ăpeăechipe:ă„Ceăechip ă
reuȋeȋteăs ărealizezeăprimaăunălan dinăoăsut ădeăzale!”,ă intarulăcelorăoăsut ădeăpuncte;ăOăsut ădeă
inimioareă pentruă m miciă (evenimentulă desf ȋurându-seă înă preajmaă s rb toriiă deă 8ă Martie);ă Ceă

188
Curriculumul – Perspective, conexiuni, experiențe

po iăfaceădinăcifreleănum ruluiăoăsut ă– lucrareăartistic ;ăProvocare:ăLan ulădecorativădinăoăsut de


pangliciădeăhârtie;ădansulăcelorăoăsut ădeăpaȋi,ăformareaănum ruluiăoăsut ădinăcorpurileălorăetc.
Înăprogramulădup -amiezei,ăp rin iiăauăadusăcolec iile.ăFiecareăelev,ăîmpreun ăcuăp rinteleăs uăȋi-
aăprezentatăcolec iaăinedit .ăCuăto iiăauăadmiratăȋiăau remarcatăvarietateaămaterialelorăȋiăaăideiloră
deăprezentareăaăfiec reiăcolec ii.ăAuăadresatăcolegilorăîntreb riădespreăfelulăînăcareăauăcolaborat,ă
loculădeăundeăauăprocuratămaterialele,ădespreătimpulăȋiădozareaăluiăînărealizareaăcolec iilor.
Pentru truda, dib ciaăȋiăcreativitateaălor,ăeleviiăauăfostăr spl ti iăcuădiplomeăȋiăunătortăaniversarăpeă
m sur .ăNuăauălipsităcânteceleăȋiădansurileăcelorămici.
Ideeaă deă aă s rb toriă primeleă oă sut ă deă zileă deă ȋcoal ă leă demonstrez ă eleviloră c ă oă ziă laă
ȋcoal ăpoateăfiăuna special ,ăc ăaceastaăpoateăfiăoăaltfelădeăs rb toare,ădevenindăchiarăunaăanual ă
(ceeaă ceă auă hot râtă ȋiă eleviiă mei,ă propunându-ȋiă s ă repeteă s rb toareaă înă fiecareă ană deă acumă
încolo),ăc ăoriceăprilejăpoateădeveniăunăelementădeăidentitateăalăgrupuluiădinăcareăfacăparte.ăÎnva ă
c ălaăȋcoal ăfamiliaăleăesteăal turi,ăp rin iiăfiindăparteneriăactiviăȋiăprezen iăînăeduca ie.ăTotodat ă
eiă înva ă s ă îȋiă planificeă activit ile,ă s ă conceap ă primulă loră proiectă (colec ia),ă îȋiă propună
obiective,ă îȋiă facă planuriă deă ac iune.ă Percepă timpulă altfel,ă frac ionându-lă înă unit iă deă timpă maiă
mici,ă facă reflec iiă asupraă fiec reiă zi,ă descoperindă valoareaă fiec reiaă prină prismaă aă ceeaă ceă auă
câȋtigatăprinăeduca ieăȋi,ănuăînăultimulărând,ăăînva ăs ănumereăfirescăȋiălogicăpân ălaăoăsut .

Bibliografie:

 Potolea, D, Toma, S., Borza, A. (coord.), Coordonateă aleă unuiă nouă cadruă deă referinţ ă ală
curriculumuluiănaţional,ă2012,ăEDP,ăCNEE,ăBucureȋti,ă48ăpagini
 Burke Walsh Kate, Predareaă orientat ă dup ă necesit ţileă copilului, CEDP Step by Step,
Bucureȋti,ă248ăpagini

189
Curriculumul – Perspective, conexiuni, experiențe

- Programeleăȋcolare-liceale repere obligatorii pentru un demers flexibil

ProfăV t uăRoxanaăMaria

ColegiulăGheorgheăT t rescuăRovinari,ăjudăGorj

Programa ȋcolar ă faceă parteă ă dină Curriculumulă Naţional.ă Termenul de curriculum


deriv ădinălatin ăundeă,ăprintreăaltele,ăînseamn ădrumăc tre.ăFilozofiaăcontemporan ăaăeduca ieiă
aăeviden iatădiferen aădintreăoăeduca ieăbazat ăpeăcurriculumăadic ăavândăcaăelememtăcentralălaă
toateă etajeleă saleă activitateaă deă proiectareă ȋiă programaă analitic ,ă careă areă înă vcentrulă activit iiă
didacticeăideeaădeăprogramareăaătraseuluiăelevuluiăc treăună elăcunoscută ȋiăimpusădoarădeăc treă
adul i.
Deă aceea,ă programaă analitic ă eraă posesoareaă înă modă absolută ȋiă univocă aă tuturoră
componentelor procesului instructiv educativă stabilită laă nivelă central.Profesorulă ȋiă elevulă erauă
doarăsimpliăexecutan iăȋiăpacien iăaiăunuiăprogramădeăinstruireămenităs ăreproduc ăsocialăoăstareă
deă fapt.ă Desigur,ă auă existată numeroaseă excep iiă deă laă aceast ă regul ,ă datorit ă efortuluiă ȋiă
profesionalismuluiă aă numeroȋiă profesori,ă careă auă ȋtiută s ă in ă seamaă deă caracteristicileă
psihopedagogice,ădeăintereseleăȋiăaptitudinileăspecificeăaleăelevilor.Programeleăȋcolareăactualeăseă
diferen iaz ădeăprogrameleăanaliticeăprină accentulăpeăcareăîlăpunăpeăinteriorizarea unui mod de
gândireăspecificăfiec ruiădomeniuătranspusăînăȋcoal ăprinăintermediulăunuiăobiectădeăstudiu.
Actualeleăprogrameăȋcolareăsubliniaz ăimportan aăroluluiăreglatorăalăachizi iilorăeleviloră
înă plană formativ.ă Centrareaă peă competen eă reprezint unica modalitate prin care sintagma
centrarea pe elev s ă nuă r mân ă oă lozinc ă f r ă con inut. Înv mântulă liceală areă oă structur ă
diferen iat ăfiliereăprofiluriăȋiăspecialiy ri.ăToateăacesteaăcontribuieălaămodeleraeaăunorăiceeăcuă
personalitateăproprieăȋiăauăoăofert ăspecific ăpeăpia aăeduca ional ădiferit ădeăînv mântulăliceală
undeăexist ăoăomogenitate.
Programeleă ȋcolareă suntă supuseă uneiă metamorfozeă similareă careă seă manifest ă prină
trecerea de la programe centarte pe obiective la programe centrate pe competen e,ă cuă specifică

190
Curriculumul – Perspective, conexiuni, experiențe

ac ională careă permită oă evaluareă orientat ă ceă conduceă laă integrareaă eleviloră înă via aă socila ă ȋiă
profesional . Pentruăstabilireaătipurilorădeăprogrameăseăiauăînăconsiderareăurm toareleă:ăstructuraă
organiza ional ă aă liceului,ă obiectivele cicluriloră curriculare,ă aniiă deă studiuă ȋiă obiectiveleă
specializ rii.ă Organizareaă programeloră ȋcolareă areă oă structur ă ceă permiteă centrareaă peă
competen eleăceăurmeaz ăaăfiăformateălaăeleviăȋiăcareăs ăasigureăcorelareaăcon inuturilorăînv riiă
cu aceste competen e.ăStabilireaăcompeten elorăseăfaceăprinăîmbinareaădomeniuluiădidactică(ariileă
curriculare)ă cuă domeniulă socioă economic(preg tireaă pentruă pia aă muncii)ă ȋiă domeniulă deă
cunoaȋtereă concretizată înă ȋcoal ă printr-un obiect de studiu( modul de gândire specific
expertului).ă Dac ă primeleă dou ă aspecteă suntă relativă uȋoră deă acceptat,ă celă de-ală treileaă necesit ă
c tevaă preciz riă nuă esteă vorbaă deă aă dobândiă aceleă cunoȋtin eă deă careă dispuneă expertul,ă ciă deă
autilizaăȋiămobilizaăînăcontexteăadaptateăvârsteiă elevuluiăȋiăniveluluiădeăinforma iiăaleăacestuia,ă
abilit iăsimilareăcuăceleăaleăspecialistului.ăSeărefer ălaăunăcomportamentăcognitivăspecificăunuiă
domeniuă ȋiă nuă seă refer ă laă acumulareaă deă informa iiă dină cadrulă domeniului. Competen eleă seă
organizeaz ăînăjurulăcâtorvaăverbeădefinitoriiăceăexprim ăcomplexeădeăopera iiămintale.
1. Receptarea careăpoateăaveaăurm toareleăconcepteăopera ionale
 S ăidentificeătermeni,ărela ii,ăprocese
 S ăobserveăfenomene,ăprocese
 S ănominalizezeăuneleăconcepte
 S ăculeag ădateădinăsurseăvariate
 S defineasc ăuneleăconcepte
2. Prelucrareaăprimar (aădatelor)ăcuăurm toareleăconcepteăopera ionale
 S ăcompareăuneleădate
 S ăcalculezeărezultateăpar iale
 S ăclasificeădate
 S ăinvestigheze,ăs ădescopereăs ăexploreze
 S ăexperimenteze
3.Algoritmizarea cuăurm toareleăconcepteăopera ionale
 S ăseăreduc ălaăoăschem ăsauămodel
 S ăanticipezeăuneleărezultate
 S ăreprezinteădate
 S ărezolveăproblemeăprinămodeleraeăȋiăalgoritmizare

191
Curriculumul – Perspective, conexiuni, experiențe

4.Exprimarea cuăurm toareleăconcepteăopera ionale


 S ădescrieăst ri,ăprocese,ăfenomene
 S ăgenereze idei
 S ăargumentezeăenun uri
 S ădemonstreze
5. Prelucrareaăsecundar cuăurm toareleăconcepteăopera ionale
 S ăcompareărezultate,ădateădeăieȋiri,ăconcluzii
 S ăcalculezeăȋiăs ăevaluezeărezultate
 S ăinterpretezeărezultate
 S ăanalizezeăsitua ii
 S ăelaboreze strategii
6. Transferul cuăurm toareleăconcepteăopera ionale
 S ăseăapliceăînăalteădomenii
 S ăgeneralizezeăȋiăs ăparticularizeze
 S ăverifice rezultate
 S ăoptimizezeărezultate
 S ăseătranspun ăîntr-oăalt ăsfer
Dincoloă deă structuraă unitar ă aă programeloră ȋcolareă curriculumulă propuneă oă ofert ă
flexibil ăceăpermiteăprofesoruluiăadaptareaăcadruluiăformalălaăpersonalitateaăȋiălaăspecificulăclaseiă
deăeleviăcuăcareălucreaz .
Bibliografie
***2002,Ghid metodologic,Aria curricular ă Limb ă şiă comunicareă liceu,editura
Aramis,Bucureȋti

192
Curriculumul – Perspective, conexiuni, experiențe

- Proiecteleăinterna ionale, Noiăperspectiveăasupraăactivit ilorădeăremediere

andor Veronica
Antal Levente Mihaly
coalaăGimnazial ă„TelekiăDomokos”
LocalitateaăGorne ti

Înăcarteaăsaă„Formareaăinovatorilor”3,Tony Wagnerăăaminteaăfaptulăc ăprofesorulăătrebuieăs ă


fieăinteresată deăideeaădeă aăcreaăexperien eădeăînv areăprină careăs ădezvolteăelevuluiă deprinderiă
necesareăreu iteiăsocialeămaiăales,ăapoiăceleănecesareăinov rii.ăCadrulădidacticăesteăcelăcareăpoateă
s ă dezvolteă deprinderiă careă nuă suntă neap rată deă natur ă academic ă cumă ară fiă deă exempluă
creativitateaăsauăcolaborarea.ăNo iuneaădeăinovareăîns ănuătrebuieădefinit ăsauăv zut ădoarătehnică
deoareceă eaă esteă oă no iuneă umanist .ă Esteă procesulă prină careă seă producă lucruriă noi.ă Este o
modalitateă deă abordare.ă Eaă vizeaz ă modalit iă noiă iă creativeă deă aă produceă valoareă prină
întemeiereaăunorănoiăproduseă iăservicii.ăInova iaăreprezint ădeciărezolvareaăproblemelorăînămodă
creativă iă esteă prezent ă înă fiecareă aspectă ală vie iiă umane.ă Consider mă creativitateaă iă gândireaă
critic ămateriileăprimeăaleăelevului,ăresurseănaturale,ăiarămotiva iaăcaăfiindăceeaăceăvaăfaceăelădeă
fapt.
Motivareaăelevuluiăaăstatălaăbazaăproiectuluiăinterna ională„Treasuresăaroundăme”(Comorileă
din jurul meu). Amăconsideratăc ăesteăfoarteăimportantăcaăeleviiăs ăfieămotiva iăintrinsecăpentruăaă
faceă parteă dină proiecteleă gânditeă s ă
serveasc ă nevoiloră lor.ă Motiva iaă
intrinsec ăimplic ăpasiune,ăinteresă iă
dorin aă deă aă aduceă oă contribu ieă
colii,ă comunit iiă dară maiă ales
elevuluiăînsu i.ăAmăreu ităs ăstârnimă
aceast ă motiva ieă prină ludică iă

3
TonyăăWagneră,ă„Formareaăinovatorilor”,ăed.ăTrei,ăBucure ti,ă2014,p.91
193
Curriculumul – Perspective, conexiuni, experiențe

conferireaădeăputere,ădeăresponsabilit i.ăJocul,ăludiculăesteăcelăcareăneăpoateăajutaăcelămaiău orăs ă


dezvolt mă deprinderiă necesareă iă s ă neă îmbog imă experien aă înă rezolvareă deă conflicte, de
problemeă aă c roră complexitateă cre teă progresivă pentruă aă dezvoltaă înă acela iă timpă încredereaă înă
sine.
Metodaăproiectuluiăesteăunaădintreăceleămaiăstimulativeămetode,ăeleviiăputândăfiăcreativiă iă
practicândăscriereaăcolaborativ .ăEvaluarea a vizat procesul prin care s-aărealizatăproiectulădară iă
produsul final al acestuia.
De iă acestă proiectă esteă unulă extracurricular,ă coalaă aă r masă mediulă sigură iă careă permiteă
elevuluiăs ăcultiveă iăs ădescopereămotiv rileăintrinseci.ăEleviiăparticipan iăînăproiectăauăîncepută
s ăseăsimt ăutiliăproiectuluiă iăapoiăutiliăcomunit ii,ădevenindămodeleăpentruăceilal i.ăTreptatăeiă
auăreu ităs ătransfereăînăafaraă colii,ăaăs liiădeăclas ăoăparteădinăinforma iileăasimilateăaici.ăRolulă
argument riiăsauăalădescrieriiăaăc p tatăoăalt ăvalen ăînămomentulăînăcareăelevulăaădevenităghidă
virtuală pentruă parteneriiă dină alteă ri.ă Responsabilitateaă prezent riiă sauă aă fotografieriiă unoră
anumiteă obiectiveă aă c zută peă seamaă uneiă întregiă echipeă pentruă careă colaborarea, în elegerileă iă
dezbaterile au avut un farmec aparte. Stimaădeăsineăaăcrescută iăatunciăcândăace tiaăauăgre ităsauă
auă avută nevoieă deă ajutor,ă deoareceă bariereleă formaleă dintreă cadreleă didacticeă iă eleviă auă fostă
treptat eliminate.
În astfel de situa iiăprofesorulătrebuieăs ăî iăasumeărisculă iăs ăexperimentezeănoiăabord ri.ăă
Profesorulă devineă ună punctă deă sprijin,ă oă surs ă deă informa iiă laă dispozi iaă elevului,ă activitateaă
având în centrul ei elevul.
Înă astfelă deă circumstan eă iă valen eleă evalu riiă seă schimb ,ă evaluareaă înă sineă devenindă ă oă
dezbatereă comun ă aă în elegeriiă sarciniloră trasateă iă oă
analiz ă aă materialuluiă realizat.ă Prioadeleă deă feedbackă
stabiliteă dup ă oă serieă deă activit iă verific ă nuă doară
informa iileă teoreticeă asimilate,ă metodeă deă lucruă
înv ateă ciă iă componenteă afective.ă ă Înă viziuneaă meaă
obiectiveleă majoreă aleă evalu riiă peă bazaă proiecteloră
interna ionaleă suntă deă faptă segmenteă aleă liniiloră ceă
traverseaz ăprogrameleăavizateăaleădisciplinelorăincluseă
în proiect, dar pe care profesorul are obliga iaă deă aă leă corelaă cuă imaginiă despreă sineleă elevilor,ă
despreă cultur ă iă comunitate.ă Evalu mă practică acelea iă competen eă iă achizi iiă doară c ă oă facemă

194
Curriculumul – Perspective, conexiuni, experiențe

evitândă rigorileă catalogului,ă aă statuluiă înă picioareă înă fa aă clasei,ă nuă apel mă laă notareă ciă doară laă
aprecieri verbale sau sarcini care cresc progresiv, elevul devenind liderul unui grup sau
responsabilădeădezvoltareaăuneiăechipe.ăEvalu măfelulăînăcareăelevulăaăfostăînăm sur ăs ăcorelezeă
deăexempluărolulăarteiăcuăliteratura,ăfamiliaănobiliar ăcuădezvoltareaăsocial ăaăcomuneiăGorne ti.ă
Prinăacesteăexerci iiăelevulădevineăcapabilădeăaămobilizaă iăorchestraăresurseădiverseăf r ăaăoăfaceă
pentruă evaluareaă înă sine,ă pentruă noteă ciă pentruă aă seă dovediă capabilă iă util.ă Evaluarea are un
caracteră formativă excep ional,ă extinzândă în elegereaă iă formândă gustulă estetic.ă Evaluareaă
formativ ă privilegiaz ă reflec iaă asupraă aă ceeaă ceă înseamn ă dezvoltareaă intelectului,ă aă fiin eiă
umane.ă Înă cazulă evalu riiă prină proiecte,ă precumă spuneaă Wolfgangă Iser4,ă în elegereaă în elegeriiă
sau a gre eliloră ă iă aplicareaă acesteiă în elegeriă esteă extremă deă important ă avândă ună caracteră
modelatoră iă prelungiriă pragmatice.ă Putemă cuă u urin ă precizaă c ă „acoloă undeă interpretareaă areă
locă cevaă ieseă laă suprafa ,ă iă acestă cevaă nuă esteă identică niciă cuă subiectulă deă interpretat”5 ,de
analizat,ăceeaăceăieseălaăsuprafa ăseămaterializeaz ăprină„în elegereaă iăaplicareaăaăceeaăceăaăfostă
în eles”6.
Activit ileăauăpusăaccentă peădezvoltareaă punctelorăforteăcareăpermită prevenireaăapari ieiă
problemeloră fieă c ă acesteaă suntă legateă deă comunicareaă înă limbaă român ă pentruă eleviiă sec ieiă
maghiare,ăînălimbaăenglez ăsauăpură iăsimpluăproblemeădeăcomportamentăsauăabsenteism.ăNe-am
centratăpeăemo ii,ăgânduriă iătr s turiăcomportamentaleăpozitive.ăAmăalesăînăegal ăm sur ăelevi
maghiariă iă româniă f r ă aă ineă contă deă situa iaă loră social ,ă material ă sauă implicareaă înă alteă
activit i.ă Amă plecată deă laă premisaă c ă to iă eleviiă potă reu iă s ă îndeplineasc ă sarcinileă propuse,ă
conceputeă caă ac iuniă careă potă schimbaă mediul,ă identificândă resursele existente în comunitatea
extremădeăinteresant ădinăcareăeiăfacăparte.ăEleviiăauăstudiatăistoriaă colii,ăaăfamilieiănobiliareădină
zon ,ămonumente,ăauăluatăinterviuri,ăauăfotografiat,ăauăconceput,ăalesă iădezb tutămaterialeăpentruă
a fi postate pe paginaăproiectuluiă iăinterpretateălaărândulălorădeăal iăeleviădinăalteă ri.ăUnălucruă
îmbucur torăaăfostăfaptulăc ădiferen eleăculturaleăauăfostăvalorizateă iăconsiderateăoăbog ie.ă
Dac ăanteriorăspuneamăc ăludiculă iălipsaărigorilorădeănatur ăformal ăauăăavut un impact major,
putemăspuneăc ăumorulăaăreprezentatăăcheiaădeărezilien ăavândăunăimpactărealăasupraăachizi ieiă
abilit iloră interpersonaleă precumă comunicarea,ă rezolvareaă deă problemeă iă exprimareaă adecvat ă

4
WolfrangăIseră,ă„TheăimpliedăReader:ăPaternsăofăcommunicationăinăProseăFictionăfromăBunyanătoăBeckett,Johnă
Hopkins University Press, Baltimore, 1978, p.282”
5
Ibidem, p.151
6
Ibidem,p.152

195
Curriculumul – Perspective, conexiuni, experiențe

emo iilor,ăatâtădeăimportant ăînăgrupurileămixteăatâtădinăpunctădeăvedereăalăvârsteiăelevilorădară iă


ca etnie.
Plecândădeălaăideeaăinterdisciplinarit ii,ăaăactiv riiăînăre ea,ăaăînv riiădeălaăal iiă iădeălaă
acceptareaă perspectiveloră diferite,ă amă considerată important ă largireaă orizontuluiă culturală iă
apropiereaă deă alteă culturiă europeneă prină abordareaă unuiă proiectă interna ională eTwinning.ăăăăă
ETwinningă reprezint ă oă platform ă interna ional ,ă ună spa iuă deă întâlnireă iă colaborareă întreă
profesoriă iăeleviădinădiferiteă ri.ă
În proiectul nostruăamăabordatăideeaăăimportan eiăcomunit iiăînăcareătr imă iăinfluen eleăeiăasupraă
elevilor. Amăconsideratăimportant ăridicareaăstimeiădeăsineăaăelevilorăcareăprovinădinăcomunitateaă
gorne tean ,ăindiferentădeăstatultulăsocial,ăprinăeviden iereaăcomorilor,ăaăelementelorădeăreferin ,ă
interesanteă iăapreciateădinăproximitateaălor.ă
Prină ă activit ileă derulateă înă acestă proiectă dorimă caă eleviiă s ă con tientizezeă valoareaă iă
importan aăcomunit ii,ăîncurajându-iăs ădescopereăleg turiăîntreăreu itaă colar ă iămodulăînăcareă
î iăpotăfolosiăcuno tin eleăasimilateăînăfavoareaădezvolt riiăcomunit iiă iăaăvie iiădeăziăcuăzi.Eleviiă
î iăvorădezvoltaăabilit iădeăvia ă iăvorăfiăcapabiliăs ădescopereăbog iileă/ăcomorileăcomunit iiă
lor, explicându- iă loră în isiă iă celorlal iă originileă iă tradi iileă zonei.ă Prină parteneriatulă cuă colileă
dinăalteăt riăne-amăpropusăîmbun t ireaăcuno tin elorădeălimb ăstr in ăodat ăcuădescoperireaădină
punctă deă vedereă istorică iă geografică aă altoră coliiă iă regiuni.ă Implicit,ă eleviiă i-auă îmbun t ită
abilit ileă deă utilizareă aă calculatorului,ă aă diferiteloră aplica iiă folositeă pentruă prezentareaă
informa iiloră iă i-auă f cută prieteniă noiă descoperindă c ă bariereleă geograficeă sauă deă limb ă potă fiă
dep iteăpeăaceast ăplatform .
Pentruă caă activit ileă s ă fieă câtă maiă interesanteă amă alesă maiă multeă disciplineă peă careă amă
hot râtă s ă leă abord mă atâtă formală câtă iă informal.ă Amă alesă desciplineleă Limbaă iă literaturaă
român ,ă Limbaă englez ,ă Maghiar ,ă Geografie,ă Istorie,ă Informatic ă iă Arteă plastice, mizând pe
dezvoltareaăabilit ilorădeăcomunicare.ăCompeten eleăspecificeăpeăcareăamădorităs ăleădezvolt mă
auă fostă înă strâns ă leg tur ă cuă ceeaă ceă propună programeleă disciplineloră abordate,ă r mânândăă
oarecum în sfera formalului împletindu-l cu activit iă nonformaleă iă informale.ă Înă cazulă coliiă
noastre,ă grupulă int ă ală proiectuluiă aă fostă unulă mixtă ceă aă inclusă înă egal ă m sur ă eleviă vorbitoriă
nativiădeălimb ămaghiar ă iăromâni,ăcuăvârsteăcuprinseăîntreă12ă iă14ăani.
Ideeaăproiectului,ăîmpreun ăcuăactivit ileăpropuseăăaăfostăprezentat ăpeăforumulăăpartenerilorădeă
peă platformaă etwinningă iă înă func ieă deă specificulă zoneiă sauă ală colii,ă maiă mul iă profesoriă s-au

196
Curriculumul – Perspective, conexiuni, experiențe

ar tatăinteresa i.ăActivit ileăauăfostărediscutateă iăamăajunsălaăconcluziaăc ăavemăcuăto iiăcomori


în jurul nostru. Înăfelulăacestaăamădevenităîmpreun ăcuăoă coal ădinăSpania,ăfondatoriiăproiectuluiă
Treasures around me,ăavândăparteneriădinăPolonia,ăUngaria,ăItalia,ăGreciaă iăFran a.ăăProiectul a
fostă prezentată eleviloră deă c treă fiecareă profesoră înă parte, cu scopul de a-iă motivaă s ă cunoasc ă
lucruriănoi,ăs ăfieămândriădeăceeaăceăauăînăjurulăloră iădeăeiăîn i i.ăăEchipele,ăformateădinăeleviă iă
profesoriă i-auăînceputămuncaăcuăprezentareaăcomunit iiă iăaă colii.ăEiăauădatădovad ădeăfor ădeă
munc ,ăcreativitateă iăinventivitate.ăMaterialeleăauăfostărealizateălaăînceputăînălimbaămatern ăapoiă
traduseă înă limbaă englez ă iă transformate,ă inserateă înă diferiteă moduri/ă abord riă interactiveă deă
prezentareăprecumăpadlet,ăanimoto,ăgenia.lyăsauăalteăaplica ii.ăÎnăcadrulăacesteiăactivit iăeleviiă i-
auă demonstrată abilit ileădeă cercetare,ă analiz ă iă selectareă aă informa iiloră legateă deă comunitateaă
dină careă facă parte,ă acestă lucruă presupunândă discu iiă cuă oameniă dină comunitate,ă lecturaă unoră
documenteădinăbibliotec ,ădeplasarea în zonele cu diferite monumente sau locuri mai speciale din
comunitateăpentruăaăfaceăfotografii,ăprecumă iăabilit iăinformatice.ă
Înăceleămaiămulteăcazuriăînv areaăesteăpasiv ăîntr-oăm sur ăcople itoare.ăEleviiăascult ă
de cele mai multe oriă prelegeriă dină careă re ină fragmenteă deă informa iiă peă careă laă înva ă pentruă
teste,ăf r ăs ăcunoasc ăcontextulărealănecesarăfaptelorăpeăcareăliăseăcereăs ăleăînve e.
Am experimentat în cadrul acestui proiect studierea stilului arhitectural baroc, realizând cu
eleviiăviziteălaăcastelulăTelekiădinăapropiereaă colii,ăconstruităînăacestăstil.ăImpactulăvizualăaăf cută
caăatâtăistoriaăcâtă iăarteleăs ăseăapropieămultămaiămultădeăeleviădecâtăarăputea-oăfaceăoriceăalt ă
pagin ădeăcarte.ăPrezen aăîntr-o astfel de loca ieăesteăbenefic ăînv riiăprinătehniciănonformale,ă
putândă s ă combiniă elementeă deă crea ieă literar ă precumă figurileă deă stilă sauă nara iunileă înăă
exerci iileăimaginareăcuăelementeădeăbiologieăsauăpură iăsimpluăjocuriădeăconsolidareăaăechipei.
În cadrul proiectuluiă nostruă evaluareaă aă fostă realizat ă înă maiă multeă feluri,ă implicândă atâtă
profesorulă câtă iă elevii,ă realizândă evaluareaă deă c treă profesor,ă autoevalu riă deă c treă elevă iă
evaluareă reciproc ă înă careă s-auă urmată criteriiă stabiliteă împreun ă cuă profesorul,ă feedbackul fiind
unulă constructiv,ă oferindă sugestiiă deă îmbun t ireă aă materialeloră realizateă deă elevi.ă Pentruă aă
evaluaă competen eleă deă redactareă s-aă vizată atâtă procesulă câtă iă produsulă scrieriiă prină observareă
sistematic ăaăcomportamentuluiăelevilor.ăAmăconsideratăfoarteăimportant ăatitudineaăelevilorăfa ă
deăp rerileăcolegilorădeăechip ,ăfa ădeăsarcinileădeălucruă iăfa ădeăfelulăînăcareăaăfostăprezentată
materialulă realizată deă ei.ă Fi eleă deă evaluareă realizateă deă profesoră auă avută caă scopă înregistrareaă
unor dateă factualeă despreă comportamantulă elevilor,ă participareaă laă activit i,ă colaborareaă cuă

197
Curriculumul – Perspective, conexiuni, experiențe

colegii,ăini iativaă iăîncadrareaăînătimp.ăFi aăaăfostădeăajutorăpentruăaăobservaădac ăaparăproblemeă


iă dac ă esteă cazulă s ă intervin ă ă pentruă aă sprijiniă eleviiă înă redactare. Oă alt ă metod ă alternativ ă
abordat ăaăfostăinvestiga iaărealizat ăînăgrupă.ăSarciniăspecificeăinvestiga ieiăauăfostăformulateăfieă
înăfazaădeădocumentare,ăfieăînăfazaădeăreconstruc ieăaăunuiătextăredactatăproblematic.
La baza acestui proiectăaăstatăideeaăc ăpentruăaăteădezvoltaăesteănecesarăs ărefelecteziălaă
cineăe tiăcaăom,ă ceă esteă importantă pentruătineă iă cumă s ăapliciă aceast ă gândireămaiăprofund ăînă
vedereaă cre riă uneiă platformeă peă careă seă potă bazaă ceilal i.ă Acestă proiectă esteă rezultatul unui
procesăinteractivăîntreăelevi,ăprofesori,ăfamilieă iămediulădinăcareăprovin,ăcomunitatea.ăăăăăăăăăăă
Cuprins
Gordon Thomas- Profesorul eficient,ăEd.ăTrei,ăBucure ti,ă2011
Marzano Robert- Artaă iă tiințaăpred rii,ăEd.ăTreiă,ăBucure ti,ă2015
Wagner Tony- Formarea Inovatorilor,ăEd.ăTrei,ăBucure ti,ă2014
Wolfrang Iser- The implied Reader: Paterns of communication in Prose Fiction from Bunyan to Beckett,
John Hopkins University Press, Baltimore, 1978
Pamfil Alina- Didactica literaturii. Reorient ri,Ed.ăArt,Bucure ti,ă2016
Sânmih iană Florentina- Oă didactic ă aă limbiiă iă literaturiiă române.ă Provoc riă actualeă pentruă
profesoră iăelev,ăEd.ăArt,ăBucure ti,ă2014ă

198
Curriculumul – Perspective, conexiuni, experiențe

-Flexibilitateaăcurricular,ăconcepereaă iăpredareaăcurriculumuluiădiferen iat,ă,ăă


planădeăinterven ieăpersonalizat

( PIP- disciplinaămatematic ă– model )

Prof. Vlad Marilena


coalaăGimnazial ăAninoasa
Comuna Aninoasa
Jude ulăDâmbovi a

„Înv ţ mântulă trebuieă s ă urm reasc ă dezvoltareaă deplin ă aă personalit ţiiă umane”ă
(Declaraţiaă Universal ă aă Drepturiloră Omului,ă art.ă 26),ă iară ,,educaţiaă copiluluiă trebuieă s ă
urm reasc ădezvoltareaăpersonalit ţiiăcopilului,ăaăaptitudinilorăşiăaăcapacit ţilorăsaleămintaleăsiă
fizice,ălaănivelulăpotenţialămaxim”ă(ConvenţiaăNaţiunilorăUnite cu privire la Drepturile copilului,
art. 29)

Potrivit Legiiă educaţieiă naţionaleă nr.ă 1/2011ă cuă modific rileă ȋiă complet rileă ulterioare,ă
Curriculumulă Na ională cuprindeă ansamblulă planurilor-cadruă deă înv mântă ȋiă ală programeloră
ȋcolareădinăînv mântulăpreuniversitar.
Planurile-cadruă pentruă înv mântulă preuniversitară grupeaz ă disciplineleă deă
studiu/moduleleă deă preg tireă peă categoriiă deă domeniiă deă înv are, înă înv mântulă preȋcolar,ă
respectiv pe arii curriculare, înă înv mântulă primar,ă înă înv mântulă secundară ȋiă înă celă ter iară
non-universitar.
Programaă ȋcolar esteă ună documentă curriculară reglatoră careă con ine,ă într-o organizare
coerent ,ă ofertaă educa ional ă aă unuiă anumită domeniuă disciplinară sauă aă unuiă domeniuă deă
cunoaȋtereăînăconcordan ăcuăstatutul pe care acesta îl are în planul-cadruădeăînv mânt.
Planulă deă interven ieă personalizată esteă ună ,,instrumentă deă proiectareă iă implementareă aă
activit iiă educa ională - terapeutice’’,ă focalizată peă nevoileă deă dezvoltareă aleă eleviloră cuă cerin eă
educativeă specialeă integra iă înă înv mântulă deă mas .ă Planulă deă interven ieă personalizată seă
întocme teă peă bazaă evalu riloră ini ialeă înă urmaă c roraă seă stabile teă dificult ileă deă înv areă aleă
elevuluiărespectiv.ăÎnăurmaădepist riiădificult ilorădeăînv areă iăaăniveluluiădeăachizi iiăcognitive,ă
seă contureaz ă strategiaă deă interven ie.ă Înă realizareaă planuluiă deă interven ieă personalizată seă

199
Curriculumul – Perspective, conexiuni, experiențe

utilizeaz ă obiectiveă opera ionaleă iă activit iă deă înv areă adaptate.ă Strategiaă deă interven ieă seă
propuneă peă oă perioad ă limitat , deă regul ă ună semestruă iă esteă revizuit ă periodică înă func ieă deă
progresul/ regresul elevului.
Proiectareaă planuluiă deă interven ieă personalizată reflect ă oă bun ă cunoa tereă aă programeiă
colare,ăimplic ăresponsabilitateăîmp r it ă iăcentrareăpeăelev.
ROGRAM DEăINTERVEN IEăPERSONALIZATă(PIP)
Numeleăşiăprenumeleăbeneficiarului:ăxxxxxx
Dataăşiăloculănaşterii:ăxxxx
Şcoalaă/ăinstitu ia:ăxxxxxxxxăăClasa:ăaăVI-a A
Echipaădeălucru:ăprofesorămatematic ăxxxxxxxxxxxăăă;ăădiriginteăxxxxxxxxxx
Problemele cu care se confrunt ăcopilulă(rezultateleăevalu riiăcomplexe):ă
a) Tipulădeădeficien ă/ăhandicap:ăritmălentădeăînv areăăăăb)ăăGradulădeădeficien :ău oră
Priorit iăpentruăperioada:ăsemestrulăIăanulă colară2016-2017
A) pe termen lung: - îmbun t ireaăcapacit iiădeăconcentrare;
- stimulareaălimbajuluiămatematic,ădezvoltareaăexprim riiăoraleă iăscrise;
- atingereaăobiectivelorăstabiliteăînăfunc ieădeăparticularit ileăelevului.;
- diminuareaătulbur rilorădeăaten ie;
B) pe termen scurt:
 O1:ăs ărecunoasc ănumereădinămul imileăN,ăZ,ăQ;
 O2:ăs ăefectuezeăopera iiăsimpleă(ădeăadunare,ăsc dere,ăinmul ire,ăimp r ire)ăcuănumereă
naturale,ăra ionale,ăintregi;
 O3:ăs ăcunoasc ăno iunileădeădivizor, multiplu, nr prim, criteriile de divizibilitate cu 10,
100,ă2ă iă5, descompunereaăînăfactoriăprimi,ădivizoriăcomuniăaădou ănumereănaturale;ă
multipliăcomuniăaădou ănumereănaturale(c.m.m.d.c. iăc.m.m.m.c.)
 O4:ăs ărezolveăecua iiăsimpleăăînăN,ăZ,ăQ;
 O5:ăs ăcunoasc ăproprietateaăfundamentalaăaăpropor ieiă iăregulaădeătreiăsimpl ;
Structuraăprogramuluiădeăinterven ieăpersonalizat :
Metodeăşiă Perioada Criterii Metodeăşiă
Con inuturi mijloace de minimale de instrument
Obiective
de interven i apreciere a e de
realizare e progreselor evaluare
ALGEBR ă– SEMESTRUL I

200
Curriculumul – Perspective, conexiuni, experiențe

O1:ă s ă recunoasc ă Numere


numere din naturale:
mul imileăN,ăQ.ă :- exerci iiă
O2:ă s ă efectuezeă recapitulative de
opera iiăsimpleă(ădeă calcul cu numere
adunare,ă sc dere,ă naturale
rezolv ă
inmul ire,ă Numere
exerci iiădeă
imp r ire)ă cuă ra ionaleă
scriere, citire,
numere naturale, pozitive: observarea
explica ia recunoa tereăaă
ra ionale. - exerci iiă sistemic
conversa i nr. naturale,
recapitulative de aprecierea
a S1 nr rationale
calculăcuăfrac iiă pozitiv ăaă
fi eădeă S2 pozitive;
ordinare; r spunsuril
lucru
- exerci iiă or corecte
exerci iiă efectueaz ăă
recapitulative de prob ăscris
opera iiă
calculă cuă frac iiă
simple sub
zecimale;
îndrumare,
- exerci iiă
recapitulative de
recunoa tereă aă
numerelor
naturaleă iă
ra ionaleăpozitive.
O3:ăs ăcunoasc ă Divizor, multiplu
no iunileădeă - exerci iiă deă explica ia
identific ă
divizor, multiplu, utilizare a conversa i
divizorii nr.
nr prim, criteriile simbolurilor a
S3 naturale mai
de divizibilitate cu matematiceă ȋiă aă fi e de
S4 mici decât 50;
10,ă100,ă2ă iă5,ă terminologiei lucru
descompunerea în adecvate exerci ii
scrie multiplii chestionare
factori primi, no iuniloră deă
nr.naturale; oral
divizori comuni a divizorăȋiămultiplu explica ia
observarea
dou ănumereă - exerci iiă deă conversa i
S5 aplic ă sistemic
naturale; multipli scriereă aă mul imiiă a
S6 criteriile de aprecierea
comuniăaădou ă divizoriloră ȋiă fi eădeă
divizibilitate; pozitiv ăaă
numere mul imiiă lucru
r spunsuril
naturale(c.m.m.d.c. multiplilor unui exerci iiă
S7 recunoa teă or corecte
i c.m.m.m.c.) num rănatural
S8 nr.prime mai prob ăscris
Criteriile de explica ia
mici decât
divizibilitate cu conversa i
100;
10,100, 2, 5. a
S9 efectueaz ă
- exerci iiă deă fi eădeă
S10 descompunere
identificare a lucru
a nr. naturale
numerelor exerci iiă
compuse în
divizibile cu
factori primi ;
2,5,10,100 dintr-o explica ia

201
Curriculumul – Perspective, conexiuni, experiențe

mul imeă deă conversa i


numere a
Numere prime, fi eădeă
numere compuse lucru
- exerci iiă deă exerci ii
identificare a
numerelor prime
ȋiă aă numereloră
compuse prin
scriereaă mul imiiă
divizorilor
Descompunerea
numerelor
naturale în
produs de puteri
de numere prime
- exerci iiă deă
descompunere în
factori primi a nr
naturale mai mici
decât 50.
- exerci iiă deă
aflare a
c.m.m.d.c. iă
c.m.m.m.c prin
obsevareă direct ă
pentru numere
mici.
O2:ăs ăefectuezeă Frac iiă explica ia S11 rezolv ă
opera iiăsimpleă(ădeă echivalente;frac conversa i exerci iiădeă
adunare,ăsc dere,ă ieăireductibil a scriere, citire,
inmul ire,ă - exerci iiădeă fi eădeă recunoa tereăaă
imp r ire)ăcuă verificare lucru nr rationale
numereăra ionale; (folosind diferite exerci ii pozitive;
reprezent ri)ăaă
echivalen eiă S12 scrie
frac iilorăob inuteă S13 fr.subunitare,
prin amplificare fr.supraunitar chestionare
sau simplificare explica ia eă iă oral
No iuneaădeă conversa i echivalente; observarea
num răra ional;ă a sistemic
forme de scriere fi eădeă eviden iaz ă aprecierea
a unui nr. lucru partea pozitiv ăaă
ra ional;ăN  Q exerci ii întreag ă iă r spunsuril
- exerci iiădeă frac ionar ; or corecte
scriereăȋiădeăcitireă prob ăscris

202
Curriculumul – Perspective, conexiuni, experiențe

aăunuiănum ră scoate întregii chestionare


ra ională dinăfrax ieăcuă oral
(reprezentat sprijin;
printr-oăfrac ieă explica ia introduce
ordinar ăsauăoă conversa i S15 întregii în
frac ieăzecimal ) a frac ieăcuă
- exerci iiădeă fi eădeă sprijin;
scriereăaăfrac iiloră lucru
ordinare exerci iiă simplific ă iă
supraunitare prin amplific ă
scoaterea S16 frac iiăcuă obervarea
întregilor din explica ia sprijin; sistemic
frac ie,ă conversa i aprecierea
eviden iindăparteaă a S17 pozitiv ăaă
întreag ăȋiăparteaă fi e de rezolv ă r spunsuril
frac ionar lucru S18 opera iiădeă+,- or corecte
- exerci iiădeă exerci iiă S19 ,x,: numai cu prob ăscris
introducere a sprijin;
întregilor în xplica ia
frac ie conversa i
- exrci iiădeă a
comparare a fi eădeă rezolv ă
numerelor lucru exerci iiă
ra ionale pozitive exerci iiă numai cu
reprezentate prin sprijin;
frac iiăordinareă explica ia
sauăprinăfrac iiă conversa i rezolv ă
zecimale a ecua iiănumaiă
- exerci iiădeă fi eădeă cu sprijin;
transformare a lucru
frac iilorăzecimaleă exerci ii
finiteăînăfrac iiă
ordinare
- exerci iiădeă
transformare a
frac iilorăzecimaleă
periodice în
frac iiăordinare
Numitor comun;
Ordonarea fr.
- exerci iiădeă
aducere a
frac iiloră
ordinare la
acela iănumitor
- exerci iiădeă

203
Curriculumul – Perspective, conexiuni, experiențe

ordonarea a
frac iilor
Adunareaăă iă
sc dereaă
numerelor Q+
- exerci iiădeă
adunareăsc dereăaă
numerelor
ra ionaleăpozitiveă
reprezentate prin
frac iiăordinareă
sauăprinăfrac iiă
zecimale
Înmul ireaă iă
împ r ireaă
numerelor Q+
- exerci iiădeă
împ r ireăaă
numerelor
ra ionaleăpozitiveă
reprezentate prin
frac iiăordinareă
sauăprinăfrac iiă
zecimale
Ordinea
efectu riiă
opera iilorăînăQ+
- exerci iiăînăcareă
intervinăopera iiă
cu numere
ra ionale pozitive
scrise sub diverse
formeăurm rindă
respectarea
ordiniiăefectu riiă
Lucrareăscris ă
semestrial S14
explica ia prob ăscris
Preg tireaălucr riiă
-
scrise
Lucrareăscris
Evaluareăperiodic :
Obiective realizate: -dezvoltarea limbajului specific disciplinei; efectuarea de calcule cu
nr.naturale,ăintregi,ăra ionaleăpozitiveăcuăăajutorulăprofesorului;
Dificult iăîntâmpinate:

204
Curriculumul – Perspective, conexiuni, experiențe

- deficitădeăaten ie; lipsaăconcentr rii;ăscrisulăinteligibil;ăparticip ălaăactivit iădac ăesteă


antrenat;ămemorieădeăscurt ădurat ;ăseăplictise teărepede;
Metode cu impact ridicat: - pozitiv: desenul, lauda, încurajarea, acordarea de ajutor; -
negativ: muncaăindependent ;
Revizuireaăprogramuluiădeăinterven ieăeduca ională– terapeutic ă(înăfunc ieădeărezultateleă
evalu rilorăperiodice):ăimplicareaăelevuluiăînămaiămulteăactivit iăpeăgrupeă iăsupraveghereaămaiă
atent ăaăgrupuluiărespectiv;ăobiectivele nerealizate vor fi reluate în P.E.G. –ulăurm tor.
Recomand riăparticulare:ăadaptareaăprogrameiădeămatematic ălaăposibilit ileăbio-psiho-sociale
ale elevului cu CES;
- stimulareaăpozitiv ăaăelevuluiăcuăCES;ăă- apreciereaăverbal ăînăfa aăcolectivuluiădeăelevi;ă-
stimulareaăelevuluiăs ălucrezeăindependentădinăceăînăceămaiămult; - valorizarea elevului
prinăimplicareăînăactivit iăextraȋcolare;
Rolulă iămodulădeăimplicareăaăp r ilorăînăprogram:ăseărecomand ăăoăcolaborareăstrâns ăîntreă
to iăprofesorii,ăîntreădiriginteă iăăfamiliaăelevului.
Semn turaădirectorului:ăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăSemn turaămembrilorădinăechipaădeă
lucru:
BIBLIOGRAFIE
1.ăCre uăC,ă1998, Curriculumădiferențiat şiăpersonalizat,ăvol.I,ăEdituraăPolirom,ăColec iaă
“Talentum”,ăIaȋi
2.ăCucoȋăC.,ă1999,ăPedagogie,ăPolirom,ăIaȋiă
3. Ionescu M., Radu I , 1995, Didacticaămodern , Dacia, Cluj – Napoca
4. M. Kovacs, 2007, Curriculumă laă deciziaă şcolii în mediul incluziv, E.D.P. R.A. –
Bucureȋtiă

205
Curriculumul – Perspective, conexiuni, experiențe

-Transpunereaădidactic ăaăcon inuturilorăîn


perspectivaăinterdisciplinarit iiăconceptuale ȋiăcurriculumăȋcolară

prof.logoped, Zimbilschi Dorina-Cjrae-Tulcea

Conceptul de trŢnspunere didŢctică trŢnspozi ie sŢu trŢnsinformŢre didŢctică


exprimă trŢnsformŢreŢ informŢ iei şi cunoŢşterii ştiin ifice sŢu sŢvŢnte în cunoştin e
oferite spre ŢsimilŢre în şcoŢlă.
CercetŢreŢ sociologică Ţ consŢcrŢt numeroŢse studii proţlemŢticii trŢnspunerii
didactice (Verret,M., , Berstein, în speciŢl din perspectivŢ selec iei, filtrării şi
reinterpretării con inuturilor cŢ o pârghie Ţ unui curriculum-instrument al puterii. În
pedŢgogie, conceptul este vŢlorizŢt din perspectivŢ Ţccesiţilită ii şi orgŢnizării cunoŢşterii
specifice exper ilor pentru uzul elevului.
DŢ cŢ ŢstŢ nŢcŢsară transpozi ia didactică?
Pentru că procesul didŢctic Ţl cunoŢşterii este diferit de procesul cunoŢşterii
sŢvŢnte; pentru că există două modŢlită i de cunoŢştere ŢflŢte în interdeterminŢre dŢr
totuşi distincte.
TrŢnspozi iŢ didŢctică Ţre loc când elementele cunoŢşterii se trŢnsformă în
cunoştin e şcolŢre ChevŢllŢrd, Yves, .În procesul trŢnspunerii didŢctice
con inuturile sunt structurŢte, simplificŢte, trŢduse în forme susceptiţile de a stimula
interesul şi de Ţ fŢcilitŢ în elegereŢ LŢnsheere, U.,De., .
S-Ţu delimitŢt două etŢpe distincte Ţle trŢnspozi iei didŢctice.
- trecereŢ de lŢ o ştiin ă fundŢmentŢlă sŢu de lŢ un ŢreŢl Ţl cunoŢşterii speciŢlizŢte,
la un ansamblu de elemente de cunoŢştere prelucrŢte de educŢtor şi ŢdŢptŢte elevilor în
func ie de posiţilită ile lor ŢptitudinŢle, de interesele lor cognitive, de nevoi şi preferin e;
- ŢctivitŢteŢ didŢctică din clŢsă sŢu Ţc iuneŢ pŢidentică propriu-zisă, desfăşurŢtă pe
baza unui proiect curricular (Landsheere, U.De.,1992).

206
Curriculumul – Perspective, conexiuni, experiențe

Din perspectivŢ teoriei informŢ iei, în procesul trŢnspunerii didŢctice, mesŢjul


ştiin ific, Ţrtistic, filosofic, religios, etc., este prelucrŢt pe mŢi multe registre pentru Ţ fi
în eles de elev:
- statistic - prelucrŢreŢ cŢntitŢtivă Ţ mesŢjului, operŢ ie ce exprimă frecven Ţ
termenilor şi ideilor noi în rŢport cu totŢlitŢteŢ informŢ iei trŢnsmisă Ţnterior;
- semantic - prelucrŢreŢ cŢlitŢtivă, exprimând decodificŢreŢ semnificŢ iei
mesŢjului, Ţstfel încât să fŢciliteze în elegereŢ corectă;
- pragmatic - indică în ce măsură informŢ iile informŢ iile receptŢte de elevi
produc modificări psiho-comportŢmentŢle în direc iŢ ŢşteptŢtă de educŢtori;
- sintactic - orgŢnizŢreŢ informŢ iei din perspectivŢ unită ii dintre con inutul şi
forma de prezentare.
În procesul instructiv-educŢtiv se trŢnsmit elemente de cunoŢştere cu semnificŢ ii
noi pentru elevi, deseori fără o legătură directă cu experien Ţ cognitivă sŢu Ţc ionŢlă Ţ
acestora.
TrŢnsferul informŢ iei se fŢce dintr-un câmp cunoscut într-un câm necunoscut.
Vor ŢpŢre elemente cu impŢct ŢsuprŢ experien ei de învă Ţre, ce in de
personalitatea educatorului.Are loc suţordonŢreŢ sŢu cel pu in relŢ ionŢreŢ trŢnspunerii
didactice cu obiectivele intructiv-educative.
Se vor introduce elemente de relŢ ie, explicŢ ie, întărire, motivŢre, etc., cŢre nu
sunt ŢtŢşŢte direct suţiectelor studiŢte.Pe tot pŢrcursul trŢnspunerii didŢctice, educŢtorul
reconstruieşte con inuturile cunoŢşterii intrŢte în câmpul predării prin diferite operŢ ii:
- ŢnŢlizŢ unei teme de studiŢt şi specificŢreŢ competen elor şi Ţ performŢn elor pe
cŢre treţuie să le demonstreze elevii;
- precizŢreŢ rŢportului dintre informŢ iŢ de ţŢză informŢ iŢ ştiin ifică şi
informŢ iŢ de relŢ ie informŢ iŢ cŢre explică nŢturŢ relŢ iilor dintre diferi i termeni
cheie ; în Ţcest proces de prelucrŢre didŢctică efectul principŢl constă în modŢlitŢteŢ de
orgŢnizŢre Ţ con inuturilor mono-inter-trŢnsdisciplinŢră, modulŢr, compŢctizŢt; pentru
educŢ iŢ lŢ distŢn ă, pentru un învă ământ informatizat, etc);
- precizŢreŢ performŢn elor şcolŢre şi Ţ stŢndŢrdelor de evŢluŢre;

207
Curriculumul – Perspective, conexiuni, experiențe

- proiectŢreŢ metodologiei didŢctice de predŢre şi evŢluŢre;


- ŢrmonizŢreŢ mediului predării cu mediul învă ării;
- optimizarea proceselor de feed-back dinamic ce indică tendin Ţ de Ţpropiere
sŢu de îndepărtŢre de oţiectivele instructiv-educŢtive propuse şi de feed-back static (ce
indică nivelul de cunoŢştere Ţ progreselor elevilor, prin rŢportŢre lŢ stŢndŢrdele
performŢn iŢle .
Conceptul pedagogic de interdisciplinaritate vŢlorifică perspectivŢ
epistemologică prin intersec iŢ teoretico-metodologică Ţ disciplinelor în procesul de
cercetŢre şi prŢgmŢtică, fie cŢ engineering, fie cŢ ŢplicŢre Ţ solu iilor elŢţorŢte prin
vŢlorificŢreŢ mŢi multor ştiin e lŢ luŢreŢ unei decizii sŢu proiectŢreŢ unei Ţc iuni
unificându-le în contextul trŢnspunerii didŢctice cunoŢştere-Ţc iune.
Monodisciplinaritatea este formŢ trŢdi ionŢlă de orgŢnizŢre Ţ con inuturilor
învă ării pe discipline predŢte relŢtiv independent unele de Ţltele. PrincipŢlul avantaj este
ŢcelŢ că oferă elevului sigurŢn Ţ ŢvŢnsării lineŢre, grŢduŢl Ţscendente pe un trŢseu
cognitiv ţine determinŢt. Acest trŢseu poŢte conduce însă lŢ pŢrŢdoxul enciclopedismului
speciŢlizŢt, cŢre închide profesorul şi elevul într-o trŢnşee pe cŢre şi-o sŢpă ei înşişi şi cŢre
îi izoleŢză din ce în ce mŢi mult de reŢlitŢte, pe măsură ce o Ţdâncesc.
În devotŢmentul său pentru disciplină, profesorul tinde să treŢcă pe Ţl doileŢ plŢn
oţiectul prioritŢr Ţl educŢ iei elevului în cŢuză D.(ŢinŢut, L., ).
Multidisciplinaritatea reprezintă o formă mŢi pu in dezvoltŢtă Ţ trŢnsferurilor
disciplinŢre, cŢre se reŢlizeŢză de cele mŢi multe ori prin juxtŢpunereŢ Ţnumitor
cunoştin e de mŢi multe domenii, în scopul reliefării Ţspectelor comune Ţle ŢcestorŢ. Este
o formă frecventă de suprŢîncărcŢre Ţ progrŢmelor şi Ţ mŢnuŢlelor şcolŢre şi de
pătrundere Ţ redundŢn elor
Pluridisciplinaritatea este punctul de plecare în structurarea unei teme, a unei
siŢtuŢ ii, Ţ unei proţleme ŢţordŢte de mŢi multe discipline cu metodologii specifice.
Prezintă ŢvŢntŢjul Ţţordării unui fenomen din diferite perspective, reliefând multiplele
sŢle relŢ ii cu Ţlte fenomene din reŢlizŢte. Pentru nivelurile de şcolŢrizŢre cŢre presupun

208
Curriculumul – Perspective, conexiuni, experiențe

un grŢd de speciŢlizŢre mŢi înŢlt, ŢceŢstă formă de orgŢnizŢre Ţ con inuturilor nu este
recomŢndŢtă.
Într-o Ţltă interpretŢre, conceptul de trŢnsdisciplinŢritŢte desemnŢză o nouă
ŢţordŢre Ţ învă ării şcolŢre, centrŢtă nu pe mŢterii, teme sŢu suţiecte, ci dincolo trŢns
de ŢcesteŢ. FormŢ de orgŢnizŢre Ţ con inuturilor este ŢxŢtă Ţici pe demersurile elevului Ţ
comŢndŢ recep ie şi emisie, Ţ reŢc ionŢ lŢ mediul înconjurător, Ţ trŢduce, Ţ se ŢdŢptŢ, Ţ
prevedea, a decide, a alege, a crea, a transforma, a dovedi, a explica, etc).
TrŢnscedereŢ disciplinelor nu înseŢmnă ignorŢreŢ sŢu eludŢreŢ con inutului lor
informŢ ionŢl. Se propune însă o trŢnsfocŢre inedită Ţ structurŢn ilor con inuturilor de pe
mŢteriile de învă Ţt pe nevoile şi interesele cognitive Ţle elevilor. Disciplinele nu mŢi sunt
valorificate ca scop în sine, ci cŢ furnizŢre de situŢ ii şi de experien e de învă Ţre-formare.
TrŢnsdisciplinŢritŢteŢ fundŢmenteŢză învă ŢreŢ pe reŢlitŢte, fŢvorizeŢză op iuneŢ
gloţŢlă, trŢnsferul cunoştin elor în contexte diverse, dŢr introdusă excesiv, prezintă
pericolul Ţcumulării de lŢcune, Ţl lipsei de rigoŢre şi de profunzime în cunoŢştere.
OrgŢnizŢreŢ interdisciplinŢră Ţ con inuturilor se delimiteŢză după criteriul nŢturii
transferurilor operate dintre discipline:
1. interdisciplinaritatea unor domenii învecinate (ex. psihologie şi pedŢgogie;
ţiologiŢ şi chimiŢ; istoriŢ şi geogrŢfiŢ .
2. interdisciplinaritatea problemelor abordate.
. trŢnsferul de metode sŢu de strŢtegii de cunoŢştere sŢu de investigŢ iŢ ştiin ifică
(ex. metoda analizei sistemice, metodele de preluare statistică Ţ dŢtelor, metodele
analizei istorice).
. trŢnsferul de concepte vŢlorificŢreŢ conotŢ iilor şi vŢlen elor unui concept în
domenii diferite de cunoŢştere .
În prŢcticŢ şcolii, se regăsesc demersuri interdisciplinŢre lŢ nivelul corelŢ iilor
minimale, obligŢtorii, sugerŢte chiŢr pe plŢnul de învă ământ sŢu de progrŢmele
disciplinŢre sŢu Ţriilor curriculŢre. În ŢfŢrŢ ŢcestorŢ, există demersuri interdisciplinŢre
sistemŢtice, ce presupun o ŢnŢliză epistemologică Ţ disciplinelor predŢte pentru
identificarea conceptelor şi metodelor comune trŢnsferŢţile sŢu extrŢpolŢţile.

209
Curriculumul – Perspective, conexiuni, experiențe

DŢcă primul tip de demersuri este ŢplicŢt de to i profesorii, cele invocŢte lŢ urmă
se reŢlizeŢză prin colŢţorŢreŢ mŢi multor profesori în echipă. ProiectŢreŢ Ţcestor
demersuri sistematice necesită un ŢntrenŢment speciŢl din pŢrteŢ profesorilor, o pregătire
ini iŢlă sŢu postuniversitŢră pentru predŢreŢ interdisciplinŢră.
)nterdisciplinŢritŢteŢ treţuie ŢplicŢtă în comţinŢ ie cu monodisciplinŢritŢteŢ şi cu
pluridisciplinaritatea, pentru a fi accentuŢte ŢvŢntŢjele şi pentru Ţ limitŢ riscurile pe cŢre
le impune fiecare dintre formele respective.
În vedereŢ Ţplicării demersurilor interdisciplinŢre, treţuie modificŢte ŢctuŢlele
plŢnuri şi progrŢme de învă ământ, concepute pe strŢtegii intrŢdisciplinŢre.
)nterdisciplinŢritŢteŢ treţuie ŢsociŢtă cu Ţlte strŢtegii inovŢtoŢre de orgŢnizŢre Ţ
con inuturilor, cum Ţr fi modulŢrizŢreŢ şi informŢtizŢreŢ.
FormŢreŢ ini iŢlă şi continuă Ţ cŢdrelor didŢctice pentru ŢplicŢreŢ demersurilor
interdisciplinare sistematice.
AplicŢreŢ în prŢctică Ţ interdisciplinŢrită ii conceptuŢle presupune un efort mŢi
complex, implicarea unei echipe de profesori. Demersul este profitabil deoarece permite
sesizŢreŢ de către elevi Ţ conceptelor comune mŢi multor discipline, Ţ esen iŢlului, a
modului în cŢre fiecŢre disciplină contriţuie lŢ conturŢreŢ genului pŢsiv Ţl no iunilor şi Ţ
specificŢcită ii ŢcestorŢ.
CorelŢt cu modelul psihologic de formŢre Ţ no iunilor, vom încercŢ să sugerăm un
posibil demers de tip cercetare-Ţc iune pentru promovŢreŢ interdisciplinŢrită ii
conceptuŢle în învă ământ.
Ţ o primă etŢpă treţuie să urmăreŢscă sensiţilitŢteŢ profesorilor în legătură cu
ŢceŢstă proţlemŢtică.
EŢ este Ţţsolut necesŢră când educŢtorii sunt în fŢ Ţ unui proces de înnoire,
urmărindu-se dezvoltŢreŢ motivŢ iei pŢrticipŢnte. Cu Ţcest prilej se vŢ prezentŢ un
mŢteriŢl de sinteză legŢt de stŢtutul interdisciplinŢrită ii, direc iŢ de Ţc iune în vedereŢ
promovării ei în învă ământ. Pe ţŢzŢ mŢteriŢlului prezentŢt şi Ţ ţiţliogrŢfiei recomŢndŢte
anterior se va realiza o dezbatere.

210
Curriculumul – Perspective, conexiuni, experiențe

ţ inând cont de sugestiile făcute, se vŢ întocmi plŢnul de cercetŢre, inclusiv se vŢ


formŢ echipŢ cŢre vŢ pŢrticipŢ lŢ experiment. Considerăm că implicŢreŢ cŢdrelor
didŢctice treţuie să Ţiţă ţŢză propriŢ op iune.
c) pe baza studierii progrŢmelor şi mŢnuŢlelor şcolŢre lŢ toŢte disciplinele pe
cicluri) se vor întocmi tabele cu conceptele mai importante.
d echipŢ de profesori vŢ identificŢ Ţpoi conceptele comune şi se vŢ reŢlizŢ o
mŢtrice conceptuŢlă G.VăideŢnu, N.Cerchez, 989).
e) pentru fiecare concept se va realiza un comentariu care va cuprinde atât genul
proximdŢr şi diferen ele specifice Ţduse de fiecŢre disciplină. Se pot prevedeŢ în echipă şi
strategiile psihopedagogice de formare a acestor concepte.
f) profesorii vor urmări în lec ii respectŢreŢ demersurilor propuse. Se pot reŢlizŢ pe
pŢrcurs evŢluări pŢr iŢle stŢţilindu-se şi Ţmeliorări posiţile.
g reŢlizŢreŢ unor lec ii de sinteză în echipă de profesori.
h) prezentarea unui raport de cercetare, inclusiv valorificarea elementelor
esen iŢle Ţtât cât şi pentru Ţl i profesori .
)nterdisciplinŢritŢteŢ conceptuŢlă şi curriculum şcolŢr
Curriculum-ul este un concept cheie al pedagogiei contemporane. El este
consŢcrŢt cŢ termen în studiul „Copilul şi curriculum-ul , J.Dewey). curriculum-ul
este centrŢt ce copil, Ţstfel încât ŢcestŢ „devine soŢrele din jurul căruiŢ grŢviteŢză
dispozitivele pedŢgogiei; el este centrul în jurul căruiŢ ŢcestŢ se orgŢnizeŢză .
DeoŢrece şcoŢlŢ este ruptă de viŢ ă, copilul nu poŢte folosi în şcoŢlă experien Ţ pe
care a acumulat-o în ŢfŢrŢ ei. Pe de Ţltă pŢrte, el nu poŢte vŢlorificŢ în ŢctivitŢteŢ zilnică
ceeŢ ce Ţ învă Ţt lŢ şcoŢlă. AceŢstŢ constituie o mŢre risipă din punct de vedere Ţl
copilului. De ŢceeŢ, şcoŢlŢ treţuie să devină hŢţitŢtul copilului „o comunitŢte în
miniŢtură, o societŢte emţrionŢră J.Dewey .
Termenul curriculum provine din limţŢ lŢtină singulŢr „curriculum ; plurŢl
„curriculŢ , unde înseŢmnă ŢlergŢre, cursă CŢssell, „LŢtin English DictionŢry .

211
Curriculumul – Perspective, conexiuni, experiențe

Una din primele lucrări lexicogrŢfice cŢre îl men ioneŢză „The Oxford English
DictionŢry O.E.D. . În elesul conferit Ţici este de „curs oţligŢtoriu de studiu sŢu de
instruire, dintr-o şcoŢlă sŢu universitŢte .
Conceptul Ţ pătruns mŢi întâi şi mŢi frecvent în literŢturŢ engleză de speciŢlitŢte,
compŢrŢtiv cu literŢturile frŢnceză şi germŢnă. LiterŢturŢ ŢmericŢnă şin secolul XX Ţ Ţdus
importŢnte contriţu ii lŢ dezvoltŢreŢ teoriei şi dezvoltării curriculŢre. În literŢturŢ
pedŢgogică română conceptul s-Ţ impus, în Ţccep iuneŢ sŢ lărgită modernă, în speciŢl
după Ţnii ’ fiind ŢsociŢt cu reformŢ învă ământului şi Ţ educŢ iei.
Până lŢ mijlocul secolului Ţl X)X-lea, în întreaga lume, termenul de curriculum, a
fost folosit în generŢl, cu ŢcelŢşi în eles, restrâns lŢ con inuturile instructiv-educŢtive, şi
în speciŢl lŢ componentele lor preponderent informŢtive, respectiv lŢ „cunoştin ele
şcolŢre . Acest în eles este ilustrŢt în „Weţstersis New )nternŢtionŢl DictionŢry :„un curs
oficial organizat într-o şcoŢlă sŢu într-un colegiu cŢre se finŢlizeŢză cu oţ inereŢ unui
grŢd, nivel de instruc ie , „întregul corp de cursuri oferite într-o institu ie educŢ ionŢlă
sau într-un depŢrtŢment Ţl ŢcesteiŢ .
Ulterior, termenul de curriculum Ţ început să devină un suţiect Ţl dezţŢterilor
contradictorii în comunitŢteŢ pedŢgogică şi un izvor de confuzii şi neîn elegeri dŢtorŢte
extinderii Ţriei sŢle semŢtice şi Ţ vehiculării lui cu mŢi multe sensuri, în ŢcelŢşi timp. Pe
de o pŢrte, conservŢtorii, fideli semnificŢ iei originŢre, în elegeŢu prin curriculum
con inuturi instruc ionŢl-educŢtive plŢnuri de învă ământ, progrŢme, mŢnuŢle, suţiecte,
teme, Ţrii de studiu, pe de Ţltă pŢrte, reformiştii reclŢmând sensul trŢdi ionŢl Ţl
termenului, propuneŢu extensiuneŢ sŢ ŢsuprŢ întregii didŢctici şi „în extremis ŢsuprŢ
întregii experien e de învă Ţre de cŢre ţeneficiŢză un individ, în contexte educŢ ionŢle
şcolŢre, extrŢşcolŢre şi chiŢr informŢ ionŢle în fŢmilie şi în comunitŢte .
Oţiectivele şi metodologiile de predŢre-evŢluŢre precum şi
organizarea/structurŢreŢ situŢ iilor de învă Ţre în ŢfŢrŢ şcolii, sunt considerŢte de ŢceştiŢ
din urmă insepŢrŢţile de con inuturi. UnitŢteŢ lor sistemică este desemnŢtă prin
conceptul de curriculum.

212
Curriculumul – Perspective, conexiuni, experiențe

Procesul de extindere a ariei sematice a termenului a fost jetonat în prima


jumătŢte Ţ secolului XX, de câtevŢ ŢpŢri ii puţlicistice semnificŢtive, pentru evolu iŢ
teoriei curricumu-ului.
Dewei,J, , „The Child Ţnd curriculum ŢtrŢge Ţten iŢ ŢsuprŢ pericolului de Ţ
interpretŢ cŢ fiind două reŢlită i independente, Ţutonome, disciplinele studiŢte în scoŢlă
ce se învŢ ă şi respectiv, experien Ţ de învă Ţre Ţ copilului orgŢnizŢtă în şcoŢlă cum se
învŢ ă . Dewey sugereŢză includereŢ în sferŢ conceptului de curriculum, Ţlături de
informŢ ie, şi Ţ demersului didŢctic de ŢsimilŢre Ţ informŢ iei, în vedereŢ formării de
cunoştin e, cŢpŢcită i şi sisteme de rŢportŢre lŢ reŢlită ile externe şi interne Ţle copilului.
Tyler,R.W, „BŢsic Principles of curriculum Ţnd )nstruction - sistemŢtizeŢză
comportamentele curricum-ului; obiectivele educŢ ionŢle experien e de învă Ţre sŢu
con inuturile învă ării, metodologiŢ orgŢnizării Ţcestor experimente de către şcoŢlă,
evŢluŢreŢ rezultŢtelor învă ării.
Curriculum, în Ţccep iuneŢ lŢrgă în cŢre este vehiculŢt Ţstăzi, presupune un sistem
complex de procese decizionŢle, mŢnŢgeriŢle sŢu de monitorizŢre cŢre preced, ănso esc şi
urmeŢză proiectŢreŢ, elŢţorŢreŢ, implementŢreŢ permŢnentă şi dinŢmică Ţ setului de
experien e de învă Ţre oferite de şcoŢlă. În sens restrâns, curriculum desemneŢză
ansamblul documentelor de tip reglŢtor sŢu de Ţltă nŢtură în cŢdrul cărorŢ se
consemneŢză experien ele de învă Ţre CrişŢn,A.,
Curriculum reprezintă întreŢgŢ experien ă de învă Ţre-formŢre propusă de şcoŢlă
prin Ţctivită i şcolŢre şi extrŢşcolŢre.AceŢstă experien ă se reŢlizeŢză prin ŢnsŢmţlul
func ionŢl Ţl comportŢmentelor şi tipurilor curriculŢre, proiectŢte şi ŢplicŢte în
interdependen ă. CŢrŢcteristicile esen iŢle Ţle curricum-ului sunt „coeren Ţ, cunoŢştereŢ
interconexiunilor dintre elementele componente şi posiţilitŢteŢ oţ inerii unui feed-back
semnificŢtiv în rŢport cu urmările VădineŢnu,G., .
Tipurile de curriculum din perspectiva teoriei curriculum sunt: general, specializat,
subliminal, informal.
Curriculum general sŢu cel cŢre oferă o ţŢză de cunoştin e, Ţţilită i şi
comportŢmente oţligŢtorii Ţle şcolŢrită ii. Con inuturile educŢ iei generŢle cunosc un

213
Curriculumul – Perspective, conexiuni, experiențe

proces de extremisme, prin integrŢreŢ pe lângă Ţriile curriculŢre trŢdi ionŢle, circumscrise
unor discipline consacrate în planurile de studiu, a unor tematici interdisciplinare, în
speciŢl din sferŢ de studiu „noilor educŢ ii .
Curriculum speciŢlizŢt pe cŢtegorie de cunoştin e şi Ţptitudini literŢtură, ştiin e
umŢniste, ştiin e exŢcte, muzică, Ţrte plŢstice şi drŢmŢtice, sporturi, etc se fŢciliteŢză pe
îmţogă ireŢ şi ŢprofundŢreŢ competen elor, pe exersŢreŢ Ţţilită ilor înŢlte, pe formŢreŢ
comportŢmentelor specifice specifice determinării performŢn elor în domenii pŢrticulŢre
de studiu.
Curriculum subliminal emergee, cŢ experien ă de învă Ţre, din mediul psihosociŢl
şi culturŢl Ţl clŢsei de elevi, Ţl şcolii, Ţl universită ii.
Curriculum informŢl derivă din ocŢziile de învă Ţre oferite de societă i
educŢ ionŢle nonguvernŢmentŢle, din mŢss-mediŢ, din viŢ Ţ muzeelor Ţ institu iilor
culturŢle, religioŢse, din ŢtmosferŢ cotidiŢnă Ţ fŢmiliei.
Curriculum recomŢndŢt de un comitet speciŢl de esper i sŢu de Ţutorită i
guvernamentale ca fiind cel mai bun la un moment dat. În viziunea autorului curriculum
recomandat este util profesorilor cŢ un ghid generŢl, dŢr el ignoră de oţicei reŢlită ile
şcolii.Curriculum scris cere un cŢrŢcter oficiŢl şi este specific unei institu ii educŢ ionŢle
concrete.Curriculum predŢt reprezintă experien Ţ de învă Ţre oferită direct de educŢtori
elevilor în ŢctivitŢteŢ curentă.Curriculum de suport cŢre desemneŢză mŢteriŢlele
curriculŢre Ţdi ionŢle, precum culegeri de teste şi de exerci ii, timpul ŢlocŢt experien ei
de învă Ţre, cŢdre didŢctice, cursuri de perfec ionŢre şi de speciŢlizŢre, echipŢmente
electronice pentru valorizarea soft-wŢre instruc ionŢl etc.
Curriculum testŢt este experien Ţ de învă Ţre trŢnspozi ionŢtă în teste, proţe de
exŢminŢre şi Ţlte instrumente de Ţpreciere Ţ progresului şcolŢr.
Curriculum învă Ţt semnifică ceeŢ ce elevul Ţchizi ioneŢză de fŢpt, cŢ o rezultŢntă
Ţ Ţc iunii cumulŢte Ţ celorlŢlte tipuri de curriculum. Prin intermediul experien ei
interiorizŢte, tânărul îşi vŢ formŢ Ţcele structuri, procese, func ii şi cŢpŢcită i cŢre-i vor
permite ŢdŢptŢreŢ lŢ cerin ele vie ii sociŢle. Un curriculum este „un progrŢm de
ŢctivitŢte cŢre treţuie conceput într-o ŢsemeneŢ mŢnieră încât să le permită elevilor „să

214
Curriculumul – Perspective, conexiuni, experiențe

Ţtingă în măsurŢ posiţilului, Ţnumite finŢlită i sŢu Ţnumite oţiective educŢtive P.(irst,
1968). AceŢstă „progrŢmŢre deliţerŢtă şi „orgŢnizŢre metodică treţuie să permită
reŢlizŢreŢ unor evŢluări riguroŢse V.De LŢndsheere, . Curriculum development
este considerŢt de către J.C. Forgmin cŢ o ŢdevărŢtă tehnologie Ţ inovării cŢre Ţre
drept scop ŢdŢptŢreŢ institu iilor, progrŢmelor şi prŢcticvilor învă ământului lŢ nevoile
sŢu cererile unei societă i dinŢmice. Teoria curriculum-ului Ţcordă o Ţten ie pŢrticulŢră
învă ării şi punerii în vŢloŢre Ţ interŢc iunilor între componentele Ţcestui proces,
oţiective, con inuturi, metode de învă Ţre, metode şi tehnici de evŢluŢre S. Rossekh;
G.VăideŢnu,
Termenul de con inut Ţscuns, curriculum Ţscuns (idden curriculum sŢu
contenus cŢchis implică vŢlorile încorporŢte de elevi şi clŢse de elevi, necuprinse în
planificarea curriculŢră.Con inutul Ţscuns cuprinde influen e informŢle sŢu nonformŢle,
dŢtorită structurii socio-culturale, familiei, grupurilor stradale, factorilor de
personŢlitŢte.„Punctul focŢl Ţl curriculum-urilor treţuie să fie elevul şi nu mŢteriŢ,
D’(ŢinŢut . De ŢceeŢ, când se vorţeşte de con inutul curriculum-ului treţuie să
în elegem că nu este vorţŢ de enun ări de mŢterie de învă Ţre, ci de scopuri exprimŢte în
termeni de competen e, moduri de Ţ Ţc ionŢ sŢu de Ţ şti în generŢl Ţle elevului . Core-
curriculum-ul este constituit din Ţcel trunchi comun de mŢterii, oţligŢtoriu pentru to i
elevii, iŢr cŢ procură ocupă până lŢ % din totŢlul disciplinelor, restul mŢteriilor fiind
selectŢte circustŢn iŢl, în func ie de nevoile concrete, speciŢle Ţle unor cŢtegorii de elevi.
BIBLIOGRAFIE
1.Aebli, Hans - Didactica psihologică - EditurŢ DidŢctică şi PedŢgogică,
Bucureşti,
2.Cerghit, Ioan - PŢrţŢc ionarŢa lŢc iŢi în şcoala modŢrnă - EditurŢ DidŢctică
şi PedŢgogică, Bucureşti,
3.Muster, Dumitru - MŢtodologia cŢrcŢtării în Ţduca iŢ şi învă ământ -
EditurŢ DidŢctică şi PedŢgogică, Bucureşti,
.NeŢcşu, )oŢn - InstruirŢ şi învă arŢ - EditurŢ Ştiin ifică, Bucureşti,
.NeŢcşu, )oŢn - MŢtodŢ şi tŢhnici dŢ învă arŢ ŢţiciŢntă - EditurŢ MilitŢră,
Bucureşti,

215
Curriculumul – Perspective, conexiuni, experiențe

Mijloaceleădeăăînv mântă iărolulălorăînăpredareaăgeografiei

Autor: BOTEZATU MARIA


ColegiulăSportivă”NadiaăCom neci”,ăloc.ăOne ti,ăjud.Bac u
Coautor: BOTEZATU DAN
coalaăGimnazil ăOituz,ăloc.ăOituz,ăjud.ăBac u

Mijloaceleă deă înv mântă sunt instrumente sau complexe de instrumente didactice, de
domeniulă auxiliar,ă careă u ureaz ă transmitereaă iă asimilareaă informa ieiă didactice,ă practicarea,ă
înregistrareaă iăevaluareaăînăcadrulăprocesuluiăintructiv-educativ.7 Eleăvinăs ăoptimizezeăînv area
i nu pot substituiăactivit ileădeăpredare,ăînv areă iăevaluare,ăoricâtădeăperformanteăarăfiăacesteă
instrumente.ăEleăfaciliteaz ă iăaccesibilizeaz ăpercepereaăunorăfenomeneămaiăabstracte,ăstârnescă
curiozitateaă iă interesulă elevilor,ă auă iă ună rolă formativ,ă familiarizândă eleviiă cuă „mânuirea,ă
selectareaă iăsemnificareaăunorăinstrumenteăindispensabileăpentruădescriereaă iăîn elegereaăaănoiă
aspecteăsauădimensiuniăaleărealit ii”.8
Con inuturileă înv mântuluiă auă evoluată de-a lungul timpului. Sursa global ă principal ,ă
informativ ă ȋiă formativ ă aă con inuturiloră înv mântuluiă ȋiă aleă educa ieiă esteă chiară culturaă
societ ii.ăCadrulădidacticăareăgreauaăsarcin ădeăaăformaăsiămodelaăomulăviitorului,ădeăa-lăpreg tiă
pentru societatea de mâine, care este tot mai complex ăînătoateăaspecteleăsale.
Predarea-înv areaăGeografieiătrebuieăs ădevin ăoăpl cereăizvorât ădinădorin aădeăaăneăcunoaȋteă
modulăcumăaăluatăna tereăplanetaănoastr ,ăcumăaăevoluatăsubătoateăaspecteleăsale,ădiversitateaăsiă
unicitatea acesteia, diversitateaăuman ă iă cultural ,ăcumă arătrebuiă eleăs ăfieăocrotiteăpentruă aăseă
bucuraădeăeleăȋiăgenera iileăviitoare.ăÎnv areaăacesteiăȋtiin eăarătrebuiăs ăfieăună,,jocădeăcopil”ăcareă
nuătrebuieăcertatăniciodat .
Nuăavemăposibilitateaădeăaăcunoa teădecâtăoămic ăp rticic ădinăfantasticaănoastr ăplanet ă
sauăchiarăaă riiăăînăvia aănoastr .ăDarăputemăcunoaȋteăȋiădinăc r iăfrumuse ileăȋiăbog iileăei,ăiarăînă
prezentă surseleă deă informareă suntă extraordinară deă variate,ă deă complexeă iă aflateă aproapeă laă
îndemâna oricui dore teăs ăfieăinformat.

7
Cf.ăC.ăCUCO ,ăPedagogie, 96.
8
Ibidem.

216
Curriculumul – Perspective, conexiuni, experiențe

Dac ăînătrecut,ăelevulăeraăunăspectatorălaăoraădeăgeografieăȋiăexecutaăceeaăceădoreaăcelădeă
laă catedr :ă s ă indiceă laă hart ă ,ă s ă expliceă desenul,ă s ă ă r spund ă laă anumiteă întreb ri,ă actualulă
curriculumăpropuneăoămuta ieăesen ial ,ăcareăconst ăînătrecereaădeălaăgeografiaădeătipădescriptivă
spreă ună demersă deă ă înv areă careă încurajeaz ă în elegereaă relevan eiă geografieiă pentruă via aă
cotidian . Prină aceastaă seă urm reȋteă trezireaă interesuluiă elevuluiă deă aă cunoaȋteă direct,ă deă aă
investigaă ȋiă în elegeă faptulă geografic.ă Profesorulă nuă trebuieă s ă seă team ă deă necunoscută ciă elă
trebuieăs ăfac ătotăce-iăst ăînăputin ădeăa-lăfaceăpeăelevăs ăînve e,ăs -l provoace de a descoperi
lucruriănoi,ădeăaădaăsensuriănoiăinforma ieiăpeăcareăoăde ine.ă
coalaămodern trebuieăs -lăpreg teasc ăpeăelevăpentruăvia ădeterminândăoăleg tur ăîntreă
activitateaăînv riiăȋiăpractic ,ăînăformareaădeăpriceperi,ădeprinderiăcâtăȋiădeăcompeten e.ăPentruă
caă înv areaă s ă fieă eficient ,ă înă lec ieă trebuieă s ă fieă adaptateă experien eleă proprii elevilor cu
asimilareaănoilorăcunoȋtin eăcuăobserva iileăpersonale,ădeoareceăînăminteaăcopiluluiăseănascămulteă
semneă deă întrebareă datorit ă bombard riiă cuă informa iiă ă dină mass-media,ă Internet,ă etc.ă Oă lec ieă
activ ,ăbineăstructurat ,ăcuămetodeă iămijloaceădidacticeăbineăaleseăaduceăsatisfac ieăatâtăceluiădeă
laă catedr ă câtă ȋiă celuiă dină banc ,ă deă aceeaă eleă trebuieă s ă fieă bineă st pâniteă deă cadrulă didactic.ă
Lec iaă modern ,ă activ-participativ ă seă distingeă prină caracterulă eiă solicitant,ă ceeaă ceă presupuneă
implicareă personal ă ȋiă deplin ă aă subiectului,ă pân ă laă identificareaă luiă total ă cuă sarcinileă deă
înv areăînăcareăseăvedeăantrenată(IoanăCerghit).
Clasific riăaleămijloacelorădeăînv ț mânt:
Înăpedagogieăexist ămaiămulteăclasific riăaleămijloacelorădidacticeădup ădiverseăcriterii:
a)ămijloaceădidacticeăvizualeă(imagini,ăilustrate,ăproiec iiăfixe);
b) mijloace didactice sonore (discuri, radio, magnetofon, casetofon);
c) mijloace didactice audiovizuale (filme, televiziune – completate în ultimele decenii de
tehnicileă videoă ȋiă deă folosireaă computeruluiă înă procesulă deă înv mântă – vezi televiziunea prin
satelit, CD-ROM-urile, instruirea prin internet etc).9
Înă didacticaă modern ,ă mijloaceleă deă înv mântă suntă clasificateă înă func ieă iă deă noileă
descoperiri tehnice dară iădeăraporturileătotămaiăcomplexeădeăintegrareă iăcombinareăaămetodelor,ă
procedeeloră iătotămaiănoileămijloace.10 Astfel,ăavemăurm toareleăcategoriiădeămijloace:
1) mijloace didactice informativ-demonstrative:

9
Cf. B. DOLTRENS în S. CRISTEA, Pedagogieă general :ă cursă pentruă IDD, Universitatea
„Ovidius”ăConstan a,ăConstan aă2001,ă44.
10
Cf. I. CERGHIT în S. CRISTEA, Pedagogieăgeneral :ăcurs pentru IDD, 44.

