Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Târgoviște, 2017
ISBN 978-973-0-24866-1
Coordonatorul volumului:
prof. Pavelescu Marilena
Cuvânt –înainte
de
Târgoviște , 2017
ISBN 978-973-0-24866-1
Curriculumul – Perspective, conexiuni, experiențe
CUVANT ÎNAINTE
2
Curriculumul – Perspective, conexiuni, experiențe
Capitolul I
RELEVAN A CURR)CULUM-ULUI
PENTRU )ND)V)D Ş) PENTRU
SOCIETATE
I3
Curriculumul – Perspective, conexiuni, experiențe
4
Curriculumul – Perspective, conexiuni, experiențe
5
Curriculumul – Perspective, conexiuni, experiențe
Cititorulă gânditoră (theă readeră asă thinker);ă Seă poateă utilizeă metoda:ă Stop,ă Reflecteaz ,ă
Scrie,ă Raporteaz .ă A eza iă înă cerc,ă eleviiă ascult ă p rerileă colegilor,ă apoiă seă realizeaz ă oă
schem ăaăsentimentelorăcareăauăfostăprezentate,ăpeătabl ,ăsubăformaăuneiăh r iămentale.ăÎnă
acest fel, într-unămodă captivant,ă atractiv,ă eleviiă p trund mesajulăpoezieiă iă potă schimbaă
opinii.ă Elevulă în elegeă astfelă c ă poeziaă red ă ună adev rată universă ală sentimentelor,ă iară elă
percepeăemo iileătransmiseădeătext,ădac ăseăprezint ătotulăîntr-oămanier ămodern .
Cititorulăinterpretă(ătheăreaderăasăinterpreter);ăAstfel,ăoăalt ăabordareăaăopereiăliriceăîlă
va face pe elev
s ăp trund ămaiăadâncăînăsemnifica iileătextului.ăLaăgimnaziu,ămanualeleădeălimbaăromân ăaducă
înă prină plană operaă valoroas ă aă mariloră no triă scriitoriă contemporani.ă Metodeleă deă abordareă aă
textuluiă lirică potă fiă diversificate.ă Dac ă înă claseleă maiă miciă seă puneă accentul pe imaginea
transpus ,ăelevulăfiindăstimulatăs ăreprezinteăsimbolicămesajulăpoetic,ăînăclaseleămaiămariăseăpuneă
accentualăpeătr ire.ăOămetod ăcareăîlăapropieăpeăelevădeătextăesteăaceeaăînăcare,ăcuăochiiăînchi i,ă
ascult ămelodiaă iăapoiăscrieăceăsentimente l-au marcat.
Cititorulăpragmatică(ătheăpragmaticăreader).ăÎnăcadrulălec ieiăBoierulă iăP cal , le-am
prezentată eleviloră scopulă lec iei,ă argumentareaă opinieiă într-oă form ă creativ ă iă utilizândă ună
anumit limbaj. Am lansat tema dezbaterii: este vinovatăP cal ăsauăboierul?ăEleviiăs-auăîmp r ită
peăgrupeă iăfiecareăelevădinăgrup ă i-aăalesăunărol:ăP cal ,ăboierul,ăavocatulăluiăP cal ,ăavocatulă
boierului,ă martorii,ă jura ii.ă Le-am dat timp de gândire, au lucrat în grup, apoi, au început
procesul.
Appleyard - dup ă Florentinaă Sâmih ian- subliniaz ă faptulă c ă dezvoltareaă unuiă cititoră
implic :ăbackgroundulăculturală iăsocialăalăcititorului,ătipulădeă coal ăurmat,ătexteleăpeăcareăle-a
citit,ă motiva iileă fa ă deă lectur ,ă capacit ileă cognitiveă etc.ă Modelulă luiă Appleyard este o
construc ieăideal ă aădezvolt riiăcompeten elorădeă lectur ă aleăunuiă cititor.ăAstfel,ă putemăobservaă
comportamentulă deăcititorăală elevilorăno triă iă direc iaăînă careăarătrebuiă s ăevoluezeăcompeten aă
lorădeălectur .ăProfesorulătrebuieăs ăconstruiasc ăpasăcuăpasăcompeten eleădeălectur ă iăs -lăpoat ă
duce pe elev de la un anumit nivel la cel superior.
Unăcadruădidacticătrebuieăs ăpriveasc ăpredareaă– înv areaă- evaluareaăcaăunăansambluă iă
trebuieăs ăcauteătotătimpulămetodeămoderneă iăadaptateăspecificului clasei.
Bibliografie
6
Curriculumul – Perspective, conexiuni, experiențe
Înă urmaă aplic riiă Chestionaruluiă pentruă identificareaă niveluluiă competențeiă deă lectur ,
conform Cadruluiădeăreferinț ăLiFT-2,ăpeăunăe antionădeă26ădeăeleviăădin clasa a V-aădeălaă coalaă
Gimnazial ăC p unaăamăăajunsălaăurm toareleăconcluzii:
- Dintreăceleăpatruăroluriăaleăcititoriloră(ănaiv,ăerou/eroin ,ăinterpretă iăpragmatic,90șădintreăeleviă
seă afl ă laă pragulă deă trecereă ă întreă cititorulă erou/eroin ,ă celă careă percepe literatura ca pe o lume
alternativ ă maiă bineă structurat ă decâtă ă lumeaă real ,ă astfelă încâtă poateă evadaă cuă pl cereă înă
universulă ă fic ională ȋiă seă poateă implicaă emo ională înă lectur ă iă cititorulă interpret,ă celă careă
abordeaz ăanaliticăunătext,ăfoloseȋteăconcepteădeăteorieăaăliteraturiiă iărealizeaz ăcontextualiz ri.
- Conform Cadruluiădeăreferinț ăLiFT-2 , elevii mei seăîncadreaz ălaăcititorul- nivel 1 , astfel încât:
Laănivelulăexperien elorădeălectur ,ăauăcitităcelăpu inălecturileă colareăobligatorii
Îi intereseaz ăunăuniversădeăreferin ăfamiliar,ădarăaccept ăȋiălumileăfantastice
Laă nivelă deă cunoȋtin eă generale,ă seă observ ă c ă auă cunoȋtin eă specificeă vârsteiă ȋiă lumiiă înă careă
tr iesc.
Laănivelădeăcunoȋtin eăliterareăauăcunoȋtin eăelementareăprivindăgenurileăliterare.
7
Curriculumul – Perspective, conexiuni, experiențe
Dup ă identificareaă tipuluiă deă cititor,ă totă peă bazaă r spunsuriloră dină chestionar,ă amă
descoperităcaracteristicileăc r ilorădeăcareăeleviiămeiăsuntăinteresa i,ăceăanumeăarădoriăs ăciteasc ,ă
astfel:
- C r iăcuăac iune dinamic ,ăintrig ăcaptivant ,ăsuspans,ăsfârȋituriăînchise,ădeăobiceiăhappy-end-uri,
cronologie linear ,ădarăuneoriăaparăschimb riăcareăcreeaz ăsuspansul,ăfirănarativăclarăconturată
(potă existaă maiă multeă fireă narative,ă dac ă suntă clară delimitateă iă contribuieă laă tensiuneaă epic ),ă
perspectiv , deăpreferin ,ăconstant :ănara iuneălaăpersoanaăIăsauăaăIII-a.
- Laă nivelă deă semnifica ie,ă prefer ă experien eă specificeă tineriloră sauă dină via aă apropiat ă lor,ă lumiă
fantastice,ătemeăsimple,ăinteresanteăpentruăadolescen i,ăcuăsemnifica ieăunivoc .
- La nivel de stil,ăprefer :ăvocabular simpluă iăfamiliar,ălimbajăcurent,ăcontemporan,ăsintax simpl ă
iă clar ,ă stilă iă limbajă concretă iă directă (preponderen aă dialogului,ă umoră direct),limbajă
semnificativ(ăimaginiătransparenteă iăconven ionale).
- La nivelul personajelor,ădorescăpu ineăpersonaje,ăapropiateădeăvârstaăȋiăpreocup rileălor,ărela iileă
dintreăpersonajeăs ăfieădescriseăclar.
Înă func ieă deă acesteă caracteristici,ă le-amă propusă urm toareaă list ă deă texteă pentruă lecturaă
suplimentar ă:
Autor Titlu
Eminescu, Mihai F t-Frumosădinălacrim
Ispirescu, Petre Greuceanu
Slavici, Ioan Zâna Zorilor
Creang ,ăIon Amintiriădinăcopil rie
Ispirescu, Petre Legende sau basmele românilor
Caragiale, Ion Luca Vizit
Caragiale, Ion Luca Lan ulăsl biciunilor
Gârleanu, Emil Cea dintâi durere
Arghezi, Tudor Carteaăcuăjuc rii
Rowling, J.K HarryăPotterăȋiăPiatraăFilozofal
Dup ăaceeaă,ăle-amăpropusăelevilorăs ădesf ur măoăor ădeălectur ăsuplimentar ălaădou ă
s pt mâni,ă înă cadrulă c reiaă amă urm rită atingereaă competen eloră propuseă înă urm torulă Plan de
acțiune,ăelaboratădup ăstructuraăCadruluiădeăreferinț ăLiFT-2 :
8
Curriculumul – Perspective, conexiuni, experiențe
Focus Motivareăȋiăfacilitare
S ă formulezeă ună Încurajeaz ă eleviiă s ă Vorbeȋteă despreă experien eleă propriiă deă
r spunsă emo ională vorbeasc ă despreă experien eleă lectur ,ă despreă impresiile,ă st rileă ȋiă
fa ădeătext loră deă lectur ă referindu-se la sentimenteleăgenerateădeăcitireaăuneiăc r i.
percep iileălorăemo ionaleă(aăfiă
trist, speriat, entuziasmat,
miȋcat,ă furiosă etc.)ă ȋiă s ă
împ rt ȋeasc ă impresiileă loră
deălectur ăcuăal ii.
S ă cunoasc ă Propuneă texteă careă apar ină Citeȋteă oă varietateă deă texteă ȋiă încearc ă
diferitele tipuri de unoră autori,ă genuriă ȋiă temeă diferiteă genuri,ă autoriăȋiă teme.ăExploreaz ă
c r iă dină careă s ă diferite (având în vedere aceste texte diferite, examinând extrase,
poat ă alegeă ceă s ă intereseleă ȋiă dorin eleă reclame, recenzii sauăcoperteleăc r ilor.
citeasc . elevilor).
S ă aleag ă oă carte,ă Încurajeaz ă eleviiă s ă seă Combin ă maiă multeă metodeă (intui ie,ă
potrivit intereselor opreasc ădină cititădac ăoăcarteă încercareă ȋiă eroare)ă pentruă aă descoperiă
personale. nu-iăintereseaz ăȋiănu-iăfaceăs ă textele care i se par atractive.
se implice afectiv sau
intelectual,ă pentruă c ă seă
bazeaz ă peă motto-ul:ă exist ă oă
carte bun ăpentruăfiecare.
9
Curriculumul – Perspective, conexiuni, experiențe
Tranzi ia 1.2 Deă laă lipsaă deă controlă aă aten ieiă laă centrareaă peă temeă familiare,ă deă interesă
pentru ei
Focus Explorareaăobiceiurilorăȋiăintereselorădeălectur
10
Curriculumul – Perspective, conexiuni, experiențe
S ă asociezeă textulă Leă ofer ă eleviloră exempleă Faceă leg turiă întreă ceeaă ceă aă citită ȋiă
cuă experien eleă privitor la cum pot face propriileă experien eă (deă exemplu,ă privitoră
proprii pentru a leg turiă întreă ceeaă ceă citescă ȋiă laăsitua iiăsauălaăpersoaneădinărealitate).
ajunge la o mai ceeaă ceă ȋtiuă dină experien eleă
bun ă în elegereă aă personale. Propune sarcini de
acestuia. lucruăcareăcreeaz ăocaziaădeăaă
comparaă lumeaă fic ional ă cuă
lumeaăreal .
S -ȋiă formezeă o Le propune elevilor sarcini Vorbeȋteă despreă textă ȋiă formuleaz ă ună
opinie despre o simple de investigare a lumii r spuns personal/ o opinie privitor la
povestireă ȋiă despreă fic ionaleăȋiăîiăajut ăs ăextrag ă evenimentele relatate în povestire, la
personajele ei. informa iaă relevant ă dintr-un comportamentul personajelor.
textă privitoră laă ac iuneă ȋiă
personaje.
S -ȋiă împ rt ȋeasc ă Selecteaz ă c r iă careă ofer ă Îȋiă împ rt ȋeȋteă experien eleă deă lectur ă ȋiă
experien eleă deă ȋanseă cititoriloră nemotiva iă s ă leă recomand ă c r iă colegiloră deă clas .ă
lectur . câȋtigeăoăexperien ădeălectur ă Alc tuiescă împreun ă oă bibliotec ă aă claseiă
pozitiv .ă Valorific ,ă deă sauădecidăceăc r iăs ăfieăcomandateăpentruă
asemenea,ă experien eleă bibliotecaăȋcolii.
pozitive ale unor elevi.
S -ȋiă împ rt ȋeasc ă Propuneă activit iă simpleă deă Seă joac ă peă bazaă unoră diferiteă formeă deă
experien eleă deă performare,ă pentruă aă creȋteă lectur ă careă presupună performareaă (deă
lectur . entuziasmul elevilor. exemplu,ă cititulă cuă voceă tareă ȋiă opritulă laă
un punct crucial al ac iunii,ă lecturaă peă
roluri, folosirea unor ritmuri diferite de
lectur ăetc.).
11
Curriculumul – Perspective, conexiuni, experiențe
umaneă ȋiă aă indivizilor.ă Scopulă principală ală activit iloră deă lectur ă aă fostă dezvoltareaă gustuluiă
pentruă citit,ă c ruiaă iă seă adaug ă ȋiă stimulareaă interesuluiă pentruă cunoaȋtereaă realit ii,ă sporireaă
volumuluiăinformativ,ăîmbog ireaăvie iiăsufleteȋti,ăcultivareaătr s turilorămoraleăpozitive.ă
Bibliografie:
Florentinaă Sâmih ian,ă Oă didactic ă aă limbiiă iă literaturiiă române.ă Provoc riă actualeă pentruă
profesoră iăelev,ă2014, Editura Grup Editorial ART, Bucure ti.
MaterialeăprezentateălaăCerculăpedagogicăalăprofesorilorădeălimbaă iăliteraturaăromân ădinăjude ulă
Dâmbovi aădinădataădeă17.11.2015
http://ro.literaryframework.eu/
PAMFIL, Alina, Limbaă şiă literaturaă român ă înă gimnaziu.ă Structuriă didacticeă deschise, 2008,
edi iaăaăV-a, Colec iaăMetodicaăactiv ,ăPiteȋti:ăEd.ăParalela 45.
12
Curriculumul – Perspective, conexiuni, experiențe
este ŢșteptŢt cŢ, independent, profesorul să fŢcă Ţlegeri în vedereŢ reușitei lecției. VârstŢ, nivelul
elevilor, resursele, contextul sociŢl micro și mŢcro-educŢționŢl, filozofiŢ personŢlă – toate acestea
luŢte împreună sŢu chiŢr sepŢrŢt conduc lŢ situŢții diferite de predŢre și implicit lŢ rezultŢte
diferite.
De lŢ triŢdŢ trŢdiționŢlă vocŢţulŢr-grŢmŢtică-traducere s-Ţ trecut lŢ metodologiŢ numită
directă cu Ţccent pe predŢre fără folosireŢ limţii mŢterne unde prioritŢre sunt cŢpŢcitŢteŢ de Ţ
vorbi, apoi de a scrie și formŢreŢ oţișnuințelor prin încorporŢreŢ în limţŢj Ţ unor structuri fixe
necesŢre în situŢții uzuŢle de comunicŢre, mŢi Ţpoi lŢ descoperirile din domeniul psihologic cŢre
și-Ţu integrŢt rezultŢntele în metode și strŢtegii de predŢre, pănă lŢ ŢţordŢreŢ comunicŢtivă
folosită pe scŢră lŢrgă Ţstăzi în predŢreŢ limţii engleze.