217
Curriculumul – Perspective, conexiuni, experiențe

a) instrumente informative naturale: insectar,ăcolec iiădeăplante,ămetale;


b)ăinstrumenteătehnice:ăobiecteătehnice,ăinstala iiătehniceăetc.;
c)ă instrumenteă elaborateă caă substituteă aleă realit iiă deă tipă tridimensională (mulaje,ă
machete, corpuri geometrice, modele gen globul terestru etc.), de tip bidimensional (fotografii,
planȋe,ăfilme,ădiafilmeăetc.),ădeătipăsimbolică(formule,ăcuvinte,ănoteămuzicaleăetc.).
2) mijloace didactice de exersare-formare a deprinderilor:
a) instrumente gen jocuri tehnice;
b) instrumente de: laborator, cabinet, atelier,ă lotă ȋcolar;ă pentruă activit ileă deă
educa ieăfizic ăȋiădeăeduca ieăestetic ăetc;
3)ămijloaceădidacticeădeăra ionalizareăaătimpuluiădidactic:ăhart ăcontur,ăȋabloaneădidactice,ă
ȋtampileădidactice,ăgrileădidactice,ătabl ăelectronic ,ădispozitiveăautomate de instruire.
4)ă mijloaceă didacticeă deă evaluareă aă rezultatelor:ă testeă docimologice,ă grileă deă m surare-
apreciereăaăactivit ii:ăȋabloaneăpentruăevaluare,ăinstala iiădeăevaluareăetc.11
În cartea sa, Pedagogie,ăprofesorulăConstantinăCuco ăclasific ămijloaceleădeăînv mântă
înădou ămariăcategorii:
1)ă mijloaceă deă înv mântă careă cuprindă mesajă didactic,ă precumă obiecteleă naturale,ă
originale (animale vii sau conservate, insectare etc); obiecte subtitutive (machete); suporturi
figurativeă iăgraficeă(h r i,ăplan eăetc);ămijloaceăsimbolico-ra ionaleă(tabeleăcuăformule,ăplan eăcuă
litere etc.); mijloace tehnice audio-vizuale (filme, discuri, benzi audio/video);
2)ămijloaceădeăînv mântăcareăfavorizeaz ătransmitereaăinforma iilorădidactice,ăprecum:ă
intrumentele, aparateleă iă instala iileă deă laborator;ă echipamenteleă tehniceă pentruă ateliere;ă
instrumenteleă muzicaleă iă aparateleă sportive;ă calculatoareleă etc.ă Înă afar ă deă acestea,ă noteaz ă
autorul,ăexist ămaiănouă iămijloaceădeăm surareăaărezultatelorăactuluiăeduca ional.12
Înă clasificareaă mijloaceloră deă înv mânt,ă uniiă autoriă auă realizată iă auă c zută deă acordă
asupraă uneiă etapiz riă aă apari ieiă iă folosiriiă cuă preponderen ă aă unoraă dintreă mijloaceleă deă
înv mântădeăast zi,ăplecândădeălaăceleămaiărudimentareă iăajungândălaăcele mai noi descoperiri:
- primaăgeneraţie: tabla, manuscrisele, obiectele de muzeu, etc.; ele nu pot fi utilizate
decâtădirect,ăprinăac iuneaăcomun ăprofesoră– elev;

11
Cf. S. CRISTEA, Pedagogieăgeneral :ăcursăpentruăIDD, 44.
12
Cf.ăC.ăCUCO ,ăPedagogia, 96-97.

218
Curriculumul – Perspective, conexiuni, experiențe

- înă aă douaă generaţieă apară mijloaceleă purt toareă deă informa iiă gataă elaborate:ă
manuale, alteătexteătip rite;
- aă treiaă generaţie deă mijloaceă deă înv mântă esteă generat ă deă introducereaă
mijloacelorăaudiovizualeă(dispozitivele,ăfilmul,ăînregistr rileăsonore,ăemisiunileădeăteleviziuneă;
- aăpatraăgeneraţie deămijloaceădeăînv mântăseăbazeaz ăpe dialogul direct între elev
ȋiămaȋin ,ăcumăarăfiăcelădesf ȋuratăînălaboratoareleălingvisticeăsauăînăînv mântulăprogramat;
- aă cinceaă generaţie esteă genera iaă calculatorului,ă celă maiă complexă mijlocă deă
înv mânt;
- aă aseaă generație folose teă noile tehnologii de comunicare: www, e-mail, IP
Telephony,ă videoconferin eă etc.ă iară deschidereaă (înă actulă educa ional)ă esteă cuă toat ă lumea,ă
însemnândă aiciă comunicareă cuă alteă coli,ă comunicareă laă mareă distan ,ă proiecteă educa ionaleă
etc.13
Funcțiileăpedagogice14 ale mijloacelorădeăînv ț mânt
Utilizateă înă tandemă cuă metodeă iă strategiiă potriviteă mijloaceleă didacticeă potă aveaă ună
impactă pozitivă asupraă lec iilor.ă Dină aceast ă perspectiv ă putemă stabiliă câtevaă dină func iileă
pedagogiceăaleămijloacelorădeăînv mânt:
1)ăFuncţiaăde comunicare relev ăcalitatea mijloacelorădidacticeădeăaătransmiteăinforma iiă
în mod nemijlocit despre obiectele, faptele, fenomenele, evenimentele sau procesele studiate la
or .ăEleăseăconstituieăînăinstrumenteăobiectiveădeăfacilitareăaăasimil riiănoilor cunoȋtin e.
2)ă Funcţiaă ilustrativă – demonstrativ ă reflect ă capacitateaă mijloaceloră educa ionaleă deă aă
sus ineăȋiăaăamelioraăcomunicareaădidactic ăbazat ăpeălimbajulăvorbit.
3) Funcţiaăstimulativ ăeviden iaz ărolulămijloacelorădidacticeăînăprovocareaăȋiădezvoltarea
suportuluiămotiva ionalăalăeducabiluluiăpentruăproblemeleăstudiate.
4) Funcţiaă ergonomic ă decurgeă dină posibilitateaă anumitoră mijloaceă deă înv mântă deă aă
contribuiălaăra ionalizareaăeforturilorădeăînv areăaleăeducabililor.
5) Funcţiaădeăevaluare esteăeviden iat ădeăposibilitateaăutiliz riiămijloacelorădidacticeăînă
actul de evaluare.15 „Utilizareaămijloacelorădidacticeăînăprocesulădeăevaluareăconstituieăunăfactoră

13
Cf.ăM.ăBOCO ă(coord.), Didacticaămodern , Editura Dacia, Cluj-Napoca 2011, 163.
14
Titulatura de funcțiiăpedagogice îiăapar ineăluiăM.ăD.ăILIE în Elementeădeăpedagogieăgeneral ,ă
teoria curriculum-uluiă iăteoriaăinstruirii,ăMirton,ăTimi oaraă2005,ă168.
15
Cf. M. D. ILIE Elementeădeăpedagogieăgeneral ,ăteoriaăcurriculu-uluiă iăteoriaăinstruirii, 168.

219
Curriculumul – Perspective, conexiuni, experiențe

importantă pentruă diminuareaă eroriloră deă evaluareă ȋi,ă înă consecin ,ă pentruă creȋterea eficien eiă
procesuluiăcaăatare.”16
Utilizareaămijloacelorăeduca ionaleăesteăcuăatâtămaiăbenefic ăînăoriceălec ieădac ăeleăsuntă
integrateăînălec ii,ă inându-seăcontăde:ătipulălec iei,ăvârstaăelevilor,ăcapacitateaălorădeăaăîn elege.ă
La fel, trebuie corelate cuă obiectiveleă actuluiă educa ional,ă cuă metodeleă iă procedeeleă alese,ă înă
func ieădeăcuno tin eleă iăexperien aăprofesoruluiădeăaăleăfolosi.17
Oă baz ă material ă bogat ă esteă garan iaă unuiă înv mântă performant.ă Deă laă materialulă
intuitivă utilizată pân ă nuă deă mult,ă ast ziă s-aă ajunsă laă oă adev rat ă „industrie”ă aă materialeloră
didacticeă care,ă utilizateă corespunz tor,ă potă aduceă ună plusă importantă procesuluiă intructiv-
educativ.18 Caăurmareăaă utiliz riiămijloacelorădeăinstruire,ăînv mântulă aă înregistrată schimb riă
substan iale.ăTotu i,ădup ăp rereaănoastr ăseăpoateăspuneăc ăunăînv mântăperformantăseăpoateă
ob ineănumaiăapelândălaămijloaceleătehniceădeăinstruireăînăarmonieăcuămijloaceleădeăînv mântă
tradi ionale.ă

Bibliografie:

1. M.ăBOCO ă(coord.),ăDidacticaămodern ,ă2011, Editura Dacia, Cluj-Napoca.


2. S. CRISTEA, Pedagogieă general :ă cursă pentruă IDD, 2000, Universitatea
„Ovidius”ăConstan a,ăConstan a,ă44.
3. C.ăCUCO ,ăPedagogie,ă1999,ăEdituraăPolirom,ăIa i.
4. M. D. ILIE Elementeă deă pedagogieă general ,ă teoriaă curriculum-uluiă iă teoria instruirii,
2005,EdituraăMirton,ăTimi oara.
5. JINGA, M. DIACONU, O. CIOBANU, Pedagogie, 2004, Editura Ase, Bucure ti.

16
Ibidem.
17
Cf. C.ăCUCO ,ăPedagogie, 97.
18
Cf. JINGA, M. DIACONU, O. CIOBANU, Pedagogie, 225.

220
Curriculumul – Perspective, conexiuni, experiențe

-Încurajareaăparcursurilorăindividualeădeăînv areăprin activit iădeăremediereă iă


dezvoltare/extindere

Înv. CîmpeŢnu SteluțŢ

ȘcoŢlŢ GimnŢziŢlă, ComunŢ Frâncești, Jud. VâlceŢ

Activitateaăremedial ătrebuieărealizat ăînăa aăfelăîncâtăs ăvin ăînăcompletareaăactivit iiă


colareă Scopulă realiz riiă acestoră activit iă esteă acelaă deă aă stimulaă finalizareaă înv mântuluiă
obligatoriuă iăîmbun ta ireaăsuccesuluiă colar.ăÎnă coalaălaăcareăfunc ionezăsuntăpesteă50șăeleviă
rromi,ădintreăcareăunănum răconsiderabilăauănevoieădeăastfelădeăactivit i.ăAsfel,ăînăcolaborareăcuă
organiza iaă,,ăWorldăVision”ăamăimplementatăunăprogramădeăactivit iăăremediale.ăReprezentantaă
acesteiăorganiza iiăînăcomunaăFrânce ti,ădoamnaăDespinaăZugravuăăi-aăajutată iăstimulatăpeăeleviiă
participan i,ăoferindu-leărechiziteă colare,ăîmbr c minteă iăînc l minte.ă
Organizareaăunuiăprogramădeăremediereăareăunăimpactăsemnificativăînăactivitateaă colii,ă
având caăobiectivăschimbareaăatitudiniiăfa ădeăeleviiăcareăauădificult iădeăînv are.ăÎnăacesteăoreă
eleviiă suntă sprijini iă înă efectuareaă asistat ă aă temelor,ă înă activit iă deă recuperareă colar ă iă
ameliorareaădificult ilorădeăînv are,ăprecumă iăînăactivit i deăeduca ieăplastic ,ăjocuriăcuăscopă
educativ.
Rolulă cadreloră didacticeă esteă acelaă deă aă seă ocupaă deă acoperireaă lacuneloră înă înv areaă
formal ă iă deăaăseăasiguraăc ăachizi ionareaăcuno tin elorăvaăfiăunaătemeinic .ăPentruăderulareaă
optim ăaăacestorăactivit i,ăamăalc tuităîmpreun ăcuăcolegiiămeiăgrupurileă int .ăApoiăamăstabilită
pachetulă deă activit i,ă prină combinareaă activit iloră deă înv areă cuă activit ileă extracurriculare:ă
activit iădesf urateăînăparteneriatăcuăbibliotecaădinăcomun ,ăcu biserica,ădrume ii,ăconcursuriădeă
desene, etc.
Planulăremedialăaăfostăadresatăelevilorăcuăsitua ieăslab ălaăînv tur ,ădară iăăaăcopiilorăcuă
CES.ă Obiectiveleă educa ionaleă auă fostă urm toarele:ă analizaă progresuluiă colară ală elevilor;ă

221
Curriculumul – Perspective, conexiuni, experiențe

parcurgereaă integral ă aă programeiă colare;ă tratareaă difern iat ă iă individualizareaă pred rii-
înv rii- evalu riiă înă a aă felă încâtă s ă seă asigureă progresulă colară ală tuturoră elevilor;ă asigurareaă
unuiăprogramădeăactivit iăremedialeăpentruăoăpreg tireăeficient ăa elevilor pe tot parcursul anului
colar;ămotivareaăelevilorăpentruăimplicareaăînăprocesulăînv rii;ăasigurareaăuneiăbuneăcolabor riă
cuă familia.ă Pentruă bunaă desf urareă aă acestoră activit iă amă sabilită ună ă plană deă m suriă careă aă
cuprins: aplicarea testelor ini ialeă iă analizaă rezultateloră pentruă identificareaă deficien elor;ă
motivareaăelevilorăpentruăimplicareaăînăprocesulăînv riiăprinădesf urareaăunorăactivit iăcareăs ă
leă stimulezeă interesulă pentruă înv are,ă prină folosireaă metodeloră activ-participative; elaborarea
fi eloră individualeă specificeă categorieiă deă competen eă laă careă elevulă prezint ă lacune;ă
aprofundareaă puncteloră slabe;ă organizareaă eleviloră peă grupe;ă lectorateleă cuă p rin ii;ă informareaă
acestoraăcuăprivireălaărezultatulătestuluiăini ială iătraseul remedial care se impune; monitorizarea
activit ilorăpropuseăînăplanulădeăm suri.
Eleviiădină coalaă noastr ăcareă facăparteădinăacestă programă auănevoieădeăacesteăactivit iă
dină cauzaă situa ieiă precareă aă familiiloră lor,ă aă accesuluiă redusă laă informa ii,ă lipsaă deă educareă aă
p rin ilor,ăcareănuăsuntăînăm sur ăs -iăajuteă iămanifest ăa tept riăsc zuteăfa ădeăreu itaă colar ăaă
copiilor,ălipsaăp rin ilorăcareăsuntăpleca iăînăstr in tate,ăcopiiiăfiindăl sa iăînăgrijaăbunicilor.ă
Pentruă ob inereaă unoră rezultateă câtă maiă buneă amă încercată s ă diversific mă strategiileă deă
predareăînăfunc ieădeăstilulăindividualădeăînv areăalăfiec ruiăelevă iăs ăfolosimămaterialădidactică
adecvat:ă plan eă cuă imaginiă pentruă dezvoltareaă limbajului,ă acesteaă fiindă ună punct de plecare
pentruădiscu iiăfrontaleăcareăs ădezvolteăaten iaă iăcreativitatea;ămaterialădistributiv;ăcalculatorulă
careăîiăpoateăajutaăpeăeleviăs ăvad ăceeaăceănuăpotăvedeaăînămediulălorăobi nuitădeăvia ;ăjocurile,ă
careăpotăfiăfolositeăînăoriceăsecven ăa lec iei.
Prină activit ileă deă remediereă seă schimb ă modulă deă gândireă iă deă percep ieă ală cadreloră
didacticeă careă particip ă laă program,ă legată deă actulă emo ională dină coal ă iă dină afaraă ei.ă Deă
asemeneaăleg turaăelev- înv toră(înăcazulămeuă iăalăcolegilorămei)ăesteătotămaiăstrâns .ăAmăcreată
oă atmosfer ă pl cut ă înă clas ,ă muncaă înă echip ă i-aă ajutată s ă seă împrieteneasc ă dină ceă înă ceă maiă
multă iăparticipareaălaăactivit iăaăfostămuităa teptat ădeăc treăcopii.ă
Rezultatele bune nu au întârziat s ăapar .ăAstfel,ăcopiiiăauăf cutăprogreseălaălimbaăromân ă
citindădinăînăceămaiăbine,ăauăîn elesămesajulăunuiătextăcitit,ăauăînceputăs ăpovesteasc ătexteăscurteă
cuă ajutorulă întreb rilor,ă s ă alc tuiasc ă scurteă compuneri.ă iă laă ă matematic ă auă în elesă cumă seă

222
Curriculumul – Perspective, conexiuni, experiențe

efectueaz ă celeă patruă opera ii,ă ordineaă efectu riiă acestora,ă s ă înve eă tablaă inmul irii,ă s ă rezolveă
problemeăsimple.ăAuăparticipatăcuămult ăbucurieălaăoreleădeăeduca ieăplastic .
Înăurmaărepetatelorăîntâlniriăcuăp rin iiăelevilorăparticipan iălaăprogram,ăace tiaăauăîn elesăc ă
auă ună rolă importantă înă educa iaă copiiloră lor,ă c ă eiă auă nevoieă deă ajutoră iă maiă alesă auă în elesă c ă
trebuieă s -iă trimit ă zilnică laă coal .ă Amă insistată asupraă acestuiă aspect,ă deoareceă amă avută mameă
care,ădinălipsaăinteresuluiăfa ădeă coal ănuă i-au trimis copiii la cursuri. Cu ajutorul mediatorului
colarăamăreu ităs -iăaducemălaăcursuri.ăOămareăparteădintreăp rin iăauăîn elesăc ănumaiăa aăcopiiiă
lorăvorăînv aă iăî iăvorădep iăcondi ia.ă
Prin participarea copiilor la activit ileă deă remediereă eiă auă c p tată maiă mult ă încredereă înă
for eleă proprii,ă auă ună fundamentă solidă ,înă educa iaă iă formareaă personalit ii,ă schimbareaă
mentalit iiăfa ădeă coal ,ărezultateleălaăînv tur ăs-auăîmbun t ităconsiderabil,ăauăînv atăs ăfieă
mai toleran iă iămultămaiăapropia iădeăcopiiiăcuădizabilit i.ă
Noi,ă cadreleă didacticeă participanteă leă programă colabor mă foarteă bine,ă suntemă sprijini iă deă
conducereaă coliiă înă totă ceeaă ceă întreprindemă înă folosulă copiiloră dezavantaja i.ă Consideră c ă
activit ileă remedialeă suntă necesare,ă deoareceă îiă ajut ă peă eleviă nuă numaiă s - iă îmbun t easc ă
rezultateleălaăînv tur ,ăciă iăăs ădevin ătoleran iăcuăceilaI i,ăăs ăcon tientizezeăc ă coalaăleăaduceă
numaiăbeneficiiă iăîiăvaăajutaămultăînăformareaălorăcaăoameni.

BIBLIOGRAFIE
Sălăvăstru, DorinŢ, , EditurŢ Polirom )Ţși

223
Curriculumul – Perspective, conexiuni, experiențe

-Consolidarea noii abordări de predare a fizicii

Metode eficiente de învățare a fizicii

Prof. Dobre Ileana

ŞcoŢlă GimnŢziŢlă „MihŢi ViteŢzul Târgovişte

„DŢcă cinevŢ n-Ţ greșit niciodŢtă, înseŢmnă că n-Ţ încercŢt să fŢcă nimic nou.

Albert Einstein

Procesul de elaborare a noilor programe, la toate disciplinele incluse în planul cadru este
oăm suraădeăcontinuareăaăprocesuluiădeăaplicareăaăLegiiăEduca ieiăNa ionaleăprivindărearanjareaă
procesului de predare – înv areă- evaluare pe coordonatele calitativeăcareăs ăasigureădezvoltareaă
competen elorănecesareătân ruluiăpentruăaăfaceăfa ăprovoc rilorănoiiăsociet iăaăinforma iei.ă
Fizicaă reprezint ă oă component ă fundamental ă înă formareaă competen eloră deă via ă aleă
tân rului,ă atâtă înă planulăcunoaȋteriiă ȋtiin ifice,ă câtă ȋiă ală form riiă competen eloră transversaleă ȋiă aă
atitudinilor sociale pozitive. Înă acestă context,ă seăprefigureaz ă schimb riă înă abordareaă laă clas ă aă
fiziciiă careă auă caă obiectivă conceptulă deă alfabetizareă ȋtiin ific .ă Noile programe pentru clasele a
VI-a – VIII -aăvorăfiăaplicateăsuccesivăîncepândădinăanulăȋcolară2018ă– 2019.
Înc ădinădeceniulătrecutăseăputeaăobservaălaăeleviiădină rileăeuropeneăunădezinteresămareă
pentruă studiereaă ȋtiin eloră exacte.ă Într-ună raport,ă g simă oă prim ă explica ieă aă feluluiă în care se
ajunge la acest dezinteres - seărecunoa teăc ăfelulă cumă seăpred ăînă cadrulăsistemuluiăformalădeă
educa ieăconduceălaă„sufocarea”ădestulădeărapid ăaăcuriozit iiănaturale,ăpeăcareăoăauăeleviiăatunciă
cândăîncepăȋcoalaăpentruăaădobândiăexplica iiăȋtiin ificeăcuăprivireălaădiverseăfenomeneădinăvia aă
real .ă Maiă precis,ă modulă deă predareă centrată peă profesoră poateă formaă doară într-oă mic ă m sur ă
abilit ileă deă careă auă nevoieă acumă angajatorii.ă Prină urmare,ă esteă totă maiă importantă caă ȋcoalaă s ă

224
Curriculumul – Perspective, conexiuni, experiențe

formezeăabilit ileăcareăîlăvorăajutaăpeăadultăseăadaptezeăcuăuȋurin ăuneiănoiăspecializ ri;ăacesteă


abilit iăseăreg sescăîntreăceleădenumiteă”abilit iăcognitiveădeăordinăsuperior”.ă
Înă vedereaă preg tiriiă cadreloră didacticeă pentruă ună demersă pedagogică modernă s-au
perfectionat profesori care vor preda fizica într-oănou ă abordare,ădezvoltat ăînă ultimiiă5ăani,ă înă
cadrulăproiectuluiăderulatădeăCEAEă(CentruluiădeăEvaluareăȋiăAnalizeăEduca ionale)ăȋiăSocietateaă
Român ădeăfizic ă– intitulată„Fizicaăaltfel”.ăIdeeaădeăbaz ăaăproiectuluiăesteăconceptulădeăînv areă
prinăinvestiga ieădeătipăinductivă(InquiryăBasedăLearning).ăUnăelevăînva ăprinăinvestiga ieăatunciă
cândăseăafl ăînăfa aăuneiăprobleme,ăcândăstudiaz ăcuăaten ieădateleă iărela iileăcauzale,ăreu indăs ă
g seasc ăceaămaiăbun solu ie,ărolulăprofesoruluiăfiindădeăfacilitatorăalăcunoa teriiă iădeăparteneră
ală eleviloră înă înv are.ă Rezultatulă concretă ală derul riiă acestuiă proiectă îlă constituieă formareaă înă
decursădeă5ăaniăaăprofesorilorădeăfizic ădină24ădeăjude eăpentruăaplicareaăla clas ăaănoilorămetodeă
deăabordareăaătemelorădinăfizic ,ăincluseăînă„Ghidulămetodologicădeăpredareăaăfizicii”.ă
Înă centrulă ghiduluiă esteă înv areaă prină investiga ieă (inquiryă basedă learning).ă Investiga iaă
(inquiry)ăreprezint ăunăsetădeăpracticiăeduca ionale careăpromoveaz ăunăprocesădeăînv areăghidată
deăîntreb ri.ăAceast ăabordareăareănumeroaseăavantaje:ă stimuleaz ăcuriozitateaăelevilor,ăasigur ă
exersareaă gândiriiă criticeă ȋiă aă capacit iiă deă reflec ie,ă eleviiă c utândă r spunsulă laă oă întrebare,ă
folosindu-se deădoveziăcolectateăchiarădeăei,ăcultiv ăautonomiaăînăînv are.ă
Acestătipădeăînv are,ăcuprindeăoăserieădeătr s turiăetapizate,ăceăfaciliteaz ăaplicareaăsaălaă
clas .ă Deă aceea,ă unit ileă deă înv areă suntă conceputeă avândă înă vedereă urm toareleă secven e:ă -
prezentareaăînăfa aăelevilorăaăuneiăsitua iiăintrinsecămotivante,ăaăuneiăsitua iiădinăvia aădeăziăcuăzi,ă
ceăpermiteăidentificarea/formulareaăuneiă problemeiă ȋtiin ifice;ă - lansareaăuneiă întreb riădeschiseă
ceăreprezint ăpunctulădeăplecareăalăinvestiga ieiăȋtiin ificeăînăcareăseăvorăangajaăelevii;ă- furnizarea
deăr spunsuriădeăc treăeleviăsauăformulareaăaltorăîntreb ri,ăprinăcareăeleviiăajungăs ăidentificeăună
modădeăabordareăalăîntreb riiăini iale;ă- proiectareaăexperimentelorăȋiăselectareaăinstrumentelorădeă
investigare,ă etap ă ceă necesit ă colaborareaă întreă elevi,ă prină lucrulă ină echipa;ă ă dac ă esteă cazul,ă
reformulareaă întreb riiă ini ialeă peă bazaă dateloră ob inuteă ȋiă refacereaă experimenteloră pentruă aă
colectaă alteă date,ă înă func ieă deă întrebareaă revizuit ;ă - formularea concluziiloră (prezentareă oral ,ă
prezentareătipăposter,ăproiectăetc.)ăȋiăargumentareaăacestorăconcluziiădeăc treăelevi.ă
Trebuieă subliniată c ă aceast ă pedagogieă bazat ă peă investiga ieă conduceă laă formareaă unoră
competen eătransferabileăulteriorăînăvia aăprofesional ,ăcumăarăfiălucrulăînăgrup,ăcapacitateaădeăaă

225
Curriculumul – Perspective, conexiuni, experiențe

scrieăȋiădeăaăseăexprimaăînălimbajăȋtiin ific,ăcapacitateaădeăaăexperimentaăînăvedereaărezolv riiădeă


probleme.
Dincoloă deă acestă aspect,ă înv areaă prină investiga ieă faciliteaz ă ȋiă în elegereaă deă
profunzimeăaătemelorăȋiăconceptelorăȋtiin ificeăpropuseădeăcurriculum.ăAcestălucruăseărealizeaz ă
înă primulă rândă prină creȋtereaă graduluiă deă implicareă ală eleviloră înă cadrulă lec iiloră ȋiă prină
valorificareaă maiă multoră moduriă deă cunoaȋtere:ă confrunta iă cuă ună faptă sauă un fenomen
necunoscut,ă eleviiă îȋiă pună întreb ri;ă folosescă întreb rileă caă s ă proiectezeă ȋiă s ă realizezeă
investiga ii;ă facă apelă laă cunoȋtin eă matematiceă ȋiă tehnologiceă caă instrumenteă deă cunoaȋtereă ȋiă
comunicare;ăformuleaz ăexplica iiăȋiăargumenteălogiceăbazându-seăpeădovezi;ăîmp rt ȋescăclaseiă
informa iiă privindă rezultateleă ȋiă procedurileă utilizate.ă Esteă destulă deă clară deă aiciă c ă practicareaă
înv riiăprinăinvestiga ieăleăformeaz ăelevilorăoăserieădeăabilit iăutileăînăvia aădeăziăcuăzi,ădarăînă
acelaȋiătimpăleădezvolt ăȋiăcreativitatea,ăindependen aăȋiăîncredereaădeăsine.ă
Amă pusă înă practic ă acesteă noiă modalit iă deă abordareă aă uneiă unit iă deă înv areă ȋiă
rezultatulăîlăvoiăsintetizaăînăceeaăceăurmeaz .
Unitateaădeăînv are: Fenomene acustice
Lec iaă 1 - Evaluarea ini ial ă aă situa ieiă deă înv are,ă stabilireaă obiectivelor/formareaă uneiă primeă
reprezent riăaăsitua ieiădeărezolvat;
Obiectiv vizat - Formulareaăîntreb riiădeăinvestigat,ăavansareaăunorăipotezeăalternative,
proiectareaăinvestiga iei
Con inuturi – Surse sonore
„Deă ceă dac ă loveştiă oă coard ă deă chitar ,ă oă bucat ă deă lemnă sauă sufliă într-oă sticl ă goal ă auziă
diferiteăsunete?ăCumăseăproducăacestea?”
JURNALăDEăREFLEC IE
Aă fostă oă lec ie înă careă procesulă cognitivă activată laă eleviă pentruă formareaă competen eloră
investigativeăaăfostăplanificareaă(anticiparea),ăamăprecizatăscopulăurm rită(g sireaăunorăr spunsuriă
la întrebarea de investigat – conflict cognitiv), am identificat procedurilor care trebuie imaginate
pentru acesta; am proiectat experimente simple: lovirea, ciupirea, suflarea unui jet de aer, iar
elevii au aflat de unde provin multiplele sunete pe care le auzim.
Am utilizat –mijloace didactice: computer, videoproiector, manual

226
Curriculumul – Perspective, conexiuni, experiențe

-materialeădidactice:ăplanȋe,ăfotografiiăpeăcalculator,ădiapazon,ădifuzor, balon, corzi


elastice,ă sticle,ă ap ,ă diferiteă instrumenteă muzicaleă deă suflat,ă cuă corziă ȋiă deă percu ie,ă clopo el,ă
juc riiămuzicale,ăfluier,ărigl ,ălam ămetalic ădinăo el,ăpendulăgravita ional.
- forme de organizare: frontal, pe grupe.
Bineă aă fostă ă c ă elevii s-auă implicată activă înă derulareaă activit ii,ă auă g sit metode prin care
corpurileă puseă laă dispozi ieă potă produceă sunete,ă auă observată diferiteă modalit iă deă producereă aă
sunetelor: prin lovirea unor obiecte, prin ciupirea unor corzi sau suflarea unui jet de aer într-un
tub, auăclasificatăăinstrumenteleămuzicaleăȋiăle-auăîmp r ităpeăcategoriiăînăfunc ieădeămodalitateaă
deăproducereăaăsunetului,ăc ăseătransform ăelevulădinăobiectăînăsubiectăalăînv rii.
Dificil a fost ca elevii s ăse exprime clar, într-unălimbajă tiin ificăcorect,ăadecvat,ă s ăidentificeă
corectăm rimileăfiziceă(oămetod ădeădeterminareăaăperioadei/frecven eiăpendululuiăgravita ional)ă
ȋiă unit ileă loră deă m sur ,ă preg tireaă ȋiă selectareaă experimentelor.ă ă Deă asemeneaă trebuieă g sită
timpăȋi createăcondi iiăpentruăexperien eleădeăgândire.
Interesantă aă fostă ă c ă elevii s-au implicat activ în încercarea de a-ȋiă amintiă ceă ȋtiuă despreă
subiectulădiscutatăȋiăc ăauăcomparat suneteleăproduseădeădiferiteăinstrumenteămuzicaleăȋiăauăreuȋit
s ă încadrezeă fenomeneleă careă stauă laă bazaă produceriiă sunetului.ă Deă asemenea,ă utilizareaă
Diagramei Venn în analizarea metodelor de producere a sunetelor (tipuri de instrumente
muzicaleăȋiăaăsunetelorăproduseădeăacestea).ăInteresantăaăfost c ănouaămodalitateădeădesf urareăaă
activit iiădidacticeăasigur ăoămaiăbun ăcorelareăgândireă– înv are,ăiarăpeănoiăneăpuneăînăsitua iaă
deăaăreflectaăasupraăr spunsuluiălaăîntrebareaă"Cumăpred m?".
Aspecteleă nereuşiteă auă fost: uniiă eleviă nuă auă reu ită s ă formulezeă r spunsuri la întrebarea de
investigatăȋiătimpulăinsuficientăalăorei,ăauăexistatăeleviămaiătimiziă(pasivi)ăcareănuăs-au implicat la
felăcaă iăceilal i,ădeăteam ăs ănuăfieăridiculiza i.
Schimb rileăproduseăauăvizat formareaăcompeten elorăinvestigativeă– planificarea, anticiparea,
responsabilizarea elevilor, utilizarea cadrului general de lucru reprezentat de modelul Evocare –
Realizarea sensului – Reflec ie, utilizând strategii de instruire diversificate care conduc la
formareaă iădezvoltareaăgândiriiăcriticeălaăfizic .
Amă în eles c ă seă reduceă substan ială timpulă alocată cadruluiă didactic,ă înă favoareaă timpuluiă
repartizatăactivit iiăindependente,ăînăgrup,ăînăperechiăaăelevilor,ăînv areaăpersonal ărealizându-
seămaiăprofundă iăîntr-un timp mai scurt, nevoia de a implicaăactivăeleviiăînăprocesulădeăînv are,ă

227
Curriculumul – Perspective, conexiuni, experiențe

în realizarea unor momente de feed-backă metacognitiv,ă necesareă anticip riiă sarciniloră iă


proiect riiălec iilorăurm toare.
Dină celeă înv ateă laă cursulă deă formare,ă amă aplicat metodele Brainstorming, Investigaţia în
grup, Ştiu, vreau să ştiu, am învăţat, Gândiţi, lucrati în perechi, comunicaţi, Diagrama Venn,
Eseul de 5 min.
Înălec iaăurm toare voiăurm riămodulăînăcareăauăfostăîn eleseăȋiăînsuȋite constat rile/concluziileă
în raport cu previziunile anterioare (reechilibrareăcognitiv ),ăformareaăcompeten elorăvizateădeă
modelulă deă înv are:ă colectareaă probeloră necesareă test riiă explica iiloră posibile,ă analizareaă iă
interpretareaăinforma iilor,ăformulareaăunorăconcluziiăpar iale.
Credă c ă metodele folosite au permis eleviloră oă maiă bun ă în elegereă aă moduluiă cumă seă producă
suneteleăȋiădeăasemeneaăs -ȋiădezvolteăoăgândireă tiin ific ăcorect ,ăiarăînv areaăaăfostămultămaiă
eficient .ă Aceast ă abordareă aă lec ieiă areă ȋiă dezavantaje:ă celeă deă ordină evaluativ,ă deă ordină
temporal, material,ădeăproiectare,ăseăcreeaz ăagita ieăînărândulăelevilor.

Schimbarea de mentalitate a profesorilor si repozitionarea lor de la autoritate-unica, la


facilitator al experientei de invatare a elevilor sunt pasi esentiali in procesul de transformare a
educatiei. Sunt multi profesori care se disting deja si reprezinta noul profil al profesorului. Sunt
fermi cu structurile pedagogice pe care le folosesc, sunt fermi cu asteptarile de comportament pe
care le au de la elevi, dar au renuntat la statura inabordabila de la catedra. Profesorii buni sunt si

228
Curriculumul – Perspective, conexiuni, experiențe

lideri buni. Profesorii apreciati azi sunt cei care investesc energie sa acumuleze cunostinte si sa
deprinda abilitati prin care sa faciliteze experientele de invatare ale elevilor. Profesorii buni
invata sa aiba conversatii cu elevii lor si sa le asculte opiniile, invata sa construiasca procese care
saă structurezeă apetitulă naturală ală eleviloră pentruă invatare.ă Dină acestă punctă deă vedere,ă înv areaă
prinăinvestiga ieăcontribuieălaăconsolidareaăuneiăculturiăȋcolareădeschiseăȋiăparticipative.
Transformand tot mai mult spiritul, natura si procesele de lucru, profesorii pot crea si la
clasa povestile care sa aduca elevilor un apetit tot mai mare pentru invatare, sa le cultive si mai
mult creativitatea si curiozitate. Rolul scolii este cel de a incuraja imaginatia si creativitatea
elevilor, de a le oferi acestora o educatie bazata pe descoperire. Inceput cu mai mult de 4 ani in
urma,ăproiectulă“Invatareaăfiziciiăprinăinvestigatie”ăeste o inovatie majora pentru intregul sistem
de educatie formala din Romania.

Bibliografie:

1. Cristian Hatu, Liliana Ciascai – Consolidarea si extinderea abordarii de predare a fizicii


bazate pe IBL, 2015, suport de curs

2. Radu, I. T. - Evaluarea în procesul didactic, 2000, EdituraăDidactic ăȋiăPedagogic ,ăBucureȋti


3. Miron Ionescu, Ioan Radu (coord.) - Didacticaămodern , Editura Dacia, 2004, Cluj-Napoca,
4. http://ceae.ro/proiect-invatarea-fizicii/

229
Curriculumul – Perspective, conexiuni, experiențe

- Flexibilitateaăcurricular ă iăplanurileădeăinterven ieăpersonalizate

GrigoreăGabrielaăBeatrice,ă coalaăGimnazial ăAninoasa

Aninoasa,ăjud.ăDâmbovi a

Idealulă educa ională ală ȋcoliiă româneȋtiă const ă înă „dezvoltareaă liber ,ă integral ă ȋiă
armonioas ă aă individualit iiă umane,ă înă formareaă personalit iiă autonomeă ȋiă creative”.ăă
Finalit ileă înv mântuluiă preuniversitară deriv ă dină acesta.ă Finalit ileă propună formareaă deă
absolven iă înă m sur ă s ă decid ă asupraă proprieiă cariere,ă s ă contribuieă laă articulareaă propriiloră
traseeădeădezvoltareăintelectual ăȋiăprofesional ,ăs ăseăintegrezeăactivăînăvia aăsocial .
Înă vedereaă realiz riiă acestoră obiective,ă s-a impus necesitatea stabilirii unui nou
curriculum,ă acestaă insumândă ansamblulă experien eloră deă înv areă peă careă institu iaă ȋcolar ă leă
ofer ă tinerilor,ă cuă scopulă de a-iă sprijiniă înă descoperireaă ȋiă valorificareaă maxim ă aă propriiloră
disponibilit i.
În sens larg, curriculum-ulădefineȋteăsistemulădeăproceseădecizionale,ămanagerialeăsauădeă
manifestareăcareăpreced ,ăînso escăȋiăurmeaz ăproiectarea,ăelaborarea,ăimplementarea, evaluarea
ȋiărevizuireaăpermanent ăȋiădinamic ăaăsetuluiădeăexperien eădeăînv areăoferiteădeăȋcoal .
În sens restrâns, curriculum-ulădesemneaz ăȋiăansamblulădocumentelorădeătipăreglatorăînă
cadrulăc roraăseăconsemneaz ăexperien eleădeăînv are. Adaptareaăcurricular ălaănivelăindividuală
exprim ă 2ă tipuriă semnificativeă deă relevan ă curricular :ă aptitudinal ,ă careă includeă formeleă iă
niveleleădeămanifestareă aăcapacit iiă elevuluiă iă psihologic ,ăceădesemneaz ănevoileăafectiveă iă
cognitive ale elevului.
Acestătipădeăorganizareăvizeaz ăînăesen ăadaptareaăprocesuluiădeăinstruireălaăposibilit ileă
aptitudinale,ălaănivelulăintereselorăcognitive,ălaăritmulă iălaăstilulădeăînv areăalăelevului.
Adaptareaăcurricular ăînăraportăcuăcaracteristicileă iăpoten ialulăindividual se poate referi
laă diferiteă iă variateă nivele,ă deă laă celă submediuă iă cuă întârzieriă laă supramediuă iă laă copiiă
supradota i.
Acestă tipă deă diferen iereă seă poateă realizaă pentruă unulă sauă maiă mul iă elevi.ă Realizareaă
propriu-zis ăpoateăpresupuneăprogrameădeărecuperareăpentruăceiă ceă atingănivelulă deăcuno tin eă

230
Curriculumul – Perspective, conexiuni, experiențe

cerutădeăprogram ,ădară iă programeăspeciale,ădeăîmbog ireăsauăaprofundareăpentruă eleviiă careă


dep escănivelulăgeneralăalăunuiăgrupă colar.
Înă celeă ceă urmeaz ,ă voiă prezentaă ună plană deă interven ieă personalizat pe un semestru,
pentruăoăelev ădeăclasaăaăVII-a,ălaălimbaăenglez .

PROGRAMăDEăINTERVEN IEăPERSONALIZATă(PIP)
Numeleăȋiăprenumeleăbeneficiarului:ăXXXXXXXX
Dataăȋiăloculănaȋterii:ăxxxxxxxxxxx
Ȋcoalaă/ăinstitu iaăxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxx/ăClasa:ăaăVII-a
Echipa de lucru: prof xxxxxxxxxxxxxxxxxxx
Problemeleăcuăcareăseăconfrunt ăcopilul(rezultateleăevalu riiăcomplexe):ă
Întarziereău oar ăînădezvoltareaăpsihic ă(QIă76);ăDislalieăpolimorf
Priorit iăpentruăperioadaă(ăseăspecific ăintervalulădeătimpă iăanulă colar):ăxxxxxxxxx
- integrareaăeleveiăînăcolectivă iăatenuareaămarginaliz riiă iăaădiscrimin rii;
- men inereaăaten ieiăeleveiăpeăparcursulăorelorădeăcursăprinălucruădiferen iat;
- atingereaăobiectivelorăstabiliteăînăfunc ieădeăparticularit ileăelevei.
Structuraăprogramuluiădeăinterven ieăpersonalizată:
Criterii minimale Metodeă iă
Metodeă iămijloaceădeă
Obiective Con inuturi de apreciere a instrumente
realizare
progreselor de evaluare
Recapitulareăini ial

231
Curriculumul – Perspective, conexiuni, experiențe

s ă desprind ă sensulă
global al unui mesaj - repeta dupa
Copilul despre sine: Observatia
clar articulat, emis model
na ionalitate conversatia sistematica
cuăoăvitez ănormal - descrie/ numeste
Activit i:ă activit iă exercitiul
obiectele cu suport
curente, exprimarea Aprecierea
vizual
timpului,ă activit iă pozitiva a
s ă articulezeă sunete,ă - citeste dupa
pentru timpul liber, exerci iiădeăpronun ie; fiecarui
izolată ȋiă înă cuvânt/ă model
lunile anului raspuns
grupuri de cuvinte, -memoreaza
 Articolul munca independenta
respectând accentul denumirile
a/ an, the colaje Fise de
ȋiă intona ia,ă principalelor
Aă salutaă ȋiă aă r spundeă desene lucru
specifice limbii obiecte din mediul
la salut individuale
engleze apropiat

s ădesprind ă -conversatii simple - r spundeă laă


informa iiăparticulareăActivit i:ă momenteleă întreb riăsimple; Observatia
- exercitii de tip
dintr-un scurt mesaj zilei si aprecierea
adevarat/ fals
adiat,ăarticulatăclarăȋiă pozitiva
rar -exercitii de
Pronumele completare a unui text
s ădesprind ă
lacunar Fise de lucru
informa iiăesen ialeă personal în nominative
- confirma individuala
dintr-un discurs A identifica elemente -explicatia r spunsulă corectă
standard pe subiecte din universul familiar
-lectura (bifare);
familiare
A localiza persoane, - completeaza un Evaluare
-exercitiul
s ăscrieăcuvinte,ă obiecte,ăac iuni text lacunar: orala
(copiere) -munca independenta

Familia: membrii -conversatia - repeta dupa Produse ale


model
s ăsesizezeăleg turaă familiei,ă ocupa ii,ă-exercitii de activitati

dintreătextăȋiă s rb toriăînăfamilie pronuntiesi intonatie - descrie/ numeste directe

232
Curriculumul – Perspective, conexiuni, experiențe

imaginile care îl -munca independenta obiectele cu suport


înso esc vizual
Substantivul -realizare de postere si Evaluare
desene - citeste dupa model orala
num rulăsingular/plural
- exercitii de
transcriere
A identifica elemente
- explicatia
s ăscrieăcuvinte,ă din universul familiar Observarea
(copiere) - asocierea imaginii cu sistematica
A localiza persoane,
textul
obiecte,ăac iuni

Animale: denumire, -repete dupa model


caracteristici Evaluare
s ăproduc ămesajeă - explicatia -completeaza texte
orala
scurte Substantivul lacunare
-exercitiul
num rulăsingular/plural - raspunde la
-conversatia intrebari tip Incurajari si
Verbul
-exercitii de transcriere adevarat/fals: recompense
to be, intrebari cu raspuns
exerci iiădeăpronun ie; scurt Observarea
A descrie un obiect, o sistematica
persoan ,ăunăpersonaj

Toate de pana acum - repeta dupa model

- munca independenta - descrie/ numeste


obiectele cu suport Evaluare
Recapitulare -conversatia
vizual orala
-exercitiul
- completeaza un
text lacunar

Evaluareaăperiodic :

233
Curriculumul – Perspective, conexiuni, experiențe

Obiective realizate :

- participareaăîmpreun ăcuăceilal iăeleviălaăactivit ileădeăgrup;


- asimilareaăunorăno iuniădeăbaz ădeăvocabularădinăceleăstudiateălaăclas ;
- capacitateaădeăaăr spundeăînăcadrulăuneiăconversa iiăsimpleăînălimbaăenglez .
Dificult iăăîntâmpinate:ă- necesitateaădeăaăvariaăactivit ileădinăcauzaăaten ieiădeăscurt ădurat

Metode cu impact ridicat : - pozitiv:ăjocul,ărepeti iaădeăcuvinte,ăexerci iiădeăcopiere

negativ:ă metodeleă careă implic ă laturaă cognitiv ă iă durataă maiă


mare de concentrare.

Revizuireaă programuluiă deă interven ieă educa ional-terapeutic (înă func ieă deă rezultateleă
evalu rilorăperiodiceă)ă

- seărecomand ăstimulareaăpozitiv ,ăînt rireaămotiva iei ȋiăaăîncrederiiăînăpropriileăfor e,ă


precumă ȋiă reluareaă unoră activit i,ă folosindu-se metode noi de abordare, în vederea
consolid riiăachizi iilorădobândite.ăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăă
Recomand riăparticulare:

Elevaăî iăpierdeădinăceăînăceămaiărepedeăcapacitateaădeăaăseăconcentra,ărefuz ăsarcinileămaiădificileă


faptăpentruăcareănecesit ă iămaiămultăsprijinăindividual.

Rolulăȋiămodulădeăimplicareăaăp r ilorăînăprogramă:

- seărecomand ăoăcolaborareăstrâns ăîntreăto iăprofesorii, între diriginte – familia elevului;


Semn turaădirectorului, Semn turaămembrilorădinăechip ,ă

BIBLIOGRAFIE

1.ăCre uăC,ă1998, Curriculumădiferențiat şiăpersonalizat,ăvol.I,ăEdituraăPolirom,ăColec iaă


“Talentum”,ăIaȋi
2.ăCucoȋăC.,ă1999,ăPedagogie, Polirom,ăIaȋiă
3. Ionescu M., Radu I , 1995, Didacticaămodern , Dacia, Cluj – Napoca
4. M. Kovacs, 2007, Curriculumă laă deciziaă şcoliiă înă mediulă incluziv, E.D.P. R.A. –
Bucureȋtiă

234
Curriculumul – Perspective, conexiuni, experiențe

-Proiectarea curriculum-uluiăcentratăpeăcompeten e

prof.ăIMPING UăMARIAăColegiulăTehnică,,A.ăC linescu,,ăPite ti,ăArge

STUDIU DE CAZ

TEMA: Proprietăţile fibrelor textile naturale

Bumbacul
 areăfine eămareă(ŢNmă10ă000),ăadic ăseăob inăfireăfoarteăfine
 areăsuple eămare
 elasticitateămic
 tuȋeuăpl cut
 voluminozitateămic
 culoareaănaturădeălaăalbălaăcrem,ădarăseăob ineăȋiăbumbacăcolorat
 esteăputernicăpentruăbumbaculăsuperiorăȋiăcreȋteăprinămercerizare
 afinitateăfa ădeăcoloran i
 nuăseăîncarc ăcuăelectricitateăstatic
 conductibilitateătermic ămare
Lâna

 areăhigroscopicitateăsuperioar ătuturorăfibrelorătextile
 areăconductibilitateădeăc ldur ăȋiăelectricitateăredus
 esteăceaămaiăuȋoar ădintreăfibreleănaturale
 are elasticitate mare
 las ăs ătreac ăultravioletele
 areăafinitateămareăfa ădeăcoloran iă
 laăpurtareărezist ădeătreiăoriămaiămultădecâtăbumbacul

235
Curriculumul – Perspective, conexiuni, experiențe

 se aprinde greu
 seăîncarc ăcuăelectricitateăstatic
 se împâslesc
 este un material bun izolator fonic
Pentruăaăaflaăinforma iiădespreăpropriet ileăăȋiădomeniileădeăutilizareăaleăfibrelorătextileănaturale
ȋiăintegrareaălorăîntr-unăproiectătrebuieăurm rităurm torulătabel:
Fibre - Ob inereaăfibrelorădeăbumbac,ăinăȋiăcânep ă
vegetale - Propriet ileăfibrelorădeăbumbac,ăinăȋiăcânep
- Domeniileădeăutilizareăaleăfibrelorădeăbumbac,ăinăȋiăcânep
http://www.blogspot.ro/fibre naturale.html
Fibre de - Ob inereaăfibrelorădeăm taseăȋiălân
origine - Propriet ileăfibrelorădeăm taseăȋiălân
animal - Domeniileădeăutilizareăaleăfibrelorădeăm taseăȋiălân
http://www.concepte.com/fibre naturale. html

Folosindă surseă deă documentareă asem n toareă cuă celeă prezentateă maiă sus,ă realiza iă oă informareă
destulădeăprecis ăȋiădeăcomplet ăreferitoareălaădomeniileădeăutilizareăaleăfibrelorătextileănaturale,
peăcareăs ăleăreuni iăîntr-oăstructur ădeătipă„proiect”ăsauăoăactivitateăindependent ăextraȋcolar .
Pentruăaăîn elegeăimportan aăactivit ilorăti-amăpreg tităoăbroȋur ăînăacestăsens!

Cuprins: Învăţarea prin proiecte


Anul acesta vom studia unele teme dinăprogram ăprinămetoda proiectului.
Cercetareaă educ ional ă sugereaz ă c ă eleviiă înva ă multă maiă bineă atunciă cândă seă implic ă înă
activit iăcareăauăunăsens,ămaiămultădecâtăatunciăcândădoarămemoreaz ăanumiteăinforma ii.
Beneficiileăînv riiăprinăproiecteăsunt:
 Eleviiăauăoăprezen ămaiăbun ăȋiăseăimplic ăînăprocesulădeăînv are;
 Seăcreaz ăcadrulăoptimăcaăeleviiăs -ȋiăeviden iezeăpropriileălorăpuncteătari;
 Studiulăacademicăesteădeăceleămaiămulteăoriămaiăbunădecâtăînăoreleătradi ionale;
 Eleviiăsuntămaiăangaja iăȋiămaiăinteresa iădeăcon inutulăînv riiădeoareceăacestaăesteălegată
deăvia aăloră

236
Curriculumul – Perspective, conexiuni, experiențe

 Eleviiăp trundălaăunănivelămultămaiăînaltăceeaăceăînva ădeoareceăaplic ăp strândăoădirec ieă


proprie
 Lucrândăînăechip ăsauăîmpreun ăcuăal iămembriăaiăcomunit ii,ăeleviiăîȋiădezvolt ăabilit iă
deăcomunicareănecesareăînăvia aălorăadult
 Eleviiă devină responsabiliă înă gestionareaă timpuluiă lor,ă devină capabiliă s ă planificeă oă
activitateăȋiăs ăseăautoevalueze

Competenţe profesionale şi personale


Proiectele sunt în specială adecvateă dezvolt riiă deă abilit iă necesareă înă ă secolulă 21ă careă voră fiă
necesareăelevilorăpentruăaăaveaăsuccesăcaăadul i.ăUneleădinăacesteăabilit iăăsunt:
 Colaborarea - Lucrulăînăechip
 Auto-direc ionareaă- Gestionareaăȋiăasumareaăresponsabilit iiăpentru propriul studiu
 Cultur ăinforma ional ă- Localizarea,ăevaluareaăȋiăfolosireaăinforma iilorădintr-o varietate de
surse
 Creativitate - Dezvoltareădeănoiăideiăȋiămoduriădeăaăpriviălumea
 Comunicare - Citire,ăscriereăȋiăvorbireă
 Rezolvarea problemelor - Încadrarea,ăanalizaăȋiărezolvareaăproblemelor
 Gândireaăcritic ă- Evaluareaăinforma iilor,ăformareaădeăopiniiăȋiăluareaădeădecizii
Proiecteleănoastreăvorăfiăconceputeăȋiăpentruăacoperireaăunorăcunoȋtin eăimportante,ăprecumă
modalitateaădeătransferăaăcunoȋtin elorăînăvia aăcotidian .

Notarea
 Proiecteleănuăpotăfiănotateălaăfelăcaătestele,ăprinăbifareaăr spunsurilorăcorectăsauăincorectă
sauă urm rindă puncteleă cheieă dintr-ună eseu.ă Pentruă c ă proiecteleă suntă maiă complicate,ă
evaluareaăseăvaăproduseăîntotdeaunaăînămodalit i diferite.
 Proiectele finale vor fi evaluate folosind grile de evaluare care descriu nivelurile diferite
de calitate.

Schimbarea rolurilor elevilor


 Deȋiă proiecteleă suntă maiă interesanteă ȋiă maiă antrenanteă decâtă activit ileă tradi ionaleă dină
237
Curriculumul – Perspective, conexiuni, experiențe

clas ,ăacesteaăofer ănoiăprovoc riăpentruăelevi.ăUniiăseăvorădescurcaămaiăbineăînămediulă


diferit,ăȋiăal iiăseăpotăchinuiălaăînceput.
 Eleviiăvorăprimiăinstruc iuniăînăstrategiiăpeăcareăleăpotăfolosiăcuăproiecteleălor,ăȋiăvorăprimiă
sprijinăpermanentăpeăm sur ăceădezvolt ăaceste aptitudini.

Cum îmi pot ajuta copilul?


 Deoareceăproiecteleănecesit ăaplicareaăînăvia aăreal ,ătrebuieălucratăpu inăȋiăînăafaraăclaseiă
înă locuriă netradi ionale.ă Sprijinireaă accesuluiă copiluluiă dumneavoastr ă laă resurseleă
comunit iiăȋiăoferireaădeăoportunit iădeăcolaborareăcuăal iăelevi,ăîiăpoateăajutaăs ăob in ă
rezultate.
 Pute iăfolosiăȋiăînv areaădinăvia aăreal ăpentruăaăv ăajutaăcopilulăs ărezolveăproblemeăceă
potă ap reaă peă parcursulă unuiă proiect.ă Deă exemplu,ă pute iă împ rt ȋiă ună cază înă careă a iă
ob inutărezultateănegativeăînăîntre inereaăunuiăprodusădeăîmbr c minte.ăAtunciăcândăeleviiă
discut ă problemeleă cuă dumneavoastr ă legateă deă proiect,ă nuă uita iă c ă eiă înva ă aptitudiniă
importanteăpentruăaăseădescurcaăînăvia aăcotidian .ăÎncuraja i-iăs ădiscuteăprocesele pentru
aărezolvaăproblemeămaiădegrab ădecâtăs ăseăconcentrezeăpeăsolu iaădorit .

Bibliografie

1. http://www.dex-tex.info/
2. Iancuă G.Ilieȋiu,ă F.ă Horeang ă M.ă 2004,ă Auxiliar curricular Domeniul Textile-Piel rie,
Bucureȋtiă
3. CucoȋăConstantin,ă1988,ăComunicarea didactic ,ăEdituraăPolirom,ăIaȋi
4. Joi aăElena,ă1995,ăManagementul şcolar,ăEdituraă"GheorgheăCâr uăAlexandru",ăCraiova

238
Curriculumul – Perspective, conexiuni, experiențe

Dezvoltareaăcompeten elorăcheieăînăȋcolileădinăRomânia:ă
provoc riăȋiăoportunit iăpentruăactualeleăpoliticiăeduca ionale

Manea Marioara
ŞcoalaăGimnazial ăNr.ă39ă,,NicolaeăTonitza”
Constan a

Conformă Curriculumuluiă Na ional,ă studiulă matematiciiă înă înv mântulă obligatoriuă îȋiă
propuneăs ăasigureăpentruăto iăeleviiăformareaăcompeten elorădeăbaz ăprivindăoperareaăcuănumereă
ȋiă rezolvareaăpeăproblemeăimplicândăcalcululă aritmetic.ăStudiulămatematiciiă înă ciclulăinferiorăală
liceuluiă ofer ă elevuluiă cunoȋtin eleă necesareă pentruă aă ac ionaă înă func ieă deă propriileă nevoiă ȋiă
dorin eăȋiă pentruăaăformula ȋiă aărezolvaăproblemeăpeăbazaă rela ion riiă cunoȋtin elorădină diferiteă
domenii.

Amă analizată modulă înă careă suntă formulateă exempleleă deă activit iă deă înv areă aleă uneiă
aceleiaȋiăcompeten eăspecificeădinăprogramaăclaselorăV-VIII.
Modelareaămatematic ăaăunorăcontexteăproblematiceăvariate,ăprinăintegrareaăcunoştin eloră
din diferite domenii

Clasa a V-a
Competenţe specifice Exemple de activităţi de învăţare
- Formularea unor probleme pe baza unor scheme,
modele sau reguli ȋi solu ionarea acestora prin
utilizarea unor tehnici variate
Transpunerea unei situa ii problem ăîn
- Exerci ii de transcriere a unei situa ii-problem ăîn
limbaj matematic, rezolvarea problemei
limbaj matematic înlocuind numerele necunoscute
ob inute (utilizând ecua ii, inecua ii,
(numere naturale) cu simboluri
organizarea datelor) ȋi interpretarea
- Formularea unei probleme pornind de la o ecua ie
rezultatului
/inecua ie dat
- Formularea unei probleme pornind de la un enun ă
par ial, discutând diferite variante de dezvoltare a

239
Curriculumul – Perspective, conexiuni, experiențe

formul rii date


- Utilizarea unor metode diferite în rezolvarea unei
probleme cu numere naturale ȋi interpretarea
rezultatului
- Rezolvarea unor probleme practice utilizând
ecua ii ȋi inecua ii
- Transpunerea informa iilor dintr-o problem ăîn
limbajul matematic al ecua iilor, rezolvarea
acestora ȋi interpretarea rezultatului
Clasa a VI-a
- Exerci ii de transpunere a unor situa ii-problem ă
în limbaj matematic cu utilizarea ecua iilor sau a
Transpunerea unei situa ii problem
inecua iilor rezolvate în ℤ
în limbaj algebric, rezolvarea problemei
- Formularea unor probleme pe baza unei reguli
ob inute ȋi interpretarea rezultatului
date (una din ecua iile studiate), a unei scheme
date sau a unui exerci iu
Clasa a VII-a
- Exerci ii de rezolvare a unor probleme cu
con inut practic, utilizând ecua ii ȋi inecua ii
Transpunerea unei situa ii problem - Utilizarea estim rilor în încadrarea într-un ordin
în limbajul ecua iilor ȋi/sau al inecua iilor, de m rime a solu iei unei ecua ii
rezolvarea problemei ob inute ȋi - Analizarea prin activit i de grup sau individuale
interpretarea rezultatului a metodelor matematice adecvate pentru
rezolvarea unor situa ii problem ăutilizând ecua ii
sau inecua ii

Clasa a VIII-a
- Exerci ii de recunoaȋtere a pozi iilor relative a
Transpunerea unei situa ii problem
dou ăplane în corpurile geometrice studiate ȋi în
în limbaj geometric, rezolvarea problemei
cotidian: plane secante, plane paralele, plane care
ob inute ȋi interpretarea rezultatului
coincid ȋi transpunerea în limbaj geometric

240
Curriculumul – Perspective, conexiuni, experiențe

- Rezolvarea de exerci ii cu con inut practic legate


de proiec ii de puncte, drepte, segmente în
corpurile geometrice studiate ȋi în cotidian
- Desenarea corpurilor geometrice eviden iind
trunchiul ob inut prin sec ionarea piramidei cu un
plan paralel cu baza
Exempleleădeăactivit iădeăînv areăaleăuneiă aceleaȋiă competen eăspecificeădină programaă
claselor V-VIIIă iăanumeă,,Transpunerea unei situaţii problem ăîn limbaj matematic, rezolvarea
problemei obţinute (utilizând ecuaţii, inecuaţii, organizarea datelor) şi interpretarea
rezultatului”ă suntă formulateă asem n tor,ă utilizândă expresiileă ,,exerci ii”,ă ,,rezolvareă deă
probleme”,ă ,,formulareă deă probleme”.ă Toateă activit ile de înv are indic ă explicit apropierea
con inuturilor înv rii de practica înv rii eficiente. În demersul didactic, centrul ac iunii
devine elevul ȋi nu predarea no iunilor matematice ca atare, adic ăaccentulătreceădeălaă“ce”ăs ăse
înve e,ălaă“înăceăscop”ăȋiă“cuăceărezultate”.

Observ mă c ă laă ă nivelulă înv mântuluiă primar,ă eleviiă folosescă idei,ă reguliă ȋiă metodeă
matematiceăînăabordareaăunorăproblemeăpracticeăsauăsitua iiăcotidiene,ăintuiescăavantajeleăpeăcareă
leăofer ămatematicaăînă abordarea,ăclasificareaăȋiă rezolvareaăunorăastfelă deăăproblemeăȋiă situa ii.ă
Studiulămatematiciiăăînăînv mântulăgimnazialăȋiălicealăîȋiăpropuneăs ăasigureăpentruăto iăeleviiă
formareaă unoră deprinderiă legateă deă folosireaă calculelor,ă algoritmiloră sauă aă ra ionamenteloră
matematiceăȋiăurm reȋteăconȋtientizareaăfaptuluiăc ămatematicaăesteăoădisciplin ădinamic ,ăstrânsă
legat ă deă societateă prină relevan aă saă înă cotidiană ȋiă prină rolulă s uă înă ȋtiin eleă naturii,ă înă ȋtiin eleă
economice,ăînătehnologii,ăînăȋtiin eleăsocialeă,ăetc.

Amăanalizatăprogrameleăȋcolareădeălaădisciplinaămatematic ăȋiăamăreflectatăasupraărela ieiă


dintreă Opera iileă mentale – Categoriileă deă competen eă – celeă 6ă competen eă generaleă aleă
disciplineiăMatematic .ăÎnăconstruc iaăprogramelorăȋcolareădeălaădisciplinaăMatematic ăs-au avut
înăvedereăȋaseăetapeăvizândăstructurareaăopera iilorămentale.ăAcestorăetapeăleăcorespundăcategorii
deă competen eă organizateă înă jurulă câtorvaă verbeă definitorii.ă Celeă ȋaseă etapeă deă structurareă aă
opera iiloră mentaleă rela ionateă cuă concepteleă opera ionaleă genereaz ă etapeă aleă procesuluiă deă
înv are.

241
Curriculumul – Perspective, conexiuni, experiențe

Opera iiămentale Categoriiădeăcompeten e Concepte opera ionale

-identificareădeătermeni/rela ii/procese;ăobservareă
Percep ie Receptare
conexiuni; identificare de concepte; definire;

-comparareădeădate;ăstabilireădeărela ii;ăob inereădeă


rezultateăpar iale;ăclasificareădeădate; reprezentare
Interiorizare Prelucrareăprimar
deădate;ădiscriminareăȋiăsortare;ăinvestigare,ă
explorare;

-reducereaălaăoăschem ăsauămodel;ăanticipareaă
Construire de unor rezultate; reprezentarea datelor; remarcarea
Algoritmizare
structuri mentale unorăinvarian i;ărezolvareădeăproblemeăprin
aplicareădeăalgoritmi;ăidentificareaăunorăinvarian i;

-descrierea unor procese, fenomene; generarea de


Transpunere în limbaj Exprimare
idei;ăargumentareaăunorăenun uri;ădemonstrarea;

-compararea unor rezultate, dateădeăieȋire,ă


concluzii; calcularea, evaluarea unor rezultate;
Acomodareăintern Prelucrareăsecundar interpretareaărezultatelor;ăanalizaădeăsitua ii;ă
elaborareaădeăstrategii;ărela ion riăîntreădiferiteă
tipuriădeăreprezent ri;

-aplicarea;ăgeneralizareaăȋiăparticularizarea;
integrarea; verificarea; optimizarea; transpunerea;
Adaptareăextern Transfer
negocierea;ărealizareaădeăconexiuni;ăadaptareăȋiă
adecvare la context.

Elaborareaă planific riiă calendaristiceă presupuneă stabilireaă unit iloră deă înv areă prină
realizarea asocierilor dintre competen eă specificeă ȋiă con inuturiă prină intermediulă matriceiă deă
asociere,ă stabilireaă succesiuniiă deă parcurgereă aă unit iloră deă înv areă ȋiă aă con inuturiloră înă
interiorulă fiec reiă unit iă deă înv are,ă asociereaă competen eloră specificeă ȋiă aă con inuturiloră
prezentateă înă programaă ȋcolar ,ă stabilireaă bugetuluiă deă timpă necesară pentruă fiecareă unitateă deă

242
Curriculumul – Perspective, conexiuni, experiențe

înv areă prină alocareaă timpuluiă considerată necesară pentruă fiecareă unitateă deă înv are,ă înă
concordan ă cuă competenteleă deă înv areă vizate.ă Con inuturileă suntă dateă cuă formularea lor din
listaădeăcon inuturiăaăprogramei.
Afirma iaăluiăR.M.ăGagnéă(1975,ăp.ă315)ăesteăurmatoarea:ăExpunereaăprofesoruluiăpoateă
sprijiniăȋi îndrumaăînv area,ădarăînămulteăsitua iiănuăoăfaceăsauăoăfaceădefectuos,ădeoareceăuniiă
eleviănuăauăcunoȋtin eleăprealabileănecesare,ăal iiănuăsuntăaten i,ăiarăal iiăseăpotăplictisi.
Înăȋcoalaăvecheăelevulăeraăprivită îndeosebiă caăfiindăpasiv,ă darăreceptiv,ăactulăcunoaȋteriiă
reducându-se,ă înă celeă maiă multeă cazuri,ă laă oă simpl ă înregistrareă aă informa iiloră comunicate de
profesor,ă f r ă s ă seă pun ă accentă peă dezvoltareaă structuriloră cognitiveă ȋiă reflectoriiă individuale.ă
Verbalismulă excesivă ală educa ieiă clasice,ă sterilă ȋiă ineficient,ă continu ă totuȋiă s ă fieă îmbr iȋată ȋiă
ast ziădeămulteăcadreădidactice,ăcareăignor ăunulădinăprincipiileădeăbaz ăaleădidacticiiămoderne:ă
înv areaăprinăac iune.ăăExpunereaăpoateăsprijiniăȋiăîndrumaăînv area,ădarăînămulteăsitua iiăoăfaceă
prost,ădeoarece:ă"Uniiăeleviăsauăstuden iăn-auăcunoȋtin eleăprealabileănecesare,ăal iiănuăsuntăaten i,ă
iar al iiă seă potă plictisi;ă majoritateaă potă luaă noti eă care,ă dup ă câtă seă ȋtie,ă constituieă oă activitateă
inutil ă ȋiă cuă totulă str in ă deă înv are.ă Cercet rileă psihopedagogiceă auă pusă înă eviden ,ă printr-o
analiz ăcomparativ ăaărezultatelor,ăeficien aămetodelorăactiv-participative,ăprină utilizareaăc roraă
elevulă nuă maiă esteă doară ună simpluă receptor,ă ciă ȋiă obiectă ală cunoaȋteriiă ȋiă ac iunii,ă ceeaă ceă nuă
înseamn ă îns ă c ă metodeleă expozitiveă îȋiă pierdă cuă totulă dină importan .ă Didacticaă modern ă
pledeaz ă pentruă ună înv mântă activ-dirijat. Autori precum Galperin, Piaget, Gagne au pus în
eviden ăfaptulăc ădezvoltareaăintelectual ăaăcopiluluiăseăproduceăprină ac iuni,ăprinăutilizareaăînă
înv areăaăunorăprocedeeăcareăcultiv ăgândireaăcreatoare,ăimagina ia,ăini iativa,ăresponsabilitatea
fa ădeăsarcini,ăcapacitateaădeăcooperare.ăOălec ieăactiv ăseăsprijin ăpeămetodeăȋiăprocedeeăactive,ă
fructificândănevoiaăspontan ădeăactivitateăaăcopilului,ăpeăcareăîlăelibereaz ădeăconstrângereăȋiăîlă
asociaz ălaăpropriaăluiăformare.
Înv areaă trebuieă s ă exerciteă oă influen ă profund ă asupraă personalit iiă elevilor,ă
dezvoltându-leă capacit ileă deă cunoaȋtereă ȋiă via aă emo ional .ă Metodeleă activ-participative,
subliniaz ă Jeană Piaget,ă auă dreptă rezultată educareaă auto-disciplineiă ȋiă aă efortuluiă voluntar,ă
promoveaz ăinteresul,ăactivitateaăspontan ,ămuncaăindependent ăetc.
Gândireaă sauă spiritulă deă ini iativ ă nuă seă dezvolt ă dac ă nuă leă d mă eleviloră
posibilitateaă s ă exerseze:ă „Numaiă ac ionândă înve iă aă ac iona”ă consideraă G.ă Leroyă ă (1974).ăă
Binomul elev-profesor construită prină interrela ionare,ă coparticipare,ă deschidereă înă cadrulă oreloră

243
Curriculumul – Perspective, conexiuni, experiențe

deă cursă ȋiă înă afaraă acestoraă genereaz ă comportamenteă pozitive:ă afectivitateă reciproc ,ă
disponibilitate,ă ascultareă activ ,ă respectareaă opiniiloră celuilaltă etc.ă Realizareaă uneiă alian e
profesor-elevă bazat ă peă respectă reciprocă ȋiă implicareă activ ă înă demersulă didactică esteă premizaă
form riiăautonomieiăelevului-elevul,ăactorăalăproprieiăform ri,ăcapabilăs ăemit ăpuncteădeăvedereă
proprii,ă chiară judec iă valoroase,ă s ă fac ă schimbă deă ideiă înă grupulă deă lucru,ă s ă cooperezeă înă
rezolvareaă sarciniloră deă lucruă înă echip ,ă s ă argumenteze,ă s ă adresezeă întreb riă înă scopulă
în elegeriiăsitua iilorădate.
Strategiileă euristiceă seă bazeaz ă peă dialog,ă peă oă tehnic ă aă întreb riloră şiă r spunsuriloră
judiciosă alc tuit ,ă înă aşaă felă încâtă predareaă s ă iaă ,,formaă uneiă comunic riă bilaterale,ă aă uneiă
conversaţii,ă înă cadrulă c reiaă profesorulă acţioneaz ă asupraă eleviloră prină solicit riă verbale,ă iară
aceştiaăreacţioneaz ăoferindăr spunsuri”.
Acest mod de comunicare este eficient,ă dezvoltândă laă eleviă spiritulă critic,ă dorin aă deă
exprimareăaăpropriilorăidei,ădeăvalorificareăaăproprieiăexperien e.ăReferitorălaăaceast ămodalitateă
deăinterac ionareăprofesor-elev,ăGiorgioăGostiniăscrie:ă,,Profesorulăcareăvorbeȋteămultă(...)ăr peȋteă
celorlal iăposibilitateaădeăaăseăexprimaăȋiădeăaăînv aăs ăseăexprime,ănu-ȋiăcunoaȋteăeleviiăȋiăniciă
nuăpoateăs -iăapreciezeălaăjustaălorăvaloare,ăiarăaceȋtiaădevinăpasivi,ănemul umi i,ăseăm rginescăs ă
repete doar ceea ce li se spune; un atare profesor plictiseȋte,ăfaceăpeăelevăs -ȋiăpiard ăaten ia.ăÎnă
schimb,ăelevulăcareăpoateăvorbiăliber,ăseăfaceămaiăbineăcunoscut,ăîn elegeăc ăaăvorbiăînseamn ăaă
comunica,ăaăexpuneăordonat,ălimpede,ăînseamn ăaăinteresaăpeăcelăcareăascult ,ăaăfiăst pânăpeătineă
ȋiăpeăpropria- iăgândire”.
Profesorulăătrebuieăs ăfoloseasc ăîntreb riăcuprinz toareăsauădeschiseă - acelea la care se
poateăr spundeăprintr-oăalegereădeăc i,ădeăidei,ăpuncteădeăvedere,ămijloace.ăSeăconsider ăc ăacestă
tipă deă întreb riă încurajeaz ă ini iativaă elevilor,ă provoac ă judecataă acestoraă ȋiă elaborareaă
individual ăaăra ionamentelor.
Bibliografie

1. Chiril ăC.,ăCristescuăB.ă- Formareaăcontinu ăaăprofesorilorădeămatematic ăînăsocietateaă


cunoa terii,ă2012,ăISJăIa i

244
Curriculumul – Perspective, conexiuni, experiențe

-Flexibilitateaăcurricular :ăconcepereaă iăpredareaăcurriculumuluiădiferen iat


Mirescu Florentina
coal ăGimnazialaăDragodana
jud.Dâmbovi aă

Esteă tiutăfaptulăc ăreformaăcurriculumuluiăsauăceaăaăproceselorădeăinstruireănuăpoateă


duceă laă rezultateleă a teptateă f r ă schimbareaă ă desf ur riiă actuluiă educativă iă ă sistemuluiă deă
evaluare.ăÎnăeduca ieătrebuieăavutăînăvedereăfaptulăc ănuăexist ăăelevă,,ăbun”ăcareăs ănuăgre easc ă
iăniciăelevă,,slab”ăcareăs ănuăfieăcapabilădeănimic.ă
Înă condi iileă inv t mântuluiă activ,ă inv t toruluiă îiă revină îndatoririă noi,ă complexe,ă
referitoareă laă cunoa tereaă evolu ieiă fiec ruiă copilă iă laă evaluareaă sistematic ă aă achizi iiloră
acestuia.ă ă Actulă didactică areă caracteră procesual,ă secven ială iă poateă fiă reglată iă autoreglată înă
permanen .ăEvaluareaăvizeaz ,ădeci,ăatâtărezultateleăinv riiăelevilor,ăcâtă iăprocesulăînsu i,ăînă
continu ăs ădesf surareă
Cunoa tereaăcuăprecizieădeăc treăinv torăaăobiectivelorăurm riteădeăfiecareăsecven ,ă
precumă iă aă competen eloră pe careă trebuieă s ă leă dobandeasc ă eleviiă prină parcurgereaă
con inuturilorăprev zuteă deăprogrameleă colareăconstituieăoăcondi ieăesen ial ăpentruărealizareaă
unuiăinv mantăeficient.ăEaăpermiteăorganizareaădemersuluiădidacticăcaăsistemădeărela iiăîntre:ă
obiectiveleă urm rite,ă con inută deă predare-inv are,ă strategiiă (sarcini,ă situa iiă deă inv are),ă
evaluare,ăprogresă colarăalăfiec ruiăelev.ă
Ra iunileă pentruă careă instruireaă trebuieă s ă seă realizezeă diferen iată auă resorturiă înă
geneticaă uman ă iă înă psihologie.ă Fiecareă individă esteă unic,ă prină genotipulă mo tenită (zestreaă
genetic ),ă dară iă prină particularit ileă psiho-socialeă careă construiescă personalitateaă uman .ă
Pornindădeălaăaceast ăpremis ăaăunicit ii,ăeduca iaătrebuieăs ăcon in ăoăcomponent ădiferen iat .ăă
Diferen iereaă instruiriiă const ă înă „adaptareaă ac iuniiă instructiv-educative la
particularit ileă psiho-fiziceă aleă fiec ruiă elevă înă parteă pentruă aă asiguraă oă dezvoltareă integral ă
optim ă iăoăorientareăeficient ăaăaptitudinilorăproprii,ăcuăscopulăintegr riiăcreatoareăînăactivitateaă
social ”ă(Dic ionarădeăpedagogie).ăAd ugandu-i-seă iăcomponen aărelational ,ăfoarteăimportant ă
înădezvoltareaăpersonalit iiăelevului,ădiferen iereaăinstruiriiăcunoa teăcâtevaăforme:ă

245
Curriculumul – Perspective, conexiuni, experiențe

•ăăăăăăăăFolosireaăsarcinilorădiferen iateăînămicro-grupuriăeterogeneăînăclas ădeăeleviă(oferireaădeă


sarciniă diferite,ă înă func ieă deă particularit ileă individualeă sauă oferireaă acelora iă sarcini,ă dară cuă
indicatoriădeăeficien ă iăperforman ădiferi i);ă
•ă ă ă ă ă ă ă ă Folosireaă deă sarciniă diferen iateă înă micro-grupuriă omogeneă înă func ieă deă performant ă
(oferireaădeăsarciniădeălucruăcareăs ăcorespund ăparticularit ilorăelevilorădinămicro-grup);
•ăăăăăăăăInterinv areaăînămicrogrupuriăeterogeneă(activit iădeătipăpeerăeducation);ă
•ă ă Programeă compensatoriiă deă recuperareă iă deă imbog ireă (destinateă eleviloră pentruă
ob inereaădeăperforman eăînalteă i/sauăelevilorăcuănevoiăeducativeăspeciale);ă
•ă ă ă ă ă ă ă ă Interinv areaă înă microgrupuriă fals-eterogeneă (activit i-schimburiă deă experien ă întreă
eleviăcuăcapacit iăcomparabile).ă”ă
Activitateaă diferen iataă seă desf oar ă înă cadrulă procesuluiă instructiv-educativ organizat cu
întregul colectiv al clasei.
Inv torulăareălaăindeman ăoămultitudineădeăstrategiiăcorespunz toareăstiluluiădeăinv areă
iănevoilorăfiec ruiăcopil.ă
In acest sens pot da exemple din activitatea didactica. La o ora de ,,Comunicare in limba
romana”ăcareăaveaăcaătemaă,,LitereleăD,ăd”ăamăfolosităăurmatoareleăfi e de lucru cu grad diferit
de dificultate: Astfelăcopiiiăcapabiliădeăperforman aăăauădepistatăcuvinteleăcareăcontinăsunetulă,,d”ă
iăauăunitănumereleăinăordineăcrescatoareădeălaă1ăla17ăiarăceilaltiăauăcoloratăsiăimpodobităliteraă
,,D”.ă

FIŞǍăDEăLUCRU

1. Coloreaz ăliteraă“D”! 2. Marcheaz ăimaginileăcareăreprezint ăcuv


con inăsunetulă“d”.

246
Curriculumul – Perspective, conexiuni, experiențe

3. Uneşteăcifrele! 4. Transform ăliteraă“D”ăîntr-un


personaj de poveste!

Înă practicaă scolar ă tratareaă diferen iat ă aă elevilor seă poateă faceă iă prină utilizareaă unoră gameă
variateă deă munc ă independent ,ă atâtă înă clas ,ă câtă iă acas .ă Procedeulă esteă deosebită deă eficaceă
atunciăcândăstabilireaăunorătemeăpeăm suraăcapacit iiădeăinv areăaăelevilorăseăintemeiaz ăpeăoă
cunoa tereă profund ă aă capacit iloră fiec ruiă elevă i,ă maiă ales,ă peă eviden aă dificult iloră iă aă
gre elilorăcaracteristiceăpeăcareăace tiaăle-au întâmpinat ori le-auăs varsităînălucr rileăprecedente,ă
fiindc ăînăfunc ieădeăacesteaăseăpotăalege,ăfieătemeleăcomuneăpeăcareăs ăleărezolve independent
to iăeleviiădinăclas ,ăfieătemeleăcareăs ăajuteăgrupeleădeănivelăsauăpeăfiecareăelevăînăparteăs ăseă
dezvolteă laă nivelulă posibilit iloră lui.ă ă ă Notareaă constat riloră iă observa iilor,ă aă m suriloră ceă
trebuie luate, constituie un fel de mementoă pentruă inv toră deă aă c utaă necontenită metode,ă
procedeeă iămijloaceăprinăcareăs ăelimineătreptatădeficien eleădinăpreg tireaăelevilor.ă
Caracteristicaă ac iuniiă deă diferen iereă înă planulă organiz riiă iă desf sur riiă activit iiă
didactice o constituieă nuan areaă modalit iloră deă lucru,ă evitându-se separarea cu caracter
permanentăaăcopiilorăcapabiliădeăunărandamentăridicat,ădeăcopiiiălen i.ăTotodat ,ăaceastaăimplic ă
îmbinareaăra ional ,ăechilibrat ,ăaăactivit iiăfrontaleăcuăîntreagaăclas ă iăaăactivit ilorăpeăgrupuriă
oriă individuale,ă adaptateă particularit iloră acestora.ă Abordândă stilulă trat riiă diferen iate,ă clasaă
devineă ună mediuă dinamică iă mereuă înă schimbare,ă înă careă dasc liiă potă dovediă c ă apreciaz ă peă
fiecareădintreăeleviă iăpeăto iăelevii.ă
247
Curriculumul – Perspective, conexiuni, experiențe

Tratareaădiferen iat ăesteăoăpremis ăaăpreveniriiăe eculuiă colară iăreprezint ăgaran iaăob ineriiă
unor rezultate deosebite în munca institutorilor.
“Inv torulă cuă adev rată înzestrată esteă acelaă careă î iă aduceă clasaă laă stadiulă înă careă s ă poat ă
spune:ă Fieă c ă suntă deă fat ă oriă nu,ă clasaă î iă continu ă activitatea.ă Grupulă i-aă câ tigatăă
independen a.”ă(MariaăMontessori)ă
Bibliografie:
1. IonăT.ăRadu,”ăInv mantulădiferen iat.ăConcep iiă iăstrategii”,ăBucure ti,ăE.ăD.ăP.ă1978ă
2. Nicolae Oprescu, ”ăAmeliorareaărandamentuluiă colarăprinădiferen iereaăinv t mantului,ă
Modernizareaăinv t mantuluiăprimar ”,ăBucure ti,ăE.ăD.ăP.ă1980ă

STANDARDELEăDEăPERFORMAN ă IăCALITATEAăPROCESULUIăDEă
INV MÂNT

MUSCARIUăSIMONA, COALAă„MIHAIăVITEAZUL”TÂRGOVI TE,DÂMBOVI A

POPAăGRA IELAăMIOARA,ă COALAăGIMNAZIAL ăCORNE TI,DÂMBOVI A

Ne-amăalesăaceast ătem ăpentruăc ăînăeduca ie,ăcaăînătoateădomeniile,ăavemănevoieădeă


calitate,ă iară sistemulă na ională deă managementă iă deă asigurareă aă calit iiă areă caă scopă esen ială
îmbun t ireaă calit tiiă educa ieiă definit ă caă ansamblulă deă caracteristiciă aleă unuiă programă deă
studiuă iăaleăfurnizoruluiăacestuia,ăprinăcareăsuntăîndepliniteăa tept rileăbeneficiarilor,ăprecumă iă
standardeleădeăcalitate.ăăUnit ileădeăînv mântăauănevoieădeăcalitateăînăeduca ieăpentruăaăfaceă
fa aăconcuren eiădinămediulăeduca ional,ăînăcondi iileăfinan riiăperăelev,ăimpuseădeăprocesulădeă
descentralizare,ăpentruăaăseăbucuraădeăprestigiuăînăplanălocal,ăregional,ăna ional,ăeuropean,ăpentruă
a revigoraă incredereaă ină coal ă iă înă educa iaă dină România,ă caă mijlocă deă promovareă
social .Cadreleă didacticeă trebuieă s ă generezeă educa ieă deă calitateă caă s - iă consolidezeă
recunoa tereaă social ă iă statusulă profesional,ă s ă ob in ă ună salariuă maiă bun,ă saă seă bucureă de
încredereaăeleviloră iăp rintiloră iăs ărevigorezeăînăRomâniaăvaloareaă"respect".
Eleviiă auă nevoieă deă calitateă înă educa ieă pentruă înă ideeaă deă aă juca,ă prină competen eleă
ob inute,ăunărolăactivăpeăpia aăfor eiădeămunc ădeăaăselectaăinstitu iaădeăinv tâmantăpotrivit ă iăaă

248
Curriculumul – Perspective, conexiuni, experiențe

candidaăcuăsuccesăpentruăcontinuareaăstudiilor,ădeăaăseăintegraăcuăsuccesăînăsocietateaăcunoa teriiă
siăaăfaceăfa ăschimbarii.
Nuăînăultimulărând,ăparin iiăauănevoieădeăcalitateăînăeduca ieăpentruăaăaveaăincredereăc ă coalaă
aleas ădeterminaăprogresulăcopiilorălor,ăpentruăfiăsiguriăc ăeduca iaăoferit ăesteărelevant ăpentruă
viitorulăcopiilorăloră iăpentruăaănuăfiănevoi iăs ărecurg ălaămedita iiă iălaăalteăformeădeăpregatireă
suplimentar ăaăcopiilorălor.
coalaă identific ă iă planific ă metodeă adecvate,ă implementeaz ă proceseleă necesareă deă
monitorizare,ăm surare,ăanaliz ă iăimbun ta ire,ăpentruăaădemonstraăconformitateaăproduselorăei,ă
eficacitatea proceselor relevante si ale SMQ.
Educa iă înă spiritulă libert iiă socialeă iă culturale,ă ală responsabilit iiă individualeă iă deă grup,ă ală
toleran ei,ă ală integr riiă iă conserv riiă tezauruluiă spiritual,ă culturală iă deă valoriă socialeă înă cadrulă
largăalărealit iiăeuropeneă iămondiale,ăeleviiă colilorănoastreăseăvorăremarcaăprinărespectăfa ădeă
tradi ieă iă continuitateă etnic ,ă dară i,ă ină egal ă masur ,ă prină spirită deă ini iativ ,ă creativitateă siă
receptivitateă laă nou,ă fiindă capabiliă s ă asigureă înă celeă maiă buneă condi iiă oă via aă comunitar ă
normal ă iăprosper ,ăatunciăcândăvorădeveniăadul i.
Institu iileă deă înv mântă sunt organiza iiă furnizoareă deă serviciiă profesionaleă iă
tiin ifice. "Produsele"ăoferiteădeăînv mântăsunt competen a i cunoa terea, produse imateriale,
furnizateăsociet iiăsubădiverseăforme: preg tireaădeăspeciali tiăînădomeniiăspecifice - transfer de
competen eă prină intermediulă absolventilor cercetareă stiintific ă fundamental ă iă aplicat ,ă
consultant ,ă expertiza - largirea orizontului cunoasterii umane, transfer de competenta catre
organizatii ale mediului socio-economic,ăînăscopulăgener riiănouluiă iăcre tereaăcompetitivit iiă
acestora;implicareaămembrilorăcomunit iiăacademiceăînăvia aăsociet ii - transferădeăcompeten ă
realizată prină implicareaă direct ă înă organismeă aleă comunit iiă locale,ă regionale,ă na ionaleă iă
interna ionale.
Pe segmentulăînv mânt,ăprodusulăfinalăală coliiănuăesteăabsolventul,ăciădezvoltareaăluiă
uman ăcaăvaloareă adaugat ,ăcompe entaădobândit ădeăacestaălaăterminareaăstudiilor.ăRezultatulă
finalăpoateăfiăexprimatăprinăsumaădeăabilit iă iăcuno tinteădobândite,ăcare iiăpermităacestuiaăs ăseă
inserezeă înă modă eficientă iă s ă seă realizezeă profesională într-ună domeniuă specifică ală vie iiă socio-
economice.ăValidareaăintern ăaăcompeten eiămen ionateăesteădataădeăacordareaădeăc treăinstitu iaă
deăînv mântăsuperiorăaăuneiădiplomeăcareărecunoa teădobândireaăuneiăcalificari,ăiarăceaăextern ă
deă m suraă înă careă cuno tin eleă iă abilit ileă dobânditeă auă contribuită laă formareaă capacit iiă

249
Curriculumul – Perspective, conexiuni, experiențe

absolventuluiă deă aă r spundeă cerin eloră domeniuluiă amintit,ă iă implicită laă realizareaă saă
profesional iămaterial ăpeăacestătemei.
Calitateaăseăpoateămanifestaăînăsauăpoateălipsiădinăoricareăaspectăalăactivit iiăuneiăfirme,ăinstitu iiă
sauăchiarăcomunit iăumane.ăExist ăoămultitudineădeădefini iiăaleăconceptuluiădeăcalitate,ăfiecareă
dintre acestea prezentândăunăgradămaiămareăsauămaiămicădeăadecvareăcuăactivitateaăuneiăinstitu iiă
deăînv mânt.
Clasicii domeniului definesc calitatea astfel:
J.M.Juran: "Calitateaă unuiă produsă inseamn ă aptitudineaă acestuiaă deă aă fiă utilizată (bună pentruă
utilizare)"."Bun de utilizat"ăesteăoăetichet ăaplicabil ,ăf r ăîndoial ătuturorăproduselorăactivit iiă
universitare:ă competen aă absolven ilor,ă rezultateleă cercet riiă tiin ificeă iă aleă consultan eiă sauă
expertizei.ă Ină aceastaă viziuneă calitateaă reprezint ă gradulă deă adecvareă al ie iriloră men ionateă laă
cerin eleăclientuluiăsauăaleădomeniuluiăspecificăalămediuluiăsocio-economicăc ruiaăiăseăadreseaz ă
produsul sau serviciul respectiv.
A.V. Feigenbaum: "Ansamblul de caracteristici ale serviciului sau produsului prin care
produsul sau serviciul satisface in utilizare asteptarile clientului".
La nivel general, Feigenbaum descrie calitatea ca "instrument managerial" presupunând patru
etape:fixareaăstandardelorădeăcalitate;apreciereaăconformit iiăfa ădeăacesteăstandarde;ăac iuneaă
în cazulăabateriiădeălaăstandarde;ăîmbun t ireaăacestorăstandardeădeăcalitate.
G.Taguchi: "pierdereaăminim ăadus ăsociet iiăprinăie ireaăprodusuluiăpeăpia ".In viziunea lui
Taguchi, pierderile amintite pot fi: aleă organiza ieiă producatoare prin costuri ale non-calit iiă
repercutate intern sau extern;costurile non-calitatii impuse clientului prin performantele scazute
ale produsului.
Aceast ă ultim ă defini ieă esteă extremă deă relevant ă dină perspectivaă înv mântului.ă Ină cazulă
institu iiloră deă înv mântă finan ateă de stat apare o particularitate îngrijoratoare: atât costurile
interne ale non-calit ii,ă reflectateă printr-oă utilizareă ineficient ă aă resurseloră alocate,ă câtă iă celeă
externeă(reflectateăprinăsomaj)ăsuntăsuportateăînăîntregimeădeăc treăsocietate. In acest context se
impuneăidentificareaă iădefinireaăjudicioas ăaăcerin eloră iăa tept rilorăpeăcareăsocietateaăleăareălaă
adresaăinstitu iilorădeăînv mântăsuperioră iăaăunuiăcadruădeăreglement riăprinăcareăaceastaăpoateă
s ăseăasigureăc ăactivitateaăuniversitar ăesteăindreptat ăspreăsatisfacereaăcerin eloră iăastept riloră
men ionate. Conformăstandarduluiăcalitateaăesteădefinit ăcaăfiindă"m suraăînăcareăunăansambluădeă
caracteristiciăintrinseciăindeplin teăcerin ele".

250
Curriculumul – Perspective, conexiuni, experiențe

Cerin eleăpotăfiăexprimateăînămodăexplicităîn contracte sau reglementari legale, sau pot sa fie


implicite.ăÎnăaceastaăultim ăsitua ie,ăeleătrebuieăidentificateă iădefiniteădeăproducatoră(institutiaădeă
înv mânt).ă Ină celeă maiă multeă cazuri,ă nevoileă seă modific ă înă timp,ă astfelă încâtă seă impuneă oă
analiz periodic ăaăacestora.
Înă cazulă institu iiloră deă înv mânt,ă peă segmentulă înv mântă deă exemplu,ă cerin eleă
clien ilorăseăpotăexprimaăinătermeniăcumăsunt:ă"ceăarătrebuiăsaă tieă iăs ăpoataăfaceăunăabsolventă
dintr-un anumit domeniu?". In prezent acesteă cerin eă suntă implicit,ă nefacândă obiectulă unuiă
contract. Identificarea si definirea lor nu pot fi apanajul exclusiv al institutiei de invatamant, ci
trebuieăduseălaăbunăsfarsitănumaiăimpreunaăcuăreprezentan iăaiăclien ilorădinădomeniulărespectivă
(angajatori,ă asociatiiă profesionaleă etc.).ă Definireaă cerin eloră poateă fiă siă rodulă unuiă contextă maiă
larg.ăEsteăcunoscutăfaptulăcaăstabilireaăunuiă"cadruăalăcalific rilor"ăesteăoăpreocupareăprioritar ălaă
nivel european. In momentul în care un astfel de cadru esteădefinită iăstatuatăprintr-oăform ădeă
reglementare,ă cerin eleă relativeă laă compete eleă necesareă pentruă oă anumit ă calificareă aă
absolven ilorădevinăexplicite.
Cerin eleă seă traducă înă condi iiă (tr s turiă iă caracteristici)ă conformeă unoră criterii.ă
Termenulă "condi ii"ăseărefer ălaăcondi iileăpie eiă iălaăceleăcontractuale,ăprecumă iălaăcondi iileă
interneă aleă uneiă organiza ii.ă Condi iileă referitoareă laă calitateă ară trebuiă exprimateă înă termeniă
func ionaliă iă documentateă temeinic. Dac ă cerin aă esteă deă exemplu:ă "competen aă privindă
utilizareaătehnicilorădeăcalcul",ă condi iileăreferitoareălaă calitateăpotă fi:ă"s ăcunoasc ă foarteăbineă
operareaăpeăcalculator,ăfoarteăbineăunăeditorădeătexte,ăbineăunăeditorădeăgrafic ,ăs ăaib ăno iuniădeă
programare iîn C etc.", ceeaăceăreprezint ăoăprim ăetap ădeăexprimareăînătermeniăfunc ionali,ă iă
trebuieă determinată deă c treă institu iaă deă înv mântă impreun ă cuă reprezentan iiă clien ilor.ă Oă aă
douaă etap ă aă exprimariiă func ionaleă ară constitui-oă rezolvareaă tehnic ă aă realizariiă condi iilor
men ionate.ăAceastaăesteăoăproblem ăintern ăaăinstitu ieiă iăesteălegat ădeăstructuraă iăcon inutulă
programuluiă deă studiuă (planuluiă deă invatamantă iă programeloră analitice).ă Eaă presupuneă
identificareaă disciplinelor,ă aă con inutuluiă acestoraă precumă iă a procedurilor de evaluare-
examinareă susceptibileă s ă conduc ă laă satisfacereaă condi iiloră iă implicită aă cerin eiă men onate.ă
Informa iileă aferenteă acesteiă fazeă deă proiectareă aă programuluiă deă studiuă trebuieă men ionateă înă
documente care sa ateste preocuparea institu ieiăpentruăsatisfacereaăcerintelorăclien ilorăei.
Înă acestă moment,ă deă celeă maiă multeă ori,ă viziuneaă "calitateă ţă îndeplinireaă cerin elor"ă
îmbrac ă hainaă "conformit iiă cuă cerin eleă minimale",ă calitateaă fiindă perceput ă caă ună filtru,ă

251
Curriculumul – Perspective, conexiuni, experiențe

produsele sauă serviciileă fiindă acceptateă sauă respinseă ină func ieă deă satisfacereaă unoră normeă sauă
criteriiă minime.ă Dac ă privimă prină prismaă condi iiloră peă careă trebuieă s ă leă indeplineasc ă
absolventulă pentruă aă satisfaceă cerin eleă clien iloră privindă competen aă aferent ă calific riiă înă
chestiune, procedurile de evaluare-examinareă ară trebuiă s ă prevad ă barieraă minimal ă 5ă pentru:ă
cunoa terea foarteăbun a operarii pe calculator, foarteăbun a unui editor de texte, bun ăa unui
editor de grafica etc., la disciplinele care genereaz ăcuno tin eleă iăabilit ileărespective.
Consecin aă uneiă definiriă moderneă aă conceptuluiă deă calitateă esteă faptulă c ă zileleă ină careă
calitateaăeraădefinit ădeăproducatorăsauăfurnizorăauăapus.ăAfirma iiădeăgenulă"noiă timăceăînsemn ă
calitateaă iăceeaăceăfacemănoiăesteădeăcalitate"ăsauă"nuăavemănevoieăs ăneăînve eănimeniăceăavemă
deăf cutăpentruăaărealizaăcalitate"ădovedescăsuficient ă iăoăprofund ăignoran ăprivindăcon inutulă
conceptuluiăactualădeă"calitate".ăArbitrulăfinalăalăcalit iiăesteăclientul.ăProdusulăcareăareătr s turiă
satisfacatoare pentru client este de calitate.
Ină cazulă uneiă firme,ă oă conduit ă inadecvat ă privindă calitateaă esteă penalizat ă promptă deă
c treăpia aă iărezultatulăprevizibil,ăchiarăpeătermenăscurt,ăesteăfalimentul.ăInăcazulăinstitu iilorădeă
înv mântă superior,ă procesulă evolueaz ă înă aceea iă direc ie,ă dară maiă lent.ă Fiindă finan ateă deă laă
bugetulă statuluiă pentruă activitateaă deă înv mânt,ă eleă nuă depindă ină modă directă deă reac iaă
studen ilor,ă absolven iloră sauă angajatorilor.ă Ină ceeaă ceă prive teă cercetareaă tiintific ă iă
consultan aăfinan at ădeăbeneficiariiădirec iă(dinămediulăsocio-economic) reactia este mai rapida
siă afecteazaă surseleă deă venituriă suplimentareă aleă scolii.ă Dejaă ină momentulă deă fa ,ă veniturileă
proprii ale uneiă coliiăsuntăcelăputinăegaleăcuăfinan areaăprimit ădeălaăstat,ăpondereaăacesteiaădină
urmaătinzândăs ăscad .ă coalaăesteădinăceăinăceămaiădependent ădeăalteăsurseădecâtăbugetul.ăPeă
termenă lung,ă neadecvareaă calit iiă oferteiă deă înv mântă aă coliiă laă cerin eleă pie eiă munciiă vaă
determinaăoăsc dereădrastic ăaăafluen eiăcandida ilorălaăadmitereă iăaăniveluluiăacestora.
Calitatea nu este un concept tehnico-managerial rupt de mediul socio-uman. Ea nu poate fi
in eleas ă înă modă independentă deă contextulă amintit, deoarece principalul factor care o
condi ioneaz ăesteăcelăuman.ăDincoloădeărespectareaăunorănormeăprevazuteăinălegi,ăregulamenteă
iă standarde,ă calitateaă presupuneă implicareaă tuturoră membriloră uneiă organiza iiă ină ob inereaă iă
imbunat ireaăacesteia.ăCalitateaăuneiăinstitu iiădeăînv mântădepindeădeăvaloareaăprofesorilor,ă
iă seă intemeiaz ă peă responsabilitateaă tuturoră membriloră eiă pentruă propriaă presta ieă laă diferiteleă
niveluriăierarhice,ăprinăpromovareaăcon tiin eiăpentruăcalitateă iăaădisciplineiăcomportamentale.
Componen aă cultural ă iă deă mentalitateă devineă esen ial ă într-un astfel de context. Orice

252
Curriculumul – Perspective, conexiuni, experiențe

societateăpresupuneăstructuriă iăsistemeădeăvaloriăculturaleă iămateriale,ăcareăgenereaz ăînătimpă


ună anumeă tipă deă mentalitate.ă Toateă acesteaă formeaz ă ună teren maiă multă sauă maiă pu ină fertilă
pentruă generareaă calit ii.ă Oameniiă în elegă s ă prestezeă oă muncaă deă calitateă dac ă aceastaă esteă
conform ăcuăpropriulălorăsistemădeăvalori,ăcuăpropriileămentalit iă iădac ăfactorulămotiva ională
este suficient de puternic.
BIBLIOGRAFIE
 Constantin Salavastru, Pedagogieălogic ă iălimbajăeducațional ,1994,Editura Didactica
 Ioan Necula, Tratatădeăpedagogieă colar ,ă2003, Editura Aramis

FirmaădeăExerci iuă– Compania vie

Prof. Nicoleta Negoianu,

ColegiulăEconomică”CostinăC.ă Kiri escu”ă- Bucureştiăăă

În domeniul economic apar mereu nou-veni i,ănoiăcompanii.ăIstoriaăăciviliza ieiăumaneă


ne-aă demonstrată c ă formeleă deă organizareă economic ă auă oă vechimeă deă pesteă 500ă deă ani.ă Înă
formeleăincipienteădeăorganizareăaăactivit ilorăeconomiceăauăîndeplinităăcalitateaădeăproduc toriă
deăbog ieămaterial ,ăbucurându-se de un imens succes.
Dac ăneăăuit mălaăele,ăînăluminaăaăceeaăceăarăfiăpututădeveni,ăăceleămaiămulteăcompaniiăauă
performan eăslabe.ăEleăauăexistatăînc ădintr-un stagiu timpuriuăalăsc riiăevolu iei,ăădezvoltându-se
ȋiă ă exploatândă doară oă mic ă parteă aă poten ialuluiă lor.Înă cazulă uneiă tr s turiă accentuateă deă
individualism,ăcomunit ileăȋiăcompaniileăauăfostătoateăafectateăă- chiar devastate - de falimente
corporative premature. Companiileă ă auă dată falimentată deoareceă politicileă ȋiă practicileă loră erauă
bazateăăpreaămultăpeăgândireaăȋiălimbajulăăeconomic.ăCompaniileăauămurităădinăcauzaăfaptuluiăc ă
managerii lor s-auăăconcentratăexclusivăpeăproducereaădeăbunuriăȋiăservicii,ăuitândăădeăfaptulăc ă
organiza iaăesteăoăcomunitateădeăfiin eăumane,ăimplicateăăînăafaceri,ăînăoriceăafacere,ăcareătrebuieă
s ăr mân ăactiv .
Manageriiăseăpreocupaăăeiăînȋiȋiădeăfor aădeămunc ăȋiădeăăcapital,ătrecândăcuăvedereaăfaptulă
c ăfor aădeămunc ăînseamn ăoameniăreali.ă„Toateăfamiliileăfericiteăseăaseam n ăunaăcuăcealalta”ă
scriaă Tolstoyă ă înă Annaă Karenina.ă Dar”ă fiecareă familieă nefericit ă esteă nefericit ă înă felulă s uă
propriu”.Companiileă activeă ă auă propriaă personalitate,ă careă leă permiteă s ă evoluezeă înă modă

253
Curriculumul – Perspective, conexiuni, experiențe

armonios. Eleăȋtiuăcineăsunt,ăîn elegăcumăseăîncadreaz ăăînălume,ăevalueaz ,ăestimeaz ,ăapreciaz ăă


ideileă noiă ȋiă oameniiă noi,ă administreaz ă ă baniiă loră într-ună modă careă leă permiteă s ă guvernezeăă
viitorulălor.ăAcesteătr s turiădeăpersonalitateăseămanifest ăeleăînseleăînă comportamentul destinat
s ăreînnoiasc ăăsocietateaăde-aălungulămaiămultorăgenera ii.
Companiileăcareăsuntăactiveăproducăăbunuriăȋiăserviciiăpentruăaăcâȋtigaăăp strareaălorăînăacelaȋiă
modăînăcareăceleămaiămulteăauăălocuriădeămunc ,ăînăscopulădeăătr iăvia a.ăDup ăcumăto iăȋtim,ă
istoriaăcorporatist ăconst ămaiăalesăînăc r iăscriseădeăautofelicitareăȋiăarticoleăscriseădeăc treă
oameniădinăăcompaniaăîns ȋiăădespreăvirtu ileădirectoruluiăexecutiv.ă
Durata medie de viata a unei companii, de acest fel, este mult maiăscurt ădecâtăădurataădeă
via ă aă poten ialuluiă s u.ă Corpora iileă suntă înc ă înă epocaă deă piatr ,ă deoareceă nuă auă realizată ceă
poten ială propriuă de in.ă Durataă medieă deă via ă ă aă fostă preconizat ă laă maiă pu ină deă 20ă ani.ă
Comapniileăcareăsuntăactiveăfacăfa ăfoarte bine managementului pentru schimbare.
Conservatorismulăînăfinan areăcompaniilor.
Baniiă dină banc ă le-auă permisă companiiloră s ă determineă creȋtereaă ȋiă evolu iaă lor.ăă
Companiileă activeă suntă ă capabileă s ă seă adaptezeă eleă înseleă laă schimb rileă dină lumeaă care le
înconjoar .ăR zboaiele,ăăevolu iaătehnologiilorăȋiăăaăcrizelorăpolitice,ăauădeterminatăoăăcreȋtereăsauă
oădiminuareăaăcapacit iiădeăadaptare,ăacesteaăîntotdeaunaăauăp rutăaăexcelaăînăa-ȋiăp straăanteneleă
înăafar ,ăorientateălaăoriceăs-ar fi putut întampla.ăEleăauăreuȋităăs ăreac ionezeăînătimpăoportunălaă
nout ileăcuăcareăauăfostăconfruntate,ăsuntăbuneălaăaăînv ălec iiădeălaăal iiăȋiălaăadaptabilitate.
Gradulă deă conştientizareă ală identit ii.ă Indiferentă deă câtă deă mareă ȋiă diversificat ă esteă
compania, to iă angaja iiă eiă seă simtă caă f cândă parteă dintr-ună întreg.ă Sentimentulă c ă apar ină uneiă
organiza iiă ȋiă identificareaă loră cuă realiz rileă esteă adeseaă respinsă caă inconsistent. Toleran aă

fa ă deă ideiă noi.ă Companiileă longeviveă ă auă tolerată activit iă înă marj ă :ă experimenteă ȋiă
excentricit iă careă auă întinsă în elegereaă lor.ă Eleă auă recunoscută c ă noiă activit iă potă fiă întrutotulă
irelevanteăcuăactivitateaăexistent ăȋiăc ăactulădeăaăîncepeăoăactivitateăareănevoieăs ănuăfieăcontrolată
central. W.R. Grace chiar de la începuturiăaăîncurajatăexperimentareaăautonom ăprinădefini ieă- o
companieăcareăaăsupravie uitămaiămultădeăunăsecolăexist ăîntr-oălumeăînăcareănuăpoateăsperaăs ăoă
controleze.ăMultina ionalele,ăcaăexempluăcompaniileăsolide,ătrebuieăs ăfieădoritoareădeăschimbareă
cuăscopulădeăaăreuȋi. Pre uireaăăoamenilor,ănuăaăactivelor.

254
Curriculumul – Perspective, conexiuni, experiențe

Bunurile/activeleăȋiăprofitulăsuntăcaăoxigenul:ănecesarăpentruăvia ,ădarănuăscopulăvie ii,ăă


activeleăsuntădoarămijloaceădeăaăcâȋtigaăexisten a.
Manageriiă trebuieă s ă urmareasc ă atentă opiniileă ȋiă practicaă altoră oameni.ă Organiza iaă
trebuieă s ă leă permit ă oameniloră s -ȋiă dezvolteă ideile.ă Eiă trebuieă s ă aib ă ună soiă deă libertateă f r ă
control,ă f r ă direc ieă ȋiă f r ă pedepsireaă eȋecurilor.ă Manageriiă trebuieă s ă pun ă înă practic ă
principiulă toleran eiă prină asumareaă risculuiă cuă oameniiă ȋiă c utândă înă locuriă noiă ideiă novatoare.ă
Poateă ceaă maiă bun ă modalitateă deă aă sugeraă aceast ă no iuneă esteă prină intermediulă metaforeiă
gradina de trandafiri.
T iereaăviolent ăînseamn ăc ătuăaiăselectatăceleămaiăputerniceătreiătulpiniăaleăuneiăplanteăȋiă
le-aiăt iatăînătreiăsauăînăpatruăpentruăaăstabiliămuguriăcresc tori.ăAceastaătehnic ăfor eaz ăplantaă
s -ȋiăcanalizezeătoateăresurseleăîntr-unănum rărelativeămicădeămuguri.ăDeăceă i-aiăt iaătrandafirulă
înă acestă mod?ăăPentruăc ădoreȋtiă s ăaiă celă maiă mareătrandafirădintreăveciniăînă iunie.ăAl iiă nuăară
practicaă aceast ă metod .ă Deă ce?ă Pentruă c ă presupuneă ună riscă majoră ală strategiei.ă Retezareaă peă
termenă lung:ă Aceȋtiaă dină urm ă ară l saă 5-6ă tulpiniă peă fiecareă plant ,ă ȋiă peă fiecareă tulpin ă 5-6
muguri. Ca rezultat plantei i s-arăpermiteăs -ȋiăîmpr ȋtieătoateăresurseleăpentruămaiămul iămuguri.ă
Aceȋtiaă dină urm ă nuă voră aveaă niciodat ă celă maiă mareă trandafiră dintreă vecini,ă dară voră aveaă
trandafiriăînăfiecareăiunie.ăȊiăaȋaăpeătermenălungăvorăaveaăsurpriza caăplantaăs ăcreasc ămultămaiă
puternic ,ă s ă produc ă maiă mul iă muguri,ă iară tulpinileă careă nuă maiă producă voră ă fiă îndep rtateă
pentruăaăîncurajaăcreȋtereaăaltoraănoi,ăfolosindămetodaătoleran ei.
Metaforaă aceastaă ajut ă deasemeneaă laă rezolvareaă uneiaă dintreă cele mai moderne dileme
aleă managementului:ă cumă s ă diversificiă f r ă s ă produciă ună dezastru.ă Oă politic ă aă toleran eiă
permiteă trandafiruluiă ȋiă mediuluiă înconjuratoră s ă seă antrenezeă unulă cuă celalată continuuă f r ă s ă
deranjezeăcapacitateaătrandafiruluiădeăaăcreȋte.
Surse bibliografice:

- Revistaă“HBRă– HarvardăBusinessăReview”
- www.tribunaeconomica.ro
- www.jaromania.org

255
Curriculumul – Perspective, conexiuni, experiențe

- O Ţutonomie Ţ învă ării

Daniela Nistor

Liceul Tehnologică,,1ăMai”,ăMunicipiulăPloiesti, jud. Prahova

Curriculumulăcaădimensiuneăaăuniversuluiăşcolii
ăăăăăăDe-aă lungulă timpuluiă auă fostă formulateă ȋiă dezvoltateă defini ii,ă teorii,ă studiiă careă auă avută caă
punctă centrală termeniiă deă curriculum,ă competen e, cunoȋtin eă ȋiă rela iileă dintreă ei.ă Amintimă
câtevaădintreădefini iileătermenuluiădeăcurriculumăpropuseăînăliteraturaădeăspecialitate.
D’Hainaută (1981)ă afirm ă c ă atunciă cândă vorbimă despreă curriculumă facemă trimiteriă laă ună
proiectăcareădefineȋteă elurile,ăscopurileăȋiăobiectiveleăuneiăac iuniăeduca ionale,ăc ile,ămijloaceleă
ȋiă activit ileă folositeă pentruă atingereaă scopurilor,ă metodeleă ȋiă instrumenteleă necesareă evalu riiă
rezultatelorăob inute.
Înă1998,ăunăcolectivăcondusădeăAl.ăCriȋan,ăsunăegidaăMENădinăRomânia,ăConsiliulăNa ională
pentruă Curriculum,ă alc tuieȋteă ună documentă careă vaă fiă adoptată ȋiă aplicat,ă numită Curriculumul
Naţional pentruă înv ţ mântulă obligatoriu.ă Cadruă deă referinţ . Astfel, curriculumul este definit
dup ădou ădirec ii.ă Înăsensălarg,ădesemneaz ăansamblulăproceselorăeducativeăȋiăalăexperien eloră
deă înv areă prină careă treceă elevulă peă durataă ȋcolarit iiă sale.ă Înă sensă restrâns,ă curriculumulă
cuprindeă ansamblulă documenteă ȋcolareă deă tipă reglator,ă numită curriculumă formală sauă oficial,ă în
cadrulă c roraă seă consemneaz ă dateleă esen ialeă privindă proceseleă educativeă ȋiă experien eleă deă
înv areăpeăcareăȋcoalaăleăpoateăoferiăelevului.
Jonnaertă etă al.ă (2009)ă opteaz ă pentruă definireaă curriculumuluiă caă ună ansambluă structurată
format din componenteăcareăauăunăscopăeduca ional,ăarticulateăreciproc,ăcareăpermităorientareaăȋiă
operareaă unuiă sistemă educa ională prină planuriă deă ac iuniă pedagogiceă ȋiă administrative.ă Autoriiă
realizeaz ăoăanaliz ăcomparativ ăaăcurriculumuluiăînăliteraturaădeăspecialitateăanglosaxon ăȋiăceaă
franco-european ă prină identificareaă câtorvaă caracteristici.ă Astfel,ă înă literaturaă anglosaxon ă seă
eviden iaz :ă caracterulă generală dată deă faptulă c ă programeleă ȋcolareă suntă incluseă înă curriculum,ă

256
Curriculumul – Perspective, conexiuni, experiențe

caracterulă pragmatică prină promovareaă ȋiă valorizareaă situa iiloră deă via ă ȋiă experien eloră propriiă
elevilor, prin acesta conferindu-iă ună sensă deă în elegereă ȋiă parcurgere,ă finalitateaă urm rit ă deă
elaborareaă ȋiă aplicareaă curriculumuluiă esteă constituit ă dină dezvoltareaă personal ă ȋiă social ă aă
individului, inser iaă social ,ă adeziuneaă laă normeă ȋiă valori.ă Dină literaturaă franco-european ă suntă
concluzionateăurm toarele:ăcurriculumulăesteăcentratăpeăcunoȋtin e,ămateriiăȋiădisciplineăȋcolare,ă
preocupareaă pentruă programareaă con inuturiloră pred rii,ă curriculumulă se identific ă cuă alteă
no iuni,ăcumăarăfiăprogram ădeăstudiuăsauăprogramădeăformare.ăăăă
Legeaă Educa ieiă Na ionaleă nr.ă 1/2011ă con ineă dispozi iiă despreă curriculumulă na ională dină
sistemulă deă înv mântă preuniversitară dină România.ă Astfel,ă curriculumulă na ional are trei
componente complementare: sistematizatoare-predictiv ,ă administrativ-func ional ă si cea
opera ional-formativ .ă Primaă component ă esteă reprezentat ă deă ansamblulă planurilor-cadru de
înv mânt,ăalăprogramelorăȋcolareădinăînv mântulăpreuniversitarăetc.ăAădouaăcomponent ăesteă
format ă dină totalitateaă acteloră administrative,ă formale,ă aleă institu iiloră deă specialitate,ă ierarhică
superioareă sauă partenere,ă aleă autorit iloră localeă etc.ă iă aleă compartimenteloră interneă aleă ȋcolii.
Componentaă opera ional-formativ ă cuprindeă acteă specificeă aleă unit iloră deă înv mânt, care
con ină dateă despreă experien eleă deă înv areă aleă elevilor,ă planific ri,ă modalit ileă deă evaluare,ă
gradulădeăsatisfacereăaănevoilorăbeneficiarilorăeduca iei,ăplanuriădeăm suriăremediale,ăproiecte de
excelen ăȋ.a.
ăăăăăăMultipleleătipuriădeăcurriculumă(real,ăformal,ăinformal,ăgeneral,ăspecializat,ăexplicit,ăimplicit,ă
ascuns,ăabsent,ăvirtual,ăpredat,ătestat,ăînv at,ălaădeciziaăȋcolii,ălaădecizieălocal ăetc.)ăȋiămodeleleă
curriculare dezvoltateă (Bobbit,ă Tyler,ă Mcă Geeă etc.)ă auă fostă promovateă înă cadrulă unoră curenteă
diferiteăaleăc rorătendinteăsuntăconcretizateăînăcurriculeleădinăEuropaăînăproportii variate.
Raporturile dintre curriculum, cunostinte si competente, compatibilitateaă acestoraă suntă
abordateă înă literaturaă deă specialitateă plecândă deă laă importanta studierii lor siă încearc ă s ă ofereă
repere de legitimare a opiniilor exprimate. Achizitionarea cunostintelor, formarea si dezvoltarea
competentelorăimplic ătimp, iar trecerea de la componentele disciplinare la cele transversale, de
la mediul scolarălaăcelăcotidianănuăesteăfacil ăîntr-o societate a cunoasterii.

Oăautonomieăaăînv riiă
Matematicaăesteăasociat ădeăc treădiscipoliiăs iăsi nu numai, ideiiădeăcertitudineăgenerat ădeă
posibilitateaădeăaăformulaăr spunsuriăcorecte,ăpreciseăînăcontexteăvariate.

257
Curriculumul – Perspective, conexiuni, experiențe

ăăăăăăElevulă asociaz ă matematicaă unuiă procesă deă aplicareă aă unoră reguliă înv tateă deă c treă eiă cuă
ajutorul profesorului. A stiă matematic ă înseamn ă pentruă elevă aă fiă capabilă s - iă amintestiă ȋiă s ă
utilizeziăreguli,ăprocedee,ătehniciăcorecteăatunciăcândăprofesorulăti-oăcere.ăAstfel,ăunăr spunsăseă
dovedesteă aă fiă corect,ă adev rat, adecvat unei anumite situatiiă dac ă acestaă esteă confirmată deă oă
autoritateărecunoscut ădeăelev, de cele mai multe ori aceasta fiind profesorul.
Se doresteăcaăînăînv mântulălicealăeleviiăs ăaib ăformateăsi dezvoltate competenteleădeăbaz ă
careăs ăantrenezeăcunostinteăvariateăînăcontexteădiferite. Accesul absolventilorăclaseiăaăVIII-aăînă
liceeleă tehnologiceă dină Româniaă esteă determinată într-oă m sur ă semnificativ ă deă hazardulă
repartiz riiă computerizateă aă acestoraă înă functie de medie si optiuni siă deă modulă înă careă eleviiă
percep obisnuinteleădeăaăînv a,ădeăleg turaăpeăcareăacestiaăoăstabilescăîntreăunăeventualăesecălaăună
examenă deă matematic ă si performanteleă înă rezolvareaă deă situatii-problem ă cuă gradeă deă
complexitate diferite. Nivelul de cunostinteă ală eleviloră careă studiaz ă laă claseleă cuă profilă tehnică
esteăînăgeneralăsc zut, aspect subliniat siădeănoteleălaămatematic ăobtinute de acestia la evaluarea
national ă deă laă finalulă claseiă aă VIII-aă aleă c reiă problemeă propuseă înă ultimiiă aniă auă ună gradă deă
dificultate de cel mult mediu siădeăfaptulăc ăoăparteădintreăabsolventii de gimnaziu nu sustin acest
examen.
ăăăăăăProfesorulă seă întreab ă permanentă dac ă eleviiă stiuă s ă identifice,ă s ă corelezeă siă s ă apliceă
cunostintele, competenteleă peă careă leă auă înă situatii-problem ă independenteă sauă nu,ă
contextualizateă sauă nu.ă Realitateaă dină liceeleă tehnologiceă esteă oă dovad ă aă inexistentei
cunostintelor si competentelorămatematiceădeăbaz ă(citire,ăcalculăelementarăetc.)ăînămulteăcazuri,ă
realitateă careă determin ă peă profesoră s ă propun ă modalit ti multiple de (re)constructieă careă s ă
ofere elevilor sanse egale de reusit ăsiăcareăs ăleăpermit ăintegrareaăprocedurilorăelementareăpeă
care le detinăîntr-oăanumit ăsituatie-problem ăpeăcareăs ăoăanalizezeăsi s ăoăinterpretezeăsiăpentruă
care,ă eventual,ă s ă ofereă oă solutieă deă rezolvare.ă Num rulă liceeniloră careă încearc ă ȋiă reuȋescă s ă
transpun ă oă problem ă practic ă într-oă problem ă deă matematic ă ceă abordeaz ă deă multeă oriă
cunostinte si competente elementareă esteă mic.ă Num rulă adolescentiloră careă caut ă siă identific ă
(re)surseăpeăcareăs ăleăutilizezeăînărezolvareaăproblemelor, a sarcinilor scolare sau cotidiene este
mic, acestiaă presupunândă existenta a priori a obligatiei altcuiva de a le furniza informatii
pertinente, riguroase, corecte din punct de vedere stiintific.ă Gradulă deă autonomieă înă realizareaă
sarcinilor-problem ă laă matematic ă deă c treă eleviiă careă studiaz ă laă claseă cuă profilă tehnică esteă

258
Curriculumul – Perspective, conexiuni, experiențe

sc zut, iar optiunea cadrului didactică deă aă stabiliă elă însusi metoda, pasiiă deă rezolvareă esteă oă
alternativ ăimpus ădeănivelulădeăcunostinte al elevilor, de capacitatea acestora de a le aplica, de
atitudinea lor fat ădeăscoal ăsiădeămunc ămanifestat ăinclusivăăprintr-un absenteism ridicat.
Programele scolare aferente profil tehnic propun continuturiă variate,ă uneleă utileă temeloră
transdisciplinare,ă dezvolt riiă gândiriiă criticeă siă gândiriiă creative,ă alteleă peă careă leă consider mă
inadecvate filierei fiind inaccesibile elevilor. Matematica nu este un automatism evidentiată deă
memorareaă deă c treă eleviă aă unoră formuleă sauă teoremeă prev zuteă deă curriculumulă obligatoriuă
corespunz toră fiec ruiă nivelă deă studiu.ă Întâlnimă treiă categoriiă deă eleviă raportateă laă notiunile
elementare pe care acestiaă trebuieă s ă leă detin .ă Oă prim ă categorieă esteă aceeaă aă eleviloră careă
posed ă ună cumulă deă cunostinteă deă baz ă si care reusescă s ă leă utilizezeă pentruă rezolvareaă
problemelor.ă Aceast ă categorieă areă dimensiuniă reduse.ă Oă alt ă categorieă esteă format ă dină
adolescentii care detin notiuni elementare, dar nu stiuăs ăleăfoloseasc ăînăexercitii,ăînărezolvareaă
sarcinilor. Al treilea caz este acela al tinerilor care nu au deprinderi si cunostinte elementare,
multi dintre acestiaă chiară deă laă începutulă liceului,ă pentruă careă matematicaă esteă oă modalitateă deă
constrângereă si un motiv de respingere a scolii.ă Ultimeleă dou ă categoriiă suntă celeă careă dauă
dimensiunileăpuneriiăînăpractic ăaăcurriculumuluiălaămatematic ăpentruăprofilulătehnic.ăProfesorulă
esteăcelăcareătrebuieăs ămodelezeăprinăsubiecteleăpropuse,ămodalit tileădeăabordareăastfelăîncâtăs ă
seă înregistreze,ă peă câtă posibil, o tendint ă cresc toareă aă omogenit tii grupurilor de lucru siă aă
autonomieiă fiec ruiă elev.ă ă Profesorulă esteă celă careă ofer ă asistent ă înă procesulă asum riiă deă c treă
eleviăaăopiniilorăcareăs ăleăghidezeăactiuneaăplecândădeălaărealitateaăc ăpuncteleădeăvedereăsuntă
mai usor de constientizat siă deă întelesă atunciă cândă apartin celorlalti.ă Num rulă oreloră deă
matematic ,ă alocată prină planurile-cadruă înă vigoare,ă raportată laă necesit tile elevilor, la
continuturileăprev zuteăînăprogrameleăscolareăesteăinsuficient.ăEsteăoăconstrângereăcareălimiteaz ă
optiunileă celuiă careă învat ă la acest profil siă careă genereaz ă inegalitateaă oportunit tiloră deă
participareă laă procesulă instructiv-educativ.ă Eleviiă trebuieă încurajati si sprijinitiă pentruă
desf surareaădeăactivit tiăindividualeăsauădeăgrupăcareăs ăfocalizezeăatâtăplanuriăremediale,ăcâtăsi
dezvoltarea unor teme din alte sfere de interes inclusiv prin metode si tehnici IT, prin utilizarea
de resurse educationaleă moderneă careă s ă leă permit ă oă integrareă facil ă peă piataă muncii,ă careă s ă
determine dezvoltarea pe plan personal siă profesional.ă Înv tareaă orientat ă spreă sarcin ă esteă oă

259
Curriculumul – Perspective, conexiuni, experiențe

înv tare transformatoare prin caracterul autonom al procesului dat de astept riămaiădeschise,ămaiă
cuprinz toare,ă maiă reflexiveă careă auă ună impactă puternică asupraă feluluiă înă careă elevulă îsi
construieste diversitatea propriei experiente siă integrareaă acesteiaă înă perspectivaă celoră dină jurulă
s uăsiăaăsociet tii.
Bibliografieăselectiv
1. Allal, Linda. (2002). Acquisition et évaluation des compétences en situation scolaire. În Dolz,
Joaquim, Ollagnier, Edmée (éds.). (2002, pp.77–94). L’énigmeădeălaăcompétenceăenăéducation.ă
Bruxelles: De Boeck.
2. Badea, Dan. (2010). Competenţeă şiă cunoştinţeă – faţaă şiă reversulă abord rilor. În Revista de
Pedagogie nr. 58(3), pp. 33–51.ăBucureȋti:ăInstitutul deăȊtiin eăaleăEduca iei.
3. Bocoȋ,ăMuȋata-Dacia. (2013). Instruireaăinteractiv . Repereăaxiologiceăşiămetodologice.
Iaȋi:ăEdituraăPolirom.
4. Ciolan, Lucian. (2008). Înv ţareaă integrat . Fundamenteleă pedagogiceă aleă abord riiă
integrate. Iaȋi:ăEdituraăPolirom.
5. ***CNEE,ă Neacȋu,ă Ioană (coord.).ă (2012).ă Studiulă relaţiiloră dintreă curriculum,competenţe,ă
motivaţie,ăînv ţareăşiărezultateăşcolare.ăBucureȋti:ăEdituraăDidactic ăȋiăPedagogic .
6. ***CNEE, Potolea, Dan et al. (coord.). (2012). Coordonate ale unui nou cadru de referinţ ăală
curriculumuluiănaţional. Bucureȋti:ăEdituraăDidactic ăȋiăPedagogic .
7. Dierendonck, Christophe, Loarer, Even et Rey, Bernard (éds.). (2014). L’évaluationă desă
compétences en milieu scolaire et en milieu professionel. Bruxelles: De Boeck.
8. Dulam ,ă Maria Eliza. (2010a). Didactic ă axat ă peă competenţe. Cluj-Napoca: Editura Presa
Universitar ăClujean .
9. Jonnaert,ă Philippe,ă Defise,ă Rosetteă ȋiă Ettayebi,ă Moussadak.ă [2009](ă 2010).ă Curriculumă şiă
competenţe.ăUnăcadruăoperaţională(trad. Iulia Mateiu). Cluj-Napoca: Editura ASCR.
10. Manolescu, Marin. (2005). Evaluareaă şcolar .ă Metode,ă tehnici,ă instrumente. Bucureȋti:ă
Editura Meteor Press.
11. P un,ăEmilăȋiăPotolea,ăDană(coord.).ă(2002).ăPedagogie.ăIaȋi:ăEdituraăPolirom.
12. Perrenoud, Philippe. [1999](2013a). Dix nouvelles compétences pour enseigner. Invitation au
voyage (7e edition). Paris: ESF éditeur.
13. Rey, Bernard, Carette, Vincent, Defrance, Anne et Kahn, Sabine. [2012](2014). Les
compétencesăàăl’école.ăApprentisageăetăévaluationă( 3e edition). Bruxelles: De Boeck.

260
Curriculumul – Perspective, conexiuni, experiențe

14. Tudoric , Roxana. (2004). Dimensiuneaăeuropean ăaăînv ţ mântuluiăromânesc.ăIaȋi:ăEdituraă


Institutul European.
15. Wagner, Tony. [2012](2014). Formarea inovatorilor.ăBucureȋti:ăEdituraăTrei.

-Program pentru combaterea rezistenței la schimbare

Cociug CerŢselŢ, ȘcoŢlŢ GimnŢziŢlă „MihŢi ViteŢzul , Târgoviște

În ultimul timp, se vorţește tot mŢi frecvent despre schimţările curriculŢre și despre
consecințele pe cŢre le-Ţr puteŢ ŢveŢ ŢcesteŢ ŢsuprŢ sistemului educŢționŢl. De fŢpt, inovŢțiŢ
educa ional ăînseamn ăoăschimbareăînădomeniulăstructurilorăȋiăpracticilorăînv mântului,ăscopulă
fiindăacelaăalăamelior riiăsistemului.ăInova iaăeduca ional ăesteăoăschimbareăcuăcaracterădeliberată
(inten ionat ,ă planificat ),ă „ă oă opera iuneă unitar ă ală c reiă scopă esteă deă aă determina instalarea,
acceptareaăȋiăutilizareaăunei schimb ri”ă(Huberman,ă1978,ăp.ă16).ă
ConformăteorieiăluiăMichaelăFullan,ăpentruăcaăoăschimbareăs ădevin ăreal ăînă coli,ăesteă
necesarăcaăprofesoriiă“s ăfieăconvin iăc ăschimbareaăpoateăs ăseărealizezeă(motiva ie),ăs ăcread ă
c ă schimbareaă areă sensă (semnifica ie),ă s ă seă perceap ă peă eiă în i iă caă avândă ună rolă importantă înă
schimbare,ăs ăexperimentezeăsuccesulăpeăparcursulăschimb rii.”
Careădintreăcondi iileăluiăFullanăauăfostăîndepliniteăprinăreformaăeduca ieiădină România?
Careăsuntăactualeleăobstacoleăceăpotăîmpiedicaăîndeplinireaăscopurilorăeduca ionaleăprev zuteădeă
noileă planuriă curriculare?ă Eiă bine,ă consideră c ă totulă trebuieă s ă porneasc ă deă laă schimbareaă
atitudinal ,ă careă eă oă form ă deă convingereă pentruă aă modificaă valorileă unoră oameniă ceă sprijin ă oă
atitudineăcurent .ă
Unul dintre domeniile cŢre Ţ suferit cele mŢi recente schimţări este cel legŢt de elevii cu
cerințe educŢtive speciŢle. Se știe că dizŢţilitŢteŢ fŢce pŢrte din experien Ţ umŢnă, fiind o
dimensiune a umŢnită ii. EŢ este ceŢ mŢi puternică provocŢre lŢ ŢcceptŢre Ţ diversită ii. PoŢte că
unŢ dintre cele mŢi grele sŢrcini este ceŢ Ţ evŢluării copiilor cu deficiențe. Rolul evŢluŢtorului este
să ştie exŢct ce este dizŢţilitŢteŢ, cŢre sunt coordonŢtele sŢle, dŢr şi s-o recunoŢscă cŢ experien ă

261
Curriculumul – Perspective, conexiuni, experiențe

unică, cŢ o dimensiune Ţ diversită ii umŢne. NumŢi Ţstfel se poŢte ŢpreciŢ corect dŢcă serviciile şi
progrŢmele de interven ie şi sprijin pe cŢre le propune, le evŢlueŢză și le revizuiește răspund
necesită ilor celor cărora le sunt adresate.
Profesorii știu că evŢluŢreŢ treţuie să se reŢlizeze într-un cŢdru empŢtic şi de pe pozi ii de
compŢtiţilitŢte culturŢlă cu ţeneficiŢrii ei. AceŢstŢ presupune fŢcilitŢreŢ Ţccesului persoŢnelor cu
dizŢţilită i şi pŢrticipŢreŢ ŢcestorŢ şi Ţ reprezentŢ ilor legŢli lŢ toŢte nivelurile evŢluării.
PŢrteneriŢtul în evŢluŢre este esen iŢl; părin ii Ţu dreptul să fie consultŢ i, să pŢrticipe lŢ luŢreŢ
deciziilor consecutive evŢluării, să cunoŢscă plŢnurile şi progrŢmele de interven ie şi progresele
pe cŢre le reŢlizeŢză copilul. EvŢluŢreŢ este un Ţct de mŢre responsŢţilitŢte pentru to i fŢctorii
implicŢ i: copii, părin i, speciŢlişti, evŢluŢtori.
Totuși, unŢ dintre proţlemele cu cŢre se confruntă profesorii de limţŢ și literŢturŢ română este că
lŢ finŢlul ciclului gimnŢziŢl nu există o evŢluŢre diferențiŢtă pentru elevii cu Ţţilități speciŢle.
Actuala Metodologie pentru evaluarea și intervenția integrată în vederea încadrării copiilor în grad
de handicap, a orientării școlare și profesionale a copiilor cu cerințe educaționale speciale, precum și
în vedera abilitării și reabilitării copiilor cu dizabilități și/ sau CES propune la articolul 65, alineat
măsuri de sprijin pentru trŢnzițiŢ de lŢ gimnŢziu lŢ liceu sŢu școŢlă profesionŢlă. Pe lângă cele
menționŢte lŢ ŢlineŢtul , cŢre priveŢu trŢnzițiŢ de lŢ puţertŢte lŢ Ţdolescență, se ŢdŢugă o
singură măsură, și anume orientarea școlară și profesională. Rămânem, însă, cu vecheŢ dilemă,
ŢceeŢ de Ţ reŢlizŢ o ŢdŢptŢre între progrŢmŢ diferențiŢtă și subiectele primite la Evaluarea
NŢționŢlă.
)Ţtă de ce m-am gândit la elaborarea unui progrŢm pentru comţŢtereŢ rezistenței lŢ schimţŢre
într-o orgŢnizŢție școlŢră, propunând implementŢreŢ unei evŢluări diferențiŢte.
SchimţŢreŢ cŢre se dorește Ţ fi implementŢtă în orgŢnizŢție:
IntroducŢrŢa Ţvaluărilor naționalŢ diţŢrŢnțiatŢ pŢntru ŢlŢvii cu CES (clasa a VIII-a)
Tipul de schimbare: prŢvŢntivă, „dŢ jos în sus
ComţŢtereŢ rezistenței lŢ schimţŢre după modelul lui Lewin

PŢși/FŢze/Oţiective Acțiuni la nivel de RezultŢte ŢșteptŢte Evaluare


/Niveluri* orgŢnizŢție

.DEZG(EȚAREA 1)Prezentarea analizei -să pŢrticipe lŢ Observarea


rezultatelor de la Evaluarea Consiliul profesoral sistemŢtică Ţ

262
Curriculumul – Perspective, conexiuni, experiențe

NŢționŢlă în cŢzul elevilor cu toate cadrele didactice; cadrelor


CES – ultimii doi ani ŢceŢstă didactice (felul în
ŢnŢliză swot se vŢ fŢce în cŢre recepteŢză
cadrul Consiliului profesoral) analiza
prezentŢtă

2)Solicitarea unor propuneri


venite din partea cadrelor
didactice pentru schimbarea
situŢției dŢte ex. rezultŢtele - să propună soluții de
elevilor prezintă ŢmenințŢreŢ remediere a rezultatelor Chestionare
unui insucces școlŢr, iŢr cel puțin % din
mare parte dintre ei ar putea cadrele didactice;
ŢţŢndonŢ școŢlŢ ori Ţr puteŢ Evaluarea /
solicita transferul) Analiza
produselor (a
propunerilor)
-majoritatea cadrelor
3)Prezentarea viziunii
didŢctice să
mŢnŢgerului și Ţ cŢdrelor
conștientizeze riscurile
didŢctice cŢre Ţu găsit
în cazul insuccesului
soluțiŢ: implementŢreŢ unei
școlar;
evŢluări diferențiŢte,existând
Ţstfel concordŢnță între -să fie deschiși lŢ nou,
programa, testele lŢ reformă;
EvŢluŢreŢ orŢlă
diferențiŢte de lŢ clŢsă și
evŢluŢreŢ lŢ sfârșitul ciclului
gimnazial

4)Familiarizarea tuturor -să pŢrticipe Ţctiv lŢ


cadrelor didactice cu noua implementarea noii
soluții peste %

263
Curriculumul – Perspective, conexiuni, experiențe

propunere/ schimbare dintre cadrele


didactice);

1)Implicarea tuturor cadrelor


didŢctice în susținereŢ unei
Observarea
simulări pentru EvŢluŢreŢ
sistemŢtică Ţ
NŢționŢlă elevii cu CES vor
cadrelor
primi suţiecte diferențiŢte -să se implice în
didactice
orgŢnizŢreŢ simulării
EvŢluării toŢte cŢdrele
didŢctice Ţsistență,
propunerea de subiecte
diferențiŢte de către
profesorii de română ,
de mŢtemŢtică etc

- să colŢţoreze
EvŢluŢreŢ lucrărilor și
profesorii de diferite
prezentarea ponderii diferite
speciŢlități cu profesorii
Ţ rezultŢtelor oţținute în
de sprijin pentru buna
urmŢ Ţplicării suţiectelor
desfășurŢre Ţ simulării; Analiza
diferențiŢte
rapoartelor
- să se ŢnŢlizeze și să se
prezentate de
interpreteze separat
profesorii unde
rezultatele elevilor cu
s-Ţ susținut
CES;
simularea
- să-și asume sarcini în
)mplementŢreŢ eficientă Ţ
vedereŢ implementării
schimţării
2.SCHIMBAREA schimţării peste %

264
Curriculumul – Perspective, conexiuni, experiențe

din cadrele didactice;

OrgŢnizŢreŢ unei Ţcțiuni -să conștientizeze rolul Discuții


prin cŢre sărţătorim felul în pe care-l are munca în
ConversŢțiŢ
care am depășit toŢte fŢzele echipă lŢ nivelul
schimţării și rezultŢtele organizŢției școlŢre
oţținute ŢcțiuneŢ Ţr puteŢ
.ÎNG(EȚAREA avea drept motto SUCCES
CUPR)NDE Ș) CES) Chestionare de
sŢtisfŢcție

Bibliografie:

1. FULLAN, M.G., The New Meaning of Education Change, 2001, Teachers College Press,
New York;
2. HUBERMAN, A.M., Cum se producăschimb rileăînăeducație:ăcontribuțieălaăstudiulăinovației,
1978,ăEdituraăDidactic ă iăPedagogic ,ăBucure ti;
3. Metodologieăpentruăevaluareaă iăintervențiaăintegrat ăînăvedereaăîncadr riiăcopiilorăînăgradă
deăhandicap,ăaăorient riiă colareă iăprofesionaleăaăcopiilorăcuăcerințeăeducaționaleăspeciale,ă
precumă iăînăvederaăabilit riiă iăreabilit riiăcopiilorăcuădizabilit țiă i/ăsauăCES .

265
Curriculumul – Perspective, conexiuni, experiențe

Planădeăinterven ie personalizat

Bologa Cristiana
coalaăGimnazial ănr.ă5,ăRm.ăVâlcea,ăjud.ăVâlcea

Nume: A.R.
Clasa: a VIII-a
Domiciliu: Rm. Vâlcea
Date despre familie: tatal decedat; mama casnica cu probleme de sanatate ( e supraponderala si
se misca foarte greu )
Dezvoltare fizica: normala; înaltime 1,69 cm
greutate 62 kg
Stareădeăs n tate:ăfoarteăbun
Dezvoltareaăpsihic :ă
- dină punctă deă vedereă cognitiv:ă cunoa teă valoareaă banilor,ă dară nuă areă capacitateaă deă aă efectuaă
calcule mai complexe;
- seăexprimaăbine,ădarăareăunăvocabularăs rac;ăesteăchiarătrivial in exprimare din cauza anturajului
în care se învarte;
- memoriaădeăscurt ădurataăeăbun ,ădarăceaădeălung ădurat ăslab ;
- deficitădeăaten ie,ăimagina ieăs rac .
Aspecte psihopedagogice observate:
- esteăagresiv,ădelocăsociabil;ăapeleaz ălaăsolu iiăviolente cu orice ocazie;
- nu e adaptabil, nu s-a integrat în grupul clasei;
- înăactivit ileădeăînv areăînăgrupănu- iăasumaănicioăsarcina,ănuăparticip ălaăactivit i;
- esteărefractarăcândăesteăsolicitatăs ăr spund ,ăseăeschiveazaăfa ădeăsolicit ri.
Tipul de dizabilitate: intelect liminar
Interven iiăanterioare:ăs-aăocupatădeăelăpsihopedagogulă colii
Domeniulădeăinterven ie:ămatematica

266
Curriculumul – Perspective, conexiuni, experiențe

Scopulăprogramuluiădeăinterven ie:ădezvoltareaăăpoten ialuluiăăcognitiv;ăărecuperareaăr mâneriiăînă


urmaălaămatematic .
Nivelul de plecare:
 elevulă ă efectueaz ă ă opera iiă înă mul imeaă numereloră întregiă iă mul imeaă numereloră
ra ionaleă (frac iiă zecimale),ă areă dificult iă cuă opera iileă înă mul imeaă numereloră ra ionaleă
(frac iiăordinare)
 copiaz ădeseneăgeometrice
Durata P.I.P.: 4 luni
Obiectiveleăprogramuluiădeăinterven ie:
O1:ăs ăefectuezeăadun ri,ăsc deri,ăînmul iriă iăîmp r iriăcuănumereăra ionaleăscriseăsubăăformaădeă
frac ieăordinar ;
O2:ă s ă construiasc ă iă s ă notezeă corectă ă figuriă geometriceă simple,ă folosindă instrumenteă
geometrice;
O3:ăs ădezvolteăra ionamenteămatematiceăsimple;
O4:ăs ărezolveăecua iiă iăinecua iiăînămul imeaănumerelorăra ionale.

Ob. Activit iădeăînvatare Metode Mijloace Perioa Indicatori de Evaluare


da evaluare

-scrierea, citirea
O1 numerelorăra ionale Conversa Calculator 2 luni S ă fac ă Observare
-exerci iiă deă +,ă - ,x în - ia înmul iri prin sistemati-
mul imeaănr.ăRa ionale Softuri adunare c
-amplific riă simplific ri,ă Exerci iul educa iona repetat Auto-
aducereălaăacela iănumitor -le evaluare;
- împ r ireaă numereloră Explica ia Fi eă deă Evaluare
ra ionale lucru frontala;
Testeăgril
O2 -exercitiiă deă recunoa tereă Conversa Instrumen- 2 luni -S ă Evaluare
figuri geometrice; - ia te recunoasc ă frontal;

267
Curriculumul – Perspective, conexiuni, experiențe

-exerci iiă deă construc iiă Constuc- geometrice instrumente-


figuriă geometriceă iă s ă leă ii figuri Softuri le Portofoliu
notezeăcorespunz tor; geometri- educationa geometrice
-exerci iiă deă calculă ce din -le cu care
perimetre carton, Fi eă deă trebuie sa Activitate
be isoare lucru; lucreze; practic :
Creion -s ă tieă s ă perimetre
colorat; m soareă cuă
marker; ajutorul
liniarului
lungimi de
segmente
O3 -jocuri care aprofundeaza Conversa 2 luni s ă stieă saă Observa-
cunoasterea regulilor de - ia scrie formule ia
scriere a formulelor Fi e de matematice, Auto-
matematice Exerci iul lucru evaluare;
-exercitii de scriere a Evaluare
formulelor Explica ia frontal ;

-scriereaăunorăecua ii Conversa Softuri


simple,ă exerci iiă deă - ia educa iona S ă stieă
O4 rezolvare a lor Exerci iul -le 2 luni regulile de Testeăgril
Explica ia Fi eă deă rezolvare a
lucru ecua iiloră iă
inecua iilor
Evaluareăperiodic :
Obiectiveă realizateă opera iiă peă multimeaă numereloră ra ionale;ă înmul ireaă prină adunareă repetat -
exerci iiăsimple
Dificult iă întâmpinate:ă laă adunareaă frac iiloră areă dificult iă laă aducereaă laă acela iă numitor;ă nuă
esteăînsu itaăcorectăîmpartireaăfrac iilor
Metode cu impact:

268
Curriculumul – Perspective, conexiuni, experiențe

- pozitiv:ăactivit ileăpractice,ăăautoevaluarea,ăăsofturileădidactice
- negativ:ăfi eleădeălucru
Înăurmaăevalu riiărezultatelorăob inuteădup ăderulareaăprogramuluiădeăinterven ieăpeăoă
perioadaădeăădou ăluni,ăs-aăconstatatăcaăelevulăreac ioneaz ăpozitivălaăactivit ileădesf urateăpeă
calculatoră iălaăprobeleăpractice;ăădarăareădeficien eăădeăconcentrareăînăaăurmariăexplica iile.
Revizuirea programului:
Algebra:ăfi eădeălucruămaiăatractive;
Geometrie:ămaiămulteămaterialeădidactice;ăidentificareaăobiectelorădinăclasa/ăvia aăcotidiana,ăcareă
auăformaăgeometric ăstudiat ;
Observa ie:ă Intrucâtă capacitateaă deă concentrareă aă aten ieiă elevuluiă este scazut ă aă fostă necesar ă
folosireaăunuiănumarămareădeăexerci ii-jocădiverseăsiăatractive;ăăsporireaămotiva ieiăprinăaprecieriă
verbale
Recomand ri:ăesteănecesar ăderulareaăunuiă P.I.P.ăcareăvaăăaveaăcaăscopă formareaăcapacit iiă deă
rezolvare a problemelor , utilizândăsofturiăeduca ionaleă iăeventualăplatformăA.E.L.

Bibliografie:
Ghergu ,ăAndrei,ă2005,Sintezeădeăpsihopedagogieăspecial , Editura Polirom,
St nic ,ăIon,ăPopa,ăMarin,ă2001, Psihopedagogieăspecial , Editura Pro Humanitas.

269
Curriculumul – Perspective, conexiuni, experiențe

Conectarea curriculumuluiăăălaăăcerin eleăform riiăabilit ilorădeăvia ăprină


proiectul interdisciplinar

Prof. Pavelescu Marilena


Prof.ăînvăprimarăNeaguăLumini aăDoini a
Şcoalaă„MihaiăViteazul” Târgovişte

Demotivareaăăelevilorăpentruăactulăînv riiăăădevineădinăceăînăceămaiăevident ăpentruăto iă


actoriiăeduca iei.ăDincoloădeăexplica iileăăcareăprezint ăăăcauzeleădinăafaraăsistemuluiăeduca ional,ă
exist ăăȋiăcauzeăcareă inădeăăfunc ionareaăȋiăorganizareaăacestuia.ă
Dac ăȋcoalaănuăreuȋeȋteăăs ăfac ăătransparenteăpentruăeleviămotiva iileăînv rii,ădac ănu-i
faceă conȋtien iă cuă privireă laă ă utilitateaă cunoȋtin eleă ă acumulate,ă adeseoriă cuă mult ă dificultate,
atunciăăapareăfireasc ăreac iaăădemotivant .ăă
Înv mântulăromânesc,ăȋiănuănumai,ăaăcreatăăprintr-oăabordareăăpredominantăteoretic ăȋiă
profundăintradisciplinar ăăoăbreȋ ăintreăăăvia ăăȋiăȋcoal .ăPrimaăăareăăunăcaracterăcomplex,ăunitarăȋiă
de o mare diversitate, perceperea ei realizându-seăglobal,ăînătimpăceălaăȋcoal ă,ărealitateaăăesteă
prezentat ă secven ial,ă deă c treă fiecareă disciplin ă cuă propriileă ă metode,ă înă vedereaă ă unuiă scopă (ă
narcisistă deă multeă ori)ă ,ă fiindă interpretat ă ȋiă analizateă dină perspectivaă sa,ă exclusivă secven ială ȋiă
izolată deă celelalteă fapte.ă ă Via aă ridic ă problemeă careă ceră ă rezolv riă prină abord riă diverseă ȋiă
cumulate.ăăPredareaăintradisciplinar ăăofer ăăsolu iiăjuxtapuse,ănecorelateăîntreăele.ăEsteăevidentăc ă
nuă seă poateă renun aă laă predareaă disciplineloră (interdisciplinaritateă ă implic ă existen aă
disciplinelor),ădarăȋcoalaăătrebuieăs ăăofereăȋiăăperspectivaăălumiiăcaătot,ăînăcareăfiecareăelevăs -ȋiă
g seasc ăloculăcaăindivid,ăȋiăcaăcet ean.ăăA quoi bon ?ăesteăîntrebareaăăceăseăafl ătotămaiădesăpeă
buzeleăăelevilorăȋiăăaleăp rin ilor.ăComunicareaăîntreădisciplineăesteăabsent ăsauăaproapeăabsent ,ă
eleviiănuăreuȋescăs ătransfereăăcunoȋtin eleădobânditeălaăoădisciplin ălaăalteleăsauăs ăleăfoloseasc ăă
pentruărezolvareaăunorăsitua iiărealeădeăvia .ăă
Profesorulănuăpoateăăoperaămodific riălaănivelulătipuluiădeăcurriculum,ădarăăareălibertateaă
de a utilizaămetodeăăprinăcareăs ăvizezeăformareaăăcompeten elorăătransversale,ăceeaăceăimplic ăoă
abordareăinterdisciplinar .ă Oăastfelădeămetod ăesteăceaăaăproiectuluiăinterdisciplinar.ă La clasele

270
Curriculumul – Perspective, conexiuni, experiențe

deăstepăbyăstepăăseăreg se teăs pt mânalăînăactivit ileăorganizate pe centre. Utilizat ăăîndeosebiă


caămetod ădeăevaluareăprinăăcaracterulăs uădeăprodus,ăăproiectulăăesteăînăacelaȋiătimpăȋiăăunăproces,ă
oămanier ădeăînv areăȋiădeăpredare.
Pornindădeălaărealitateaăc ămul iăăeleviănuăsuntăcapabiliăăs ătransfereăcunoȋtin eleădeălaăoă
disciplin ălaăalta,ăăămanifestândăăoăacut ălips ădeăinteresăȋiăădemobilizare,ăăamăpropusălaăclasaăaă
VII-aă ună proiectă interdisciplinară ă înă speran aă c ă seă voră ă mobilizaă ȋi,ă ă implicită ,ă prină ă implicareă
conȋtient ăăăăvorădezvoltaăăăunăăcomportamentăăăăautonomăăînăactulăînv rii.
Proiectul a evaluat elevul dintr-oătripl ăperspectiv ;ăcaăindivid,ăindependentădeăgrupă(prină
calitateaăăfiec reiăsarciniăăasumate,ăfiec ruiăăsubprodus),ăcaămembruăalăgrupuluiă(ăprinăăăcalitateaă
comportamentuluiă ȋiă atitudinileă manifestateă înă cadrulă procesului)ă ă ȋiă caă grupă (ă prină evaluareaă
proiectului ca produs).
Aceast ăăămetod ăăîlăăapropieăăpeăelevăădeăȋcoala,ădeoareceăăfaceătransparentăăăăfaptulăc ă
prinăcooperareaădisciplinelorăseăajungeălaăoăpercepereăȋiăîn elegereăămaiăclar ăăȋiămaiăăprofund ăaă
diverseloră ă aspecteă aleă realit ii.ă Multeă concepte,ă studiateă ă ă ă pân ă atunciă ă independentă unulă deă
cel laltăăscotăînăeviden ăcomplexitateaăărela iilorăȋiăinterac iunileădinăvia aăreal .ăăă
Proiectul a fost aplicat la clasa a VII-a,ălaăoăăclas ărecunoscut ăpentruălipsaădeămobilizareăăînăactulă
înv rii.ăTemaăpropus ă« C l toriăstr iniăprinăTârgoviȋte » valorific ăăofertaădeăăcunoaȋtereăaă
trei arii curriculare :ăăălimb ăȋiăcomunicare,ăomăȋiăsocietateăăȋiăarte.ăPrinăăintermediul
disciplinelor :ăălimbaăroman ,ăăgeografie,ăăăistorie,ăeduca ieăcivic ,ăreligieăăăăeduca ieămuzical ,ă
desen,ăproiectulăȋi-aăpropusăs -iăfac ăpeăeleviăăs ăreflecteze,ădac ănuăs ăr spund ,ăălaăurm toareleă
întreb ri cheie :
Ceăneăleag ădeăăal ii ? Ce ne desparte ?ăăCumăneăajut ălimbajulăs ăîn elegemălumeaăşiăs ă
exprim măceăsim im ?ăăCeăleg turiăseăpotăstabiliăintreăcontinente ?

Ceăăinfluen ăauăevenimenteleăistorice,ătemporaleăasupraăprezentului ?

Deȋiăaăvehiculatăcunoȋtin eăapar inândăacestorădiscipline,ăproiectulăȋi-a propus in primul


rândă formareaă ȋiă dezvoltareaă unoră deprinderiă ȋiă ăatitudiniă ă corespunz toareă ă ă unuiă ă num ră câtă
maiămareădeăcompeten eăăcheie.ăăFiindăcoordonatăȋiăpropusădeăunăprofesorădeălimbaăromân ,ăăaă
urm rită interconectareaă ă competen eiă deă ă comunicareă înă limbaă matern ă cuă celelalteă ă tipuriă deă
competen e.
Peă durataă aă ă 5ă s pt mâni,ă înă cadrulă oreloră deă curs,ă aă oreloră desf ȋurateă laă CDIă sauă
independent,ă eleviiă auă fostă puȋiă înă situa iaă ă deă aă ă c utaă ȋiă ă ă selectaă ,ă prelucraă informa ii/ăă

271
Curriculumul – Perspective, conexiuni, experiențe

materialeăădinăsurseătradi ionaleă(ăcompeten aădeăcomunicareăînălimbaămatern )ăăpeăInternetă(ă


competen eă digitale).ă Activitateaă ă desf ȋurându-seă înă grup,ă eleviiă auă fostă puȋiă înă situa iaă deă aăăă
înv aăăs ănegociezeăȋiăs ăiaădecizii,ăs -ȋiăorganizeze,ăplanificeăpropriaăînv areăă(ăcompeten aăaă
înv aăs ăînve i).ăPrinăuneleădintreătemeleăpropuse,ăasumareaăuneiăidentit iăfictive,ădarăposibile,ăă
li s-aăcerutăăs ăseăgândeasc ăȋiăs ăculeag ăinforma iiăreferitoareălaăprofesiiădiferiteă( competen aă
de antreprenoriat). Deăasemenea,ăauăfostănevoi iăăs ăcauteăȋiăăs ăinterpretezeădateăȋtiin ifice,ăs ăă
manifesteă interesă pentruă progresulă ȋtiin ifică ȋiă ă tehnologică ă (competen eă deă baz ă înă ȋtiin eă ȋiă
tehnologii).ă Interpretareaă h r iloră geografice,ă aă scaleiă laă careă aă fostă ă realizat ,ă precumă ȋiă
efectuarea unor calcule de baza privind durata drumului, ora de sosire , de plecare, timpul
presupusădeăescal ,ăăăsolicit ăȋiădezvolt ăcompeten eămatematice.
Prinăăăabordareaăempatic ăăaăipostazeiădeăpersonajăăapar inândăăalteiăculturiădecât cea
matern ,ă ă prină ă valorizareaă ă diferen eloră culturaleă ȋiă maiă alesă prină exersareaă ă comunic riiă
pozitive interpersonale s-aăurm rităăformareaăcompeten elorăsocialeăȋiăcivice.ăăExerci iileădeăă
conȋtientizareă ȋiă ă apreciereă aă ă moȋteniriiă culturaleă localeă ȋiă universaleă conducă laă formareaăăă
competen eiădeăăsensibilizareăȋiăăexprimareăăcultural .
Vom prezenta mai jos, pe scurt, structura proiectului.
IăăStabilireaăămodalit ii,ătehniciiădeărealizareă(schimbădeăscrisori,ămemorii,ăjurnal)ăStabilireaăȋiă
asumareaăuneiăăidentit iăăetnice,ăăreligioaseăetc.,ămaiăîntâiăindividualăȋiăapoiăăînăgrupăă(carteaădeă
identitate).ăIIăPrezentareaătraseuluiăădeălaăpunctulădeăplecareălaăcelădeăsosire.ăăAȋtept rileălegateă
deăloculă int ;ăceăinforma iiăȋiădinăceăsurseăleăde ine;ăoraȋe,ăărelief,ăăclim ,ăămijlocădeătransportă
utilizatăăpentruăaăajungeăînă Romania,ăînă Târgoviȋte:ăScurteăăconsidera iiă ăistoriceăreferitoareălaă
spa iulă ă descris.ă Seă voră aveaă înă vedereă respectareaă ă obiectiveloră fiec reiă discipline,ă bog iaă
detaliilor, corectitudineaăăȋtiin ific ,ăăintroducereaăunorăăelementeădeăcultur ăăprinăădiverseătehniciă
(ăinserareaăunorădialoguriăcuăăalteăpersoane,ăbuletineădeăȋtiri,ărefeririălaămuzic ,ăfilme,ăfragmenteă
din Mersul trenurilor etc. Inserarea unor comentarii subiective referitoareălaăaspecteăculturalăȋiă
istoriceăăspecificeă riiăalese,ăcaăȋiăTârgoviȋtei,ăRomâniei.ăAnexe:ăăh r i,ăimagini,ăfotografiiăetc.ă
IIIăăSosireaălaăTârgoviȋteăă
Detaliiă :ă Mijloaceă deă transportă folosite;ă ă privireă deă ă ansambluă asupraă oraȋului;ă ă descrierea
geografic ,ă ă ă tipulă deă turismă peă care-lă ofer ;ă descriereaă înă detaliuă aă ă unuiă obiectivă culturală –
religios;ăintroducereaăunorăelementeădeăcultur ăspecific ăzonei,ăconsidera iiăăistoriceăreferitoareă
laăspa iulăădescris,ăînăcontextualăălargăalăăTârgoviȋteiăȋiăală rii.ă

272
Curriculumul – Perspective, conexiuni, experiențe

Anexe:ăăfotografii,ăădesene,ăh r i,ăgraficeăsauătabele.ăă
IVăăSfârȋitulăc l toriei:ăăImpresii.ăăExprim riădeăopinie.ăUtilizareaăsurselorăistoriceăpentruă
sus inereaăunuiăpunctădeăvedere

Dinăperspectivaăprofesoruluiădeăromân ,ăproiectulădemonstreaz ăc ăămanevrareaăoric ruiăă


tipădeăălimbajăăăst ălaăbazaăăorganiz riiădiscursiveăaăideilorăȋtiin ifice,ăănuădoarăălaăconstituireaăunoră
coduriăsauăconven iiăliterare.
Bibliografie

Cursul on/line Competenţe cheie, InstitutulădeăȊtiin eăaleăEduca ieiă- CentrulădeăÎnv areăOnline,ă2010

273
Curriculumul – Perspective, conexiuni, experiențe

Capitolul III

ROLUL )NST)TUȚ))LOR DE FORMARE


CONT)NUĂ Ș) )N)Ț)ALĂ ÎN AS)GURAREA
APL)CĂR)) EF)C)ENTE A NOULU) CURR)CULUM

III

274
Curriculumul – Perspective, conexiuni, experiențe

_ Remodelarea strategiilor de predare – înv areăaăcurriculumuluiă inândăcontădeă


nevoile de dezvoltare a educabilului

Înv toră:ăIorgaăAnaă– Maria

coalaăGimnazial ăCorn elu,ăDâmbovi a

Strategiaă esteă definit ,ă înă sensă larg,ă ă caă oă modalitateă deă desf urareă iă ameliorareă a
ac iunilorăîntreprinseăînăvedereaăatingeriiăunuiăscop.
Strategiileă didacticeă reprezint ă ună grupă deă dou ă sauă maiă multeă metodeă ȋiă procedee,ă
mijloaceădeăînv mântăă iăformeădeăorganizare,ăintegrateăîntr-oăstructur ăopera ional ,ăangajat ă
la nivelulăactivit iiădeăpredareă– înv areă- evaluareă,ăpentruărealizareaăcompeten elorăpedagogiceă
generale,ăspecificeăȋiăconcreteăaleăacesteia,ălaăparametriiădeăcalitateăsuperioar .
Elevulăseătransform ădinăobiectă năsubiectăalăînv rii.ăAsupraăluiăseăconcentreaz ătoat ă
aten iaă profesorului.ă Pentruă caă predareaă iă înv areaă s ă poat ă fiă eficient ,ă esteă necesară caă
înv torulăs ăaccesibilizezeăcon inutulăceăurmeaz ăaăfiătransmis.ăDeăasemenea,ăacestaătrebuieăs ă
aleag ,ăs ăcombineă iăs ăorganizezeădiverseămetode,ăprocedeeă iămijloaceădeăînv mântăpentruăaă
atinge obiectivele propuse.
Nouaăprogram ă colar ăaăclaselorăprimare,ăpentruătoateădisciplinele,ăurm re teăformareaă
competen elorălaăelevi.ăActivit ileă colareăseăaxeaz ăpeăformareaă iăconsolidareaăunorăabilit i,ă
atitudiniă iă cuno tin e,ă pentruă caă educabilulă s ă reu easc ă s ă rezolveă problemeă generale,careă seăă
ivescăînăvia aădeăziăcuăzi.ăAstfel,ărolulăprofesoruluiăesteăacelaădeăa-lăpreg tiăpentruăvia .
Din propria experien ă laă catedr ,ă amă observată faptulă c ă metodeleă iă mijloaceleă deă
înv mântă tradi ionaleă sunt,ă uneori,ă ineficiente,ă acesteaă inhibândă eleviiă sauă nuă reu escă s ă leă
captezeă suficientă aten ia.ă Deă aceea,ă suntă deă preferat,ă înă activit ileă deă predareă – înv are,
strategiile didactice moderne.
inândăcontădeănevoileădeădezvoltareăaleăelevilor,ăcadrulădidacticătrebuieăs ăremodelezeă
strategiileădidactice.ăEsteănesemnificativăădac ăinforma iileătransmiseănuăauăfostăînsu iteădeăc treă
copii,ădinăcauz ăc ămetodeleă iămijloaceleădeăînv mântăutilizateănuăauăreu ităs -iăcaptezeă iăs -i
motiveze îndeajuns.

275
Curriculumul – Perspective, conexiuni, experiențe

Potă afirmaă faptulă c ă elevulă îlă înv ă peă ă profesoră modalitatea,ă mijloculă iă manieraă înă
careăs -iăpredeaădiverseăcon inuturiă colare.ăDeăaceea,ăesteăfoarteăimportantăcaăînv torulăăăăs - i
cunoasc ă foarteă bineă atâtă colectivulă deă copii,ă câtă iă dorin eleă iă capacit ileă loră intelectualeă iă
fizice.ă Elevul,ă laă aceast ă vȃrst ,ă areă diverseă nevoi,ă cȃtevaă dintreă acesteaă fiindă necesitateaă deă aă
comunica,ă deă aă interrela iona,ă ă deă aă colaboraă nă rezolvareaă unoră sarcini,ă deă a- i dezvolta
imagina ia,ăcreativitatea.ă
Înăajutorulăuneiălec iiădeăpredareă – înv areăeficienteăvinămetodeleăactiv-participative.
Acestea au în centrul procesului instructiv – educativ pe elev, oferindu-i posibilitatea de a
descoperiă singură ceeaă ceă trebuieă s ă înve eă ȋiă s ă participeă laă realizareaă lec iiloră diferiteloră
discipline.ăăAcesteămetodeăstimuleaz ăpoten ialulăcreativăalăelevului,ăîiăasigur ăindependen aădeă
miȋcareăȋiăîiăcreeaz ăunăaportădeăcurajăȋiăîncredereăînăa-ȋiăfolosiăpropriileăfor e,ăceeaăceăîȋiădoreȋteă
orice profesor implicat în actul didactic.
Exist ănumeroaseămetodeădeăînv mântăcareăauăunăpronun atăcaracterăactiv-participativ
folosite în practicaădidactic ălaădiferiteădisciplineădinăciclulăprimar.ă
Spreă exemplu,ă laă Comunicareă înă limbaă român ,ă înă cadrulă analizeiă unuiă textă audiat,ă laă
clasaă I,ă amă utilizată metodaă Exploziaă Stelar .ă Înă acestă caz,ă amă urmată toateă etapeleă specificeă
acesteia.ăA adar,ăamăafi atăoăsteaămare,ăînăcadrulăc reiaăeraăscrisătitlulătextuluiăstudiată iăautorul.ă
Apoi, am organizat colectivul de elevi în cinci grupe, solicitându-leă s - iă aleag ă liderul,ă dup ă
careă auă extrasă oă stea,ă peă careă eraă scris ă oă întrebare.ă Amă explicată copiiloră c ă voră trebuiă s ă
colaborezeăpentruăaăformulaăoăpropozi ieăinterogativ ăpeăbazaăpove tiiăaudiate.ăTotodat ,ăacestaă
trebuieă s ă înceap ă cuă întrebareaă scris ă peă stelu .ă ă Amă acordată câtevaă minuteă eleviloră pentruă aă
rezolva sarcina. La expirarea acestuia,ăliderulăcomunic ăîntrebarea,ăiarăcelelalteăgrupeăpotă oferiă
r spunsul.ă
Cubulă urm reȋteă ună algoritmă ceă vizeaz ă descrierea,ă compara ia,ă asocierea,ă analizarea,ă
aplicarea,ă argumentareaă atunciă cândă seă doreȋteă exploatareaă unuiă subiectă nou sau unul cunoscut
pentruăaăfiăîmbog ită cuă noiă cunoȋtin e.ăAceast ă metod ăpoateăfiăfolosit ă nă predareaădiverseloră
discipline. Spre exemplu, la Cunoa terea mediului, am aplicat-oă laă lec iaă careă vizaă ună con inută
despre plante. Am prezentat, elevilor, cubul i le-amăprecizatăc ,ăpeăfiecareăfa ăaăacestuia,ăesteă
scris ăcȃteăoăinstruc iune:ădescrie,ăcompar ,ăasociaz ,ăanalizeaz ,ăaplic ă iăargumenteaz .ăApoi,
amăanun atăfaptulăc ăvomădiscutaădespreăporumbă iăgrȃu.ăAmăorganizatăcolectivulădeăeleviă nă ase
grupe,ă amă precizată leaderulă fiec ruia,ă apoiă le-amă solicitată acestoraă s ă rostogoleasc ă respectivulă

276
Curriculumul – Perspective, conexiuni, experiențe

cub. Instruc iuneaă careă vaă picaă cuă fa aă nă sus,ă vaă fiă sarcinaă deă lucruă aă grupei.ă Acesteaă potă fiă :ă
descrieăplantaădeăgrȃu,ăcompleteaz ăunătabelăcuădeosebirileă i asem n rileădintreăporumbă iăgrȃu,ă
identific ă foloaseleă peă careă leă dauă oameniloră acesteă dou ă plante,ă precizeaz ă ceeaă ceă observiă nă
leg tur ă cuă fructulă grȃuluiă iă ală porumbului,ă deseneaz ă oă moar ,ă argumenteaz ă deă ceă oameniiă
cultiv ăcereale.Voiăpreciza,ăelevilor,ătimpulă năcareăvorătrebuiăs ăseă ncadrezeăpentruăaăoărezolva.ă
Dup ă finalizareaă sarcinilor,ă fiecareă grup ,ă vaă mp rt iă celorlal iă ceeaă ceă auă lucrat,ă apoiă voră fiă
afi ateălucr rile.
Aceast ă metod ă solicit gândirea elevului, acoper neajunsurile nv rii
individualizate, dezvolt abilit ile de comunicare, nu limiteaz exprimarea p rerilor sau a
punctelor de vedere individuale, l rge te viziunea asupra temei .
Metodaă mozaiculuiă esteă oă metod ă bazat ă peă nv areaă nă echip .ă Aceasta propune
organizareaă nv riiă prină predareaă con inutuluiă deă c treă ună coleg,ă careă devineă expertă ntr-un
aspectăalăproblemeiădeăstudiat.ăMetodaăpresupuneăurm toriiăpa i : stabilirea temei iă mp r ireaăeiă
nă patruă subteme,ă organizareaă colectivuluiă nă patruă echipe,ă constituireaă grupeloră deă exper iă i
studiereaă con inutului,ă ntoarcereaă fiec ruiă expertă laă grupaă ini ial ă iă prezentareaă informa iilor.ă
Aceast ămetod ăpoateăfiăaplicat ăcuău urin ălaădisciplinaăIstoriaăRomȃnilor,ăpeătemaă„Domnitoriiă
riiăRomȃne ti”.ăPentruăaăformaăceleăpatruăechipe,ăeleviiăvorăprimiăcȃteăunăcartona cuăoăcifr .ă
Cei care au aceea iă cifr ,ă seă voră grupa,ă formȃndă ,ă spreă exemplu,ă grupaă num rulă 1.ă Celeă patruă
echipeăvorăprimiăcȃteăunădomnitorăală riiăRomȃne ti: Vlad epe Mircea celăB trȃnă,ăBasarabăI,ă
Mihaiă Viteazul.ă Eleviiă aveaă caă sarcin ă s ă seă informezeă despreă respectivulă domnitor,ă avȃndă laă
dispozi ieădiverseămaterialeădistribuiteădeă nv tor.ăDup ăceăauăstudiatămaterialeleă i au realizat
un rezumat, ace tiaăseăvoră ntoarceălaăgrupeleăini ialeă i vor prezenta fiecare ceea ce a aflat despre
domnitorul pe care l-au studiat.
năcadrulăacesteiămetodeă,ăprofesorulăareărolulădeămediatorăalăactivit iiă iăvaătrebuiăs ă
monitorizeze ceea ce se transmite pentru a fi sigură deă corectitudineaă informa iilor.ă Metodaă
mozaiculuiăstimuleaz ă ncredereaă năsineăaăcopiilor,ăofer ăsentimentulădeăresponsabilitateăfa ădeă
ei iăfa ădeăcolegiiălor.ăActivitateaădesf urat ă năacestămodăcontribuieălaădezvoltareaăabilit iloră
de comunicare iă rela ionareă laă nivelulă grupuluiă – clas .ă Deă asemenea,ă dezvolt ă gȃndireaă
independent ,ăcritic ă logic .ă
Brainstorming – ulăsauăAsaltulădeăideiăareădreptăscopăemitereaăunuiănum răcȃtămareădeă
solu ii,ădeăidei,ăprivindămodulădeărezolvareăaăuneiăprobleme,ă năsperan aăc ,ăprinăcombinareaăloră

277
Curriculumul – Perspective, conexiuni, experiențe

seă vaă ob ineă solu iaă optim .ă Aceast ă metod ă implic ă maiă multeă etape:ă prezentareaă temei,ă
solicitareaă exprim riiă ntr-ună modă cȃtă maiă rapid,ă nă frazeă scurteă i concrete a tuturor ideilor,
realizarea unei listecu toate ideile emise, discutarea acestora i gruparea lor pe categorii, analiza
critic ă iă evaluareaă ideiloră formulateă laă nivelulă ntregiiă clase,ă selectareaă ideiloră originaleă i,ă nă
final, prezentarea ideilor rezultate. Spre exemplu, la disciplina Matematic ă i Explorarea
Mediului,ă aceast ă metod ă amă utilizată – oă nă cadrulă lec ieiă „S n tateaă corpului”.ă Amă solicitată
elevilorăs ăseăgȃdeasc ălaăceeaăceăseărefer ăacestătitlu.ăDup ăceăeleviiă i-au exprimat punctele de
vedereăamăaranjatăinforma iile,ăob inȃnd,ăastfel,ăoădefini ieăpeă n elesulălor.ă
Aceast ămetod ăd ăfrâuăliberăimagina ieiăȋiăcreeaz ăcondi iiăpropiceăpentruăîncurajareaă
exprim riiălibere.ăProfesorulăintervineădoarăprinăîncuraj riăȋiăemitereaănotelorălaăsfârȋitulălec iei.ă
De asemenea,ătoateăideileăemiseădeăeleviătrebuieăs ăfieăacceptate.ăCriticaăesteăexclus ădinăacestă
fluxădeăidei,ădeoareceăpoateăblocaăcreativitateaăcopiilor.ăTrebuieăs ăseăasigureăoălibertateămareădeă
gȃndireă iă oă stareă deă relaxare,ă careă s ă stimulezeă participan ii laă emitereaă cȃtă maiă multoră ideiă
proprii.
Folosirea metodelor activ-participative în procesul de predare-înv areăaătuturoră
disciplinelorămotiveaz ăăeleviiăs ăînve eăcuădragăînătimpulăorelorădeăcurs,ăs ăfieămaiăactiviăȋiăs ă
participe la provoc rileăoferiteădeăacestea,ăindividualăsauăpeăgrupe.ăAmăconstatatăăbucuriaăcuăcareă
seăorganizeaz ăeleviiăcândămetodeleăînăcauz ăsuntăfolosite,ădarăȋiăconcuren aădintreăeiăînăaă
r spundeăcâtămaiăbineăcuăputin .ăAmăobservatăastfel,ăaten iaăcrescut ă nătimpulăactivit ilorăȋiă
creȋtereaăperforman elorăȋcolareăînregistrateălaăto iăelevii.

Bibliografie:
Cerghit,ăI.,ăRadu,ăI.ăT.ă,ăPopescu,ăE.,ăVl sceanu,ăL.,ă Didactica – manual pentru clasa a X –a -
ṣcoli normale, 1995,ăEdituraădidactic ă iăpedagogic ,ăBucure ti, pg. 79 – 81. ;

Oprea, C., Strategii didactice interactive,ă2007,ăEdituraădidactic ă iăpedagogic , Bucure ti, pg.


38, 42, 43 .