AceŢstŢ din urmă vizeŢză comunicarea ca scop central prin exersarea celor patru competente:
citire, scriere, vorţire, Ţudiere. Sunt promovŢte Ţctivitățile cu conexiune în viŢțŢ reŢlă, cu un scop
clŢr definit, ŢntrenŢnte Ţtât pentru elevi, dŢr și pentru profesor.
Elevii negociŢză, compŢră, schimţă idei cŢ să Ţfle ce își doresc, dezţŢt, folosesc informŢțiile pe
care le au pentru a crea sau elabora un produs nou. Ei au un rol mai activ decât până Ţcum, ei
învŢță și fŢc progrese în măsurŢ în cŢre pŢrticipă se luptă să comunice, folosind un limţŢj
Ţutentic. Ei sunt liţeri să fŢcă Ţlegeri, să-și exprime propriile opinii, chiŢr dŢcă sunt în dezŢcord
cu restul clŢsei și chiŢr cu profesorul și să preiŢ conducereŢ Ţctivității.
Un plus de unitŢte lŢ nivel europeŢn și de inovŢțe lŢ clŢsă, l-a adus aparitia Cadrului
european comun de referință pentru limbile străine prin corespondențŢ dintre competențele și
nivelurile prevăzute de ŢcestŢ și oţiectivele urmărite cu clŢsŢ de elevi.
ProţlemŢticŢ evŢluării, Ţ unei evŢluări comune europene cŢre să se ţŢzeze pe trŢnspŢren ă şi
coeren ă şi cŢre să ŢtrŢgă după sine recunoŢştereŢ comună Ţ celor şŢse nivele de competen ă
ŢcceptŢte, este de ŢctuŢlitŢte şi de o importŢn ă covârşitoŢre în reŢlizŢreŢ oţiectivelor politicii
lingvistice europene.
Există o strânsă conexiune între Ţţordările utilizŢte în predŢreŢ limţii engleze cŢ limţă
străină și schimţările sociŢle contemporŢne. V. Cook Ţ oţservŢt fŢptul că diferitele schimţări
pedagogice nu s-Ţu produs din întâmplŢre, dŢr cŢ și răspuns lŢ schimţările geopolitice, vŢlorile și
atitudinile sociale ale timpurilor.
Aţordările educŢționŢle, respectiv de trŢnspunere în prŢctică Ţ curriculumului, corespund
schimţărilor sociŢle, reformelor educŢționŢle, filozofiilor de predŢre proprii cŢdrelor didŢctice,
mediului culturŢl și ŢcŢdemic.
13
Curriculumul – Perspective, conexiuni, experiențe
Lingviștii JŢcoţs și FŢrrell susțin că Ţceste schimţări nu se produc într-un ritm uniform, linear, ci
sunt schimţări revoluționŢre cŢre ŢlterneŢză de multe ori ritmul, direcțiŢ și filozofii pe de-a
intregul.
Consider că în ceeŢ ce privește predŢreŢ și învățŢreŢ limţii engleze, ŢmprentŢ, stilul
personŢl Ţl profesorului Ţre o importŢnță extrem de mŢre. AcesteŢ fiind cele cŢre într-o mare
măsură determină modul în cŢre elevul își interiorizeŢză cunoștințele, își formeŢză cŢpŢcități, își
dezvoltă Ţtitudini. ViziuneŢ modernă Ţ secolului XX) permite profesorului să-și cerceteze stilul
de predŢre, să comunice și să discute idei, să cŢute în permŢnență cele mŢi ŢdecvŢte tehnici și
strategii. Cei mŢi ţuni profesori își Ţsumă riscuri cŢlculŢte pe cŢre le studiŢză în urmŢ feedţŢck-
ului primit, dând nŢștere Ţltor procese tot timpul menite să Ţducă îmţunătățiri.
AșŢdŢr, reformele și inovŢțiile curriculŢre contriţuie lŢ progresul școlii și oţținereŢ de rezultŢte
Ţtunci când sunt ţŢzŢte pe cercetări solide și prŢctici îndelung studiŢte.
Un pericol în Ţcest sens îl constituie lipsŢ de interes Ţ profesorului în ce privește studiul și
cercetarea. Cauzele sunt diverse pornind de la lipsa timpului, a resurselor, a suportului din partea
institutiei în cŢre își desfășoŢră ŢctivitŢteŢ, până lŢ ŢtitudineŢ negŢtivă fŢță de cercetŢre Ţ unorŢ
dintre cŢdrele didŢctice sŢu concepțiile greșite, preŢ modeste, conform cărorŢ ceeŢ ce descoperă
în rutinŢ zilnică poŢte fi, de fŢpt, un element inovŢtiv ce merită împărtășit cu colegii și mŢi Ţpoi
promovat.
Curriculum ŢctuŢl nu evidențiŢză o metodă sŢu o ŢţordŢre universŢlă în toŢte situŢțile de
predare-învățŢre menită să Ţsigure elevului un succes deplin Ţtât în școŢlă cât și în ŢfŢrŢ ei.
)nterŢcțiuneŢ dintre modurile de ŢplicŢre Ţle curriculumului și răspunsurile complexe din pŢrteŢ
clŢsei de elevi și mŢi Ţpoi din pŢrteŢ societății reprezintă motivul dinŢmicii continue și Ţ
permŢnentei nevoi de reformă curriculŢră.
Bibliografie:
- Cook Vivian James, Second language learning and language teaching. Ediția a )V-a, 2008,
Editura Hodder Education, Londra
- Farell Thomas, Jacobs George, Essentials for successful English language teaching, 2010,
Continuum International Publishing Group, Londra
14
Curriculumul – Perspective, conexiuni, experiențe
Gradul deă colaborareă dintreă ȋcolileă europeneă cunoaȋteă oă premier ă absolut ă înă ceeaă ceă
priveȋteă modificareaă produs ă înă metodeleă ȋiă tehnicileă deă înv areă aă limbiloră str ine.ă Vecheaă
dilem ăaămetodologieiădeăpredareăaălimbilorăstr ine,ăstudiulăgramaticiiăsauăstudiulălimbii vorbite
sauă scriseă aă fostă abordat ă deă eTwinningă prină oferireaă unoră noiă modalit iă deă comunicareă
autentic .ăStudiulăgramaticiiăfaceăacumăunăpasăînapoiăînăfavoareaăcomunic rii.ăȊcolileăevolueaz ă
constantăȋiăr mânălaăcurentăcuăultimileăprogreseăînămaterieădeăînv are,ăiarăeleviiăsuntădorniciăs ă
înve e,ăcuăcondi iaăs ăfieăstimula iăȋiăîndruma iăcuăgrij .
UnăaspectăimportantăalăproiectelorăeTwinningăesteăschimbulădeăvaloriăculturaleăȋiătradi ii.ăCuăcâtă
schimbul cultural este mai intens, cu atât îl vom cunoaȋteămaiăbineăpeă„cel lalt”ăȋiăcuăatâtămaiă
europeniă vomă deveni.ă Înă cadrulă acestoră proiecteă nuă po iă desf ȋuraă niciă oă activitateă f r ă s ă teă
loveȋtiădeăaspectulălingvistic,ăindiferentădac ăeăvorbaădeălimbaămatern ăaăȋcolilorăimplicateăsauă
deăoălimb ăter ,ăfolosit ăcaămijlocădeăcomunicare.
Limbileăstr ineăsuntăprecursorulăculturii:ăînămomentulăînăcareăseăîntâlnesc,ătineriiăeuropeniăvorăs ă
comunice,ăs ăafleădetaliiădespreăvia aădinăȋcolileăȋiă rileăfiec ruiaăȋiăs ăînve eăcuvinteăînălimbaă
partenerilor. Punctul forteă ală ac iuniiă eTwinning,ă esteă faptulă c ă stimuleaz ă comunicarea,ă
indiferent de subiectul abordat.
Dublulăprocesădeărela ionareăcuăajutorulălimbajului,ăcareăareălocăînătimpulăunuiăproiect,ăpermiteă
elevilorăs -ȋiădefineasc ăpropriulălorăȋiăs ădemarezeăunăprocesădeăconcepereădeăcunoȋtin eăȋiădeă
formareădeăcompeten e,ăîiăvaădeterminaăs ăconȋtientizezeă„capitalulălorăcultural”,ăprecumăȋiăpeă
celă ală partenerilor.ă Înă acestă sens,ă seă observ ă c ă tehnologiileă moderne,ă cuă aă loră capacitateă deă
compunereă aă unuiă con inută multimedia,ă favorizeaz ă creativitateaă ȋiă interactivitateaă cuă diferiteă
tipuri de limbaj, într-unămodă cuătotulă nou:ă utilizareaă creativ ăaăblogurilor,ăaăpaginiloă wikiă ȋiă aă
instrumentelor de publicare online (Crawley - Gerhard - Gilleran - Joyce 2008 : p. 5-12).
15
Curriculumul – Perspective, conexiuni, experiențe
Voiăprezentaăpeăscurtădou ădintreăproiecteleăetwinningălaăcareăauăparticipatăeleviiămeiădinăclasaăIă
înăacestăanăȋcolar:
Proiectul Ochi - urm toareaăgenera ie:
Pornindă deă laă oă edi ieă precedent ă deă succes,ă laureat ă cuă
premiul I în anul 2007-2008 la premiile etwinning din Belgia,
proiectulăactualăofer ăoămodalitateăsimpl ădeăinterac iuneăîntreă
copii.ăLaăvârsteleămiciăseăacord ăoăaten ieădeosebit ădiagrameiă
corpuluiăumanăȋiădeăaceeaăproiectulăpoart ăaceast ădenumire.ă
Elă urm reȋteă oă corelareă aă activit ilor deă jocă ȋiă înv areă cuă
elemente de TIC.
Laă proiectă particip ă eleviă deă vârst ă ȋcolar ă mic ă ȋiă preȋcolariă din:ă Belgia,ă Bulgaria,ă Cehia,ă
Estonia,ă Fran a,ă Grecia,ă Letonia,ă Lituania,ă Malta,ă Polonia,ă Portugalia,ă România,ă Slovacia,ă
Slovenia,ăSpania,ăTurciaăȋiăMarea Britanie.
Ariiăcurriculareăimplicate:ăArte,ăTehnologii,ăOmăȋiăsocietate,ăTIC,ăLimb ăȋiăcomunicare.
Activit ileă proiectuluiă sunt:ă
• Ochii vii - prezentareă aă eleviloră participan iă
careă poart ă diverseă tipuriă deă ochelari;ă
• Nuăpotăs ăv dănimică!ă- desf ȋurareaădeăjocuriă
ȋiă activit iă cuă ochiiă acoperi i;ă
• Ochelariiă t iă peă calculatoră - eleviiă îȋiă voră
desena ochelari;
• Ochiiă amuzan iă - activitateă deă jocă ȋiă
creativitate;
• Privindă spreă vacan ă - construirea unor
instrumente variate pentru a privi în
perspectiv ăspreăvacan .ă
Comunicareaă întreă ȋcoliă seă realizeaz ă prină emailă ȋiă
prin intermediul website-ului proiectului:
http://eyes2.gbsdewaterleest.be/en_opdracht5.htm.
Proiectul Jocuriăf r ăfrontiere:
16
Curriculumul – Perspective, conexiuni, experiențe
17
Curriculumul – Perspective, conexiuni, experiențe
18
Curriculumul – Perspective, conexiuni, experiențe
19
Curriculumul – Perspective, conexiuni, experiențe
- consilier- R. E.
Proţlemele cu cŢre se confruntă copilul rezultŢtele evŢluării complexe): Certificat nr
234/ 30.06.2016
Diagnostic:
- Ritm lent de învățŢre
- Nivel de deficiență: ușor
Priorită i pentru perioŢdŢ: 1octombrie- 22 decembrie
diminuŢreŢ dificultă ilor de învă Ţre, lŢ mŢtemŢtică;
citirea, scrierea, ordonarea, compararea nr naturale în concentrul 0-10;
PROGRAMUL DE )NTERVEN )E PERSONAL)ZAT
Obiective Con inuturi Metode şi Perioada Criterii Metode şi
mijloace de minimale de instrument
de interven i apreciere a e de
realizare e progreselor evaluare
1.1. Scrierea, -reprezentarea prin - 1 oct – 22 -numără
citireŢ şi oţiecte ţe işoŢre, ţile explicŢ iŢ; dec corect cu -evaluare
formarea etc) a numerelor din conversŢ iŢ obiecte; orŢlă;
numerelor intervalul 0 -30; ;
până lŢ , -citirea numerelor demonstra -evaluare
cu sprijin de la 0 la 30; - -citește corect individuŢlă,
-scrierea numerelor de ția numerele
lŢ lŢ , pe re eŢuŢ
caietului de -exerci iul;
mŢtemŢtică; -munca
-numărŢreŢ independe
oţiectelor/fiin elor din n-tă
mediul apropiat; -jocul - numără
- numărŢre din în , matematic corect înainte, -evaluare
din 2 în 2, din 3 în 3 etc., înapoi; scrisă;
în ordine crescătoŢre şi
descrescătoŢre, cu
precizarea limitelor
20
Curriculumul – Perspective, conexiuni, experiențe
intervalului (de la
...până lŢ
1.2. . compararea unor conversŢ iŢ -compŢră
Compararea grupuri de obiecte prin , grupuri de evaluare
numerelor punerea elementelor -explicŢțiŢ; obiecte; orŢlă;
în unele sub altele, -exercițiul;
concentrul încercuireŢ păr ilor -
0-30 comune, punerea în demonstra -folosește
coresponden ă; -ția; corect -evaluare
- scrierea rezultatelor semnele<, >, orŢlă
oţ inute prin - jocul =; -
comparare, utilizând matematic autoevaluare
semnele <, >, =;
- compŢrŢreŢ Ţ două - exercițiul; -compŢră
numere naturale mai -munca corect
mici decât 30, atunci independe numerele
când ŢcesteŢ Ţu ŢcelŢşi n-tă;
număr de zeci/de -conversa- - evaluare
unită i, cu Ţjutorul ția; orŢlă și
mul imilor de oţiecte -jocul -identifică scrisă;
sŢu Ţl numărăto-rii de matematic; numerele -
pozi ionŢre; pare și impare autoevaluare
- identificarea -exercițiul;
numerelor pŢre şi -munca - evaluare
impare dintr-un şir ex.: independe orŢlă și
numerotŢreŢ clădirilor n-tă; scrisă;
pe o strŢdă -
autoevaluare
1.3.Ordonare -ordonarea -ordoneŢză - evaluare
a numerelor crescătoŢre/descrescăto -exercițiul; corect orŢlă și
în are a unor numere -munca crescător și scrisă;
concentrul 0 naturale prin independe descrescător -
21
Curriculumul – Perspective, conexiuni, experiențe
22
Curriculumul – Perspective, conexiuni, experiențe
Evaluarea periodică:
Obiective realizate :
- implicŢreŢ în Ţctivită ile de mŢtemŢtică:
- citirea , scrierea, ordonarea, compararea nr naturale cu sprijin
Dificultă i întâmpinŢte :
- numărŢreŢ din în , din în
- poziționŢreŢ nr pe Ţxă
Metode cu impact ridicat :
pozitiv :
lauda;
acordarea de ajutor;
încurajarea autoaprecierii ;
negativ :
efortul intelectuŢl sus inut;
evŢluŢreŢ scrisă;
RevizuireŢ progrŢmului de interven ie educŢ ionŢl- terŢpeutică în func ie de
rezultŢtele evŢluărilor periodice
Obiectivele nerealizate vor fi reluate în PIP-ul următor.
RecomŢndări pŢrticulŢre:
ŢcordŢreŢ sprijinului cognitiv şi Ţfectiv în momentele dificile Ţle elevei;
vŢlorizŢreŢ elevei prin Ţctivită i extrŢşcolŢre;
Rolul şi modul de implicŢre Ţ păr ilor în progrŢm:
ElevŢ locuiește cu fŢmiliŢ cŢre se implică în ŢctivitŢteŢ ei școlŢre.
23
Curriculumul – Perspective, conexiuni, experiențe
Bibliografie :
DoinŢ PŢnŢite, , )nstrumente de lucru și strŢtegii didŢctice în educŢțiŢ integrŢtă, Ed.
DiŢgonŢl, cŢp.: )nstrumente de lucru pentru profesorul de sprijin și învățătorul integrator
Motto:
„Schimbarea este legea vieţii.
Acei care privesc numai în trecut sau în prezent, în mod sigur vor pierde viitorul”.