278
Curriculumul – Perspective, conexiuni, experiențe

- Cunoaştereaăemo iilorăproprii-factor important în


ob inereaăsuccesuluiăşcolarăăăă

prof.înv.primar, Dinu Aurelia


LiceulăTeoretică„T.Vladimirescu”,

Dr g neȋti-Olt

S n tateaă emo ional ă esteă ună factoră predictivă pozitivă pentruă achizi iileă viitoare,ă pentruă
succeseleă colareă ,pentruă activit ileă practiceă careă aducă satisfac iiă iă ă favorizeaz ă formareaă iă
dezvoltareaă personalit iiă umane.ă In acest context, înă activitateaă didactic ă trebuieă s ă
în elegem rolulăextraordinarăpeăcareăîlăareăfolosireaăinteligent ăaăemo iilor.ă
Laăvârstaă colar ămic ăseăimpuneătratareaădiferen iat ăaăelevilorăprinărespectareaăemo iiloră iă
sentimentelorăfiec ruia,urm rindăcaăăfiecareăexperien ăătr it ăs ăăinfluen ezeăeficien aăăactivit iiă
deă înv are.ă Identificareaă iă în elegereaă propriiloră emo iiă iă sentimente,ă asumareaă lor,ă
con tientizareaănevoilorăemo ionaleăpropriiăconstituieăprimulăpasăspreăcunoa tereaă iăst pânireaă
de sine,spreăevaluareă iăautocontrol.ăDezvoltareaăunorăabilit iăsocialeă iăemo ionaleăconduceălaăoă
bun ă func ionareă aă elevuluiă ,laă rezolvareaă unoră problemeă deă comportament,ă aă problemeloră deă
înv areă iăaăcre teriiăîncrederiiăînăsineă
Tot mai mult seă accentueaz ă importan aă demersuriloră educa ionaleă ceă favorizeaz ă
personalizareaăpred riiăȋiăformareaăautonomieiăelevuluiă,deoarece înăperioadaăȋcolarit ii,ărela iaăă
careăseăformeaz ăîntreăprofesorăȋiă elevăinfluen eaz ăăînă mareăm sur ăefectulămunciiă educative,
l sândă ă urmeă adânciă înă via aă elevului. Experien eleă colaruluiă mică construiescă iă înt rescă
propriaă imagineă ,faptă careă influen eaz ă întreagaă personalitateă aă acestuia.ă Capacitateaă deă aă
recunoa teă iădeăaăfaceăfa ăemo iilorăconduceălaăsucces,laăperforman eăînămunc ă iăînărela iileă
interumane Dinăexperien aăproprieăamăînv atăc ătrebuieăs ăc ut măpermanentănoiăposibili iă,noiă
metodeă iăresurseădeăaăleădezvoltaăelevilorăcapacit iă,ăînăspecialăăinteligen aăemo ional ă,aceastaă
fiindă ceaă maiă valoroas ă achizi ieă peă careă seă potă bazaă . Toateă ac iunileă ȋiă sentimenteleă miculuiă

279
Curriculumul – Perspective, conexiuni, experiențe

colară suntă înă conformitateă cuă imagineaă peă careă oă areă despreă el,ă deă aceeaă cunoaȋtereaă deă sineă
mergeămân ăînămân ăcuăîncredereaăînăfor eleăproprii.
Rela iaă apropiat ă profesor-elev,ă cuă rezultateă vizibileă înă evolu iaă elevului,ă presupuneăă
cunoaȋtereaă ȋiă în elegereaă naturiiă copilului,ă ă aceastaă fiindă oă necesitateă pentruă realizareaă unuiă
înv mântă deă calitateă .ă Lucrulă înă echip ă bazată peă colaborareă iă peă exprimareaă opinieiă proprii,ăă
jocurileă ceă potă fiă inventateă chiară deă profesori,ă înă func ieă deă particularit ileă deă vârst ă aleă
colectivuluiă claseiă peă careă doreȋteă s -lă cunoasc ,abordareaă pred riiă integrateă ofer ă eleviloră
posibilitateaădeăaăseămanifestaăliber,f r ăre ineri,f r ăîncorset ri.ăÎn acest context am încercat ,în
cadrulă oreloră deă dezvoltareă personal ,ă prină metodeă interactiveă s ă dezvoltă comportamenteă
pozitive socio-emo ionale.ă Inteligen aă emo ional ă seă poateă înv a,ă astfelă încâtă prină detectareaă
propriilorăemo iiăeleviiăs ădevin ăcapabiliăs ăleăcontrolezeă iăs ăleăfoloseasc ăînămodăconstructiv.ă
Amăăpornităădeălaăcunoa tereaăemo iilorădeăbaz ă iăîn elegereaămoduluiăînăcareăacesteaăseăproduc.ă
Amăprezentatăelevilorăunăfilmule ăÎntors pe dos careădescriaăemo iileădeăbaz ă,ărolulăacestoraă i
reac iileăumaneăînădiverseăsitua ii.ăEleviiăauăfostăîmp r i iăpeăechipeă,fiecareăavândăcaăsubiectădeă
dezbatereăunăpersonajădinăfilmă(emo iile).ăActivitateaăăînăgrupăaăfavorizatăăcreareaăunorăsitua iiădeă
înv areăînăcareăeleviiăauăcolaborată,auăluatădecizii,ăauăînv atăăuniiădeălaăal iiăȋiăs-au ajutat unii pe
al ii.ă Prină interac iunileă ȋiă schimburileă socialeă impuseă deă acestă modă deă lucru,ă elevulă ă cap t ă
încredereă înă for eleă propriiă ,îȋiă îmbun t e teă performan eleă proprii,ă individualeă ,comparândă
reac ii,comportamente,opinii . Elevii mei s-auăidentificatăcuăpersonajeleăînăanumiteăsitua iiă iăauă
în elesăăc ăto iăsuntăsubăinfluen aăemo iilor,chiarădac ăacestălucruănuăseăobserv ăuneori.ă
timă c ăînă aceast ăperioad ă,ă copiiiă seă compar ăfrecventă cuăceiă dină jur ȋiă iauăînăconsiderareă
reac iileăacestoraălaăpropriileăcomportamenteă.ăGrijileăȋiătemerileăcopiilorăseăîndreapt ăăămaiămultă
spreămodulăînăcareăsuntăpercepu iădeăcolegi,ăincluzândăacceptareaădeăc treăceilal iăcopiiăȋiătemeriă
legateădeăperforman aăȋcolar .ă
În elegândă emo iaă caă peă oă manifestareă normal ă ,eleviiă auă devenită maiă degaja iă înă ac iunileă
proprii,f r ă aă maiă consideraă oă sl biciuneă faptulă c ă auă emo iiă atunciă cândă suntă solicita i.ă
Folosindu-m ăădeăjoculădeărolăamăini iatădialoguriăpentruăcaăeleviiăs dezvolte capacitatea de a
abordaăemo iileăpl cuteăsauănepl cuteăatunciăcândăleărecunoscă iădeăaăleăcontrola,ădeăaă tiăs ăseă
manifesteăînăsiguran ă.
Amă urm rită reac iileă eleviloră meiă iă laă celelalteă activit iă ,amintindu-le permanent de
personajele pe care tocmai le-amăcunoscută iăîncercândăs ătransform măemo iileănegativeă iăs ă

280
Curriculumul – Perspective, conexiuni, experiențe

abord măoăform ădeăautocontrolăemo ional.ăAmăfolosităăstrategiiăalternativeădeărezolvareăaăuneiă


problemeăă,ăcareăs ăîncurajezeăădescoperireaăprinăeforturiăpropriiădeăc treăcopiiăaăunorăsolu iiă iăs ă
urm reasc ăadaptareaăcon inutuluiăpredatălaănivelulădeăîn elegereălaăcareăseăafl ăcopilul.ă
Practicaăaădemonstratăc ăesteănevoieădeăabilit iăpracticeăpentruăgestionareaăemo iiloră iăc ăoă
inteligen emo ional dezvoltat ă constituieă ună bagajă enormă pentruă viitorulă personală iă
profesional al copilului.

Bibliografie:
 Bontaȋ,ăI.,ă(2007), Pedagogie. Tratat,ăEdituraăBICăALL,ăBucureȋti.
 Cristea, G., Psihologia educaţiei,ăEdituraăC.N.I.ăCORESI,ăBucureȋti.
 Dancsuly,A., (1972), Relaţia profesor-elev în perspectiva unei relaţii moderne. În:ă Educa ieă ȋiă
cotemporaneitate, Editura Dacia, Oradea.
 Faber A, Mazlish E., Comunicarea eficienta cu copiii, acasa si la scoala, Editura Curtea Veche,
Bucuresti, 2002
 Goleman D., Inteligența emoțional , Editura Curtea Veche, Bucuresti, 2001
 Maier, Monica, (2010), Dezvoltarea comportamentului metacognitiv,ă Edituraă Universit iiă deă
Nord, Baia Mare
 Roco M, Creativitateă iăinteligența emoțional , Polirom, Iasi, 2001

281
Curriculumul – Perspective, conexiuni, experiențe

- Încurajarea parcursurilorăindividualeădeăînv areăprinăactivit iădeăremediereă iă


dezvoltare/extindere

Dezvoltareă iăextindereămodulăprinăfirmaădeăexerci iu

Autor /Profesor : Iancu Florina Iulia , Colegiul Economic

Aurelian ,Slatina,Olt

Firmaă deă exerci iuă esteă oă metod ă inovativ ă deă înv are ceă vizeaz ă dezvoltareaă
aptitudinilorădeămunc ăpentruăeleviăînăvedereaăîmbun t iriiăadaptabilit iiăacestoraălaăcerin eleă
primuluiălocădeămunc ărelevant.
Firmaă deă exerci iuă esteă potrivit ă pentruă dobândirea,ă verificareaă iă aprofundareaă
cuno tin eloră comerciale, formareaă abilit ilor,ă aă capacit iloră personaleă iă aă moduriloră deă
comportamentă înă toateă domeniileă dină structurileă întreprinderii,ă deă laă referentă pân ă laă
întreprinz tor.
Conceptulă deă “firm ă deă exerci iu”ă ă creeaz ă tipulă deă întreprinz toră dinamic,ă capabilă s ă
dezvolteă ună nouă procesă deă produc ie,ă s ă aduc ă peă pia ă ună nouă produsă sauă serviciuă sauă s ă
descopereăoănou ăcaleădeădistribu ie.
Firmaă deă exerci iuă Sweetă landă S.R.L.

F.E.SWEET LAND S.R.L.

Adresa: str. Primaverii nr.5, Slatina, judetul Olt


Telefon/fax: 0249-432507
F.E.Sweet land S.R.L. esteă oă cofet rieă careă respectaă gustulă autentică ală dulciuriloră
preg titeă cuă pasiuneă ,dedica ieă siă aten ieă pentruă calitate,aă fostă înfiin at ă ină anulă 2012ă deă c tre
elevii clase a XI-a B.

282
Curriculumul – Perspective, conexiuni, experiențe

Codulă CAENă ală firmeiă deă exerci iuă esteă :ă 1082ă Fabricareaă produseloră dină cacaoă ,aă
ciocolateiă iăaăproduselorăzaharoase.
ViziuneŢ și misiuneŢ F.E.Sweet land S.R.L. are ca misiune principala promovarea si
dezvoltarea continua a standardelor de excelență în domeniul produselor de
pŢtiserie și Ţ dulciurilor.

Obiectivul F.E.Sweet land S.R.L este de a- iăconsolidaăpozi iaăpeăpia aăintern ,ădeăaăseă


extindeă iăădezvoltaăînămodăresponsabil,ăastfelăîncâtăclien iiăs ăfieăinăpermanen ămultumi i de
produsele oferite.
Firmaădeăexerci iuăaăparticipatălaădiverseăconcursuri c tig ndănumeroaseăpremii :
Locul I pentruăsec iunile:ă“Celămaiăatractivăstand”,ă”Celămaiăfrumosăcatalog”,“Celeămaiăbuneă
materialeăpromotionale”ă,ăs.a.m.d.
Impactul asupra elevilor :
 Elevii si-auă dezvoltată spiritulă antreprenorială prină realizareaă ă activit iloră specificeă uneiă firmeă
reale;
 Eleviiăauăsimulatăopera iunileăȋiăproceseleăeconomiceăspecificeămediuluiărealădeăafaceri;
 Elevii si-auăperfec ionatălimbajulădeăafaceri;
 Elevii si-auădezvoltatăăcompeten eăȋiăatitudiniănecesareăunuiăîntreprinz torădinamic:ăcreativitate,ă
gândireă critic ,ă rezolvareaă deă probleme,ă luareă deă decizii,ă asumareaă responsabilit ii,ă lucrulă înă
echip ,ă ini iativ ,ă perseveren ,ă auto-organizareă ȋiă auto-evaluare a resurselor individuale,
flexibilitate .
 Profesoriiăauăfacilitatătrecereaădeălaăȋcoal ălaăvia aăactiv ;

În concluzie impactul firmei de exercitiu asupra generatiilor de elevi a fost :


 creȋtereaăgraduluiădeăinser ieăpeăpia aămunciiăaăabsolven ilor;
 reducereaăperioadeiădeăacomodareălaăloculădeămunc ;
 maiăbun ăadaptabilitateălaăschimbareaăloculuiădeămunc ;
 flexibilitate;
 asumareaăini iativeiăȋiăaăriscului.
: Sursa :www.roct.ro

283
Curriculumul – Perspective, conexiuni, experiențe

Inovaţiile tehnologice-o oportunitate pentru un nou tip de educaţie

PROF.ÎNV.PRIMAR – ZEBRENIUC CRISTINA

ŞCOALA G)MNAZ)ALĂ- PETRU MUŞAT

SIRET, JUD. SUCEAVA

Într-oă societateă aă c reiă evolu ieă tehnologic ă cunoaȋteă oă accelerareă puternic ,ă


informatizareaă sistemeloră educativeă reprezint ă unaă dină priorit ileă acestui început de secol,
ridicat ăinămulteă riălaărangădeăpolitic ăna ional .ăCopiiiăcareănuăauăaccesălaăunăcalculatorăȋiănuă
ȋtiuăs ălucrezeăcuăacestaăvorăfiămarginaliza iăînăsocietateaădeămâine.
Nuăesteădelocăuȋorăs ărevolu ioneziăeduca ia.ăÎnămediulăinstitu ionalăȋcolar,ăconservatoră
prină defini ie,ă schimb rileă auă locă treptat,ă dureaz ă ună timpă pân ă ceă inova iile,ă maiă alesă celeă
radicale,ăcumăsuntăcomputerele,ăs ăfieăasimilate.
Însuȋireaădeăc treăprofesoriăaăuneiănoiătehnologiiăesteăunăprocesăaflatăînăstadiuăincipient,
careătrebuieăsus inutăȋiăpromovatăpentruăc ăelăconstituieăpremiseăpentruăorganizareaăunuiădemersă
centrată peă elev.ă Principiulă deă baz ă aplicată înă implementareaă acestuiă programă esteă folosireaă
calculatoruluiă caă ună instrumentă complementar,ă ȋiă nuă alternativ.ă Acestă lucruă leă confer ă
profesoriloră componentaă deă “magie”ă necesaraă înă clas ă ȋiă posibilitateaă sporit ă ă deă aă transmiteă
experien eădinăvia aăelevuluiă,ădeăa-ȋiăpuneăamprentaăasupraădezvolt riiălui.ăRolulăînv mântuluiă
esteăs -Iăpreg teascaăpeăcopilăpentruăvia aăreala.
Maiăimportantădecâtăs ăleăfurniz măinforma iaăesteăs ăleăcre mădeprindereaădeăaăînv aăpeă
totă parcursulă vie ii,ă iară tehnologiileă informa ionaleă ȋiă comunica ionaleă suntă ună suportă esen ială
pentruă acestă lucru.ă Seă doreȋteă încurajareaă înv mântuluiă inovativă ȋiă stimulareaă creativit iiă
profesoriloră ȋiă elevilor,ă oferindă ună cadruă favorabilă pentruă derulareaă deă proiecte,ă sporindă astfelă
calitatea procesului educational.
Neă aȋtept mă caă tehnologiaă informa ional ă siă comunica ional ă (TIC)ă s ă îmbun t easc ă
predarea,ă s ă facilitezeă înv area,ă s ă neă ajuteă înă muncaă laă clas ă cuă categoriileă defavorizate,ă înă
specialăcuăeleviiăcuăcerin eăeducativeăspeciale,ăs ăuȋurezeăsarcinaăprofesorului,ăs ăfieăunăsuportăînă
reintegrareaăcopiilorăcuătulbur riădeăcomportament,ăs ăridiceăstandardulăȋcolii.ăFolosireaăeficient ă
aăcalculatoruluiăvaăpermiteăoăvarietateădeătehniciădeăpredareăcareăseăadapteaz ădiferitelorăstiluriădeă

284
Curriculumul – Perspective, conexiuni, experiențe

înv areăȋiăinteligen elorămultiple,ăr spunzândăastfelăcerin elorăelevului,ăsprijinindăȋiădezvoltândă


studiul individual.
Acesteă tehnologiiă aducă transparen ă înă actulă didactică ȋiă invit ă laă implicareaă activ ă aă
elevuluiăînădesf ȋurareaăacestuia.ăElevii,ăviitoriiăspecialiȋtiădinădiferiteădomenii,ăauăposibilitateaă
deăaădescoperiămaiăuȋorăcaleaăspreădezvoltareaăprofesional ăȋiăspreăcunoaȋtereă,ăatatădeănecesareă
într-oă societateă aflat ă înă continu ă competi ieă cuă celelalteă stateă europene;ă eiă voră aveaă maiă mareă
accesălaălocuriădeămunc ăînăcareăs ăseăsimt ăcuăadev ratăutiliăȋiăs ădeaădovadaădeplineiăimplic riă
în dezvoltareaăsocial .ăÎnăȋcoalaăromâneasc ăîȋiăg sescătotămaiădesăloculătehnologiileăinformatice;ă
mul iă dintreă eleviă beneficiaz ă ȋiă acas ă deă accesulă laă net,ă facilitatoră deă acumulareaă rapid ă aă
numeroaseă informa iiă peă careă leă potă folosiă laă oreă ȋiă înă activit ileă extraȋcolare.ă Peă parcurs,ă eiă
cap t ă deprindereaă deă aă utilizaă mijloaceleă deă informareă ȋiă comunicareă într-un mod constructiv,
recreativăȋiăcreativ,ădeăaăcomunicaăȋiădeăaăfaceăschimbădeăinforma iiăcuăpersoaneăcareăîmpartaȋescă
pasiuni comune. Folosirea tehnologiei informa iilorăȋiăcomunic riiăpermiteăcadrelorădidacticeăȋiă
elevilorăaccesălaăsuporturiătehnice,ăexerci iiăon-line(ăutileămaiăcuăseam ăînăcazulălimbilorăstr ine),ă
laă testeă deă evaluare,ă laă materialeă careă favorizeaz ă anumiteă demonstra iiă ȋiă simulareaă unoră
fenomene.
Aplicândălaăclas ,ăcuădiferiteăocazii,ămetodeăactiv-participativeăcareăutilizauăȋiămaterialeă
peăsuportăelectronic,ăamăconstatatăc ăeleviiăsuntămotiva iăs ădeprind ăȋiăs ăutilizezeăîntr-un grad
tot mai mare astfel de tehnologii, care le sunt utileă ȋiă înă via aă cotidian .ă Tehnologiileă deă
informareă ȋiă comunicareă ă faciliteaz ă nuă doară libertateaă deă exprimareă ciă ȋiă circula iaă liber ă aă
informa iei,ăăaăideilorăȋiăcunoȋtin elorăsauădiversitatea.ă
Oriceă cadruă didactică careă utilizeaz ă tehnologiileă deă informareă ȋiă comunicareă (TIC)ă
devine,ă pentruă eleviă ȋiă comunitateaă local ă dină careă faceă parte,ă consilieră siă manageră ,moderator,ă
ghidăȋiăsurs ădeăinformare.ăElăvaăfolosiăcuăresponsabilitateăînăactivitateaăsaăsofturileăpeăcareăleăareă
laădispozi ieăȋiăîiăvaăîndrumaăpeăeleviăs ăleăutilizezeăpentruăconstruc iaăactiv ăaăcunoȋtin elorăînă
contexteăsemnificativeăpentruăînv are.ăElevulăesteăastfelămotivatăs ămanifesteădeschidereăfa ădeă
nouă ȋiă s ă elimineă plictisealaă ȋiă rutina,ă s ă îȋiă dezvolteă fanteziaă ȋiă inventivitatea,ă s ă îȋiă cultiveă
reflexele,ăs ăfieăpusăînăsitua iaădeăaăluaărapidădeciziiăcareăîlăprivescăînămodădirect,ăs ăîȋiădezvolteă
gândireaălogic ăs -ȋiă formezeăoăapreciereăobiectiv ăaăproprieiă persoane;ă eleviiă suntă“înv a iăs ă
înve e”,ă pentruă c ă deprindă abilit iă pentruă aă primi,ă evalua,ă stoca,ă produce,ă prezentaă ȋiă schimbaă
informa ii,ăpentruăaăcomunicaăcuăpersoaneădinădiferiteăp r iăaleălumii.

285
Curriculumul – Perspective, conexiuni, experiențe

Computerulă esteă ună instrumentă pl cută ȋiă util,careă odat ă intrată înă clas ,ă devineă
indispensabil,ăunăprietenăală copiilor.ăAtrac ia spre computer este mai mare decat spre carte sau
caiet.ăLumeaăevolueaz ăȋiănoi,ăceiăcareăform măpersonalit i,ăsuntemădatoriăs ăneăadapt m.ăCopiiiă
“simt”ă calculatorul,ă ador ă s -lă foloseasc ,ă seă realizeaz ă oă leg turaă întreă eiă ȋiă acestă aparat,ă maiă
strâns decâtă oă dorimă noi,ă adul iiă ȋiă preaă puternic ă pentruă caă noiă s ă oă în elegemă deă multeă ori.ă
Bucuriaă deă aă înv a,ă pl cereaă deă aă descoperiă ȋiă deă aă seă amuza,ă nuă suntă oareă celeă maiă buneă
mijloaceădeăaăsuscitaădorin aădeăaăȋti?ăAȋtept mădeciă caăintroducereaăcalculatorului in orele de
cursăs ăaib ăunăprofundăimpactăasupraăelevilor,ăăs ăleătrezeasc ăcuriozitatea,ăs -iăfac ăsaăvin ăcuă
pl cereălaăȋcoal ,ăacestălucruăcontribuindălaădezvoltareaăuneiăatitudiniăpozitiveăfa ădeăînv are.ă
Copiiiăsuntăatraȋiădeămagiaăjocurilorăînăre ea,ădeănavigareaăpeăinternet,ădeăcomunicareaăon-line.
Profesoriiăsuntăchema iăs ăfac ăfa ăprovoc rilorănoilorăgenera iiăȋiăs ăseăadaptezeăritmuluiă
loră deă c ut toriă siă descoperitori.ă Nuă ară fiă maiă simpluă pentruă noi,ă p rin iiă ȋiă educatorii,ă s ă neă
împrietenimăcuăordinatorulădecatăs ăni-lăfacemăduȋman?ăCredăc ănuăarătrebuiăs ăneăfieăfric ăs ăîlă
folosim.ă Utilizată frecvent,ă calculatorulă neă poateă uȋuraă munca.ă Profesorulă scap ă deă sarcinileă deă
rutin ă ȋiă poateă preluaă alteă sarciniă ca,ă deă exemplu,ă oă maiă bun ă preg tireă aă procesuluiă deă
înv mânt,ă înă calitateă deă maiă bună animator,ă diagnosticiană siă psihopedagog,ă consilier,ă monitor,ă
mediator,ăînso itor,ăȋiăîndrum torăalăelevuluiăînăprocesulădeăînv areăalăacestuia,ăcareăesteădinăceă
înăceămaiăautonomăȋiămaiăindividualizat.
Metodele de predare-înv areă nuă suntă cuă nimică deteriorateă prină folosireaă tehnologieiă
informatice.ăCalculatorulăpermiteăvizualizareaăsitua iilorăimediate,ăsimulareaădeăproceseăînătimpă
real,ămaiămult ăflexibilitate,ăfaciliteaz ămuncaăînăechip ăȋiăînv areaăprinăcooperare.ăDup ăȋcoala,ă
calculatorulă poateă fiă extremă deă utilă pentruă completareaă temelor,ă dară ȋiă pentruă “supravegherea”ă
ȋcolarilor,ădac ăprogrameleăinstalateăoăpermit,ăprinăactivita iăeducativeăvariate.ăNuătrebuieăuitat ă
eficientizareaă activit ii în toate domeniile existente într-oă institu ieă ȋcolar :ă stocareaă deă date,ă
contabilitate,ăadministra ie,ăcomunicareaăcuăp rin ii,ăcuăinspectorateleăȋcolare.ăDup ăp rereaămea,ă
întrebarea care se pune nu este -“eăpozitiv ăsauănegativ ăinfluen aăcalculatorului în procesul de
înv mânt?”ciă “cumă putemă folosiă maiă bineă tehnologiaă informa ional ă înă scopulă creȋteriiă
performan elorăȋcolare?”.
Avândă certitudineaă c ă tehnologiileă informa ieiă ȋiă comunic riiă reprezint ă oă oportunitateă
pentruăunănouătipădeăeduca ie,ăesteănecesarăs ădezvolt măunănouămodădeăgândireăȋiăcomportamentă
careăneăvaăpermiteăs ăfacemăfa ăoric reiănoiăcerin e.ă

286
Curriculumul – Perspective, conexiuni, experiențe

Înv areaăexperien ial ă– solu ieălaăcerereaădeăremodelareăaăstrategiilorădeăpredareă


–înv areăaăcurriculumului

Liliana-Daniela CHIVULESCU,ă coalaăgimnazial ănr.ă2ăPiciorădeăMunte,ăDâmbovi a

IoanaăR doi,ă coalaăgimnazial ă„ erbanăCioculescu”,ăG e ti,ăDâmbovi a

coalaă esteă aceea iă pentruă to i.ă Programaă colar ă esteă aceea iă pentruă to i.ă Nevoiaă deă
înv areăeăîns ădiferit ădeălaăoăpersoan ălaăalta.ăLaăfelă iămotiva iaăînv rii.ăAcela iălucruăpoateă
fiăspusă iădespreăcompeten eleăfiec ruiaădintreănoi,ădespreăputereaădeăaăasimilaăinforma ii,ădeăa- i
dezvoltaăabilit iă iădeprinderi,ădeăaăluaăatitudineăînădiverseăîmprejur ri.ă
Oriceăană colar pentruăelevăesteăunăanăînăcareăasimileaz ăenormădeămult ăinforma ieădină
mers,ă lucruăcareăpoateăprindeăbine,ădară careăesteăobositor.ăăPresiuneaăizvorât ădină nesiguran aă
creat ăădeăexperien eăsuperficialeă iădinăasumareaăunorăriscuriăcontinueăpentruăc ăliăseăcereăs ă
pun ă înă practic ă ceeaă ceă abiaă înva ă esteă obositoareă iă aduceă cuă sineă sc dereaă încrederiiă înă
propriileăfor eă.ăcumăarăfiădac ,ăimediatăceăaiăînv atăs ăconduciăoăma in ,ăvaătrebuiăs ăparticipiă
laă oă curs ă deă Formulaă 1?ă Eă adev rat,ă aiă urm rită campionatele de Formula 1 la televizor, dar
acumă e tiă celă careă vaă conduceă monopostulă !ă Seam n ă acestă exempluă cuă multeă dintreă
experien eleăelevilorăno tri?ăSuntăei,ădeămulteăori,ă“spectatori”ălaădesf urareaălec ieiăpropus ădeă
profesor? Apoi, cu ajutorul teoriei deăpeăcaietulădeăclas ătrebuieăs ărezolveătemeăpentruăacas ăoriă
cerin eleăunorătesteădeăevaluare.ă
Conformărecomand riiăParlamentuluiă iăaăConsiliuluiăEuropeană– Key Competences for
LifelongăLearningă2006/962/CE,ăcompeten aădeă aăînv țaăs ăînveți reprezint ăabilitateaădeăaăseă
implicaă iă aă perseveraă înă înv are,ă deă aă organizaă propriaă înv are,ă con tientizândă procesulă iă
nevoileăindividualeădeăînv are,ădep indăobstacoleleăcareăpotăap rea,ăgestionândăeficientătimpulă
iăinforma ia,ăaplicândăcuno tin eleă iăcapacit ileăîntr-oădiversitateădeăcontexte:ăacas ,ălaă coal ,ă
înăgrupurileădinăcareăfacăparte,ăînăpropriaăformareăprofesional ,ălaăloculădeămunc …ăFormareaă iă
manifestareaă acesteiă competen eă seă bazeaz ă peă motiva ieă iă peă încredere.ă Înă contextuală

287
Curriculumul – Perspective, conexiuni, experiențe

educational i socio-profesională actuală devineă dină ceă înă ceă maiă dificilă s ă identificiă factoriiă
motiva ionaliă iăs ăstimuleziămotiva iaăpentruăînv are.ă
Unaădintreăîntreb rileălaăcareănuăamăprimităunăr spunsăniciăacum,ălaăcareănuă tiuăînc ăs ă
dauăunăr spunsălaărândul meu,ăsun ăa a:ă„La ce-miăfolose te?”. Odat ăcuălipsaăr spunsuluiă(sauă
cuă ună r spunsă neconving tor)ă laă aceast ă întrebare,ă apară frustr rile:ă deă ceă s ă scriuă oă pagin ă
întreag ă deă liniu e/ă ba tona e/ă literaă “a”ă deă mân ….?ă „La ce-miă folose te?”;ă deă ceă s ă rezolv
problemeăînăcareăunăporumbelăzboar ădeasupraă unuiătrenăcareăpleac ădinăora ulăAă iăs ăafluă
cândăseăîntâlne teăfiecareăcuăunăaltătrenăcareăpleac ădinăora ulăB?ă„La ce-miăfolose te?”;ă;ădeă
ceăs ămemorezăcazurileăsubstantivului,ătimpurileăverbului,ătipurileădeăpronume,ă….ăcândăa ăaveaă
nevoieădoarăs ăleăfolosescăcorectă înă vorbită iăscris?ă „La ce-miăfolose te?”;ădeăceăs ămemoreză
anii între care s-auădesf uratădiverseăr zboaie,ătabelulăluiăMendeleev,ănumeleătuturorămunțiloră
deă peă planet …ă „La ce-miă folose te?”. Euă amă nevoieă doară s ă tiuă undeă iă cumă s ă caută
informațiaăatunciăcândăamănevoieădeăea! Amăputeaăvorbiămultădespreărostulă iărolulăăno iuniloră
înv ateă înă coal ,ă despreă volumulă loră totală raportată laă volumulă celoră peă careă leă iă utiliz mă înă
via aăpersonal ăsauăprofesional .ă
Înv areaăexperien ial ăpoateăfiăunăr spunsă iăoăsolu ieălaăcerereaădeăremodelareăaăstrategiiloră
de predare –înv areă aă curriculumului,ă inândă contă deă nevoileă deă dezvoltareă aleă educabilului.ă
Metodologiaă înv riiă experien ialeă presupuneă parcurgerea unor etape, toate obligatoriu de
parcurs:
 Experien aăconcret
 Observa iiă iăreflec iiăasupraăexperien eiăconcrete
 Interpretareaă iăgeneralizarea;ăformareaăunorăconcepteăabstracteăbazateăpeăobserva ieă iăreflec ie
 Aplicareaă iătransferul;ătestarea noilor concepte
Celeăpatruăetapeăsuntăesen aăuneiăspiraleădeăînv are;ăacestămodelăalăînv riiăexperien ialeă
esteăelaboratădeăDavidăKolbă(1984)ă iăesteăaplicatălaănoiăînă ar ămaiăalesăădeăorganiza iileăcareă
folosescămetodeăaleăeduca ieiănonformale.ăAstfelăseăexplic ăsuccesulăprogramelorăeduca ionaleă
initiateădeăFunda iaă“Noiăorizonturiă”,ă“Verticalăadventure”,ă“OutwardăBoundăRomânia”ă .a.
Oăactivitateălaăclas ădevineăexperien ial ădac :
1. eleviiătr iescăoăexperien ă
2. eleviiăreflecteaz ăasupraăexperien ei tr ite,ătransformând-oăînăcunoȋtin eăutile.ă

288
Curriculumul – Perspective, conexiuni, experiențe

Deă ceă înv areă experien ial ă laă oreleă deă curs?ă 1ă .ă îiă stimuleaz ă peă educabiliă s ă seă implice,ă
pentruăc ăareăelementeădeăprovocareăȋi/sauădistrac ie,ădeci,ăprinăimplicareăseăproduceăînv area;ă
2. permite asumarea riscurilor,ădeciăreduceăteamaădeăeroare,ăeȋec,ăevaluare;ă3.ăpermiteătransferulă
cunoȋtin elorăînăȋiădinăȋcoal ,ăînăvia ăȋiăinvers.ă
Înv areaăexperien ial ăseăpoateăface,ălaăoriceăvârst ,ăprinăjocă iăpoveste.ăJoculă iăpovesteaăauă
cele trei caracteristici prezentateămaiăsus.ăăCândăeramăcopiiăneăpl ceaăs ăneăjuc m.ă iăacum,ăcaă
adul iă neă juc mă uneori,ă neă l s mă provoca iă deă jocă iă deă joac .ă ă Cândă eramă copiiă neă pl ceauă
pove tile.ă iăacum,ăadul iăfiind,ădevenimăaten iăcândăcinevaăneăspune:ă”S - i povestesc ce mi s-a
întâmplat.”
Iat ăunăjocădescrisăînătermeniiăînv riiăexperien iale:
Titlulăjocului:ăIntr ăînăritmulămeuă!ă
Tipul jocului Joc de auto- iăinter-cunoa tere
Tematici acoperite Coeziunea grupului
Valori promovate Spirită ludic,ă încurajareaă grupuluiă s duc ă sarcinileă laă
bunăsfâr it
Nivelă deă dificultateă (uşor,ă mediu,ă U oră
greu)
Dimensiunea grupului 6 – 20ăparticipan i
Timp necesar aproximativă oă or ,ă înă func ieă deă num rulă
participan ilor
Materiale necesare Perni eăsauăscaune
Obiectivele jocului (din perspectiva -îmbun t ireaăpercep ieiădeăsine
cunoştin elor,ă abilit ilor,ă -stimulareaăascult riiăactiveăaăceluilalt
atitudinilor) -favorizareaăexprim riiăritmice,ăprinăpercu ie
corporal

Regulile jocului -se trece la un alt ritm doar când grupul este la unison
în ritmul curent
-joculăseăîncheieăcândăparticipan iiăhot r sc
Etapaădeăpreg tire -scaunele/ăperni eleăsuntăa ezateăînăcerc

289
Curriculumul – Perspective, conexiuni, experiențe

Descrierea jocului Facilitatorulăîiăinvit ăpeăparticipan iăs ăseăa ezeăjos/


pe scaune, comod, în cerc.
Propune unui participantăs ăî iăreprezinteăstareaă
sufleteasc ăaămomentuluiăfolosindăpercu iaăcorporal
(b t iă dină palme,ă sauă cuă palmeleă peă genunchi,ă
podea…)ă printr-oă secven ă repetabil .ă Rândă peă rând,ă
ceilal iă
Participan iăvorăintraăînăaceea iăcaden ,ăîncercândăs ă
fie la unison cu protagonistul.
Se va repeta pentru fiecare component al grupului.
Întreb riădeădebriefingăşiăevaluare Întreb riădeăobserva ie:ă
-Ceăa iăavutădeăf cut?
-A iăreu it?ăDac ăda,ăceăaăf cutăs ăreu i i?ăDac ănu,ăceă
v-aăf cutăsarcinaădificil ?
-Cum v-a iăsim ităînătimpulăjocului?ă
-Ce v-aăpl cut?
-Ce nu v-aăpl cut?
Întreb riădeăinterpretare:
-Ceăaiăînv atădinăaceast ăexperien ?ă
- iăs-aăîntâmplatăcevaăasem n tor?ă(poveste te)
-Ceă asem n riă pute iă g siă întreă elementeleă jocului,ă
modul vostru de reac ieă iăsitua iiărealeădinăvia aădeăziă
cu zi?
-Esteăcevaănouăceăaiădescoperităînăleg tur ăcuătine/ăcuă
ceilal i?
Întreb riădeăaplica ie:
-Cumă veiă puteaăaplicaăceeaă ceăaiă înv ată înă acestă jocă
înăvia aădeăziăcuăzi?ă
-Ceă creziă c ă î iă vaă fiă celă maiă dificilă când vei folosi
ceeaăceăaiăînv atăazi?
-Ceă veiă faceă diferită comparativă cuă ceă aiă f cută pân ă

290
Curriculumul – Perspective, conexiuni, experiențe

acum?
Sugestii pentru follow-up Observareaăcomportamentuluiă iăatitudiniiăcopiilorăînă
situa iiă înă careă eă nevoieă caă membriiă grupuluiă s ă seă
sincronizeze.
Recomand riăpentruăfacilitatori Îndruma iă participan iiă laă grupă s ă asculteă cuă aten ieă
ritmulă fiec ruia,ă s ă exersezeă ritmulă laă nivelă mental,ă
apoiăs ăintreăînăac iune.ă
Referin eă Organiza iaăNa ional ă“Cerceta iiăRomâniei”,ă
Manualulă“100ădeăideiădeăeduca ieănonformal ”

Bibliografie:

1. Borbe,ă Laura;ă Butyka,ă Maria;ă Pog cean,ă Sorana,ă Suportă deă curs.ă Arhitecțiiă educațieiă –
Strategiiăaleăînv ț riiăexperiențiale,ă2016,ăFunda iaăNoi orizonturi
2. Musta ,ăAlina;ăMi u,ăSilvia,ăSuport de curs. Formare de formatori, 2008, Funda iaăNoi
orizonturi
3. http://www.arhitectiieducatiei.ro/
4. http://www.verticaladventure.ro/en/
5. http://www.outwardbound.ro/en

291
Curriculumul – Perspective, conexiuni, experiențe

- Adolescen ii şi lecturŢ

Prof. Armie Petrina, C.N.A.I. Brad, Hunedoara

ŞcoŢlŢ Ţre rolul de coordonŢtor Ţl pŢrteneriŢtului educŢ ionŢl,în Ţcest sens înceŢrcă să
ini ieze şi să men ină legături strânse cu un număr cât mŢi mŢre de institu ii şi grupuri sociŢle.
În orice relŢ ie de pŢrteneriŢt, pŢrticipŢn ii treţuie să respecte următoŢrele vŢlori:
- ŢsigurŢreŢ egŢlită ii de şŢnse;
- încurŢjŢreŢ cooperării şi liţerei ini iŢtive;
- corelŢreŢ posiţilită ilor cu cerin ele sociŢle;
- comunicŢre deschisă şi trŢnspŢren ă;
- promovŢreŢ spiritului civic şi Ţ responsŢţilită ii.
ElŢţorŢreŢ unui proiect de pŢrteneriŢt se fŢce in echipă,cu respectŢreŢ următorilor pŢşi:
- Explorarea
- Specificarea
- StŢţilireŢ strŢtegiilor de Ţc iune
ŞcoŢlŢ men ine legăturŢ cu părin ii elevilor, prin Comitetul de părin i şi prin Consiliul
reprezentŢtiv Ţl părin ilor.
ColŢţorŢreŢ dintre şcoŢlă şi părin i îmţrŢcă mŢi multe forme:
- Şedin ele cu părin ii
- Lectoratele
Pentru că şcoŢlŢ este o pŢrte importŢntă Ţ comunită ii, eŢ treţuie să men ină o legătură cât
mŢi strânsă cu comunitŢteŢ locŢlă.
Un tip speciŢl de colŢţorŢre cu Ţgen ii economici este sponsorizŢreŢ.
LŢ nivel locŢl, unitŢteŢ de învă ământ Ţr mŢi puteŢ colŢţorŢ cu direc iile descentrŢlizŢte Ţle
unor orgŢnisme guvernŢmentŢle şi cu orgŢnizŢ ii nonguvernŢmentŢle. Beneficiile pe cŢre le poŢte
oţ ine şcoŢlŢ din pŢrteneriŢtul cu O.NG.- urile, se referă lŢ vŢlorificŢreŢ poten iŢlului de cŢre
dispun ŢcesteŢ, în următoŢrele domenii :
- identificŢreŢ nevoilor de educŢ ie lŢ nivel comunitŢr;
- sensiţilizŢreŢ opiniei puţlice fŢ Ţ de proţlemele şcolii;
- ŢlocŢreŢ către unită ile de învă ământ Ţ unor resurse necesŢre modernizării;

292
Curriculumul – Perspective, conexiuni, experiențe

- atragerea unor parteneri pentru şcoŢlă; ŞcoŢlŢ poŢte colŢţorŢ cu psihologii, cu poli iŢ, cu
ţiţliotecile, cŢsele de cultură, primăriŢ, ţisericŢ, mŢss-mediŢ şi cu Ţlte institu ii de stŢt sŢu
privŢte, cŢre Ţu un rol importŢnt în comunitŢte şi cŢre Ţr puteŢ ŢjutŢ institu iile de învă ământ
să-şi îmţunătă eŢscă ŢctivitŢteŢ.
Un progrŢm de educŢ ie prin servicii în ţeneficiul comunită ii, cuprinde următoŢrele etŢpe:
1. CunoŢştereŢ comunită ii
2. ExplorŢreŢ nevoilor comunită ii
3. ColectŢreŢ de informŢ ii
4. StŢţilireŢ direc iilor de ŢnŢliză
5. Ac iuneŢ civică
6. EvŢluŢreŢ grŢdului de reuşită Ţ Ţc iunii
Există două modŢlită i importŢnte prin cŢre şcoŢlŢ poŢte colŢţorŢ cu fŢmiliŢ şi comunitŢteŢ:
- voluntŢriŢtul în şcoŢlă;
- implicŢreŢ părin ilor în progrŢme cŢre să vizeze îmţunătă ireŢ frecven ei şcolŢre şi comţŢtereŢ
ŢţŢndonului şcolŢr;
- implicŢreŢ comunită ii şi Ţ şcolii în progrŢme de consiliere Ţ elevilor şi fŢmiliilor ŢcestorŢ.
1. ColŢţorŢreŢ şcoŢlă – familie – comunitŢte se poŢte reŢlizŢ pe umătoŢrele direc ii de Ţc iune:
2. Promovarea educŢ iei fizice şi Ţ sportului
3. ProtejŢreŢ mediului înconjurător
4. ColectŢreŢ fondurilor destinŢte unită ii de învă ământ
PŢrteneriŢtul educŢ ionŢl este o condi ie necesŢră Ţ reuşitei Ţc iunii instructiv – educative.
În acest sens, am încheiat un parteneriŢt cu BiţliotecŢ MunicipŢlă ,,Gheorghe Pârvu din BrŢd,
pe ţŢzŢ următorului proiect:
DenumireŢ proiectului: ,,Adolescen ii şi cŢrteŢ
)nstitu iile pŢrtenere:
Colegiul NŢ ionŢl ,,AvrŢm )Ţncu - Brad
BiţliotecŢ MunicipŢlă ,,Gheorghe Pârvu - Brad
Coordonatorii proiectului:
Prof. Armie Petrina
Bibliotecar Ruda Angela
Domeniul de interes: StimulŢreŢ elevilor pentru fixŢreŢ şi completŢreŢ cunoştin elor învă Ţte lŢ
clŢsă.

293
Curriculumul – Perspective, conexiuni, experiențe

Obiectivele programului de colaborare:


- dezvoltarea pe plan social a individului;
- stimulŢreŢ elevilor pentru lecturŢ căr ilor din domeniul ştiin elor socio-umane;
- prezentări de cŢrte şi reviste;
- ŢtrŢgereŢ elevilor către lectură.
Metode:
- dialog activ;
- conversŢ ie euristică
- brainstorming;
- studiereŢ în sŢlŢ de lectură Ţ enciclopediilor şi căr ilor din domeniul ştiin elor socio-umŢne şi nu
numai.
SumŢrul Ţctivită ilor de colŢţorŢre:
- prezentări de cŢrte făcute lŢ BiţliotecŢ MunicipŢlă ,,Gh Pârvu - Brad;
- comunicări ştiin ifice;
- dezbateri;
- simpozioane;
- evocarea unor personalită i din domeniul ştiin elor socio-umŢne şi din Ţlte domenii;
- lŢnsări de reviste.
EvŢluŢreŢ Ţctivită ilor:
- referŢte pe următoŢrele teme: ,,Drepturile fundŢmentŢle Ţle omului , ,,L.BlŢgŢ – poet şi filosof ,
,,Proţleme sociŢle , ,,ZiuŢ Europei , ,,Omul- fiinşă culturŢlă , ,,EvocŢreŢ personŢlită ii lui MirceŢ
EliŢde, , ,,)nstitu ii şi orgŢnizŢ ii sociŢle .
- Discu ii pe mŢrgineŢ căr ilor citite.
Surse de finŢn Ţre: Fonduri proprii
Resurse mŢteriŢle: căr i, enciclopedii, reviste, ziŢre, referŢte, )nternet, videoproiector, plŢnşe,
Ţfişe, postere.
Resurse umane:
Personal de specialitate: Prof. Armie Petrina
Coresponden i Ţi institu iei pŢrtenere: ţiţliotecŢr RudŢ AngelŢ

Bibliografie

294
Curriculumul – Perspective, conexiuni, experiențe

1. BărŢn-Pescaru, Adina - ,,Parteneriat în educaţie: şcoală- familie-comunitate , , Ed. ArŢmis,


Bucureşti, pŢg. ;
2. DŢmşŢ, ). s.Ţ. - ,,Activitatea educativă în învăţământul preuniversitar , 1999, Ed. Emia, Deva,
pag. 187;
3. Gheorghe, A. (s.a.) - ,,6coala şi familia – Organizarea activităţii pedagogice , , Ed.,,Ghe Câr u
AlexŢndru , CrŢiovŢ, pŢg. ;
4. Rădulescu, EleonorŢ, îrcă, AncŢ - ,,6coală şi comunitate – Ghid pentru profesori , , Ed
ArŢmis, Bucureşti, pŢg. ;

295
Curriculumul – Perspective, conexiuni, experiențe

Capitolul IV

CURR)CULUMUL Ș) MODAL)TĂȚ)
DE PERSONALIZARE A ȘCOL)LOR
Curriculum în dezvoltŢre locŢlă

296
Curriculumul – Perspective, conexiuni, experiențe

-Competen ele- elementăhot râtorăînămodernizareaă coliiăromâne ti

COTUTIU TEODOR
LiceulăTehnologică”IonăCaianăRomânul”
C ianuăMic,ăBistri a- N s ud

La începutul secolului al XX-lea,ă ună grupă importantă deă pedagogi,ă psihologi,ă mediciă ȋiă
dasc liăacuz ăcuăvehemen ăinstitu iaăȋcolar ăpentruălipsaăeiădeăadecvareălaănevoileăcopiilorăȋiălaă
cerin eleăpie eiămuncii.ăȊcoala,ăconsiderauăei,ădeformeaz ăcopilulăînălocăs -l formeze, îi închide
orizontulă înă locă s ă i-lă deschid ,ă îlă oblig ă laă nemiȋcare,ă lips ă deă reac ieă ȋiă deci,ă nu-lă preg teȋteă
pentruăvia . iă peăbun ă dreptate,ăînă coalaă româneasc ăpersist ăînc ăoă adev rat ăpr pastieăîntreă
curriculumul aprofundat de elev în cadrul etapelor de înv mântăpeăcareăleăparcurgeă iăfinalitateaă
practic ,ă deprinderileă iă competen eleă careă îiă voră fiă utileă maiă târziu,ă atunciă cândă absolventulă
încearc ăs ăseăintegrezeăînăcâmpulămuncii.ăPrinăurmare,ăeraănecesar ăoăschimbareădeăparadigm ă
iădeăperspectiv ăînăînv mântulăromânesc.
Înă accep iuneaă Comisieiă Europene,ă defini iaă competen eloră – cheieă esteă urm toarea:ă
„Competen eleă - cheieă reprezint ă ună pachetă transferabilă ȋiă multifunc ională deă cunoȋtin e,ă
deprinderiă(abilit i)ăȋiăatitudiniădeăcareăauănevoieăto iă indiviziiăpentruăîmplinireaăȋiădezvoltareaă
personal ,ă pentruă incluziuneă social ă ȋiă inser ieă profesional .ă Acesteaă trebuieă dezvoltateă pân ă laă
finalizareaă educa ieiă obligatoriiă ȋiă trebuieă s ă ac ionezeă caă ună fundamentă pentruă înv areaă înă
continuare, ca parte aăînv riiăpeăparcursulăîntregiiăvie i”. Dină aceast ă defini ieă ȋiă
dinăanalizaăspecificuluiăcompeten eloră– cheieărezult ăurm toarele:ă
- competen eleă seă definescă
printr-unăsistemădeăcunoȋtin eă– deprinderiă(abilit i)ă– atitudini;
- au un caracter transdisciplinar
implicit; - competen eleă – cheieă reprezint ă într-
unăfelăfinalit ileăeduca ionaleăaleăînv mântuluiăobligatoriu;
- acesteaă trebuieă s ă reprezinteă bazaă educa ieiă
permanente. Introducereaă competen eloră caă finalit iă aleă curriculumuluiă ă colară
dină înv mântulă liceală (întreă 2001ă ă siă 2004)ă ă iă gimnazială (înă anulă 2009)ă aă reprezentată pentruă

297
Curriculumul – Perspective, conexiuni, experiențe

înv mântulăpreuniversitarăoăoportunitateădeăinovareămetodologic .Pentruăintroducereaăinstruiriiă


peăcompeten eăînăpracticaăă colar ăauăfostărealizateămaiămulteăghiduriămetodologiceăgenerale,ăpeă
ariiăcurriculareăă iădiscipline,ăînăperioadaă1999ă– 2001,ăcoordonateădeăConsiliulăNa ionalăpentruă
Curriculumă (coordonatoră deă proiectă Mihaelaă Singer).ă Înă absen aă unoră form riă corespunz toare
ulterioare,ă paradigmaă presupus ă deă competen eă aă fostă introdus ă într-oă form ă minimal ă ă iă cuă oă
acoperireămodest . În perioada
urm toareă(2009ă– 2011)ăaăfostăabordat ăproblemaăglobal ăaăcompeten eloră(competen eă– cheie
europeneăă iăcompeten eăgeneraleăă iăspecificeăaleăcurriculumuluiăă colar),ăînăcontextualăextinderiiă
loră înă sistemeleă educa ionaleă europeneă iă aleă includeriiă loră înă Legeaă Educa ieiă Na ionale,ă caă
finalit iăaleăînv mântuluiăpreuniversitar. LegeaăEduca ieiă Na ionaleăNr.ă
1/2011 prevede:ă„Curriculumulăna ionalăpentruăînv mântulăprimarăȋiăgimnazialăseăaxeaz ăpeă8ă
domeniiădeăcompeten eăcheieăcareădetermin ăprofilulădeăformareăaăelevului:
a)ă competen aă deă comunicareă înă limbaă român ă ȋiă înă limbaă matern ,ă înă cazulă minorit iloră
na ionale;
b)ăcompeten eădeăcomunicareăînălimbiăstr ine;
c)ăcompeten eădeăbaz ădeămatematic ,ăȋtiin eăȋiătehnologie;
d)ă competen eă digitaleă deă utilizareă aă tehnologieiă informa ieiă caă instrumentă deă înv areă ȋiă
cunoaȋtere;
e)ăcompeten eăsocialeăȋiăcivice;
f) competen eăantreprenoriale;
g)ăcompeten eădeăsensibilizareăȋiădeăexpresieăcultural ;
h)ăcompeten aădeăaăînv aăs ăînve i.
Înv areaă dină perspectivaă competen eloră marcheaz ă oă schimbareă strategic ă dinspreă
obiectiveleă pedagogiceă spreă competen eleă ȋcolareă ȋiă oă muta ie de accent dinspre evaluarea
sumativ /normativ ă spreă evaluareaă formativ ă ȋiă formatoare,ă sugerîndă oă abordareă integratoareă aă
activit iiă deă formare-evaluareă aă competen eloră ȋcolareă ȋiă realizareaă acesteiaă dup ă cerin eleă
instruiriiăȋiăevalu riiăautentice.
Curriculum-ulăcentratăpeăcompeten eăr spundeăexigen elorăpie eiămuncii,ădeoareceăasigur ă
preg tireaăabsolven ilorăpentruăvia aăsocial ăȋiăprofesional .ăÎnăînv mântulăbazatăpeăcompeten eă
instruireaă esteă orientat ă c treă rezultateleă finaleă eleviiă fiind implica iă înă activitateaă deă înv areă
continu ăȋiădeăautoevaluareăaăcompeten elor.ăAstfelăeleviiăauăreprezentareaăachizi iilorăfinaleăȋiăaă

298
Curriculumul – Perspective, conexiuni, experiențe

demersuluiă(teoreticăȋiăpractic)ădeădobândireăaăacestora.ăPrinăevaluareaăpeăcriteriiăȋiăindicatoriădeă
performan ,ă fiecareă elevă în elegeă cumă esteă evaluată ȋiă deă ceă areă nevoieă pentruă
câȋtigarea/dobândireaăcompeten ei. De iă
implementat ădeăcevaătimp,ădobândireaăcompeten elorăînăînv mântulăromânescăesteăîngreunat ă
de o serie de piedici peste care sistemul trebuie înc ăs ătreac . Oă prim ă
problem ăoăreprezint ăfaptulăc ădeăceleămaiămulteăoriămanualeleă colareăsuntăfoarteăvechiă iănuăă
corespundăuneiăastfelădeăabord ri.ăCaăprofesorădeălimbaă iăliteraturaăromân ,ăm ăconfruntăzilnic,ă
înă muncaă laă catedr ,ă cuă acestă neajuns. În timp ce modelele de evaluare pentru examenele
na ionaleăauăevoluatăcontinuu,ămanualeleă colareăauăr masălaănivelulăaniloră2000,ă iădeăceleămaiă
multeăoriăsuntemănevoi iăs ăgândimănoiămodalit iădeăabordareăaăcon inuturilor,ăuneoriătangenteă
programeiă colare. Ună altă mareă neajunsă îlă reprezint ă înc rcareaă
excesiv ăaăprogrameloră colareăcareădeămulteăori,ămaiăalesăînăînv mântulăgimnazial,ăănuăpreaă
las ătimpăprofesoruluiădeăaăinsistaăpeăanumiteăcon inuturi,ădeăaăexersaăsuficientăpentruăaăajungeăînă
final laăcompeten e,ăastfelătemeleăpentruăacas ăr mânăaproapeăsinguraămodalitateăînăcareăeleviiăî iă
exerseaz ădeprinderile. Sper măcaănoileăprogrameă colareăsiănoileăauxiliareădidcticeă
ganditeăpentruăeleăs ăaduc ămodific riăînăaceast ădirec ieăastfelăîncâtă coalaăromâneasc ăs ăofereă
oăreal ăabordareăbazat ăpeăcompeten e.
Bibliografie:
. DULAMĂ MŢriŢ ElizŢ, , Didactică axată pe competenţe. PresŢ UniversitŢră ClujeŢnă
OctŢviŢn Mândru ,Lumini Ţ CŢtŢnă, MŢrilenŢ Mândru , , Instruirea centrată
pe competenţe, UniversitŢteŢ de Vest VŢsile Goldis din ArŢd, Centrul de DidŢctică și
EducŢ ie PermŢnentă

299
Curriculumul – Perspective, conexiuni, experiențe

- Repereăstrategiceăpentruăeduca iaănonformal ă iăinformal

CIURESCU MARIANA CRISTINA

CENTRULă COLARăDEăEDUCA IEăINCLUZIV ă„SFANTAăFILOFTEIA”

LOCALITATEAă TEF NE TI,ăJUDE ULăARGE

Educa iaă nonformal ă esteă oă sintagm ă careă seă impuneă înă discursulă interna ională despreă
educa ieălaăsfârȋitulăaniloră’60ăȋiăînceputulăaniloră’70.ăEsteăasociat ăconceptuluiădeăînv areăpeă
tot parcursulă vie ii(en.lifelongă learningă )ȋiă accentueaz ă importan aă educa ieiă careă seă petreceă
dincoloădeăcadrulăformalăalăsistemuluiădeăînv mânt,ăfieăc ăseădesf ȋoar ăînăalteăspa iiădecâtăceleă
aleăȋcolii,ăfieăc ăseărealizeaz ăprinăactivit iăcareănuăfacăobiectulăcurriculumuluiăȋcolar,ădarăcareă
r spundănevoilorăȋiăintereselorădeăcunoaȋtereăȋiădeădezvoltareăaleăunuiăgrup.
Educațiaă formal esteă educa iaă inten ionat ,ă sistematic ă siă evaluat ,ă încredin at ă specialistiloră
dină domeniulă acceptată institu ional,ă juridic,ă statală iă social,ă ală educa ieiă (profesori,ă înv tori,ă
educatori,ă lectori,ă etc).ă Acestă tipă deă educa ieă cuprindeă totalitateaă influen eloră iă ac iuniloră
organizateă sistematic,ă gradateă cronologică iă elaborateă înă cadrulă unoră institu iiă specializate,ă înă
vedereaform riipersonalit iiumane.ăă
Din punct de vedere etimologic, termenul „ăformal ” î iăareăorigineaăînălatinesculă“formalis”ă
careăînseamn ă“organizat”,ă“oficial”.ăÎnăacestăsens,ăeduca iaăformal ăreprezint ăeduca iaăoficial .
Oădefini ieăaăăeducației formale aăfostădat ădeăăc treăPhilipăCoombs,ăconformăc reiaăeduca iaă
formal ăesteă“sistemulăeduca ionalăstructuratăierarhică iăgradatăcronologic,ăpornindădeălaă coalaă
primaraă iăpan ălaăuniversitate,ăcareăinclude,ăînăplusăfa ădeăstudiileăăacademice,ăoăăvarietate de
programeăădeăăspecializareăă iăăinstitu iiăădeăăpregatireăprofesional .ăEduca iaăformal ,ăcaăform ă
oficial ,ă esteă întotdeaunaă evaluat ă social.ă Evaluareaă ă realizat ă înă cadrulă ă educa ieiă formaleăă
trebuieă s ă urm reasc ă dezvoltareaă capacitatilor deă autoevaluareă aleă eleviloră iă studen ilor.
Valorizareaăeduca ieiănonformaleăapareăcaăurmareăaăfaptuluiăc ăsistemulăeduca ionalăformalăseă
adapteaz ă într-ună ritmă preaă lentă laă schimb rileă socio-economiceă ȋiă culturaleă aleă lumiiă înă careă

300
Curriculumul – Perspective, conexiuni, experiențe

tr im.ă Deă aceea,ă suntă întrev zuteă ȋiă alteă posibilit iă deă a-iă preg tiă peă copii/ă tineri/ă adul iă s ă
r spund ă adecvată laă schimb rileă societ ii.ă Acesteă ocaziiă deă înv areă potă proveniă nuă doară dină
înv mântulă formal,ă ciă ȋiă dină domeniulă maiă largă ală societ iiă sauă dină anumiteă sectoare ale
acesteia.ăDinădezbaterileăpurtateăpeăaceast ătem ,ăaărezultatăoăviziuneătripartit ăasupraăeduca iei,ă
careă eviden iaz ă dou ă aspecte:ă peă deă oă parte,ă în elegereaă complementarit iiă dintreă înv areaă
formal ă ,ă ceaă nonformal ă ȋiă ceaă informal ;ă peă deă alt parte,ă necesitateaă deă aă construiă re eleă
transparenteădeăoferteăȋiărecunoaȋtereăreciproc ăîntreăceleătreiăformeădeăînv areă(Memorandumă
cuăprivireălaăînv areaăpermanent ,2000).ăTotalitateaă activit ilor,ăexperien elorădeăînv areăaleă
unui individ la un momentă dată reprezint ă înv areaă pesteă totă (en.ă lifewideă learning),ă ceeaă ceă
presupuneăc ătrebuieăcreateăpun iăîntreădiferiteleăformeădeăînv are.ă
Reprezint ă oă dimensiuneă important ă aă înv riiă peă totă parcursulă vie iiă (en.ă lifelongă
learning, ambeleăavândăcaăscopădezvoltarea,ăînăcelămaiăînaltăgrad,ăaăpoten ialuluiăfiec ruiăindivid,ă
pentruă aă puteaă participaă înă modă activă ȋiă conȋtientă laă construireaă uneiă vie iă deă calitateă înă plană
personal,ăsocialăȋiăprofesional. Educa ieănonformal :oriceăactivitateăeduca ional ăorganizat ăînă
afara sistemului formal existent – fieă c ă seă desf ȋoar ă separată sauă caă ună elementă importantă ală
uneiă activit iă maiă largiă – careă esteă menit ă s ă r spund ă nevoiloră educa ionaleă aleă unuiă anumită
grupă ȋiă careă areă urm reȋteă obiectiveă deă înv areă clare.Distinc iileă sunt,ă dup ă cumă seă poateă
observa,ă maiă degrab ă administrative,referindu-se în special la cadrul în care e presupus a se
petreceăfiecareătipădeăeduca ie.ă
Educa iaăformal ăesteălegat ădeăȋcoliăsauădeăinstitu iiăcareăseăocup ădeăformareăȋiăseăîncheieăcuă
acordareaădeădiplomeăȋiăcalific riărecunoscuteăoficial.ă
Educa iaănonformal ăr spundeănevoilorădeăînv areăaleăunuiă grupăȋiă seăpoateărealiza,ăînă cadrulă
unor seminare, sesiuni de formare, workshop-uri, prin parteneriat între facilitatoriăȋiăparticipan i,ă
înă grupuri/ă comunit iă sauă înă cadrulă altoră organiza iiă (decâtă celeă dină sistemulă deă înv mânt).ă
Educa iaă nonformal ă seă poateă realizaă înă paralelă cuă sistemeleă principaleă deă educa ie,ă înă diferiteă
contexte:ăfieălaăloculădeămunc ăȋiăprinăac iuniăaleăorganiza iilorăsociet iiăcivileă(organiza iiădeă
tineret,ă sindicate,ă partideă politice),ă fieă înă timpulă liber,ă oferit ă deă organiza iiă sauă serviciiă
complementareăsistemelorăconven ionaleă (deăexemplu,ăcursuriădeăart ,ămuzic ,ăsport,ămedita iiă
particulareăpentruăpreg tireaăexamenelor).ăDeăobicei,ănuăseăîncheieăcuăacordareaădeăcertificate.ă
Educațiaănonformal cuprindeătotalitateaăac iunilorăorganizateăînămodăsistematic,ădarăînăafaraă
sistemuluiă formală ală educa iei.ă Aceast ă form ă deă educa ieă esteă considerat ă complementar ă cuă

301
Curriculumul – Perspective, conexiuni, experiențe

educa iaă formal ăsubăraportulăfinalit ilorăcon inutuluiă iă aămodalit ilorăconcreteădeă realizare.


Dină punctă deă vedereă etimologic,ă termenulă deă "nonformal"ă î iă areă origineaă înă latinesculă
"nonformalis", preluat cu sensul "în afara unor forme special/oficial organizate pentru un anume
genă deă activitate".ă Nonformală desemneaz ă oă realitateă educa ional ă maiă pu ină formalizat ă dară
întotdeaunacuefectenormativ-educative.
Sistemulăeduca ionalăromânescăactualăcaut ăs ăseăintegrezeăîn cadrul mai larg al
obiectivelor Summit-uluiădeălaăLisabona.ăÎnăcontextulăeuropeanăactual,ăeduca iaăesteăprivit ăcaă
ună elementă esen ială înă vedereaă uneiă dezvolt riă sustenabile.ă Dezbaterileă privindă creȋtereaă
economic ăȋiăcompetitivitateaăeuropean ăscotăîn eviden ărolulăcentralăconferităînv mântuluiăȋiă
educa iei,ă atâtă formaleă câtă ȋiă nonformaleă ȋiă informaleă pentruă aă asiguraă ună traseuă sus inută deă
dezvoltareăeconomic ăȋiăcoeziuneăsocial . Pentruăaăasiguraăaccesulălaăeduca ieăȋiăînv areăpeătotă
parcursul vie ii,ăseăurm reȋte:ă
-aplicareaăstrategieiăna ionaleăprivindăeduca iaătimpurie;ă
-includereaădimensiuniiă„educa ieăȋiăformare”ăînăprogrameleăna ionaleăpentru vârstnici;
-încurajareaăreintegr riiăînăeduca iaăformal ăaăpersoanelorăcareăauăp r sitătimpuriuăȋcoalaăprin:ă
-multiplicareaă programeloră deă tipă „ȋansaă aă doua”ă – cu accent pe dezvoltarea compen eloră deă
baz ăȋiăpeăprofesionalizareă/ăreconversieăprofesional ;ă
-realizareaădeăprogrameădeăeduca ieăformal ăȋiăpromovareaăînv riiăîn context informal privind
dezvoltareaăcompeten elorădeăbaz laătoateăgrupeleădeăvârst ;ă
-dezvoltareaădeăprogrameăeduca ionaleă(bazateăpeăunăcurriculumăalternativ) pentruă„zoneleădeă
educa ieăprioritar ”;ă
-creareaăunorăcentreăcomunitareădeăînv areăpermanent ălaănivelălocal.ă
-înl turareaăobstacolelorăprivindăparticipareaăadul ilorăangaja i,ăînăspecialăaăceloră
necalifica iăsauăcuăcalificareăsc zut ,ăaăpersoanelorădinăzoneăizolate,ăaăcelorăînă
vârst ă,ăaăpersoanelorăcuăhandicapălaăformareaăcontinu ,ăprin:ă
-stimulareaăfinanciar ăa indivizilor;
-informareaăȋiăconsiliereaăînătimpăutil
-valorificareaăpoten ialuluiăeducativădinăzonaădeălocuireă(resurseăumane,ăspa iiădeăînv are);ă
-utilizareaătuturorătipurilorădeăînv are:ăformal ă,ănonformal ă,ăinformal
-identificarea,ă evaluareaă ȋi certificareaă competen eloră ob inuteă înă contexteă nonformaleă ȋiă
informaleăînăvedereaăasigur riiămobilit iiă„verticale”ăȋiă„orizontale”ăaăfor eiădeămunc ăprin:ă

302
Curriculumul – Perspective, conexiuni, experiențe

-dezvoltareaă sistemeloră deă validareă ȋiă certificareă aă achizi iiloră anterioareă iă introducereaă
mecanismelorădeărecunoaȋtereăaăacestora;ă
-introducereaăȋiăfolosireaăsistematic ăaăinstrumentelorăna ionaleăȋiăeuropene.ă
Laă nivelulă politiciloră vizândă educa iaă pentruă arteleă vizualeă (sculptura,ă pictura,gravura,ă
litografia,ă artaă monumental ,ă scenografia,ă tapiseria,ă ceramica,ă plasticaă sticleiă ȋiă aă metalului,ă
desen,ădesign,ăalteăformeădeăartaăaplicat ,ăartaăfotografic ăȋiăprocedeeleăasimilate)ăseăvaăurm ri:ă
Stimulareaăpoten ialuluiăcreativăprinăconsultareaăsiăimplicareaădirect ăaăartiȋtilorăînăelaborarea
politicilorăȋiăreglement rilorăcareăprivescăactivitateaăacestora;ă
Protec ă iaă drepturiloră deă autoră siă sprijinireaă organiz riiă deă asocia iiă profesionaleă sauă sindicaleă
ale liber-profesioniȋtilorăpentruăasigurareaăsecurit iiălorăsociale,sigu-ran eiămunciiăsiăocup rii;ă
Sporireaă interesuluiă publiculuiă pentruă arteleă vizualeă prină creȋtereaă num ruluiă iă diversificareaă
func ionalit ilorăspa iilorădeăexpunere,ăsprijinireaăform riiăpie eiăspecificeăăȋiădesf ȋurareaăunoră
programeădeă„educa ieăpentruăart ă”ăîn cadrulăînv mântuluiăformalăȋiăinformal.ă

BIBLIOGRAFIE:
Antonescu, G.G. Istoria pedagogiei, Doctrinele fundamentale ale pedagogiei
moderne.Ed.ăCarteaăRomâneasc ,ăS.A.R.,ă1924.ă
Neacȋu,ăI.,ăZgaga,ăP.,Velea,ăS.ăFormarea cadrelor didactice. Experienţe europene,
Bucureȋti:ăEdituraăUniversitar ,ă2007.ă
Singer,ă M.,ă Sarivan,ă L.,ă Oghin ,ă D.ă Noul Curriculum Naţional. Repere conceptuale şi
metodologice, în Ghiduri metodologice pentru aplicarea programelor şcolare.
Bucureȋti:ăEdituraăAramis,ă2001,ăp.ă6-22.

Velea, S., Istrate, O., Bercu, N. Raport de evaluare a programelor Socrates și Leonardo da
Vinci 2000-2006.
Bucureȋti:ăInstitutulădeăȊtiin eăaleăEduca iei,ă2007.ă

303
Curriculumul – Perspective, conexiuni, experiențe

-Dezvoltarea culturii personale prin opționale sau programa școlară?

Prof. RÎMNICEANU SIMONA

coalaăGimnazial ăNr.ă2ăUngureni,ăjud.ăBoto ani

Într-oăsocietateăaflat ăînăpermanent ăschimbareă iădezvoltare,ăînăcareăstandardeleăsuntă


totă maiă ridicate,ă tân rulă careă trebuieă s ă seă angajezeă trebuieă s ă aib ă ună setă deă cuno tin e,ă deă
abilit iăcorespunz toare.ăDarăpentruăaăfaceăfa ăeficientăoric reiăsitua ii,ăpersonalitateaăfiec ruiaă
esteămodelat .ăCunoscândătoateăstadiileădezvolt riiăindividului,ăs-aăajunsă laăconcluziaăc ăunărolă
importantăîlăde ineăeduca iaăprimit ăînăaniiădeă coal .
Or, tocmai pentru a formaăoăpersoan ăcapabil ăs ăfac ăfa ăprovoc rilorălumiiăînăcareă
tr ie teă suntă necesareă diagnozaă realit iiă actualeă iă prognozaă realit iiă virtuale,ă careă conducă laă
elaborareaăunuiătraseuăeduca ional,ădenumităcurriculum.
Termenul de curriculum aădatăna tereăunorăinterpret riădiverse,ăcuăoăcuprindereămaiă
larg ă sauă maiă restrâns ă aă arieiă saleă semanticeă înă literaturaă deă specialitate.ă Astfel,ă înă sensă ă larg,ă
dup ă defini iaă luiă A.ă I.ă Olivier,ă suntă incluseă toateă experien eleă deă înv areă aleă copiluluiă într-un
cadru institu ionalizat,ăpeăcândăG.ăV ideanuădefine teăpeăscurtăcurriculum-ulăcaăfiindă„ansamblulă
coerentădeăcon inuturi,ămetodeădeăînv areă iădeăevaluareăaăperforman eloră colare”.
Fieăc ăesteăgeneral,ăspecializat,ăfieăsubliminalăsauăinformal,ăacestăconceptăvizeaz ăoă
finalitateăeducativ .ă
Curriculumulă Na ională românescă seă împarteă înă curriculum–nucleu ce cuprinde
disciplineă dină trunchiulă comun,ă ă fiindă supusă evalu riiă finaleă externeă iă curriculumă laă decizia
colii,ă maiă flexibil,ă personalizată înă func ieă deă nevoileă realeă aleă elevilor.ă Acestaă dină urm ă esteă
clasificatăînătreiăsubtipuri:ăcurriculumănucleuăaprofundat,ăcurriculumăextinsă iăcurriculumăelaborată
înă coal .
Vomă insistaă asupraă ultimuluiă subtipă deă curriculum,ă celă elaborată înă coal ,ă careă seă
axeaz ăpeăofertaădeăop ionaleărealizateădeăprofesoriiă coliiăsauăpropuseădeăMinisterulăEduca iei.ă
Exist ămaiămulteătipuriădeăop ionale:ălaănivelulădisciplinei,ălaănivelulăarieiăcurriculareăsauăaămaiă
multor arii curriculare.

304
Curriculumul – Perspective, conexiuni, experiențe

Înăceeaăceăneăprive te,ăînăgeneral,ăop ionalulăla nivelulădisciplineiălimbaă iăliteraturaă


român ă areă dreptă scopă l rgireaă orizontuluiă cultural-artistică ală elevului,ă urm rindă dezvoltareaă
limbajului,ă aă capacit iiă deă exprimareă corect ,ă adecvat ă situa iei,ă dezvoltareaă imagina ieiă
creatoareă iăaăspirituluiăcritic,ăacesteaăfiindădejaăprev zuteăînăobiectiveleăprogrameiă colare.
Într-oăer ădigitalizat ,ăină careăcopiiăpetrecăfoateă multă timpă peăăfacebookăsauăpeăalteă
re eleădeăsocializare,ăexprimareaăcorect ăareădeăsuferit.ăDinădorin aădeăaăscrieăcâtămaiămultăsauă
pură iăsimpluădinăcomoditate,ăutilizândăprescurt ri,ăpropozi iiăf r ăpredicat,ădezacorduri,ăcuvinteă
str ineă sauă argouri,ă copiiă dină genera iaă deă ast ziă uit ă sauă pierdă capacitateaă nativ ă deă aă vorbiă
corectă limbaă român .ă Exprimareaă loră aă devenită greoaie,ă lipsit deă fluiditate,ă deă coeren ă iă
armonie.
Dac ăalt dat ălecturaăeraăoămodalitateădeăpetrecereăaătimpuluiăliber,ăacumăaădevenităoă
Cenu reas ăaătimpurilorămoderne.ăAbsen aălecturiiăpriveaz ăeleviiădeăcapacitateaădeăexprimareă
nuan at ,ădeăcultur ăspecificăromâneasc .ăImagina ia,ăcreativitatea,ăspiritulăcriticăsuntă iăcriteriiădeă
selec ieăaleăangaja ilor,ănuădoarăcerin eăpentruăreu itaălaăevalu rileăna ionale.
Înă acestă context,ă profesorulă deă limbaă iă literaturaă român ă areă cuă atâtă maiă multă
posibilitatea,ăchiară i obliga iaădeăaărecuperaăacesteăgoluriăculturaleăprinăintermediulăop ionaleloră
peăcareăleăpropune,ăvenindăastfelăînăsprijinulăelevilor,ădară iăalăînv mântuluiăromânesc,ătotodat ,ă
deoareceăseăvorărespectaăanumiteăprincipiiă(principiulăfunc ionalit iiă iăalăracord riiălaăsocial).
Elaborareaă unoră op ionaleă careă vizeaz ă domeniulă lingvistică (gramatic ă aplicat ,ă
dificult iăgramaticale),ădomeniulăliterară(folclor,ămitologie,ăinterpretareă iăredactareădeătexte)ăsauă
domeniulă stilistică reprezint ă ună palieră prină careă seă acoper ă nevoileă realeă aleă eleviloră iă aceleă
con inuturiă ceă nuă potă fiă aprofundateă suficientă înă cadrulă oreloră deă curs,ă datorit ă raportuluiă
dispropor ionatădintreăcantitateaădeăinforma iiă iănum rulăalocatădeăore.
Vomăexemplificaăpentruăfiecareăax ăaminitit ămaiăsus.ăDeăexemplu,ălaăclasaăaăVII-a
studiereaăpronumeloră iăadjectivelorăpronominaleăridic ădificult iăelevilor.ăÎnăschimb,ăprofesorulă
poateă abordaă sauă aprofundaă înă oreleă deă op ională anumiteă aspecteă careă vizeaz ă dificult ileă
generate de confuzia pronumelui personal cu cel reflexiv sau chiar cu cel posesiv, de paradigma
flexionar ,ă deă acordă oriă deă inventarulă bogată deă formeă ală pronumeluiă nehot rât.ă Totodat ,ă dac ă
clasaăesteădeăunănivelăridicat,ă seăpotă faceătrimiteriă ălaăinforma iileălingvisticeăde ultim ăor ădină
Gramaticaădeăbaz ăaălimbiiăromâne.ă

305
Curriculumul – Perspective, conexiuni, experiențe

Înăcadrulălec iilorădeăliteratur ,ăcândăseăstudiaz ălaăclas ăopereăpopulare,ăseăaminte teă


fugitivă despreă miturileă autohtoneă sauă suntă cititeă câtevaă exempleă deă opereă deă factur ă popular .ă
Eleviiă r mân,ă deă obicei,ă cuă oă curiozitateă nesatisf cut ă sauă auă impresiaă c ă cevaă esteă incomplet.ă
Acesteă limiteă potă fiă dep iteă înă cadrulă unuiă op ională deă folcloră românescă sauă deă mitologieă
româneasc ,ă prină careă eiă voră descoperi,ă voră gustaă iă voră în elegeă maiă bineă sensibilitateaă iă
spiritualitatea poporului român. Copiii vor lua contact cu mai multe texte care surprind un anume
stil,ădinămaiămulteăspeciiăliterareăpopulareăcareăsuntăsauănuăpentruăevalu rileăna ionale.ăReferitoră
laă mitologiaă româneasc ,ă aceastaă esteă oă adev rat ă provocareă pentruă elevi,ă l rgindu-le orizontul
cultural,ă prină sond riăînă mentalulăstr mo esc.ăTotăînă acestă domeniu,ăpoateăfiăinclusăunăop ională
despreădramaturgie,ădespreăteatru.ăOp ionalulăcareăaduceăînălumin ăredactareaă iăinterpretareaădeă
texte este adesea întâlnitălaăgimnaziu,ădeoareceăeleviiăpotăs ăscrieădiverseătipuriădeătexte,ăchiară iă
texteăutilitare,ăpotăs - iădezvolteăgândireaăreflexiv ,ăcritic ,ăatâtădeănecesar ăprovoc rilorăvie ii.
Dinăexperien aăpersonal ,ăputemăafirmaăc ăop ionaleleăsuntănecesare, sunt de un real
folosă eleviloră iă viitoriloră adul i,ă formându-leă nuă doară ună bagajă deă cuno tin eă complementară
programeiă colare,ăciă iăunăsetădeăvaloriăetice,ăoăcultur ăcareăîntrege teăpersonalitatea.

Bibliografie:
Cuco ,ă Constantină (coord.)ă – Psihopedagogieă pentruă exameneleă deă definitivareă iă
grade didactice,ă2009,ăEdituraăPolirom,ăIa i
Negre -Dobridor, Ion – Teoriaă curriculumuluiăeducațional,ă2001,ăEdituraăDidactic ă
iăPedagogic ,ăBucure ti
Secrieru, Mihaela – Didactica limbii române, 2004, Editura Ovi-Art,ăBotoȋaniProf.

306
Curriculumul – Perspective, conexiuni, experiențe

Ponderea - comparativăaăariilorăcurriculareăînăplanurileăcadruăînăfunc ieădeănivele,ă


cicluri,ăfiliere,ăprofileăînărela iaăcuăfinalitateaăprincipal ăaăînv mântuluiăromânescă
– formareaăcompeten elor

PROF. DRAGOMIRESCU LIA LUMINI A

Colegiul Tehnic „Apulum

Alba Iulia, jud. Alba

Înv mântulăpreuniversitarăesteăorganizată peă niveluri,ăformeădeăînv ţ mântăşi,ă dup ăcaz,


filiereăşiăprofiluriăşiăasigur ăcondiţiileănecesareăpentruădobândireaăcompetenţelor-cheieăşiăpentruă
profesionalizareaăprogresiv .(Art. 22 din Legea educaţiei naţionale)
În Curriculum-ulăNa ional,ăariileăcurriculareăreprezint ăoăcategorieăfundamental ăăȋiăgrupeaz ăă
maiămulteădisciplineăȋcolareăînăăfunc ieădeădominanteleălorăeduca ionaleăreunindămaiămulteădomeniiă
aleăcunoaȋteriiăȋiăoferindăoăviziuneămulti- ȋi/ăsauăinterdisciplinar ăasupraădisciplinelorădeăstudiu pe
careăplanulădeăînv mântăle includeăȋiăleăinterrela ioneaz .
Înă araănoastr ,ăCurriculum-ulăNa ionalăesteăstructuratăpeăurm toareleăȋapteăariiăcurriculare:ă
Limb ăȋiăcomunicare,ăMatematic ăȋiăȋtiin eăaleănaturii,ăOmăȋiăsocietate,ăArte,ăEduca ieăfizic ăȋiă
sport, Tehnologii, Consiliereă ȋiă orientareă fiindă stabiliteă înă modă ȋtiin ific,ă peă bazaă unoră criteriiă
epistemologiceăȋiăpsihopedagogice.ăă
Înă timpulă ȋcolarit iiă obligatoriiă ȋiă aă liceului,ă ariileă curriculareă r mână neschimbateă caă
denumire, dar ponderea lor pe cicluri ȋiă peă claseă esteă variabil ,ă renun ându-se la viziunea
tradi ional ,ăînăcareăcuprindeauăansambluriădeăobiecteădeăînv mântăabordateămonodisciplinar,ăînă
conformitateăcuădomeniulădeăcercetareăalăfiec reiăȋtiin eăparticulare,ăfiindăselectateăîn conformitate
cuă finalit ileă înv mântuluiă avândă înă vedereă importan aă diverseloră domeniiă culturaleă careă
structureaz ăpersonalitateaăuman ,ăprecumăȋiăleg turileăcareăexist ăîntreăacesteădomenii.
Structurareaăplanurilorădeăînv mântăînăariiăcurriculareăareăurm toareleăăavantajeăȋtiin ificeă
ȋiămetodico-didactice:

307
Curriculumul – Perspective, conexiuni, experiențe

- ofer ăposibilitateaăintegr riiădemersuluiămonodisciplinarăîntr-un cadru interdisciplinar ;


- echilibreaz ăpondereaădiferitelorădomeniiăȋiăobiecteădeăstudiu ;
- compatibilizeaz ădemersulădidacticăcuăteoriileăînv riiăinovatoare ;
- asigur ăcontinuitateaăȋiăintegralitateaăpreg tiriiăelevilorăpeătotăparcursulăȋcolar ;
Structurarea Planului –cadruă înă ariiă curriculareă faciliteaz ă integrareaă con inuturiloră laă maiă
multe nivele, argumentele psiho-pedagogiceă înă favoareaă pred riiă integrateă fiindă multipleă iă
anume:
- ceiăcareăînva ăidentific ămaiăuȋorărela iileădintreăideiăȋiăconcepte,ădintreătemeleăabordateăînă
ȋcoal ăȋiăceleădinăafaraăei;
- înă planulă rela iiloră interpersonale,ă activitateaă integrat ă încurajeaz ă comunicareaă iă
rezolvarea sarcinilor de lucru prin cooperare ;
- eleviiă devină maiă angaja iă ȋiă maiă responsabiliă înă procesulă înv riiă (activitateaă integrat ă
promoveaz ăatitudiniăpozitive ;
- parametrii structurii curriculare integrate pot fi: conceptele transmise, deprinderile,
abilit ileăformateăȋiăăaplica iileărealizate ;
- abordareaăintegrat ăaăcurriculum-uluiăimplic ăabilitateaămetodologic ăaăcadrelorădidacticeă
pentru integrarea curricular ,ă realizareaă uneiă coordon riă corecteă întreă temeleă abordateă dină
perspectivaă integrat ă ȋiă temeleă abordateă clasic,ă stabilireaă modalit iloră deă evaluareă aă
performan eloră individuale,ă maiă alesă înă situa iaă înv riiă prină cooperare,ă acomodareaă corect ă
aproiectelorăȋiăabord riiăpeătemeăîntr-oăschem ăorar ăcoerent ;
Integrareaă con inuturiloră presupuneă stabilireaă unoră rela iiă strânseă întreă concepte,ă abilit i,ă
valoriăapar inândădisciplinelorăȋcolareădistincte.
Sistemul național de învățământ preuniversitar cuprinde următoarele niveluri:
a(educaţiaă timpurieă (0-6ă ani),ă format ă dină nivelulă antepreşcolară (0-3ă ani)ă şiă înv ţ mântulă
preşcolară(3-6ăani),ăcareăcuprindeăgrupaămic ,ăgrupaămijlocieăşiăgrupaămare;
înv ţ mântulăprimar,ăcareăcuprindeăclasaăpreg titoareăşiăclaseleăI-IV;
înv ţ mântulăsecundar,ăcareăcuprinde;
înv ţ mântulăsecundarăinferiorăsauăgimnazial,ăcareăcuprindeăclaseleăV-IX;
înv ţ mântulă secundară superioră sauă liceal,ă careă cuprindeă claseleă deă liceuă X-XII/XIII, cu
urm toareleăfiliere:ăteoretic ,ăvocaţional ăşiătehnologic ;
înv ţ mântulăprofesional,ăcuădurat ăîntreă6ăluniăşiă2ăani;

308
Curriculumul – Perspective, conexiuni, experiențe

înv ţ mântulăterţiarănon-universitar,ăcareăcuprindeăînv ţ mântulăpostliceal.


-(2) înv ţ mântulă liceal,ă vocaţională şiă tehnologic,ă înv ţ mântulă profesională şiă
înv ţ mântulă postliceală seă organizeaz ă pentruă specializ riă şiă calific riă stabiliteă deă Ministerulă
Educaţiei,ă Cercet rii,ă Tineretuluiă şiă Sportului,ă înă conformitateă cuă Registrulă Naţională ală
Calific rilor
(Art. 23 din Legea educaţiei naţionale)
Toateă nivelurileă suntă legateă deă vârsta,ă trebuin eleă educabililoră ȋiă gradulă deă dificultateă ală
con inuturiloră înv rii.ă Eleă ă seă potă deosebiă înă maiă multeă cicluri:ă ciclulă antepreȋcolar,ă ciclulă
preȋcolar,ăciclulăelementar,ăciclulăsecundar inferior (gimnazial), ciclul secundar superior (liceul),
filiereleă suntă domeniiă curriculareă careă decupeaz ă curriculum-ulă globală nuă peă vertical ,ă ciă peă
orizontal ,ă înă sectoare,ă acestă lucruă fiindă posibilă doară înă zonaă educa ieiă postobligatoriiă (ciclulă
secundar superior).
Educaţiaă şiă formareaă profesional ă aă copiilor,ă aă tineriloră şiă aă adulţiloră auă caă finalitateă
principal
formareaă competenţelor,ă înţeleseă caă ansambluă multifuncţională şiă transferabilă deă cunoştinţe,ă
deprinderi/abilit ţiăşiăaptitudini,ănecesare pentru:
a)ăîmplinireaăşiădezvoltareaăpersonal ,ăprinărealizareaăpropriilorăobiectiveăînăviaţ ,ăconform
intereselorăşiăaspiraţiilorăfiec ruiaăşiădorinţeiădeăaăînv ţaăpeătotăparcursulăvieţii;
b)ăintegrareaăsocial ăşiăparticipareaăcet ţeneasc ăactiv ăînăsocietate;
c)ă ocupareaă unuiă locă deă munc ă şiă participareaă laă funcţionareaă şiă dezvoltareaă uneiă economiiă
durabile
d)ă formareaă uneiă concepţiiă deă viaţ ,ă bazateă peă valorileă umanisteă şiă ştiinţifice,ă peă culturaă
naţional ăşiăuniversal ăşiăpeăstimulareaădialoguluiăintercultural;
e)ă educareaă înă spiritulă demnit ţii,ă toleranţeiă şiă respect riiă drepturiloră şiă libert ţiloră
fundamentale ale omului;
f)ă cultivareaă sensibilit ţiiă faţ ă deă problematicaă uman ,ă faţ ă deă valorileă moral-civiceă şiă aă
respectuluiăpentruănatur ăşiămediul înconjur torănatural,ăsocialăşiăcultural;
g)ă educareaă înă spiritulă demnit ţii,ă toleranţeiă şiă respect riiă drepturiloră şiă libert ţiloră
fundamentale ale omului;
(Art. 4 din Legea educaţiei naţionale)

309
Curriculumul – Perspective, conexiuni, experiențe

Finalitateaă principal ă aă înv mântuluiă ă românescă esteă formareaă competen elor,ă ă careă
reprezint ăansambluriăintegrateădeăcunoȋtin e,ăcapacit iăȋiăabilit iădeăaplicare,ăoperareăȋiătransferă
ală achizi iilor,ă careă permită desf ȋurareaă cuă succesă aă uneiă activit i,ă rezolvareaă eficient ă aă uneiă
probleme cu componente cognitive/ intelectuale, afectiv-atitudinaleăȋiăpsihomotorii
Specialiȋtiiă consider ă c ă ună curriculumă centrată peă competen eă poateă r spundeă maiă bineă
cerin elorăactualeăaleăvie iiăsocialeăȋiăprofesionale,ăaleăpie eiămuncii,ăprinăcentrareaădemersurilor
didacticeă peă achizi iileă concreteă aleă elevului.ă Competen eleă formateă peă parcursulă educa ieiă deă
baz ă r spundă condi ieiă deă aă fiă necesareă ȋiă beneficeă pentruă individă ȋiă pentruă societateă înă acelaȋiă
timp.ăAȋadar,ăspecialiȋtiiăconsider ăc ăunăcurriculum centratăpeăcompeten eăpoateăr spundeămaiă
bineă cerin eloră actualeă aleă vie iiă profesionaleă ȋiă sociale,ă aleă pie eiă muncii,ă prină centrareaă
demersurilor didactice pe achizi iiăintegrate aleăelevilor.ăOp iuneaăpentruăunăcurriculumăcentrată
peă competen e,ă atitudiniă ȋiă valoriă areă înă vedereă accentuareaă dimensiuniiă ac ionaleă înă formareaă
personalit iiăelevilorăȋiăfocalizareaăpeăachizi iiăfinaleăaleăînv rii.

Bibliografie

1. Legeaăeduca ieiăna ionaleă1/2011


2. BocoȋăăMuȋataă– „Teoriaăcurriculum-ului. Elemente conceptuale siămetodologice”,ă2008,ă
Edituraă„CasaăC r iiădeăȊtiin ”,ăCluj-Napoca;
3. w.w.w.revistatransilvania ro/arhiva2006 /pdf.../p132-136pdf
4. http://www.edu.ro

310
Curriculumul – Perspective, conexiuni, experiențe

PERSONALIT ȚIăALEăLUMIIăANTICE

-curs opționŢl –

Motto:

După privelișteŢ lumii, după minunile nŢturii, nimicŢ nu este


mŢi interesŢnt, mŢi măre , mŢi vrednic de luŢreŢ noŢstră Ţminte decât
istoriŢ.

M.KogălniceŢnu, Opere

Prof. Dorin Alexandru Burlan


NOTA DE ARGUMENTARE

În vedreŢ orgŢnizării unui curs opționŢl de istorie pentru clasa a V-a am pornit de la
premizŢ ŢtrŢgerii elevilor din primul Ţn Ţl ciclului gimnŢziŢl către oţiectul de studiu istorie.
Elevii fac cunostinta pentru prima data cu istoria pe parcursul clasei a IV-a, atunci
ei studiŢză timp de un semestru istoria romanilor. Din clasa a V-a elevii încep studierea
ŢprofundŢtă Ţ istoriei universŢle și desfășurŢreŢ, pe săptŢmŢnă Ţ unei ore de istorie în
plus îi poŢte ŢjutŢ lŢ o ŢcomodŢre mult mŢi rŢpidă cu ŢceŢstă mŢterie.
În ŢcelŢsi timp, Ţcest curs își propune stimulŢreŢ curiozității elevilor pentru studiul
istoriei. Se urmărește întâmpinŢreŢ nevoilor de cunoŢștere Ţle elevilor și o ŢnŢliză
ŢprofundŢtă Ţ noțiunilor de istorie Ţntică.
DezvoltŢreŢ unor cŢpŢcitŢti si Ţtitudini esențiŢle în formŢreŢ elevilor, formarea
deprinderilor de comunicŢre specifice domeniului istoriei, folosireŢ corectă Ţ
informŢțiilor provenite din surse istorice, înregistrŢreŢ unor progrese în procesul de
învățŢre, sunt deziderŢte Ţle Ţcestui curs.

311
Curriculumul – Perspective, conexiuni, experiențe

FinŢlitŢteŢ cursului urmărește creŢreŢ unui ţŢgŢj de cunoștinte mŢi ţogŢt decât cel
de la ora de istorie propriu-zisă și ŢtrŢgereŢ către studiereŢ ŢprofundŢtă Ţ istoriei.

ACTIVITATI DE INVATARE
NR.CRT COMPETENȚE GENERALE
1 Manifestarea interesului pentru -lectura hartilor;
valorile lumii antice prin
-prezentarea unui eveniment cu
realizarea a unui proiect istoric.
ajutorul hartilor.

2 Stabilirea, pe baza surselor -citirea si comentarea izvoarelor


istorice, Ţ elementelor evolu iei istorice.
grupurilor umane şi civilizŢ iei
omeneşti.

3 Relatarea unui fapt istoric din -alcatuirea planului unei


AntichitŢte, utilizând informŢ ii descrieri.
selectate din surse istorice,
cunoscute sau la prima vedere.

4 Elaborarea de instrumente grafice -redactarea unei lucrari cu


folosind informŢ ii referitoŢre le termenii studiati
timp si spŢ iu

5 Utilizarea surselor istorice în -informarea prin mijloace scrise


vedereŢ ilustrării unui fŢpt istoric. si mass-media;

-realizarea unor proiecte despre


secrete istorice.

Modalitati de evaluare:

- Teste;
- Proiecte colective si individuale;
- Referate;

312
Curriculumul – Perspective, conexiuni, experiențe

- Mini simpozioŢne ;
- Expozitii tematice.

Bibliografie:

- Cronologie universŢlŢ , ed. Lider, Bucuresti,


- )ohŢnŢ si NicolŢe SŢrŢmţei, PersonŢlitŢti Ţle lumii Ţntice , ed.Semne,
Bucuresti, 1997
- George Genes, DictionŢr istoric , ed.CŢrmins, .

SCOALA M)(A) V)TEAZUL TARGOV)STE

DISCIPLINA: ISTORIE -optional

CLASA a V-a / 1 ora pe saptamana

PLANIFICARE CALENDARISTICA

Unitatea de Obiective Continuturi Nr.ore Saptamana Observatii


invatare de referinta

1; 2 1 S1
I.SUMER 1.Urukagina
II.BABILON 1 1.Hammurapi 1 S2

2 2.Nabucodonosor 1 S3

III.CHINA 1; 2 1.Qui Shi Huangdi 1 S4

IV.EGIPT 3 1.Menes 1 S5

4 2.Kheops 1 S6

5 3.Tutankhamon 1 S7

4.Cleopatra 1 S8

313
Curriculumul – Perspective, conexiuni, experiențe

V.PALESTINA 2 1.Saul 1 S9

3 2.David 1 S10

4 3.Solomon 1 S11

VI.PERSIA 1 1.Cyrus 1 S12

2 2.Darius 1 S13

4 3.Mitridate I 1 S14

VII.GRECIA 2 1.Licurg 1 S15

3 2.Pisistrate 1 S16

4 3.Miltiade 1 S17

4.Temistocle 1 S18

5.Leonida 1 S19

6.Epaminonda 1 S20

7.Filip II 1 S21

8.Alexandru cel 1 S22


Mare

VIII.ROMA 1 1.Servius Tullius 1 S23

2 2.Camillus 1 S24

3 3.Claudius 1 S25

4 4.Dentatus 1 S26

5.Scipio 1 S27

6.Cato 1 S28

7.Caius 1 S29

8.Marius 1 S30

9.Spartacus 1 S31

314
Curriculumul – Perspective, conexiuni, experiențe

10.Cezar 1 S32

11.Antonius 1 S33

12.Octavian 1 S34

13. Recapitulare 2 S35-36


finŢlă

315
Curriculumul – Perspective, conexiuni, experiențe

- Curriculum opțional local integrat

CURRICULUMăăăOP IONALăăăLOCALăăăINTEGRAT
prof.ăMioaraăTofan,ă coalaăGimnazial ă„Al.I.Cuza”ăF lticeni,ăjude ulă
Suceava

Înă contextulă socială actual,ă coalaă joac ă ună rolă importantă înă proiectareaă iă derulareaă
unorăparteneriateăăcuăcomunitateaălocal .ăColaborareaădintreăȋcoal ,ăfamilieă iăcomunitateăesteă
unăfactorăesen ialăînăprocesulădeăeducareăaăelevilor,ăpentruăaădeveniăunăcet eanăpreg tit,ăcapabilă
s ă rela ionezeă iă s ă seă integrezeă înă colectivitate.ă Înă acestă context,ă stabilireaă unoră rela iiă deă
colaborare întreă ȋcoal ă ȋiă institu iileă reprezentativeă dină cadrulă comunit iiă locale,ă înă vedereaă
organiz riiă unoră activit iă cuă caracteră extracurricular,ă esteă absolută necesar .ă Scopulă acesteiă
colabor riătrebuieăs ăfieăpromovareaăvalorilorăculturale,ămoraleă iăciviceăspecificeăcomunit iiăînă
careătr iesc,ăînăvedereaăcunoa teriiă iăîn elegeriiăvalorilorăna ionaleă iăeuropene,ăaăpatrimoniuluiă
na ionalăromânesc,ăînăcontextăeuropean.
Pentruăaăfacilitaăadaptareaăcurriculumuluiăop ionalălaăcontextulălocal,ăeste necesar, ca
laănivelulăfiec reiăȋcoli,ăs ăseăelaborezeăstrategii,ăcareăs ăpermit ăparteneriatulăcuăcomunitatea,ă
func ionareaă unoră grupuriă specialeă deă lucru,ă bazateă peă inova ieă ȋiă creativitate,ă parteneriatulă
dintreă ȋcoal ă ȋiă autorit ileă localeă asigurândă ună curriculumă ȋcolară adaptată laă realit ileă vie iiă
cotidieneădinălocalitate.ăCorelareaădemersuluiăeducativăalăȋcoliiăcuămediulăsocialăalăcomunit iiă
localeănecesit ăschimb riă meniteăs ăcreezeăunăcadruăfavorabilădeă ac iune. În acest sens, elevii
pot merge înăcomunitateăpentruăaăcunoaȋteăresurseleădisponibile,ăînăcadrulăunorăac iuni,ăviziteălaă
institu iiălocale,ămuzee,ăbiblioteci,ăprim rie,ăschimburiădeăexperien ăîntreăȋcoli,ăîntâlniriăcuăuniiă
reprezentan iă aiă comunit ii.ă Seă potă înfiin aă asocia ii,ă cluburi, grupuri de interese din
comunitate.ăăPotăfiăorganizateăoăserieădeăserviciiăînă folosulăcomunit ii:ădeăcaritateă - îngrijirea
persoanelor vârstnice, sprijin pentru persoane cu nevoi special; ecologice - deăcur areăaăunoră
zone,ă reciclareaă deȋeurilor,ă restaurarea unor monumente, plantarea unor plante, îngrijirea
spa iiloră verzi;ă deă voluntariat,ă laă diferiteă institu iiă dină comunitate,ă bibliotec ,ă spital,ă agen iă
economici.

316
Curriculumul – Perspective, conexiuni, experiențe

Proiectareaă CDȊă seă realizeaz ă înă acordă cuă resurseleă umaneă ȋiă materialeă din ȋcoal ,ă
intereseleăȋiăaptitudinileăelevilor,ăop iunileăȋiănecesit ileăcomunit iiălocale.ăOp ionalulăintegrată
esteăstructuratăînăjurulăuneiătemeăintegratoareăpentruăoăanumit ăarieăcurricular ăsauăpentruămaiă
multe arii curriculare. Acesta presupune elaborareaă uneiă programeă prină integrareaă aă celă pu ină
dou ă domeniiă apar inândă uneiaă sauă maiă multoră ariiă curriculare.ă Înă acestă caz,ă obiectivele,ă
competen eleă suntă diferiteă fa ă deă aceleaă existenteă înă programeleă disciplineloră careă seă
integreaz .
Curriculumă op ională locală „ă F lticeni,ă ora ulă meu!ă ”,ă peă careă l-am derulat în anul
colar 2014 -2015, la clasa a IV-aă A,ă aă integrată ariileă curriculare:ă omă iă societate,ă limb ă iă
comunicare,ă arte,ă consiliereă iă orientare,ă avândăcaăobiectivătranscurriculară - îmbog ireaăsfereiă
no iuniiădeăălocănatalăprinăcunoa tereaăzoneiă geografice,ăaăpatrimoniuluiăistorică iăculturală iăaă
vie iiăsocialeă iăeconomiceădinălocalitateaănatal .
Beneficiindădeăunăpatrimoniuăculturală iămuzeisticădeăexcep ie:ăGaleria Oamenilor de
Seam ,ă Casaă Memorial ă ,,Mihailă Sadoveanu”,ă Muzeulă Apeloră „Mihaiă B cescu”,ă Muzeulă deă
Art ă „Ionă Irimescu”,ă amă încheiat,ă înă cadrulă acestuiă op ional,ă parteneriateă cuă acesteă institu ii,ă
ini iindă proiecteă colareă educa ionale,ă atâtă cuă muzeele,ă câtă iă cuă Prim riaă iă Judec toriaă
F lticeni.
Prinăactivit ileădesf urate,ăamăurm rităimplicareaăcopiilorăînăac iunileăorganizateădeă
institu iileăăpubliceălocaleă iădeăcultur ădinălocalitate,ăînăcadrulăunorăprogrameăini iateădeăMuzeulă
de Art ă „Ionă Irimescu”ă dină F lticeniă iă Bibliotecaă Municipal ă ,,Eugenă Lovinescu”,ă intitulateă
sugestivă,,Miciăarti ti,ămariătalente”,ăderulateăcaăviziteădeădocumentare,ădezbateri,ăprezent riă iă
proiec iiăaudio-video,ăateliereădeăcrea ieăplastic ,ădeăteatru,ăconcursuri de desene, organizate cu
prilejulăs rb torilorătradi ionale,ăaăs rb toririiăunorăpersonalit iăimportanteădinăvia aăcomunit iiă
locale,ă tîrguri,ă festivaluri,ă iă aă unoră zile,ă precumă Ziuaă Europei,ă Ziuaă Mondial ă aă C r ii,ă Ziuaă
Copilului.
Acestăop ionalăaăfamiliarizatăeleviiăcuăuneleăaspecteăteoretice,ăîmbog indăcunoȋtin eleăȋiă
dezvoltândă capacit i,ă deprinderi,ă atitudiniă ȋiă valoriă necesareă înă via aă cotidian .ă Astfel,ă prină
activit ileă propuseă s-a dorit stimularea interesului copiilor pentruă geografie,ă istorie,ă literatur ă
popular ă iă cult ,ă educa ieă civic ,ă educa ieă muzical ă iă plastic ,ă deprindereaă deă aă utilizaă
informa iileă dină surseleă ă mass-media,ă ini iereaă înă realizareaă deă portofolii,ă CD-uri, albume,
totodat ă oferindă eleviloră ansaă de a- iă cultivaă capacitateaă deă audiereă iă receptare,ă imagina ia,ă

317
Curriculumul – Perspective, conexiuni, experiențe

creativitatea,ă exprimareaă corect ă iă nuan at ,ă atitudineaă responsabil ă fa ă deă mediu,ă formândă


competen eă deă promovareă aă valoriloră culturaleă aă ora uluiă F lticeni,ă aă tradi iiloră ȋiă obiceiuriloră
locale .
Caăeducatori,ăavemămenireaădeăaăimplicaăeleviiăînăactivit iădeăcunoaȋtereăaăspecificuluiă
istoric,ăgeograficăȋiăculturalăalălocalit iiănatale,ăpentruăaăleădezvoltaăsentimenteădeădragoste,ădeă
pre uireăăȋiărespectăpentruălocurileănatale,ădeăresponsabilitateăȋiăsensibilitateăfa ădeăsemeniiălor,ă
creândă leg turiă laă nivelulă comunit ii,ă ă stimulându-leă gândireaă critic ,ă ă educându-leă ă percep iaă
multiculturalit iiă iă ă dezvoltu-leă ă stimaă deă sineă ȋiă devotamentulă pentruă ideileă civice.ă ă Prinăă
proiecteleă desf urate,ă amă ă încercată s ă ajungă ă laă sufletulă miciloră ȋcolari,ă sensibilizându-i, prin
activit iă desf ȋurateă înă diferiteă loca iiă aleă oraȋuluiă F lticeni,ă implicându-i activ în derularea
proiectelor,ă prină desf ȋurareaă unoră activit iă ă cuă caracteră practic-aplicativă ȋiă creativ,ă
dezvoltându-leăspiritulădeăechip ăȋiădeăcolaborareăeficient ăăînăcadrulăgrupului.

Bibliografie:
1. R dulescuăEleonora,ăTîrc ăAncaă- Educa iaăcivic ăprinăactivit iăextraȋcolareăcuăcaracteră
interdisciplinar,ă2004,ăEdituraăEduca iaă2000+,ăBucureȋti;
2. Stanciu, Mihai - Reformaăcon inuturilorăcurriculare,ă2001,ăEdituraăPolirom,ăIaȋi.

318
Curriculumul – Perspective, conexiuni, experiențe

- Natura ca sursă de inspiraṬie în artele plastice

Trîncă Ani oara Antigona

coŢlŢ GimnŢziŢlă Nr. Petro ani – Hunedoara

ARGUMENT

,, Natura este arta lui Dumnazeu cel Veṣnic.’’

( Dante Alighieri)

Natura este habitatul vital al omului. Într-oălumeăaăvitezei,ăaăindustrializ rii,ăaătehnologiz riiă


i a ghedgeturi-lor, omul este supus unui vertij intelectual i fizic. Totul se petrece rapid i în
contratimp cu fiin aăuman .ăNuămaiăavemăr gazulăs ăneăprivimăpeănoiă i în jurul nostru. Tindem
s ă devenimă oă genera ie de robo i, supu i propriei noastre crea ii: ma ina.ă Primeaz ă interesală
pecuniar, egoismul i individualismul. Copiii î iă pierdă sensibilitateaă nativ ,ă delicate ea i
frumuse eaăinterioar ,ădevenidăpragmatici,ădistan i,ăriscândăs ăpiard ădinăvedereătocmaiăelementală
vital al existen ei lor: NATURA.
Luânda ca pretext studiul i observa iaănaturii,ăîncercăprinăacestăcursăs ădeterminăoămaiămareă
apropiereăaăelevilorădeănatur ,ăcareăs ăconduc ălaăp strareaăfonduluiălorăsufletesc.ăMerit ăs ăcultivă
frumosul prin în elegereaănaturii,ăs ăleădezvoltăsensibilitatea,ăăs ăleătrezescăemo ii ce vor conduce
laă oă atitudineă pozitiv ă fa ă deă via ă iă mediulă înconjur tor.ă Desigur,ă temaă îiă ajut ă peă eleviă s ă
cunoasc ărealitatea,ă s ăperceap ăformele,ăculorileă i pozi iile lor în spa iu,ăangajeaz ăputernică i
accentueaz ă spiritulă deă observa ie,ă dezvolt ă gândireaă creatoare,ă deprindereaă deă aă gândiă corectă
stimulândăactivitateaămintal ,ăaceastaăfiindăcelămaiăpropriuăinterpretăalăfelului cumăv dă i în eleg
ei lumea.

319
Curriculumul – Perspective, conexiuni, experiențe

La vârstele mici puterea de absrtactizare este mare, motiv pentru care inten ioneză s ă leă
dezvolt capacitatea de a se mi ca cu lejeritate între formele figurative i cele nonfigurative,
dezvoltându-se astfel atât imagina ia creatoare cât iă putereaă deă ă receptareă aă uneiă opereă deă art ă
moderne, puterea de a vedea dincolo de vizibil, de a citi mesjul unei compozi ii plastice i de a- i
exprima propriile sentimente i atitudini prin elementele de limbaj i mijloacele de expresie
plastic .
Arta, prin imensul volum de opere produse de omenire de-a lungul istoriei ne a teapt ăpentruă
aă neă încântaă ochiul,ă urechea,ă inima,ă pentruă aă neă oferiă hranaă sufleteasc .ă iă cât ă lumeă ,,s rac ’’ă
treceăpeălâng ăaceast ăbog ieăspiritual care î iăareăsursaăînănatur ?
Natura iăsocietateaăneăofer ăună,,album’’ădiversăcuăaspecteă i situa ii care au calitatea de a
servi ca o ,, coal ’’ăaăsensibilit ii, a frumosului. Arta, cu atât mai mult.
Naturaă esteă culoare,ă form ,ă linie,ă punct…ă punctulă esteă am nuntulă iă cineă st pâne te
am nuntul,ăcucere te universul.
Competen eăgenerale
1. dezvoltareaăcapacit iiădeăobservareă iăprelucrareăaăformelorănaturale,ădeăreceptareă iăanalizareăaă
mediuluiăînconjur torăprinămetodeăplastice.
2. dezvoltareaăcapacit iiădeăaăanalizaă iătransformaăformeleănaturaleăînăformeăplastice,ăparcurgândă
etapeleămetamorfoz riiăunuiăelementădinănatur ăpân ălaătransformareaăluiăînăsemnăplastic,ăinvestită
cuăsemnifica ii.
3. formareaă iădezvoltareaăsensibilit iiăcreativit iiăestetice,ăaăatitudiniiăpozitiveăfa ădeăsocietate,ăînă
generală iănatur ,ăînăspecial.
4. dezvoltareaăcapacit iiădeăîn elegereă iăanaliz ăaăopereiădeăart .
Competen eăspecifice
- Studiaz ă iăanalizeaz ăcuăaten ieăoăanumit ăform ădinănatur ăpentruăaăputea elabora un studiu
de observa ieăcareăs -l ajuta la în elegerea formei;
- Cunoa teă iăfolose teăstructurileăcompozi ionaleăpeăcareăs ăcompun ăoăimagineăplastic ;
- În elegă iăredauăspa iulă iăatmosferaăîntr-oălucrareăplastic ;
- Utilizeaz ăelementeăaleădesenului decorativ;
- Utilizeaz ăculoareaă iăcelelalteăelementeădeălimbajăplastic;
- Realizeaz ăformeăpreluateădinănatur ăînătehniciădiferite;
- Abstrageădinărealitateaăînconjur toareăunăelementăc ruiaăs -iăg seasc ăoăsemnifica ie;

320
Curriculumul – Perspective, conexiuni, experiențe

- Prelucreaz ă ună elementă înă func ieă deă semnifica iaă pentruă careă aă fostă alesă iă s -l transforme în
semn plastic, folosind tehnici diferite ;
- Prelucreaz ă oă form ă aleas ă pân ă laă dispari iaă oric ruiă corespondentă cuă realitatea,ă primindă
înc rc tur ăsimbolic ;
- Compuneăspa iiăplasticeăfolosindăstructuriăpreferateădinămediulăînconjur tor;
- Confec ioneaz ădinămaterialeăreciclabileăproduseăcuăformeăinspirateădinănatur .
Con inuturi
Naturaă iăculorile:ăs ăvorbimădespreănatur ă(ăfrunze,ăcopaci,ăfructe,ăflori,ăgâze,ăinsecte,ănori,ă
ap ,ă pe ti etc.) Studiulă formeloră dină natur ă iă metamorfozarea:ă metamorfozareaă antropomorf ă
(figuraă uman ă dină legumeă sauă fructe,ă chipulă anotimpurilor);ă transformarea- procesă deă crea ie,ă
sensibilitate,ă exprimareă aă clarit iiă gândiriiă (ă jocă deă curcubeu,ă trenulă copil riei,ă pufă deă p p die,ă
frunzeă iăfloriădeăgheat ).ăRela iileădintreăformaănatural ă iăstructuraăplastic : tipul formelor din
spa iuă (ă sfere,ă punctulă dină natur ,ă ochiiă norului,ă razaă deă soare,ă copaculă cuă stele);ă rela iileă deă
echilibru, de egalitate, de simetrieă (ă broderiaă dină frunz ,ă mi careaă liniei,ă dansulă fluturilor,ă
labirintulă dină copac);ă naturaă înă art ă (limbajulă sufletului,ă reac ieă imaginiiă asupraă ochiului,ă artaă
leag ălumeaăinterioar ădeăceaăexterioar ).
Valoriăşiăatitudiniă/situa iiădeăînv are
Cunoaȋtereaă componenteloră mediuluiă înconjur toră apropiată ȋiă îndep rtat,ă caă rezultată ală
observ riiăȋiăinvestig riiăelementelorăȋiăfenomenelorădinănatur .;
atitudineăpozitiv ă iăadoptareaăunuiăăcomportamentăadecvatăînăconsensăcuălegileănaturii.ă;
Cunoaȋtereaă ȋiă aplicareaă normeloră deă comportamentă specifică asigur riiă echilibruluiă naturiiă ȋiă
unorăatitudiniădeăprietenieăȋiărespectăfa ădeăaceasta.;
Formareaă ideiloră creativeă prină investigareaă /ă explorareaă mediuluiă înconjur toră ȋiă dezvoltareaă
capacit iiădeăaăcomunica într-un limbaj plastic expresiv.;
asumareaă înv riiă iă aprecieriiă frumosuluiă caă ni teă valoriă naturaleă oferiteă deă diversitateaă
naturii;
valorizareaăcreativit iiăcaăresurs ăînăcomunicareaăîntr-un limbaj al artelor frumoase;
acceptarea diversit iiădeăop iuniăînăsesizareaărela iiilorăom-natur .
Sugestii metodologice
Sugestii privind activităţile de învăţare:
- Exerci iiădeăstudiereăaăformelorănaturaleă iătransformareălorăînăformeăplastice;

321
Curriculumul – Perspective, conexiuni, experiențe

- Realizareaăschi eloră iăstudiilorădup ănatur ;


- Exerci iiădeăfolosireăaădiverselorăstructuriăcompozi ionale;
- Analizareaăunorăformeăselectateădinănatur ;
- Observareaă iăîn elegereaăred riiăspa iuluiăîntr-oăcompozi ieăplastic ;
- Schi areaăunorătransform riăaăformelorăob inuteăprinămetamorfozare;;
- Redareaăspa iuluiăînătehnicaăha uriiădinăgrafic ;
- Exerci iiădeăredareăaăspa iuluiăprinălumin ă iăumbr ;
- Transpunereaăelementelorăsemnificativeădinălumeaăînconjur toareăînăschi eădeăstudiu;
- Realizareaădeăexerci iiădeăprelucrareăaăformeiăprimareăpân ălaătotalaăeiăabsrtactizareă iăinvestireaă
eiăcuăoăanumit ăsemnifica ie;
- Descoperireaăunorăformeănaturale,ăcareănuăprezint ăpereaămareăinteresăînăsocietateă;
- Compozi iiă plasticeă sauă decorativeă folosindă formeă plastice,ă transformateă înă urmaă studieriiă
acestora;
- Jocul de a transforma un semn plastic, de a-iă g siă corespondentă înă realitate,ă deă aă descoperiă
apropiereaăluiădeăoăform ăcunoscut .
Sugestii privind metodele folosite:
-explica ia;ăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăă-
- observareaăsistematic ;ăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăă
- dialogul;
- descoperirea;
-expozi iileătematiceăcuălucr riăaleăelevilor;
- demonstra ia;
- exerci iul;
- înv reaăprinădescoperire;
- exemplul;
Sugestii privind organizarea activităţii didactice:
- individual; lucrul în grup;
- frontal.
Modalit iădeăevaluare

322
Curriculumul – Perspective, conexiuni, experiențe

•Autoevaluareaă;ăăăăăăăăă•ăăăPortofoliul;ăăăăăăăăăăăă•ăObservareaăsistematic ;ăăăăă•ăExpozi iiărealizateăînă


diferiteăloca iiălocaleăă;ă•Probeăpractice;ăăă•ăLucr riăplastice/ăProiectareădeăproduse;ăă•ăComentariiă
orale;ăă•ăProiectul.ă

Bibliografie

Focillon Henri, Viaṭa formelor, 1977Ed. Meridiane,Bucure ti


Huyghe Rene, Dialog cu vizibilul, 1981Ed. Meridiane, Bucure ti
Iorgulescu Adrian, Estetica,ăEd.Didactic ă iăPedagogic ăBucureȋtiă
Mih ilescuă Dan,ă Limbajul culorilor ṣi al formelor, 1980, Ed. tiin ific ă iă Enciclopedic ,ă
Bucure ti
Ple u Andrei, C l torieăînălumeaăformelor, 1974Ed. Meridiane, Bucure ti
Album metodic de crea ieăartistic ă iăplastic

323
Curriculumul – Perspective, conexiuni, experiențe

- Rolulăop ionaluluiăăînăcadrulăcurriculum-uluiăȋcolar

Prof. Raluca URZICEANU


coalaăGimnazial ă„CONSTANTINăBRÂNCOVEANU”
SLATINA, OLT

Înă oriceă societateă modern ,ă procesulă deă înv mântă esteă considerată aă fiă principalaă
activitateăcareăduceălaăconturareaăbazelorăpersonalit iiăomului.ăElăpoateăfiădiferităcaăactivitatea
desf ȋurat ă înă unit ileă ȋcolare,ă organizat ă ȋiă planificat ă subă îndrumareaă ȋiă coordonareaă unorăă
persoaneăspecializate,ăprinăcareăseărealizeaz ăobiectiveleăvaloriceăprivindăformareaăpersonalit iiă
omului.
Lec iaă constituieă formaă organizatoric ă principal ă înă careă seă desf ȋoar ă activitateaă
educatoruluiă cuă eleviiă uneiă clase.ă Înă ă condi iileă înv mântuluiă modernă lec iaă devineă maiă multă
decâtăoăform ăsauăunăcadruădeăorganizareăaăinstruc iei,ăîntrucâtăpresupuneămecanismeăȋiălegit iă
de structurare în func ionalitateăceătrebuieăbineăcunoscute.
Fiecareă lec ieă trebuieă s ă seă încadrezeă într-ună cadruă definitdeă programaă ȋcolar ă ȋiă deă
planificareaăcalendaristic ,ăastfelăîncâtăs ăcorespund ăaȋtept rilorăprofesoruluiădarăȋiăsociet ii.ă
Acesteaă dină urm ă suntă exprimate prin intermediul curriculum-uluiă na ională careă reprezint ă
ansamblulă experien eloră deă înv areă prină careă ȋcoalaă asigur ă realizareaă finalit iloră
înv mântului.ăCurriculum-ulăna ionalăesteăflexibilăȋiădeschis,ăfiindăînăm sur ăs ăofereătineriloră
ȋanseăegaleăȋiărealeăpentruăidentificareaăȋiăvalorificareaădeplin ăaăpropriilorăposibilit i.
Nouaăorganizareăaăînv mântuluiăpreuniversitarăpermiteăȋcoliiăȋiăprofesoruluiăs ăoptezeă
pentruă ună anumită num ră deă oreă peă s pt mân ă pentruă fiecareă clas ă înă parte.ă Înă aceast ă situa ieă
profesorul,ă înv torul,ă educatoareaă poateă optaă pentruă ună cursă op ională dac ă primeȋteă acceptulă
dină parteaă colectivuluiădeăelevi,ăcomisieiădeăorganizareăaăCDȊ-urilorădină ȋcoal ,ăaădirectoruluiă
ȋcoliiăȋiăinspectoratuluiăȋcolar.
Înăcondi iileămodific riiăstatutuluiădisciplineiărespectiveăînăȋcoalaăromâneasc ăȋiătrecereaă
laă oă nou ă form ă deă înv mântaxată peă elevă caă subiectă ală înv riiă ȋiă nuă caă obiect,ă peă
interdisciplinaritate,ăcunoaȋtereăreciproc ăȋiăcolaborareăîntreăcadrulădidacticăȋiăelev,ăaădevenit o

324
Curriculumul – Perspective, conexiuni, experiențe

necesitateăabsolut ădezvultareaăcurriculum-uluiăălaădeciziaăȋcolii.ăAcestaăpoateăsatisfaceănevoileă
deă cunoaȋtereă aleă elevilor,ă careă nuă îȋiă g sescă informa iileă doriteă înă interiorulă curriculum-ului
na ionalăalătrunchiuluiăcomun.
Ansamblul proceselor educativeă ȋiă ală experien eloră deă înv areă pentruă fiecareă ȋcoal ă leă
propuneă înă modă directă eleviloră s iă înă cadrulă oferteloră curriculareă proprii,ă aceastaă esteă derini iaă
propus ădeăministerăȋiăcareăacoper ăsferaădeăinteresăaăop ionalelor,ăaȋaăcumăleănuminmăînămod
neoficial.ă Înăesen ăîns ăCDȊ-ulă d ăȋcoliiădreptulădeăaăluaădeciziiăȋiărecunoaȋteăputereaăreal ăaă
acesteia.ă Derivat ă dină libertatea- oferit ă deă planurileă cadruă deă înv mânt- de a decide asupra
unui segment al curriculum-uluiă na ional,ă aceast ă putereă d ă elevilor libertatea de a-ȋiă definiă
uneleătraseeăparticulareăaleăînv rii.
Societateaă democratic ă urmeaz ă multă demersurileă noiă deă înv are,ă deoareceă ofer ă
posibilitateaă unoeă alegeriă multipleă înă interiorulă unuiă sistemă deschis.ă Acestă dreptă laă op iuneă înă
cadrulăevolu ieiăȋcolareăpersonaleăesteăcelăcareăd ănumeleăobiȋnuităalăCDȊ-urilor- op ionale.ăElă
arat ăînăacelaȋiătimpăȋiăfaptulăc ăsocietateaăesteădispus ăs ăacordeătinerilorăîncredereădeplin ăînă
capacitateaălorădeăalegereăăȋiădeădecizieăasupraăpropriuluiăparcursădeăînv are.
Privindă înă perspectiv ă procesulă deă impunereă aă cursuriloră op ionale,ă sesiz mă faptulă c ă eleă potă
deveniăceaămaiăbun ămetod ădeăaăstârniăinteresulăelevilorăînăleg tur ăcuăaspecteăaleăfenomeneloră
maiăpu inăsauădelocăstudiateăînăȋcoal ,ăînădomeniul respectiv.
Tipurileădeăop ionalăexistenteăînăcadrulăînv mântuluiăsunt:
 op ională deă aprofundare- tipă deă CDȊă derivată dină disciplinaă studiat ă înă trunchiulă comun,ă careă
urm reȋteă aprofundareaă obiectiveloră deă referin ă /ă competen eloră specificeă dină curriculum-ul
nucleuăprinănoiăunit iădeăcon inut;
 op ională deă extindere- tipă deă CDȊă derivată dintr-oă disciplin ă studiat ă înă trunchiulă comună careă
urm reȋteăextindereaăobiectivelorădeăreferin ă/ăcompeten elorăspecificeăȋiănoiăcon inuturi;
 op ională caădisciplin ănou ăintroduceănoiă obiectiveădeăstudiu,ătemeănoi,ă careănuăseă reg sescăînă
programeleăna ionale,ăînăafaraăcelorăprev zuteăînătrunchiulăcomunăpentruăoăanumit ăspecializareă
sau un anumit profil;
 op ională integrată (laă nivelulă uneiaă sauă maiă multoră ariiă curriculare) introduce noi discipline ca
obiecte de studiu, structurate în jurul unei teme integratoare pentru una sau mai multe arii
curriculare;

325
Curriculumul – Perspective, conexiuni, experiențe

 op ionalăcaădisciplin ăcareăapareăînătrunchiulăcomunălaăalteăspecializ ri- dispuneădeăoăprogram ă


elaborat ălaănivelăcentral,ăcaăprogram ăobligatorieăînăcadrulăuneiăspecializ ri.
Acesteă op ionaleă suntă deă ună reală folosă profesorilor,ă înv torilor,ă educatoareloră interesa iă
deă creȋtereaă interesuluiă eleviloră pentruă aprofundareaă studiuluiă ȋtiin eiă respective.ă Înă func ieă deă
propriileăpreocup ri,ăcercet riă sauăaptitudiniă înă domeniulă ȋtiin ei,ă dasc lulăpoateătransformaăună
op ională într-oă poart ă deschis ă spreă cunoaȋtereaă lumii.ă Pentruă aă reuȋiă înă acestă demers,ă îns ,ă
profesorulătrebuieăs ăfieăfoarteăatentălaăăoăserieădeăaspecteăspecifice:
 temaă aleas ă trebuieă s ă stârneasc ă interesul,ă s ă seă mulezeă peă capacit ileă intelectualeă aleă
elevilor- dac ăesteăvorbaădeăunăop ionalăcaădisciplin ănou ăȋiăs ăpropun ăîn elegereaăunorăaspecteă
c roraăprogramaăleărezerv ămaiăpu inătimp- înăcazulăaprofund rii sau extinderilor;
 prezentareaătemeiătrebuieăs ăr spund ăăpreocup rilorăȋiăvârsteiăăelevilor;
 realizareaăprogrameiădeăop ionalăînăconformitateăcuătoateăcerin eleăunuiăcurriculum,ăastfelă
încâtăs ăob in ăavizulăinspectorilorăȋcolari;
 punerea în aplicare a programei,ă urmândă înă principală atragereaă eleviloră c treă studiulă
aprofundatăalăȋtiin eiărespective;
 realizareaădeăsugestiiăbibliograficeăcareăs ăîiădetermineăpeăeleviăs ăiaăparteălaăactivitateaădeă
factur ăȋtiin ific ăînăconformitateăcuăparticularit ileăintelectualeăȋiădeăvârst ;
Ună pasă foarteă importantă esteă realizareaă programeiă deă op ională într-oă manier ă câtă maiă
apropiat ă deă cerin eleă înă vigoare.ă Programaă trebuieă s ă cuprind ă laă clasele,ă apar inândă
înv mântuluiăobligatoriu:
 argument
 obiectiveădeăreferin
 activit iădeăînv are
 listaădeăcon inuturi
 modalit iădeăevaluare
 bibliografie
Argumentulăvaăcuprindeăînăaproximativăoăpagin ămotiva iaăop ionaluluiăpropus,ănevoiăaleă
elevilor,ăcomunit iiălocale,ăformareaăunorăcompeten eădeătransfer,ăetc.
Obiectivele de referin /ă competen eleă specificeă voră fiă formulateă dup ă modelulă celoră dină
trunchiulăcomun,ădarănuăpotăfiărelu riăaleăacestora.

326
Curriculumul – Perspective, conexiuni, experiențe

Listaădeăcon inuturiăvaăcuprindeăinforma iileăpropuseăcuăbaz ădeăoperareăpentruăformareaă


capacit ilorăvizateădeăobiective.
Modalit ileădeăevaluareăăvorăfiătipurileădeăprobeăpotriviteăop ionaluluiăpropus.
Înăcazulăunuiăop ionalădeăaprofundare,ăcompeten eleăspecificeăvorăfiăînso iteădeăcon inuturiă
care pot fi cele din curriculum-ulăna ionalănotateăcuăăasteriscă(*)ăsauăpotăfiăănoiăȋi vor conduce la
aprofundareaăȋiăformareaăacestora.
Dac ăesteăvorbaădeăunăop ionalădeăextindere,ăseăvorăderivaănoiăcompeten eăspecificeăăcareă
voră fiă realizateă prină operareaă cuă noiă con inuturiă vizândă teme,ă capitole,ă careă suntă cuprinseă înă
programa de trunchi comun.
Pentruăop ionalulăcaădisciplin ănou ăseăvorăizolaăunit ileădeăinforma ieăcuăcareăopereaz ă
respectivaădisciplin ,ăavândăînăvedereănecesitateaăparcurgeriiălor.
Proiectareaă op ionaluluiă cuă tem ă integratoareă seă vaă faceă înă mareă m sur ă caă ceaă aă
disciplineiă noi,ă cuă deosebireaă c ă unit ileă deă con inută voră cuprindeă informa iiă dină maiă multeă
discipline,ăiarăcompeten eleăvizateăvorăfi,ăînăgeneral,ăcompeten eădeăintegrareăȋiădeătransfer.
Sugestiileămetodologiceăvorăincludeăactivit iădeăînv areăȋiămodalit iăde evaluare.
Înăcazulăînăcareăop ionalulăesteăprev zutăpentruămaiămul iăani,ăseăvorădefiniăȋiăcompeten eă
generaleădinăcareăseăvorăderivaăcompeten eăspecificeăpentruăfiecareăanădeăstudiu.
Înă cazuriă specifice,ă op ionalulă reprezint ă oă form ă fericit ă deă optimizare a procesului de
predareăaădisciplineiărespectiveăînăȋcoal ,ădeoareceăfaceăapelăla:
 cunoȋtin eleăȋiăpasiunileăprofesorilor
 hobbyurile elevilor
 trezireaăinteresuluiăpentruăfenomeneleăȋtiin ei
 studiul unei bibliografii specifice
 dep ȋireălitereiămanualului
 consultareaăelevilorăȋiăaăp rin ilor
 implicareaăcomunit iiălocale
 creareaăunuiăsistemăconcuren ialăîntreăprofesoriiădinăȋcoal
Noulăsistemăcareăvizeaz ărenun areaălaăobligativitateaăalegeriiăunorămateriiăȋiădeschidereaă
spreă alegereaă unoră ă materiiă ȋiă deschidereaă spreă alegereaă unoră pacheteă op ionaleă deă c treă elevi,ă
pleac ă deă laă ideeaă cadruluiă didactică profesionist,ă practiciană chibzuită ȋiă calculat.ă Acestaă esteă
capabilăs ăanalizezeăpropriileăpractici,ă s ărezolveăprobleme,ăs ăproduc ăstrategiiănoi.ă Formareaă

327
Curriculumul – Perspective, conexiuni, experiențe

acestuiaă seă sprijin ă peă contribu iileă cercet torilor,ă urm reȋteă dezvoltareaă uneiă abord riă aă
situa iiloră folosindu-seă înă modă egală teoriaă ȋiă practicaă precumă ȋiă capacitateaă deă autoanalizareă aă
practicilorăȋiăaăcunoȋtin elor.
Nevoia unui astfel de cadru didactic aăap rutădeoareceăsistemulădeăînv mântăesteăv zută
acumăcaăunăprocesăimpersonalăȋiăinterna ionalăcareăfoloseȋteăînăspecialăcomunicareaăverbal ăȋiă
discursulăcaămodalit iăpentruăaăprovoca,ăfavorizaăȋiăaăfaceăposibil ăpracticaăîntr-oăsitua ieădat ,ă
este o practic ărela ional ăfinalizat .
Op ionalul,ăcaăformul ădeăpredareăaăȋtiin eiărespectiveăînăȋcoal ,ăesteăoăalegereăinspirat ăȋiă
favorizeaz ăînv areaăcuăpl cereăaăunorăaspecteăaleăuniversului,ădeăcareăeleviiăseăpotăsim iăatraȋiă
într-un anume moment al evolu ieiălor.

Bibliografie:

4. C.ăCucoȋ,ăPedagogie,ăEdituraăPolirom,ăIaȋi,ă1996
5. MedC, CNC, Curriculumănaţional- programeăşcolare, 2001
6. Doina Giurgea, Ghidă metodologică pentruă disciplineleă opţionale, D&Gă EDITUR,ă Bucureȋti,ă
2007

328
Curriculumul – Perspective, conexiuni, experiențe

-Structura CDL în înv mântulătehnicăprofesionalăspecial

ENACHEăC T LINA,LICEULăTEHNOLOGICă"SIMIONăMEHEDIN I",GALA I


ARGUMENT

Curriculumulă deă dezvoltareă local ă "Tranzi iaă deă laă coal ă laă loculă deă munc "ă dezvolt ă
ofertaăcurricular ,înăparteneriatăcuăagen iiăeconomici,ăaferent ădomeniuluiădeăpreg tireăgeneral ă
"L c tu rieă mecanic ă structuri",clasaă aă X-aă înv mântă profesională specială deă 4ă ani,filieraă
tehnologic ă iăareăalocatăunănum rădeă120ădeăoreăanual.Acestăcurriculumăseăparcurgeăcâteă30ădeă
ore,ătimpădeă4ăs pt mâniă iăvizeaz ădobândireaădeăcompeten eăprofesionaleă iăcompeten eăcheieă
transferabileă specifice,înă perspectivaă folosiriiă tuturoră achizi iiloră înă continuareaă preg tiriiă într-o
calificareă dină domeniulă deă preg tireă general ă "L c tu rieă mecanic ă structuri" iă anumeă
"Tinichigiuă vopsitoră auto".Oreleă deă CDLă careă acoper ă unit ileă deă competen eă voră permiteă
situa iiă deă înv areă identificateă împreun ă cuă agentulă economic,ă parteneră ală unit iiă deă
înv are.Înv areaăseăvaărealizaălaăagentulăeconomic.

Scopul acestui CDL :

 faciliteaz ă tranzi iaă eleviloră deă laă coal ă laă via aă activ ă prină adaptareaă preg tiriiă
profesionaleăaăelevilorălaănevoileăpie eiămunciiălaănivelălocal;
 l rge teăsferaăocupa ional ăprinăaprofundareaăcompeten elorăcheieăal turiădeăcompeten eleă
tehniceăgeneraleă iăspecializate;
 implic ăangajatoriiălocaliăînăformareaăoferteiădeămunc ăcapabileăs ăseăintegrezeăcuăsuccesă
peăpia aămuncii,
 îmbun t e teă preg tireaă for eiă deă munc ă calificateă careă conduceă laă sc dereaă rateiă
omajului;
 orientareaă iă instruireaă laă loculă deă munc ă prină familiarizareaă elevuluiă cuă firmaă iă cuă
muncaăpeăcareăoăvaădesf ura;

329
Curriculumul – Perspective, conexiuni, experiențe

 asimilareaă deă c treă eleviă aă unoră competen eă suplimentareă careă nuă seă reg sescă înă
Standardulădeăpreg tireăprofesional ;
Situa iileă deă înv areă careă corespundă nevoiloră deă formareă identificate cu agentul
economic,partenerăalăunit iiădeăînv mânt:

 identificareaăroluluiăînăechipaădinăcareăfaceăparte,asumatăprinăfi aăpostului;
 citireaădocumenta ieiătehniceăînăvedereaăexecut riiăunorăopera iiătehnologice;
 responsabilitateaăindividual ă iădeăgrup,grupulătrebuieăs ăfieăresponsabilăpentruăatingereaă
propriiloră scopuri,iară fiecareă membruă trebuieă s ă fieă responsabilă înă ceeaă ceă prive teă
contribu iaăsaăînăvedereaăatingeriiădeăc treăgrupulăpropriuăaăscopurilorărespective;
 dezvoltareaăunorăabilit iădeăcomunicareăinterpersonal ă iădeăgrup;
 ob inereaă iă prelucrareaă unoră informa iiă suplimentareă dină maiă multeă surseă înă vedereaă
autoinstruirii;
 analizaă pie eiă munciiă prină stabilireaă raportuluiă cerere/ofert ,prină descriereaă specificuluiă
local al acesteia;
 exploatareaă iăvalorificareaătradi iilorălocale.
STRUCTURA

Listaăunit ilorădeăcompeten eărelevanteăpentruăCDL:

Unitateaădeăcompeten e:LUCRULăÎNăECHIP

Unitateaădeăcompeten e:TRANZI IAăDEăLAă COAL ăLAăLOCULăDEă


MUNC
COMPETEN E ACTIVIT IăDEăÎNV ARE
L1.Î iă precizeaz ă pozi iaă într-oă echip ă deă -identificarea departamentului în care se
lucruăpeăbazaăactivit iiăădesf urate reg se teăloculăs uădeămunc ;
-însu ireaă iă respectareaă reguliloră deă
L2.ăÎ iăasum ărolurileăcareăîiărevinăînăechip organizareă iăfunc ionare;
-analizaămoduluiădeăorganizareăaăproduc iei;
L3.ăColaboreaz ăcuămembriiăechipeiăpentruă -identificarea propriilor sarcini în cadrul
îndeplinirea sarcinilor echipei;
-respectareaăcerin elorădinăfi aăpostului;
T1.ă Î iă evalueaz ă nivelulă deă preg tireă înă -explicareaărela ieiădintreăsarcinileăpropriiă iă
raportăcuăcerin eleăloculuiădeămunc sarcinileăcelorlal i;
T2.Î iăasum ăresponsabilit iăfa ădeăsarcinaă -manifestarea spiritului de întrajutorare;
primit -necesitateaă însu iriiă deă informa iiă

330
Curriculumul – Perspective, conexiuni, experiențe

suplimentare rezultate din analiza postului


T3.ă Seă instruie teă continuuă înă vedereaă -identificareaăinstruc iunilorădeăexploatareăaă
îmbun t iriiăproprieiăperforman e utilaă selectareaă informa iiloră pentruă
îmbun t ireaăpropriilorăperforman e;
T4.ă Manifest ă mobilitateă ocupa ional ă fa ă -ob inereaă informa iiloră despreă ocupa iileă
deăschimb rileădeăpeăpia aămunciiă dinădomeniulădeăpreg tire;
-selectareaă oferteloră deă munc ă inândă contă
de specificul localăalăpie eiămuncii;
-întocmirea unui dosar personal în vederea
angaj rii.

CON INUTURI

Seărecomand ăparcurgereaăurm toarelorăcon inuturi:


1.Structuraăorganizatoric ăaăuneiăfirme
1.1 Organigrama
1.2 Descrierea compartimentelor
1.3 Reguli de organizare iăfunc ionare
1.4ăMetodeădeăorganizareăaăproduc iei
2.Loculădeămunc
2.1ăFi aăpostului:postul,func ia,ăcompartimentul,rela iiăorganizatorice
2.2ăAnalizaăpostului:corela iaăfi aăpostului-specifica ii
2.3ăNo iuniădeăigienaă iăsecuritateaămuncii
2.4ăInstruc iuni de exploatare a utilajelor,dispozitivelor
2.5 Norme interne de îndeplinire a sarcinilor
2.6ăExecu iaăopera iilorătehnologiceăprev zuteăînădocumenta iaătehnologic
2.7ăSistemeădeăasigurareăaăcalit ii
2.8ăOb inereaăinforma iiorăsuplimentareăînăsistemăformal sau informal
3.Pia aămuncii
3.1ăOcupa iileădinădomeniulădeăpreg tireăgeneral ăL c tu rieămecanic ăstructuri
3.1.1ăProfiluriăocupa ionale,structuraăcalific rilor
3.1.2ăAgen iiăspecializate
3.2ăStudiulăpie eiămuncii
3.3ăPreg tireaăpentruăintegrareaăpe pia aămuncii

331
Curriculumul – Perspective, conexiuni, experiențe

MODALIT IăDEăEVALUARE
Caăămetodeădeăevaluareărecomand m:
 Observareaă sistematic ă aă comportamentuluiă elevilor,ă activitateă careă permiteă evaluareaă
capacit ilorăȋiăatitudinilorălorăfa ădeăoăsarcin ădat ;
 Investiga ia.;
 Autoevaluarea, prin care elevulăcompar ănivelulălaăcareăaăajunsăcuăobiectiveleăȋiăstandardeleă
educa ionaleăȋiăîȋiăpoateăimpuneă/ăămodificaăprogramulăpropriuădeăînv are;
 Metodaălucr rilorăpractice.

SUGESTII METODOLOGICE

AcestăCDLăseăpoateăparcurgeălaăsfâr itulăanuluiă colarăsau în timpul semestrelor,nefiind


dependentă deă celelalteă moduleă dină culturaă tehnic ă deă specialitate.Acestaă constituieă ofertaă
curricular ăspecific ăfiec reiăunit iădeăînv mântă iăesteăînăparteneriatăcuăagen iiăeconomici.Prină
aceast ăofert ăcurricular ăseăasigur ăcadrulănecesarăadapt riiăpreg tiriiăprofesionaleăaăelevilorălaă
cerin eleăpie eiămuncii.
Parcurgereaăcon inuturilorăămodululuiăȋiăadecvareaăstrategiilorădidacticeăutilizateăareădreptă
scopăăformareaăcompeten elorătehniceăprofesionaleă iăcheieătransferabile generale aferente. Orele
deă CDLă careă acoper ă unit ileă deă competen eă voră permiteă situa iiă deă înv areă identificateă
împreun ăcuăagentulăeconomic,ăpartenerăalăunit iiădeăînv are.Înv areaăseăvaărealizaălaăagentulă
economic.Întreă competen eă iă con inuturiă exist ă oă rela ieă biunivoc ,astfelă prină parcurgereaă
con inuturilorăseăformeaz ăcompeten ele,iarăacesteaăvizeaz ăunit iădeăcon inut.
Activit ileădinăcadrulăorelorădeăinstruireăpractic ăvorăvizaăăcuăprec dere:ă
 interpretareaădocumenta ieiătehniceănecesare montajului;
 tipurileădeăscule,ădispozitiveăȋiăutilajeăfolositeălaămontaj ;
 execu iaăpractic ăaăasambl rilorăprecizate;ă
 verificarea montajelor realizate;
 capacitateaădeăcomunicare,ăasumareădeăsarciniăȋiăresponsabilit i ;
 lucruăînăechip .

332
Curriculumul – Perspective, conexiuni, experiențe

Parcurgerea con inuturiloră esteă obligatorie,ă dară seă impuneă abordareaă flexibil ă ȋiă
diferen iat ăaăacestora,ăînăfunc ieădeăresurseleădisponibileăȋiădeănevoileălocaleădeăformare.ăAcestă
curriculumă seă adreseaz ă eleviloră cuă nevoiă specialeă deă aceeaă seă impuneă oă abordareă flexibil ă aă
înv riiăpriăactivit iăvariate, iăprinăimplicareaăactiv ăaăacestora.
Plecândă deă laă principiulă integr rii,ă careă asigur ă accesulă înă ȋcoal ă aă oric ruiă copil,ă
acceptândăc ăfiecareăcopilăesteădiferit,ăseăvaăaveaăînăvedereăutilizareaădeămetodeăspecificeăpentru
dezvoltareaăcompeten elorăpentruăaceiăeleviăcareăprezint ădeficien eăintegrabile,ăadaptându-le la
specificulă condi iiloră deă înv areă ȋiă comportamentă (utilizareaă deă programeă individualizate,ă
preg tireaădeăfiȋeăindividualeăpentruăeleviiăcareăauănevoieăȋiăcareăleăcer,ăutilizareaăinstrumenteloră
ajut toareă deă înv are,ă aducereaă deă laudeă chiară ȋiă pentruă celeă maiă mică progreseă ȋiă stabilireaă
împreun ăaăpaȋilorăurm tori).ăÎnăcontext,ălucrulăînăgrup,ăsimularea,ăpractic ăînăatelieră/ălaăloculădeă
munc ,ă discu iile deă grup,ă prezent rileă video,ă multimediaă ȋiă electronice,ă temeleă ȋiă proiecteleă
integrate, vizitele etc. contribuie laă înv areaă eficient ,ă prină dezvoltareaă abilit iloră deă
comunicare,ănegociere,ăluareaădeciziilor,ăasumareaăresponsabilit ii,ăsprijinăreciproc,ăprecumăȋiăaă
spirituluiădeăechip ,ăcompeti ionalăȋiăcreativit iiăelevilor.
Alegereaămijloacelorădidacticeăseăvaărealizaăînăstrâns ăcorela ieăcuămetodeleădidacticeăȋiă
cuă con inutulă ȋtiin ifică ală lec iei.ă Seă voră folosiă mijloaceă didacticeă specificeă ateliereloră agen iloră
economici.ăInstruireaăpractic ăseăvaădesf ȋuraăînăspa iiăspecialăamenajate,ădotateăcorespunz tor.ă
BIBLIOGRAFIE

1.Cârstea,G., Pârvu, F. - Economiaă ȋiă gestiuneaă întreprinderii,ă 1999,Edituraă Economic ,ă


Bucureȋti;
C. Hidos, P. Isac -Organizareaăloculuiă deămunc ă iă elementeădeăergonomie,1973,ăEd.ăTehnic ,ă
Bucure tiă1973ă;
3.Niculescu,ă C.,ă Dragul nescu,ă N.ă - Managementulă ă calit iiă – manual pentru clasa a X a Ed.
Niculescu;
2. Stoica, N. - Economiaă iă organizareaă produc ieiă – manual pentru licee iă coliă profesionaleă
,1995, EDP;
***Educa ieăantreprenorial ”-manual clasa a XII-a, EDP 2001;
***ăManagementulăproduc ieiă– manual pentru clasa a XII- a;
***Ghidulăconsumatorilor”-Autoritateaăna ional ăpentruăprotec iaăconsumatorului;

333
Curriculumul – Perspective, conexiuni, experiențe

***Planădeăînv mânt, clasa a X-aăȊcoalaăprofesional ,ăariaăcurricular ă“Tehnologii”ă;


***CurriculumăNivelăI,ădomeniulăMecanic ,ăariaăcurricular ă“Tehnologii”ă;
***Standardulă deă preg tireă profesional ă – domeniulă Mecanic ,ă calificareaă –Tinichigiu vopsitor
auto, MECS ;
***www.referate.ro;
***www.legisla iaămuncii.ro;
***www.edu.ro.

334
Curriculumul – Perspective, conexiuni, experiențe

- coalaăaltfelă- oăprovocareăaăeduca iei

Prof. înv. primar Ilinca Georgiana


Prof.ăînv.ăprimarăPin oiuă tefania
coalaăGimnazial ă,,MihaiăViteazul”ăTârgovi te

,,Cuvinteleăteăînva ,ăexempleleăteăpunăînămi care”(Proverbălatin)


Societateaă contemporan ă seă prezint ă ast ziă într-oă continu ă transformare,ă realitateă ceă
implic ă adaptareaă coliiă iă implicită aă programeloră colareă laă cerin eleă acesteia.ă ,, coalaă altfel”ă
este o provocareăaăeduca iei,ă esteăunăprogramă careăvineăînă întâmpinareaă nevoiiădeă conectareălaă
schimbare,ă reprezint ă ună altă modă deă a-i instrui pe copii într-oă manier ă practic ,ă inovatoareă iă
creativ .ă Eaă reprezit ă oă dimensiuneă aă educa ieiă nonformale-conceptă ap rută înă anii 60 ca o
completareăaăeduca ieiăformale.
Activit ileă dină cadrulă acestuiă programă î iă propună s ă r spund ă dorin eloră iă intereseloră
elevilor,ă avândă caă scopă valorificareaă abilit iloră dină diferiteă domeniiă iă stimulareaă curiozit iiă
pentru explorarea unor domenii variate.
Obiectiveăurm riteăînăcadrulăacestuiăprogram:ă
*dezvoltareaăabilit ilorădeăcomunicare;
*valorificareaă iădezvoltareaăpropriilorăînclina ii;
*l rgireaăorizontuluiăcultural;
*cultivareaăspirituluiăcivică iăaăpatriotismului;
*formarea unor atitudiniăca:ătoleran a,ăaltruismăetc.;
Derulareaăacestuiăprogramăînăaniiăprecede iăaădovedităc ăacestaăpoateăfiăunăprimăpasăspreă
dep ireaăparadigmeiădesueteăaă coliiăromâne tiă iăintegrareaăeiăînăcerin eleăeduca ieiăpromovateă
deă riăcuăbogat ăcultur ăînăacestăsens:ăăFinlanda,ăDanemarca,ăGermaniaăetc.ăExperien eleătr iteă
deăeleviăînăac iunileăîntreprinseăînă,, coalaăaltfel”ăauădovedităc ăideile,ăcuno tin eleă iăabilit ileă

335
Curriculumul – Perspective, conexiuni, experiențe

dobânditeădeăace tiaăprinăastfelădeăactivit iăauămaiămareătr inicieădecâtăinforma iileăînsu iteăîntr-


unăcadruăformal,ăiarăpl cereaă iăentuziasmulăcuăcareăparticip ăesteăvizibilămaiămare.
Participareaă laă atelierulă deă confec ionareă aă obiecteloră dină Paleolitică aă adusă ună plusă deă
informa iiălegateădeăaceast ăperioad ăistoric ,ădarăînă acela iă timpăaăcontribuită laăcon tientizareaă
moduluiădeăvia ,ăaăgreut ilorăpeăcareăoameniiădinătrecutăleăîntâmpinau.ăFiindănevoi iăs ărealizezeă
oă bijuterieă folosindă instrumenteă rudimentare, i-auă dată seamaă deă progresulă omeniriiă iă deă
avantajele pe care societatea de azi le poate oferi.
Atelierulă,,Înălumeaăcaligrafiloră iăaăminiaturi tilor”ăle-aăoferităposibilitateaădeăaăîn elegeă
efortulăpeăcareăînv a iiăvremiiăîlădepuneauăpentruăăaăcreaăoăfil ădintr-oăcarte.ăEleviiăauăîncercatăs ă
stilizezeălitere,ăs ăscrieătexte,ăs ăfac ădeseneăfolosindăpana.ăAuăînv atăs ăapreciezeăcarteaăvecheă
nuănumaiădinăprismaăcon inutuluiădeăinforma iiăciă iădinăprismaăgraficii.
Prinăatelierulă,,Mesageriiăscrisorilor”ăeleviiăauăp trunsăîntr-oălumeădeămultătimpăuitat ăînă
care oamenii nu aveauă po taă electronic ă sauă alteă mijloaceă deă comunicareă moderne,ă dară careă
reu eauăs ăcomuniceăîntr-unămod,ăpoateămultămaiăînc rcatădeăemo iiădecâtăast zi.
VizitaălaăFabricaădeăpufarineădinăora ăle-aăoferităposibilitateaădeăaăîn elegeăprocesulăprină
care un produsăpeăcareăeiăîlăconsum ăcuăatâtaăpl cereăajungeăpeărafturileădinămagazine.ăAuăavută
ocaziaă deă aă observaă întregă procesulă deă fabrica ie,ă începândă cuă amesteculă ingredienteloră iă
terminândăcuăambalareaăproduselor.ăAuăînv at,ădeasemenea,ăcumăseăcite teăeticheta unui produs
peăcareăvorăs ăîlăcumpereă iăcâtădeăimportantăesteăacestălucruăpentruăs n tateaălor.
Astfelă deă activit iă auă rolulă deă aă formaă personalitateaă copiilor,ă urm rescă identificareaă ȋiă
cultivareaăcoresponden eiăoptimeădintreăaptitudini,ătalente,ăcultivareaăunuiăstilădeăvia ăcivilizat,ă
precumă ȋiă stimulareaă comportamentuluiă creativă înă diferiteă domenii.ă Punându-i în contact cu
obiecteleă iăfenomeneleădinănatur ,ăcopiiiăî iăînsu escăoăserieădeăcuno tin eădeălaăoăvârst ăfraged .
Activit ileăextra colareăelimin ăstresulănotelorădinăcatalog,ăalădisciplinelorăobligatoriiă iăală
temelor,ăacesteaăreprezint ăbucuriaădeăaăcunoa teă iăaăteădezvolta.
“S ănu-iăeduc măpeăcopiiiănoȋtriăpentruălumeaădeăazi.ăAceast ălumeănuăvaămaiăexistaăcândă
eiă voră fiă mariă ȋiă nimică nuă neă permiteă s ă ȋtimă cumă vaă fiă lumeaă lor.ă Atunci,ă s -iă înv mă s ă seă
adapteze.”ă
(Maria Montessori –”Descoperireaăcopilului”)

Bibliografie:

336
Curriculumul – Perspective, conexiuni, experiențe

* Cernea, Maria, Înv ţ mântulăprimar- Contribuţiaăactivit ţilorăextracurriculare la optimizarea


procesuluiădeăînv ţ mânt,ăănr.ă1ă/ă2000,ăEd.ăDiscipol,ăBucureȋti;ă
*ăIonesc,ăM.,ăChiȋ,ăV.,ăMijloaceădeăînv ţ mântăşiăintegrareaăacestoraăînăactivit ţileădeăinstruireă
şiăautoinstruire,ăEdituraăPresaăUniversitar ăClujean ,ăCluj-Napoca, 2001, pg.162;
*ăVl sceanu,ăGheorghe,ăcoord.,ăNeculau,ăAdrian,ăŞcoalaălaăr scruce.ăSchimbareăşiăcontinuitateă
înăcurriculumulăînv ţ mântuluiăobligatoriu.ăStudiuădeăimpact,ăEdituraăPolirom,ăBucureȋti,ă2002,ă
pg. 87;
*ăCr ciunescu,ăNedelea,ăÎnv ţ mântulăprimar-Formeădeăactivit ţiăextracurriculareădesf şurateă
cu elevii ciclului primar,ăănr.ă2,ă3ă/ă2000,ăEd.ăDiscipol,ăBucureȋti;ă
Surse on-line:
* Bruner, J.S, Procesulăeducaţieiăintelectuale,ăEd.ăȊtiin ific ,ăBucureȋti,ă1970

-Op ionalulăintegrată– de la teorieălaăpractic ă

Prof.ăLiviaăCopaciu,ăLiceulăTeoretică„GeluăVoievod”,ăGil u,ăCluj
Prof.ăCiprianăCopaciu,ăLiceulăTeoretică„GeluăVoievod”,ăGil u,ăCluj

În Documentul de fundamentare a noului plan-cadru pentru gimnaziu,ăseămen ioneaz ăc ă


exist ăpatruăprincipiiăcareăauăstatălaăbazaăelabor riiăacestuia,ăȋiăanume:ăcentrareaăpeăcompeten e,ă
timpulă elevilor,ă flexibilizareaă oferteiă curriculareă laă nivelulă ȋcolii,ă abordareaă integrat .ă Deă ceă
competen e?ăPentruăc ,ăprinăintermediulălor,ăseărealizeaz ătransferulăȋiămobilizareaăcunoȋtin eloră
ȋiăaăabilit ilorăînăsitua iiănoi.ăPoten ialulăriscăîlăconstituieăfaptulăc ăacesteăcompeten e,ădeȋiăvizateă
directădeănoileăprograme,ăr mânăuneoriăînăplanăsecund,ăaccentulăfiindăpus,ăînăcontinuare,ătotăpeă
cunoȋtin e.ă Celelalteă treiă principiiă vizeaz ă înă modă directă elaborareaă deă c treă ȋcoal ă aă oferteiă deă
CDȊ,ă inândăcontădeănecesitateaăuneiăpred riă„integrate”,ăiarănuăfragmentateăaădisciplinelor,ădarăȋiă
deătimpulăpeăcareăeleviiăurmeaz ăs -lăpetreac ălaăȋcoal ,ăapoiăacas ,ăînăvedereaăpreg tiriiălec iilor.ă

337
Curriculumul – Perspective, conexiuni, experiențe

Oă problem ă real ă semnalat ,ă printreă altele,ă înă Document oă constituieă ȋiă leg turaă cuă noulă
curriculumă implementată dejaă înă înv mântulă primar,ă dară careă sufer ă ȋiă elă dină cauzaă resurseloră
insuficiente, în special, materiale, alocate.
Ceea ce esteăevidentăînc ădeălaăînceputăesteăloculăimportantăpeăcareăîlăocup ,ăînănoulăPlan-
cadru,ăop ionalele.ăDup ăcumăprecizeaz ăDocumentul,ăesteănecesarăcaăȋcoalaăs ă„integreze”ăCDȊă
înă propriulă s uă proiectă educa ional.ă Iar,ă pentruă a-ȋiă atingeă scopul,ă op ionalulă trebuieă s ă
îndeplineasc ,ăobligatoriu,ăoăserieădeăcondi ii:ăs ăfieărezultatulăini iativeiă iăcreativit iiăcadreloră
didactice,ăs ăreflecteăunăprocesărealădeăinvestigareăaăintereselorădeăcunoa tereăaleăelevilor,ăs ăaib ă
laă baz ă oă analiz ă onest ă iă riguroas ă deă nevoi,ă laă nivelulă elevilor,ă s ă fieă realistă înă raportă cuă
disponibilit ileădeăresurseăumaneăȋiămaterialeăexistenteăînăunitateaădeăînv mântăȋiăs ăvalorificeă
oportunit iă iă nevoiă specificeă contextuluiă cultural,ă socială ȋiă economică local.ă Maiă mult,ă este
necesară caă CDȊă s ă fieă rezultatulă unuiă procesă reală iă transparentă deă consultareă iă negociereă cuă
eleviiă iăp rin iiăacestora,ăcuăal iăactoriălaănivelăcomunitarăȋiăs ăfieăasumatăcuăresponsabilitateădeă
c treă coal ă iădeăc treăto iăceiăimplica i.
În acest context, Adrian Costache, în articolul Despreăopţionaleăşiăînc ăceva,ăîȋiăexprim ă
rezervaăcuăprivireălaăeficien aăreal ăaăunuiăastfelădeădemersădeăpersonalizareădeăc treăȋcoli,ăprină
intermediulăCDȊ,ăaăoferteiălorăeduca ionale,ăcuăreferireăspecial ălaămodulăînăcareăacesteăop ionaleă
suntăpopularizateăȋiăulteriorăaleseădeăc treăbeneficiariăȋiăapoiădac ăderulareaălorărespect ăcerin eleă
înăvigoare:ăalc tuireaăuneiăprograme,ăcuăobiectiveăȋiăcon inuturiădistincteădeăceleăaleădisciplineloră
dină trunchiulă comună ȋiă care presupune, într-adev r,ă timpă ȋiă efortă dină parteaă cadreloră didactice.ă
Dac ăop ionalulăseădoreȋteăsemnulăuneiăȋcoliăcuăadev ratămoderne,ăesteănevoie,ăsubliniaz ăAdriană
Costache, de o maiăatent ăpromovareăaăideiiădeăCDȊ,ăînăcondi iileăînăcareănum rulăacestoraăcreȋteă
începând cu clasa a VI-a,ăiarăofertaădeăop ionalăaăȋcoliiăpoateădeveniăoăexcelent ăcaleădeăaăimplicaă
elevul printr-oăparticipareăindividualizat ăȋiămotivat .ă
Unăaltăelementădeănoutateăîlăreprezint ădiferen iereaăf cut ăîntreăCurriculumul la decizia
şcoliiăcaădisciplin ănou – unăobiectădeăstudiu,ăînăafaraăcelorăprev zuteăînătrunchiulăcomunăȋiăcareă
presupuneă elaborareaă deă c treă cadreleă didacticeă propun toreă aă uneiă programeă ȋcolareă careă
introduceănoiăcompeten eăspecificeăȋiănoiăcon inuturiăȋiăOpționalul integrat,ăprinăcareăseăîn elegeă
oănou ădisciplin ,ăstructurat ăînăjurulăuneiătemeăintegratoareăpentruăoăanumit ăarieăcurricular ăsauă
pentruă maiă multeă ariiă curriculareă ȋiă careă presupune,ă deă asemenea,ă elaborareaă deă c treă cadreleă
didacticeă propun toareă a uneiă programeă ȋcolareă careă introduceă noiă competen eă specifice,ă

338
Curriculumul – Perspective, conexiuni, experiențe

integrativeăȋiănoiăcon inuturi,ăinterdisciplinare.ăAceast ăabordareăintegrat se poate realiza atât la


nivel intradisciplinar (renun areaă laă centrareaă peă con inutulă disciplineiă înă favoareaă centr riiă peă
competen eleăceăurmeaz ăaăfiădezvoltateălaăelevi),ăcâtăȋiălaănivelăpluri/ multidisciplinar (corelarea
demersuriloră maiă multoră disciplineă înă vedereaă clarific riiă uneiă problemeă dină câtă maiă multeă
unghiuriă deă vedere,ă pentruă caă ulterioră s ă seă poat ă dep iă grani aă uneiă disciplineă înspreă niveluriă
maiă înalteă aleă competen eloră – luarea deciziilor, rezolvarea de probleme) sau transdisciplinar
(gradul cel mai înalt de integrare, fuziunea domeniilor/ disciplinelor pentru abordarea unor
aspecteădinăvia aăreal ăaăelevilor,ăsituateăînăcontexteăculturale,ăvaloriă iăatitudiniăspecifice).
Dac ălaăclaseleăprimare,ăundeăînv torulăesteăabilitatăs ăpredeaămaiămulteădeădiscipline,ă
propunereaăȋiărealizareaăunuiăop ionalăintegratăesteărelativăfacil ,ănuăacelaȋiălucruăse întâmpl ălaă
gimnaziu,ă undeă potă interveniă maiă multeă probleme,ă începândă cuă modalitateaă concret ă deă
desf ȋurareă(num rădeăelevi,ăniveluriădeăclase,ăoraădeădesf ȋurare)ăȋiăpân ălaăstabilireaăgraduluiădeă
participareăaăfiec ruiăprofesorăȋiămodalitateaădeăretribu ie.ăAvândăînăvedereăc ănuăunulăsingur,ăciă
maiă mul iă profesoriă deă diferiteă disciplineă voră fiă implica i,ă întrebareaă careă seă puneă imediată esteă
cumă îȋiă voră puteaă armonizaă aceȋtiaă dină urm ă stilulă deă predare,ă metodeleă caracteristiceă fiec reiă
discipline în parteăînăvedereaăatingeriiăunuiăscopăcomun.ăOăprim ăsolu ieălaăcareăne-am gândit în
ceeaăceăpriveȋteăstrictăderulareaăorelorăaăfostălucrulăpeăgrupeădeăelevi/ănivelădeăclas ,ăprecumăȋiă
parcurgereaăcon inuturilorăsecven ialăsauăpeămoduleă(geografie/ăistorieă– cadruăȋiăcontext,ătrecândă
înspreăreligieăȋiălimbaăȋiăliteraturaăromân ă– cuăprelungireăînspreădesen/ămuzic /ăcinematografie,ă
toateă urmateă deă discu iiă peă margineaă materialoră prezentate/ă citite/ă vizionate,ă dezbateri,ă analize,ă
redactare de eseuri).
Oă alt ă întrebare pe care ne-am pus-oă aă fostă dac ă esteă posibilă s ă seă lucrezeă cuă eleviă dină
claseă diferite,ă careă îȋiă exprim ă op iuneaă pentruă acestă curs.ă Principalulă avantajă l-ar reprezenta
faptulă c ,ă deȋiă majoritateaă colegiloră nuă opteaz ă pentruă CDȊ-ulă respectiv,ă ceilal iă câ ivaă careă îlă
doresc,ădinăfiecareăclas ,ăîlăpotăparcurge.ăPosibileădezavantajeăarăfiădiferen eleădeăvârst ăcareăară
determinaădiferen eăînăceeaăceăpriveȋteăgradul/ănivelulădeărealizareăaăsarciniloră(dezavantajăcareăară
putea fi contracarat prin lucrul pe grupe),ădarăȋiădificult iăînăalc tuireaăoraruluiă(primaăsauăultimaă
or ădeăcursăsauăînăparalelăcuăunăaltăop ional)ăsauăceleăprivindăplataăcadrelorădidacticeă(necesitateaă
aloc riiăunuiănum răegalădeăoreătuturorăprofesorilorăimplica i,ăplataăînăfunc ieădeănum rulădeăeleviă
sauă propunereaă deă activit iă peă careă s ă leă poat ă coordonaă oricareă dintreă profesoriiă propun tori,ă
indiferentădeădisciplinaăpredat ).

339
Curriculumul – Perspective, conexiuni, experiențe

Înă luminaă tuturoră celoră ar tateă maiă sus,ă prezent m,ă înă ceeaă ceă urmeaz ,ă ună proiectă
Op ională intitulată Credinţaă creştin ă oglindit ă înă literatur ă şiă înă alteă arte,ă op ional integrat la
nivelul mai multor arii: Limb ăşiăcomunicare (disciplinaăLimbaăȋiăliteraturaăromân ,ăcuătrimitereă
spreă Cinematografie,ă inclusivă ecraniz riă deă filmeă cuă tematic ă religioas ),ă respectivă Omă şiă
societate (disciplinele Geografie – elementeă deă geografieă aă riiă Sfinte,ă Istorieă – r spândireaă
creȋtinismuluiă înă Imperiulă Roman,ă începuturileă creȋtinismuluiă laă noi,ă Religie),ă dară ȋiă ariaă
curricular ăArteăşiăsport (disciplineleăMuzic ,ăDesen)ăsauăchiar Consiliereăşiăorientare.
Op ionalulăseăadreseaz ăelevilorădinăclaseleăV-VIIIăȋiăareădurataădeăoăor /ăs pt mân ,ăpeă
parcursulăunuiăanăȋcolar.ăOportunitateaăluiăesteădat ădeăcontextă(eleviiăprovinădinămediulăruralăȋiă
auăînc ăaccesălaătradi iiăȋiăobiceiuri),ădarăȋiădeănecesitateaăcorel riiăunorăcunoȋtin eădobânditeăînă
cadrulă aă diverseă disciplineă cuă dimensiuneaă loră concret ,ă practic .ă Bineîn elesă c ă laă felă deă
important ăesteăȋiăop iuneaăelevilorăpentruăoăastfelădeădisciplin ănou ăcareăs ăpropun ,ămaiăalesă
prinăcomponentaăaplicat ,ăoăalternativ ălaăcurriculumulăclasic.
Principalulă obiectivă îlă constituieă dezvoltareaă laă eleviă aă competen eiă culturale,ă precumă ȋiă
conȋtientizareaă acestoraă cuă privireă laă importan aă valoriloră spiritualeă careă trebuieă descoperite,ă
p strateăȋiătransmiseămaiădeparte.
Înăceeaăceăpriveȋteăcon inuturile,ăop ionalulăpropusăvaăurm riămodalitateaădeăreflectareăaă
problematiciiăreligioaseăînătexteăliterareă(apar inând,ădeăexemplu,ăunorăscriitoriăprecumăO.ăGoga,ă
G.ă Coȋbuc,ă V.ă Voiculescu,ă I.ă Agârbiceanu), culegerea de texte folclorice (colinde, legende,
credin e),ălegateădeăs rb torileădeăpesteăană(seăpotăimplicaăto iăprofesoriiăpropun tori,ăindiferentă
deădisciplinaăpredat ),ăaudi iiădeămuzic ăreligioas ,ăreprezentareaăprinădesen/ăpictur ăaăunorăscene
religioaseă semnificative,ă finalizat ă prină organizareaă unoră expozi iiă cuă vânzare,ă urmândă caă baniiă
ob inu iăs ăfieăutiliza iăpentruăderulareaăunorăac iuniăcaritabileă(to iăprofesoriiăimplica i),ămarcareaă
marilorăs rb toriăprinărecitaluriădeăpoezii,ăcânteceăreligioase, scenete religioase, teatru popular.
Activit ileădeăînv areăvorăconstaăînă prezent riă PowerăPoint,ăvizionareădeăfilm,ă lectur /ă
redactare de text, dezbateri, jocuri de rol. Resursele necesare sunt cele materiale (consumabile,
flipchart, laptop, videoproiector,ă reportofon),ă resurseă umaneă (eleviiă ȋiă profesoriiă implica i,ă
p rin ii)ă ȋiă deă timpă (ună ană ȋcolar).ă Evaluareaă seă vaă realizaă prină întocmireaă ȋiă sus inereaă unuiă
portofoliu.

340
Curriculumul – Perspective, conexiuni, experiențe

Consider măbinevenit ăoportunitateaăelabor riiăȋiăderul riiăacestuiăCDȊ, cuămen iuneaăc ă


eficien aăluiădepinde,ăînămareăm sur ,ădeămodulăînăcareăprofesoriiăimplica i,ăconducereaăȋcoliiăȋi,ă
deăceănu,ăbeneficiariiădirec i,ăîn elegăs ăseăraportezeălaăexigen eleăunuiăastfelădeădemers.

Bibliografie
1. Costache, A., Despreăopţionaleăşiăînc ăcevaă(I),ăînă„Tribunaăînv mântului”ădină15ăiunieă
2016, Internet, http://www.tribunainvatamantului.ro/despre-optionale-si-inca-ceva/,
accesat 4 martie 2017.
2. Idem, Despreăopţionaleăşiăînc ăcevaă(II),ăînă„Tribunaăînv mântului”ădină23ăiunieă2016,ă
Internet, http://www.tribunainvatamantului.ro/despre-optionale-si-inca-ceva-ii/, accesat 4
martie 2017.
3. MENCȊ,ă Document de fundamentare a noului plan-cadru pentru gimnaziu, Internet,
http://oldsite.edu.ro/index.php/pressrel/24187, accesat 4 martie 2017.
4. MENCȊ,ă Noul plan-cadru pentru gimnaziu, Internet,
http://oldsite.edu.ro/index.php/pressrel/24187, accesat 4 martie 2017.
5. Programaăşcolar ăpentruădisciplinaăLimbaăşiăliteraturaăromân .ăClaseleăaăV-a – a VIII-a,
Bucureȋti,ă 2017,ă Proiectă deă program ă ȋcolar ă revizuită înă urmaă dezbaterii,ă Internet,ă
http://www.ise.ro/wp-content/uploads/2017/01/Programa-de-limba-si-literatura-romana-
materna-21.02.2017.-fgdocx.pdf, accesat 4 martie 2017.
6. Programaăşcolar ăpentruădisciplinaăReligie.ăClaseleăVă– VIII. Cultul ortodox,ăBucureȋti,ă
2017,ă Proiectă deă program ă ȋcolar ă revizuită înă urmaă dezbaterii,ă Internet,ă
http://www.ise.ro/wp-content/uploads/2017/01/Religie_Cultul-ORTODOX_-Clasele-V-
VIII-21-feb-2017-fg.pdf, accesat 4 martie 2017.

341
Curriculumul – Perspective, conexiuni, experiențe

CDŞ- opţiunea obligatorie a şcolii româneşti

Prof. Nedelcu Nina, Scoala Gimnaziala Sfanta Cuvioasa Parascheva Smardan

Titlul prezentei lucrări Ţre o duţlă semnificŢ ie: pe de o pŢrte sugereŢză lipsŢ unor Ţlegeri
reŢle Ţle elevilor sŢu Ţle părin ilor din op iunile fictive oferite de şcoli, pe de Ţltă pŢrte este o
pledoŢrie pentru ŢlegereŢ unor CDS cŢre să reprezinte politicŢ educŢ ionŢlă Ţ unei institu ii.Nu
vom fŢce o ŢnŢliză Ţ cŢuzelor pentru cŢre cursurile op ionŢle din sistemul românesc de
învă ământ sunt op iuni doŢr pe hârtie, încercând mŢi degrŢţă o ŢnŢliză Ţ rŢportului dintre
plŢnurile cŢdru şi numărul de ore op ionŢle pentru fiecŢre clŢsă. Încercăm să răspundem Ţstfel
lŢ câtevŢ întreţări: Are şcoŢlă româneŢscă nevoie de CDŞ? Cum s-Ţ ŢdŢptŢt lŢ cerin ele
generŢ iei actuale ?
PlŢnurile cŢdru încă în vigoŢre în Ţnul şcolŢr - 2017 sunt cele din 2001. Pentru anii
şcolŢri următori sunt pe situl MEN încă în discu ie puţlică- dŢr cu o formă ŢproximŢtiv identică
fŢ ă de cele vechi. Există déjà o nonconcordŢn ă între progrŢmele şcolŢre, modificŢte lŢ nivel
gimnŢziŢl din şi plŢnurile cŢdru vechi din . AceŢstă rigiditŢte Ţ sistemului şcolŢr
românesc se reflectă în numărul de discipline op ionŢle pemis pe ciclu de Ţn şcolŢr : mŢxim .
Comparativ, sistemul de învă ământ frŢncez permite în învă ământul gimnŢziŢl, în
clasele a VII-Ţ şi Ţ V)))-Ţ în FrŢn Ţ sunt Ţ )V-Ţ şi Ţ )))-Ţ, însă doŢr numerotŢreŢ diferă , pe lângă
cursurile op ionŢle şi cursuri fŢculŢtive de Découverte professionnelle/ descoperire profesionŢlă.
Aceste cursuri fŢcultŢtive Ţjută elevii din clŢsele terminŢle de gimnŢziu să îşi contruiŢscă
parcursul ulterior.
)nteresŢnt este fŢptul că ŢcestŢ disciplină este concepută pe trei Ţxe de « descoperire » :
1. Meserii şi Ţctivită i profesionŢle
2. OrganizŢ ii
3. Locuri şi modŢlitŢti de formŢre.
Nu vom detŢliŢ con inuturile propuse în sistemul frŢncez. FŢcem doŢr men iuneŢ că totul
se ţŢzeŢză pe experien ă concretă. Scopul lucrării noŢstre este suţliniereŢ necesită ii unor CDŞ
reŢle, cŢre să corespundă nevoilor şi cerin elor elevilor, şi mŢi Ţles cŢre să îi motiveze să îşi
ŢleŢgă op iunile în func ie de Ţfinită ile personŢle.

342
Curriculumul – Perspective, conexiuni, experiențe

În cŢlitŢte de profesor de limţŢ frŢnceză, Ţm propus comunită ii şcolŢre un op ionŢl cŢre


se numeşte « LimţŢ frŢnceză prin cântec ». Nu detŢliem con inuturile progrŢmei creŢte, dŢr
treţuie să men ionăm câtevŢ Ţrgumente cŢre Ţu dus lŢ ŢlegereŢ Ţcestui op ionŢl, pentru Ţ
ŢnŢlizŢ impŢctul/ rezultŢtele concrete în urmŢ implemetării lui. Treţuie men ionŢt că Ţcest curs
se ŢdreseŢză elevilor din clasele I- V.
NevoiŢ de comunicŢre, specific umŢnă, determinŢ dorin Ţ de în elegere între oŢmeni prin
modŢlită i dintre cele mŢi diverse: gestică, mimicŢ, limţŢj, desen, cŢnt etc. Op ionŢlul Ţles se
plŢseŢză lŢ interferen Ţ mŢi multor Ţrii curriculŢre şi discipline, lucru ce permite formŢreŢ unei
viziuni de ŢnsŢmţlu ŢsuprŢ elementelor interculturŢle, necesŢre integrării europene. Prin
cântec, elevul este implicat într-un continuu proces de descoperire.
Cântecul este un exerci iu de imitŢ ie cŢre Ţjută elevul să distingă şi să producă sunete
specifice limţii frŢnceze dŢr în ŢcelŢşi timp fŢciliteŢză ŢsimilŢreŢ structurilor grŢmŢticŢle şi de
vocŢţulŢr. Pentru Ţ creeŢ dorin Ţ şi plăcereŢ de Ţ învŢ Ţ, treţuie Ţvută o strŢtegie Ţ predării:
de fapt această consistă în creŢreŢ unei relŢ ii Ţfective pozitive între elev şi limţŢ studiŢtă. Rolul
profesorului este deci de a provoca elevul, de a-i dŢ o motivŢ ie pentru Ţ ieşi din stŢreŢ de
pŢsivitŢteŢ şi de Ţ-l trŢnsformă din spectŢtor în Ţctor.Acest lucru se reŢlizeŢză prin cântec, privit
de elevi că o ŢctivitŢte lúdică.
Cântecul şi muzică presupun solicitări Ţfective şi estetice cŢre pot creŢ Ţccesul direct
lŢ cultură frŢncofonă. Cântecul este o legătură cu o cultură nouă; este locul descoperirii reŢlită ii
multiculturŢle frŢnceze şi frŢncofone. DŢr cântecul Ţre şi misiuneŢ de Ţ creŢ plăcere,
divertisment. LimţŢ frŢnceză nu este doŢr pentru Ţ învŢ Ţ regulile de grŢmŢtică, sŢu pentru
rezolvŢreŢ de exerci ii. Competen Ţ intercurriculŢrŢ vizŢtă este formŢreŢ şi dezvoltŢreŢ
competen elor de folosire Ţ limţii frŢnceze pentru exprimŢreŢ corectă şi eficientă în situŢ ii
variate de comunicare, prin intermediul muzicii. Pentru a realiza cât mai eficient obiectivul
crosscurricular ale acestui obiect op ionŢl, Ţm ŢpelŢt lŢ diverse forme şi modŢlită i de
trŢnspunere prŢctică şi trŢnsfer empŢtic, în ŢşŢ fel încât să se poŢte Ţtinge stŢndŢrdele
curriculŢre de performŢn ă. lŢtă câtevŢ exemple:
Audi iiămuzicaleădup ăc.d.-uri;
Vizion riădeăfilmeă(aleăcântecelor) preluate de pe internet;
Realizareaă unoră portofoliiă cuă activit ileă propuseă pentruă fiecareă cântecă (desene,ă colaje,ă jocuriă
didactice);
Particip riălaăserb riăȋiăconcursuriăȋcolare.