John Kennedy
Înă abordareaă curricular ă aă educa ieiă seă identific ă nevoiaă cunoaȋterii,ă respect riiă ȋiă
valoriz riiădiversit ii.ăEsteăvorbaădeăoădiversitateăcareăpresupuneăunicitateaăfiec reiăfiin eăumaneă
ȋiă multiculturalitatea.ă Copiiiă nuă suntă normaliă sauă anormali,ă ciă unici,ă cuă particularit iă diferite,ă
determinate de caracteristicile lor subiective – individualeăȋiădeăapartenen aălorălaăunăspa iuăȋiăoă
identitate socio-cultural .ă Fiecareă esteă purt torulă unoră particularit iă ceă nuă potă fiă defecteă sauă
anormalit i,ă ciă suntă caracteristici,ă r spunsuriă personaleă laă solicit rileă mediului.ă Unicitateaă vineă
dinăecua iaăsubiectiv ăaăfiec ruia,ădarăȋiădinăstilurileădeăînv are,ăritmurileădezvolt rii,ătr s turileă
personale, capacit ile,ă competen eleă ȋiă comportamenteleă fiec ruia.ă Amprentaă cultural ă esteă
important ăpentruăc ădetermin ăbog iaădiversit iiălaănivelulăgrupuluiăsocial.ă
Pentruăăaăîn elegeărostulăvie iiăoamenilor,ăeleviiătrebuieăajuta iăs ăîn eleag ăăcon inuturileă
ȋiă sensurileă privindă esen ialitateaă fenomenuluiă românesc.ă Cultivareaă sentimenteloră deă dragosteă
fa ădeăneamulăromânescăprinăcunoaȋtereaădeăc treăcopiiăaădatinilorăȋiăobiceiurilorăromâneȋtiăănuă
seă manifest ă doară prină acumul riă deă reprezent riă ȋiă no iuniă despre umanitate, colectiv, patrie,
prieteni.
24
Curriculumul – Perspective, conexiuni, experiențe
Esteă necesară ună motivă intern,ă generatoră ală conduiteiă morale.ă Pentruă aă ob ineă acestă
deziderată esteă necesară caă elevuluiă s ă iă seă creezeă ambian aă necesar ă înă careă s -ȋiă creezeă ună
comportament adecvat din punct de vedereăsocial.ăEsteăimportantăcaăelevul,ăcareăcaăstructur ăesteă
unăafectivăprimar,ăs ătr iasc ăemo ii,ăsatisfac iiăînăleg tur ăcuăformeleădeămunc ăelementare,ăcuă
realizareaăunorăsarciniăindividualeăȋiăînăcolectiv.
Activit ileă extracurriculare,ă corelateă cuă celeă curriculareă deă cultivareă aă gânduluiă ȋiă
spiritului,ă aă dorin eiă deă frumosă ȋiă miȋcareă îmbrac ă formeă multiple:ă serb riă ȋcolare,ă vizite,ă
excursii,ă drume ii,ă parteneriateă educa ionale,ă proiecteă educa ionale,ă activit iă educativeă etc.ă
Acesteă ăactivit iăăsuntăo modalitateădeă aăînscrieă gr dini aăăȋiă ȋcoalaăînă via aăcomunit iiă,ădeăaă
largiă orizontulădeăcunoaȋtereăală copiilor,ădeăaăstimulaăcreativitatea.ăActivit ileăăextraȋcolareăauă
celămaiălargăcaracterăinterdisciplinar,ăofer ăceleămaiăeficienteămodalit iădeăformare a caracterului
copiilor,ădeoareceăsuntăfactoriiăeducativiăceiămaiăaprecia iăȋiămaiăaccesibiliăacestora.ăDisciplinele
op ionaleă suntă celeă peă careă leă alegeă elevulă siă deă aceeaă eleă constituieă oă formaă deă stimulareă aă
curiozit iiăȋiăcomunic rii.
Integrarea activ ăînăsocietateaădinamic ăaănouluiămileniuăsolicit ăoăatitudineăantirutinier ,ă
abilitateaădeăaăgândiădeschis,ăcriticăȋiăconstructiv,ădeăaăformulaăperspective,ădeăaăacceptaăpuncteă
deă vedereă ra ionale,ă deă aă toleraă diversitateaă ȋiă disonan a,ă deă aă evaluaă dezvoltareaă personal ,ă
precumăȋiăunăbagajădeămetacunoȋtin eăînăvedereaăaplic riiăvalen elorăcurriculare.
Înă acestă scop,ă seă tindeă c treă diseminareaă ȋiă promovareaă rezultateloră cadreloră didactice,ă
stimulareaă creativit iiă acestora,cunoaȋtereaă celoră maiă noiă realizari în domeniul tematicii
abordate,ăidentificareaăposibilit ilorădeărealizareăaăunorăcolabor riăȋiăparteneriateăvaloroase,ăprină
promovareaădialoguluiăȋiăcomunic riiăîntreăcadreleădidacticeădinăunit ileădeăînv mântăădină ar ,ă
promovarea exemplelor deă bun ă practic ă legateă deă folosireaă metodeloră moderneă înă activitateaă
didactic ,ă atragereaă deă parteneriă educa ionaliă înă vedereaă asigur riiă unuiă eficientă schimbă deă
experien .
Înăabordareaămodern ăcurricular ,ărolulăȋcoliiăaădevenitămultămaiăcomplex,ăîndep rtându-
seă deă esen aă luiă primar ,ă deă transmitereă deă cunoȋtin e,ă orientându-se activ spre formarea de
atitudiniă ȋiă comportamente,ă spreă dezvoltareaă deă capacit i.ă Astfel,ă seă tindeă permanentă c treă
inova ieă înă educa ie,ă formareaă competen eloră superioareă deă comunicareă ȋiă socializareă
interpersonale,ă dezvoltareaă gândiriiă criticeă ȋiă sistemice,ă gândiriiă cauzale,ă dezvoltareaă
25
Curriculumul – Perspective, conexiuni, experiențe
inteligen eloră multiple,ă promovareaă activit iiă creativeă aă cadreloră didactice,ă aă eleviloră ȋiă aă
partenerilorăeduca ionaliăȋiăsociali,ădiseminareaăbunelorăpractici,ăresponsabilitateăsocial .
Promovareaă perspectiveiă interculturaleă înă educa ieă ȋiă înt rireaă rela iiloră întreă ȋcoal ă ȋiă
societateaă civil ă într-ună contextă multiculturală rezid ă înă aplicareaă curricular ă modern ă prină
dezvoltarea practicilor noi educa ionaleă înă domeniulă inova ieiă ȋiă ă creativit ii,ă configurareaă
parteneriatuluiă ȋcoal ă – comunitateă peă termenă mediuă ȋiă lung,ă stimulareaă ă interesuluiă fa ă deă
propriaăidentitateăindividual ăȋiăcolectiv ,ăprinăcunoaȋtereaămoȋteniriiăculturaleăȋiăconȋtientizarea
influen elor,ăaădetermin rilorăăăsuferiteădeăaceastaăde-a lungul timpului.
Înă cadrulă activit iloră curriculareă seă puneă înă valoareă rolulă activit iloră educativeă careă
promoveaz ă cet eniaă activ ă derulateă laă nivelulă ȋcoliloră dină araă noastr ,ă înă formarea
competen elorăsocialeăaleăelevilorăȋiăstuden ilor,ăseăpromoveaz ăpoten ialulăcreativăȋiăinovatorăală
cadrelorădidacticeăȋiă ală elevilorăînă acestă domeniu,ăseăfacă cunoscuteă exempleleădeăbun ăpractic ă
din domeniu.
Ȋcoalaăpresupuneăadoptareaăuneiăstrategiiădeăcuprindereăînăînv mântăaătuturorăcopiiloră
dinăcadrulăuneiăcomunit i,ăindiferentădeăetniaăsauămediulăsocialădinăcareăprovinăȋiăindiferentădeă
particularit ileăacestoraădeădezvoltareăȋiăînv are.ă
Plecândădeălaăacesteărecomand ri,ăputemădemonstraăc ăȋcoalaăfaciliteaz ăaccesulătuturoră
laă oă educa ieă deă calitateă prină ameliorareaă ȋiă flexibilizareaă curriculum-ului, utilizarea unor
metodologii de predare – înv areă– evaluare centrate pe elev, în elegereaădiferen elorădintreăeleviă
caă resurs ă pentruă procesulă deă înv are,ă nuă caă oă ă ă ă problem ă ceă trebuieă dep ȋit ,ă formareaă
competen eloră socialeă prină activit iă deă voluntariată careă promoveaz ă cet eniaă activ , aplicarea
unorămetodeăȋiăprocedeeăcareăasigur ăcalitateaăînăeduca ie.
Promovareaă creativit iiă înă înv mântul preuniversitar românesc în conformitate cu
standardeleăeduca ionaleăeuropene,ăseărealizeaz ăprinăactivit iăcurriculareăastfelăproiectateăîncâtă
s ă urm reasc ă aspecteleă principale:ă interdisciplinaritatea,ă creareaă deă materială didactic,ă
promovarea valorilor literareă prină metodeă alternative,ă înv mântulă formativ,ă încurajareaă
cercet riiăȋtiin ifice.
Succesulăactivit iiălaăcatedr ăprinăaplicareaănormelorăcurriculareăesteălegatăînămodăcertădeă
amenajareaăspa iuluiăeduca ional, form ,ălumin ,ăculoare, deăob inereaăuneiăatmosfereăpl cuteăȋiă
calde,ă deă aducereaă întreă zidurileă ȋcoliiă aă lumiiă înă careă copilulă tr ieȋte,ă toateă avândă caă rezultată
dezvoltareaă fizic ă ȋiă intelectual ă armonioas ă aă copiiloră noȋtri,ă dezvoltareaă poten ialuluiă deă
26
Curriculumul – Perspective, conexiuni, experiențe
creativitate,ă inovareă ȋiă cercetareă aă cadreloră ă didactice,ă stimulareaă comunic riiă ȋiă colabor rii,ă
promovareaăuneiăatitudiniăpozitiveăfa ădeărespectareaănormelorăamenaj riiăspa iuluiăeduca ional,ă
dezvoltareaăintegral ăȋiăarmonioas ăaăindividualit iiăumane.
Activit ileă curriculareă ofer ă prilejulă unoră dezbateriă ȋiă ală unuiă schimbă deă experien ă
privindă ă instruireaă ă ȋiă eficien aă didactic .ă Dezvoltareaă interesuluiă eleviloră pentruă documentare,ă
cercetare,ă inovare,ă analiz ă comparativ ,ă creativitateă înă elaborareaă ȋiă sus inereaă lucr rilor,ă
referatelor,ăproiectelorăconformăcerin elorămoderne,ăactuale.
Seă tindeă c treă stimulareaă elevilor,ă ȋiă aă cadreloră didacticeă pentruă realizareaă deă lucr riă
teoreticeăȋiăpractice,ăprinăfolosireaăsauăpentru prezentarea noilor tehnologii,ăînăsprijinulăridic riiă
calit iiămijloacelorădeăînv mântăutilizateălaădisciplineleătehnice.ă
Prezentarea,ă diseminareaă ă unoră exempleă deă buneă practici,ă ă resurseă materialeă ȋiă
procedurale,ă elaborateă ȋiă aplicateă interdisciplinar,ă înă sprijinulă form riiă competen eloră conformă
standardelorădeăpreg tireăprofesional ădinădomeniileăȋiăspecializ rileădate,ăreprezint ădeziderateă
permanenteăaleăuneiăabord riăcurriculareădeătipănou,ăeuropean.
BIBLIOGRAFIE
27
Curriculumul – Perspective, conexiuni, experiențe
Curriculumul,ăintereseleăelevilorăȋiăcerin eleăsociet ii
SuciuăIoana,ăŞcoalaăGimnazial ăTraian,ăcom.ăTraian,ăjud.ăBac u
Curriculumul este un concept-cheieă înă teoriaă ȋiă practicaă instruirii.ă Conceptulă deă
curriculumăna ionalăpoateăfiăîn elesălaănivelăextins,ăreprezentândăîntreagaăexperien ădeăînv areă
dobândit ă înă contexteă educa ionaleă formale,ă nonformaleă ȋiă informale.ă Înă sensulă restrâns,ă
tradi ional,ăelăseărefer ăatâtălaădocumenteleăcuăcaracterăreglator,ăcâtăȋiălaăprogramulădeăînv areă
oficial,ă organizată institu ional.ă Conformă luiă G.ă V ideanuă (1986),ă curriculumulă desemneaz ă
„ansamblulă coerentă deă con inuturi,ă metodeă deă înv areă ȋiă metodeă deă evaluareă aă performan eloră
ȋcolare,ăorganizatăînăvedereaăatingeriiăunorăobiectiveădeterminate”.ă
Curriculumulă esteă oă resurs ă important ă aă inov rii,ă acestaă trebuindă s ă seă adapteze la
dinamicaă societ ii,ă laă solicit rileă economice,ă sociale,ă politice,ă culturaleă ȋiă chiară religioaseă aleă
prezentului.Înă timpă ceă curriculumă nucleuă (70ș)ă constituieă sistemulă unică deă referin ă pentruă
diverseleă tipuriă deă exameneă desf ȋurateă laă nivelă na ional,ă celă laă deciziaă ȋcoliiă (30ș)ă poateă fiă
adaptată conformă cerin eloră elevilor,ă aleă p rin ilor,ă aleă comunit iiă ȋiă aă cerin eloră actualeă aleă
societ ii.ă Suntă numeroaseă discu iiă oficialeă ȋiă dezbateriă cuă privireă laă modernizareaă ȋiă adaptareaă
CurriculumuluiăNa ional, modificându-se treptat structura planurilor-cadru,ăastfelăîncâtăacesteaăs ă
r spund ămaiăbineăcerin elorăprezente.ăSeăorganizeaz ădezbateriăpubliceăcuăprivireălaămodific rileă
adoptate.ăÎns ,ăpân ăcândăseăvaăajungeălaăunăpunctăcomunădeăvedere,ălaăoăarmonizare a tuturor
p reriloră exprimate,ă elevii,ă p rin ii,ă prfesorii,ă trecă printr-oă perioad ă deă adaptareă ȋiă deă ajustare.ă
Fiecareă sistemă aflată laă conducere,ă organizeaz ă ȋiă reorganizeaz ă structuraă actuluiă educa ional,ă
structura examenelor (începând cu introducereaă celoră deă laă claseleă primare,ă ȋiă pân ă laă
modificareaăstructuriiăȋiăaădateiăcalendaristice,ăprecumăȋiăaălegisla ieiăexamenuluiădeădefinitivat).ă
Înă acestă context,ă ȋcoalaă joac ă ună rolă important,ă eaă putândă s ă stabileasc ,ă prină CDȊă materiile,ă
structuraă ȋiă ritmulă peă careă trebuieă s ă îlă parcurg ă eleviiă laă ună anumită domeniuă ,ă înă func ieă deă
intereseleălor,ădeăcerein eleăcomunit iiărespective,ădeăritmulălorădeăînv are.ă
Înăprimulărând,ăprincipalaăideeădup ăcareăseăghideaz ăȋcoalaămodern ăesteătranzi iaădeălaăa
şti (ceeaăceăeraăobiectivulăclasicăînăȋcoalaătradi ional )ălaăaăştiăs ăfaci, mai apoi aăştiăs ăfii, iar, în
28
Curriculumul – Perspective, conexiuni, experiențe
celeă dină urm ,ă aă ştiă s ă devii (dezvoltareaă personal ă ȋiă profesional ă peă totă parcursulă vie ii).ă Euă
considerăc ăaceast ăideeăarătrebuiăurm rit ăȋiăînăcazulăstabiliriiămateriilorăcadrulăCDȊ.ăTranzi iaă
deălaăȋcoal ălaăvia aăactiv ăesteăăunăelementăimportantăcareătrebuieăluatăînăconsiderareăatunciăcândă
seăalegeăoămaterieăsauăalta.ăIntereseleăelevilorăarătrebuiăȋiăeleăluatăînăconsidera ie.ăDintr-oăplaj ădeă
op iuni,ăeiăarătrebuiăs ăleăaleag ăpeăceleăc treăcareăseăsimtăatraȋiăȋiăpentruăcareădezvolt ăunăinteresă
aparte.ă Dincoloă deă cerin eleă societ iiă actuale,ă trebuieă pusă accentulă ȋiă peă ceă leă placeă elevilor.ă
Cerin eleăseăvorăschimba,ăimportantăesteăcaăfiecareăelevăs ăîȋiăg seasc ăvoca iaăȋiăs ăfac ăceeaăceă
îiă place.ă Esteă inutilă pentruă ună elevă s ă lucrezeă înă domeniulă informaticii,ă atâtă deă c utată înă zileleă
noastre,ădacaăelănuăseăsimteăatrasăc treăacestălucruăȋiăelăvedeăaceast ămeserieăcaăpeăoăpovar ,ăăcaă
pe ceva ce, zilnic,ăîiăcreeaz ăunăsentimentădeărespingereăȋiădeănefericire.