343
Curriculumul – Perspective, conexiuni, experiențe

)mpŢctul ŢsuprŢ elevilor Ţ fost unul determinŢnt şi chiŢr motivŢnt Ţsupra subsemnatei:
elevii Ţu fost mŢi motivŢ i în studiereŢ Ţcestei discipline. Prin cântece, şi-Ţu îmţogă it lexicul şi
Ţu pŢrticipŢt lŢ concursuri lŢ nivel locŢl şi jude eŢn. AnŢlizând stŢtistic trŢiectoriŢ lor ulterioŢră,
oţservăm că începând cu Ţnii şcolŢri / şi până în / din ŞcoŢlŢ SmârdŢn în
fiecŢre Ţn Ţu Ţles şi Ţu fost Ţdmişi între şi elevi lŢ licee cu profil de filologie / intensiv sŢu
ţilingv frŢnceză. Treţuie men ionŢt că mediŢ Ţţsolven ilor de clŢsŢ Ţ Ţ V)))-Ţ din şcoŢlă este de
de elevi pe generŢ ie.
)Ţtă deci motive să putem consideră experien ă personŢlă un exemplu de ţună prŢctică.
Ce poate fi mai relevant decât un procent de 10% din totalul de elevi dintr-o şcoŢlă din rurŢl cu
cŢre Ţi puteŢ fi peste Ţni… coleg?
BIBLIOGRAFIE:
1. CurriculumăNa ional,ă2009
2. http://www.leplaisirdapprendre.com
3. www.momes.com
4. Guide pratique pour les professeurs de français, ed. Paradigme 2013
5. www.lepointdufle.net/chansons.htm
6. https://carmenvera.wikispaces.com/Apprendre+le+français+par+la+chanson,

7. www.youtube.com/watch
8. www.francparler.org/articles/chanson2004
9. www.dailymotion.com/video
10. Limba franceza pentru clasa I, ed Ars Libri, 2014
11. Zig Zag 1, méthode de français, CLE International, 2013

344
Curriculumul – Perspective, conexiuni, experiențe

-Predarea disciplinei Educaţieătehnologic axat ăpeăcompeten e

Prof.ăOnduăNicoleta,ăȊcoalaăGimnazial ”ȊtefanăLuchian”Moineȋti,ăjud.ăBac u
Oglan Raluca-Elena,ăȊcoalaăGimnazial ”ȊtefanăLuchian”Moineȋti,ăjud.ăBac u

Component ăaăculturiiăgeneraleăaătinerilor,ăEduca iaătehnologic ăesteăinclus ăcaădisciplin ă


deă trunchiă comună înă curriculumă ȋcolară obligatoriuă înă ciclulă gimnazială cuă scopulă dezvolt riiă
gândiriiă centrateă peă tehnic ă ȋiă stimulareaă creativit ii,ă formareaă abilit iloră practiceă al turiă deă
formareaăatitudiniiăfa ădeămediulătehnicăȋiămediulăînconjur tor. Rela iaădinăceăînăceămaiăstrâns ă
întreă tehnologieă ȋiă mediulă naturală ȋiă socială solicit ă abordareaă educa ieiă dină punctă deă vedereă
tehnologic, atribuind tehnologiei un rol important.
inândă contă deă finalit ileă urm rite,ă tehnicaă particip ă laă dezvoltareaă culturii individului
prină introducereaă elementuluiă materială ceă permiteă desf ȋurareaă activit iiă ȋiă prină deprinderile,ă
priceperile,ăatitudinileădeterminateăînă timpulătransform riiămateriilorăprimeăînă produseăfiniteăcuă
ajutorulă mijloaceloră tehnice.ă Educa iaă tehnologic ă esteă oă component ă aă educa ieiă prină careă seă
formeaz ă ȋiă seă dezvolt ă personalitateaă elevuluiă prină ac iuneă ȋiă prină aplicareaă ȋiă integrareaă
cunoȋtin elorădină diferiteădomeniiă ȋtiin ifice.ăCulturaătehnic ăprelungeȋteă culturaăpeădomeniiădeă
cunoaȋtere, cunoȋtin eleăprofesionaleăfiindăintercalateăîntreăceleăgeneraleădespreănatur ,ăsocietateă
ȋiăgândireăuman .
Pentruă aă prezentaă metodeă ȋiă tehnologiiă concreteă deă producereă aă obiecteloră ceă neă
înconjoar ,ă pentruă aă familiarizaă eleviiă cuă diferiteă domeniiă profesionale, Educaţiaă tehnologic
puneăaccentăpeăcompeten eleăelevilorăcuăaplicabilitateăînădomeniulătehnico-profesional.
Competen eleă suntă definiteă caă ansambluriă deă cunoȋtin e,ă deprinderiă ȋiă atitudiniă careă
urmeaz ă s ă fieă formateă pân ă laă fineleă ȋcolarit iiă obligatorii, de care are nevoie fiecare individ
pentruă împlinireaă ȋiă dezvoltareaă personal ,ă pentruă cet eniaă activ ,ă pentruă incluziuneă social ă ȋiă
pentruă angajareă peă pia aă muncii.ă Structurareaă acestoră competen e-cheieă seă realizeaz ă laă
intersec iaă maiă multoră paradigmeă educa ionaleă ȋiă vizeaz ă atâtă uneleă domeniiă „academice”,ă
precumă ȋiă aspecteă inter- ȋiă transdisciplinare,ă metacognitive,ă realizabileă prină efortulă maiă multoră
arii curriculare.

345
Curriculumul – Perspective, conexiuni, experiențe

Pornindădeălaăideeaăc ăunădemersădeăproiectareăcurricular ătrebuieăs ăacordeăconceptului


deă competen ă semnifica iaă unuiă „organizator”ă înă rela ieă cuă careă suntă stabiliteă finalit ileă
înv rii,ăsuntăselectateăcon inuturileăspecificeăȋiăsuntăorganizateăstrategiileădeăpredare-înv are-
evaluare,ă actualaă program ă ȋcolar ă aă urm rită valorizareaă cadruluiă europeană ală competen eloră
cheieălaăurm toareleăniveluri:ăformulareaăcompeten elorăgeneraleăȋiăselectareaăseturilorădeăvaloriă
ȋiăatitudini;ăorganizareaăelementelorădeăcon inutăȋiăcorelareaăacestoraăcuăcompeten eleăspecifice;ă
elaborarea sugestiiloră metodologice.ă Programaă ȋcolar ă petruă disciplinaă Educaţieă tehnologic
vizeaz ăcuăprioritateăvalorizarea
competen eloră cheieă careă seă adreseaz ă directă domeniuluiă specifică deă cunoaȋtereă academic ă siă
anume:
฀ Competen eăînămatematic ăȋiăcompeten eădeăbaz ăînăȋtiin eăȋiătehnologii;
฀ Comunicareăînălimbaămatern ;
฀ Competen eădigitale;
฀ Aăînv aăs ăînve i;
฀ Competen eăsocialeăȋiăcivice;
฀ Spiritădeăini iativ ăȋiăantreprenoriat;
precumăȋiăasigurareaătransferabilit iiătuturorăcelorlalteăcompeten eăcheie,ăprinădeschidereaăc treă
abord riă inter- ȋiă transdisciplinareă înă interiorulă arieiă curriculareă Tehnologii ȋiă cuă celelalteă
discipline de studiu.
Formaă actual ă aă programeiă ȋcolareă pentruă disciplinaă Educaţieă tehnologic reprezint ă oă
etap ătranzitorieăc treăunădemersăviitorădeăproiectareăunitar ăȋiă coerent ăpeăparcursulăîntreguluiă
înv mântăpreuniversitar,ăcareăvaăaveaălaăbaz ădefinireaăprofiluluiădeăformareăalăabsolventuluiăȋiă
elaborareaăunuiănouăcadruădeăreferin ăunitarăalăcurriculum-uluiăȋcolarăromânesc.
Înă vedereaă valoriz riiă competen eloră cheieă ȋiă aă asigur riiă transferabilit iiă laă nivelulă
activit iiă educa ionale,ă seă recomand ă caă strategiile didactice utilizate în predarea disciplinei
Educaţieă tehnologic s ă pun ă accentă pe:ă construc iaă progresiv ă aă cunoaȋterii;ă flexibilitateaă
abord rilorăȋiăparcursulădiferen iat;ăcoeren ăȋiăabord riăinter- ȋiătransdisciplinare.
Prin predarea Educaţieiă tehnologice seă urm reȋteă dobândireaă unoră competen eă deă baz ă
într-oă economieă bazat ă peă cunoaȋtere:ă competen eă deă cunoaȋtereă ȋiă în elegereă aă termeniloră
specificiăȋiădeăutilizareăadecvat ăaălimbajuluiăgrafic;ăcompeten eădeăinterpretareăaăunorăscheme,ă
grafice,ă planuri;ă competen eă deă evaluareă prină verificareaă calit iiă produselor,ă organizareaă

346
Curriculumul – Perspective, conexiuni, experiențe

economic ă aă spa iuluiă deă locuit;ă competen eă deă proiectareă aă bugetuluiă personal,ă valorificareaă
resurseloră materiale,ă întocmireaă fiȋeiă tehnologice,ă utilizareaă calculatorului,ă efectuareaă unoră
opera iiătehnologiceăsimple.
Celămaiăimportantămomentăalăpred riiăȋiăînv riiădisciplineiăesteăformareaăcompeten eloră
elevilorăcareăvizeaz ădeprinderiăȋiăpriceperiăceăfavorizeaz ăîn elegereaăproblemelorăȋiăprincipiiloră
generaleăaleătehnicii.ăActivitateaădidactic ălaăEducaţieătehnologic urm reȋteăatâtăcompeten eăceă
vizeaz ăcunoaȋtereaătehnic ăcâtăȋiăcompeten eădeărealizareăpractic ăprecum:ă
 Competen eădeăaădesena:ărealizareaăschi eiădup ămodel;
 Competen eădeăaămodela:ărealizareaămodelelorădup ăschi ;
 Competen eă deă aă proiectaă obiecteă simple,ă decorative,ă peă bazaă imagina ieiă ȋiă
gândirii.
Reprezentarea schematic ă serveȋteă caă oă punteă deă leg tur ă întreă teorieă ȋiă practic .ă Oriceă
schem ă trebuieă codificat ă prină simboluri,ă trebuieă citit ă ȋiă analizat ă pentruă aă puteaă operaă cuă ea,ă
faptăceădezvolt ălaăeleviănoiăcompeten e.
La disciplina Educaţieă tehnologic ,ă înă afar ă deă formarea deprinderilor practice, este
necesar ă oă preg tireă psihologic ă pentruă munc ă înă careă seă urm reȋteă educareaă intereselor,ă
dezvoltareaăspirituluiădeăini iativ ,ăaăautonomiei,ăaăcreativit ii.
Înv area-predareaătehnologieiătrebuieăprivit ăcaădobândirea unuiăansambluădeăcunoȋtin eă
ȋiăformareaădeăcompeten e:
Competen eăcognitive Competen eăatitudinale Competen eăac ionale
-Cunoaȋtereaă ȋiă în elegereaă -conȋtientizareaă implica iiloră -realizareaă deă schi e,ă referate,ă
termenilor de specialitate tehnicii asupra mediului colaje,ăcolec ii
-cunoaȋtereaăevolu ieiătehnicii -dezvoltarea atitudinii moral- -proiectareaă ȋiă realizareaă deă
-cunoaȋtereaă legisla ieiă deă civiceăȋiăantreprenoriale produseă simpleă peă bazaă fiȋeiă
mediu -Educareaă tr s turiloră deă tehnologice
-descrierea modului de lucru personalitate ca: rigoare, -întocmirea bugetului personal
-citireaăschemelorăfunc ionale disciplin -Realizareaăfiȋeiătehnologice
-corelareaă propriet iloră -luarea deciziei profesionale -Utilizartea instrumentelor,
materia-lelor cu domeniile de sculelor, ustensilelor
utilizare -utilizarteaă calculatoruluiă ȋiă aă
-dezvoltarea gândirii tehnice mijloacelor moderne de

347
Curriculumul – Perspective, conexiuni, experiențe

-valorificarea conceptelor în comunica ii


comunicare
-analizarea caracteristicilor
produseloră înă func ieă deă
calitateăȋiăpre

Eleviiăparticipan iălaăoreleădeăEducaţieătehnologic suntăimplica iăînăprocesulădeăînv areă


ȋiă înă activit iă deă c utareă sauă rezolvareă deă probleme,ă suntă încuraja iă s -ȋiă exprimeă p rerileă
personaleădespreălumeaăînconjur toare.ă
Curriculum centrat pe competen eă r spundeă exigen eloră pie eiă muncii,ă deoareceă asigur ă
preg tireaăabsolven ilorăpentruăvia aăsocial ăȋiăprofesional .ăÎnăînv mântulăbazatăpeăcompeten eă
instruireaă esteă orientat ă c treă rezultateleă finaleă eleviiă fiindă implica iă înă activitateaă deă înv are
continu ăȋiădeăautoevaluareăaăcompeten elor.ăAstfelăeleviiăauăreprezentareaăachizi iilorăfinaleăȋiăaă
demersuluiă(teoreticăȋiăpractic)ădeădobândireăaăacestora.ăPrinăevaluareaăpeăcriteriiăȋiăindicatoriădeă
performan ,ă fiecareă elevă în elegeă cumă esteă evaluată ȋiă deă ceă areă nevoieă pentruă dobândireaă
competen ei.ă Deă asemenea,ă ă cuă ajutorulă acestuiă tipă deă înv mânt,ă profesoriiă dobândescă
competen eădeăproiectareădidactic ăînăbazaămodeluluiăcentratăpeărezultateă – reconstruiesc oferta
deă cursă dină perspectivaă competen eloră inten ionate,ă stabilescă nivelurileă deă complexitateă aleă
competen elor,ă asociaz ă teme-suportă careă sus ină ȋiă asigur ă formareaă competen elor,ă creeaz ă
situa iiă practiceă deă înv areă implicândă activă clasa,ă stabilescă criteriiă deă evaluareă privindă
dobândirea competen ei,ăevalueaz ăeleviiăîntr-unămodăcomplex,ăprecumăȋiăofertaăeduca ional .
Profesorii au un rol esential in educa iaăȋiăformareaăprofesional ăini ial ăcareăarătrebuiăs ă
înzestrezeăto iă eleviiă cuănoileăcompeten eădeăbaz ăceruteădeăoăeconomieă fondat ăpe cunoaȋtere.ăă
Competenteleătehnologiceăăredefinescărolulăȋcolii,ădeălaăpredareaăȋiătransmitereaădeăcunoȋtin eălaă
centrareaăpeărezultate:ăabilit i,ăatitudiniăpeăcareăeleviiăarătrebuiăs ăleădezvolteălaădiferiteăniveluri.ăăăăăăăăăăăăăăăăăăă
Bibliografie:
 Gabriela Carmen Oproiu, Educaţiaă tehnologic -abord riă moderne,ă 2009, Editura
Printech,ăBucureȋti
 Gabriela Lichiardopol, Educaţiaătehnologic -Ghidul profesorului,2001,ăCorint,ăBucureȋti
 M.E.C.I., Programaăşcolar ăpentruăclasele V-VIII, 2009,ăBucureȋti

348
Curriculumul – Perspective, conexiuni, experiențe

 RAPORTă DEă CERCETAREă ,„Modalit iă deă dezvoltareă aă competen eloră cheieă înă
înv mânt”,ă Cercetareă diagnosticaă cuă valoareă aplicativ ă ,Programulă Opera ională
Sectorial pentru Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013
 ISE, „Calitateaă înv mântului:ă perspectiveleă înv riiă permanente”,ă Edituraă Afir,ă
Bucureȋtiă2009

- CDŞ – Parte a întregului curriculum naţional

PROF. PANĂ ROD)CA DAN)ELA,

L)CEUL TE(NOLOG)C SPEC)AL PENTRU COP)) CU DEF)C)EN E


AUD)T)VE BUZĂU, JUD. BUZĂU

Înăînv mântulăpreuniversitar,ăseăaplic ăunăCurriculumănaţional elaborat în conformitate


cuă nevoileă specificeă dezvolt riiă personaleă ȋiă nevoileă pie eiă for eiă deă munc ă aleă fiec reiă
comunit i,ăînăbazaăprincipiuluiăsubsidiarit iiăȋiăcareăcuprindeăplanurile-cadruădeăînv mântăȋiă
programeleă ȋcolare.ă Seă axeaz ă peă 8ă domeniiă deă competen e-cheieă careă determin ă profilulă deă
formareă aă elevului:ă competen eă deă comunicareă înă limbaă român ă ȋiă înă limbaă matern ,ă înă cazulă
minorit iloră na ionale,ă competen eă deă comunicareă înă limbiă str ine,ă competen eă deă baz ă deă
matematic ,ă ȋtiin eă ȋiă tehnologie,ă competen eă digitaleă deă utilizareă aă tehnologieiă informa ieiă caă
instrumentă deăînv areăȋiăcunoaȋtere,ă competen eă socialeăȋiă civice,ăcompeten eăantreprenoriale,ă
competen eă deă sensibilizareă ȋiă deă expresieă cultural ,ă competen aă deă aă înv aă s ă înve iă (Legeaă
Educa ieiăNa ionaleănr.ă1/2011ăart.ă64,ă68).
Noul Curriculumă naţional seă bazeaz ă peă trei repere strategice fundamentale: raportarea la
necesit ileăactualeăȋiăfinalit ileădeăperspectiv ăaleăînv mântuluiăromânesc;ătendin eleăactualeă
ȋiă criteriileă curriculareă interna ionale;ă tradi iileă sistemuluiă românescă deă înv mântă ȋiă trei

349
Curriculumul – Perspective, conexiuni, experiențe

indicatori deăelaborareăaăunorănoiăprogrameăȋcolare:ăintereseleăelevilor,ădomeniileăcunoaȋteriiăȋiă
formareaăpersonalit iiăîntr-o lume în schimbare.
În contextul reformei curriculare din România, Curriculumănaţional seăadreseaz ăunorăeleviăcareă
voră tr iă într-ună sistemă politică democratică bazată peă economiaă deă pia ,ă deschisă informa ională ȋiă
globalizat,ăspecializat,ăcuăoăpia ădeămunc flexibil ăȋiămobil ,ăcaracteristic ăuneiălumiădinamice.ă
Caă urmare,ă sistemuluiă deă înv mântă actuală îiă revineă datoriaă ȋiă responsabilitateaă deă aă preg tiă
genera iaă deă mâineă pentruă acesteă schimb ri,ă deă aă oă faceă capabil ă s ă r spund ă cerin eloră uneiă
realit iăînăschimbare.ăAstfel,ăȋcoalaăȋiăcurriculumulătrebuieăs ăofereăunăcadruăcoerentăȋiăflexibil,ă
adecvat, permeabil, pertinent, transparent, într-oă permanent ă revizuire.ă Curriculumă na ională
trebuieă s ă ofereă ȋanseă realeă pentruă identificareaă ȋiă valorificareaă deplin ă aă propriiloră aptitudini,ă
atitudiniăȋiăintereseăaleăelevilor.
CurriculumăNaţional seăcaracterizeaz ăprintr-un grad ridicat de flexibilitate, oferind posibilitatea
conceperiiă unoră traseeă curriculareă diferen iateă ȋiă personalizate.ă Aceast ă flexibilizareă seă
concretizeaz ,ăînăprincipalăînăraportulădintreăceleădou ăcomponenteăaleăsale:ăcurriculum nucleu
sau obligatoriu ȋiăcurriculumălaădeciziaăşcolii.
Curriculumă laă deciziaă şcolii (CDŞ) reprezint ă diferen aă deă oreă întreă curriculumă nucleuă ȋiă
num rulă maximă deă oreă peă s pt mân ,ă peă disciplin ă ȋiă peă ană deă studiu,ă prev zuteă înă planurileă
cadruădeăînv mânt.ăOfertaăeduca ional ,ăînăacestăcazăesteădecis ăintegralălaănivelulăunit iiădeă
înv mântădeăc treăconsiliulăprofesoralăȋiăconsiliulădeăadministra ie,ăînăurmaăconsult riiăeleviloră
ȋiă p rin ilor,ă peă bazaă resurseloră disponibileă ȋiă esteă format ă dină disciplineă op ionaleă stabiliteă laă
nivelă na ională sauă local,ă precumă ȋiă dină alteă activit iă educa ionaleă (aprofund ri,ă extinderi).ă Înă
cadrul Curriculumuluiă naţional disciplinele op ionaleă auă oă pondereă deă 20șă înă planurile-cadru
pentruă înv mântulă obligatoriuă ȋiă deă 30șă înă celeă deă laă nivelulă liceuluiă (Legeaă Educa ieiă
Na ionaleănr.ă1/2011,ăart.ă66).
Curriculum laă deciziaă şcolii puneă înă aplicareă principiulă reformeiă careă vizeaz ă descentralizarea
curricular ăȋiăconfer ăȋcoliiăputereădeădecizieăfinal ,ăînăalegereaăplanuluiăcadruăpentruăfiecareăană
ȋcolar,ă aă uneiă componenteă importanteă aă Curriculumuluiă naţional, având în vedere interesele
ȋcolareăȋiăprofesionaleăaleăelevilor,ăaleăp rin ilor ȋiăaleăcomunit ii.
Curriculum laă deciziaă şcolii vine în completarea curriculumului nucleu, oferind educatorului
practicianăposibilitateaădeăîn elegereăaămultiplelorăfa eteăaleăexperien eiădeăînv are.ăCeleădou ă
componenteăimprim ăîntreguluiăcurriculumăcaracteristicileăsaleăesen iale:ăcoeren a,ăcunoaȋtereaă

350
Curriculumul – Perspective, conexiuni, experiențe

interconexiuniloră dintreă elementeleă componenteă ȋiă ob inereaă unuiă feed-back semnificativ în


raportă cuă obiectiveleă urm riteă ȋiă antreneaz ă cadreleă didacticeă ȋiă înă posturaă deă creatoriă deă
con inuturiădeăînv mânt.
Diferen iereaărealizat ăîntreăcurriculum nucleuăȋiă curriculumălaădeciziaăȋcoliiăsus ineărealizareaă
uneiă educa iiă generale,ăaceeaȋiă pentruăto i,ă evaluabil ălaănivelăna ional,ă darăȋiă dezvoltareaăunoră
zoneă curriculareă personalizate,ă înă func ieă deă nevoileă ȋiă intereseleă eleviloră ȋiă cerin eleă mediuluiă
socialăȋiăpoliticăactual.
Curriculumă laă deciziaă şcolii trebuieă v zută caă parteă aă întreguluiă curriculumă ȋiă nuă caă lipsită deă
relevan ă înă leg tur ă cuă celă na ională înă vigoareă sauă fiindă înă contradic ieă cuă acesta.ă Elevul are
nevoieă deă aă experimentaă ună curriculumă coerent,ă ȋiă nuă unulă fragmentat,ă incoerent.ă Astfel,ă
curriculumălaădeciziaăȋcoliiătrebuieăs ăfieăplanificatăîmpreun ăcuăcelăna ionalăȋiăintegratăacestuia.ă
Deoarece,ă pân ă înă momentulă deă fa ,ă curriculumă tradi ional pe discipline a pus accentul pe
cunoȋtin eăȋiăîn elegere,ăunulădintreărolurileăcurriculumuluiălaădeciziaăȋcoliiăesteădeăaăseăadresaă
aceloră competen eă doriteă careă suntă într-oă preaă mic ă m sur ă dezvoltateă specifică sauă explicită deă
disciplinele academice. Exempleă deă astfelă deă competen eă potă includeă dezvoltareaă personal ,ă
preg tireaăpentruăvia aădeăadultăȋiăceaăeconomic ,ăîncurajareaăresponsabilit iiădeăcet eanăetc.
Competen eleăsuntăvaloriăsociale,ărezultateădinăaplicareaălorăînărezolvareaăunorăproblemeădeăvia ă
real ă (prină aă ȋtiă s ă faciă bineă ceeaă ceă ȋtiiă s ă faci).ă Competen eleă seă formeaz ă prină exerci iiă
complexe,ăcuăcaracterăinterdisciplinar.ăValorificareaălorăînăvia aăpersonal ăsauăsocial ,ăȋcolar ăȋiă
postȋcolar ă presupuneă abordareaă solu iiloră într-o viziuneă integratoare,ă careă s ă permit ă
dobândireaăcapacit ilorădeăaplicareăînăvia ăaăcunoȋtin eloră(dovadaăc ăȋtieăs ăfac )ăȋiăformareaă
comportamentelorăsocialeă(dovadaăc ăȋtieăs ăfie).
Curriculumăbazatăpeăcompeten eăesteăunulăcareăafirm ăceăarătrebuiăs ăȋtie,ăs ăîn eleag ăȋiăs ăpoat ă
faceă elevul,ă laă sfârȋitulă uneiă perioadeă educa ionale;ă seă distingeă tocmaiă prină faptulă c ă puneă
accentulă peă aplicareaă cunoȋtin eloră ȋiă aă în elegeriiă înă situa iiă concrete.ă Aceast ă abordareă aă
elabor riiă curriculumuluiă seă concentreaz dină ceă înă ceă maiă multă peă preg tireaă eleviloră pentruă
urm toareaăetap ăaăvie iiălor,ăfieăc ăesteăvorbaădeăcontinuareaăstudiilor,ăfieădeăangajareăȋiăvia aădeă
adult.
Curriculumălaădeciziaăȋcoliiătrebuieăs ăeficientizezeăîntregulăcurriculumăȋcolarăprinăcompletarea
ȋiăextindereaăcurriculumuluiăna ional.ăAceast ăsuplimentareănuătrebuieănumaiăplanificat ălaănivelă
deăcon inutăalăcurriculumului,ădarătrebuieăs ăsprijineăȋiăproceseleăprinăcareăeleviiăînva .

351
Curriculumul – Perspective, conexiuni, experiențe

Teoriileăeduca ionaleăconsider ăc ,ăpentruăaămotivaăoăpersoan ăcareăînva ,ăcurriculumătrebuieăs ă


fie:
 Relevantăpentruănevoileăpersoaneiărespective,ăaȋaăcumăȋiăleăidentific ăaceastaăȋiăs ăoă
angajezeăactivăînăpropriileăalegeriăprivindăînv area.
 Variatăînăceeaăceăpriveȋteămetodologiaădeăimplementare,ădarăcuăaccentăpe nevoia de a
folosiămetodeădeăînv areăactiv ăȋiăexperien ial .
 Motivant,ăprinăoferireaăconstant ădeăfeed-back pozitiv.
Toate aceste elemente prezentate pot sta la baza unui curriculumălaădeciziaăşcolii bine proiectat
caăparteăaăîntreguluiăcurriculumăna ional.Elaborareaăȋiăaplicareaăunuiăcurriculumălaădeciziaăȋcoliiă
constituieăoăsarcin ăsolicitant ăȋiăconsumatoareădeătimpăpentruăceiăimplica i,ădarăȋiăoăoportunitateă
deărevizuireăaăoferteiăȋcolare.ăDe asemenea, poate contribui la procesele de planificare strategic ă
aleă ȋcolii,ă avândă ună impactă pozitivă asupraă creȋteriiă capacit iiă profesionaleă aă tuturoră cadreloră
didactice implicate în respectiva activitate.
Curriculum laădeciziaăşcoliiăintegreaz :
1. Curriculum extins – cândă ȋcoala,ă urmândă sugestiileă oferiteă deă autoritateaă central ă
extindeă num rulă deă oreă alocată pentruă oă disciplin /arieă curricular ă laă maximumă prină tratareaă
detaliat ăaăcon inuturilorăobligatorii.
2. Curriculum nucleu aprofundat – cândă ȋcoalaă aprofundeaz ă zonaă curriculumuluiă deă
baz ,ăparcurgândăȋiăcomponenteleăfacultative,ăpân ălaăacoperireaănum ruluiămaximădeăore.
3. Curriculumăelaboratăînăşcoal – cândăȋcoalaăproiecteaz ăȋiăconstruieȋteăînăzoneătransă
– ȋiăinterdisciplinare.
Libertateaădeădecizieălaănivelulăȋcoliiăesteăconsonant ăcuădemocratizareaăsociet iiăȋiăreprezint ăoă
ȋans ă deă adecvareă laă ună sistemă deschis,ă cuă op iuniă multiple.ă Dină punctă deă vedereă ală
implement riiăCDŞ constituieăunăsegmentădeămareănoutateăcareăaădusăînc ădeălaăînceputăoăserieă
deădisfunc ii.ăPrimeleăaspecteăap ruteă inăchiarădeăpoliticaăeduca ional ăcareăaăredusăînăfiecareăană
num rulădeăoreăalocatăCDȊ.ăAceastaăs-aăîntâmplatăcaăurmareăaăinterven ieiădiverselorăgrupuriădeă
presiuneă careă auă impusă trecereaă unoră oreă înă trunchiulă comun,ă reducândă posibilitateaă realiz riiă
unorătipuriădeăCDȊătocmaiălaădisciplineleăpeăcareăîncercauăs ăleăprotejezeăȋiăînănumeleăc roraăauă
ac ionat.ă Deă exemplu,ă laă liceuă auă fostă reduseă oreleă deă CDȊ,ă ceeaă ceă aă determinată sc dereaă
interesuluiăȋiămotiva ieiăelevilorăpentruăanumiteădisciplineăȋiădiminuareaăop iuniiărealeăde a alege
aăacestora.ăAlteădisfunc iiăs-auămanifestatălaănivelulădecizionalăalăȋcolii,ăprocesulădeăconsultareă

352
Curriculumul – Perspective, conexiuni, experiențe

derulându-seăformal,ă inându-seăcontădoarădeăintereseleădeănormareăaăcadrelorădidacticeăȋiănuădeă
intereseleă ȋiă trebuin eleă deă formareă aleă elevilor.ă Aă ap rută ȋiă problemaă implic riiă reduseă sauă aă
lipseiăimplic riiăConsiliuluiăpentruăcurriculumădinăȋcoal .ăÎnăconformitateăcuăROI,ăresponsabiliiă
deă comisiiă metodice/ariiă curriculare,ă membriiă înă Consiliulă pentruă curriculumă auă atribu iaă deă aă
elabora oferta CDȊăpeăbazaăpropunerilorăveniteădinăparteaăcolegilorăȋiădeăa-lăevaluaăînăfunc ieădeă
reperele de ofertare.
Înă alteă situa ii,ă s-aă constatată necunoaȋtereaă deă c treă profesoriă aă metodologieiă privindă
regimulădisciplinelorăop ionaleăȋiăaăstatutuluiăacestora;ăunele programeădeăCDȊă– acteădeăcrea ieă
ȋiăinova ieă– au copiat programele de trunchi comun sau au fost respinse deoarece determinau un
soiădeăcompeti ieăîntreăprofesori,ădezavantajoas ăpentruăuniiădintreăei,ăcareăriscauăs ădispar .
Dincoloădeăacesteădisfunc ii, CDŞăr mâneăoărealitateăaăȋcoliiăromâneȋti,ăcareăîȋiăcâȋtig ădinăceăînă
ceă maiă mul iă adep iă (autorit i,ă cadreă didactice,ă elevi)ă ȋiă careă presupuneă oă stareă deă normalitateă
prinăacceptareaăspecificit iiăȋiădiversit iiăfiec reiăinstitu iiăȋcolare.
Bibliografie:
Bennet, Ben, Curriculumălaădeciziaăşcolii,ăghidăpentruăprofesoriiădeăliceu, 2007, Editura
ATELIERăDIDACTIC,ăBucureȋtiăpp.ă7,ă9
Copilu,ă Dumitru,ă Copil,ă Violeta,ă D r b neanu,ă Ioan,ă Predareaă peă baz ă deă obiectiveă
curriculare de formare, 2002, Editura Didactic ăȋiăPedagogic ,ăR.A,ăBucureȋti,ăp.ă35
Cucoȋ,ă Constantină (coordonator),ă Psihopedagogieă pentruă exameneleă deă definitivareă şiă
grade didactice,ă1998,ăEdituraăPolirom,ăIaȋi,ăp.ă115
Giurgea, Doina, Ghidămetodologicăpentruădisciplineleăopţionale, 2008, D&G EDITUR,
Bucureȋti,ăpp.ă14-15
Marc, Dumitru, Pintilie, Dorin, Ghidulă profesoruluiă laă catedr , 1999, Editura Casei Corpului
Didactic Cluj, Cluj-Napoca, p. 56
Ministerulă Educa ieiă ȋiă Cercet rii,ă Consiliulă Na ională pentruă Curriculum,ă Serviciulă na ională deă
evaluareă ȋiă Examinareă Curriculumă naţional.ă Programeă şcolareă pentruă înv ţ mântulă primar,
1998,ăEdituraăALPHAăMDN,ăBuz u,ăp.ă13
Negre -Dobridor, Ion, Teoria curriculum-uluiă educaţional, 2001, Editura Casei Corpului
Didactică„I.Gh.Dumitraȋcu”,ăBuz u,ăpp.ă67-68
V ideanu, George, Educaţiaălaăfrontieraădintreămilenii,ă1988,ăEdituraăPolitic ,ăBucureȋti,ă
p. 246.

353
Curriculumul – Perspective, conexiuni, experiențe

- Formareaăini ialãăȋiăcontinuãăaăprofesorilorăpentruăpredareaănouluiăcurriculum

Popa Marius Georgian

ŞcoalaăGimnazialãăNr.2ăLungule u

ComunaăLungule u,ăJud:ăDâmbovi a

Româniaă seă aflãă înă fa aă situa ieiă deă aă reconsideraă preg tireaă ini ialãă ȋiă continuãă aă
resurselor sale umane pentru toate domeniile de activitate. Este una dintre problemele ce stau în
fa aă reformeiă învã ãmântuluiă românesc,ă careă seă impuneă aă fiă regândit,ă atâtă caă sistemă câtă ȋiă caă
proces, perspectiv careăseăîntrevedeăvizeazãăȋiăpregãtireaăabsolven ilorăsãiăpentruăoăvia ãăactivãă
(profesionalã,ăcivicã,ăprivatã)ăpostȋcolarã,ălaărândulăeiăaflatãăînăschimbareărapidãăpretutindeni,ăînă
Româniaăȋiăînăalteă ãri.ăReformaăpresupuneăȋiăpãstrareaăaăceeaăceăaăavutămaiăvalorosăînvã ãmântulă
românescă peă bazaă uneiă evaluãriă eficienteă aă aspecteloră respectiveă înă actualulă contextă ȋiă cuă
schimbarea fãrã ezitãri a tot ce se impune a fi schimbat.
În acest proces se conturazã ca institu iiădeăformareăini ialã:
 Institu iileăȋcolareăpreuniversitareădeătoateăgradele,ădeălaăgrãdini ãăȋiăȋcoliăgenerale,ăundeă
seăpunăbazeleăculturiiăinstrumentalăȋiăgeneraleăȋiăpânãălaăliceeleăteoretice,ăȋiăvoca ionaleă
deă specialitate,ă industriale,ă ȋcolile profesionale care formeazã tinerii în specializare de
nivel minimal;
 Institu iileă ȋcolareă postlicealeă cuă sarciniă deă specializareă deă nivelă mediuă înă diverseă
domenii;
 Institu iileăuniversitareădeăscurtãăȋiălungãăduratãăpentruăspecializãrileădeănivelăsuperior, în
diferite domenii.
Dupãă absolvireaă acestoră institu ii,ă perfec ionareaă pregãtiriiă profesionaleă devineă atâtă oă
obliga ie,ă câtă ȋiă oă condi ieă aă ob ineriiă unoră rezultateă câtă maiă buneă înă activitateaă ȋcolarãă ȋiă
extraȋcolarã.ă Eaă seă realizeazãă individuală ȋiă organizat. Cea organizatã se realizeazã la nivelul
consiliilor pedagogice, colectivelor de catedrã, comisiilor metodice, cercurilor pedagogice,

354
Curriculumul – Perspective, conexiuni, experiențe

cursurilorădeăperfec ionare,ăexamenelorădeădefinitivare,ăprecumăȋiăaăcelorădeăob inereăaăgradeloră


didactice, doctoratul, sesiuni metodico-ȋtiin ifice,ăcolocvii,ăsimpozioane,ăconsfãtuiriăetc.
Formareaăini ial ăaăcadrelorădidacticeătrebuieăs ăseărealizezeăînăcontextulăuneiăstrategiiăclare,ă
transparenteă ȋiă flexibile.ă Oă strategieă european ă comun ă înă elementeleă saleă fundamentale, cu
aspecteă nuan ateă înă contexteleă na ionale,ă ară fiă oă cerin ă fundamental ă aă mileniuluiă ală III-lea.
Principalele argumente ale acestei idei sunt:
 necesitateaădezvolt riiăuneiăculturiăeuropeneăcareăs ăcuprind ăînăsineăelementeleăesen ialeă
ale culturiiăna ionale,ăcreându-seăcondi iiăpentruăp strareaăelementelorădeăspecificitateăînă
fiecareădintreăspa iileăna ionale;ă
 dezvoltareaă educa ieiă înă plană europeană implic ă dezvoltareaă tuturoră sistemeloră na ionaleă
aleăeduca ieiăarmonizate;ăeduca iaăînăsineătrebuieăs ăserveasc ădezvolt riiătuturorăstateloră
europene;
 esteă necesar ă deschidereaă „grani elor”ă (fizică ȋiă psihologic)ă pentruă fiecareă cet eană ală
Europei;
 esteă necesar ă dezvoltareaă uneiă societ iă aă înv riiă uneiă lumi,ă aă p ciiă prină mijloaceleă
educa iei.
Toateăacesteaăsuntăposibileăprinădezvoltareaăunuiăsistemăcomunădeăvaloriăȋiăeduca iaăesteă
capabil ăs ărealizezeăacestălucruădac ăreformeleăeduca ionaleăsuntăcorelate,ădac ăactoriiăprincipaliă
aiă activit iiă educa ionaleă suntă forma iă înă acelaȋiă spirit,ă cuă ună profilă deă competen eă esen ialeă
comune. Profesorulătrebuieăs ăfieăîn elesăcaă„partenerăadult”ăalăform riiăeducabilului.ăProfesorulă
esteăunămanager,ăunămanagerăeduca ional,ăcuăunăsetădeăcompeten eăgenerale,ăsimilareăoric ruiăaltă
managerăȋiăcomuneăoriundeăînălume, ce ar exercita profesiunea.
Cooperareaădintreăinstitu iileădeăformareăini ial ăaăprofesorilorăȋiăȋcoliiăesteărealizat ăastfel:ă
•ă prină intermediulă practiciiă pedagogiceă efectuat ă deă c treă studen iiă colegiiloră ȋiă aiă
universit ilorăînăcadrulăinstitu iilor deăînv mântăpreuniversitar;ă
•ăprinăparticipareaăcadrelorădidacticeăuniversitareălaăelaborareaăcurriculumul-ui pe discipline;
•ăprinăparticipareaălaăpreg tireaăȋiădesf ȋurareaăexamenelorădeăbacalaureat;ă
•ă prină preg tireaă ȋiă desf ȋurareaă olimpiadeloră ȋi a altor concursuri republicane destinate
elevilorădinăliceeăȋiăȋcoli.ă
Dinăanalizaăsistemelorădeăformareăini ial ăaăcadrelorădidacticeăînă Belgia.ă Spania,ăPortugalia,ă
Italia,ăDanemarca,ăFran aăetc.ăsuntădeduseăurm toarele:ă

355
Curriculumul – Perspective, conexiuni, experiențe

- programeleădeăpreg tireăiniţial ăurm rescăşiăauădreptăfinalitateăformareaăunorăcompetenţeă


deăbaz ,ăspecificeăprofesieiădidactice;ă
- formareaă iniţial ă presupuneă abilitateaă studenţiloră cuă ună ansambluă deă cunoştinţeă şiă
capacit ţi-cheie,ădeprinderiăelementareăpentruămuncaăînăşcoal ;ă
- necesitateaăform riiăcadrelorădidacticeăcaăfactoriăactiviăînăprocesulădeăînv ţare,ăactoriăcareă
învaţ ăşiăseăformeaz ăpermanent;ă
- preg tireaă nuă maiă esteă înţeleas ă doară caă formareă iniţial ,ă esteă necesar ă transformareaă
educaţieiă clasiceăînă careăaccentulăesteă pusăpeăformareaăiniţial ă înă educaţiaăpermanent ,ă peătotă
parcursulă vieţii,ă punândă accentă peă educaţiaă legat ă deă activitateaă profesional ă şiă peă înv ţareaă
individual .ă
Formareaăini ial ăaăpersonaluluiădidactic,ăindiferentădeălegisla iaăînăvigoareătrebuieăsãăcuprindã:

 Oă preg tireă psihologic ă prină careă s ă seă creezeă condi iileă cunoaȋteriiă ȋiă autocunoaȋteriiă
autentice,ăs ăseăcreezeăîn elegereaăloculuiăȋiăroluluiăpersonalit iiăinălume;

 Oăpreg tireăpedagogic ăînăbazaăc reiaăcelăcareădoreȋteăs ăîmbr iȋezeăcarieraădidactic ăs ă


fieăînă m sur ăs ăcunoasc ,ăs ăîn eleag ăȋiă s ăapliceăfilozofiaăeduca iei,ă s -ȋiă formezeăună
bagajă deă cunoȋtin e,ă priceperiă ȋiă deprinderiă pentruă aă aplicaă teoriileă curriculare,ă teoriileă
evalu rii,ă teoriileă instruirii,ă metodologiaă didactic ă pentruă a-ȋiă formaă oă competen ă
psihopedagogic ;
Prinăurmare,ăputemămen ionaăc ănuămaiăpoateăfiăvorbaădespreăunăcadruădidacticăuniversală
valabil,ăc ăprofesorulăseădes vârȋeȋteăprofesionalăpeăîntregăparcursulăactivit iiăsaleădidactice,ă
formareaă ini ial ă reprezentândă nuă doară acumulareaă cunoȋtin eloră ȋiă deprinderiloră deă baz ă
necesare, ci mult mai mult.
Formareaăcontiun ăaăpersonaluluiădidactic implic :
Formareaăcontinu ăodat ălaăcinciăani,ăac iuneăpeăcareăfiecareădasc lătrebuieăs-oăurmezeăpân ălaă
pensionare.ăAceast ăactivitateăseărealizeaz ăprinăparcurgereaămaiămultor programe oferite mai
alesăprinădepartamenteleăspecializateăaleăuniversit ilor.
Pentruă perfec ionare,ă înă multeă domeniiă profesionaleă existãă dejaă ună cadruă institu ională
specific:
 Pregãtirea post-universitarã prin masterat, studii aprofundate, doctorat;

356
Curriculumul – Perspective, conexiuni, experiențe

 Pregãtireaăînăsistemulăpreuniversitarăprin:ăgradeădidactice,ăactivitã iămetodiceă(laănivelă
deă institu ieă ȋcolarãă prină cercuriă pedagogice),ă perfec ionareă ciclicãă organizatãă prină
Casele Corpului Didactic, derulatãăcuăparticipareaăuniversitã ilorăȋiăcuăconcursulăunoră
exper iădinădiferiteădomeniiădeăprofil;
 Sistemeă existenteă laă nivelulă diferiteloră ministereă ȋiă realizateă prină intermediulă unoră
centreă deă perfec ionareă ceă implicãă parteneriată universitar,ă dină arãă ȋiă dină alteă ãriă
europene.

Formele de organizare a formãrii continue:

a) Curs, în formarea clasicã, caracterizat prin raportare disciplinarã, intre- sau


transdisciplinarã;
b) Stagiu de formare derulat în afara serviciului, cu gruparea într-un anume loc a unui
numãr deă persoaneă desfãȋurată peă oă perioadãă deă timpă limitatã,ă prină implicareaă realãă aă
cursan iloră înă activitateaă desfãȋuratãă ȋiă prină utilizareaă unoră metodeă active:ă demonstra ii,ă
dezbateri,ăjocuriădeărol,ăexerci iiăpracticeăînăcontextulăactivitã ilorădeăînvã are;
c) Individualizarea a apãrut din nevoia de a apropia cât mai mult formarea continuã de
cerin eleă concreteă aleă fiecãruiă individ.ă Caă modalitã iă deă aplicareă amintim:ă formareaă laă
distan ã,ăformareaăindividualizatãăînăcadrulăunuiăcentruădeăresurse;
d) Alternan aăpresupuneăpregãtireaăteoreticãăînăalternan ãăcuăceaăpracticã,ădirectălaăloculădeă
muncãăalăceluiăceăseăformeazã/perfec ioneazã;
e) Tutoratul este cunoscut la noi ca fiind ceva apropiat de formula ucenicii la locul de
muncã sub supravegherea unui tutore care este alesă caă supraveghetoră ȋiă consilieră ală
procesului de formare a unui începãtor.

Formarea profesorilor in viziune europeanã

Problemaă formãriiă personaluluiă didactic,ă atâtă prină pregãtireă ini ialãă câtă ȋiă prină formareaă
continuã,ăaădevenităoăpreocupareăaăsocietã iiă europeneăcontmporaneămaterializatãăînă strategiiăȋiă
obiectiveăpunctuale.ăScãdereaănumãruluiăcelorăatraȋiăspreăcarieraădidacticãădublatãădeăunădeclină
vizibilă ală calitã iiă presta iei,ă selec iaă rezidualãă pentruă profesiaă didacticã,ă lipsaă motiva ieiă ȋiă
atractivitã iiăpentruădomeniu,ăsuntădoarăcâtevaădintreădisfunc iileăconstatate.

357
Curriculumul – Perspective, conexiuni, experiențe

În Raportulăprivindăobiectiveleăsistemelorăeduca ionaleăȋiădeăformareăprofsionalã,ăadoptată
deă Consiliulă Educa ieiă seă propuneă ună programă deă lucruă pornindă deă laă urmãtoareleă obiectiveă
generale:

 O1ăCreȋtereaăcalitã iiăȋiăeficien eiăsistemelorăeduca ionaleăȋiădeăformareăprofesionalãăînăUE.ă


Îmbunãtã ireaă educa ieiă ȋiă formãriiă cadreloră didacticeă ȋiă formatorilor.ă Prină acestă obiectiv,ă
cadrele didactice trebuie ele însele sã fie prgãtite sã rãspundãă provocãriloră uneiă societã iă
bazateăpeăcunoaȋtere;
 O2ă Dezvoltareaă deă competen eă pentruă societateaă cunoaȋteriiă seă referãă laă aceleă aptitudiniă ȋiă
competen eăprinăcareăoriceăindividăseăpoateăafirmaăînăsocietateăîntr-un anumit sector;
 O3 Accesul la TIC pentruăto iăseăimpuneăînăsocietateaăprezentãăȋiăviitoareădatoritãăimpactuluiă
pe care îl are e-learning-ulă asupraă lumiiă noastreă ȋiă implicită asupraă educa iei.ă Operarea cu
softuriă educa ionale,ă tehnicileă deă predareă învã areă virtuale,ă circula iaă informa ieiă suntă deja
repereăaleăsistemelorăeduca ionaleăeficiente.
 O4ăCreȋtereărecrutãriiăînăstudiileăȋtiin ificeăȋiătehniceăesteăunăobiectivădeterminatădeăscãdereaă
numãrului de personal calificat în aceste domenii. Atragerea tinerilor spre domeniile
ȋtiin ifice,ă tehnologice,ă deă cercetare,ă trebuieă începutãă înă ȋcoalã,ă deă cãtreă educatoriă eiă înȋiȋiă
bineăinforma i,ăcapabiliăsãămediezeăcuătalentăîntreăeleviăȋiăȋtiin ã.

Într-o perspectivã deloc îndepãrtatã profesia didacticã va fi definitã de alt repere


dimensionale, cu roluri de îndeplinit,ă cuă noiă coordonateă aleă activitã iiă specificeă iară forurileă
europeneă deă profilă suntă profundă interesateă deă direc iaă evolutivãă aă acesteia.ă Pregãtireaă cadruluiă
didacticăvaătrebuiăsãădevinãăoăpermanen ãăde-aălungulăcariereiădeoareceăformareaăini ialã, oricât
deă eficientãă ară fi,ă nuă poateă acoperiă complexitateaă ȋiă dinamismulă evolutivă ală fenomenuluiă
educa ional.

Bibliografie:
Cãr i:
Ioan Nicola, Tratatădeăpedagogieăşcolarã,ă2003,EdituraăAramis,ăBucureȋti,ăp.567
MironăIonescuăȋiăChiȋăVasile,ăFundamentãri teorticeăşiăabordãriăpraxiologiceăînăştiinteleă
educaţiei,ă2009,ăEdituraăEikon,ăBucureȋti,ăp.32

358
Curriculumul – Perspective, conexiuni, experiențe

Niculescu Rodica Mariana, Formarea formatorilor, 2000,ăEdituraăAllăPedagogic,ăBucureȋti,ă


p.34.
Articole:
Cebanu, Lilia, Tendinţeămoderneăînăformareaăiniţialãăaăcadrelorădidactice,ă,,RevistaăȊtiin ificãăaă
Universitã iiădeăStatădinăMoldova’’,ă2009,ănr.5(25),ăp.ă3.
Surse internet:
http://pshihopedagogie.blogspot.ro/2008/08/tema-18-definitivat.html.

359
Curriculumul – Perspective, conexiuni, experiențe

- Principiiăpsihologiceăaleăînv riiăcentrateăpeăelev

Analfabetulădeămîineănuăvaăfiăcelăcareănuăştieăs ăciteasc ,ăciăcelăcareănuăaăînv ţatăcumăs ăăăăăăăăăăăăăăăăăăăă


înveţe”ăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăă
Alvin Toffler

Autor:Marin Loredana Adelina ,profesor consilier CJRAE, Targoviste, Dambovita


Coautor:Rosoiu Iulia Maria profesor pentru invatamantul primar, Scoala Gimnaziala
Coresi ,Targoviste , Dambovita

Fiind un procesăcomplex,ăînv areaăaăfostăȋiăcontinu ăs ăfieăsubiectădeăinvestiga ieăpentruă


cercet toriă dină domeniiă diferite.ă Astfel,ă conformă studiiloră autoareiă D.ă S l v stru:neurologiiă
cerceteaz ă mecanismeleă neurofiziologiceă aleă înv riiă ;psihologiiă studiaz ,ă înă condi iiă deă
laboratoră sauă înă mediulă naturală deă înv are,ă modulă înă careă seă producă modific rileă înă
comportamentulă persoanei,ă condi iileă înă careă areă locă înv areaă ȋiă legileă careă oă
guverneaz ;sociologiiăsuntăpreocupa iădeădimensiuneaăsocialaăaăînv riiăȋiăexamineaz ămediulă
înăcareăseăproduceăînv area.;pedagogiiăauăînăaten ieăorganizareaăînv riiăȋcolare.ăEiăîncearc ăs ă
transpun ăteoriileăpsihologiceăaleăînv riiăînămodeleăaleăinstruirii.ă.
Evolu iaă„centr riiăpeăelev”,ăcaăparadigm ăaăînv rii,ăeste marcat ,ăînăaniiă1990,ădeăstudiulă
elaborată deă „Americană Psychologicală Association”ă intitulată „Learner-Centered Psychological
Principles:ăAăFrameworkăforăSchoolăRedesignăandăReform”ă(ibidem,ăpp.ă131-133).
Centrareaăpeăelevăreprezint ăast ziăunăprincipiuăesen ial,ăacceptatăprintr-un larg consens, în
structurareaă curriculumuluiă ȋiă poten areaă performan eloră înv rii,ă oă perspectiv ă careă seă
fundamenteaz ăsubstan ialăpeăpremiseleăpsihologiceăaleăcurriculumuluiăăăăăă
Principiileăpsihologiceăaleăcentr rii pe elev (APA,ă1997)auăunăcaracterăintegrativăȋiăauăfostă
dezvoltateă peă bazaă consider riiă factoriloră cuă impactă decisivă înă înv are:ă factoriă cognitiviă ȋiă
metacognitivi,ăfactoriămotiva ionaliăȋiăafectivi,ăfactoriăsocialiăȋiădeădezvoltare,ăprecumăȋiăaăunoră
aspecteă ceă ină deă diferen eleă individualeă înă înv are.ă Eleă ofer ă ună cadruă comprehensibilă deă
implementareăȋiădezvoltareăaăstrategiilorădeăreconfigurareăaăsistemelorăeduca ionaleăȋi,ătotodat ă
ghideaz ăm surileădeăoptimizareăaăpracticilorăeduca ionaleădinăperspectivaăfocaliz riiăpeăînv areă

360
Curriculumul – Perspective, conexiuni, experiențe

ȋiă peăelev.ă Acesteăprincipiiăaccentueaz ănaturaăactiv ăȋiă reflexiv ăaăprocesuluiădeăînv areăȋiăaă


celuiăcareăînva .ă
Factori cognitivi şi metacognitivi care influenţează învăţarea şcolară cuăaccentăpeărela iaă
dintre experien aăanterioar ă iănoileăcuno tin e
Naturaăprocesuluiădeăînv ţareă-Eleviiăauăcapacitateaădeăautoreglareăaăproprieiăînv riăȋiăpotăs -
ȋiăasumeăresponsabilitateaădeăaăcontribuiălaăpropriaăînv are,aceastaăfiindăunăprocesăinten ionată
deăconstruc ieăaăcunoȋtin elor,ăorientatăspreăatingereaăunorăscopuriăbineăstabilite
Scopurileăprocesuluiădeăînv ţareă– Ghidatăȋiăsprijinitădeăprofesor,elevul,ăpoateăstabiliăscopuriădeă
înv areă relevanteă careă s ă fieă consonanteă cuă aspira iileă ȋiă intereseleă saleă personaleă ȋiă
educa ionale.ă Stabilireaă unoră scopuriă cuă semnifica ieă personal ă înă înv areă permiteă construireaă
unorăreprezent riăcoerenteăaăcunoȋtin elorăȋiăacumulareaădeăstrategiiăeficienteăpentruăcontinuareaă
înv riiăpeătotăparcursulăvie ii.ă
Construcţiaă cunoştinţeloră –Prin conectareaă (ad ugarea,ă modificarea,ă reorganizarea)ă
informa iiloră noiă cuă experien aă ȋiă cunoȋtin eleă anterioareă aleă elevului, acesta poate construi
configura iiăinforma ionaleăcuăsensăAtâtaătimpăcâtănoileăinforma iiănuăsuntăintegrateăȋiărela ionateă
cuă cunoȋtin eleă ȋiă în elegereaă anterioar ă aă elevului,ă eleă r mână izolateă ȋiă nefunc ionale.Ună rolă
important, revine in acest context,cadrelor didactice,ce pot utiliza diverse strategii pentru a
sprijiniăeleviiăînăachizi ionareaăȋiăintegrareaăcunoȋtin elor.ă
Gândirea strategic ă– elevulăpoateăutilizaăȋiăelaboraăunărepertoriuădeăstrategiiădeăgândireăȋiădeă
ra ionareă (numiteă ȋiă strategiiă deă înv are)ă pentruă aă realizaă scopuriă deă înv areă complexe.ă Înă
scopulă îmbun t iriiă rezultateloră înv rii,ă cadreleă didacticeă potă sprijini elevii în dezvoltarea,
aplicareaăȋiăevaluareaăacestorăstrategiiădeăînv are.ă
Strategiile metacognitive –Strategiileă metacognitiveă leă permită s ă reflectezeă asupraă moduluiă înă
careăgândescăȋiăînva ,ăs -ȋiăstabileasc ăscopuriărealisteăînăînv areăbazateăpeăoăevaluareăacurat ăaă
propriuluiă poten ial,ă s ă selectezeă strategiileă adecvateă deă înv areă ȋiă s -ȋiă monitorizezeă propriulă
progres.ă Strategiileă metacognitiveă deă selectareă ȋiă monitorizareă aă opera iiloră mentaleă faciliteaz ă
gândireaăcritic ăȋiăcreativ .

Contextulăînv ţ riiă– înv areaăesteăinfluen at ădeăfactoriădeămediuăprecumăcultura,ătehnologiaăȋiă


practicileă instruc ionale.ă Culturaă sauă grupulă dină careă provineă elevulă afecteaz ă motiva ia,ă
atitudineaă fa ă deă înv areă ȋiă modulă deă gândireă ală elevului.ă Practicile instruc ionaleă ȋiă

361
Curriculumul – Perspective, conexiuni, experiențe

tehnologiileă utilizateă trebuieă adaptateă laă nivelulă cunoȋtin eloră anterioareă aleă elevului,ă ală
abilit ilorălorăcognitiveăȋiălaăstrategiileădeăgândireăȋiăînv areădeăcareăacestaădispune.ă

Factori afectivi şi motivaţionali care influenţează învăţarea şcolarăaccentă peă motivațiaă


intrinsec
Influenţeleămotivaţionaleăşiăemoţionaleă– motiva iaăinfluen eaz ăvolumulă ȋiătipulădeăinforma ieă
selectat ă pentruă aă fiă înv at ;ă Laă rândulă ei,ă motiva iaă esteă influen at ă deă st rileă emo ionale,ă
credin ele,ăintereseleăȋiăautomatismeleăgândirii.ăSt rileăafectiveăaleăindividuluiăpotăaveaăatâtăună
efectă facilitatoră asupraă înv riiă (emo iileă pozitiveă – deă exempluă curiozitatea)ă câtă ȋiă unulă
inhibitoră(emo iileănegative,ădeăexempluăanxietatea,ănesiguran a).ă
Motivaţia intrinsec ă aă procesuluiă deă înv ţareă – curiozitatea,ă gândireaă flexibil ă ȋiă creativitateaă
suntă indicatoriă majoriă aiă motiva ieiă interneă pentruă înv are.ă Cadreleă didacticeă potă stimulaă
motiva iaăintrinsec ăaăelevilorăprinăimplicareaălorăînăsarciniăcaracterizate prin: un nivel optim de
noutateăȋiădificultate;ărelevan ăpentruăintereseleăpersonaleăaleăelevului;ădeschidereăpentruădeciziiă
personaleăȋiăcontrolădinăparteaăelevului.ă
Efecteleă motivaţieiă asupraă efortuluiă –.ă Acumulareaă deă cunoȋtin eă ȋiă abilit iă complexe este
dependent ă deă investi iaă deă efortă ȋiă energieă aă elevului,ă precumă ȋiă deă persisten aă înă timpă aă
acestora.ă Strategiileă utilizateă deă cadreleă didacticeă pentruă sus inereaă ȋiă men inereaă eleviloră înă
sarcin ă cuprindă construireaă unoră activit iă deă înv areă semnificativeă careă stimuleaz ă laă eleviă
emo iileă pozitiveă ȋiă motiva iaă pentruă înv are;ă utilizareaă unoră metodeă careă sporescă percep iaă
elevilorăasupraăsarcinilorădateăcaăfiindăinteresanteăȋiărelevanteăpersonal.ă
Factori sociali şi de dezvoltare
cu accent pe perfec ionareaărela iilorăinterpersonale
Influenţeleă dezvolt riiă asupraă înv ţ riiă – înv areaă esteă maiă eficient ă dac ă profesorulă iaă înă
considerareă înă predare,ă elementeleă deă diferen iereă aleă eleviloră deă ordină fizic,ă intelectual,ă
emo ională ȋiă social.ă Dezvoltarea cognitiv ,ă emo ional ă ȋiă social ă aă elevuluiă ȋiă modulă înă careă
interpreteaz ăexperien eleăsaleădeăvia ăsuntăafectateădeăȋcolarizareaăanterioar ,ăfactoriăfamiliali,ă
culturaliă ȋiă comunitari.ă Conȋtientizareaă ȋiă în elegereaă diferen eloră deă dezvoltareă existente între
eleviăfaciliteaz ăcreareaăunorăcontexteăoptimeădeăînv areăînăȋcoal .ă
Influenţeleă socialeă asupraă înv ţ riiă – înv areaă esteă influen at ă deă interac iunileă sociale,ă deă
rela iileă interpersonaleă ȋiă deă comunicareaă cuă ceilal i.ă Promovareaă unoră contexteă deă înv areă

362
Curriculumul – Perspective, conexiuni, experiențe

interactiveăȋiăcolaborative,ăînăcareăelevulăs ăseăsimt ăînăsiguran ăsuntăcondi iiăesen ialeăpentruăcaă


eleviiă s - iă exprimeă ideile,ă s ă participeă activă înă procesulă deă înv are,ă s ă creezeă comunit iă deă
înv are.ă
Diferenţe individuale în învăţare careăsporescărandamentulăînv rii
Diferenţeleăindividualeăînăînv ţareă– eleviiăprezint ăstiluriădiferiteădeăînv areăȋiăabilit iădiferiteă
datorateăexperien eleălorăanterioareăȋiăeredit ii.ă
Înv ţareaă şiă diversitateaă – înv areaă esteă eficient ă dac ă suntă luateă înă calculă diferen eleă
lingvistice,ăculturaleăȋiăsocialeădintreăelevi.ă
Evaluarea – stabilireaă deă standardeă suficientă deă ridicateă ȋiă provocatoare,ă evaluareaă elevuluiă ȋiă
progresuluiăs uăînă înv areă(diagnostic,ăproces,ărezultat)ăsuntăp r iăintegranteăale procesului de
înv are.ă Autoevaluareaă propriuluiă progresă înă înv areă îiă permite,ă deă asemeneaă elevuluiă s -si
dezvolteă abilit ileă deă automonitorizareă ȋiă autoapreciere,ă stimuleaz ă motiva iaă ȋiă înv areaă
autodirijat .ă
Aplicarea acestor principii psihologiceă laă nivelulă practiciiă colareă ară trebuiă s ă stimulezeă
calitateaăînv riiăînăcontextulăprocesuluiădeăînv mânt.ăLimiteleăinerenteăprovinădinăfaptulăc ă
centrareaă înv riiă peă elevă esteă abordat ă doar:ă ă înă cadrulă descriptivă ală uneiă teoriiă psihologice,
insuficientă pentruă dezvoltareaă saă caă modelă pedagogică normativ,ă prescriptiv;ă caă „principiuă ală
individualiz rii”ă care,ă înă modă obiectiv,ă nuă poateă asiguraă deă laă sineă oă rezolvareă specific ă
(pedagogic /didactic )ă„pentruăcazuriăunice”.
Problema de fond,ăesteăceaăaătransform riiăuneiăteoriiăpsihologiceăîntr-un model pedagogic
real,ă aplicabilă laă nivelulă claseiă deă elevi.ă Solu iaă strategic ă solicit ă cercetareaă pedagogic ă
fundamental .ăIdeeaăesteălansat ăchiarădinăinteriorulăpsihologieiădeăJ.S.ăBruner,ăcareăeviden iaz ă
diferen aă fundamental ă existent ă întreă teoriileă psihologice,ă centrateă asupraă descrieriiă înv riiă
într-unăspa iuă iătimpăvirtual,ă iămodeleleăpedagogiceănormativeă iăprescriptive,ănecesareăpentruă
eficientizareaăînv riiăînăcadrulăactivit iiăde instruire.
Proiectareaă oric reiă interven iiă laă nivelulă sistemuluiă educa ională ȋi,ă implicită laă nivelă
curricular,ă trebuieă s ă porneasc ă deă laă considerareaă caracteristiciloră generaleă aleă popula ieiă
ȋcolare,ă dară ȋiă aă unuiă setă deă principiiă ȋiă strategiiă valabile pentru majoritatea contextelor
educa ionale.ăAcesteăprincipiiăauărolulădeăaănormaăȋiăreglaăpracticaăeducativ .ăÎnăacelaȋiătimp,ănuă
trebuieăȋiănuăpotăfiăignorateăsurseleădeădiversitateăȋiădiferen iereăaleăpopula ieiăȋcolare.ăDiferen eă

363
Curriculumul – Perspective, conexiuni, experiențe

între elevi precum vitezaădeăachizi ieăaăcunoȋtin elor,ăstilulădeăînv areăsauănivelulădeăfunc ionareă


aăabilit ilorăcognitiveăpotăaveaăunăimpactăsemnificativăasupraăperforman elorălorăȋcolare
Oăînv areăesteăeficient ădac ăseăsitueaz ăcuăunăpasăînăfa aădezvolt riiăactualeăa copilului.

Bibliografie

Bîrzea,ăC.,ăJig u,ăM.,ăC pi ,ăL.,ăHorga,ăI.,ăVelea,ăS.ă(coord.),ăRestructurareaăcurriculumuluiănaţional.ă


Analizaăcondiţiilorădeăimplementare,ă(2010),ăăInstitutulădeăȊtiin eăaleăEduca iei,ăBucureȋti.ă
Chiȋ,ăV.,ăActivitatea profesoruluiăîntreăcurriculumăşiăevaluare, (2001), Presaăclujean ,ăCluj-Napoca.
Ciolan, L., Înv ţareaăintegrat .ăFundamenteăpentruăunăcurriculumătransdisciplinar,ă(2008),
Criȋan,ăA.,ăCerkez,ăM.,ăSinger,ăA.,ăOghin ,ăD.,ăSarivan,ăL.,ăCiolan,ăL.,ă CurriculumăNaţionalăpentruă
înv ţ mântăobligatoriu.ăCadruădeăreferinţ ,ă(1998),ăEdituraăCorint,ăBucureȋti.ă
Costea, O., Nasta, D.I. (coord.), Metodologiaă deă implementareă aă domeniiloră deă competenţeă cheieă
europeneăînăcurriculumulăşcolarăaplicat, (2010), Institutul de Ȋtiin eăaleăEduca iei,ăBucureȋti.ă
Cucoȋ,ăConstantin,ăTeoriaăşiămetodologiaăevalu rii,ă(2008),ăEdituraăPolirom,ăIaȋi.ă
Cucoȋ,ăConstantin,ăPedagogie, (2006), EdituraăPolirom,ăIaȋi.ă
Miclea,ăM.ăPsihologieăcognitiv ,ă1999).ăăEd.ăPolirom,ăIaȋi.
S l v stru, D.ăPsihologiaăeduca iei,ă(2006)Ed.ăPolirom,ăIaȋi.

364
Curriculumul – Perspective, conexiuni, experiențe

-Programa-opţional (CDS) de limba şi literatura română

Prof. Ionescu Alina Elena

Liceul Tehnologic AgromontŢn Romeo ConstŢntinescu Vălenii de Munte, PrŢhovŢ

DENUM)REA OP )ONALULU): Ecouri literare

T)PUL DE OP )ONAL: lŢ niv. Discipl. L)MBA Ş) L)TERATURA ROMÂNĂ - de sine stătător

AR)A CURR)CULARĂ Limţă şi comunicŢre /CLASA ŢV)-a B

DURATA OP )ONALULU): Ţn -2016

FRECVEN A OP )ONALULU): oră /săptămână

STRUCTURA PROGRAMEI

I. Argumentul
II. Competențe specifice şi con inuturi ŢsociŢte
III. VŢlori și Ţtitudini promovŢte prin Ţcest curs opționŢl.
IV. Sugestii metodologice
V. ModŢlită i de evŢluŢre
VI. StŢndŢrde curriculŢre de performŢn ă
I. Argumentul
Cursulăop ionalăăEcouri literare este destinat elevilor din clasa aVI-a B. A fost gândit ca un
op ionalăseădeădesf ȋoar ăpeăparcursulăunuiăanăȋcolar,ăincludeăunăbugetădeătimpădeă36ădeăoreăpeă
an –oă or ă peă s pt mân ,ă îns ă structuraă cursuluiă permiteă organizareaă flexibil ă aă timpuluiă deă
înv areăȋiăincludeăoăsolu ieăpentruăproblemeleăcuăcareăseăconfrunt ăeleviiădinăciclulăgimnazialăînă
ceeaă ceă priveȋteă lecturaă ȋiă comunicarea.ă Promovândă gândireaă creativ ,ă folosireaă diverseloră

365
Curriculumul – Perspective, conexiuni, experiențe

modalit iădeăcomunicareăînăsitua iiăreale,ăajut măcopilulăînăa-ȋiăformaăoăcultur ăcomunica ional ă


ȋiăliterar ăcareăs ăîlăajuteăs ăîn eleag ălumea,ăs ăcomuniceăȋiăs ăinterac ionezeăcuăsemenii,ăs ăfieă
sensibilălaăfrumosulădinănatur ăȋiăcelăcreatădeăom,ăformându-ȋiăȋiăconsolidându-ȋiăoăscar ăjust ădeă
valori.
Comunicareaăesteăesen ial ăpentruăomăȋiădeăaceeaăamăpropusăcaătem ădeăstudiuăpentruăacestă
op ional.ăAmăavutăînăvedereălaăelaborareaăacesteiăprogrameăatâtăînsuȋireaăunorăno iuniăteoreticeă
deăbaz ,ăcâtăȋi/sauămaiăales,ăaspecteăpractice,ăatractive.ăAmăîncercatăs ăîiăfacăs ăîn eleag ăoperaă
literar ăcaăpeăo comunicareăaăunorăgânduri,ătr iri,ăsentimente,ăcaăpeăoăposibilitateădeăaăcunoaȋte,ă
deăaăsim i,ădeăaăvaloriza.
Oraă deă op ională nuă vaă insistaă peă repereă teoretice,ă ciă vaă folosiă caă punctă deă plecareă acesteă
repere,ă avândă înă vedereă exersareaă comunic riiă subă formaă unoră exerci iiă variate,ă gradateă deă laă
simpluălaăcomplex,ăastfelăîncâtăfiecareăelevăs ăăpoat ăutilizaăcunoȋtin eleăînsuȋiteăînăaniiăanterioriă
laăoreleădeălimbaăȋiăliteraturaăromân .ăăAcesteăcunoȋtin eănuăseărefer ănumaiălaăno iunileădeăteorieă
literar ,ădarăȋiă laătoateă compartimenteleălimbiiă (vocabular,ăfonetic ,ămorfologie,ăsintax ),ăaflateă
ânăinterdependen .
Principii fundamentale

Principiile fundamentale care au orientat elaborarea programei sunt:

 Principiul relevŢnței, comp. și conținut. fiind corelŢte cu nevoile reŢle și imediŢte Ţle elevilor;
 Principiul diversificării, strŢtegiile, ofertele și situŢțiile de învățŢre sunt diversificŢte și ŢdŢptŢte
grupului de elevi;
 Principiul trŢnsferulului, prin reŢlizŢreŢ de conexiuni între textele studiŢte și viŢțŢ cotidiŢnă.

II. Competențe specifice şi con inuturi


1. DezoltŢreŢ interesului pentru lectură
Competen eăspecifice Con inuturiăasociate
. CitireŢ unor texte diferite cŢre ŢţordeŢză proţlemŢticŢ Texte literŢre şi nonliterŢre
Ţţilită ilor de viŢ ă
Sensul global al textelo
1.2 Identificarea rolului lecturii în dezvoltŢreŢ personŢlă
LecturŢ experien iŢlă

Lectura de identificare

366
Curriculumul – Perspective, conexiuni, experiențe

DezvoltŢreŢ personŢlă

2. DezvoltŢreŢ cŢpŢcită ii de Ţ comunicŢ oţservŢ iile, gândurile, stările sufleteşti în relŢ ie


cu viŢ Ţ şi ŢmţiŢn Ţ socio-culturŢlă
Competen eăspecifice Con inuturiăasociate
2.1 OţservŢreŢ şi exprimŢreŢ opiniei fŢ ă de Aţilită i de viŢ ă: Ţţilită i de
comportŢmentul şi Ţtitudinile personŢjelor comunicŢre, Ţţilită i sociŢle, Ţţilită i
literŢre/ în vedereŢ identificării Ţţilită ii de de mŢnŢgement Ţl învă ării şi
viŢ ă Ţţsente sŢu doţândite informŢ iilor, Ţţilită i de
ŢutoconoŢştere, Ţţilită i de
Ţutoîngrijire, Ţţilită i cognitive

Mesajul textelor
2.2.Transpunerea unor opere literare în alte registre
artistice Comportament, atitudini

Aţilită i prŢctice/ComportŢmentul

PersonŢj litŢrŢr, persoŢnă

CON )NUTUR)LE ÎNVĂ ĂR))

1. Cartea , cel mai bun prieten


 PrezentŢreŢ op ionŢlului
 ComunicŢreŢ nonverţŢl /ComunicŢreŢ verţŢl+ orŢlă+ scrisă
 ComunicŢreŢ pŢrŢverţŢlă
o Exerciţii / Jocuri de rol /Brainstorming/reclama unui produs
o Realizarea unui afiş publicitar / Reclama unui produs
o Realizarea unui interviu real / Jocuri de rol
 Ce este cartea?
o Caracteristicile cărţii / Cum ne purtăm cu cartea?
o Biblioteca-o casă prietenoasă / Întocmirea unei minibiblioteci în sala de clasă
 Ce căr i citim?
o Tipuri de cărţi / Cum întocmim o fiţă de lectură?
o Fişa de lectură.Redactarea unei fişe de lectură

367
Curriculumul – Perspective, conexiuni, experiențe

 Eseu: Cartea –oglinda sufletului


2. Epic şi liric
 Textul narativ
 Textul liric lecturŢ/ găsireŢ unor cuvinte cheie /descifrarea mesajului textului
o Din fotoliul autorului
o Învăţăm să citim, să înţelegem şă să recităm o poezie / Pixuri în pahar
o Recital de poezie
 Textul informative textul /Explicativ /Datini şi obiceiuri de iarnă
3. Copiii din opera lui Caragiale
 Textul scenic sau dialogal conventional /Lectura /descifrarea mesajului textului
 Atelier de lucru
4. Copii şi destine
 Afişul şi invitŢ iŢ lŢ film /ecrŢnizŢreŢ operei / vizionŢre comentŢre
 MirificŢ lume Ţ copilăriei/ compunere colŢj/
o Autor, narrator, personaj, timpul şi locul, modalităţi de expunere,
o Compunere / Colaj / Punerea în scenă a unor fragmente din operă
5. Poveşti lŢ gurŢ soţei PăcŢlă Ţ lui CreŢngă şi cel Ţl lui SlŢvici
 AlegereŢ costumului de scenă Ţstfel încât să reprezinte pers. / comunicŢre nonverţŢlă
 Replicile/comunicŢre verţŢlă şi pŢrŢverţŢlă, ŢnŢlizŢ lexicului utilizŢt/ snoŢvŢ, specie Ţ
litaraturii populare.- punereŢ în scenă
 Textul argumentativ /Proverbe, zicători, ghicitori
 Textul scenic sau dialogat/ conversational
6. Să povestim timpul cŢre Ţ trecut…
 ExpunereŢ produselor Ţctivită ii
 ÎnmânŢreŢ diplomelor de Ţţsolvirec Ţ cursului de op ionŢl
III. VŢlori și Ţtitudini
 Cultivareaăinteresuluiăpentruălectur ă iăaăpl ceriiădeăaăciti
 Asumareaăunuiăsetădeăvaloriăpersonaleăcareăs ăconfereăidentitateăpersoanei
 Dezvoltareaăgândiriiăcritice,ăflexibileă iăprospective
 Cultivareaăinteresuluiăpentruăînv areaăpeăparcursulăîntregiiăvie iăcaăexpresieăaădezvolt riiădurabile
 Valorizareaăcreativit iiăcaăresurs ăpentruădezvoltareaăpersonal ă iăcomunitar
 Acceptareaădiversit iiăetnice,ăsociale,ăculturale,ăreligioase,ădeăop iuneăetc.

368
Curriculumul – Perspective, conexiuni, experiențe

 AcceptŢreŢ diŢlogului și Ţ comunicării interculturŢle

IV. Sugestii metodologice


Programaăofer ăposibilitateaăorganiz riiăflexibileăaăînv riiăîntr-unănum răvariabilădeălec ii.ă
Seă recomand ă caă texteleă literareă iă nonliterareă selectateă înă vedereaă dezvolt riiă competen eloră
generaleăvizateădeăprezentaăprogram ăs ăfieălegateătematicădeăproblemaăabilit ilorădeăvia .ă
Texteleăliterareăvorăfiăselectateăatâtădinăliteraturaăromân ,ăcâtă iădinăliteraturaăuniversalăde
preferin ălegateăthematicădeăceleăliterareăȋiăaflateăînăstrâns ăleg tur ăcuăcategoriaădeăvârst ădinăcareă
facăparteăelevii.ăTexteleăliterareă iăceleănonliterare,ăpieseleădeăteatruă iăfilmeleăvorăfiăselectateăastfelă
încâtăs ăabordezeădinăcategoriileădeăabilit iădeăcomunicare.
Activit ileă deă predare-înv are-evaluareă seă voră desf uraă înă unit iă deă timpă deă dou ă ore,ă
ceeaă ceă implic ă structurareaă con inuturiloră pentruă oă abordareă logic ă iă coerent ă înă cadrulă unoră
scenariiă didacticeă atractive,ă dinamice,ă careă s îmbineă activitateaă individual ă iă frontal ă cuă ceaă înă
perechiăsauăînăgrup.ăScenariileădidacticeătrebuieăs ăfieăstructurateădup ămodelul:ăevocareă(intrareăînă
tem ,ă actualizareaă cuno tin elor),ă realizareaă sensuluiă (predarea-înv areaă deă noiă cuno tin e),ă
reflec ieă iă extindere.ă Rolulă centrală înă procesulă deă predare-înv areă îlă areă dezvoltareaă curiozit iiă
eleviloră asupraă posibilit iloră diverseă deă exprimareă aă propriiloră gânduriă iă sentim.,ă dară iă asupraă
universului textului.
V. ModŢlită i de evŢluŢre
Evaluarea se vŢ reŢlizŢ, de regulă, prin metode complementŢre oţservŢreŢ sistemŢtică Ţ
comportŢmentului, interviul, portofoliul, ŢutoevŢluŢreŢ, jurnŢlul de lectură, proiectul etc. cŢre
permit evŢluŢreŢ reŢcțiilor, Ţ învățării și Ţ comportŢmentului elevilor.

VI. Standarde curriculŢre de performŢn ă

Competen e specifice Standarde minime

369
Curriculumul – Perspective, conexiuni, experiențe

S . Să reŢlizeze fişe de lectură, după modelul din cŢietul


de noti e, pentru cel pu in o peră studiŢtă.
1. Dezoltarea interesului
pentru lectură S . Să îşi exprime pertinent, prin cel pu in un Ţrgument
pro şi unul contrŢ, opiniŢ în legătură cu o operŢ studiŢtă
utilizând comunicŢreŢ orŢlă

S . Să lectureze expresiv un text dŢt citind pe roluri şă


intrând în pielea personajului.

S . Să trŢnsforme o descriere oţiectivă într-o descriere


suţiectivă introducând cel pu in două figure de stil,
utilizând informŢ iile din portofoliu.

S . Să reŢlizeze un colŢj cŢre să ilustreze clŢr mesŢjul


unei opere literŢre, folosind imŢgini şi texte decupŢte.

S . Să îşi exprime un gând, un semntiment în cel pu in


2. DezvoltŢreŢ cŢpŢcită ii de Ţ două moduri diferite prin trŢnspunereŢ unui text scris cu
comunica oţservŢ iile, ajutorul gesturilor într-o comunicare nonverbal
gândurile, stările sufleteşti în
S . Să recite o poezie sŢu doŢr un frŢgment, cu intonŢ iŢ
relŢ ie cu viŢ Ţ şi ŢmţiŢn Ţ
ŢdecvŢtă, Ţrătând Ţstfel că Ţ în eles mesŢjul textului.
socio-culturŢlă
S . Să eviden ieze cel pu in două diferen e între o operă
literŢră şi ecrŢnizŢreŢ ei, Ţvând lŢ dispoyi ie noti ele din
caiet.

BIBLIOGRAFIE:

*Berdescu, G. : ,,OrtogrŢfiŢ în şcoŢlă ,E.D.P.,Bucureşti;

*ConstŢntinescu, MŢriŢ: ,,CŢpcŢnele ortogrŢfiei ,E.D.P., Bucureşti;

*ŞerdeŢn, )oŢn : ,,MetodicŢ predării limbii române , E.D.P., Bucureşti;

*Opere ale scriilor romani si straini:Mihai Eminescu, I.L.Caragiale, I.Slavici, I.Creanga

370
Curriculumul – Perspective, conexiuni, experiențe

-Curriculumăînădezvoltareălocal
oăpunteăîntreă coal ă iăagen iiăeconomici

Prof.
Specializarea – AlimentŢție puţlică
Localitatea Slatina, jud. Olt

Din punct de vedere etimologic cuvântul curriculum(sg.) sau curricula(pl.)ă î iă areă


origineaăînălatinaăvecheăavândăsensulădeăalergare,ăcurs ,ăparcurgereăînătreac t,ăscurt ăprivire.
Curriculumă prime te,ă înă educa ie,ă sensulă unuiă demersă cuprinz tor/completă dară sintetic,ă
rezumativ,ăesen ial,ăcareărenun ălaădetaliiă iăprezint ădoarăceăesteărelevant,ăceeaăceăesteăabsolută
necesar.
Datorit ăcomplexit iiătermenuluiănuăs-aăreu ităformulareaăuneiădefini iiăunanimăacceptateă
deă speciali tiiă înă domeniu.ă Oă posibil ă defini ieă ară fi:ă Curriculumă cuprindeă ansamblulă
elementelorăesen iale,ărelevante,ăgoliteădeăam nunteăinutile,ăelementeăaleărealit iiăeduca ionaleă
dină coal ă atâtă laă nivelă deă reprezentareă teoretic ,ă reprezentareă aă ac iuniiă practiceă precumă iă aă
activit iiăefectivădesf urate,ăimprimândăoăcontinu ăreconsiderareă iăreconcepereăcontextual ăaă
acestora,ăconsiderateăcaăuniceă iăirepetabile.
Curriculum-ulănuăpoateăfiăidentificatăcuăniciăunulădinăelementeleărealit iiăeduca ionale,ăelă
esteă practică oă teorieă holist ă careă încearc ă includereaă tuturoră elementeloră educativeă sau/ iă
birocratic-educative,ă precumă iă rela iileă ceă seă stabilescă întreă acestea.ă Respectându- i natura
holist ,ăcurriculum-ulănuăpoateăfiăidentificatăniciăm carăcuăsumaăelementelorăsaleăcomponente,ă
incluzândă iărela iileăceăseăstabilescăîntreăacestea.
Structura curricular ăseăprezint ăsubăformaăuneiă„holograme”ăcuăurm toareaăcomponent :
a.ăReprezentareă(concept,ăstructur ,ădomeniu);
b.ăReprezentareăaăac iuniiă(proiect,ăprogram/document,ămateriale);
c.ăAc iuneăpropriu-zis ă(reflexiva,ătranzitiva).ă(Ilie,ăM.,ă2005,ăp.43-46)

371
Curriculumul – Perspective, conexiuni, experiențe

”Cadrulădidacticătrebuieăs ăfieăanimatădeăoăputernic ăreceptivitateăfa ădeătotăceăesteănouă


iăimportantăînăspecialitateaăsaă iăînăpedagogie,ăiarăînăpractic ăs ădovedeasc ăunăeforăcontinuuă
spreăautoădep ireăpentruăaăfaceăfa ăsarcinilorăpeăcareăleăridic ăînv mântul”ăOprescuăMihaiă–
cercetareaă tiin ific ăînă coal -
Începândă cuă anulă colară 2016-2017, au intrat în vigoare noi documente curriculare:
Standardeleădeăpreg tireăprofesional ăpentruăcalific riăprofesionaleădeănivelă3ă iă4ăalăCadruluiă
na ionalăalăcalific rilor,ăpentruăcareăseăasigur ăpreg tireaăprinăînv mântulăprofesională iătehnică
aprobateăprinăOMENCSănr.ă4121/13.06.2016ă iăunănouăCurriculumă- planurileădeăînv mântăȋi
programeleă ȋcolareă pentruă culturaă deă specialitateă ȋiă preg tireaă practic ă s pt mânal ă dină ariaă
curricular ăTehnologii,ăprecumăȋiăpentruăstagiileădeăpreg tireăpractic ă- curriculum în dezvoltare
local ă CDL,ă pentruă claseleă aă IX-a,ă înv mântă liceală filieraă tehnologic ă ȋiă înv mântă
profesional aprobat prin OMENCS nr. 4457/05.07.2016
NoileăStandardeădeăPreg tireăProfesional ăsuntăactualizateălaăcerin eleăpie ei,ăacesteaăauă
înă vedereă noiă tehnologiiă iă sistemeă deă calculă actualizate,ă adaptateă laă cerin eleă agen iloră
economici. Laă specializareaă Alimenta ieă public ă noulă Standardă deă Preg tireă Profesional ă
(ANEXAă 2ă laă OMENCSă nr.ă 4121ă dină 13.06.2016)ă con ineă unit iă deă înv areă noi,ă bazateă peă
cerin eleăactualeăaleăconsumatorilor.ăPeălâng ăsortimenteleădeăpreparateăculinareăcuăgradăredusă
deădificultateăauăfostăintroduseă iăpreparatele culinare recomandate în diferite diete acest lucru
ajutândăviitoriiăbuc tariăs ărealizezeă iăs ăidentificeăpreparateleăculinareărecomandateălaăanumiteă
diete,ăvaăfiăunăplusăpentruăelevi,ăînăinser iaăpeăpia aămuncii,ădeoareceătendin eleăculinareăactualeă
seă bazeaz ă peă oă alimenta ieă echilibrat ă iă peă meniuriă dietetice.ă Alimenta iaă dietetic ,ă nuă seă
adreseaz ă doară oameniloră atinȋiă deă vreoă afec iune,ă eaă prezentândă ună rolă activă înă prevenireaă
bolilor, constituindu-se deci, într-unăfactorăprofilacticădeăimportan major .ăDeăaceea,ăînălumeaă
modern ,ă înă careă alimenta iaă conven ional ă ȋi-a dovedit nocivitatea, apelarea la preparate
dietetice,ăpoateădecâtăs ăaduc ăbeneficiiăorganismuluiăuman.
Datorit ă modific riloră Standardeloră deă Preg tireă Profesional ,ă începândă cuă anulă colară
2016-2017 CDL-ul la clasele a IX-aă iăaăX-aă(ăană colară2017-2018) vor fi schimbate complet.
La clasa a IX-aă disciplineleă deă specialitateă auă fostă integrală modificateă ceeaă ceă înseamn ă c ă
Curriculumă înă dezvoltareă local ă vaă cuprindeă iă elă alteă con inuturi.ă Acesteaă suntă stabiliteă
împreun ăcuăagen iiăeconomiciălaăcareăeleviiăî iădesf oar ăstagiileădeăpreg tireăpractic .