Înăalădoileaărând,ăpentruăcaăeleviiăs ăpoat ăalegeădomeniulădeăactivitateăspreăcareăseăsimtă
înclina i,ă pentruă caă acestă procesă ală înv rii,ă dară iă ală dobândiriiă deă competen eă (ȋiă nuă deă
cunoȋtin e,ăcumăeraăconsideratăînăȋcoalaătradi ional )ăs ăfieărealizatălaăunăînaltănivel,ăarătrebuiăs ă
existeăoăcolaborareăeficient ăîntreăinstitu iileăcareăfurnizeaz ăprogrameădeăformare:ăîncepândăcuă
gr dini e,ă coli,ălicee,ăfacult i,ă coliăprofesionale,ă coli postliceale,ăîntreăinstitu iileăangajatoareă
(institu iiă aleă statului,ă ară ȋiă societ ileă private),ă dară iă mediileă careă influen eaz ă cre tereaă iă
dezvoltareaă armonioas ă aă copilului:ă familie,ă prieteni,ă sauă contexteleă înă careă eiă îȋiă contureaz ă
dezvoltarea atâtădinăpunctădeăvedereăforma,ăcâtăȋiădinăpunctădeăvedereăinformal.ă
Educa iaăelevilorădinăîntreagaălumeăesteăunăelementăimportantăcareăinfluen eaz ăînămodă
directădezvoltareaăsociet iiă iăimplicităaă riiărespectiveădinăpunctădeăvedereăeconomic,ăpolitică i
cultural.ăOăsocietateăs n toas ă iăarmoniosăconstruit ăesteăceaăcareăvaădaăna tereălaăfamiliiă
construiteăpeătemeliiăs n toase,ălaăcopiiăceăprimesc,ăînc ădeăacas ăoăeduca ieăaleas ă iăastfelăseă
vorăna teăinstitu iiăcoordonateăîntr-un mod corect, fiindu-le deăfolosăatâtăcopiilor,ăcâtă iăp rin ilor,ă
înăvedereaăîndepliniriiăobiectivelorăgeneraleăînăceeaăceăprive teăcomportamentelorăcopiilor,ădară iă
aăcuno tin eloră iăcompeten elorăpeăcareăace tiaă iăleăforemeaz ,ăajungându-se cât mai aproape de
împlinirea idealuluiăeduca ional,ălaăcareăcareălegeaăînv mântuluiăfaceăreferireăînăfelulăurm tor:ăă
„idealulăeduca ionalăalăȋcoliăromâneȋtiăconst ăînădezvoltareaăliber ,ăintegral ăȋiăarmonioas ăaă
individualit iiăumane,ăînăformareaăpersonalit iiăautonomeăȋiăcreative”ă(Legea nr. 84, 1995,
Bucureȋti,ă2000,ăp.ă1).
Acestă ideală reprezint ă finalitateaă educa ional ă deă maxim ă generalitate;ă elă defineȋteă „ună
model”ă sauă tipulă deă personalitateă solicitată deă condi iileă socialeă aleă uneiă etapeă istorice,ă peă careă
29
Curriculumul – Perspective, conexiuni, experiențe
30
Curriculumul – Perspective, conexiuni, experiențe
careă leă desf ȋoar ,ă cuă eleviă încânta iă s ă vin ă laă ȋcoal ă ȋiă s ă iaă parteă laă procesulă instructiv-
educativ,ăconȋtien iăc ămateriileăînv ateă iăvorăajutaăînămodărealăînăvia ,ăatâtădinăpunctădeăvedereă
profesional,ă câtă ȋiă dină punctă deăvedereăpersonală (laănivelulă individului,ă darăȋiă aărela iilorădintreă
indivizi).
Bibliografie:
Cerghit, Ioan, Metodeădeăînv ţ mânt,ă1976,ăEdituraădidactic ăȋiăpedagogic ,ăBucureȋti;
Dumitriu, Constan a,ăPsihologiaăcomunic rii,ă2011,ăAlmaăMater,ăBac u;
Dumitriu,ă Constan a,ă Pedagogieă – Fundamenteleă pedagogiei.ă Teoriaă şiă metodologiaă
curriculumului, 2007, ed. Alma Mater, Bac u;
Nicola, I, Tratatădeăpedagogieăşcolar ,ă1996,ăE.D.P.,ăBucureȋti,ăp.ă157-158;
Pâniȋoar ,ă Ion-Ovidiu, Comunicareaă eficient ă - metodeă deă interacţiuneă educaţional ,
2003,ăed.ăPolirom,ăIaȋi;
Sacar ,ăLiliana,ăDumitriu,ăIuliaăCristina,ăPsihopedagogie – Sinteze pentru examenele de
definitivareăşiăgradulădidacticăII, 2007,ăEdituraăAlmaăMater,ăBac u;
S l v stru,ăDorina,ăPsihologiaăeducaţiei,ă2004,ăEdituraăPolirom,ăIaȋi;
Legeaănr.ă84,ă1995,ăBucureȋti,ă2000,ăp.ă1.
31
Curriculumul – Perspective, conexiuni, experiențe
ABORD RIăINTERDISCIPLNAREăÎNăCADRULăORELOR DE
GEOGRAFIE
32
Curriculumul – Perspective, conexiuni, experiențe
fizice), iar Herodotă aă dezvoltată domeniileă legateă deă istorieă ȋi,ă prină aceasta,ă deă ȋtiin eleă sociale.ă
Termenulădeăgeografie,ăutilizatădeăHerodot,ăsemnificaămaiămultărealizareaăuneiădescrieri,ădarăȋiă
cartografieri (graphein – aădesena)ăaleăregiunilor,ă rilorăȋiăteritoriilor locuite de diferite popoare.
Înă accep iuneaă luiă Herodot,ă geografiaă trebuiaă s ă reprezinteă bazaă sauă fundalulă peă careă seă
desf ȋoar ă diferiteleă fenomeneă istorice.ă Înă Evulă Mediu,ă Bernhardusă Varenius,ă prină lucrareaă saă
„Geographiaă Generalis”,ă 1520),ă sintetizeaz ă celeă dou ă dimensiuniă aleă geografiei,ă într-un
ansambluă deă preocup riă comune,ă reprezentateă deă realitateaă terestr .ă Prină Alexanderă vonă
Humboldtă (Kosmos),ă geografiaă revineă foarteă multă înă sferaă preocup riloră predominantă deă
geografieă fizic .ă Dezvolt rileă ulterioareă auă adâncită foarteă multă sferaă preocup riloră geografiei,ă
prinădisciplineăȋtiin ificeănoi,ădinăzonaăȋtiin elorănaturiiă(geomorfologie,ăhidrologie,ăoceanografieă
etc.)ă ȋiă aă ȋtiin eloră socialeă (geografiaă popula iei,ă geografiaă economic ă etc.).ă Elementele
men ionateămaiăsusăsubliniaz ăaceast ăcaracteristic ădeosebit ăaăgeografiei,ădeăaăfiăprinăeaăîns ȋiă
ună domeniuă predominantă interdisciplinar,ă laă nivelulă unoră grupeă deă disciplineă ȋtiin ifice:ă dină
ȋtiin eleă naturiiă ȋiă dină ȋtiin eleă sociale.ă Asem n toră altoră ȋtiin eă ȋiă disciplineă ȋcolare,ă geografiaă
utilizeaz ă elementeă metodologiceă comuneă maiă multoră domeniiă aleă realit ii,ă situateă deasupraă
acestora.
Subăraportulămetodeiăsaleădeăbaz ă– metodaăcartografic ă– geografiaăesteăeaăîns ȋiăună
vector de transdisciplinaritate,ă deoareceă hartaă seă utilizeaz ă înă prezentă înă toateă domeniileă
semnificativeă aleă realit ii.ă Însuȋiă obiectulă deă studiuă ală geografieiă demonstreaz ă elementeleă deă
interdisciplinaritateă aleă acesteia.ă Înă prezent,ă geografiaă esteă considerat ă oă disciplin ă aă „spa iuluiă
naturalăumanizat”,ăceeaăceăarat ăfoarteăclarăc ăneăafl măînăfa aăuneiăsintezeăaăpreocup rilorădespreă
natur ăȋiădespreăsocietate.ăÎntr-unăsensămodern,ăgeografiaănuăseăocup ănumaiădeăinventariereaăȋiă
explicareaă elementeloră careă exist peă ună anumită teritoriu,ă ciă deă ună lucruă maiă complexă ȋiă maiă
subtilă ȋiă anumeă deă realitateaă obiectiv ă rezultat ă dină interac iuneaă dintreă natur ă ȋiă societate,ă laă
scar ăglobal ,ăregional ăȋiălocal .ăÎnăacestăfel,ăgeografiaăareăpreocup riădinăzonaăȋtiin elorănaturii
(prinăgeografiaăfizic ),ăaăȋtiin elorăsocialeă(prinăgeografiaăuman ),ădarădomeniulăs uăpredilectădeă
studiuăîlăconstituieămediulăgeograficărezultatădinăinterac iuneaăomă– societateălaădiferiteăsc ri,ădeă
laă dimensiunileă planetei,ă pân ă laă suprafe eă foarte mici. Obiectul material al geografiei îl
constituieămediulăgeografică(caămediuăînconjur torăalăomului),ăiarăfenomenologiaăareăunăcaracteră
interac ional,ă întreă elemente,ă fenomeneă ȋiă proceseă aleă naturiiă (careă îȋiă auă origineaă înă legiă aleă
naturii)ăȋiăelemente,ăfenomeneăȋiăproceseăaleăsociet iiă(careăîȋiăauăorigineaăînălegiăaleăsociet ii).
33
Curriculumul – Perspective, conexiuni, experiențe
34
Curriculumul – Perspective, conexiuni, experiențe
35
Curriculumul – Perspective, conexiuni, experiențe
Datorit ă faptuluiă c ă Braziliaă aă fostă subă domina ieă portughez ,ă limbaă oficial ă esteă
portugheza;ăăacestăstatăreprezint ăînăprezentăceaămaiăimportant ăconcentrareădeălimb ăportughez ă
dinălume.ăăCunoȋtin eleădeăgeografieăpotăfiăcorelateădeciăcuălimbaăromân .ăăSeăpotăfaceărefeririălaă
familiaălingvistic ăădinăcareăfaceăparte limbaăportughez .
Laă structuraă confesional ă aă popula ieiă Braziliei,ă seă remarc ă ună procentă majoritară ală
catolicilor,ă deă 88ș.ă ă Seă poateă faceă apelă laă no iunileă deă religieă studiateă deă eleviă înă leg tur ă cuă
aceast ăramur ăaăcreȋtinismuluiăcareăeste catolicismul.
Oădisciplin ămaiănou ăcareăcontribuieălaădiversificareaăstrategiilorădeăpredareă– înv areă
laă lec iileă deă geografieă oă constituieă informatica;ă aceastaă esteă înă strâns ă leg tur ă cuă dotareaă
ȋcoliloră cuă calculatoare. Domeniile de utilizareă aă calculatoruluiă înă oriceă lec ieă deă geografie,ă ceă
vizeaz ăatâtăprofesorulăcâtăȋiăelevii,ăpotăfi:
-cercetareaă documentar :ă calculatorulă permiteă consultareaă onlineă aă bibliografieiă sauă aăă
documentelor în bibliotecile informatizate;
-realizarea de exerci iiădeăinstruireăȋiăaplicareăsubăform ădeăjocuriăpentruăaăînv a,ădeăexemplu,ă
localiz rileăsauăcoordonateleăgeografice
;-prelucr riăstatisticeăȋi/sauăgraficeădeădate;
-prelucr riăcartografice;ăeditareaădeătexteăȋi/sauădocumente;
-simularea;etc.
Rela iileă dintreă geografieă ȋiă chimie,ă laă nivelulă claseiă aă VII-a sunt reduse; simbolurile
chimice ale unor elemente, se întâlnesc pe harta resurselor de subsol, pe care elevii le pot
identificaăcuămaiămult ăuȋurin ,ăacesteaăfiindăasimilateăȋiălaălec iile de chimie.
Laătemaăpentruăacas ,ăseăpoateăpropuneăelevilor,ăînămodăfacultativ,ăs ărealizezeăoăschi ă
deăhart ăfizicoă– geografic ăaăBraziliei,ăocazieăcuăcareăeleviiădesf ȋoar ăoămunc ăindependent ,ă
pentru dezvoltarea aptitudinilor practice,ăexersateăînăoreleădeăeduca ieăplastic .
Concluzii:ă Personal,ă consideră c ă seă potă desprindeă ă consecin eă formativeă aleă acestuiă
modădeăînv areăaăgeografieiăprinăcercetareaăinterdisciplinar .ăăPeălâng ăfaptulăc ăseărealizeaz ăoă
sudur ,ă oă leg tur ă permanent ă aă cunoȋtin eloră dină diferiteă domenii,ă eleviiă suntă mobiliza iă laă ună
studiuă prină cercetareă euristic .ă Nevoiaă deă geografieă esteă vital ă pentruă c ă suportulă teritorială ală
mediuluiă înconjur tor,ă suprafa aă terestr ă - populataă deă comunit iă umane - este studiat de
geografie.ă Deȋiă mediulă înconjur toră înă ansamblulă s uă nuă reprezint ă obiectulă deă studiuă ală uneiă
anumiteă ȋtiin e,ă ală uneiă disciplineă sauă ală unuiă domeniuă ală practiciiă umane,ă geografiaă vedeă
36
Curriculumul – Perspective, conexiuni, experiențe
problematica mediului dintr-oăalt ăperspectiv .ăProblemele actuale ale lumii contemporane sunt,
într-oă m sur ă maiă mareă sauă maiă mic ,ă aleă fiec ruiă locuitoră ală planetei,ă iară problematicaă
"geografic "ă aă lumiiă contemporaneă seă poateă stabiliă pornindă deă laă leg turaă strâns ă întreă
problemeleăsociet iiăînăraportăcu mediulăeiădeăexisten .ăDeȋiălumeaăseăschimb ăȋi,ăodat ăcuăea,ăȋiă
geografiaă caă ună modă deă abordare,ă nevoiaă deă geografieă înă ȋcoal ,ă înă massă mediaă ȋiă înă societateă
r mâne.
BIBLIOGRAFIE
Ciolan Lucian, Înv țareaă integrat ,ă Fundamenteă pentruă ună curriculumă transdisciplinar, 2008,
EdituraăPolirom,ăIa i,ăpag.ă125- 130;
Cuco ăăConstantin, Pedagogie,ă1996,ăEdituraăPolirom,ăIa i,ăpag.ă77-79;
Mândru ăOctavian,ăInstruireaăbazat ăpeăcompetențeălaăgeografieăînăînv ț mântulăpreuniversitar,ă
2012,ă„VasileăGoldi ”ăUniversity Press, Arad , pag. 60-69.
37
Curriculumul – Perspective, conexiuni, experiențe
SC()MBAREA ESTE LEGEA V)E )). ACE) CARE PR)VESC NUMA) ÎN TRECUT SAU ÎN PREZENT, ÎN
MOD SIGUR VOR P)ERDE V))TORUL
JOHN KENNEDY
StŢtele europene Ţu nevoie de cetă eni implicŢ i în viŢ Ţ sociŢlă şi politică nu numŢi
pentru Ţ se ŢsigurŢ de fŢptul că vŢlorile democrŢtice prosperă, ci şi pentru Ţ încurŢjŢ coeziuneŢ
sociŢlă într-o perioŢdă de creştere Ţ diversită ii sociŢle şi culturŢle.
În vedereŢ creşterii ŢngŢjŢmentului şi pŢrticipării, oŢmenii treţuie să posede informŢ iile,
Ţţilită ile şi Ţtitudinile potrivite. Competen ele civice pot oferi indivizilor posiţilitŢteŢ de Ţ
pŢrticipŢ pe deplin lŢ viŢ Ţ civică, dŢr treţuie să se ţŢzeze pe informŢ ii solide despre vŢlorile
sociŢle, conceptele şi structurile politice, precum şi pe un ŢngŢjŢment de pŢrticipŢre democrŢtică
Ţctivă în cŢdrul societă ii. Prin urmŢre, competen ele sociŢle şi civice sunt în prim plŢnul
cooperării europene din domeniul educŢ iei.
Unul din obiectivele principale ale Strategiei UE cu privire la Tineri pentru anii 2010-2018
este încurŢjŢreŢ cetă eniei Ţctive, incluziuneŢ sociŢlă şi solidŢritŢteŢ dintre to i tinerii. StrŢtegiŢ
cuprinde mai multe linii de Ţc iune legŢte de dezvoltŢreŢ cetă eniei Ţtât în Ţctivită i
educŢ ionŢle formŢle, cât şi non-
formŢle, de exemplu „pŢrticipŢreŢ în societŢteŢ civilă şi în democrŢ iŢ reprezentŢtivă şi
„voluntŢriŢtul cŢ vehicul pentru incluziune sociŢlă şi cetă enie .
38
Curriculumul – Perspective, conexiuni, experiențe
EducŢțiŢ pentru Cetățenie Activă ECA apare sub o varietate de denumiri – educŢție
pentru democrŢție, educŢție civică, educŢție cetățeneŢscă, educŢție pentru drepturile omului,
educŢție interculturŢlă, educŢție morŢlă, educŢție gloţŢlă. EducŢțiŢ pentru cetățenie Ţctivă
treţuie să fie o dimensiune Ţtât Ţ educŢției formŢle, cât și informŢle, iŢr toți cetățenii dintr-o
societŢte democrŢtică să Ţiţă dreptul lŢ o Ţstfel de educŢție. )deeŢ de ECA nu este unŢ nouă.
Elemente de educŢție civică sŢu pentru cetățenie există în diferite tări europene de mŢi mulți
Ţni. Potrivit unui studiu compŢrŢtiv referitor lŢ cetă eniŢ Ţctivă, RomâniŢ este situŢtă pe pozi iŢ
din de ări.
NouŢ ŢţordŢre Ţ educŢție pentru cetŢțenie Ţctivă pune Ţccentul pe:
un model de predare care se bazeaza mai mult pe situatiile din prezent decât pe întelegerea
evoluției istorice Ţ sistemelor;
gândireŢ critică și dezvoltŢreŢ competențelor în ŢceeŢși măsură cŢ și pe trŢnsmitereŢ cunoștinț-
elor;
cooperŢre și colŢţorŢre mŢi degrŢţă decât pe pregŢtireŢ individuŢlă, inițiŢtivă și ŢutonomiŢ
profesionŢlŢ în locul dependenței de instrucțiunile venite de lŢ nivel centrŢl.
Un cetățeŢn Ţctiv Ţre urmŢtoŢrele caracteristici:
conștient de drepturile și responsŢţilitățile lui cŢ cetățeŢn;
informŢt cu privire lŢ viŢțŢ politică și sociŢlă și proţlemele și evenimentele Ţtât de lŢ nivel
europeŢn, nŢționŢl, cât și locŢl;
preocupŢt de ţinele ŢltorŢ, țn speciŢl Ţl memţrilor comunității din cŢre fŢce pŢrte;
Ţre curŢjul să-și exprime opiniile și Ţrgumentele și o poŢte fŢce cu clŢritŢte;
Ţctiv în cŢdrul grupului/comunității și conștient de posiţilŢ contriţuție și cŢpŢcitŢte de Ţ influ-
ențŢ schimţările: rezolvŢreŢ proţlemelor sŢu reŢlizŢreŢ oţiectivelor grupului, comunității din
care face parte;
responsŢţil în Ţcțiunile pe cŢre le exercită în cŢlitŢte de cetățeŢn.
Tipurile de cŢpŢcități și Ţptitudini cŢre se dezvoltă prin ECA includ:
exprimarea – cumăseăexprim ă iăseăjustific ăoăopinie;ă
gândireaăcritic ă iăargumentareaă– cumăseăemităjudec iă iăseăformuleaz ăargumente;ă
rezolvarea problemelor – cumăseăidentific ă iăseărezolv ăproblemeleăECDă iăcumăseăajungeălaă
concluzii comune;
lucruăînăechip ă iăadoptareaădeciziilorăînăgrupă– cumăseănegociaz ădeciziileăcolective;ă
39
Curriculumul – Perspective, conexiuni, experiențe
rezolvarea conflictelor – cum pot fi negociate puncte de vedere diferite, cum pot fi rezolvate
disputele în mod constructiv?;
gestionareaă diferen eloră – cum se pot vedea anumite aspecte din punctul de vedere al altor
oameni;
cercetarea – cumă seăpotăinvestigaă iă prezentaăaspecteleăimportante pentru grupul/ comunitatea
mea?;
dezvoltareaă iă implementareaăproiecteloră - ceăactivit iă trebuieăs ă facăpentruăaă rezolvaăproble-
mele/a atinge obiectivele propuse?;
evaluarea – modŢlități de reflecție ŢsuprŢ Ţctivității de învățŢre personŢlŢ sŢu colectiva.
Atitudinile și comportŢmentele Ţ căror dezvoltŢre este urmŢrită prin ECA includ:
Deschidere spre nou și solidŢritŢte;
Respect și tolerŢnță fŢță de diferențele sociŢle și culturŢle;
Încredere în sine, sigurŢnță de sine – exprimarea opiniilor personŢle clŢr și cu curŢj
OnestitŢte și ŢngŢjŢment fŢță de Ţdevăr;
Respect fŢță de sine și de ceilŢlți;
EducŢ iŢ pentru cetă enie Ţr treţui să Ţc ioneze lŢ două niveluri: cunoŢştere şi vŢlori.
Valori promovate în cetățeniŢ Ţctivă:
EgŢlitŢte de șŢnse;
Incluziune și interdependență;
LiţertŢte și diversitŢte;
DezvoltŢre durŢţilă;
Voluntariat.
În mod clŢr, succesul ECA depinde de profesori. AceștiŢ sunt cei cŢre introduc și explică
elevilor noile concepte și vŢlori, fŢciliteŢză dezvoltŢreŢ noilor Ţţilități și competente, creeŢză
condițiile cŢre să le permită ŢplicŢreŢ Ţcestor Ţţilități și competențe în viŢțŢ de zi cu zi, ŢcŢsă, lŢ
școŢlă sŢu în cŢdrul comunității locŢle. Uneori, experiențŢ didŢctică este un oţstŢcol în utilizŢreŢ
unor metode de predare interctive, mŢi deschise și flexiţile, și este necesŢr cŢ profesorii să se
dezvețe de multe dintre vechile și Ţdânc înrădăcinŢtele prŢctici și procese de predŢre. O
orientŢre de tip didŢctic, condusă de profesor, dominŢtă de mŢnuŢl, ţŢzŢtă pe cunoștințe treţuie
să fie înlocuită cu unŢ cŢre pune Ţccent pe implicŢreŢ elevilor, pe o vŢrietŢte de metode de
predŢre și pe o ŢţordŢre ţŢzŢtă mŢi mult pe competențe.
40
Curriculumul – Perspective, conexiuni, experiențe
Sunt trei principii de ţŢză cŢre sunt esențiŢle pentru ŢceŢstă ŢţordŢre specifică Ţ ECA:
• CetățeniŢ Ţctivă se învŢță cel mŢi ţine prin Ţcțiune, și nu prin predici prelegeri – elevii,
tinerii, memţrii comunității Ţu nevoie să li se ofere oportunități pentru Ţ explorŢ ei înțiți
cetățeniŢ democrŢtică și drepturile omului, nu să li se spună cum să gândeŢscă sŢu cum să se
poarte.
• EducŢțiŢ pentru cetățenie democrŢtică nu înseŢmnă doŢr ŢsimilŢre de cunoștințe – ci și
înțelegere, cŢpŢcități și Ţptitudini, vŢlori și comportŢmente.
• CŢdrul de învățŢre, ŢtmosferŢ, Ţţilitățile și ŢtitudineŢ profesorului sunt esențiŢle, elevii pot
învățŢ despre cetățeniŢ Ţctivă prin modul în cŢre este orgŢnizŢtă ŢctivitŢteŢ și de lŢ profesor, cŢre
devine un model de comportament.
Un proverţ chinezesc spune că „a asculta o persoană învățată este ca și cum ai sta în bătaia
brizei de primavară .
PlŢnificŢreŢ măsurilor de interven ie pentru stimulŢreŢ cetă eniei Ţctive, în primul rând,
treţuie să iŢ în cŢlcul ŢvŢntŢjele şi riscurile cŢre ŢpŢr lŢ diferite niveluri de interven ie.
Adul ii Ţu mult mŢi multe cŢrŢcteristici cŢre fŢc educŢ iŢ pentru cetă enie Ţctivă pentru ei
proţlemŢtică. PŢsivitŢteŢ sŢu nepregătireŢ pentru ŢsumŢreŢ responsŢţilită ilor sunt Ţtriţuite
mentŢlită ilor, unei culturi şi hŢţitus specifice, cŢre Ţu fost internŢlizŢte în timpul regimului
comunist.
Copiii sunt singurul grup cŢre, nefiind încă totŢl formŢ i inŢctivi sŢu non-civici, este
predispus să fie Ţctiv şi civic. Exper ii implicŢ i în progrŢme educŢ ionŢle cu copiii, Ţu fost de
Ţcord că tinerii ŢrŢtă un interes şi o deschidere mŢi mŢri pentru schimţŢre, fiind Ţstfel mai
activi.
EducŢ iŢ civică Ţr treţui ŢdŢptŢtă pe diferite grupe de vârstă. )mplicŢreŢ copiilor poŢte fi
reŢlizŢtă lŢ diferite niveluri, dŢr cele mŢi eficiente metode pentru educŢreŢ cetă eniei sunt
responsŢţilizŢreŢ elevilor şi stimulŢreŢ pŢrticipării lor la rezolvarea unor probleme concrete.
Pentru copii, ceŢ mŢi ŢdecvŢtă metodă vŢ fi ŢceeŢ Ţ proiectului, metodă folosită cu succes și
lŢ nivel preșcolŢr. Copiii învŢ ă făcând Ţnumite Ţctivită i sociŢle în situŢ ii concrete cŢre implică
responsabilitatea. Exemple în Ţcest sens sunt proiectele civice orgŢnizŢte şi implementŢte lŢ
nivelul grupei de preșcolŢri sŢu lŢ nivelul grădiniței noŢstre:
,,Un om, o floare, un pom – proiect ŢnuŢl, desfŢșurŢt de-Ţ lungul unei săptŢmâni în lunŢ Ţprilie,
pentru înfrumusețŢreŢ spŢțiului verde din curteŢ grădiniței;
41
Curriculumul – Perspective, conexiuni, experiențe
,,Salvarea Pădurii – proiect desfășurŢt de-Ţ lungul fiecărui Ţn școlŢr, începând cu Ţnul , prin
cŢre preșcolŢrii și părinții ŢcestorŢ sunt învățŢți și încurŢjŢți să colecteze deșeuri de hârtie;
,,Grădina de legume – proiect desfășurŢt din Ţnul , prin cŢre preșcolŢrii, ŢjutŢți de părinți și
personŢlul grădiniței, învŢță să plŢnteze roșii, ceŢpă, cŢstrŢveți, Ţrdei și Ţlte legume, să le
îngrijeŢscă și să le oţserve modul de creștere și dezvoltŢre;
,,Ziua Curățeniei – proiect de o zi, desfășurŢt în lunŢ septemţrie și mŢrtie, cuprinzând
ŢctivitŢteŢ de ecologizŢre în curteŢ și în jurul grădini ei;
,,Mesaj de prietenie – proiect ŢnuŢl prin cŢre preșcolŢrii confecționeŢză din mŢteriŢle reciclŢţile
diferite felicitări, jucării, oţiecte miniŢturŢle utile etc. în vedereŢ donării lor copiilor din medii
defavorizate;
Campania ,,Fii Dar voluntar! – proiect desfășurŢt în fiecŢre lună decemţrie începând cu Ţnul
, prin cŢre sunt stimulŢți copiii și părinții ŢcestorŢ să strângă sŢu să confecționeze dŢruri
pentru copiii şi ţătrânii din Ţşezămintele sociŢle.
Prin toate aceste proiecte, mai mici sau mai mari, pe lângă Ţctivită ile formŢle din clŢsă,
copiii Ţu progresŢt semnificŢtiv în ceeŢ ce priveşte cunoştin ele şi Ţptitudinile pe care le-au
învă Ţt în situŢ iile de învă Ţre informŢlă, Ţu fost puşi în situŢ iŢ de Ţ rezolvŢ proţleme și de Ţ
lua decizii, au lucrat în perechi sau în grupuri care le-Ţu stimulŢt competi iŢ, responsŢţilitŢteŢ,
creŢtivitŢteŢ și inițiŢtivŢ.
CăutŢreŢ echită ii şi Ţ coeziunii sociŢle reprezintă o prioritŢte politică în creştere în decursul
ultimilor Ţni lŢ nivel nŢ ionŢl şi europeŢn. ÎncurŢjŢreŢ cetă enilor, în speciŢl Ţ persoŢnelor tinere,
de Ţ pŢrticipŢ în mod Ţctiv lŢ viŢ Ţ sociŢlă şi politică este privită drept unul dintre principŢlele
mijloŢce de Ţ ŢţordŢ Ţceste proţlemŢ; prin urmŢre, educŢ iŢ este identificŢtă drept un punct de
sprijin de mŢre importŢn ă în Ţcest sens.
,,Fiecare copil pe care îl educăm este un cetățean pe care îl cîștigăm spuneŢ Victor (ugo și
constituie un îndemn pentru toate cadrele didactice.
BIBLIOGRAFIE:
,,Educația pentru cetățenie activă - o noua abordare - AsociŢțiŢ RegionŢlă pentru DezvoltŢre
RurŢlă
,,Manual pentru asigurarea calităţii educaţiei pentru cetăţenie democratică în şcoală - Publicat în
2005 de către UNESCO
,,Educaţia civică în Europa - puţlicŢt de către Agen iŢ Executivă pentru EducŢ ie, AudiovizuŢl si
Cultură EACEA P Eurydice şi Sprijinul Politicii
42
Curriculumul – Perspective, conexiuni, experiențe
Prof.ăBadeaăBrigitte,ăColegiulăTehnicăIonăMincu,ăTimiȋoara
43
Curriculumul – Perspective, conexiuni, experiențe
44
Curriculumul – Perspective, conexiuni, experiențe
45
Curriculumul – Perspective, conexiuni, experiențe
Interpretareaă dateloră statisticeă prină parametriiă deă poziţie:ă medii,ă dispersia, abateri de la
medie.
Evenimenteă aleatoareă egală probabile,ă operaţiiă cuă evenimente,ă probabilitateaă unuiă evenimentă
compusădinăevenimenteăegalăprobabile.ăProbabilit ţiăcondiţionate
Dac ăpentruătoat ălumeaăcredăc ăesteăevident ănecesitateaădeăaăfiăîn stareăs ăîn eleg ăno iunileăȋiă
chiară s ă calculezeă mediiă dină toateă tipurileă studiate,ă euă personală credă c ă dispersiaă ȋiă calcululă
am nun ităalăabaterilorădeălaămedieănuămaiăpoateăfiăconsideratăcaăunăelementădeăcultur ăgeneral ă
necesar unui absolvent de liceu cuă doară dou ă oreă deă matematic ă peă s pt mân ,ă câtă prevedeă
trunchiulăcomun.ă (Men ionezăc ăamă f cută acesteă observa iiă înă cunoȋtin ă deăcauz ,ă avândălaăC.ă
TehnicăIonăMincuăclaseăînăprofilăvoca ională – specializareaăarhitectur ,ăcuă2ăoreăpeăs pt mân ,ă
conform planuluiă cadru).ă Deă asemeneaă opera iileă cuă evenimente,ă evenimenteă compuse,ă
probabilit iăcondi ionateăprezint ăinteresăpentruăanumiteăspecializ riăprofesionale,ădarăniciăîntr-
unăcazăpentruăculturaă general ăaăunuiă artist,ăfilologă etc.ăR mânândălaăclasaăaă X-a, la programa
pentruă trunchiă comună plusă curriculumă diferen iată – 3ă oreă peă s pt mân ă (cazulă claseloră dină
profilulătehnologic),ăcon inuturileăprev zuteălaăacelaȋiăcapitolăcuprind:
Interpretareaă dateloră statisticeă prină parametriiă deă poziţie:ă medii,ă dispersia, abateri de la
medie.