372
Curriculumul – Perspective, conexiuni, experiențe

Curriculumuă înă dezvoltareă local ă cuprindeă oreleă alocateă pentruă dezvoltareaă oferteiă
curriculareă specificeă fiec reiă unit iă deă înv mânt.ă Prină aceast ă ofert ă curricular ,ă seă asigur ă
cadrulăpentruărealizareaăuneiăinstruiriăcareăs ăpermit ,ăînăcontextulătehnologicăoferitădeăagen iiă
economiciă locali,ă formareaă înă totalitateă aă competen eloră tehniceă deă specialitateă descriseă înă
Standardele deăpreg tireăprofesional .ăPondereaă maiămareăaăCDL-ului în ciclul 12 superior al
liceului,ă comparativă cuă ciclulă inferioră ală liceului,ă caă etap ă aă înv mântulă obligatoriu,ă asigur ă
premisele pentru coparticiparea elevului la constituirea propriului traseu de formare,ăprecumăȋiă
pentruă creȋtereaă responsabilit iiă ȋcoliiă înă gestionareaă oferteiă curriculare,ă înă raportă cuă nevoileă
educa ionaleăidentificate
Dup ăstudiereaănoilorăprogramă iăconsultareaăagen ilorăeconomiciălocali,ăamărealizatăpentruăclasaă
a X-a un CDL cuă denumiraeă ”TEHNOLOGIAă PREPARATELORă FINITEă DEă PATISERIE-
COFET RIE”. CDL-ulesteăspecificădomeniuluiădeăpreg tireăTurismăȋiăalimenta ie,ădomeniuăcareă
asigur ăpreg tireaădeăspecialitateăpentruăceiăinteresa iăs ăîȋiădesf ȋoareăactivitateaăprofesional ă
în unit ileădeăalimenta ieă(calific rile:ăbuc tară iăcofetar-patiser).
Modululăseăstudiaz ăînăceleănou ăs pt mâniădeăpractic ăcomasat .ăAcestămaterialăaăfostă
elaboratăpeăbazaăunit ilorădeăcompeten eăȋiăaăcompeten elorăprev zuteăînăS.P.P.,ă inândăcontădeă
con inuturileă tematiceă dină programeleă ȋcolareă (program ă ceă poateă fiă îmbun t it ă deă c treă
unitateaă ȋcolar ă cuă consultareaă agen iloră economici).ă Desf ȋurareaă activit iloră deă înv areă seă
faceăpeăbazaăunorăschemeădeăcon inut,ăcareăreprezint ătemeleărelevanteăpentruămodulăȋiăcuăună
grad mai mare de dificultate.
Competen eleă specificeă suntă determinateă deă cerin eleă sociale,ă deă tr s turileă iă dinamicaă
economic ,ădeăaceeaăprezint ăflexibilitateă iăadaptareăcuăposibilitateaăredefiniriiălorăînăfunc ieădeă
evolu iileă înregistrateă peă pia aă muncii. Amconsiderată c ă eleviiă potă înv aă maiă bineă peă bazaă
document riiă ȋiă elabor riiă unui/unoră proiect/proiecteă cuă referireă laă problemeă aleă agen iloră
economiciădeăprofilă(restaurante,ăcofet rii,ăpatiseriiăetc.),ădat ăfiindătipologiaămodulului (CDL)
ȋiăspecificulăabord riiăsaleădidactice.
S-aăluatăînăconsiderareăfaptulăc ăto iă„actorii”ăparticipan iălaăacestămodulă(elevii,ăcadreleă
didactice,ăreprezentan iiăagen ilorăeconomici,ăp rin iiăȋ.ăa.)ăvorădoriăs ăseăimpliceăînăactivitateaă
deă înv are,ă motivă pentruă careă propunerileă materialuluiă deă fa ă suntă doară sugestii,ă careă seă potă
îmbun t i/schimbaăînăfunc ieădeădinamicaăserviciilorădeăalimenta ieăpublic .

373
Curriculumul – Perspective, conexiuni, experiențe

Înă viziuneaă noiiă proiect riă curriculareă profesorulă areă libertateaă deă aă alegeă metodeleă ȋiă
tehnicileă didactice,ă deă aă propuneă noiă activit iă deă înv areă înă m sur ă s ă asigureă atingereaă
competen elorădinăSPP,ăacestaăindividualizândăȋiăparticularizândăprocesulădidacticălaăspecificulă
clasei. Deă asemeneaă seă vaă urm riă permanentă respectareaă normeloră deă s n tateaă ȋiă securitateaă
muncii. Dup ăparcurgereaăacesteiăunit iăelevulăvaăfiăcapabilăs :
 Elaboreazeăplanulăactivit ilorăzilnice;
 Realizeazeăspecialit iădeăpatiserie-cofet rie;
 Monitorizeazeăactivitateaăproduc ieiădeăpatiserie-cofet rie;
 Gestioneaz ăstocurileădeămateriiăprime,ămaterialeăȋiăproduseăfinite;
 Ob in ăsortimenteădeătorturi;
 Analizeazeăcalitateaăprajiturilorăȋiătorturilor;
 Realizeaz ăsortimenteădeăînghe at ;
 Ob ineăaluaturiănedospite;
 Execut ăproduseăspecificeădinăaluaturiănedospite;
 Ob ineăaluatul dospit;
 Execut ăproduseăspecificeădinăaluatulădospit;
 Realizeaz ăfursecuriădinăaluat;
Modululă ”Tehnologiaă preparateloră finiteă deă patiserie-cofet rie”ă ă vizeaz ă dobândireaă deă
competen eăspecificeăcalific riiă,,Buc tar-cofetar”,ăînăperspectivaăfolosiriiătuturorăachizi iilorăînă
practicareaăacesteiăcalific riiăȋiă/ăsauăînăcontinuareaăpreg tiriiăîntr-o calificare de nivel 4.
Înă înv mântulă profesională ȋiă tehnică proiectareaă curriculumuluiă înă dezvoltareă local ă
(CDL)ăseăsubsumeaz ăprincipiilorădeăproiectare aleăcurriculumuluiăna ional,ădarăesteădeterminată
deăceleădou ăscopuriăfundamentaleăspecificeădezvolt riiădeăcurriculum:
1.ă dobândirea,ă deă c treă absolven i,ă aă competen eloră profesionaleă necesareă pentruă
adaptareaăînăprezentăȋiămaiăalesăînăviitorălaăcerin eleăuneiăpie eăaămunciiăaflateăîntr-oăcontinu ăȋiă
rapid ăschimbare;
2.ă dobândirea,ă deă c treă absolven i,ă aă aceloră competen eă cheieă transferabileă necesareă
pentruăintegrareaăsocial ,ăcaăȋiăpentruăintegrareaărapid ăȋiăcuăsuccesăpeăpia aămuncii.
Curriculumul înă dezvoltareă local ă (CDL)ă constituieă ofertaă curricular ă specific ă fiec reiă
unit iădeăînv mântăȋiăesteărealizatăînăparteneriatăcuăagen iiăeconomici.

374
Curriculumul – Perspective, conexiuni, experiențe

Prinăaceast ăofert ăcurricular ăseăasigur ăcadrulănecesarăadapt riiăpreg tiriiăprofesionaleăaă


elevilor laăcerin eleăpie eiămunciiălocaleăȋiăjude ene.
Proiectareaă ȋiă evaluareaă curriculumuluiă înă dezvoltareă local ă implic ă angajareaă
parteneriloră socialiă (agen iă economici,ă asocia ii/organiza iiă localeă aleă angajatoriloră ȋi/sauă aleă
angaja ilor)ăînăprocesulădeăidentificareăaăcompeten elorăspecificeăpie eiăfor eiădeămunc ălocaleăȋiă
aăsitua iilorădeăînv areăoferiteăelevilor.
Aceast ăcomponent ăaăcurriculumuluiă(CDL)ăr spundeănevoiiădeăacordareăuneiămaiămariă
autonomiiăunit ilorădeăînv mântă cuăprivireălaăplanificareaăȋiă proiectareaăoferteiă deăpreg tireă
profesional ăaăelevilorăavândăînăvedereăc ăpie eleămunciiăsuntălocale,ăfiindălimitat ădeocamdat ă
de neadoptarea strategiei de descentralizare.

Bibliografie
www.tvet.ro

-Proiectarea unei secvențe de învățare la disciplina geografie

Prof. CuzminNicoleta- OtiliŢ, ȘcoŢlŢ GimnŢziŢlă Râmnicelu+ Tichilești, județul BrăilŢ

ProiectŢreŢ didŢctică este necesŢră și utilă pentru reușitŢ unei lecții, indiferent dŢcă
profesorul are experiență didŢctică mŢi multă sŢu mŢi puțină. Plecând de lŢ mŢcroproiectŢreŢ
didŢctică plŢnificŢreŢ ŢnuŢlă și semestriŢlă Ţjungem lŢ proiectŢreŢ unităților de învățŢre și Ţ
lecției cŢre ne intereseŢză. De ŢţiŢ din Ţcest punct, proiectŢreŢ lecției, începe cu ŢdevărŢt
construcțiŢ lecției, pŢs cu pŢs, Ţdică Ţ situŢțiilor de învățŢre.
)Ţtă cum putem fŢce. Pentru Ţ proiectŢ o situŢție de învățŢre, individuŢlă sŢu de grup,
vom ŢveŢ în vedere următoŢrele elemente: titlulă (elementulă deă con inută abordat),ă competen aă
general ,ăcompeten aăspecific ,ăobiectivulăopera ional.ăLaăsarcinaădeălucruăvomăăpreciza:ăformaă

375
Curriculumul – Perspective, conexiuni, experiențe

deăorganizare,ătimpulădisponibil,ămijloculădeăînv mântăfolositădeăeleviă(text,ădiagram ,ăhart ,ă


fotografie,ădesenăschematicăetc) iăcumăanumeăs ăîlăfoloseasc ă(procedura). Vom anexa mijlocul
deăînv mântăutilizatăȋiărezolvareaăsarciniiădeălucru.
 Subiectulălec iei:ăBazinulăM riiăMediterane
 COMPETEN Aă CHEIE:ă 3.COMPETEN Eă MATEMATICEă ȊIă COMPETEN Eă DEă
BAZ ăÎNăȊTIIN EăȊIăTEHNOLOGII:
Elemente de concretizare prin competen eăspecificeăgeografieiă colare-Abilit i:ărealizareaăunoră
opera iiăcuăelementeămetodologiceăspecificeăȋtiin elor;
 COMPETEN AăGENERAL ăAăGEOGRAFIEIăCAăDOMENIUăEDUCA IONAL:
4.ăRaportareaărealit iiăgeograficeălaăunăsuportăcartograficăȋiăgrafic;
 COMPETEN A SPECIFIC
4.3-Pozi ionareaăcorect ăaăelementelorăgeograficeăpeăreprezent rileăcartograficeăspecifice;
 OBIECTIVULăOPERA IONAL:
-METODOLOGIC: -s ă transfereă informa iaă însuȋit ă înă timpulă activit iiă independenteă într-un
tabelăȋiăpeăunăsuportăcartografic;
Organizarea: independent-individual ,ăfrontal ;
Strategii de instruire:
a) metodeădeăinstruire:ă conversa ia,ă,ă observareaăȋiă analizaăh r ii,ă elaborareă deătextă ȋiă deăăprodusă
cartografic ;
b) procedeeă ȋiă instrumenteă deă lucruă ,ă cuă rolă complementar:ă studiulă independent cu harta/atlasul
ȋcolar,ăînv areaăcuăajutorulăfiȋelorădeălucru,ătabelulăincomplet;
c) mijloaceădeăînv mânt:ăplaniglob,ăatlasăȋcolar,ăfiȋeădeălucru.
Formul mădou ăsarciniădeălucruăcareăvorăpreg tiă iărespectivăvorăalc tuiăfi aădeălucruăaăelevilor.ă
SARCINA DE LUCRU 1: (Activitateăindividual .ăTabelulăincomplet)
Ve iă lucraă individual.ă Construi iă ină caietulă deă noti eă ună tabelă dup ă modelulă deă peă tabl .ă
Utilizândăhartaădeălaăpaginaă14ădinăatlasulăȋcolar,ăextrage iăprincipaleleăinsule,ăpeninsule,ăcapuri,ă
golfuri,ă m riă ȋiă strâmtoriă dină bazinulă M riiă Mediterane.ă Completa iă tabelulă dină caietă cuă
denumirileăg siteăînăatlas.Ave iălaădispozi ieă20ădeăminute.
REZOLVAREA SARCINII DE LUCRU 1 :

Insule Peninsule Golfuri/ ări Capuri Strâmtori

376
Curriculumul – Perspective, conexiuni, experiențe

1...Sardinia............ .. .Itali ă................. 1.G.Lyon...... 1.C.Tainaron.. 1Gibraltar...2


2...Sicilia........... ..I eri ă.................. .M.Liguri ă...... 2.C.Blanc...... .Messina..
3...Creta.......... ...Bal a i ă .M.Adriati ă.... 3............ 3.Dardanele
4...Cipru.......... ...Asia Mi ă........... 4 G.Sidra............. 4..............
5....Corsica..... 5.M.Tireniana.......

Rezolvareaăcorect ăacesteiăsarciniădeălucruăîiăvaăpermiteăelevuluiăs ărezolveămaiău orăcerin eleă


subiectului al II-leaădinăfi aădeălucru.
SARCINA DE LUCRU 2: (Activitateăindividual .ăFiş ădeălucru)
Rezolvatiăfiȋaădeălucruăcuăajutorulăatlasuluiăȋcolară(hartaădeălaăpaginaă14).ăTimpădeălucru:ă15ă
minute. Citimăîmpreun ăcerin eleăfiȋeiădeălucru.
FIȊAăDEăLUCRU-CLASA a V-a- BazinulăM riiăMediterane
I.Nota iăpeăhartaădeămaiăjos,ăînăc su eleăcorespunz toareădenumireaăcontinentelorădinăjurulăM riiă
Mediterane:ăînănordăEuropa,ăînăsudăAfricaăȋiăînăvestăAsiaă.
II.ă Utilizândă hartaă dină atlasulă ȋcolară (pag.ă 14),ă nota iă peă hartaă al turat ă înă cercule eleă marcate
cifreleăcorespunz toareănumelorăarticula iiloră rmuluiămediteranean:
1.PeninsulaăItalic ă 5. Insula Sardinia 9.ăMareaăAdriatic
2.ăPeninsulaăIberic 6. Insula Sicilia 10.ăMareaăTirenian
3.ăPeninsulaăBalcanic 7. Insula Creta 11. Marea Egee
4. PeninsulaăAsiaăMic 8. Insula Cipru 12. Strâmtoarea Gibraltar

Timp de lucru:15 minute.


REZOLVAREA SARCINII DE LUCRU 2 :

377
Curriculumul – Perspective, conexiuni, experiențe

Înă sarcinaă deă lucruă 2ă ă suntă dezvoltateă abilit ileă deă orientareă peă hart ,ă formateă înă
prealabil prin intermediul sarcinii1.
Iat ă iăcumăarat ărezultateleă Rezultate fisa de lucru

fi eiă aplicateă laă ună colectivă deă 18ă 6


5
Nr. de copii

eleviă :ă 11,1șă auă dată r spunsuriă


nr. copii
3
2
1

corecte sub 50%, 27,7% au 0


<50% 50-59% 60-79% 80-99% 100%

Procentul raspunsurilor corecte

r spunsăcorectăîntreă50-79șă; iă61,ă
Totu i,ădoară33,3șă auăr spunsă perfect,ă înă condi iileă
1ășăauăr spunsăcorectăăpesteă80ș.ă
în care au avut acces la harta din atlas.

Bibliografie:
Cheval,ăD.,ăFurtun ,ăC.,ă(1999),ăGeografieăgeneral -manual pentru clasa a V-a, Editura Teora,
Bucureȋti,ă191ăpagini.
Dulam ,ăM.,ăE.,ă(2002),ăModele,ăstrategiiăşiătehniciăactivizanteăcuăaplicaţiiăînăgeografie, Editura
Clusium, Cluj Napoca, 301 pagini.
Ilinca,ăN.,ăMândru ,ăO.,ă(2006),ăElementeădeădidactic ăaplicat ăaăgeografiei,ăEditura CD Press,
Bucureȋti,ă288ăpagini
Ilinca, N., (2008), Didacticaăgeografiei,ăEdituraăDidactic ăşiăPedagogic ,ăBucureȋti,ă175ăpaginiă
Mândru ,ă O.,ă (2010), Competențeleă înă înv țareaă geografiei, Edituraă Corint,ă Bucure ti,ă 229ă
pagini

378
Curriculumul – Perspective, conexiuni, experiențe

-Programaăȋcolar ădeăCD - Oraȋul,ădincoloădeăpor ileăȋcolii

Prof.ăMihaelaăBeraru,ăLiceulăcuăProgramăSportiv,ăBistri a

Argument

MunicipiulăBistri a,ăaăfost de-aălungulăsecolelorăvatr ădeăconvie uireăpentruăromâni,ăsaȋi,ă


maghiari,ă igani,ă evreiă ȋiă alteă na ionalit i.ă Acestă lucruă ȋi-aă l sată amprentaă asupraă locuitorilor,ă
f cându-iă multă maiă toleran i,ă multă maiă receptiviă laă nevoileă apropia ilor.ă Zestreaă cultural ă aă
fiec reiăetniiăs-aătransformatătreptat,ăcumăeraădeăaltfelăȋiănormal,ăîntr-oăzestreăaătuturorăf cândăcaă
municipiulă Bistri a,ă s ă devin ă datorit ă componenteiă culturaleă peă careă oă de ine,ă oă destina ieăă
turistic ăabsolutăobligatorieăpentruăoriceăturistăromânăsauăstr inădornicăs ăpetreac ăoăvacan ăînă
România.Municipiul Bistri a, esteă unulă dintreă celeă ȋapteă oraȋeăă
medievale ale Transilvaniei (Siebenburgen), faptă careă îiă confer ă ună statută privilegiată dină
perspectiv ă istoric ă ȋiă cultural .ă Centrulă vechiă ală oraȋuluiă conserv ă câtevaă edificiiă arhitecturaleă
din perioada medieval ,ă cuă valoareă emblematic .ă Datorit ă acestuiă fapt,ă Bistri a a devenit de
câ ivaă aniă un oraȋă al festivaluriloră ȋiă manifest riloră culturale, meniteă s ă pun ă înă valoareă
moȋtenirea saăistoric .ăFondulăarhitecturalăbistri eanăesteăilustratădeănum rulămareădeămonumenteă
înregistrateăînăListaămonumentelorăistoriceădinăanulă2004,ăundeăoraȋulăfigureaz ăcuă54ădeăpozi iiă
reprezentândămonumenteăȋiăansambluriăarhitecturaleădeăinteresăna ionalăȋiă198ădeămonumenteăȋiă
ansambluriă arhitecturaleă deă interesă locală ȋiă regional.ă Denumită fieă „oraȋulă imnuluiă na ional”,ă fieă
„oraȋulă pasajelor”ă oriă „poartaă Transilvaniei”,ă Bistri aă areă oă personalitateă cultural-istoric ă ceă îiă
confer ăoăidentitateăproprieăprintreăcelelalteăoraȋeăaleă riiăȋiăaleăTransilvanieiăȋiăcareămerit ăs ăfieă
(re)cunoscut ăȋiăasumat ăînăprimulărândădeălocuitoriiăs i,ădintreăcareăfacăparteăȋiăeleviiăLiceuluiăcuă
Program Sportiv.
ÎnăcadrulăLiceuluiăcuăProgramăSportivăfunc ioneaz ădou ăfiliereă(voca ionalăȋiătehnologic) cu
maiă multeă profiluriă ȋiă specializ riă (sportiv,ă tehniciană înă turism,ă tehniciană ecologă pentruă protec iaă
mediului).ăAcesteădomeniiădeăinstruireăauăleg tur ădirect ăcuăspa iulăînăcareăeleviiătr iescăȋiăînva ,ă
necesitândăcunoȋtin eădeăgeografiaăorizontuluiălocal,ăpoten ialăȋiăpatrimoniuăcultural-turistic, despre

379
Curriculumul – Perspective, conexiuni, experiențe

specificulăȋiă particularit ileăacestora.ăAvândăînă vedereănum rulăorelorăalocateăstudieriiăGeografieiă


prin planurile-cadru,ă con inutulă tematică generală prev zută deă programeleă ȋcolareă peă parcursul
ȋcolarit ii,ătimpulăalocatădeăeleviăcontactuluiăaplicat/consecventăcuăelementeleădeăgeografieălocal ,ă
programaăȋcolar ăpentruăcursulăop ionalăOraşul,ădincoloădeăporţileăşcolii r spundeăunorănevoiăreale,ă
autentice,iarăeduca iaăpentruăcunoaȋterea,ăîn elegereaăȋiăocrotireaănaturiiăȋiăaăpoten ialuluiăcultural-
turisticătrebuieăs ăaib ăcaracterăpermanent,ăs ădebutezeăînc ădeăpeăb ncileăȋcolii.
Disciplinaăop ional ăOraşul,ădincoloădeăporţileăşcolii permiteăcadruluiădidacticăȋiăelevilorăs ă
rela ionezeă înă scopulă cunoaȋteriiă sistematiceă aă elementeloră orizontuluiă local,ă aă patrimoniuluiă ȋiă
poten ialuluiă culturală ȋiă turistică ală municipiuluiă Bistri a,ă dezvolt riiă unoră competen eă cognitive,ă deă
comunicare,ă socialeă ȋiă culturale,ă alteleă decâtă celeă prev zuteă deă programaă ȋcolar ă pentruă disciplinaă
Geografie. Con inutulă tematică ȋiă metodologică ală disciplineiă op ionaleă peă careă oă propunemă esteă înă
acordă cuă documenteleă deă politiciă educa ionaleă laă nivelă europeană ȋiă na ională favorizândă înv areaă
permanent ,ă valorificareaă înv riiă înă contexteă diferite,ă înv areaă centrat ă peă elev,ă apropiereaă
înv riiă deă domiciliuă precumă ȋiă formareaă unoră competen eă cheieă recunoscuteă laă nivelă comunitar:ă
comunicareăînălimbaămatern ;ăcompeten eăsocialeăȋiăcivice;ăsensibilizareăȋiăexprimareăcultural ; „aă
înv aă s ă înve i”.Ofertaă seă constituieă caă ȋiă disciplin ă nou ,ă monodisciplinar ,ă înă cadrulă arieiă
curriculareă „Omă ȋiă societate”,ă fiindă promovat ă înă cadrulă unuiă proiectă educa ională complex.ă
Disciplinaă poateă fiă inclus ă înă ofertaă educa ional ă pentruă eleviiă claselor a XI-a de la oricare din
profilurileă ȋiă specializ rileă existenteă înă Liceulă cuă Programă Sportiv,ă avândă înă vedereă adecvareaă
problematiciiă laă nevoileă deă cunoaȋtereă ȋiă laă particularit ileă deă vârst ă aleă acestora.ă Al turiă deă
cunoaȋtereaă oferit ă deă disciplina Geografie, demersul instructiv-educativ propus prin programa
ȋcolar ăpentruădisciplinaăop ional ăareăînăvedereăformareaăunorădeschideriăculturaleăȋiăspiritualeălaă
nivelulă eleviloră careă constituieă viitorulă publică ală edificiiloră istoriceă ȋiă deă cultur , al evenimentelor
artisticeăȋiăetnofolclorice,ăfiind,ăînăacelaȋiătimp,ăceiăcareăvorăcontribuiălaăconfigurareaăȋiăameliorareaă
ambientuluiă dină perspectivaă dezvolt riiă durabile.ă Peă lâng ă func iaă cognitiv ,ă disciplinaă op ional ă
dobândeȋteăastfelăȋiăoăfunc ieăeducativ-modelatoareă(formativ ).
Programaăȋcolar ăpentruădisciplinaăop ional ăOraşul,ădincoloădeăporţileăşcolii esteăstructurat ă
astfel:ăcompeten eăgenerale,valoriăȋiăatitudini,ăcompeten eăspecificeăȋiăcon inuturiăasociate,ăsugestiiă
metodologiceă(activit iădeăînv areăȋiămodalit iădeăevaluare),ăbibliografie.
Programaă permiteă oă abordareă didactic ă flexibil ,ă favorabil ă adapt riiă laă particularit ileă deă
vârst ă ȋiă individualeă aleă elevilor,ă dină perspectivaă op iuniloră metodologiceă aleă fiec ruiă profesor.ă

380
Curriculumul – Perspective, conexiuni, experiențe

Programaă esteă conceput ă astfelă încâtă s ă încurajezeă adaptabilitatea,ă creativitateaă didactic ă ȋiă
adecvareaă demersuriloră didacticeă laă specificulă local,ă laă resurseleă disponibile,ă laă particularit ileă
elevilor,ălaăintereseleădeăcunoaȋtereăȋiădeădezvoltareăpersonal ăaăacestora.

Competenţe generale
1.Utilizareaă adecvat ă aă concepteloră specificeă pentruă organizareaă demersuriloră deă cunoaȋtereă ȋiă
explicareăaăunorăfenomene,ăfapte,ăproceseădinămediulănaturalăȋiăantropicălocal.
2.Investigareaăȋiăinterpretareaăunorăfenomeneăȋi procese specifice geografiei locale, percepute direct
sau imediat.
3.Asumareaă apartenen eiă laă ună spa iuă geografică ȋiă socio-culturală specific,ă laă valorileă ȋiă tradi iileă
comune.
4.Manifestarea unuiăcomportamentăsocialăactivăȋiăresponsabil,ăadecvatăuneiălumi în schimbare.
Valori şi atitudini
 curiozitateăȋiăinteresăfa ădeăcunoaȋtereaăȋiăîn elegereaăelementelorădeăgeografieălocal
 disponibilitateăpentruăînv areăînăcontexteădiferite
 conȋtientizareaăapartenen eiălaăunăspa iuăgeograficăȋiăculturalăspecific
 respectulăfa ădeădiversitateaănatural ăȋiăcultural
 determinareăpentruăocrotireaăȋiăpunereaăînăvaloareăaăpatrimoniuluiăcultural-turistic
 atitudineăpozitiv ăfa ădeăsocietate,ăcultur ,ăciviliza ie
 implicareaăînăvia aăcomunit iiălocale
Competenţe specifice şi conţinuturi asociate:
Competen eăspecifice Con inuturi

1.1.ăRecunoaȋtereaăelementelorăȋiăparticularit iloră I. Turismul cultural–caracteristici generale


turismului cultural 1. Definirea fenomenului turistic
2.1.ăExtrapolareaăinforma iilorădespreăturismulă 2. Tipuriăȋiăformeădeămanifestareă
cultural în contextul local 3. Turismul cultural în România
3.1.ăArgumentareaăimportan eiăturismuluiăculturală 3.ăRolăȋiăimportan
pentru identitateaăcultural ălocal
1.ă2.ăRecunoaȋtereaăparticularit ilorăpoten ialuluiă II.ăPoten ialulăgeograficăalămunicipiului
geograficăalămunicipiuluiăBistri a Bistri a
2.2.ăReceptareaăinforma iilorărelevanteădespreă 1. Poten ialulăgeograficănatural:ăaşezare,ă
poten ialulăgeograficălocal relief,ăclim ,ăhidrografie,ăvegetaţie,ăfaun ,ă
2.5.ăFolosireaăunorăreprezent riăgraficeăȋiă soluri,resurse, arii protejate
2.ăăPoten ialulăgeograficăantropic:ăpopulaţie,ă
cartograficeăpentruăinterpretareaăȋiăprezentareaă
arhitecturaăurban ,ăăindustrie,ătransport,ă

381
Curriculumul – Perspective, conexiuni, experiențe

Competen eăspecifice Con inuturi

realit iiăobservate zonaăsportiv ă iădeăagrement


1. 2. Recunoaȋtereaăprincipalelorăobiectiveă III.ăBistri aăcultural ăşiăturistic ă
culturaleăȋiăturisticeăapar inândăpatrimoniuluiălocal 1. Tipuri,ăforme,ătraseeăȋiăaxeădeăturismăălocal
1.3. Utilizarea unor proceduri de investigare a 2. Poten ialulăturisticăantropicăalămunicipiuluiă
fenomenului turistic în orizontul local Bistri a:ă
a). Vestigiile istorice
2.4.ăAnalizareaăelementelorădeăbaz ăaleă
b). Edificiile religioase
patrimoniului cultural-turistic local
c). Obiective turistice culturale
2.5.ăLocalizareaăcorect ăaăobiectivelorăculturală–
d). Monumente
turisticeădeăreferin ădinămunicipiuă
e). Resurse turistice etnografice
3.2.ăExplicareaăargumentativ ăaăvalen elorăculturaleă
f). Obiective turistice economice
ȋiăturisticeăaleămunicipiuluiăBistri aăpeăbazaăunoră
g).ăăAlteăatracţiiăturisticeă(târguri,ăfestivaluri,ă
informa iiăob inuteăprinădiferiteămijloaceădeă
competiţiiăsportive)
documentare
3.ăModalit iădeăpromovare a municipiului
3.5. Manifestarea interesului pentru descoperirea
Bistri a
unorăzoneădeăimportan ăcultural ăȋiăturistic ălocal
1.1.ăIdentificareaădiferitelorăevenimenteăȋiăelementeă IV.ăPovestiriădespreăBistri a
semnificativeădinăcultur ,ăȋtiin ăȋiăsocietateă 1. Scurt ăistorieăaăoraȋului
apar inândăpatrimoniuluiălocal 2. Curiozit iăgeografice
1.4.ăRelatarea,ăînălimbajăpropriu,ăaăunorăinforma ii,ă 3. Curiozit iăistorice
4. C l toriăpeămeleaguriăbistri ene
fapte,ăevenimenteădespreăBistri a
5.ăăăPersonalit iăculturaleămarcanteăaleăBistri ei
4.1. Manifestareaăinteresuluiăfa ădeăvalen eleă
culturaleăȋiăturisticeălocaleă
V.ăProtec iaăşiăconservareaăresurseloră
3.ă5.ăElaborareaăunorăjudec iădeăvaloareăpropriiă turistice locale
bazateăpeăexperien eădeăcunoaȋtere 1. Necesitateaăȋiăimportan aăprotec ieiăȋiă
4.5.ăManifestareaăuneiăatitudiniăpozitiveăȋiă conserv riiăresurselorăcultural-turistice
proactiveăfa ăresurseleăcultural-turistice locale 2. Principaleleădomeniiădeăac iuneăînăplană
local: economic, social, ecologic, cultural
3. Turismul cultural local în contextul
dezvolt riiădurabileă
Sugestii metodologice (activit iădeăînv areăşiămodalit iădeăevaluare)
Proiectareaăprogrameiăȋcolareăpentruădisciplinaăop ional ăOraşul,ădincoloădeăporţileăşcolii
aă inută contă deă repereă esen ialeă laă nivelulă proiect riiă ȋiă realiz riiă demersuluiă didactică bazată peă
triada predare – înv areă – evaluare,ă urm rindă armonizareaă competen eloră specificeă cuă
con inuturileăasociateăȋiă cuămodalit ileădeă evaluare.ă Demersulă didacticăpropriuă profesoruluiă vaă
urm riă formareaă laă eleviă aă competen eloră deă cunoaȋtere,ă în elegere,ă aplicare,ă analiz ,ă sintez ă ȋiă
apreciere valoric ăîmpreun ăcuăcapacitateaădeăreceptare,ădeăselec ieăȋiăorganizare,ădeăvalorizareăȋiă
deăr spunsă(deăreac ie)ăraportateălaăproblematicaăpropus ăprinăcon inuturileădisciplineiăop ionale.ă

382
Curriculumul – Perspective, conexiuni, experiențe

Urm rindăinstruireaăcentrat ăpeăelev,ăvorăfiăluateăînăcalculăstilurileăindividualeădeăînv areă


împreun ă cuă proiectareaă unoră activit iă deă înv areă variate,ă adecvateă finalit iloră urm riteă prină
promovareaădisciplineiăop ionale.ăPrinăîmbinareaăactivit ilorăbazateăpeăcontribu iaăindividual ăaă
elevuluiă cuă activit iă careă solicit ă efortulă colectiv,ă suntă recomandateă activităţi de învăţare
precum:ăexerci iiădeăobservareădirijat ăȋiăanaliz ăînăteren,ăexerci iiădeărecunoaȋtereăȋiăclasificareăaă
elementelorădeăreferin ădinăpoten ialulăgeograficăȋiăpatrimoniulălocal,ăexerci iiădeă localizare pe
suportăcartograficăȋiădeăsituareăcorect ăînăspa iuăȋiătimp,ăexerci iiădeărealizareăaăunorăcolec iiădeă
imaginiăȋiăproduseăreprezentândădiferiteăobiectiveăȋiămanifest riăculturaleăȋiăturistice,ăexerci iiădeă
prezentareă (aă uneiă teme,ă aă localit ii, a unui eveniment, a unui obiectiv turistic, a unei
personalit iă etc.),ă exerci iiă deă comunicare/ă deă argumentareă cuă exprimareaă p rerilor,ă aă
convingerilor, participarea la evenimente cultural–istorice,ăetnofolcloriceăȋiăsportive,ăcuăvalen eă
turistice, exerci iiă deă utilizareaă aă imaginiloră (planȋe,ă afiȋe,ă h r i,ă atlase,ă fotografii,ă prezent riă
powerpoint.)ăexerci iiădeăidentificareaăȋiăvalorificareădeăsurseădeăinformareăȋiădocumentareădespreă
temaă discutat ,ă realizarea unor dosare tematice, proiecte, portofolii, materiale publicitare,
vizionareaăunorăfilmeăartisticeăȋiădocumentareă.
Pentruă reuȋitaă demersuluiă didactic,ă recomand mă utilizareaă unoră metode, procedee şi
tehnici moderne, active de instruire:ă înv areaă prină descoperire,ă înv areaă problematizat ,ă
înv areaă prină cooperare,ă simularea,ă analizaă deă text,ă hartaă conceptual ,ă careă potă contribuiă laă
creareaă cadruluiă educa ională careă încurajeaz ă interac iuneaă pozitiv ,ă motiva iaă intrinsec ă ȋiă
angajareaă elevuluiă înă procesulă deă înv are;ă realizareaă unoră observa iiă individuale sau ghidate,
studiiădeăcaz,ăelaborareaădeăproiecteăȋiăportofolii,ăindividualăăȋiăînăgrupuriădeălucru;ăcercetareaădeă
teren/investiga ia,ă vizitareaă ghidat /ă asistat ,ă drume iiă ȋiă deplas riă înă orizontulă local,ă accesareaă
traseeloră ȋiă axeloră turistice,ă lecturaă documentar ;ă realizareaă unoră fiȋeă documentare,ă observa iaă
proprie,ă colectareaă deă date,ă experimentulă ȋiă lucrulă individual,ă alternarea formelor de activitate
(frontal ,ă individual ,ă peă perechi,ă înă grupuriă mici); utilizareaă tehnologieiă informa ieiă ȋi
comunica iei,ăaămultimediaăȋiăresurselorăinternetului.
Sugestii privind evaluarea.ă Împreun ă cuă formeleă ȋiă instrumenteleă clasiceă deă evaluare,ă seă
recomand ăutilizareaăunorămetode,ăprocedeeăȋiăinstrumenteăcomplementareăcumăsunt:ăproiectul,ă
portofoliul, referatul,ă fiȋeă deă evaluare,ă autoevaluareaă ȋiă interevaluarea,ă evaluareaă înă perechi,ă
observareaăsistematic ăaăactivit iiăȋiăaăcomportamentuluiăelevilor,ăeseulăȋiăeseulădeăcinciăminute,ăă

383
Curriculumul – Perspective, conexiuni, experiențe

precumăȋiămetode,ătehniciăȋiăproceduriăaleăgândiriiăcriticeă(„ȋtiuă– vreau s ăȋtiuă– amăînv at/ăK-


W-L”,ăRAI,ăjurnalulăcuădubl ăintrare,ăjurnalulăreflexivăetc.).
Bibliografie
1. Bâca I., Brandingulă şiă brandulă deă oraş.ă studiuă deă caz:ă brandulă turistică ală oraşuluiă Bistriţa în
Studii ȋiăcercet riăetnoculturale,ăComplexulăMuzealăBistri a-N s ud
2. DudaăV.,ăGaiuăC.,ăGůnterăK.,ăTomaăN.,ă(2012),ă Cultur ăşiăcivilizaţieălocal ălaăBistriţaă - carte
pentru ciclul primar, www. http://sc1bistrita.scoli.edu.ro
3. Dulam ,ăMariaăElisaă(2009),ăCum îi învă ăm pe Ţl ii să înve e: teorii şi prŢctici didŢctice, Editura
Clusium, Cluj-Napoca.
4. Dulam ,ă Mariaă Elisaă (2010), O nouă pŢrŢdigmă în învă ământul românesc: centrŢreŢ pe
competen e, Revistaădeăpedagogie,ăBucureȋti.
5. *** www.orasulbistrita.ro
6. *** www.bistritaculturala.ro

384
Curriculumul – Perspective, conexiuni, experiențe

- Curriculum la decizia şcolii (CDS)

Prof. CĂPR) Ă PARASC()VA

Colegiul Economic Buzău

Curriculum lŢ deciziŢ şcolii CDS devine, prin dreptul de Ţ luŢ decizii conferit şcolii,
emblema puterii reale a acesteiŢ. DerivŢtă din liţertŢteŢ – oferită de plŢnurile cŢdru de
învă ământ – de Ţ decide ŢsuprŢ unui segment Ţl curriculumului nŢ ionŢl, ŢceŢstă putere dă
posiţilitŢteŢ definirii unor trŢsee pŢrticulŢre de învă Ţre Ţle elevilor.
Libertatea de decizie la nivelul şcolii este consonŢntă cu democrŢtizŢreŢ societă ii şi
reprezintă o şŢnsă de ŢdecvŢre lŢ un sistem deschis, cu op iuni multiple. Altfel spus, CDS – ca
putere Ţ şcolii permite creŢreŢ unui etos propriu cŢre conferă diferen Ţ în cŢdrul genului proxim
„şcoŢlŢ româneŢscă lŢ începutul mileniului ))) .
PutereŢ şcolii înseŢmnă dreptul de Ţ luŢ decizii şi de Ţ orgŢnizŢ ŢctivitŢteŢ didŢctică în
conformitŢte cu condi iile concrete din Colegiul Economic, cu op iunile didŢctice, strŢtegice Ţle
colectivului de profesori şi cu rŢportŢre lŢ Ţşteptările pe cŢre le Ţre de lŢ şcoŢlă comunitŢteŢ
locŢlă.
CDS este o reŢlitŢte Ţ şcolii de Ţzi, cŢre Ţ câştigŢt o serie de Ţdep i fŢpt importŢnt este că
printre ŢceştiŢ se numără şi mŢjoritŢteŢ elevilor şi cŢre presupune stŢreŢ de normalitate prin
ŢcceptŢreŢ diferen ei.
Tipurile de CDS sunt:
1) Curriculum aprofundat – urmăreşte ŢprofundŢreŢ oţiectivelor de referin ă Ţle curriculumului
nucleu;

385
Curriculumul – Perspective, conexiuni, experiențe

2) Curriculum extins – urmăreşte extindereŢ oţiectivelor şi Ţ con inuturilor din curriculum


nucleu prin oţiective de referin ă şi unită i de con inut cŢre nu erŢu prevăzute în trunchiul
comun;
3) Un curs op ionŢl lŢ nivelul disciplinei constând în Ţctivită i, module, proiecte cŢre nu sunt
incluse în progrŢmŢ şcolŢră;
4) Un curs op ionŢl lŢ nivelul Ţriei curriculare presupune ŢlegereŢ unei teme cŢre implică cel
pu in două discipline dintr-o arie.

ELEV)) JURNAL)ŞT)
Tipul op ionŢlului: transdisciplinar
Durata: 1 an
Mod de desfăşurŢre: pe grupe, clasa a IX-a
UnitŢteŢ şcolŢră: Colegiul Economic Buzău
Propunător: prof. PŢrŢschivŢ Căpri ă
MOT)VA )A:
Propun ŢceŢstă temă pentru Ţ ŢjutŢ elevii să descopere o profesie de mŢre
responsŢţilitŢte şi mŢi presus de ŢceŢstŢ de Ţ-i deprinde să înve e să se informeze permŢnent şi
corect; să în eleŢgă că Ţ fi informŢt este o trăsătură sine quŢ non Ţ omului civilizŢt.
Acest op ionŢl vŢ permite elevilor să oţserve mŢi profund colegii lor, profesorii lor,
Ţctivită ile potrivite vârstei lor, etc. Permite creŢtivitŢteŢ, Ţsigură cŢdrul pentru exprimŢreŢ
opiniilor şi ŢrgumentŢreŢ lor. Îmţogă eşte vocŢţulŢrul şi culturŢ generŢlă. Oţişnuieşte elevii să
Ţţordeze mŢi corect orice puţlicŢ ie. ÎnvŢ ă elevii despre efortul reŢlizării unei puţlicŢ ii.
Deprinde elevii să comunice mŢi corect cu semenii, să Ţsculte opinii, să le Ţdmită, să le
interpreteze. Permite elevilor să propună teme, orizonturi de cunoŢştere şi ŢprofundŢre Ţle unor
Ţspecte legŢte de viŢ Ţ elevilor, Ţ şcolii.
Vocabularul dobândit le va facilita posibilitatea de a redŢctŢ puţlicŢ iŢ şcolii, de Ţ fi
promotorii unei utile trŢdi ii în şcoŢlŢ lor. Vizez de ŢsemeneŢ formŢreŢ unor sentimente de
pre uire, promovŢre şi păstrŢre Ţ vŢlorilor precum: sinceritŢte, punctuŢlitŢte, tolerŢn ă,
colegialitate etc. DŢr şi creŢreŢ unei Ţtitudini critice fŢ ă de fŢpte negŢtive precum chiul, copiŢt,
minciună, ŢgresivitŢte, violen ă.
OBIECTIVE CADRU:
1. Formarea unor deprinderi de informare, de investigare;

386
Curriculumul – Perspective, conexiuni, experiențe

2. GenerŢreŢ unor dezţŢteri productive prin încurŢjŢreŢ elevilor să-şi pună propriile întreţări şi
Ţrgumente vizând preocupările lor;
3. DeprindereŢ elevilor de Ţ surprinde sŢu selectŢ imŢgini ŢdecvŢte unor con inuturi, unor texte;
4. AsumŢreŢ reŢlizării unei puţlicŢ ii Ţ şcolii cŢre să îi reprezinte;
5. OţişnuireŢ elevilor de Ţ men ine un dialog deschis, sincer cu colegii lor din alte clase;
6. )mplicŢreŢ mŢi Ţctivă în viŢ Ţ şcolii.
OB)ECT)VE DE REFER)N Ă ACT)V)TĂ ) DE ÎNVĂ ARE
a) să cunoŢscă cŢrŢcteristicile unei  documentarea
puţlicŢ ii ziŢr ;  lucrul în grup
b) să ŢnŢlizeze Ţnumite Ţrticole;  scrierea de articole
c) să-şi îmţogă eŢscă vocŢţulŢrul cu noi termeni, de dezţŢteri în grup şi colective
actualitate (redactor, reporter)  ŢnŢlizŢ unor situŢ ii
d) să surprindă frământările şi preocupările elevilor;  selectŢreŢ de informŢ ii, imŢgini
e) să prelucreze şi să selecteze informŢ ii;  elaborarea de chestionare
f) să reŢlizeze diverse Ţrticole;  realizarea de sondaje de opinie
g) să interpreteze Ţnumite dŢte, situŢ ii;  ŢsumŢreŢ, utilizŢreŢ „cutiei poştŢle şi Ţ
h) să conceŢpă şi să reŢlizeze sondaje de opinie; email-ului
i) să exprime oţiectiv situŢ ii, solu ii, păreri
 promovŢreŢ puţlicŢ iei,
j) să păstreze confiden iŢlitŢteŢ Ţcolo unde se
publicitate
impune;
k) să Ţdmită diversitŢteŢ de opinii, să mŢnifeste
tolerŢn ă.

CON )NUTUR):
1. Analiza unor publica ii;
2. Titlul şi structurŢ puţlicŢ iei şcolii;
3. TrŢsŢreŢ sŢrcinilor în cŢdrul „redŢc iei ;
4. Informarea, documentarea;
5. Realizarea unor chestionare;
6. Aplicarea de sondaje de opinie;
7. Realizarea de interviuri;
8. PrelucrŢreŢ răspunsurilor;

387
Curriculumul – Perspective, conexiuni, experiențe

9. Realizarea articolelor;
10. Realizarea de imagini, grafice;
11. Analizarea materialelor, selectarea lor;
12. ArŢnjŢreŢ în pŢgină;
13. Corectarea;
14. TipărireŢ;
15. PuţlicitŢte şi distriţuireŢ puţlicŢ iei.
AT)TUD)N) Ş) VALOR):
 oţişnuieşte elevii să fie oţiectivi, să Ţccepte o multitudine de păreri;
 să devină mŢi tolerŢn i, mŢi sensiţili lŢ proţlemele celorlŢl i;
 îi solicită să pŢrticipe lŢ dezţŢteri, să fŢcă investigŢ ii;
 oţişnuieşte elevii să selecteze informŢ iile şi din surse neconven ionŢle din sondŢje de opinie .
EVALUAREA V)ZEAZĂ:
 capacitatea de investigare;
 originŢlitŢteŢ Ţrgumentării;
 calitatea materialelor selectate;
 redŢreŢ justă Ţ unor situŢ ii;
 capacitatea de comunicare;
 cŢpŢcitŢteŢ de ŢdecvŢre Ţ titlului, imŢginii şi textului;
 cŢlitŢteŢ estetică;
 impactul asupra elevilor;
 structura unui chestionar;
 cŢpŢcitŢteŢ de interpretŢre Ţ unor răspunsuri;
 adecvarea la actualitate.
OBSERVA )):
 timpul de execu ie este flexiţil pentru fiecŢre secven ă în func ie de necesitŢte;
 se vor concepe şi reŢlizŢ două ziŢre / Ţn şcolŢr, unul pe fiecŢre semestru;
 se Ţre în vedere continuŢreŢ puţlicŢ iei în Ţnii şcolŢri următori;
 poŢte fi un mijloc cŢre să deschidă diŢloguri între părin i şi elevi; între elevi şi comunitŢte; între
elevi şi profesorii lor, ŢşŢdŢr poŢte contriţui lŢ o mŢi ţună comunicŢre în generŢl.
BIBLIOGRAFIE:

388
Curriculumul – Perspective, conexiuni, experiențe

1) Ghid metodologic pentru ŢplicŢreŢ progrŢmelor şcolŢre, ŢriŢ curriculŢră tehnologii, MEC,
EditurŢ ArŢmis, Bucureşti, ;
2) MŢriŢ ElenŢ Dru ă, DidŢcticŢ disciplinelor tehnologice, EditurŢ ASE, Bucureşti, .

-Cunoaşterea problemei holocaustului prin intermediul curriculum-ului la


decizia şcolii la nivel gimnazial

profesor Ciurea Viorica, 6coala Gimnazială Anton Pann Craiova, judeţul Dolj

Nouaă societateă caracterizat ă prină schimb rile la nivel social, politic ȋi economic a
determinată noiă m suriă deă reform a educa iei ȋi implicit adaptarea înv mântului la noile
modific ri. Rapoartele elaborate de Comisia European ȋi cele ale Biroului Interna ional
pentru Educa ie din cadrul UNESCO reflect noi tendin e ale reformelor curriculum-ului în
plan european,ă ȋiă anumeă orientareaă spreă educa iaă pentru to i, adecvarea instruirii la nevoile
fiec rui individ, relevan aă curriculum-ului pentru individ ȋi pentru societate, dezvoltarea
gîndiriiăcriticeădarăȋiăaă unor atitudini ȋi valori dezirabile, predarea ȋi înv area centrat ăpe
elev ȋiăevaluarea performan elor ȋcolare.ăDescentralizareaăcurricular ,ăintroducereaăCurriculum-
uluiă laă Deciziaă Ȋcoliiă (CDȊ)ă subă formaă unoră noiă disciplineă op ionale,ă disciplineă integrateă laă
nivel intradisciplinar, pluridisciplinar, transdiciplinar sau interdisciplnar, descongestionarea
prină elaborareaă unoră programeă colareă bazateă peă competen e,ă limitareaă num ruluiă deă oreă
s pt mânal,ă num ră maiă mareă deă s pt mâniă deă coal ,ă eficien aă iă compatibilitateaă sistemuluiă
românescă deă înv mântă cuă standardeleă europene,ă flexibilitatea programului prin asigurarea
egalit iiădeăȋanseădară iădiferen ieriăprină parcursuriă individualeăsuntăcâtevaăideiăcareăimpunăoă
reform ădeămentalitateăcareăs ăduc ălaăreformareaăsistemuluiădeăînv mânt.
Ofertaă curricular ă aă uneiă coliă poateă deveniă ună criteriuă importantă înă alegereaă coliiă deă
c treă p rin iă pentruă propriiă copii.ă Înă înv mântulă obligatoriuă exist ă maiă multeă tipuriă deă

389
Curriculumul – Perspective, conexiuni, experiențe

Curriculumă laă Deciziaă coliiă (CDS):ă aprofundarea,ă extindereaă iă opționalulă (opționalulă laă
nivelulădisciplinei,ăopționalulălaănivelulăarieiăcurriculareă iăopționalulălaănivelulămaiămultorăariiă
curiiculare).ă Opționalulă laă nivelulă disciplinei (monodisciplinar) const ă fieă înă activit ile,ă
moduleleă iă proiecteleă careă lipsescă dină programaă colar ,ă elaborat ă deă minister, fie dintr-o
disciplin care nu esteăprev zut ca atare în planul-cadru sau nu apare la o anumit clas ăsauă
ciclu curricular. Opţionalul la nivelul ariei curriculare (interdisciplinar) presupune alegerea
unei teme care implic cel pu in dou ădiscipline dintr-o arie. Opţionalul la nivelul mai multor
arii curriculare (trandisciplinar sau transcurricular) implic cel pu ină dou discipline
apar inând unor arii curriculare diferite. Orele de op ional pot fi realizate pe clase sau pe grupe
de 10-15 elevi în func ie de posibilit ile ȋcolii. Grupele vor fi formate din elevi apar inând mai
multor clase sau, la nivelul unei clase, se pot organiza dou grupe cu op ionale diferite, la care
predau profesori diferi iă sauă de un cadruă didactică sauă deă maiă multeă înă cazulă op ionaleloră
transcurriculare sau transdisciplinare.
Disciplineleă op ionaleă reprezint ă oă form ă deă materializareă aă curriculumuluiă laă deciziaă
coliiă numită curriculumă elaborată înă coal ă iă auă ap rută dină necesitateaă i dorin aă adapt riiă laă
particularit ileă comunit iiă localeă iă auă ap rută înc ă dină perioadaă interbelic .ă Op ionaleleă
reprezint ă disciplineă deă sine-st t toareă careă s ă r spund ă intereselor,ă aptitudiniloră iă dorin eiă
acestora de a- i dezvolta anumite deprinderi necesareăunuiădomeniuădeăspecializare.ăOp ionalulă
reprezint ăoăvarietateădeăcurriculumălaădeciziaă colii,ă careăconst ăînă eleborareaăuneiă disciplineă
noiăcuăcon inuturiănoiă iăseăpropunăînăurmaăidentific riiăintereselorăeleviloră iăsuntăaprobateădeă
c treă inspectorateleă colare.ă Ministerulă Educa ieiă Na ionaleă propuneă oă serieă deă disciplineă
op ionaleă peă careă cadreleă didacticeă leă potă alegeă îns ă exist ă iă libertateaă impuneriiă unoră noiă
op ionaleăpentruăcareănuăexist ăoăprogramaă colar ăciăeaăesteăelaborat ădeăfiecare cadru didactic
înă parte,ă îns ă cuă respectareaă metodologieiă înă vigoare.ă Înă vedereaă proiect riiă curriculum-ului
eleboratădeă coal ătrebuieăs ăseă in ăcontădeăresurseleăumaneă iămateriale,ădeăintereseleăelevilor,ă
deănecesit ileăcomunit iiălocale.ă
Op ionalele se pot elabora într-un cadru monodisciplinar, la nivelul ariei curriculare sau
la nivelul mai multor ani de studiu. Disciplineleă op ionaleăsuntăparteăintegrant ă aăreformeiădeă
mentalitateă careă vizeaz ă descentralizareaă curricular .ă Raportateă laă noulă Plan-cadru de
înv mânt,ă adoptată înă 2016ă ȋiă careă vaă intraă înă vigoareă treptat,ă începândă cuă anulă ȋcolară 2017-
2018, Curriculum-ulă laă Deciziaă Ȋcoliiă ofer ă posibilit iă idealeă pentruă realizareaă caracteruluiă

390
Curriculumul – Perspective, conexiuni, experiențe

transdisciplinar,ăpluridisciplinar,ătransă iăcrosăcurricular,ăpeăariiăcuriiculare,ăabordareaăintegrat ă
(mono, pluri, trans-disciplinar ),ăformareaădeăcompeten e,ăflexibilizareaăparcursuluiăindividual,ă
posibilitateaărealiz riiăcurriculum-uluiălaădeciziaă colii,ăpotrivităresurselorăumaneăȋiămaterialeădeă
care dispuneă dară iă cerin elor sociale.ă Informa iileă transmiseă deă disciplineleă op ionaleă suntă
diferiteădeăceleăprev zuteădeăprogrameleă colareă comuneătuturoră colilorăȋiă ofer fiec rui elev
ȋanse reale pentru identificarea ȋi valorificarea deplin a propriilor aptitudini ȋi interese. Noul
Plan –cadruădeăînv mântălaănivelăgimnazialăimpuneănecesitateaăcreȋteriiăponderiiăCurriculum-
uluiă laă Deciziaă Ȋcoliiă prină introducereaă unuiă op ională integrată ȋiă aă altoră dou -treiă op ionaleă înă
func ieă deă anulă deă studii.ă Parteneriatul familie - ȋcoal – comunitate local ă esteă stimulată prină
impunereaă unuiă op ională careă permiteă oă abordare transdisciplinar ,ă pluridisciplinar ă ȋiă
interdisciplinar aă aspecteloră careă specificeă uneiă comunit iă dară ȋiă derularea unor activit i
centrate pe aplicabilitatea în practic ă ȋiă deă crearea ȋi dezvoltarea for ei de munc ă la nivel
local. De multe ori din cauzaălipseiădeăspa iuăexistenteăînăȋcoliăȋiăpentruăaăseăevitaăfragmentareaă
clasei,ă to iă elevii,ă indiferentă deă op iuneaă exprimat ,ă urmeaz ă acelaȋiă cursă op ional,ă potrivită
alegeriiămajorit iiăȋiăastfelăseărernun ălaăorganizareaăgrupelorădeăelevi.ăUnăaltăaspect,ăfoarteădesă
invocat,ă esteă ȋiă faptulă c ă interesulă elevului,ă careă ară trebuiă s ă fieă primulă criteriuă înă proiectareaă
op ionalelor,ă nuă esteă luată înă considerare, profesorii fiind cei care decid tema obiectului
respectiv.ăÎnămulteăcazuri,ăeleviiăfacăalegeriăconjuncturale,ăînăfunc ieădeăprofesorulăpropun toră
sauă pentruă c ă speculeaz ă posibilitateaă ob ineriiă cuă uȋurin ă aă unoră noteă maiă mari.ă Uneoriă potă
ap reaă problemeăȋiă dină cauzaăfaptuluiă c ăuneleă cadreădidacticeănuăpropunădisciplineăop ionaleă
distincteă tocmaiă datorit ă dificult iiă elabor riiă uneiă programeă deă op ional,ă ȋiă aă etapeloră
urm toareădeăavizareăaăacesteiaălaănivelulăunit iiăȋcolareăȋiăaăinspectoratuluiăjude ean.ăDeămulteă
ori,ă ă profesoriiă prefer ă extinderileă ȋiă aprofund rile,ă deoareceă acesteaă necesit ă ună efortă deă
preg tireă maiă redusă sauă dină dorin aă explic riiă unoră no iuni,ă fapteă sauă evenimente.ă Deă fapt,ă ună
criteriuăimportantăînăalegereaăop ionalelorăar trebuiăs ăîlăconstituieăpersonalitateaăȋcolii.ăă
Aȋadară fiecareă institu ieă ȋcolar ă areă posibilitateaă s ă excelezeă într-oă anumit ă arieă
curricular ,ăîns ăuneori,ăcurriculumulăelaboratăînăȋcoal ănuăeviden iaz ăacestăfapt.ăEsteăcunoscută
faptulăăc ăînăcontextul globaliz rii,ăunăcursădeăistorieălocal ăarăcontribuiămajorălaăfundamentareaă
sauă reafirmareaă laă valorizareaă proprieiă istorii,ă aă conȋtiin eiă deă sineă ȋiă aă identit ii.ă Elaborarea
Curriculum-ului la Decizia Ȋcolii trebuie s reflecte valen ele parteneriatului ȋcoal -
comunitate,ă s ă promoveze valorile democratice ȋiă s ă permit viitorilor absolven i s devin

391
Curriculumul – Perspective, conexiuni, experiențe

cet eni responsabili în comunitateă dară ȋiă s ă formezeă compten eă socialeă ceă vizeaz ă lucrul în
echip , comunicarea, responsabilizareaă celoră implica iă ȋiă gândirea critic .ă Înă prezent,ă atâtă înă
înv mântulăpreuniversitarădeăstatăcâtă iăînăcelăparticular,ăseădesf oar ăoămultitudineădeăcursuriă
op ionale,ăpropuseădeăministerulădeăresort:ă“Educațieăpentruădemocrație”,ă“InstituțiileăUniuniiă
Europene”,ă“Educațieăintercultural ”. MinisterulăEduca ieiăNa ionaleăaăaprobatăimplementareaă
unoră op ionaleă legateă deă disciplinaă istorie:ă “Istoriaă Integr riiă Europene”,ă “Istorieă local ;ă
istorieătr it -istorieăpovestit ”ă(ălaănivelăgimnazial)ă i “IstoriaăromânilorădinăsudulăDun rii”,
“Oă istorieă aă comunismuluiă dină România”,ă “Migrațiileă contemporane-secoleleă XXă iă XXI”,ă
“Istoriaă minorit țiloră naționaleă dină România”ă ȋiă “Istoriaă monarhieiă înă România”,ă “Istoriaă
recent ăaăRomâniei”(la nivel liceal).
Începândăcuăanulăȋcolară2016-2017 am introdusăunăop ională„Istoria Holocaustului”ădară
amăob inutăaprobareaăȋiăpentruăanulăȋcolară2017-2018,ătocmaiădinădorin aăpropag rii în rândurile
unuiă auditoriuă variată ȋiă numerosă aă informa iiloră detaliateă privitoareă laă Holocaust.ă Alegerea
op ionaluluiăs-a f cutăînăacordăcuăop iunileăexprimateădeăp rin iiăelevilorădinăclasaăaăVIII- aăAăȋiă
pentruă aă completaă cunostiin eleă lacunareă aleă elevilor,ă referitoareă laă Holocaustă deoareceă eleviiă
Ȋcoliiă Gimnazialeă „Antonă Pann”ă Craiovaă suntă aproapeă 100șă deă origineă rrom .ă ă Holocaustul
reprezint ăceaămaiăcumplit ădram ăaăsecoluluiăXXăc reiaăi-auăc zutăvictimeămilioaneădeăoameniă
nevinova i.ă inândăcontădeăamploareaătragedieiăesteăimportantăcaăeaăsaăfieăbineăcunoscut ăpentruă
aănuăfiăuitat .ăNecesitateaăunuiăasemeneaăcursăop ionalăporneȋteădeălaăprezen aăînăProgramaădeă
istorie pentru clasa a VII-a,ă aă temeiă ”Ală doileaă r zboiă mondial”,ă iară înă cadrulă acesteiaă seă
studiaz ăȋiăproblematicaăHolocaustului,ădarăpreaăpu in.ă Având în vedere complexitatea acestei
probleme,ă consider mă necesar extinderea studierii ei printr-ună cursă op ional,ă adecvată vârsteiă
elevilor din clasa a VIII-a.ăProblemaăHolocaustuluiăaăajunsăoătem ăcentral ăînăculturaăȋiăsistemulă
educa ională ală multoră ri;ă înă acestă context,ă credemă c ă esteă binevenită demersulă nostru.ă
Abordareaă„IstorieiăHolocaustului”ăvaăfiăunaăinterdisciplinar ,ăintercultural ,ăcuăperspectiveădeă
tip istoric, literar-artistic,ăreligios,ă eticăȋiăpedagogic.ă Înă fundamentareaăpropuneriiăop ionaluluiă
„Istoria Holocaustului”s-a pornit de la inexisten aăuneiă programeăȋcolareăcuă aceast ătematic ,
practicarea la nivel european a unor cursuri ȋi programe educa ionale complexe cu aceast ă
tematic ă (ă Anglia,ă Fran a, Italia, Polonia, Suedia, Ungaria, Belgia), aderarea României la
Declara iaă final ă adoptat ă laă Forumulă Interna ională ală Holocaustuluiă deă laă Stockholm,ă 26-28
ianuarieă2003,ăprimireaăRomânieiăînă„Task Force for International Cooperation on Holocaust

392
Curriculumul – Perspective, conexiuni, experiențe

Education,ă Remembranceă andă Research”,ă decembrieă 2004,ă Trieste,ă stimulareaă motiva ieiă
elevilorăfa ădeăacestăfenomen,ădorin aăofeririiădeănoiăcunoȋtin eădespreăaceast ătragedieăuman ă
din secolul XX, prezervarea memoriei celor care aua avut de suferit sau au murit, integrarea
istorieiă evreiloră ȋiă aă istorieiă rromiloră dină România,ă în elegereaă contextuluiă interna ională ȋi a
cauzelorăcareăauăgeneratăHolocaustulăȋiăintegrareaăHolocaustului,ăcaăfenomenăistoric,ăînăepoc ,ă
reliefareaă aspecteloră privindă evolu iaă raporturiloră dintreă româniiă majoritariă ȋiă romiiă ȋiă evreiiă
minoritariă ȋiă formareaă uneiă atitudiniă corecteă fa ă deă fenomenulă Holocaustuluiă ȋiă combatereaă
tendin elorădeănegareăaăacestuia.ă
Înă cadrulă op ionaluluiă eleviiă suntă familiariza iă cuă no iuniă istorice:ă „Holocaust”,ăă
„totalitarism”,ă ă „fascism”,ă „nazism”,ă potă sesizaă asem n riă ȋiă deosebiri,ă dară ȋiă evolu iileă
specifice fiec ruiăregimăpoliticăȋiăîȋiăpotăîmbog iăvocabularul,ăcompeten eleădeăcomunicareăȋiă
deăinterac iune.ăPropunereaăop ionaluluiă“IstoriaăHolocaustului”ăaăfostăsu inut ăȋiădeăabsolvireaă
cursuluiă organizată deă Casaă Corpuluiă Didactică Doljă „Predarea Holocaustului din perspectiva
respect riiă drepturiloră omului”,ă în perioada 27 februarie-21ă martieă 2016ă ȋiă aă Ȋcoliiă deă var ă
„HolocaustulădinăRomâniaăîntreăistorieă iămemorie”ă18-21ăiulie,ă2016,ăorganizat ăsubăauspiciileă
GuvernuluiăRomânieiăȋiăInstitutuluiăNa ionalăpentru StudiereaăHolocaustuluiădinăRomâniaă„Elieă
Wiesel” www.inshr-ew.ro/ro/.../coala_de_Var-18-21_iulie-candidaie_selectai.pdf dară ȋiă aă
particip riiă laă diverseă evenimenteă peă temaă Holocaustului.ă Con inuturileă abordateă înă cadrulă
op ionaluluiă„Istoria Holocaustului”ăseăsubsumeaz ăunorăunit iădeăînv are:ă1. Evreiiăşiărromiiă
în lumea antic ăşi medieval ,ă2.ăIstoriaărromilorăşiăevreilorădinăRomânia,ă3.ăAntisemitismulăşiă
intoleranţa,ă 4ă Holocaustul,ă 5.ă Percepereaă Holocaustului în perioada postbelic ,ă 6.ă Rromiiă şiă
evreiiăînălumeaăcontemporan .ă
Înă privin aă sugestiiloră metodologiceă ȋiă aă modalit iloră deă evaluareă seă poateă plecaă deă laă
utilizarea probeloră oraleă clasiceă ȋiă tipă “debate”,ă laă probeă scriseă cuă itemiă semi-obiectiviă ȋiă
obiectivi,ăfiȋeădeălucru,ăstudiiădeăcaz,ăreferate,ăportofoliiăindividualeăsauădeăgrup,ărealizareaăunoră
proiecte,ăautoevaluarea,ăcitireaăȋiăcomentareaătextelorăistoriceăȋiăizvoareăistorice,ăbenziădesenateă
(ww.w.bookaholic.ro/holocaustul-in-benzi-desenate.htm), se pot realiza exerci ii de localizare a
evenimenteloră desf ȋurateă înă acelaȋiă timpă reflectateă într-ună documentă istoric,ă exerci iiă deă
folosireăadecvat ăaătermenilorăcareăȋi-auăschimbatăsemnifica iaăini ial , utilizarea gândirii critice
ȋiă investiga iei,ă integrareaă noiloră tehnologiiă înă procesulă deă predare-înv are,ă imaginareaă deă
dialoguri întreă personalit iă istorice,ă folosireaă joculuiă deă simulareă înă prezentareaă unoră

393
Curriculumul – Perspective, conexiuni, experiențe

evenimenteă istoriceă ȋiă vizionareaă ȋiă comentareaă unoră filmeă didactice.ȋiă comentareaă acestora.ă
Noileăachizitiiăînsuȋite înăcadrulăop ionaluiăvorăstimulaăcuriozitateaăelevilorăpentruădescoperireaă
adev ruluiă ȋtiin ific,ă dară ȋiă aplecareaă eleviloră c treă lectura critic .ă Exist ă înă modă concretă
diferen ieriăînă posibilitateaădeăaplicareăaăofertelorăop ionale.ăAcesteaăpotă aveaă cauzeăobiectiveă
(acordareaă resurseloră deă timp)ă sauă subiective.ă Simplaă construireă aă unuiă op ională nuă rezolv ă
problemaă eficien eiă lui,ă fiindă necesareă ȋiă construireaă unoră suporturiă deă instruire: suporturi de
curs,ă fiȋeă deă lucru,ă folii,ă CD-uri,ă texte,ă aă unoră instrumenteă deă evaluareă iă abordareaă unoră
strategiiădeăinstruireăcareăs ăofereăunămediuăeduca ionalăinteractiv,ăparticipativăȋiăeficient..

BIBLIOGRAFIE

1. Achim, Viorel, 2000, Politica faţ ădeăţiganiăaăregimuluiăAntonescu, în Deportarea rromilor în


Transnistria. De la Auschwitz la Bug , Antologieărealizat ădeăVasileăIonescu,ăăBucureȋti,ăAvenă
amentza.
2. Idem, 2004, Deportareaă romiloră şiă tratamentulă loră înă Transnistria, în Raport final , Comisia
Internaţional ăpentruăStudiereaăHolocaustuluiăînăRomânia, preȋedinteleăcomisiei:ăElieăWiesel;ă
editori:ăTuviaăFriling,ăRaduăIoanid,ăMihailăE.ăIonescu,ăEdituraăăPolirom,ăIaȋi.
3. Idem, 2004, Atitudineaă contemporaniloră faţ ă deă deportareaă ţiganiloră înă Transnistria, în
Româniaă şiă Transnistria. Problema Holocaustului, coordonatori: Viorel Achim, Constantin
Iordachi.ăBucureȋti,ăCurteaăVeche,ăp.ă205-207.
4. Ancel, Jean, 2006, TragediaăromilorăşiătragediaăevreilorădinăRomânia:ăasem n riăşiădeosebiri,
în Lacrimi rome , Lumini aăMihaiăCioab ,ăBucureȋti,ăăRoăMedia,ăp.3-32.
5. Bennet, Ben, 2007, Curriculum la deciziaăşcolii, Editura Atelier Didactic, Bucureȋti.ăă
6. Bocoȋ,ă Muȋata,ă Jucan, Dana, 2008, Fundamentele pedagogiei.Teoriaă şiă metodologia
curriculumului, Editura Paralela 45, Piteȋti.
7. Cre u,ăCarmen, 1998, Curriculum diferenţiatăşi personalizat, Editura Polirom, Iaȋi.
8. Criȋan,ă Alexandru.1996,ă coordonator,ă Curriculumă şcolar.ă Ghidă metodologic, Editura
Aramis,ăBucureȋti.
9 . Cucoȋ,ăConstantin, 2002, Pedagogie, Editura Polirom, Iaȋi.
10. Ciurea, Viorica, Problema Holocaustului,ăînă„RRă13”,ăRevistaăȊcoliiăcuăclaseleăI-VIII,
nr. 13, Craiova, nr. 2, Craiova, 2008-2009, p. 28.

394
Curriculumul – Perspective, conexiuni, experiențe

11. Idem, Problemaă evreiasc ă înă timpulă regimuluiă antonescian înă “Holocaustul în România.
Revist ădeăspecialitateăaăcadrelorădidacticeăparticipanteălaăSimpozionulăInterjudețean”,ăedi iaăaă
II-a, coordonatori Radu Cristina, Minea Andreea, nr.2, Craiova, 2014.
12. Idem, Evoluţiaăsemanticiiănoţiuniiădeă„Holocaust”ă în „HolocaustulăînăRomânia.ăăRevist ă
de specialitateăaăcadreloră didacticeăparticipanteă laă Simpozionulă Interjudețean”, edi iaăaă III-a,
coordonatori Radu Cristina, Minea Andreea, 2016, p. 25-31.
13. Ioanid, Radu, 1998, Evreii sub regimul Antonescu, EdituraăHasefer,ăBucureȋti.
14.ă P v loi,ă Andrei;ă Czacu,ă ă Tatiana,ă Deportareaă ţiganiloră dină Basarabia.ă 1942-1944, în
Cugetul.ăRevist ădeăIstorieăȋiăCultur ,ănr.ă4ă(20).ă– Chiȋin u, 2003. p. 71-76.
15. Ionescu, M., Radu, I. (coordonatori), 2001, Didacticaămodern , Editura Dacia, Cluj –
Napoca.
16. Poliakov, Leon, 1999, Istoria antisemitismului, (voumele 1-4), Editura Hasefer,
Bucureȋti.
17. Radosav Doru, Holocaustulă întreă istorieă şiă memorie: Câtevaă consideraţii.,ă “Anuarulă
Institutului deăIstorieăOral ”,ă2006,ăvolumulă7,ăp.ă5-23.
18. Vîrtop, Sorin-Avram, 2011, Curriculum:ă aspecteă teoreticeă şiă metodologiceă
fundamentale, în volumul coordonat de Dogaru-Ulieru,ă Valentin,ă Dr ghicescu,ă Lumini a,ă
Educaţieăşiădezvoltareăprofesional , Editura-Funada iaăScrisulăRomânesc,ăCraiova,ăăp.ă67-76.
19. Document-Fundamentare-Plan-Cadru-Gimnaziu-ISE.pdf
https://ro.scribd.com/doc/.../Document-Fundamentare-Plan-Cadru-Gimnaziu-ISE, accesat 15
martie 2017

395
Curriculumul – Perspective, conexiuni, experiențe

-Activităti în mecanică

prof. VirginicŢ BŢrŢţŢș

Liceul Tehnologic )on Bănescu MŢngŢliŢ

1. Notă introductivă:

Modulul CURR)CULUM ÎN DEZVOLTARE LOCALĂ - ACTIVITĂTI ÎN MECANICĂ face


parte din cultura de speciŢlitŢte Ţferentă domeniului de pregătire de ţŢză mecŢnică, clŢsŢ Ţ )X-a,
Învă ământ ProfesionŢl de Ţni şi Ţre ŢlocŢt un număr de 150 ore din care:
 150 ore – instruire prŢctică = săpt. x zile x ore /zi stŢgii de pregătire prŢctică
Acest modul vizeŢză doţândireŢ de competen e specifice domeniului de pregătire de ţŢză şi
mai ales de deprinderi practice.
2. UnitŢteŢ de rezultŢte Ţle învă ării pe cŢre se construiește progrŢmŢ
ORGAN)ZAREA LOCULU) DE MUNCĂ Ș) AS)GURAREA CAL)TĂȚ)) ÎN DOMEN)UL
MECAN)CĂ
 Realizareaăschi eiăpieseiămecaniceăînăvedereaăexecut riiăei
 Realizareaăpieselorăprinăopera iiădeăl c tu rieăgeneral
 MontŢreŢ orgŢnelor de mŢșini în suţŢnsŢmţluri mecŢnice
3. CorelŢreŢ între rezultŢtele învă ării și conținuturile învățării
(Cunoştin e - Aţilități - Atitudini):
RezultŢtul învă ării : ReŢlizŢreŢ schiței piesei mecŢnice în vedereŢ executării ei
 MŢteriŢle şi instrumente necesŢre pentru reŢlizŢreŢ schi ei piesei mecŢnice
- SelectŢreŢ mŢteriŢlelor şi Ţ instrumentelor pentru întocmirea schi ei piesei mecŢnice;
- PregătireŢ mŢteriŢlelor și Ţ instrumentelor pentru întocmireŢ schi ei piesei mecŢnice;
 Normele generŢle utilizŢte lŢ întocmireŢ schi ei piesei mecŢnice (tipuri de linii, formate,
indicator)
- Utilizarea normelor generale pentru întocmireŢ schi ei utilizŢte necesŢre executării piesei
mecanice;

396
Curriculumul – Perspective, conexiuni, experiențe

 Reguli de reprezentŢre în proiec ie ortogonŢlă Ţ pieselor (reprezentarea în vedere a


formelor constructive pline, reprezentŢreŢ în sec iune Ţ formelor constructive cu goluri
- Utilizarea regulilor de reprezentŢre în proiec ie ortogonŢlă Ţ pieselor pentru întocmireŢ schi ei
utilizŢte necesŢre executării piesei mecŢnice;
- ReŢlizŢreŢ vederilor şi sec iunilor piesei mecŢnice necesŢre executării ŢcesteiŢ;
 Principii și metode de cotŢre Ţ pieselor mecŢnice reprezentate (utilizarea elementelor din
geometriŢ plŢnă, elementele cotării, execu iŢ grŢfică şi dispunereŢ pe desen Ţ
elementelor cotării, principii şi reguli de cotŢre
- UtilizŢreŢ normelor şi regulilor de cotŢre în vedereŢ reŢlizării schi ei piesei mecŢnice, necesŢră
operŢ iilor de lăcătuşerie;
- )dentificŢreŢ elementelor din geometriŢ plŢnă necesŢre reŢlizării schi ei piesei mecŢnice;
- CotŢreŢ pieselor mecŢnice reprezentŢte în proiec ie ortogonŢlă;
 Abateri de prelucrare (abateri dimensionale, abateri formă şi de pozi ie
- ÎnscriereŢ ŢţŢterilor dimensionŢle, de formă şi de pozi ie pe schi Ţ piesei mecŢnice necesŢre
executării ŢcesteiŢ;
- )nterpretarea abaterilor dimensionale, de formă şi de poziţie pentru realizarea pieselor mecanice
prin operaţii de lăcătuşerie;
 Reguliădeăreprezentareă aăschi eiă dup ămodelă utilizŢreŢ elementelor geometrice din spŢ iu,
fŢzele executării schi ei
- )dentificŢreŢ elementelor geometrice din spŢ iu necesŢre reŢlizării schi ei piesei mecŢnice;
- ÎntocmireŢ schi ei piesei mecŢnice în vedereŢ executării ŢcesteiŢ prin operŢ ii de lăcătuşerie;
- )nterpretŢreŢ schi ei piesei mecŢnice în vedereŢ executării ei;
- Utilizarea vocabularului comun şi a celui de specialitate;
- Utilizarea vocabularului comun şi a celui de specialitate într-o limbă modernă.
Atitudini:
 AsumŢreŢ răspunderii în ŢplicŢreŢ normelor generŢle de reprezentŢre Ţ pieselor;
 )nterrelŢ ionŢreŢ în timpul întocmirii schi ei pentru reŢlizŢreŢ pieselor mecŢnice;
 Asumarea rolurilor care îi revin în timpul întocmirii schiţei pentru realizarea pieselor mecanice;
 Colaborarea cu membrii echipei pentru îndeplinirea riguroasă a sarcinilor ce le revin în timpul
întocmirii schiţei pentru realizarea pieselor mecanice;

397
Curriculumul – Perspective, conexiuni, experiențe

 Respectarea termenelor de realizare a sarcinilor ce le revin în timpul întocmirii schi ei


pentru realizarea pieselor mecanice;
 Asumarea iniţiativei în rezolvarea unor probleme;
 Asumarea responsabilităţii în ceea ce priveşte respectarea normelor generale utilizate la întocmirea
schiţei piesei mecanice.
4. Resurse materiale minime necesare parcurgerii modulului:
Pentruă realizareaă instruiriiă practiceă laă acestă modulă suntă necesareă urm toareleă resurseă
materiale minime: instrumenteăȋiămaterialeăspecificeăreprezent riiăschi ei:ăplanȋet ,ărigl ăgradat ,ă
echere,ă compasuri,ă florare,ă creioane,ă gum ă de ȋters,ă hârtieă deă desen; seturi de corpuri
geometrice, piese; videoproiector, calculator, soft-uriăeduca ionale;ăpieseămecaniceăsimple; perii
deăsârm ,ăhârtieăabraziv ăpentruăcur areaămanual ăaăsemifabricatelor; SDV - uriăpentruăopera iaă
de îndreptare manual :ăplac ădeăîndreptat,ăciocane,ănicovale; SDV - uriăfolositeălaătrasare:ămas ă
de trasat, ac de trasat,ăpunctator,ăcompas,ătrasatorăparalel,ădistan ier,ăciocan,ărigl ,ăȋubler;ăSDVă-
uriăfolositeălaădebitareaămanual :ăfoarfeceămanuale,ăcleȋtiăpentruăt iat,ăfier straieămanuale,ăd l i,ă
rigle,ă ȋublere,ă echere;ă SDV - uriă folositeă laă îndoireaă manual :ă menghin ,ă nicoval ,ă dispozitiveă
pentru îndoirea evilor,ădomăcilindricăcuămanivel ,ăȋublere,ărigle,ăraportoare,ăȋabloane; SDV -
uri folosite la filetarea manual :ă tarozi,ă filiere,ă maniveleă port-tarod, port-filiere,ă ȋublere,ă
micrometre, calibre-tampon, calibre-inel; SDV - uriă pentruă asambl ri:ă truseă deă chei,ă cleȋti,ă
ȋurubelni e; sculeă ȋiă verificatoareă folositeă laă pilire:ă pileă deă diferiteă tipuri,ă ȋublere,ă rigleă deă
control,ă echere,ă ȋabloane; polizoare:ă stabileă ȋiă portabile; sculeă ȋiă verificatoareă folositeă laă
polizare:ăpietreădeăpolizor,ăȋublere; scule,ăȋiăverificatoareăfolositeălaăg urire:ăburghieăelicoidale,ă
dispozitive pentru prinderea burghiului, dispozitive pentruă prindereaă pieseiă peă masaă maȋinii,ă
ȋublere,ămicrometre; sculeăȋiăverificatoareăfolositeălaăalezare,ăteȋire,ăl rgire:ăalezoare,ăteȋitoare,ă
l rgitoare,ă ȋublere,ă micrometre; semifabricate:ă table,ă platbande,ă bare,ă profile,ă evi,ă sârme;
materiale: metalice feroaseă(o eluri,ăfonte),ăaliajeăaleăcuprului,ăaliajeăaleăaluminiului; materiale
de adaos: electrozi; organeă deă asamblare:ă nituri,ă ȋuruburi,ă piuli e,ă ȋaibe,ă pene,ă arcuri,ă flanȋe,ă
fitinguri, arm turi; organeă deă maȋiniă complexe:ă arbori,ă osii,ă cuplaje,ă lag reă cu alunecare,
rulmen i; mijloaceădeăm suratăşiăverificat:ălungimi,ăunghiuri,ăsuprafe e; utilaje: maȋiniădeăg urit,ă
polizoare, prese, echipamente pentru sudare cu arc electric; lubrifian i:ăuleiuri,ăunsori; banc de
lucru,ămenghin ,ăechipamenteădeăprotec ieăspecifice.

398
Curriculumul – Perspective, conexiuni, experiențe

Listaă poateă fiă completat /adaptat ă cuă resurseleă materialeă specificeă domeniuluiă deă
preg tire.
5. Sugestii metodologice:
Con inuturileă programei modulului CURRICULUMăÎNăDEZVOLTAREăLOCAL
trebuieă s ă fie abordate într-oă manier ă flexibilă, diferenţiată,ă inândă contă deă particularităţile
colectivului cuăcareăseălucreaz ăȋiădeănivelul iniţial de pregătire.
Modulul CURRICULUMă ÎNă DEZVOLTAREă LOCAL are o structură elastică,
fiindăunămodulăaplicativ,ăelăpoateăfolosiănoiămijloaceăsauăresurseădidacticeă inîndă cont de baza
material ă dină ȋcoal .ă Oreleă seă desf ȋoar ă înă ateliereă ȋcoal ,ă dotateă conformă recomand riloră
precizate anterior.
Pentru dobândirea rezultateloră înv rii potă fiă derulateă urm toareleă activit iă deă
înv are:ă activit iă deă documentare;ă vizion riă de materiale video (casete video, cd/ dvd – uri);
investiga iaăȋtiin ific ;ăactivit iăbazateăpeăcomunicareăȋiărela ionare;ăactivit iădeălucruăînăgrup/ă
înă echip ;ă exerci iiă aplicativeă ȋiă practiceă deă identificareă ȋiă grupareă peă tipuriă ȋiă categoriiă aă
diverselorămateriiăprimeă iămateriale;ăexerci iiăaplicativeăȋiăpracticeădeăidentificareăȋiăgrupareăpeă
tipuriă ȋiă categoriiă aă diverseloră SDV-uriă specificeă domeniuluiă mecanic;ă exerci iiă practiceă deă
executieăaăopera iilorătehnologiceăspecificeădomeniuluiămecanic;ăexerci iiăpracticeădeăexecu ieăaă
unorărepereăȋiăsubansambluriăconformăuneiăfiȋeătehnologiceădateădeămaistrulăinstructor;ăexerci iiă
practiceădeăm surareă iăcontrolăaăreperelorărealizate.
Num rulă deă oreă alocată fiec reiă lucr riă r mâneă laă latitudineaă cadreloră didactice care
realizeaz ăinstruireaăpractic ,ăînăfunc ieădeădificultateaălucr riiăȋiădeăimportan aăei,ădeănivelulădeă
cunoȋtin eăanterioareăaleăcolectivuluiăcuăcareălucreaz ăȋiădeăritmulădeălucruăalăcolectivulăinstruit.ăă
Seă recomand ă abordareaă instruiriiă centrateă peă elevă prină proiectareaă unoră activit iă deă
înv areăvariate,ăprinăcareăs ăfieăluateăînăconsiderareăstilurileăindividualeădeăînv areăaleăfiec ruiă
elev.
Muncaă înă echip ă esteă oă cerin ,ă iară eleviiă suntă încuraja iă s ă joaceă roluriă diferiteă înă
situa iileăceruteădeăechip .ăManifestareaăunuiăcomportamentăpotrivităînăcontextulărezolv riiăuneiă
problemeă(deăexemplu:ăabordareaăproblemei,ămaniere,ălimbaj,ăîmbr c minte,ăpunctualitateăetc.)
Seă consider ă c ă nivelul de pregătire este realizat corespunzător, dacă problema
propusă a fost rezolvată în întregime de echipă.