Evenimenteăaleatoareăegalăprobabile,ăoperaţiiăcuăevenimente,ăprobabilitateaăunuiăevenimentă
compus din evenimente egal probabile.
Variabileăaleatoare.ăProbabilit ţiăcondiţionate.ăDependenţaă şiă independenţaă evenimentelor,ă
scheme clasiceădeăprobabilitateă:ăschemaăluiăPoissonăşiăăschemaăluiăBernoulli.
Iarăînăambeleăcazuriăesteăspecificat ăurm toareaănotificare:
Not :ăAplicaţiileăvorăfiădinădomeniulăfinanciar:ăprofit,ăpreţădeăcostăalăunuiăprodus,ăamortiz riădeă
investiţii,ătipuriădeăcredite,ămetodeădeăfinanţare,ăbugetăpersonal,ăbugetăfamilial.
Poateă c ă pentruă ună viitoră ingineră abatereaă deă laă medieă ȋiă dispersiaă suntă deă interesă (dară cuă
men iuneaăc ănuăcaăelementădeăcultur ăgeneral ăciăcaăelementădeăinterdisciplinaritate,ăînăvedereaă
unor aplica iiă laă obiecteleă deă studiuă tehnice).ă Dară credă c ă niciă pentruă aceast ă categorieă nuă seă
justific ăschemeleăclasiceădeăprobabilitateăspreăexemplu.ă(Nuăamăconvingereaăc ăarăfiăutileăniciă
toateă opera iileă cuă evenimenteă etc.)ă Ȋiă atunciă pentruă ceă suntă cuprinseă înă program ?ă Conformă
notei,ăeuănuăv dănicioăaplicabilitateăpractic ăaăacestorăscheme,ăcareădep ȋesc,ădup ăp rereaămea,ă
sferaăculturiiăgeneraleăȋiăarătrebuiăs ăseăadresezeădoarăunorăanumiteăcategoriiădeăspecialiȋti.
46
Curriculumul – Perspective, conexiuni, experiențe
Bibliografie:
[1] Conf. Univ. Dr. Pascaru Mihai – Sociologia culturii - Partea I – Concepte fundamentale,
2003,ăUniversitateaă“1ăDecembrieă1918”ăAlba Iulia;
[2] www.edu.ro
47
Curriculumul – Perspective, conexiuni, experiențe
Puncte tari:
-acest curriculum presupune o selec ie a metodelor şi formelor de organizare a elevilor astfel încât
acestia să fie angaja i în procesul de predare-învă are-evaluare, iar materialele selectate să
răspundă nevoilor, intereselor, aspira iilor elevilor.
- presupune consultarea elevilor în ceea ce priveȋte procesul de predare-înv are-evaluare, acesta
punând accentul pe dezvoltarea poten ialului individual de care dispune fiecare elev, iar
motiva ia intrinsec aăelevilorăpentruăăînv areăcreȋte;
- r spundeădirectăunorătrebuin eăȋiăintereseădeăcunoaȋtereăȋiădeăac iune ale elevilor.
-materialele de învă are sunt Ţlese de elevi, nu există un orŢr fix, timpul este utilizŢt în mod
flexiţil, după cât este necesŢr şi după interesul elevilor.
- elevii vor fi consultŢ i în legătură cu orice Ţlegere făcută.
-elevii pŢrticipă lŢ stŢţilireŢ ordinii în cŢre vor fi ŢţordŢte diferitele con inuturi.
-forma de organizare a elevilor este variată în func ie de interesele şi Ţfinită ile elevilor Ţstfel încât
ŢceştiŢ să fie ŢngŢjŢ i în învă Ţre, iŢr motivŢ iŢ lor pentru învă Ţre să creŢscă.
- sŢlŢ de clŢsă este doŢr locul centrŢl de întâlnire. Activită ile de învă Ţre se pot desfăşurŢ în
oricŢre Ţlt loc din interiorul şcolii sŢu din ŢfŢrŢ ei, iŢr elevii îsi pot vŢlorificŢ cunoş intele oţ inute
Ţtât în mediul formŢl, cât şi în cel nonformŢl şi informŢl.
- profesorul este o persoŢnă cŢre învŢ ă împreună cu elevii săi, iŢr oţiectivele operŢ ionŢle
prestabilite sunt înlocuite cu scopuri elaborate prin consultarea profesorului cu elevii.
-profesorul este pus în situŢ iŢ să-şi vŢlorifice noi competen e, să exercite roluri noi: consilier,
fŢcilitŢtor, Ţntrenor, cercetător, orgŢnizŢtor de învă Ţre.
- curriculum centrŢt pe elev fŢvorizeŢză dezvoltŢreŢ învă ării ŢutodirijŢte.
Puncte slabe:
48
Curriculumul – Perspective, conexiuni, experiențe
49
Curriculumul – Perspective, conexiuni, experiențe
Buc loiuăIonela
LiceulăTehnologică„SpiruăHaret”ăTârgovişte+SeminarulăTeologicăLicealăOrtodoxă
„SfântulăIoanăGur ădeăAur”ăTârgovişte,ăjudeţulăDâmboviţa
Curriculumulă ascunsă nuă faceă parteă dină niciună documentă oficială (planuriă deă înv mânt,ă
programeă ȋcolare)ă ȋiă nuă beneficiaz ă deă strategiiiă didacticeă specifice.ă Siă totuȋi,ă elementeleă
specificeă aleă culturiiă ȋcoliiă (norme,ă cutume,ă valori,ă obiceiuri),ă stilurileă deă predare,ă rela iileă
educative profesor-elev,ăcomportamenteleănedidacticeăaleăprofesorilorăsuntăpurt toareădeămesajeă
educativeă implicite.ă Acesteaă produc,ă îns ,ă efecteă identificabileă înă atitudinile,ă comportamentele,ă
modul de gândire al elevilor. Prină urmare,ă beneficiariiă educa ieiă deă tipă formală suntă nuă numaiă
purt toriă aiă valoriloră „oficiale”,ă înscriseă înă curriculumulă formal,ă ciă ȋiă aiă valoriloră nedeclarate,ă
neimpuse, nerecunoscute oficial.
Poateă c ă efecteleă celeă maiă importanteă aleă curriculumuluiă ascuns se pot identifica în formarea
moral ă aă elevilor.ă Prină constrângerileă indirecteă peă careă leă impuneă (reguliă nescriseă veniteă dină
traditieă),ăinterac iunileăsocialeăpeăcareăleăfavorizeaz ,ăcriteriileădeăapreciereăpeăcareăleăfolosesc,ă
obiceiurileă ȋiă ritualurileă peă careă leă intretineă ȋcoalaă exercit ă oă ac iuneă cert ă deă modelareă ȋiă
condi ionareămoral ăaăelevilorăs i.ă
Câteva ipostaze ale curriculumului ascuns ar fi:
Valori ale personalităţii profesorului.ă Fiecareă profesoră esteă unic.ă Experien aă saă deă via ,ă
preferin ele,ă opiniile,ă predispozi iileă saleă valoriceă voră infuzaă actulă s uă didactic.ă Nuă esteă deă
neglijată faptulă c ă profesorulă ă seă poateă convertiă ȋiă într-ună (necesar)ă consilieră sauă îndrum toră ală
elevilorăs i,ăacestaăîndeplinind,ădeămulteăoriăȋiăstatutulădeădiriginte. Inflexiunile sale valorice vor
fiăprezenteăatâtălaănivelulăcomunic riiăverbaleă(prinăceeaăceăspune),ădarăȋiălaănivelăparaverbalăsauă
nonverbal.ăAcestăstandardăcomunica ionalăvineăs ăsus in ,ăs ăînt reasc ăceeaăceăseăspuneăînămodă
explicit.ă Conteaz ,ă deci,ă caă profesorulă ă s ă st pâneasc ă acesteă pârghiiă pentruă aă realizaă oă ă inter-
rela ionareăcomplet ,ăînăcareăgândirea,ăst rile,ăatitudinile,ăcorpulăs uăseăpunălaătreab ăîntr-un mod
coerentă ȋiă convergentă înă beneficiulă obiectiveloră ceă leă areă deă realizat.
Metodele de influenţare Laă clas ,ă profesorulă esteă pusă înă situa iaă deă aă utilizaă diferiteă surseă deă
50
Curriculumul – Perspective, conexiuni, experiențe
51
Curriculumul – Perspective, conexiuni, experiențe
pozitive,ă ȋiă negative),ă deă careă profesoriiă trebuieă s ă fieă conȋtien iă ȋiă s ă leă utilizezeă cuă profită
pedagogic.
Mediul ambiental ,ambianta propriu-zis ă dină clasaă vaă influen aă reac iileă elevilor.ă Clasaă caă
unitateăfunc ional ăprincipal ăaăprogramului,ăesteănucleulădeădesf ȋurareăaăprincipalelorăproceseă
educa ionale.ă Genezaă tuturoră elementeloră claseiă (suprafa ,ă form ,ă volum)ă st ă înă modulă înă care
esteăgândităpostulădeălucruăalăelevuluiăȋiăprincipiileăcareăstauălaăbazaăproiect rii.ăAcesteăprincipiiă
seă refer ă laă :ă problemeleă deă pedagogieă propriuă – ziseă ȋiă normeleă deă igien ă complex ă privindă
cadrulăambientală(ăculoare,ăluminozitate,ăventila ie,ăetc.ă).ăFormaăclaseiăesteădeterminat ădeăcâ ivaă
factoriă :ă ob inereaă unuiă ambientă câtă maiă pl cut;ă asigurareaă uneiă mobil riă variateă dină punctă deă
vedereă func ional;ă ob inereaă parametriloră igieniciă recomanda iă deă mediciă (ventilare,ă luminareă
natural )ăȋiăasigurareaăuneiăconstruc iiăeficienteăȋiădurabile.
Bibliografie:
Portofoliul personal
52
Curriculumul – Perspective, conexiuni, experiențe
53
Curriculumul – Perspective, conexiuni, experiențe
54
Curriculumul – Perspective, conexiuni, experiențe
Planificareaă presupuneă luareaă deă deciziiă vizândă urm toarele întreb ri: “Ceă trebuieă f cut?”ă ,ă
“Care sunt termenii de realizare?”,ă “Undeă trebuieă f cut?”,ă “ Cineă trebuieă s ă fac ?”, “Cum
trebuieăf cut?”,ă“ Care sunt resurse necesare?”.
Reuȋitaă desf ȋur riiă uneiă activit iă extracurriculareă areă laă baz ă oă bun ă organizareă careă
presupuneăcaăfiecareăpartenerăimplicatăs ăîȋiăcunoasc ăfoarteăbineărolul,ăs ăseăcunoasc ăscopurile
(obiectivele)ădesf ȋur riiăactivit tiiăpropuse, s ăseăcunoasc ăsarcinileăȋi responsabilit ileăfiec ruiă
partener implicat.
De asemenea,ă pentruă caă activitateaă s ă aib ă oă bun ă finalitateă esteă nevoieă caă înă cadrulă
proiectuluiă desf ȋurată s ă existeă oă riguroas ă monitorizare,ă urmat ă deă oă evaluare.ă Astfel,
monitorizareaă reprezint ă observareaă ȋiă înregistrareaă regulat ă a activit iloră dină cadrul unui
program. Seă monitorizeaz ă resursele investite în proiect ( umane, materiale, financiare,
informa ionale,ă deă timp);ă activit ileă (respectareaă planific riiă ȋiă aă standardeloră cantitativeă ȋiă
calitative pentru fiecare din ele);
procesul de luare a deciziilor (ce decizii sunt luate, cine este implicat în luarea deciziilor; cine nu
este implicat in luarea deciziilor).
55
Curriculumul – Perspective, conexiuni, experiențe
3. Identificareaăproblemelorădeămediuăȋiărezolvarea/ameliorareaăacestora;
4. Educareaă deprinderiloră deă p strareă aă
s n t iiă prină schimbareaă atitudiniiă fa ă deă
propriaă persoan ,ă fa ă deă mediulă înă careă
tr iescăȋiăcresc;ă
5. Participareaă eleviloră laă ac iuniă deă
informare privind problematica mediului
înconjur tor;
6. Stimulareaă cooper riiă deă grup pentru
îndeplinirea sarcinilor propuse, în vederea
realiz riiă unoră rezultateă cuă impactă pozitivă ȋiă
stimulatorăpentruăto iăceiăimplica iăinăproiect;
Grupulăţint ăalăproiectului:
1. direct:ăeleviiăclaseleorăpreg titoare-a IV-a,
p rin ii,ăcadreleădidactice implicate (coordonatori, parteneri, colaboratori);
2. indirect: comunitatea.
Durata proiectului: 3 luni
Graficulăădesf şur riiăactivit ilor ( Diagrama Gantt):
Ф- cls. preg - cls. I - cls.a II-a - cls.a III-a - cls.a IV-a
Frecven aă Perioada
ACTIVITATEA derul riiă Luna 1 Luna 2 Luna 3
activit ii Aprilie Mai Iunie
1-Lansarea proiectului Ф
2-Col ulăverdeădinăȋcoalaănoastr Ф Ф Ф
3-Omul,ăparteăintegrant ăaămediului
4 -Nuădistuge iăcomunitatea,ăe casa Ф
noastr !
5 -Unăsatăcuratăpentruăunăviitorăs n tos! Ф
56
Curriculumul – Perspective, conexiuni, experiențe
Indicatori
Colectarea de date utile Recunoa tereaăunorăfactoriă Realizareaăȋiăinstalareaă
investiga ieiădinăsurseă de risc asupra propriei în zonele de risc a unor
diferiteăcareăs ă s n t iiăînăurmaă pancarte cu mesaje de
r spund ănevoiloră investigatiei individuale aten ionare a membrilor
comunit ii comunit tiiă
Nr. Eleviăînscriȋi
Da Nu Deloc Par ial Total Da Nu
crt.
1
2
nă concluzieă suntă deă p rereă c activit ileă extracurriculareă ă suntă aceleă activit iă
complementareăactivit iiădeăînv areărealizat ălaăclas ,ăcareăurm rescăaprofundarea conceptelor,
teoriilor,ă cultiv ă interesulă pentruă diferiteă ramuriă aleă ȋtiin ei,ă atragă individulă laă via aă social ,ă laă
folosirea timpului liber într-unămodăpl cutăȋiăutil,ăorienteaz ăeleviiăc treăactivit iăfolositoareăcareă
s ăîntregeasc ăeduca iaăȋcolar .ăToateăacesteaăcontribuieălaăformareaăpersonalit iiălor,ăastfelăc ă
ȋcoalaătrebuieăs ăfieădeschis ăspreăăacestătipădeăactivitateăcareăîmbrac ăceleămaiăvariateăăforme.
Bibliografie:
57
Curriculumul – Perspective, conexiuni, experiențe
Prof. Cosma Lavinia Georgiana, Liceul Tehnologic Special pentru Copii cu Deficiențe
Auditive Buzău
58
Curriculumul – Perspective, conexiuni, experiențe
59
Curriculumul – Perspective, conexiuni, experiențe
60
Curriculumul – Perspective, conexiuni, experiențe
găseŢscă căi de Ţ-şi vŢlorificŢ propriile experien e de învă Ţre din ŢfŢrŢ învă ării formŢle, pentru Ţ
dinŢmizŢ şi Ţ eficientizŢ procesele didactice pe care le construiesc. De exemplu:
În procesul de predare-învăţare:
Eleviiăsuntăsolicita i,ălaăînceputulăstudieriiăuneiătemeănoi,ăs ăîmp rt ȋeasc ăcolegilorăceeaăceăȋtiuă
înăleg tur ăcuătemaărespectiv ,ăcumăȋiădeăundeăauăaflatădespreăun autor, un eveniment istoric, o
zon ăgeografic ,ăunăexperimentăȋtiin ificăetc.;ă
Peăparcursulăabord riiăuneiăteme,ăeleviiăsuntăsolicita iăs ărelatezeăpropriileăexperien eădeăînv areă
nonformaleă sauă informaleă careă suntă asociateă cuă noileă achizi iiă (ceă auă observat într-o excursie/
vacan ălaămunteăreferitorălaăfloraăȋiăfaunaăspecific ăacesteiăzone,ăînăceăfilmeăsauăc r iăv zuteăsauă
cititeădeăeiăauăaflatăcevaănouădespreătemaăabordat ăetc.);ă
Eleviiă suntă încuraja iă s ă demonstreze,ă prină achizi iiă dobânditeă prină educa iaă nonformal ă sauă
informal ă (dină diverseă domenii:ă muzic ,ă dans,ă sport,ă crea iiă literare,ă crea iiă plastice,ă filme,ă
colec ionareaă deă timbre,ă rociă etc.),ă s ă fac ă asocieriă întreă ceeaă ceă ȋtiuă /ă ȋtiuă s ă fac ă ȋiă ceeaă ceă
tocmaiăauăînv at,ăs ănuan ezezeăcunoaȋtereaăuneiăteme,ăapelândălaăexperien eleălorădeăînv are,ă
alteleădecâtăceleăproveniteădinăeduca iaăformal ;ă
Eleviiă suntă încuraja iă s ă ofereă exempleă deă înv areă proveniteă dină familieă sauă dină cerculă deă
prieteni,ărelevanteăpentruăîn elegereaăprofund ăaătemeiăabordateăînăclas ;ă
Eleviiăsuntăîncuraja iădeăprofesorăs ăreflectezeăasupraămoduluiăînăcareăvalorific ănoileăcunoȋtin e,ă
deprinderi,ăatitudini,ăinteriorizateăînăactivit ileălorăcotidieneăînăcadrulăeduca ieiăformale.ă
Efecte scontate: elevii se simt valoriza i,ă cap t ă încredereă înă ei,ă înva ă s ă comuniceă cuă
ceilal i,ă auă ȋansaă deă aă înv aă înă modă autentică ȋiă profund,ă dină maiă multeă perspectiveă despreă oă
tem ,ădeăaăinteriorizaădiverseăexperien eădeăînv areăȋiădeăa-ȋiăclarificaăpropriileăvaloriăȋiăatitudiniă
fa ădeăcunoaȋtere,ăinteriorizeaz ăunăcontinuumăîntreăceeaăceăînva ălaăȋcoal ăȋiăceeaăceăînva ăînă
alte contexte, nonformale sau informale.
Practica obiectivată a profesorilor:
Împ rt ȋireaă unoră experien eă propriiă deă înv areă referitoareă laă temaă abordat ă (dificult iă /ă
satisfac ii/ă surseă deă informare/ă modalit iă deă dezvoltareă aă unoră deprinderiă sauă ocaziiă deă
interiorizare a unor atitudini);
Relatareaăunorăexperien eădeăînv areăcareăauăleg tur ăcuătemaăstudiat ădespreăcareăauăaflatădină
diverse surse (lecturi, filme etc.) sau pe care le-auăaflatădeălaăprieteni,ămembriăaiăfamilieiăȋ.a.;ă
61
Curriculumul – Perspective, conexiuni, experiențe
Introducerea, în procesul de predare-înv are,ă aă unoră achizi iiă dobânditeă prină educa iaă
nonformal ă sauă informal ă (cursuriă deă formareă înă specialitateă sauă înă didacticaă specialit ii,ă
cunoaȋtereaăuneiălimbiăstr ine,ăabilit iădeălucruăcuăcalculatorul,ălecturaăunorăc r i,ăvizitareaăunoră
expozi iiădeăart ,ăpasiuneaăpentruămuzic ăsauăpentruănatur ăetc.);ă
Împ rt ȋireaăunorăexperien eădeăînv areăproprii,ădinăcareăs ărezulteăoăanumit atitudineăfa ădeă
cunoaȋtereăȋiăunăstilădeălucruăintelectual.ă
Efecte scontate: creŢreŢ unui climŢt stimulŢtiv pentru elevi, sŢtisfŢc iŢ de Ţ-şi folosi întregul
poten iŢl cognitiv şi metŢcognitiv în procesul didŢctic.
În observatoarele locale pentru educaţia nonformală / informală, precum şi în formulŢreŢ
stŢndŢrdelor de cŢlitŢte Ţr treţui să fie inclusă vŢlorizŢreŢ, lŢ nivelul comunită ii didŢctice, Ţ
Ţchizi iilor doţândite de profesori şi Ţ preocupărilor ŢcestorŢ pentru educŢ iŢ continuă. AceŢstŢ
ar presupune şi o Ţpreciere gloţŢlă Ţ pregătirii profesorilor, nu doŢr pregătireŢ în speciŢlitŢte: un
portofoliu profesionŢl cuprinzând toŢte Ţchizi iile cŢre-l Ţjută pe profesor să fie mŢi eficient în
ŢctivitŢteŢ sŢ didŢctică.
BIBLIOGRAFIE:
- Octavia Costea, Matei Cerkez, Ligia Sarivan, - Bucureȋti:ă Edituraă Didactic ă ȋiă Pedagogic ,ă
2009, Educaţiaănonformal ăşiăinformal :ărealit ţiăşiăperspectiveăînăşcoalaăromâneasc
- European Guidelines for the Validation of Non Formal and Informal Learning, documentăpreg tităpentru
conferin aă„ValuingăLearning:ăEuropeanăexperiencesăinăvalidatingănon-formalăandăinformalălearning“.ă
Lisboa, 26 and 27 November 2007, CEDEFOP (doc. PDF)
- http://www.jl4d.info
62
Curriculumul – Perspective, conexiuni, experiențe
Prof.ăCraiciuăMarianaăTan i
LiceulăTeoretică„NicolaeăCartojan”,ăGiurgiu,ăjude ulăGiurgiu
63
Curriculumul – Perspective, conexiuni, experiențe
Printreă “lec iileă înv ate”ă înă cadrulă Firmeloră deă exerci iuă deă c treă eleviiă liceuluiă nostruă
enumer m:ă
-familiarizareaăelevilorăcuăactivit ileăspecificeăuneiăfirmeăreale;
-simulareaăopera iunilorăȋi a proceselor economice specific mediului real de afaceri;
-însuȋireaăȋiăutilizareaălimbajuluiăspecificăafacerilor;
-dezvoltareaădeăcompeten eă(cunoȋtin e,ăabilit i,ăatitudini)ănecesareăunuiăîntreprinz torădinamic:ă
gândire critic, creativitate, rezolvareaă deă problem,ă luareă deă decizii,ă asumareaă responsabilit ii,ă
lucrulă înă echip ,ă ini iativ ,ă perseveren ,ă auto-organizareă ȋiă evaluareaă resurseloră individuale,ă
flexibilitate;
-facilitareaătreceriiăelevilorădeălaăȋcoal ălaăvia aăactiv ăȋiăaăadapt riiălaănevoileăpie eiămuncii.
Laă Liceulă Teoretică “Nicolaeă Cartojan“ă ă dină Giurgiuă s-auă înfiin ată 10ă firmeă deă exerci iu-
societ iă cuă r spundereă limitat ,ă dup ă cumă urmeaz :ă FEă Ticher’să Boxă SRLă (domeniuă deă
activitate:ă Designă vestimentar),ă FEă CAMENă SRLă (Agen ieă deă turism), FE TOTAL MEDIA
GROUPă SRLă (Agen ieă deă publicitate),ă FEă Totală photoă SRLă (Fotografie.ă Photoshop), FE
IMEMO GROUP SRL (Design interior), FE MANGA SRL (Arte vizuale. Fotografie-Benzi
desenate),ă FEă Wowă Styleă SRLă (Coafur ,ă machiaj),ă FEă independentă Advertising Agency SRL
(Agen ieă deă publicitate),ă FEă Jasperă SRLă (Fotografie.ă Photoshop)ă ȋiă FEă Palmeă D’Oreă SRLă
(Restaurant).
Îmbun t ireaăcompeten elorăăelevilorăprivindăoportunit ileăcreateădeădezvoltareaăeconomieiă
creative s-a realizat prin intermediul unui programă integrată deă formareă antreprenorial ă ȋiă
activit iăinovative.
Înăcadrulăproiectului,ăauăfostădesf urateăactivit iădeăeduca ieăantreprenorial ă iănuănumaiăcumă
ară fi:ă completareaă formulareloră necesareă pentruă constituireaă firmeloră deă exerci iu,ă anexele de
grupă int ,ăînscriereaăfirmelorăînăROCTă(CentralaăFirmelorădeăExerci iu/ÎntreprinderilorăSimulateă
dinăRomânia),ăstabilireaăcoduluiăCAENăpentruăactivitateaăderulat ădeăfiecareăfirm ă(clasificareăȋiă
codificareă aă activit iloră dină economiaă na ional ),ă sus inereaă deă lec iiă avândă suportulă deă cursă
“Competen eă antreprenorialeă pentruă tineriă creatori”,ă dară iă alteă lec iiă înă afaraă cursuluiă
recomandat. Auă fostă desf urateă ateliereă antreprenoriale,ă seminarii,ă dezbateri,ă sesiuniă deă
consiliereă iă orientareă pentruă carier ,ă tranzac iiă ă înă cadrulă c roraă auă fostă completateă documenteă
specificeă firmeloră realeă precum:ă Formulară deă comand ,ă Factur ă fiscal ,ă Foaieă deă v rs mânt,ă
Ordinădeăplat .ă
64
Curriculumul – Perspective, conexiuni, experiențe
Auă fostă organizateă ă ă excursiiă tematiceă “Industriiă creative”:ă Bucure ti,ă 11.10.2015 (Muzeul
Na ională Tehnică“Prof.ăing.ăDimitrieă Leonida”ădină Parculă Carol,ăîntâlnireăcuătineriăantreprenoriă
dină domeniulă industriiloră creative,ă Centrulă Vechi,ă Palatulă Parlamentului),ă ă Foc ani,ă 07.11.2015ă
(SCă Sorsteă SAă Focȋaniă - companieă produc toareă deă confec ii,ă obiectivă deă industrieă creativ ă
FashionăȋiăDesign,ăMausoleulădeălaăM r ȋeȋti,ăcentrulăȋiăarteraăprincipal ăaăoraȋuluiăFocȋani)ăă iă
Târgulă interregională organizată laă Salaă deă festivit iă aă restaurantuluiă Grandă d’Or dină Foc aniă peă
data de 05.12.2015. Înă cadrulă târgului,ă dară iă aă expozi ieiă organizateă laă liceu,ă auă fostă expuseă
postereărealizateăpeăcarton,ăcataloageădeăprezentareăaăfirmelor,ăorganigrameleăăfirmelorăînfiin ate,ă
cataloageăcuăproduse/serviciiăefectuateădeăfirmeleărespectiveăȋiăpre urileăaferente produselor sau
serviciilorăprestate,ăăsigleleăfirmelor,ăcitateăreprezentativeăpentruăactivitateaădesf ȋurat ădeăfirmaă
respectiv ,ă pliante,ă flyere,ă stegule e,ă c r iă deă vizit ,ă ecusoane,ă baloaneă inscrip ionate,ă macheteă
(FEă CAMENă SRLă ȋiă FEă IMEMOă GROUP), iar elevii au prezentat vizitatorilor produsele prin
careăîȋiăpromovauăfirma.ăExpozi iaăaăfostăvizitat ădeăcolegiiălor,ădeăal iăeleviădinăliceu,ădeăcadreleă
didacticeăăȋiăuniiăp rin i,ăiarăînăcadrulătârgului,ădeăeleviiăă iăcadreleădidacticeădinăceleă14ăjude eă
partenere în proiect.
Eleviiă participan iă laă proiectă auă primită subven ii,ă ă firmaă FEă CAMENă SRLă careă aă ob inută
“Premiulă deă excelen ă pentruă celă maiă bună plană deă afaceriă ȋiă ceaă maiă bogat ă activitate”,ă aă fostă
premiat ă cuă oă substan ial ă sum ă deă bani,ă ă iară unitateaă ȋcolar ,ă printr-un contract de comodat a
primităspreăfolosin ,ăpeăperioad ănedeterminat ,ăobiecteădeămobilierăȋiăproduseăelectronice.
Proiectulăaăcontribuitălaăoămaiăbun ătranzi ieăaătinerilorădeălaăȋcoal ălaăvia aăactiv ăprin crearea
uneiă comunit iă antreprenorialeă creativeă laă nivelulă liceeloră implicateă ȋiă ună climată favorabilă
succesului,ădarăînăacelaȋiătimpăaăcontribuitălaăoămaiăbun ăvalorizareăaăeduca ieiănon-formale prin
activit ileă practiceă desf ȋurateă careă auă completată cunoȋtin eleă dobânditeă deă eleviă laă oreleă deă
Educa ieăantreprenorial ăsauălaăoreleădeăConsiliereăȋiăorientareăprofesional .
65
Curriculumul – Perspective, conexiuni, experiențe
Produsele curriculare principale sunt: planurile-cadruă deă înv mânt,ă programaă colar ,ă
manualulă colară.
Produsele curriculare auxiliare sunt: auxiliare curriculare, ghiduri metodice pentru
cadreleădidactice,ămaterialeleădidacticeădeăsuport/ajut toare,ănormeămetodologice,ăîndrum toareă
pentru elevi, caiete de activitateăindependent ăpentruăelevi,ăsoft-uriăeduca ionale,ăseturi
multimedia,ăpacheteădeăînv are.
Manualulăşcolară
- Documentă curriculară oficială careă concretizeaz ă programaă unuiă obiectă deă înv mântă pentruă oă
anumit ăclas ,ătratândătemeleăpeăcapitole,ăsubcapitole,ălec ii.ă
- Pentruăcadrulădidactic,ămanualulăesteăunăinstrumentădeălucruăorientativ,ăunăghidăînăproiectareaăȋiă
realizareaăactivit ilorădidactice.ă
- Pentruăelevi,ămanualulăesteăunăinstrumentădeăinformareăȋiădeălucru.
Func iiăaleămanualeloră colare:ă
A. Func iileăcareăseărefer ălaăelev:ă
66
Curriculumul – Perspective, conexiuni, experiențe
67
Curriculumul – Perspective, conexiuni, experiențe
Înă cadrulă lec iilor,ă exist ă suficienteă problemeă iă exerci iiă rezolvate,ă a aă c ă elevulă poateă
exploraă iărezolvaăproblemeă iăexerci iiădeălaănivelămediuălaăcelăridicat.ăăProblemeleăpropuseăspreă
rezolvare de la fiecare lec ieăsuntăbineăalese,ădeălaău orălaădificil,ădeălaăparticularălaăgenerală iăînă
num răsuficient.ă
Manualeleăauăunăformatăatractiv,ănuăsuntăpreaăvoluminoase.ăA ezareaăînăpagin ăesteăbun ,ă
po iăs ăcau iă iăs ăg se tiău orăoălec ie,ăcuvinte-cheie,ădefini ii, teoremeă iăpropozi ii.ăManualeleă
auăindica iiă iărezolv riărelevanteălaăsfâr itulălorăcareăpotăfiăurm riteău or.
Scrisulă esteăbun,ănuăesteăpreaămică iă deseneleăsuntă clareă iă corecte.ăPaginaănuăesteăpreaă
înc rcat ,ăiarătextul,ădesenulă iă demonstra iaăseă potă urm riă u or.ăObserva iileă iă ceeaăceătrebuieă
re inutăsuntăvizibileă iăfoarteăsugestive.ă
Ca auxiliare didactice, am selectat pe cele de la Editura Paralela 45. În cadrul acestei
edituri,ă laă matematic ,ă auxiliareleă didacticeă suntă peă maiă multeă gradeă deă în elegere, eu le-am
selectată peă celeă deă consolidare.ă Înă cadrulă acestoră culegeri,ă exist ă problemeă deă în elegere,ă
consolidare,ă aprofundareă iă chiară problemeă deă olimpiad .ă Nivelulă problemeloră suntă deă laă
încep torălaăavansată iăsuntăsuficienteăpentruăaăformaădeprinderile elevilor.