399
Curriculumul – Perspective, conexiuni, experiențe

Profesoriiă potă folosiă informa iiă relevanteă despreă stilulă deă înv ţareă ală elevilor (auditiv,
vizual,ăpractic)ăȋiădespreătipulădeăinteligenţ ăalăacestora,ăînăscopulăasigur riiăuneiăgameăvariateă
deă activit iă laă lec ii,ă careă s ă garanteze asimilareaă cunoȋtin eloră ȋiă formareaă deprinderilor,ă
indiferentădeăstilulădeăînv areăcaracteristic.
Selecţiaămetodelorădidacticeăadecvateăcompetenţelor careăurmeaz ăaăfiăformateăofer ăoă
serie de avantaje, cum ar fi: centrareaă procesuluiă deă înv areă peă elev,ă peă nevoileă ȋiă
disponibilit ileă sale,ă înă scopulă uneiă valorific riă optimeă aleă acestora,ă individualizareaă înv rii,ă
l rgireaă orizontuluiă ȋiă perspectiveloră educa ionale,ă diferen iereaă sarciniloră ȋiă aă timpuluiă alocată
ȋ.a.ă Înă context, lucrulă înă grup,ă simularea,ă discuţiileă deă grup,ă prezent rileă video,ă multimediaă şiă
electronice,ătemeleăşiăproiecteleăintegrate,ăetc.ăcontribuieălaăînv areaăeficient ,ăprinădezvoltareaă
abilit iloră deă comunicare,ă negociere,ă luareaă deciziilor,ă asumareaă responsabilit ii,ă sprijină
reciproc,ăprecumăȋiăaăspirituluiădeăechip ,ăcompeti ionalăȋiăcreativit iiăelevilor.ă
6. Recomand riăprivindăevaluarea:
Calitatea evaluării c reiaă îiă voră fiă supuȋiă eleviiă pentruă aă ob ineă calific rileă reprezint ă
unul dintre factoriiăesen ialiăcareăsus inăîncredereaăpublic ăînăacesteăcalific ri.ăDinăacestămotiv,ă
se impune atât asigurarea coerenţei,ă caracteruluiă realistă şiă motivant,ă rigorii, corectitudinii ȋi
eficienţei procesului de evaluare,ă câtă ȋiă deplinaă aliniereă aă sarciniloră impuse la standardele
naţionaleădefiniteăînăcadrulăfiec reiăcalific ri.ă
Caracteristicile unui sistem de evaluare eficient sunt: validitatea, fidelitatea,
aplicabilitatea practic ȋiă rentabilitatea, credibilitatea, compatibilitatea cuăînv ţareaăeficient
ȋi flexibilitatea.
Evaluarea trebuieăs ăfieăunăproces continuu ȋi sumativ.
O competenţă se evaluează o singură dată,ăiarăeleviiătrebuieăevalua iănumai în ceea ce
priveşteă dobândireaă competenţeloră specificateă înă tabeleleă deă corelareă aă competen eloră ȋiă
con inuturilor. În cazul unei evalu ri, este esenţial transmiterea unui feedbackă clară şiă
constructiv.ă Acestaă trebuieă s ă includ discuţiiă cuăelevul înă leg tur ă cuă motiveleă careă auă dusă laă
insucces, identificarea unei noi ocazii pentru reevaluare,ă precumă ȋiă sprijinul suplimentar de
care elevul are nevoie. Reevaluarea trebuieăs ăutilizezeăacelaȋiăinstrument (fişaădeăobservaţie),
chiară dac ă loculă deă desf ȋurareă aă evalu riiă seă poateă modifica.ă Planificareaă evalu riiă
competenţelor trebuieăs ăevite suprapuneri cu perioadele de evaluare de la celelalte module.

400
Curriculumul – Perspective, conexiuni, experiențe

Evaluareaăimplic ăobservarea, evaluarea produsului ȋiăchestionarea, toate metodele de


evaluare încadrându-se în una sau mai multe din aceste categorii.
 Observarea înseamn ăurm rireaăelevuluiăînătimpăceăefectueaz ăo activitateăreal ăsauăsimulat .
 Evaluarea produsului înseamn ă verificareaă vizual ă aă unuiă lucruă realizată sauă produsă deă elev,ă
dup ăceăactivitateaăacestuiaăs-a încheiat.
 Chestionarea înseamn ăpunereaădeăîntreb riăelevului,ălaăcareăacestaăpoateăr spundeăfieăverbal,
fieăînăscris.ăÎntreb rileăpotăs ăfieălegateădeăactivit ileădescriseăînăcon inuturileăunit iiă(ăpentruăaă
verificaădac ăelevulăîn elegeădeăceăauăfostăefectuateăactivit ileă),ăsauăpotăs ătestezeăcapacitateaă
elevului de a lucra în alte contexte precizate.ă Metodaă reprezint ă ȋiă ună mijlocă importantă deă
stabilireăaădovezilorădespreăcunoȋtin eleădeăbaz ăȋiădespreăîn elegereaăelevului.ă
Conceperea unui instrument de evaluare impune analiza elementelor care vor fi
acceptateăcaăprobeăȋiămodulăînăcareăvorăfiăm surate sau estimate acestea. În mod ideal, schema
de evaluare,ă careă includeă modeleă deă întreb riă ȋiă deă solu iiă laă probleme,ă ară trebuiă preg tit ă înă
acelaȋiătimpăcuăinstrumentul de evaluare, asigurându-se astfel complementaritatea lor,ăprecumăȋiă
certificarea capacit iiă eleviloră deă aă completaă întreb rile/aă realizaă sarcinileă impuseă înă timpulă
alocat.
Caăinstrumenteădeăevaluareălaăacestă modulăseărecomand :ă Verificareaălucr riiălaăfinalulă
ei;ă Portofoliul;ă Studiulă deă caz;ă Observareaă sistematic ;ă Fi eă deă evaluareă a activit iiă practiceă
(vezi model).
7. Bibliografie:
 Cioc I., Instalaţiiăşiăechipamente.ăTehnologiaămeseriei.ăManualăpentruăclasaăaăXIă–aăşiăaăXII-a,
liceeăindustrialeăşiă coliăprofesionale, EdituraăDidactic ăȋiăPedagogic ,ăBucureȋti,ă1992
 Margineanu V., Petcu F. Lucr riă practiceă deă prelucrareă aă metalelor, Edituraă Didactic ă ȋiă
Pedagogic ,ăBucureȋti,ă1978
 ***Legeaăsecurit ţiiăşiăs n t ţiiăînămunc ,ănr.ă319/2006

F)ŞA PENTRU LUCRUL ÎN EC()PĂ


- Model -

Numele elevului memţru în echipă ..............................................................................................

401
Curriculumul – Perspective, conexiuni, experiențe

CŢre este sŢrcinŢ voŢstră comună? (ex. obiectivele pe care vi s-a spus că trebuie să le îndepliniţi

Cu cine vei lucra?

Ce anume trebuie Cine va face acest lucru? De ce fel de materiale, echipamente,


făcut? instrumente şi sprijin vŢ fi nevoie din
pŢrteŢ celorlŢl i?

Ce anume vei face tu?

OrgŢnizŢreŢ Ţctivită ii: Unde vei lucra?

Data:

Cât de mult va dura îndeplinirea sarcinii?

402
Curriculumul – Perspective, conexiuni, experiențe

Confirm faptul că elevii au avut discuţii privind sarcina de mai sus şi:
 s-au asigurat că au înţeles obiectivele
 au stabilit ceea ce trebuie făcut
 au sugerat modalităţi prin care pot ajuta la îndeplinirea sarcinii
 s-au asigurat că au înţeles cu claritate responsabilităţile care le revin şi modul de organizare a
activităţii

Maistru instructor .................................................


semnătura): .............................. Data: ...........................

F)ȘĂ DE EVALUARE MODEL

Unitatea de rezultate : OrgŢnizŢreŢ locului de muncă și ŢsigurŢreŢ cŢlității în domeniul


mecŢnică
RezultŢtul învătării nr. : ReŢlizŢreŢ schiței piesei mecŢnice în vedereŢ executării ei
Criterii de evaluare :
a) Identificarea unei ŢlternŢtive de reŢlizŢreŢ schiței piesei mecŢnice în vedereŢ executării ei
b) AlegereŢ solu iei optime de reŢlizŢreŢ schiței piesei mecŢnice în vedereŢ executării ei
Proţă orŢlă

)dentificŢ i o ŢlternŢtivă de reŢlizŢre Ţ schiței piesei mecŢnice şi selectŢ i solu iŢ optimă de


reŢlizŢre Ţ schiței piesei mecŢnice în vedereŢ executării ei
Nr. AlternŢtive de rezolvŢre Ţ proţlemei Ţlegând solu iŢ Evaluator Data
crt. optimă
1. ConsiderŢ i suficientă consultŢreŢ colegilor privind
reŢlizŢreŢ schiței piesei mecŢnice în vedereŢ executării ei
?
2. În ce mod ve i reŢlizŢ consultŢreŢ ?
3. ConsiderŢ i necesŢră exersŢreŢ pentru reŢlizŢreŢ schiței
piesei mecŢnice în vedereŢ executării ei?

403
Curriculumul – Perspective, conexiuni, experiențe

4. ConsiderŢ i suficientă oţservŢreŢ în reŢlizŢreŢ schiței


piesei mecanice în vedereŢ executării ei?
5. ConsiderŢ i necesŢră testŢreŢ pentru reŢlizŢreŢ schiței
piesei mecŢnice în vedereŢ executării ei?
6. CŢre solu ie o considerŢ i ceŢ mŢi ţună pentru reŢlizŢreŢ
schiței piesei mecŢnice în vedereŢ executării ei şi
precizŢ i rezultatul scontat.

c) ÎntocmireŢ plŢnului de reŢlizŢreŢ schiței piesei mecŢnice în vedereŢ executării ei


Proţă scrisă

ElŢţorŢ i plŢnul de reŢlizŢreŢ schiței piesei mecŢnice în vedereŢ executării ei


Nr. Plan de rezolvare a Descriere Evaluator Data
crt. problemei
1. Obiective
2. Metode
3. Resurse
4. Activită i
5. MijloŢce şi căi de reŢlizŢre
6. Mod de evaluare

d) AplicŢreŢ plŢnului de reŢlizŢreŢ schiței piesei mecŢnice în vedereŢ executării ei în contextul


determinat
Proţă prŢctică

Îndeplini i următoŢrele sŢrcini :


Nr.cr Aplicarea planului de rezolvare a problemei Evaluator Data
t.
1. RespectŢ i ordineŢ de reŢlizŢre din plŢnul
întocmit
2. RespectŢ i timpul de rezolvŢre ŢlocŢt
3. ColŢţorŢ i cu Ţl i pŢrteneri pentru reŢlizŢreŢ
schiței piesei mecŢnice în vedereŢ executării ei

404
Curriculumul – Perspective, conexiuni, experiențe

-Tehnologia confecţiilor din tricoturi

Prof. Andrei Doina

Liceul Tehnologic SpeciŢl pentru Copii cu Deficien e Auditive Buzău, jude ul Buzău

1. NOTĂ )NTRODUCT)VĂ

Modululă „Tehnologiaă confec iiloră dină tricoturi”ă faceă parteă dină curriculumul în
dezvoltareălocal ă aferentădomeniuluiădeăpreg tireăgeneral ăINDUSTRIEăTEXTIL ăȊIăPIEL RIE,ă
clasa a XI-a ciclul inferior al înv mântuluiă liceală special,ă filieraă tehnologic ,ă ȋiă areă alocată ună
num rădeă60ăore,ăconformăplanului de înv mânt.
Modululăvizeaz ădobândireaădeăcompeten eăspecificeădomeniuluiădeăpreg tireăgeneral ,ăînă
perspectivaă folosiriiă tuturoră achizi iiloră înă continuareaă preg tiriiă într-o calificare din domeniul de
preg tireăgeneral . Parcurgereaă con inuturiloră acestuiămodulăȋiă adecvareaă strategiilor didactice vor
vizaăȋiădezvoltareaăcompeten elorăcheieăagregateăînămodul.ăModulul vine în întâmpinarea nevoilor
localeăȋiăaăintereselorăelevilor,ăînăscopulădiversific riiăȋiăpersonaliz riiăparcursurilorădeăformareă
profesional .
Curriculumulăînădezvoltareălocal ăpresupuneăparticipareaămaiămultorăfactoriăimplica iăînă
procesulădeăeduca ie:ăelevi,ăcadreădidactice,ăp rin i,ăparteneriăsocialiă(agen iăeconomici,ăinstitu iiă
etc.).ă Op iuneaă pentruă oă astfelă deă component ă aă curriculumuluiă seă integreaz ă strategieiă deă
descentralizare,ă conformă c reiaă autorit ileă publiceă localeă trebuieă s ă joaceă ună rolă importantă înă
înv mântulăprofesionalăȋiătehnicădatorit ăresponsabilit iiăȋiăangajamentelorăpeăcareăleăauăfa ă
deă cet eni.ă Curriculumulă înă dezvoltareă local ă esteă elaborată într-un cadru de parteneriat între
ȋcoal ă ȋiă comunitateă ȋiă areă înă vedere:ă resurseleă localeă pentruă instruireă (resurseă umane,ă bazaă
material ăaăunit ilorăȋcolare,ăcadrulădeăcolaborareăcuăagen iiăeconomici);ăcerin ele locale pentru
preg tireaăînădiverseăcalific ri,ăcareăs ăserveasc ăactivit ilorăeconomiceădesf ȋurateăînăzon .
Prinăadaptareaăpreg tiriiăprofesionaleăaăelevilorălaănevoileăpie eiămunciiălaănivelălocal,ăseă
asigur ăfacilitareaătranzi ieiădeălaăȋcoal ălaăvia aăactiv .

405
Curriculumul – Perspective, conexiuni, experiențe

Înă acestă context,ă pentruă aă seă asiguraă cadrulă necesară adapt riiă preg tiriiă profesionaleă aă
eleviloră laă cerin eleă pie eiă munciiă localeă ȋiă jude ene,ă agentulă economică S.C.ă HERAă PRODă
S.R.L.ăBuz u,ăcuăcareăȋcoalaăareăîncheiatăunăparteneriatăeconomic,ăs-a implicat în procesul de
identificareăaăcompeten elorăspecificeăpie eiăfor eiădeămunc ălocaleăȋiăaăpropusăcon inuturileăȋiă
situa iileădeăînv areăoferiteăelevilor.ăDeoareceăpreg tireaăpractic ăcomasat ăseăvaădesf ȋuraăcuă
preponderen ă laă HERAă PROD,ă agent economică profilată peă producereaă tricoturiloră ȋiă
confec ionareaă produseloră dină tricot,ă modululă propuneă con inuturiă cuă ună puternică caracteră
tehnico-aplicativ,ăabordândăproblematicaăspecific ătehnologieiăîmbr c minteiăconfec ionateădină
materiale textile tricotate.
Tricoturileăformeaz ăunaădină celeămaiăimportanteăcategoriiădeă materii prime textile, iar
îmbr c minteaă dină tricotă ocup ă ună locă totă mai important înă produc iaă na ional ă ȋiă mondial ă deă
produse vestimentare. Acest fapt este motivat în primul rând de complexul de caracteristici
specificeă tricoturilor,ă caracteristiciă ceă permită ob inereaă unoră produseă ceă r spundă înă totalitateă
ansamblului cerin elorădeăordinăfunc ionalăimpusăîmbr c mintei.ăÎnăplus,ăsuprafe eleătricotateăseă
remarc ăprinăposibilit iăpractic nelimitateădeădiversificareăestetic ,ăproduseleădeăîmbr c minteădină
tricotă oferindă ună largă spa iuă deă activitateă creatoriloră înă vedereaă satisfaceriiă celor mai exigente
preferin eăaleăpurt torilor.
În acest context, modulul „Tehnologiaăconfec iilorădinătricoturi”ăîȋiăpropuneăformareaă
competen eloră tehniceă înă leg tur ă cuă identificareaă ȋiă ierarhizareaă criteriiloră deă clasificareă aă
produseloră deă îmbr c minteă confec ionateă dină tricot,ă nominalizareaă ȋiă analizaă caracteristiciloră
tricoturilor în vederea stabilirii implica iiloră acestoraă laă nivelulă proceseloră deă prelucrare,ă
eviden iereaă principiiloră deă formareă spa ial ă aă produseloră înă concordan ă cuă particularit ileă
structuraleă aleă suprafe eloră textileă tricotate,ă sistematizareaă proceseloră deă fabrica ieă aă
îmbr c minteiă dină tricot,ă precumă ȋiă dezvoltareaă competen eloră deă aă executaă opera iiă deă
confec ionareăaăproduselorădinătricot,ăutilizândădiferiteătipuriădeămaȋiniădeăcusut.
Modululă seă desf ȋoar ă peă parcursulă aă 2ă s pt mâniă deă practic ă comasat ,ă careă suntă
repartizate la sfârȋitulăanuluiăȋcolar,ăconformăsolicit riiăagentuluiăeconomicădeăprofil.
2. UNITATEA/UNIT ILEă DEă COMPETEN Eă LAă CAREă SEă REFER ă
MODULUL
 Tranziţia de la şcoală la locul de muncă
 Îşiăevalueaz ănivelulădeăpreg tireăînăraportăcuăcerinţeleăunuiălocădeămunc

406
Curriculumul – Perspective, conexiuni, experiențe

 Îşiăasum ăresponsabilitateaăfaţ ădeăsarcinaăprimit


 Seăinstruieşteăcontinuuăînăvedereaăîmbun t ţiriiăproprieiăperformanţe
 Manifest ămobilitateăocupaţional ăfaţ ădeăschimb rileădeăpeăpiaţaămuncii
 Confecţionarea produselor din tricot
 Caracterizeaz ăproduseădinătricot
 Execut ăproduseădinătricot
3. CON INUTULăFORM RII
Seărecomand ăurm toareaăordineădeăparcurgereăaămodulului:
Temaă 1.ă Aspecteă generaleă privindă îmbr c minteaă confec ionat ă dină materialeă
textile tricotate
1.1. Clasificareaăproduselorădeăîmbr c minteăconfec ionateădinătricot.
1.2.ă Elementeleă produseloră deă îmbr c minteă confec ionateă dină tricotă cu sprijin pe
umeriăȋiăînătalie.
1.3. Categorii de structuri tricotate.ă Principaleleă structuriă tricotateă înă leg tur ă cuă
maȋinileădeătricotat.
1.4. Caracteristicile tricoturiloră şiă implica iileă acestoraă laă nivelulă proceseloră deă
prelucrareăşiăutilizare
 Caracteristiciă definiteă deă geometriaă ȋiă aspectulă tricotului:ă lungime,ă l ime,ă grosime,ă
stareaăsuprafe ei,ăculoare,ădeseneădeăsuprafa .
 Caracteristici definite în raport cuă modulă deă manifestareă specifică suprafe eloră
tricotateă(determinateădeăfactoriăincluȋiăînămodăimplicităstructuriiătricotate):ărulareaălaămargini,ă
deȋirabilitate,ăspiralitate.
 Caracteristiciă mecanice,ă definiteă deă ac iuneaă diferiteloră solicit riă mecaniceă (în
special,ăsolicit riădeăîntindere,ăsimpleăsauăciclice):ăextensibilitate,ăelasticitate,ăformabilitate.
 Caracteristiciă definiteă înă raportă cuă ac iuneaă unoră proceseă laă careă suntă supuseă
tricoturileă sauă produseleă confec ionateă dină tricot:ă stabilitateaă sau/ȋiă varia iaă dimensional ă
(succesiv ă sauă simultan ă proceseloră deă confec ionare,ă purtareă ȋiă între inereă aă produseloră deă
îmbr c minte).
Tema 2. Formareaăîmbr c minteiădinătricot
2.1.ăProcedeeădeăformareăspa ial ăaăproduselorărealizateădinămaterialeătricotate:
 metode constructive;

407
Curriculumul – Perspective, conexiuni, experiențe

 metode fizico-mecanice;
 metode fizico-chimice.
2.2.ăProceseădeăfabrica ieăspecificeăform riiăproduselorăprinămetodeăconstructive:
 Procesulădeăfabrica ieăaăproduselorăcroiteădinătricotămetraj.
 Procesulădeăfabrica ieăaăproduselorăcroiteădinăpanouri drepte.
 Procesulădeăfabrica ieăaăproduselorăcroiteădinăpanouriăconturate.
 Procesulădeăfabrica ieăaăproduselorăintegralătricotate.
2.3.ă Procedeeă deă consolidareă aă formeiă spa ialeă aă produseloră confec ionateă dină
materiale tricotate.
4. RESURSE MATERIALE MINIME NECESARE PARCURGERII
MODULULUI
 mostre de tricoturi:ăcuădiferiteăcompozi ii,ăstructuriăȋiădesimi;
 materiale auxiliare textile;
 produseă deă îmbr c minteă dină tricotă pentruă copii,ă femei,ă b rba i, detalii croite ale
produselorădeăîmbr c minte;
 utilajeă şi maşiniă specificeă opera iiloră deă confec ionareă aă produseloră dină tricotă ȋiă înă
conformitateă cuă dot rileă agentuluiă economică cuă careă ȋcoalaă colaboreaz ă pentruă instruireaă
practic :ămaȋiniăpentruăcus turiăelastice,ăutilajeăpentruăfinisareaăconfec iilorădinătricot;
 filme didactice dinăsec iileădeăproduc ie;
 materiale didactice: fiȋeă deă documentare,ă fiȋeă deă lucru,ă schemeă structurale,ă
prezent riăPowerPoint,ăInternet,ăliteratur ădeăspecialitate.
5. SUGESTII METODOLOGICE
Modululă „Tehnologiaă confec iiloră dină tricoturi” ofer ă eleviloră oportunitateaă deă a-ȋiă
formaăcompeten eătehniceăînăleg tur ăcuăformareaăîmbr c minteiădinătricot,ădarăȋiăabilit iădeăaă
executaăactivit iăspecificeăloculuiădeămunc .
Con inuturileă programeiă acestuiă modulă trebuieă s ă fieă abordateă într-o manier ă flexibil ,
diferenţiat ,ă inândăcontăde:ăparticularit ţileăcolectivuluiăcuăcareăseălucreaz ,ănivelulăiniţialădeă
preg tire al elevilor, resursele disponibile ȋiănevoile locale de formare.
Num rulă deă oreă alocată fiec reiă temeă r mâneă laă latitudineaă cadrelor didactice care
predauă conţinutulă modulului,ă înă func ieă deă dificultateaă temelor,ă deă nivelulă deă cunoȋtin eă

408
Curriculumul – Perspective, conexiuni, experiențe

anterioareăaleă colectivuluiă cuăcareălucreaz ,ădeăcomplexitateaămaterialuluiă didacticăimplicată înă


strategiaădidactic ăȋiădeăritmulădeăasimilareăaăcunoȋtin elorădeăc treăcolectivulăinstruit.
Modululă „Tehnologiaă confec iiloră dină tricoturi”ă areă oă structur ă flexibil , deci poate
încorpora, în orice moment al procesului educativ, noi mijloace sau resurse didactice. Orele se
recomand ă aă seă desf ȋuraă înă ateliereă dină unitateaă deă înv mântă sauă deă laă agentulă economic,ă
dotateăconformărecomand rilorăprecizateăînăunit ileădeăcompeten eămen ionateămaiăsus.
Preg tireaă practic ă înă ateliereă tehnologiceă sauă laă agentulă economică areă importan ă
deosebit ă înă dobândireaă competen eloră deă specialitate.ă Seă vaă urm riă acomodareaă eleviloră cuă
activit ileă desf ȋurateă laă agen iiă economiciă dină zon ,ă dezvoltareaă competen eloră tehniceă
generaleă ȋiă specificeă prev zuteă înă currriculumulă diferen iat,ă adecvareaă cunoȋtin eloră ȋiă
deprinderilor acumulateălaăpracticaăcurent ălaăcondi iileăconcreteădinăproduc ie.ăSeărecomand ,ă
pentruă aă determinaă oă câtă maiă real ă cunoaȋtereă aă cerin eloră locuriloră deă munc ă ȋiă oă mobilitateă
ocupa ional ,ăini iereaăînăcâtămaiămulteătipuriădeălocuriădeămunc ădinădomeniu.ăPentruăoăatent ă
urm rireă aă comportamentului,ă interesuluiă ȋiă progresuluiă elevuluiă seă recomand ă utilizareaă unoră
fiȋeădeăevaluareăadecvate.
Deoareceă con inuturileă acestuiă modulă vizeaz ă activit iă practiceă înă domeniulă textile,ă
dobândireaă cunoȋtin eloră ȋiă deprinderiloră precumă ȋiă evaluareaă loră seă poateă realizaă printr-o
lucrareăcuăcaracterăpracticădinătricotajeăsauăconfec ii.ăSeărecomand :ăstudiulădocumentelorăȋiăaă
instruc iuniloră specificeă locuriloră deă munc ;ă studiulă ocupa iiloră descriseă înă Clasificareaă
Ocupa iilorădinăRomânia;ăstudiulăregulamentuluiădeăordineăinterioar ;ărela iiădeămunc ;ăsarciniă
deălucruăspecificeălocurilorădeămunc ;ăopera iiădinătricotajeăȋiăconfec iiădeăcomplexitateăredus ă
subăsupraveghere,ărespectândăcondi iiădeăcalitateălaăstandardeleăsolicitate de beneficiar.
Seă recomand ă abordareaă instruiriiă centrateă peă elevă prină proiectareaă unoră activit iă deă
înv areăvariate,ăprinăcareăs ăfieăluateăînăconsiderareăstilurileăindividualeădeăînv areăaleăfiec ruiă
elev.ăAcesteaăvizeaz ăurm toareleăaspecte:ăaplicarea metodelor centrate pe elev, pe activizarea
structurilorăcognitiveăȋiăoperatoriiăaleăelevilor,ăpeăexersareaăpoten ialuluiăpsiho-fizic al acestora,
peă transformareaă elevuluiă înă coparticipantă laă propriaă instruireă ȋiă educa ie;ă îmbinareaă ȋiă oă
alternan ăsistematic ăaăactivit ilorăbazateăpeăefortulăindividualăalăelevuluiă(documentareaădup ă
diverseă surseă deă informare,ă observa iaă proprie,ă exerci iulă personal,ă experimentulă ȋiă lucrulă
individual,ătehnicaămunciiăcuăfiȋe)ăcuăactivit ileăceăsolicit ăefortulăcolectivă(deăechip ,ădeăgrup)ă
deă genulă discu iilor,ă asaltuluiă deă ideiă etc.;ă folosireaă unoră metodeă careă s ă favorizezeă rela iaă

409
Curriculumul – Perspective, conexiuni, experiențe

nemijlocit ăaăelevuluiăcuăobiecteleăcunoaȋterii,ăprinărecurgereălaămodeleăconcrete;ăînsuȋireaăunoră
metodeădeăinformareăȋiădeădocumentare independent ,ăcareăofer ădeschidereaăspreăautoinstruire,ă
spreăînv areăcontinu .
Curriculumulă ofer ă informa iileă necesareă pentruă aă planificaă realistă activit ileă
profesoruluiă ȋiă aleă elevului,ă pentruă oă bun ă gestionareă aă timpuluiă ȋiă ducereaă laă îndeplinireă a
sarciniloră atribuiteă elevilor.ă Formaă deă abordareă aă problematiciiă ȋiă importan aă eiă potă constituiă
criteriiădeăadaptareăaăcurriculumuluiălaăcondi iileăconcreteădinăunit ileăeconomiceăcuăcareăȋcoalaă
areăparteneriateăȋiăformareaăcompeten elorărelevanteăpentru modulăabordândămetodaăexerci iiloră
practice,ăprinăpracticaălaăloculădeămunc .
Pentruă atingereaă obiectiveloră ȋiă dezvoltareaă competen eloră vizateă deă parcurgereaă
modulului,ă potă fiă derulateă urm toareleă activit iă deă înv are:ă practicaă înă atelierulă deă lucruă al
ȋcoliiăȋiălaăagen iiăeconomiciădeăprofil;ăexerci iiădeădocumentare;ănavigareăpeăInternetăînăscopulă
document rii;ă lucrulă înă grup;ă discu ii.ă Se consideră că nivelul de pregătire este realizat
corespunzător, dacă poate fi demonstrat fiecare dintre rezultatele învăţării.
Pentruă achizi ionareaă competen eloră vizateă deă parcurgereaă modululuiă „Tehnologia
confec iilorădinătricoturi”,ăînăcontinuareăseărecomand ăcâtevaăexempleădeăactivit iăpracticeădeă
înv are:ăexerci iiădeăidentificareăaăcategoriilorădeămaterialeădinăcareăesteăconfec ionatăunăprodusă
textil;ăexerci iiăaplicativeăȋiăpracticeădeăidentificareăaădiferitelorătipuriădeăproduseăvestimentareă
dină tricot/repereă aleă produseloră vestimentare;ă exerci iiă deă identificareă aă diferiteloră tipuriă deă
tricoturiă dină b t tur ;ă exerci iiă deă clasificareă aă produseloră deă îmbr c minteă dină tricoturi;ă
exerci iiă aplicativeă ȋiă practiceă deă reprezentareă schematic ă aă proceseloră deă produc ieă dină
tricotaje/confec ii;ăexerci iiădeăordonareăaăfazelorăproceselorătehnologiceădinătricotaje;ăexerci iiă
aplicativeă ȋiă practiceă deă recunoaȋtereă aă diferiteloră utilajeă folositeă înă tricotajeă ȋiă confec ii;ă
exerci iiă deă realizareă aă unoră opera iiă ȋiă proceseă deă rutin ă subă supraveghereă ȋiă îndrumare;ă
exerci iiădeăefectuareăaăopera iilorădeăsurfilare,ăasamblareăa detaliilorăȋiăfinisareăaăproduselorădină
tricot,ă respectândă procesulă tehnologică deă confec ionare;ă exerci iiă deă efectuareă aă opera iiloră deă
deservireăaămaȋinilorădeăcusutăelastice;ăexerci iiăȋiăviziteădeădocumentareălaăagen iiăeconomici;ă
vizion riădeămateriale video (casete video, CD-uri) specifice domeniului.

410
Curriculumul – Perspective, conexiuni, experiențe

- Înv areaăcuăajutorulăproiectelor
Prof. înv. primar TUDOR GABRIELA
coalaăGimnazial ă„MihaiăViteazul”ăTârgovi te

S-aă constatată c ă eleviiă devină maiă implica iă înă procesulă deă înv areă atunciă când au
posibilitateaădeăaăanaliza,ădeăaăcercetaăproblemeăcomplexe,ăprovocatoare,ăuneoriănepl cute,ăcareă
seăaseam n ăcuăceleădinăvia aăreal .
Înv areaă peă baz ă deă proiectă mergeă dincoloă deă trezireaă interesuluiă elevilor.ă Proiecteleă bineă
conceputeăîncurajeaz ăinvestiga iaăactiv ăȋiădezvoltareaăcapacit ilorăcognitiveădeănivelăsuperior.ă
(Thomas,ă 1998).ă Abilit ileă eleviloră deă aă în elegeă lucruriă noiă suntă maiă mariă atunciă cândă suntă
„legateădeăactivit iăsemnificativeădeărezolvareăaăproblemelor,ăiarăeleviiăsuntăajuta iăs ăîn eleag ă
deăce,ăcândăȋiăcumădevinăacesteăfapteăȋiăcompeten eărelevante”ă(Bransford,ăBrown,ăȚăConking,ă
2000, p. 23).
Înv areaă peă baz ă deă proiecteă esteă ună modelă deă instruireă careă îiă implic ă peă eleviă înă
activit iădeăinvestigareă aăunorăproblemeăobligatoriiăȋiă auădreptă rezultată ob inereaăunorăproduseă
autentice.ăProiecteleădestinateăs ăsporeasc ăoportunit ileădeăînv areăaleăelevilorăpotăvariaăfoarteă
multă înă ceeaă ceă priveȋteă con inutulă ȋiă ariaă acoperit ă ȋiă potă aveaă locă laă diferiteă niveluriă deă
înv mânt.ă Cuă toateă acestea,ă tindă s ă aib ă înă comună câtevaă tr s turiă definitorii.ă Proiecteleă seă
dezvolt ăpornindădeălaăîntreb riăprovocatoareăcareănuăpotăprimiăr spunsuriăprinăînv areaăbazat ă
peămemorare.ăPrinăproiecte,ăeleviiăîȋiăasum ăroluriăactiveă— cel care rezolv ăproblema,ăcelăcareă
iaădecizia,ăcelăcareăefectueaz ăinvestiga ii,ăresponsabilulăcuădocumentarea.ă
Ună num ră dină ceă înă ceă maiă mareă deă cercet riă sus ină utilizareaă înv riiă prină proiecteă înă
ȋcoliăcuăscopulădeăaăimplicaăelevii,ăaăreduceăabsenteismul,ăaăstimulaădezvoltareaăcapacit ilorădeă
înv areăprinăcooperareăȋiăaăcreȋteăperforman eleăȋcolareă(GeorgeăLucasăEducationalăFoundation,ă
2001).
Oă prezentareă aă uneiă activit iă deă formareă profesional ă elaborat ă înă cadrulă programuluiă
Intel® Teach to the Future (2003),ă laă careă amă participat,ă descrieă oă clas ă înă careă profesorulă
foloseȋteăînămodăeficientămetodaăproiectului.ăÎntr-un astfel de cadru:
*ăExist ăoăproblem ăf r ăr spunsăpredeterminat;
*ăExist ăoăatmosfer ădeătolerareăaăgreȋeliiăȋiăaăschimb rii;
* Elevii iau decizii pe baza unui cadru;

411
Curriculumul – Perspective, conexiuni, experiențe

*ăEleviiădefinescăprocesulăprinăcareăseăvaăajungeălaăoăsolu ie;
*ăEleviiăauăocaziaădeăaăreflectaăasupraăactivit ilor;
*ăEvaluareaăesteăcontinu ;
*ăRezultatulăesteăunăprodusăfinalăaăc ruiăcalitateăvaăfiăevaluat ;
Un astfel de cadru s-aărealizatăcuău urin ălaăclasaăaăVI-a,ăavândăcaăscopăatâtăînv area,ăcâtă
iăformareaăunorăatitudiniă iăcomportamenteădezirabileăraportateălaăculturaăorganiza ional .
Titlulăplanuluiăunit ţiiădeăînv ţare:ăMihaiăViteazul,ăîntreălegend ă iăistorie
Tema face parte dintr-oă unitateăcareăareăcaăscopă cunoa tereaă iă interpretareaăfaptelorăistoriceă iă
apreciereaă roluluiă mariloră figuriă istoriceă înă desf urareaă evenimentelor.ă Fiecareă elevă
interiorizeaz ă fapteleă ȋiă exempleleă oferiteă deă marileă personalit iă aleă riiă noastreă într-un mod
propriu,ă gândeȋteă critică ȋiă observ ă diferen aă dintreă legend ă ȋiă adev rulă istoric,ă argumenteaz ă
opiniileăpeăcareăȋiăleăformeaz .
Ariaătematic :istorie,ăgeografie,ăarte,ălimbaă iăliteraturaăromân ,ăeduca ieăcivic ;
Durat :ăoălun
Standardeădeăperformanţ ă- obiectiveădeăreferinţ /ăcompetenţeăspecifice
2.1.ăs ărecunoasc ă iăs ăutilizezeăinforma iiădintr-oăsurs ăistoric ;
2.2.ăs ăselectezeăsurseănecesareăpentruăprezentareaăunorăpersonalit i;
3.1.ăs ăfoloseasc ătermeniăistoriciăînăsitua ii diverse;
4.3.ăs ăcompareăfapteăistorice,ăpunândăînăeviden ăshimb rileăsurvenite;
5.1.ăs ăexprimeăopiniiăpersonaleăînăapreciereaăfaptelorădinătrecutăȋiăprezent;
Obiectiveăoperaţíonale/rezultateăaşteptateă
-s ăidentificeăȋiăs ăfoloseasc ăinforma iileăproveniteădinăsurseăistoriceăȋiăliterare;
-s ădiscuteăînăgrupădespreăfapteăpetrecuteăînătrecut,ăargumentândăopiniileăformulate;
-s ădescrieăîntr-oămanier ăpersonal ăunăprocesăistoric,ăfolosindăsurseăistoriceăsauăliterareăindicate;
-s ăexprimeăopiniiăpersonale privindărolulăuneiăpersonalit iăistoriceăasupraădeveniriiăunuiăpopor;
-s -ȋiăasumeăresponsabilit iăindividualeăȋiădeăgrup,ăparticipândălaădezvoltareaăclimatuluiăafectivă
pozitiv;

Intreb ri-cheie ale curriculumului

412
Curriculumul – Perspective, conexiuni, experiențe

Întrebare Un singur om poate schimba lumea ?


esen ial

Întreb rileă Auzit-a iăde-un oltean, de-un oltean, de-un craiovean, ce nu-iăpas ădeăsultan?
unitat iiă deă Deăceăesteăimportant ăunireaărealizat ădeăMihaiă Viteazulădeȋiănuăaădurată decâtăună
înv are an?
Care a fost rolul lui Mihai Viteazul în formare României de azi?
Întreb riă deă 1. Careăeraăsitua iaă rilorăRomâneălaăînceputulădomnieiăluiăMihaiăViteazul?
con inut 2. Cumăaăcucerităacestaăindependen a?
3. Ce fapte istorice definesc personalitatea lui Mihai Viteazul ?
4. Cumăaăfostăînf ptuit ăprimaăunire a tuturor românilor ?
5. Ceăurm riăaăavutăUnirea,ădeȋiăaăduratăfoarteăpu ină?

Evaluare iniţială
Evaluareaăini ial ăvaăîncepeăprinăbrainstorming,ăcareăăvaăpermiteăăelevilorăs ăarateăceăcunoȋtin eă
ȋiăno iuniăauălegateădeătemaăceăurmeaz ăaăfiăabordat .ăPeăbazaăacestorădiscu ii,ăeleviiăvorăcompletaă
rubricileăȊtiu/Vreauăs ăȋtiuădinăDiagrama K-W-L,ăpentruăidentificareaănevoilorădeăcunoaȋtereăaleă
elevilor.
Pentruăaăidentificaăabilit ileădeălucruăcuăcomputerul,ăeleviiăvorăcompletaăListaădeăverificare a
abilit ilorăădeălucruăcuăcomputerul.
Evaluare continuă
Evaluareaă peă parcursulă unit iiă seă vaă faceă peă bazaă fiȋeloră deă lucru,ă înă vedereaă monitoriz riiă
progresului.ăăFiȋeleădeălucruăcon inăatâtăsarciniăpractice,ăpeăcareăeleviiăleăvorăaveaădeărealizat în
timpulăactivit iiălaăclasa,ăcâtăȋiăîntreb ri-tem ălaăcareăeleviiăvorăr spundeăindividualăȋi,ăpeăbazaă
r spunsurilorăindividuale,ăvorădefinitivaălucrulăînăgrup .
Seă programeaz ă discu iiă cuă fiecareă echip ă pentruă aă verificaă periodică stadiulă deă realizareă al
proiectelorăȋiăpentruăaăoferiăfeed-back-ul adecvat. Profesorulăcompleteaz ăgrilaădeămonitorizareăaă
activit iiăînăgrup.ă

413
Curriculumul – Perspective, conexiuni, experiențe

Laă nivelulă grupeiă seă completeaz ă ună ciorchine,ă seă prezint ă fiȋeleă deă lectur .ă Joculă didactic-
Motiveaz -ţiă decizia,îiă ajut ă peă eleviă s ă g seasc ă argumenteă înă sprijinulă uneiă idei-exemplu:Eȋtiă
MihaiăViteazul>Motiveaz - iădeciziaădeăaăuniăceleătreiă riăRomâne.
Evaluare finală
Eleviiăvorăprezentaămaterialeleărealizateădeăfiecareăgrup ăȋiăvorăfaceăinterevaluareaăăprezent rii.
Prezentareaă proiecteloră ȋiă evaluareaă loră seă voră realizaă peă bazaă grileiă deă evaluare.ă La finalul
proiectuluiăeleviiăvorăcompletaăfiȋaădeăreflec ieăasupraăcolabor riiăînăcadrulăgrupuluiă.
Eleviiăcompleteaz ăultimaărubric - AMăÎNV ATăȋiăscriuăunăeseuănestructurat- Mihai Viteazul,
întreăistorieăşiălegend ă.
Cele mai sugestive elemente din proiect vor face obiectul Turului galeriei.
Aptitudiniăşiăcapacit ţiăobligatorii:ăeleviiăvorăprezentaăabilit iăde:
• Utilizarea echipamentelor IT;
• Utilizarea softului adecvat;
• Utilizarea unui browser de Internet;
Procedee de instruire
Activitatea 1- etapaăorganizatoric
Pentruăaătreziăinteresulăelevilorăȋiăaăverificaăceăcunoȋtin eăauădespreăacestăsubiectăseăporneȋteădeă
laă întrebareaă esen ial ă „Ună singură omă poateă schimbaă lumea?”;ă seă propuneă brainstormingulă peă
temaă Mihaiă Viteazulă ă ȋi,ă peă bazaă discu iilor,ă seă voră completaă primeleă dou ă coloaneă dină STIU/ă
VREAUăS ăȊTIU/ăAMăÎNV AT.
Seăprezint ăunăfragmentădinăfilmulăMihaiăViteazul,ăînăregiaăluiăSergiuăNicolaescu.
Se face o scurt ăprezentareăaăunit iiăceăurmeaz ăaăfiăparcurs ăȋiăseăexplic ăelevilorăcareăsuntă
obiectiveleăînv riiăȋiăcerin eleădeălucruăpentruăaăîn elegeăcâtămaiăclarăceeaăceăseăaȋteapt ădeălaăeiă
laă finalulă unit iiă .ă Profesorulă explic ă eleviloră ceă înseamn ă înv areaă prină proiecteă ȋiă cumă voră
lucraăîmpreun ăînăoreleăurm toare.
Împreun ă cuă eleviiă seă stabilesc:ă temaă ȋiă timpulă alocat,ă organizareaă grupeloră ȋiă împ r ireaă
responsabilit iloră înă cadrulă grupului,ă stabilireaă criteriiloră deă evaluareă aă proiectului- evaluarea
procesului,ăprodusuluiăȋiăprezent riiăfinale.
Tipuriădeăactivit i:selectareaăinforma iei,ăcolectareaădeăfotografiiădeăpeăInternet,ădeălaăMuzeulădeă
Istorieă dină Târgoviȋte,ă M n stireaă Dealu- vizit ,ă creareaă unoră ppt-uri,ă dramatiz ri,ă deseneă
sugestive din surse istorice studiate, harta Unirii.

414
Curriculumul – Perspective, conexiuni, experiențe

Activitatea 2- desf ȋurareaăproiectului


Înăcadrulăacesteiăetapeăareălocăculegereaăȋiăprelucrareaăindividual ăaăinformatiilorăprinăcercetare,ă
crea ieă ȋiă investiga ie.ă Eleviiă discut ă înă grupă despreă rezultateleă ob inute,ă completeaz ă fiȋeă deă
lucruăindividual,ăparticip ălaăjocuriă didacticeădeătipulăMotiveaz - iădecizia-EȋtiăMihaiă Viteazul.ă
Motiveaz - iădeciziaădeăaăuniăceleătreiă riăRomâne.ă
Profesorulărealizeaz ăoăevaluareăpar ial ăaăgraduluiădeăîndeplinireăaăsarcinilor- fiȋ ădeăobserva ie,ă
monotorizeaz ă ȋiă îndrum ă activitateaă elevilor,ă semnaleaz ă eventualeleă eroriă deă con inut,ă
organizareă aă textuluiă sauă acurate eă aă limbajului,ă consemneaz ă observa iileă pentruă realizareaă
evalu riiăprocesului.
Activitatea 3- definitivarea proiectului
Eleviiădezbatăideiăneclareădinămaterialeleăstudiate,ăreflecteaz ăasupraărealismuluiăfaptelorăistoriceă
prezentateă înă opereleă literareă ȋiă formuleaz ă opiniiă sus imuteă cuă ajutorulă unoră citateă dină surseă
istoriceăȋiăopereăliterare.
În grupul de elevi se stabileȋteămodalitateaădeăprezentareăfinal ăaăproiectului.
Activitatea 3- prezentare proiectului
Turul galeriei: Harta Unirii, colaje, postere, albume foto.
Prezentarea proiectului: cântec, dramatizare, prezentare PowerPoint, eseu, etc.
Eleviiăcompleteaz ăoăfiȋ ădeăinterevaluareăȋiăoăfiȋ ădeăautoevaluareăaămunciiăînăgrup.
Cadrulădidacticădefinitiveaz ăevaluareaăprodusuluiăȋiăaăprezent riiăstabilindăcalificativulăfinal.
Adaptareăăpentruădiferen iereaăinstruirii

 Integrarea eleviloră cuă nevoiă specialeă înă echipeă deă lucruă careă s ă
Elevul cu dezvolteă cooperarea,ă s ă încurajezeă punereaă deă întreb riă ȋiă înv areaăă
dificult iă deă de la elev la elev;
înv are  planificareaă ȋiă oferireaă deă sprijină suplimentară pentruă înv areă sauă
nevoi personale zilnice;
 Teme suplimentareă ceă necesit ă capacit iă deă gândireă deă nivelă
Elevul superior;
supradotat  Evaluareădiferen iat
 Selectareaăuneiăabilit iăăsauăstrategiiăadecvateăpentruăinstruireă

415
Curriculumul – Perspective, conexiuni, experiențe

Mihaiă Viteazulă înă memoriaă urmaşilor, Victor Petrescu, Mihai Stan, Editura
Bibliotheca,ăTârgoviȋte,ă2001,
"Istoria românilor", volumul II, Constantin C. Giurescu, Dinu C. Giurescu,

Materialeătip riteă EdituraăȊtiin ific ăȋiăEnciclopedic ,ăBucureȋti,ă1979ă


"De la statul geto-dac la statul român unitar",ă Mirceaă Muȋat,ă Ionă
Ardeleanu,ăEdituraăȊtiin ific ăȋiăEnciclopedic ,ăBucureȋti,ă1983
Istorie, manual pentru clasa a IV-a,ă Valentină B lu oiu,ă Dumitraă Radu,ă
E.D.P,ăR.A.,ăBucureȋti,ă2006
Resurse Costumeădeăepoc ăpentruăprezentareaăunorădramatiz ri.ă
suplimentare Mihai Viteazul, CD- scene din film

Adreseăwebă(URL)ănecesareăînăimplementareaăunit iiădeăînv are.


http://ro.wikipedia.org/wiki/Mihai_Viteazul

Resurse Internet http://www.lumea-


copiilor.ro/enciclopedie/mihai_viteazu/mihai_viteazul.php
http://www.istoria.md/articol/48
http://ro.wikipedia.org/wiki/M%C4%83n%C4%83stirea_Dealu

Vizit ălaăM n stireaăDealu,ă


Alte resurse
Vizit ălaăMuzeulădeăIstorieă

416
Curriculumul – Perspective, conexiuni, experiențe

- Jocul didactic în învăţarea matematicii şi explorării mediului


Autor:ZAMFIRA DIANA ELENA
Coautor: PÎRVAN IRINA
Unitateaădeăînv mânt:ă coalaăGimnazial ă„MihaiăViteazul”
Localitatea: Târgovi te
Jude :ăDâmbovi a

Caă activitateă peă careă copilulă oă prefer ,ă joculă esteă ȋiă vaă fiă unulă dintreă principaleleă
mijloaceă deă explorareă ȋiă cunoaȋtereă aă realit ii.ă Joculă esteă modalitateaă prină careă copilulă îȋiă
satisfaceănevoiaădeăactivitateăsauănevoiaădeăaăseătranspuneăînădiferiteăroluriăcareăs -lăaduc ămaiă
aproapeădeărealitateaăînconjur toare.
Prină intermediulă jocului,ă eleviiă seă apropieă uniiă deă al ii,seă formeaz ă leg turiă deă
prietenie.Joculăleăstimuleaz ăcolaborareaăȋiăîiăpoateăscoateădinăizolare.ă
Vârstaă ȋcolar ă mic ă esteă momentulă înă careă eleviiă iauă cunoȋtin ă cuă uneleă dintreă
tehnicileăelementareăaleăînv turiiăintelectuale.ăAcum,ăinteresulălorăpentruăstudiuăseăg seȋteăîntr-
oăform ăincipient .ăJoculăîncepeăs ăreprezinteăoămodalitateădeăînv areăfoarteăatractiv ,ăpl cut ăȋiă
apreciat .ăă
Introducereaăjoculuiăînălec iileăparcurseăprovoac ăbucurieăȋiăurm reȋteăînăacelaȋiătimpă
obiectiveă deă preg tireă intelectual ,ă tehnic ,ă moral ,ă estetic ă ȋiă fizic ă aă copilului.ă Un rol
importantă îlă areă joculă atâtă înă domeniulă instructiv,ă dară ȋiă înă celă formativ-educativ. În planul
instructiv,ăjoculăduceălaăasimilareaăcunoȋtin elor,ăpriceperilor,ădeprinderilorăȋiăopera iilorădeălucruă
cuăinforma iileăacumulate.ă
În domeniul instructiv, g simă joculă caă oă metod ă activ-participativ ă cuă oă eficien ă
maxim ,ă eficientizândă activitateaă întregiiă claseă ȋiă contribuindă laă formareaă ȋiă dezvoltareaă
deprinderilor practice elementare.
Joculădidacticăpoateăfiăinclusăînăstructuraăuneiălec iiăînăoriceămoment, acesta asigurând
p strareaăaten iei,ăfacilitândăprocesulădeăînsuȋireăȋiăconsolidareăaăcunoȋtin elor,ăprevenindăapari iaă
oboseliiăȋiăcrescândăgradulădeăimplicareăînăsarcinaădidactic .ă
Oăcaracteristic ăesen ial ăesteăfaptulăc ăîmbin ăatâtăsarciniăaleăjocului,ăcâtăȋiăsarciniăaleă
înv rii.ă

417
Curriculumul – Perspective, conexiuni, experiențe

Cuăajutorulăjocului,ăînv areaădevineăunăprocesăactiv,ăînăcareăcopilulăinvesteȋteăefortă
propriuăȋiătehniciăpeăcareăleăconsider ăproductive.ă
Peălâng ăfaptulăc ăpoateăfiăutilizatăînăoriceămomentăalălec iei,ăjoculădidactică poate fi
utilizatăînăoricareădintreădomeniileădeăcon inutăaleăprogrameiăȋcolare.ă
Utiliz măjoculădidacticăînăcadrulălec iilorădeămatematic ăȋiăexplorareaămediului,ădarăȋiă
înămajoritateaăcapitolelor,ăfaptăcareăîiădetermin ăpeăeleviăs ăîn eleag ămultămaiăuȋorăcunoȋtin eleă
dobândite.ă Totă cuă ajutorulă joculuiă seă asigur ă în elegereaă ȋiă introducereaă natural ,ă fireasc ă aă
limbajului abstract.
Dac ăfolosimăjoculădidacticăînăprocesulădeăînv areăs-aăobservatăc :
 activitateaădidactic ăvaăaveaăunărandamentăsporit;ă
 verificareaăcunoȋtin elorăseăvaăfaceăîntr-unămodăpl cutăȋiăactiv;ă
 existândăoăvarietateădeăjocuriăȋiăprinăcreareaădeăsitua iiăproblem ,ăacesteaăvoră
dezvoltaă spiritulă deă observa ie,ă deă judecat ă ȋiă vaă daă eleviloră posibilitateaă deă a-ȋiă dezvoltaă
vocabularul.
Exempleă deă jocuriă matematiceă pentruă con inuturileă careă vizeaz ă ȋirulă numereloră
naturaleăȋiăopera iileăcuăacestea,ăpotăfi:ă

1. Cine este mai rapid?


- jocul poate realiza, consolida deprinderile de calcul rapid prin folosirea
propriet ilorăadun rii:ădeăex.ăfolosindăasociativitateaăadun riiăseăvorăgrupaătermeniiăconvenabilă
pentruăoăefectuareărapid ăaăcalculelor:ă20+7+30+3ăţă50+10ăţă60

2. G seşteăintrusul
- seă dauă ȋiruriă deă numereă aȋezateă dupaă oă anumit ă regul ,ă întreă careă esteă ascunsă ună
num răcareănuă respect ă regula,ăiară acestaătrebuieăidentificat.ă Cuă ajutorulă acestuiăjocăseăobserv ă
capacitateaădeăanaliz ăȋiădeăaăobservaăaăelevilor.ă

3. Bilu eleămatematice
- seă împartă eleviloră ȋiraguriă cuă bilu eă cuă numere,ă iară eiă voră trebuiă s ă leă colorezeă
conformăcerin elorăprimite.ă

- coloreaz ăcuăverdeăbilu eleăcuănumereăcareăauăcifraăunit iloră5;ă

418
Curriculumul – Perspective, conexiuni, experiențe

- coloreaz ăcuăroȋuăbilu eleăcareăauănumereăcuprinseăîntreă24ăȋiă32,ăiarăcerin eleăpotă


continua.

Semnul ascuns

- seădauăȋiruriădeă3ăsauă4ănumere,ăiarăsarcinaădidactic ăvaăfiăs ăaȋeze semnele la locul


potrivităpentruăaăob ineărezultatulădat.ăex.ăăă3ăăăăă5ăăăăă4ăăăăăă= 12

20 13 8 = 41

inândăcontădeăfaptulăc ămatematicaăesteăabordat ăînăcomplementaritateăcuăelementeă


aleă ȋtiin elor,ă ca ȋiă noutateă apară jocurileă deă rolă înă cadrulă oreloră deă matematic ă ȋiă explorareaă
mediului.

Aceast ăcombina ieădeă,,joc”ăȋiă,,rol”ăaduceămultipleăbeneficii,ăprecumăingeniozitateaă


deă careă d ă dovad ă cadrulă didactică înă realizareaă unuiă astfelă deă jocă ȋiă atractivitatea pe care o va
ar taăelevul,ămobilizeaz ăachizi iileăcognitiveăȋiăleăcontextualizeaz ăîntr-un climat accesibil, feed-
back-ul primit de la elevi este unul pozitiv.

Exempleădeăcerin eăpentruăjocuriădeărolălaăM.E.M.:

 Eȋtiăoăpic tur ădeăap .ăCumăarăfiăc l toria ta în interiorul unei planete? Cu cine te-
aiăîntâlniăȋiăceăaiădiscuta?
 Aiăînăpuȋculi ă100ălei.ăVreiăs ăcumperiăcadouriăpentruămama,ăbunicaăȋiăsoraăta.ă
Cum procedezi?
Dac ăvomă ineăcontădeăfaptulăc ăjoculăaduceădiversitateăȋiăbucurieăînărândulăcopiilor,
trebuieăs -lăintroducemăînătoateădisciplineleăȋcolareăpentruăa-iăajutaăpeăeleviăs ăînve eămaiăuȋorăȋiă
mai eficient.

Bibliografie:

Didactica Matematicii si Explorarii Mediului- clasa I (2015)

419
Curriculumul – Perspective, conexiuni, experiențe

F)NAL)TĂ )LE EDUCA )E)

SIMION CRISTINA ELENA

ŞCOALA G)MNAZ)ALĂ NR. , PO)ANA LACULU),

JUDE UL ARGEŞ

Conceptul de finŢlitŢte exprimă generic Ţşteptările, criteriile vŢlorice şi orientările în


rŢport cu cŢre sunt proiectŢte şi desfăşurŢte Ţctivită ile umŢne. În perspectivŢ unui ŢsemeneŢ
în eles, nu numŢi educŢ iŢ Ţre un chŢrŢcter finŢlist, ci, prŢctic, orice ŢctivitŢte umŢnă întreprinsă
deliţerŢt, cŢre tinde să Ţjungă lŢ rezultŢte ŢnticipŢte. În Ţcest sens, educŢ iŢ Ţre un chŢrŢcter
tehnologic termenul provine din limţŢ greŢcă, unde telos înseŢmnă scop, iŢr logos înseŢmnă
ştiintŢ, teorie, studiu , ceeŢ ce presupune că Ţctivită ile educŢtive sunt orientŢte către ŢtingereŢ
unor scopuri dezirabile din punct de vedere socio-uman.
OrientŢreŢ către scopuri stŢţilite ante factum a avut de-Ţ lungul timpului un în eles
complex. Conceptul folosit cel mŢi ŢdeseŢ pentru Ţ redŢ ŢceŢstă Ţc iune Ţ fost cel de
intenţionalităţi educaţionale. Îcercând o defini ie, DŢniel (Ţmeline consideră că inten ionŢlită ile
pedŢgogice semnifică enunţuri mai mult sau mai puţin explicite de efecte de o mai mare sau mică
certitudine, aşteptate să se obţină pe termen lung sau scurt şi care îi interesează pe formatori, pe
acele persoane care au anumite interese în formare, pe conceptorii şi coordonatorii de programe de
formare şi, nu în ultimul rand, societatea.
Pe de Ţttă pŢrte, viŢ Ţ înseşi ne pune frecvent în situŢ iŢ de Ţ învă Ţ unele lucruri fără cŢ
Ţceste forme de învă Ţre să se suţordoneze unor inten ii de instruire.
Limbajul pedagogic contemporan a consacrat conceptual de finalitate cu în elesul de
rezultate aşteptate la capătul intervenţiei cu scop educativ. CŢrŢcterul finŢlist Ţl educŢ iei priveşte,
mŢi Ţles, Ţc iunile educŢtive întreprinse într-un cŢdru formŢl, Ţdică în contextul în cŢre
interven iŢ educŢtivă cŢpătă un cŢrŢcter metodic, sistemŢtic, rŢ ionŢl.
EducŢ iŢ reprezintă un sistem de Ţc iuni exercitŢte în mod conştient, orgŢnizŢt şi
sistemŢtic ŢsuprŢ unor persoŢne sŢu grupuri de persoŢne, în vedereŢ trŢnsformării personŢlită ii
lor, potrivit unor finŢlită i lŢ cŢre ŢcesteŢ Ţu ŢderŢt. ReuşitŢ unei Ţctivită i educŢtive depinde, în
mŢre măsură, de ŢrmonizŢreŢ cerin elor sociŢle cu cele Ţle fiecărei persoŢne ŢntrenŢte într-un
proces de formŢre sŢu perfec ionŢre.

420
Curriculumul – Perspective, conexiuni, experiențe

Ion Nicola (Nicola, 1994, pp. 100- consideră finŢlită ile o cŢtegorie integratoare,
generŢlă, cŢre se exprimă în prŢcticŢ educŢ ionŢlă suţ formŢ ideŢlului educŢ ionŢl, Ţ scopurilor şi
oţiectivelor educŢ ionŢle.
FinŢlită ile cele mŢi generŢle Ţle educŢ iei sunt cunoscute suţ denumireŢ de ideal educativ
şi exprimă orientările strategice ale unui sistem educativ într-o Ţnumită etŢpă istorică Ţ dezvoltării
economico-sociŢle, ştiin ifice şi culturŢle Ţ unei ări, modelul de personŢlitŢte cŢre polŢrizeŢză
ŢspirŢ iile unei societă i lŢ un moment dŢt.
Idealul educativ reflectă, în esn Ţ sŢ, finŢlitŢteŢ educŢ iei prin cŢre se reŢlizeŢză echiliţrul
necesŢr dintre ceeŢ ce pretinde societŢteŢ de lŢ componen ii săi şi ceeŢ ce poŢte reŢlizŢ educŢ iŢ.
)deŢlul educŢtiv este, deci, un proiect dinŢmic, deschis, cŢre sintetizeŢză un ŢnsŢmţlu de însuşiri
şi determinări proprii omului societă ii căreiŢ îi ŢpŢr ine.
Deşi Ţu un grŢd de generŢlitŢte mŢi redus, în compŢrŢ ie cu ideŢlul educŢtiv, nici scopurile
nu sunt suficient de precise pentru Ţ permite o riguroŢsă plŢnificŢre, orgŢnizŢre, desfăşurŢre şi
evŢluŢre Ţ procesului de învă ământ într-o Ţnumită institu ie şcolŢră. Acestei cerin e de
concrete e şi ŢcurŢte e îi corespund oţiectivele procesului de învă ământ.
Obiectivele didactice sunt enun uri cu cŢrŢcter finŢlist, ŢnticipŢtiv, cŢre descriu o inten ie
pedŢgogică, un rezultŢt ŢşteptŢt în finŢlul procesului de instruire, concretizŢt într-o schimbare a
personŢlită ii elevilor, studen ilor, cursŢn ilor in generŢl.
Privite în unitŢteŢ lor, se poŢte spune că ideŢlul vizeŢză finŢlitŢteŢ Ţctivită ii educŢtive în
ŢnsŢmţlu, lŢ nivelul întregii societă i, în timp ce scopurile, oţiectivele orienteŢză desfăşurŢreŢ
unor Ţctivită i educŢtive determinŢnte şi concrete.
)deŢlul determină scopurile i oţiectivele, iŢr ŢcesteŢ concretizeŢză prescrip iile generŢle
ale ideŢlului, pe diverse plŢnuri şi lŢ diferite niveluri şi etŢpe Ţle Ţctivi ă ii educŢtive.
Scopurile permit o conturŢre mŢi clŢră Ţ ideŢlului educŢtiv, în timp ce oţiectivele
reprezintă o concretizŢre Ţ scopului, descriind precis cum treţuie să se comporte copilul, tânărul
sŢu Ţdultul după pŢrcurgereŢ unui progrŢm de formŢre sŢu perfec ionŢre.
Sunt Ţutori cŢre fŢc distinc ie între finŢlită i, scopuri şi oţiective. Este cŢzul Ţutorilor
lucrării „DefinireŢ oţiectivelor educŢ iei , ViviŢne şi Gilţert de LŢndsheere, cŢre consideră că
există tri mŢri niveluri de definire Ţ oţiectivelor educŢşiei:
). Primul şi cel mŢi generŢl, este ŢcelŢ Ţl finalităţilor sau scopurilor educaţiei. Exemplu:
formarea omului, respectându-i natura sau dezvolarea personalităţii.

421
Curriculumul – Perspective, conexiuni, experiențe

II. Obiectivele definite după marile categorii comportamentale tŢxonomiile .Ele permit „să
se Ţrunce o punte între finŢlită ile sŢu scopurile educŢ iei şi Ţc iuneŢ cotidiŢnă , indicând tipul de
comportŢment cognitive, Ţfectiv sŢu psihomotor vizŢt prin educŢ ie.
III.Obiectivele operaţionale. AcesteŢ informeŢză educŢtorul ŢsuprŢ comportŢmentelor
oţservŢţile ce treţuie reŢlizŢte prin Ţctivită i concrete de instruire şi educŢre.
LŢ rândul sŢu, KrŢthwol distinge trei niveluri de generŢlitŢte Ţ oţiectivelor, în func ie de
întreţuin ŢreŢ pe cŢre vrem să le-o dăm: scopurile cele mai generale spre cŢre tind mŢi mul i Ţni
de instruire sŢu pe cŢre Ţr puteŢ să le urmăreŢscă orice şcoŢlă de un Ţnumit grŢd; obiective
comportamentale cŢre permit să descompunem scopurile generŢle în scopuri specifice; obiective
operaţionale cŢre Ţsigură ŢnŢlizŢ ceŢ mŢi detŢliŢtă, lŢ nivel de lec ie.
Problematica intenţionalităţilor procesului de învă ământ Ţ generŢt numeroŢse discu ii, în
special cu privire la conceptele prin care se denumesc aceste inten ionŢlită i. În cŢdrul unor
conferin e UNESCO dedicŢte Ţcestei proţlemŢtici , , s-a stabilit, prin consens, ca
termenii finalitate, scop, obiectiv, cŢre, in limţŢjul curent, sunt ŢdeseŢ receptŢ i cŢ sinonimi să
desemneze, în limbajul pedagogic, trei grade, niveluri de generalitate. Astfel, scopurile sunt
ŢspirŢ ii, finŢlită i pe termen mediu şi cu grŢd de generŢlitŢte mediu, iŢr obiectivele ar fi sarcini
pŢrticulŢre, mŢi ŢnŢlitice, mŢi concrete Ţle procesului educŢ ionŢl şi cŢre pot fi Ţtinse în intervale
de timp relative mici (Ionescu, Radu, p. 86).

Bibliografie

. Cerghit, )oŢn, VlăsceŢnu, LŢzăr coord. , Curs de pedagogie, , TipogrŢfiŢ Universită ii


Bucureşti..

2. JingŢ, )oŢn, Negre , )on, Învătarea eficientă, 1944, Editis, Bucureşti.


3. Potolea, Dan, Scopuri şi obiective ale procesului didactic, în Sinteze pe teme de didactică
modernă, , TriţunŢ Şcolii , Bucureşti.

422
Curriculumul – Perspective, conexiuni, experiențe

Întreăcurriculumăşiăsufletădeăcopil

Profesorăînv mântăprimarăCojocaruăIrinaăNadina
ȊcoalaăGimnazial ă„ăMihaiăViteazul”ăTârgoviȋte,ăJude ulăDâmbovi a

Eăuȋorăaăscrieăversuri
Cândănimicănuăaiăaăspune” (Mihai Eminescu)

Parafrazând aceste versuri, deă ună adev ră etern,ă potă spuneă c ă eă uȋoră aă scrieă legiă ȋiă
programeă,ădac ănuăeȋtiăpusăînăsitua iaădeăaăleăaplica. Noile programe de la clasele primare permit
cadrelor didacticeă oă maiă mareă flexibilitateaă înă modalitateaă deă abordareă aă con inuturilor,ă înă
formareaăunorăcompeten e. Jocul,ăînv areaăprinăjocădevinăliter ădeălegeăînăactivitateaădeălaăclas .
Un curriculum permisiv, adaptat nivelului de dezvoltare psiho-intelectual ,ă niveluluiă deă
vârst ăalăfiec ruiăcopil,ăaduceăunăplusădeăeficien ăînăaplicareaălui. Oameniiăsuntădiferi i,ăevolu iaă
elevului în cadrul procesului instructiv-educativăesteădiferit ,ăînăconsecin ăȋiămodulădeăaplicareă
aăcon inutuluiăcurricularătrebuieăs ăfieădiferit .
Ună copilă „ă bunaă laă matematic ”ă poateă fiă „ă maiă pu ină bună laă comunicare”. Ce facem în
acestăcaz,ănoi,ăcadreleădidactice?ăPoateăoăsolu ieăarăfiăs ătransform mămatematicaăînăcomunicareă
ȋiă comunicareaăînă matematic ăpentruăacelă elevă ȋiă peăamândou ăîntr-ună prietenădeăjoac ăpentruă
copil. Cum? Iat ăunăexemplu:ă
În scrierea unui cuvânt num r măliterele,ăvocalele,ăconsoanele.ăTransform măcititulăîntr-
oăproblem ămatematic - „ăCeăgrupădeălitereăapareădeămaiămulteă/ăămaiăpu ineăoriăînătext?ăDeăcâteă
ori a intervenit în dialog un anumit personaj? Cuă câteă personajeă interac ioneaz ă personajul
principal?ă„
Sau:
Laă matematic ,ă figurileă geometrice,ă cifreleă ă potă fiă personajeă despreă careă spunemă oă
povesteă cuă numere,ă cuă expresiiă matematice.ă Abordareaă integrat ă aă curriculum-ului la ciclul
primar permite apropiereaăno iunilorăȋtiin ificeădeăvia aăreal ăaăelevului.ăTransform rileăapeiăînă

423
Curriculumul – Perspective, conexiuni, experiențe

natur ă suntă prilejă pentruă dezvoltareaă competen elor deă comunicare,ă prină creareaă unoră poveȋti,ă
dezvoltândă imagina ia,ă dară ȋiă pentruă dezvoltareaă memorieiă ȋiă aă gândiriiă logice prin
problematizare. Deăasemenea,ăseăutilizeaz ăȋiăseăamplific ăabilit ileădeălucruăînăgrupă/ăînăechip ă
prinărealizareaăunorăproiecteălaăarteăvizualeăȋiăabilit iăpractice.
Prină adaptareaă curricular ă laă particularit ileă psiho-intelectuale individuale asigur ă
realizareaă unoră competen eă înă ritmulă specifică deă dezvoltareaă ală fiec ruiă elev.ă Esteă dreptă c ,ă înă
acestăcaz,ăefortulădepusădeăcadrulădidacticăesteămultămaiămare,ăiarănum rulădeăeleviălaăclas ăară
trebuiăs ăfieămaiămic.
Muzicaă ȋiă miȋcareaă suntă mijloace deă facilitareă aă accesuluiă elevuluiă laă cunoȋtin eleă dină
comunicare,ămatematic ăȋiăexplorareaămediului. Iat ăȋiăunăaltăexempluădeăactivitate:
Cântând (muzic ), elevii v ruiescăarboriiă(ămiȋcare)ăȋiăînva ăastfelăs ăprotejezeămediul,ă
studiindăalc tuireaăcopacului,ăp dureaăcaămediuădeăvia ă(ăexplorareaămediului),ăîȋiăimagineaz ă
ceăvaăspuneărândunicaălaăîntoarcereaălaăcuibă(ăcomunicare),ăcompar ănum rulădeăconuriăcuăcelăală
floriloră(ămatematic ),ă construiescăad posturiă pentruăp s riă(ăabilit iăpractice),ă pe care apoi le
deseneaz ă(ăarteăvizuale).

Tehnologiaăesteăextremădeăprezent ăînăvia aăelevilor,ădeălaăceaămaiămic ăvârst .ăDeăaceea,ă


eiă trebuieă înv a iă s ă oă utilizezeă înă beneficiulă lor.ă Copiiiă nuă maiă memoreaz ă decâtă cunoȋtin eă
esen iale.ă Eiă trebuieă s ȋtieă s ă înve eă singuri,ă s ă descopere,ă s ă fac ă anumiteă conexiuni,ă s ă ȋtieă
undeăȋiăcumăs ăcauteăȋiăs ăfoloseasc ăinforma ia,ăs ăoăselectezeăcorect.
Internetul,ă manualeleă digitale,ă aplica iileă informaticeă uȋureaz ă înă mareă m sur ă efortulă
depus în realizarea uneiăsarciniădidactice,ădarăeleănuătrebuieăs ăînlocuiasc ăînătotalitateăgândireaă
uman .ăOriginalitateaătrebuieăs ăprimezeăȋiăs ăfieăapreciat ălaăadev rataăsaăvaloare,ăiarătehnicaăs ă
fie doar un instrument de punere în valoare, nu un scop în sine. Copiii au oă imagina ieă

424
Curriculumul – Perspective, conexiuni, experiențe

debordant ,ăcareătrebuieădezvoltat ăprinăactivit ileădeălaăclas .ăOriceăideeăesteăbun ,ăatâtaăvremeă


câtă eaă esteă original .ă Metodeleă didacticeă deă tipă brainstorming,ă explozieă stelar ,ă auă rolulă deă aă
formaăcompeten eăstabile,ăpentruăc ăeleăvinădinspreăcopilăȋiămergăspreăcopil.ă
Elevulăîȋiăînsuȋeȋteămaiătemeinicăceeaăceăîn elege,ăceeaăceăareăleg tur ăcuălumeaălui,ăcuă
vârsta lui. Cândăbazaăinforma ional ăesteăsolid ,ăevolu iaăesteăconstant ăȋiăeficient . Profesorul
construieȋteă al turiă deă elev,ă împreun ă cuă acesta,ă treptat.ă Curriculum-ulă orienteaz ă activitateaă
didactic ,ăf r ăaăoăîncorseta.ă

Activit ileă extraȋcolare,ă celeă careă auă ună caracteră informală sauă nonformal,ă trebuieă s ă
aduc ăplusăvaloareaăactuluiăeduca ional.ăÎntâlnirileăcuăreprezentan iăaiăaltorădomeniiădeăactivitate,ă
medici,ă poli iȋti,ă brutariă etc,ă deschidă apetitulă pentruă cunoaȋtereă ală copiilor.ă Flashă mob-urile pe
diverseătemeăantreneaz ăȋiăatragănumeroȋiăelevi,ăcuăpreocup riădiferite.
Continuitateaăînăabordareaăcurricular ăcontribuieăesen ialălaăaplicareaăsaăeficient .ă

Bibliografie:
1. Programaăȋcolar ăă, Clasaăpreg titoare,ăclasaăIăȋiăclasaăaăII-a , Aprobat ăprinăordinăalăministruluiă
Nr. 3418/19.03.2013

425
Curriculumul – Perspective, conexiuni, experiențe

Cuprins

CUVANT ÎNAINTE ............................................................................................................................... 2

Capitolul I
SAFTA MARIANA ALINA- Curriculum,ăăidealăeduca ională iăăliteraturaăromân , ........................ 4
M D LINAăELENAăS VULESCU - Dezvoltarea competen eiădeălectur ăînăfunc ieădeăintereseleăelevilor 7
ȘONTAC NICOLETA-ELENA- Curriculum și Ţţordări educŢționŢle în predarea limbii
engleze................................................................................................................................................. 12
DORINA MARIN- Stimulareaăcomunic riiă iăinterrelation riiăcopiilorăprinăimplicareaăacestoraăînă
proiecteăeduca ionale ............................................................................................................................ 15
STOICA MAGDALENA MARIANA- Planulădeăinterven ieăpersonalizată– Matematic ă– cls I...............19
ELENA MIHAELA STRÂMBEANU- Direc iiămoderneăînăabordareaăcurricular ăaădisciplinelorădeăstudiu
.............................................................................................................................................................. 24
SUCIU IOANA- Curriclumul,ăintereseleăelevilorăȋiăcerin eleăsociet ii .................................................. 28
)R)NA VÎNTUR)Ș- ABORDĂR) )NTERD)SC)PLNARE ÎN CADRUL ORELOR DE GEOGRAFIE
.............................................................................................................................................................. 32
VOD)ȚĂ ANCA- Educa iaăpentruăcet enieăactiv ă– prezentă iăperspective ........................................... 38
BADEA BRIGITTE - Necesitatea corel riiăcon inuturilorăprogramelor .................................................. 43
deămatematic ădinăînv mântulălicealătehnicăcu orientareaăprofesional ăaăelevilor 43
BUCĂLO)U CONSTAN A - Curriculum centrat pe elev - puncte tari si puncte slabe .......... 48
BUC LOIUăIONELAă- Curriculum ascuns-studiu de caz ........................................................... 50
BUCURIC ăMARIAăCORINA- Rolulăactivitã ilorăextraȋcolareăînăformareaăpersonalitã iiăelevului ....... 53
CRAICIUăMARIANAăTAN I - Facilizarea tranzi ieiădeălaăşcoal ălaăvia aăactiv ăprinăînfiin areaă
firmelorădeăexerci iu ............................................................................................................................ 63
CRISTEA VALENTIN GABRIEL- CRISTEA EDITH-NICOLETA, Selectarea i utilizarea
produselorăcurriculareă(manualeă colare,ăauxiliareădidactice) .......................................................... 66
DRAGOMIR MARIOARA -Clasaăăpreg titoreă– un pas important ................................................ 70
GRIGORE GABRIELA- ValoriămoraleăînăoperaăluiăIonăCreang .................................................... 75
PROF.GRIGORE GABRIELA .......................................................................................................... 75
GHENADE DANIELA - CrosscurricularitateăȋiăClil .............................................................................. 80
MARIA-LAVINIA MOLVOVAN -Des vâr ireaăidealuluiăeduca ionalăînăcadrulăorelorădeăliteraturaă
român .................................................................................................................................................. 82

426
Curriculumul – Perspective, conexiuni, experiențe

MIHAILOVICI BIANCA VALERIA, STEREA ELENA CARMEN - Educa iaăprinăcon tientizareă–


exemple de bune practici ....................................................................................................................... 85
MOCIAN CRISTINA IOANA -Rolulădisciplinelorăop ionaleăînăformareaăabilit ilorădeăvia ălaăeleviiăcuă
deficien ădeăauz.................................................................................................................................... 90
MUNTEANUă TEFANIAăCARMENă- Relevan aăcurriculum-uluiăpentruăindividă iăsocietate ............... 95
NICOLAE ANDRA- ILEANA, BANU DANIELA- Educa iaăintercultural ă- un demers necesar pentru
combaterea discrimin riiăasupraăcopiluluiădeăvârst ă colar .................................................................... 98
NI IGU ăANA-MARIA - Competen eăînămatematicaădeăliceu.......................................................... 103
P TR COIUăANA-MARIA , BÎZOCU CODRU AăNICOLETAă-Armonicele fizicii si armonia
muzicii .................................................................................................................................................109
PLOSCU ANUăGABRIELA- Considera iiăprivindăintegrareaăsocio-profesional ăaătinerilor ................. 114
POPA ALINA MIRELA -Dezvoltareaăabilit ilorăantreprenorialeăprinăfirmaădeăexerci iu...................... 119
POPA CARMEN-CRISTINA - Relevan aăcurriculumuluiăintegrat ........................................................ 123
CIURESCU MARIANA CRISTINA- Repereăstrategiceăpentruăeduca iaănonformal ă iăinformal ......... 126
RALUCA URZICEANU -Rolulăop ionaluluiăăînăcadrulăcurriculum-uluiăȋcolar ..................................... 130

Capitolul II
PASCU MARIA - Centrarea pe elev - ax ămetodologic ăaăsistemuluiăcurricular ............................. 136
BOBEȊăLUMINI Aă- Valorificareaărezultatelorădeălaăevalu rileăinterna ionaleăTIMSS ........................ 141
ERCULESCU DENISA- Rolulăactivit ilorăextracurriculareăînădezvoltareaăcopilului ...........................146
STOENESCU ELENA - ProgrŢm de interven ie personŢlizŢt pip ..................................................148
ROTARU IULIANA-STEFANIA- Proiect de activitate ..................................................................... 157
TR ISTARUăMARIA- Optimizarea practicii pedagogice din perspectiva profesorului mentor ............. 162
SIMION CRISTINA - Metodele interŢctive în grădiniță, prŢctici de succes Ţle Ţctului
educŢ ionŢl ....................................................................................................................................... 167
SIMA MIRELA- Strategiiăutilizateăinăactivitateaădidactic ăcareăcontribuieălaătransformareaăclaseiă
tradi ionaleăintr-oăcomunitateădeăînv are:ăăabordareaăintegrat ăaăcurriculumuluiă- predareaătematic ,, ....171
GABRIELAăST NESCU,ăFLORINăST NESCUă- Jocul logico-matematicăînăstimulareaăintegrit iiă
psihice .................................................................................................................................................. 176
SIMTION COSMIN, SIMTION CLAUDIA- Locul istoriei locale în cadrul curriculum-ului
nŢționŢl ............................................................................................................................................. 178
VICTOR TOFAN- Jocurile didactice logico - matematice ...........................................................180
UNGUREANU GABRIELA - POVESTEAănum ruluiăăoăsut .............................................................. 185
V T UăROXANAăMARIA- Programeleăȋcolare-liceale repere obligatorii pentru un demers flexibil ..190

427
Curriculumul – Perspective, conexiuni, experiențe

VLAD MARILENA -FlexiţilitŢteŢ curriculŢr, concepereŢ și predŢreŢ curriculumului


diferențiŢt, , plŢn de intervenție personŢlizŢt ......................................................................... 199
ZIMBILSCHI DORINA -Transpunereaădidactic ăaăcon inuturilorăîn .................................................... 206
perspectivaăinterdisciplinarit iiăconceptualeăȋiăcurriculumăȋcolar......................................................... 206
BOTEZATU MARIA , BOTEZATU DAN- Mijloaceleădeăăînv mântă iărolulălorăînăpredareaăgeografiei
............................................................................................................................................................. 216
CÎMPEANUăSTELU Aă-Încurajareaăparcursurilorăindividualeădeăînv areăprinăăactivit iădeăremediereă iă
dezvoltare/extindere ............................................................................................................................. 221
DOBRE ILEANA -ConsolidŢreŢ noii Ţţordări de predŢre Ţ fizicii .................................................. 224
Metode eficiente de învățŢre Ţ fizicii ............................................................................................... 224
GRIGORE GABRIELA BEATRICE- Flexibilitateaăcurricular ă iăplanurileădeăinterven ieăpersonalizate
............................................................................................................................................................ 230
IMPING UăMARIAă-Proiectarea curriculum-ului centrat pe competen e ............................................ 235
MANEA MARIOARA-DezvoltŢreŢ competen elor cheie în şcolile din RomâniŢ:......................... 239
provocări şi oportunită i pentru ŢctuŢlele politici educŢ ionŢle..................................................... 239
MIRESCU FLORENTINA -Flexibilitateaăcurricular :ăconcepereaă iăpredareaăcurriculumuluiădiferen iat
............................................................................................................................................................ 245
MUSCARIU SIMONA , POPAăGRA IELAăMIOARA- STANDARDELEăDEăPERFORMAN ă Iă
CALITATEAăPROCESULUIăDEăINV MÂNT ............................................................................. 248
NICOLETA NEGOIANU- FirmaădeăExerci iuă– Compania vie .......................................................... 253
DANIELA NISTOR- O Ţutonomie Ţ învă ării .............................................................................. 256
COCIUG CERASELA-ProgrŢm pentru comţŢtereŢ rezistenței lŢ schimţŢre.................................. 261
BOLOGA CRISTIANA- Planădeăinterven ieăpersonalizat ................................................................... 266
PAVELESCUăMARILENA,ăNEAGUăLUMINI AăDOINI A- Conectareaăcurriculumuluiăăălaăăcerin eleă
form riiăabilit ilorădeăvia ăprinăproiectul interdisciplinar ................................................................... 270
Capitolul III
IORGA ANA – MARIA _ Remodelarea strategiilor de predare – înv areăaăcurriculumuluiă inândăcontădeă
nevoile de dezvoltare a educabilului .................................................................................................... 275
DINU AURELIA - Cunoaȋtereaăemo iilor proprii-factorăimportantăînăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăob inereaă
succesuluiăȋcolar.................................................................................................................................. 279
IANCU FLORINA IULIA - Încurajareaăparcursurilorăindividualeădeăînv areăprinăactivit iădeăremediere
i dezvoltare/extindere ......................................................................................................................... 282
ZEBRENIUC CRISTINA -)novŢ iile tehnologice-o oportunitŢte pentru un nou tip de educŢ ie .. 284
LILIANA-DANIELAăCHIVULESCU,ăăÎnv areaăexperien ial ă– solu ieălaăcerereaădeăremodelareăaă
strategiilor de predare –înv areăaăcurriculumului................................................................................. 287

428
Curriculumul – Perspective, conexiuni, experiențe

ARMIE PETRINA, - Adolescen ii şi lecturŢ .................................................................................. 292


Capitolul IV
COTUTIU TEODOR -Competen ele- elementăhot râtorăînămodernizareaă coliiăromâne ti ................... 297
CIURESCU MARIANA CRISTINA - Repereăstrategiceăpentruăeduca iaănonformal ă iăinformal ....... 300
RÎMNICEANU SIMONA -DezvoltŢreŢ culturii personŢle prin opționŢle sŢu progrŢmŢ școlŢră?. 304
DRAGOMIRESCU LIA LUMINI A- Ponderea - comparativ a ariilor curriculare în planurile cadru în
func ieădeănivele,ăcicluri,ăfiliere,ăprofileăînărela iaăcuăfinalitateaăprincipal ăaăînv mântuluiăromânescă–
formareaăcompeten elor ....................................................................................................................... 307
Dorin Alexandru Burlan- PERSONAL)TĂȚ) ALE LUMII ANTICE ................................................... 311
MIOARA TOFAN- Curriculum opționŢl locŢl integrŢt .............................................................. 316
TRÎNCĂ AN)ȘOARA ANTIGONA - NŢturŢ cŢ sursă de inspirŢ ie în artele plastice ..................... 319
RALUCA URZICEANU - Rolulăop ionaluluiăăînăcadrulăcurriculum-uluiăȋcolar ................................... 324
ENACHEăC T LINAă-StructuraăCDLăînăînv mântulătehnicăprofesionalăspecial .............................. 329
ILINCAăGEORGIANAă,ăPIN OIUă TEFANIA- coala altfel - oăprovocareăaăeduca iei .....................335
LIVIA COPACIU , CIPRIAN COPACIU -Op ionalulăintegrată– deălaăteorieălaăpractic ...............337
NEDELCU NINA -CDŞ- op iuneŢ oţligŢtorie Ţ şcolii româneşti .................................................... 342
ONDU NICOLETA , OGLAN RALUCA-ELENA -Predarea disciplinei Educaţieătehnologic axat ăpeă
competen e .......................................................................................................................................... 345
PANĂ ROD)CA DAN)ELA - CDŞ – PŢrte Ţ întregului curriculum nŢ ionŢl ................................... 349
MARIUS GEORGIAN - Formareaăini ialãăȋiăcontinuãăaăprofesorilorăpentruăpredareaănouluiăcurriculum
............................................................................................................................................................ 354
MARIN LOREDANA ADELINA - Principii psihologice ale învă ării centrŢte pe elev ........... 359
IONESCU ALINA ELENA -Programa-op ionŢl CDS de limţŢ şi literŢturŢ română .................... 365
D)ȚĂ DOR)NA -Curriculum în dezvoltareălocal ............................................................................ 371
oăpunteăîntreă coal ă iăagen iiăeconomici ............................................................................................ 371
CUZMINNICOLETA- OTILIA -ProiectŢreŢ unei secvențe de învățŢre lŢ disciplina geografie...... 375
MIHAELA BERARU -Programaăȋcolar ădeăCD - Oraȋul,ădincoloădeăpor ileăȋcolii ............................ 379
CĂPR) Ă PARASC()VA - Curriculum lŢ deciziŢ şcolii CDS ....................................................... 385
CIUREA VIORICA -CunoŢştereŢ proţlemei holocŢustului prin intermediul curriculum-ului la
deciziŢ şcolii lŢ nivel gimnŢziŢl ........................................................................................................ 389
V)RG)N)CA BARABAȘ -Activităti în mecŢnică ................................................................................ 396
ANDREI DOINA -TehnologiŢ confec iilor din tricoturi.................................................................. 405
TUDOR GABRIELA - ÎnvățŢreŢ cu Ţjutorul proiectelor ................................................................... 411

429
Curriculumul – Perspective, conexiuni, experiențe

ZAMFIRA DIANA ELENA , PÎRVAN IRINA - Jocul didŢctic în învă ŢreŢ mŢtemŢticii şi explorării
mediului.............................................................................................................................................. 417

SIMION CRISTINA ELENA, FinŢlită ile educŢ iei……………………………………….…420

Cojocaru Nadina , Întreăcurriculumăȋiăsufletădeăcopil…………………….……...…424

430
Coordonatorul volumului:
prof. Pavelescu Marilena

Lucrarile Simpozionului național Curriculumul – Perspective, conexiuni,


experiențe

Târgoviște , 2017

ISBN 978-973-0-24866-1

S-ar putea să vă placă și