Fiecareăparagrafăreprezint ăoălec ie,ăiarămaiămulteălec iiăformeaz ăunitateaădeăînv areădină
planificare.ăFiecareăunitateădeăînv areăreprezint ăunăcapitol.ăAuxiliareleădidacticeăauăindica iiă iă
rezolv riărelevanteălaăsfâr itulălorăcareăpotăfiăurm riteău or.ă
Lec iileăînăcadrulăacestorăauxiliareădidacticeăseăg sescău oră iăseăînl n uiescălogic.ăEleăpotă
fiăparcurseău orăprinăteoriaă iăproblemeleăexistente.ă
Eleviiăcareăseălucreaz ădup ăacesteămanualeă iăauxiliareădidacticeăsuntăbineăpreg ti iă iăpotă
faceăfa ăunuiăexamenăexigent.ă
Manualele de religie pentru clasele I-IV sunt de la Editura Corint, iar pentru clasa
preg titoareăutilizezăauxiliarulădidacticăReligiaămiculuiăcre tin, Editura Sf. Mina, 2013.
Manualeleă colareălaădisciplinaăReligie sunt realizate avându-seăînăvedereăs ăfieăadecvateă
vârsteiăelevuluiă iăs ăaib ăceeaăceăesteănecesarăpentruădezvoltareaăsaăarmonioas ălaăaceast ăetap ă
deăvârst .
Înă manuale,ă seă facă conexiuniă întreă diverseă disciplineă deă studiuă (muzic ,ă desen),ă creândă
contexteădeăînv areăpentruăvia aăreal .
68
Curriculumul – Perspective, conexiuni, experiențe
Manualeleă iă auxiliarulă colară suntă c iă pentruă dezvoltareaă capacit iiă deă comunicareă aă
elevilor,ăpentruăcreareaăunuiăcadruăeduca ionalăbazatăpeămoralitateă iăreligiozitate,ăprinăcareăs ăseă
formeze conduite precum încrederea,ărespectul,ătoleran a.
Cuă ajutorulă manualeloră iă auxiliaruluiă colar,ă profesorulă vaă realizaă ună demersă didactică
personalizat,ăcareăs ăasigureăformareaăcompeten elorăprev zuteăînăprogram ,ăînăcontextulăspecifică
alăfiec reiăclaseă iăalăfiec ruiăelev.
Eleăauăcaracterăintuitiv,ăilustrativă iăofer ăposibilitateaăprofesoruluiădeăaăalternaădiferiteleă
formeădeăorganizareăaăactivit ii :ăfrontal,ăindividuală iăpeăgrupe.ăCuăajutorulălor,ăpotăfiărealizateă
activit iăreligioaseăspecifice : audierea de povestiri, rug ciuni,ătexteă iăcânt riăreligioase,ăcolinde.
Manualeleă colareă auă C.D-uriă cuă filmule e,ă prezent riă Power-point, jocuri, cum ar fi
puzzle,ă cuburi,ă adaptateă con inuturiloră înv rii.ă Eleă maiă cuprindă texteă literareă înă versuriă iă înă
proz ,ăcânteceăpentruălec iiăcurenteă iăserb ri,ăfi eăpentruădesen.
Scopulă tuturoră acestoră demersuriă esteă motivareaă eleviloră pentruă participareaă activ ă iă
sus inereaăinteresuluiăpentruăreligie.
Prinăintermediulămanualeloră iăauxiliaruluiă colar,ăseăpuneăaccentăpeăstimulareaăînv riiă
prinăjoc,ăînăfunc ieădeănivelulăachizi iilorăelevilor,ădeăexperien aăspecific ăvârsteiăelevilor,ăpentruă
formareaăpersonalit iiăelevilor.ăÎntâlnimăjoculădeărolăcuădiferiteăteme : « Ceăaiăfaceădac ăaiăfiăînă
situa ia… ? », « Ceăfaceăunăcre tinălaăbiseric /acas /peăstrad … ? », « A aăda/A aănu ! ».
Bibliografie:
1. http://dppd.ulbsibiu.ro/ro/cadre_didactice/adriana_nicu/cursuri/Pedagogie%201_curs_8_
Continutul%20invatamantului.pdf;
2. Programaă colar ă pentruă disciplinaă Religie,ă Cultulă Ortodox,ă Claseleă aă III-aă iă aă IV-a,
Bucure ti,ă2014.
69
Curriculumul – Perspective, conexiuni, experiențe
coalaăăGimnazial ăF c eni
F c eniă– Ialomi a
Înă varaă anuluiă 2012ă aă ap rută pentruă primaă dat ă înă Româniaă no iuneaă deă ,,clas ă
preg titoare”.
Ideeaăintroduceriiăclaseiăpreg titoareădup ămodelulădeăsuccesădinămulteă riăcuăînv mântă
performantăaăfostăpus ăînăpractic ăf r ăs ăfiăfostăexperimentat ă iăpreg tit ,ăăceeaăceăaăadusăreac iiă
deă respingereă atâtă dină parteaă p rin iloră câtă iă dină parteaă cadreloră didactice.ă Trecereaă grupeiă
preg titoareă deă laă înv mântulă pre colară laă înv mântulă primară aă constituită reducerea
num ruluiă deă posturiă dină gr dini e.ă Peă deă alt ă parte,ă înv toriiă careă urmauă s ă predeaă laă clasaă
preg titoareăerauăscepticiăînăprivin aăaăceeaăceăurmeaz ăs ăprofeseze.
Clasaăpreg titoareăreprezint ăetapaăcareăfaceătrecereaădeălaăgr dini ălaăȋcoal .ăPrinăaceast ă
tranzi ieă auă locă schimb riă importante,ă uneleă careă suntă caracteristiceă treceriiă deă laă înv mântulă
pre colară laă înv mântulă primară înă generală (schimb riă generale),ă iară alteleă careă suntă propriiă
acesteiăetapeă(schimb riăspecifice).
Schimb rile generale seărefer ăla:
- mediulăfizică(loca ia,ăsalaădeăclas );
- programul copilului – durataăactivit ilor,ăperioadaădeătimpăînăcareăcopilulăesteălaăȋcoal ;
- programaă(înăgeneralăasem n toareăcuăprogramaăutilizat ăanteriorăînăgrupeleăpreg titoareă
de la gr dini e);
- persoanaă responsabil ă cuă realizareaă activit iloră dină clasaă preg titoareă (înv torulă /ă
înv toarea);
- colegii copilului;
- reguli mai stricte;
Schimb rileăspecifice au în vedere:
70
Curriculumul – Perspective, conexiuni, experiențe
71
Curriculumul – Perspective, conexiuni, experiențe
72
Curriculumul – Perspective, conexiuni, experiențe
micăesteăatrasădeăbasmeăȋiăpovesti,ăpoateăredaăpeăfragmenteăsauăintegralăcon inutulăacestorătexte,ă
potăfaceăaprecieriăcuăprivireălaăcomportamentulăunorăpersonaje.ăÎn elegăpoeziaăȋiăpotăs ăoăre in ă
foarteău or, tr iescăsentimentalămesajul.
Ȋcolariiămiciăposed ăoăcreativitateănaiv ăȋiăefervescent .ăPeăm suraădezvolt riiăopera iiloră
mintaleă ȋiă aă capacit iiă logice,ă aceȋtiaă voră în elegeă realitateaă obiectiv ă ȋiă naivitateaă fantezieiă
înregistreaz ă oă sc dere brusc .ă Laă aceastaă contribuieă ȋiă sistemulă deă cerin eă ȋcolare,ă focalizateă
predilectă spreă oă abordareă logic ,ă caă ȋiă sistemulă deă evaluareă careă descurajeaz ă ȋiă sanc ioneaz ă
modalit ileăneuzualeădeărezolvareăaăproblemelor.
Studiereaă uneiă limbiă str ineă ă deă c treă eleviă începândă cuă clasaă preg titoareă aă devenită
realitateădinăanulă colară2013-2014.
Debutulă claseiă Iă aă demonstrată importan aă claseiă preg titoare.ă Faptulă c ă eleviiă cuno teauă
litereleă iăcifreleăaădatăposibilitateaăcitiriiăsarcinilorăla toate disciplinele studiate. Astfel exersarea
citiriiă con tienteă aă ă fostă continu ă dină acestă moment,ă multă maiă benefică decâtă atunciă cândă eleviiă
mergeauă laă coal ă înă clasaă Iă i,ă abiaă spreă sfâr itulă semestruluiă ală doileaă ă puteaă fiă realizată acestă
lucru cu majoritatea elevilor
ClasaăIăeraăceaămaiăgreaăpentruăc ăreprezentaăînceputul.ăCopilulăînva aăs ăscrie,ăs ăciteasc ăȋiă
s ăsocoteasc ,ăceleămaiăimportanteăabilit iăpentruăto iăaniiădeăȋcoal .ăDac ăînăclasaăIăăr mâneaăînă
urm ,ăaveaăproblemeădinăceăînăce maiămariăȋiăr mâneaătotămaiăînăurmaăcelorlal iăelevi,ăp n ăcândăă
ajungeaăs ănuămaiăpoat ărecupera.
Clasaăpreg titoareăvineăînăsprijinulăcopiluluiăpentruăc ăimplic ăoătrecereămaiăponderat ăspreă
înv mântulă primar;ă deȋiă apară schimb riă referitoră laă mediulă fizică înă careă seă desf ȋoar ă
activitatea,ă ună cadruă didactică nou,ă prezen aă eleviloră maiă mariă sau,ă deă multeă ori,ă ȋiă colegiă noi,ă
specificulăactivit ilorăinstructiv-educativeă ineăcontădeăspecificulăactivit ilorădinăgr dini ,ăfiindă
astfel preîntâmpinate problemele de adaptare.
Înscriereaă laă clasaă preg titoareă pentruă anulă colară 2013-2014 a fost momentul în care a
debutatăactivitateaă,,Ziuaăpor ilorădeschiseălaăclasaăpreg titoare”.ă
Pentruăprimaădat ăviitoriiăeleviăaiăclaselorăpreg titoareă iăp rin iiălorăaveauăposibilitateaăs ă
vizitezeă coala,ăs lileădeăclas ,ăs ăvad ăproduseăaleăactivit iiămiciloră colariă iăchiarăs ăasisteălaăoă
activitateăaăelevilorăclaseiăpreg titoare.ăInteresulăaăfostădeosebit.ăLaăactivitateăauăparticipatătoateă
cadrele didacticeă dină înv mântulă primară iă pre colar,ă al turiă deă careă auă fostă reprezentan iiă
comunit iiălocale.ăImplicareaă coliiăînăacestătipădeădesf urareăaăzileiăpor ilorădeschiseălaăclasaă
73
Curriculumul – Perspective, conexiuni, experiențe
preg titoareă cuă activitateă demostrativ ă aă contribuită laă dezvoltareaă rela iei coal ă – familie.-
comunitate.
Dină perspectivaă înv mântuluiă modern,ă clasaă preg titoareă reprezint ă oă certitudineă înă
educa ie,ăăiară accentulătrebuieăpusăpeăîn elegereaăădeăc treăeleviă aăproceselor,ăconceptelorăȋiă peă
capacitatea de a le folosi în diverse situa iiăînc ădeălaădebutulăȋcolarit ii.
BIBLIOGRAFIE
74
Curriculumul – Perspective, conexiuni, experiențe
PROF.GRIGORE GABRIELA
LICEUL TEHNOLOGIC DR C ANGELESCU G E TI
Reformaă curricular ă dină înv mântulă românescă aă permisă studiereaă limbiiă ȋiă literaturiiă
române dină perspectivaă form riiă unuiă elevă capabilă s ă seă raportezeă laă cultur ă înă modă autonom,ă
reflexiv,ăcriticăȋiăcreativ.
Programele actuale pentru clasele IX-XIIăsubliniaz ărolulăformativăalăliteraturii.ăAceastaă
seă studiaz ă deoareceă promoveaz ă valoriă morale,ă intelectualeă iă estetice,ă iară reflec iaă asupraă
acestoră valoriă permiteă conturareaă unuiă profilă civic,ă aă uneiă identit iă culturaleă iă aă unuiă orizontă
cultural.
Înă claseleă gimnazialeă ȋiă înă ciclulă inferioră ală liceului,ă texteleă literareă auă fostă studiateă
preponderent dină perspectiv ă structural .ă Programeleă pentruă claseleă aă XI-aă ȋiă aă XII-a sunt
structurate pe principiul cronologic al fenomenului literar / cultural.
Literaturaăseăstudiaz ăpentruăc ăpermiteăasimilareaăunorăstrategiiădeălectur ăcomplexe,ăiară
aceste strategiiă conducă spreă formareaă unoră cititoriă autonomiă iă aviza i.ă Deă asemenea,ă literaturaă
permite dezvoltarea psiho-afectiv ăaăelevului.
Înă programeleă colareă înă vigoare,ă literaturaă areă caă finalit iă asimilareaă deă cuno tin e,ă
formareaădeăcapacit i,ădară iăformareădeăatitudiniă iăvalori.ăCuno tin eleădeăliteratur ăsuntăacumă
abordateădinăperspectivaăunorăfinalit iăsocialeă(integrareaăindividuluiăînăsocietate)ă iăpsihologiceă
(dezvoltareaăpersonalit iiă iăautonomieiăindividuale).
Am analizat, în continuare, valorile morale pe care opera lui Ion Creanga le transmite
elevilor. Asimilandu-leă iăexersându-le,ăeleviiăseăpreg tescăpentruăvia aădeăadult,ăcândăvorătrebuiă
s ădovedeasc ăabilit iărealeăcareăs ă–iăajuteăs ăseăintegrezeăînăvia aăsocial ă iăprofesional .ă
Poveştileă şiă povestirile suntă primeleă publica iiă aleă mareluiă scriitor.ă Aă debutată înă
1875ăînăConvorbiriăliterareăcuă“Soacraăcuătreiănurori”ă iăaăăcontinuatăs ăpubliceăpoveȋti:ă”Capraă
cuă treiă iezi”ă (1875),ă ”Pungu aă cuă doiă bani”ă (1876),ă ”Fataă babeiă ȋiă fataă moȋneagului”ă (1876),ă
”D nil ăPrepeleac”ă(1876),ă”PovesteaăluiăHarap-Alb"ă(1877)ăȋiăaltele.ă
75
Curriculumul – Perspective, conexiuni, experiențe
Înă poveȋtileă sale,ă suntă întâlniteă mereuă dou ă principiiă deă via :ă bineleă ȋiă r ul.ă Creang ă
consider ăc ăbunănuăpoateăfiădecâtăomulămuncitor,ăîn elept,ăharnic,ămodest.ăAcesteăătr s turiăseă
vorăreg siă iălaăeroiiăpoveȋtilorăsale.ăAutorulăesteăconvinsăc ăzgârceniaăȋiăl comiaăaltereaz ăceeaă
ce este bun în sufletul individului, conducându-l spre pierzanie.
Poveȋtileăȋiăpovestirileăcuăcarcaterăeticăauăoămareăvaloareăeducativ .ăPu iăînăsitua iaădeăaă
tr iă ȋiă deă aă reflectaă asupraă întâmpl riloră prezentate,ă tineriiă îȋiă însuȋescă anumiteă normeă deă
conduit .ăImpresiona iădeăcomportareaăeroilorădinăpoveȋti,ăcopiiiăîȋiăformeaz ăconvingeri,ăîncepă
s ăapreciezeădiferiteăsitua iiădinăvia aăpersonal ăȋiăcolectiv .
Valoareaă educativ ă aă poveȋtioră oă reprezint ă aportulă peă careă îlă aducă laă formareaă uneiă
atitudiniănegativeădinăcomportamentulăoamenilor:ălenea,ăl comia,ăîngânfarea,ăprostia,ăetc.ăMareleăă
povestitorăăaăcreatăunăăvalorosătezaurădeăpoveȋti,ăcareăauăfermecatăcopil riaăaăzeciădeăgenera iiăȋiă
voră constituiă mereuă lecturaă preferat ă aă copiilor.ă Citindu-iă operele,ă copiiiă seă familiarizeaz ă cuă
numeroaseăpersonajeăcareăîntruchipeaz ăoameniăharnici,ăcurajoȋi,ădota iăcuăst ruin ăȋiăd rzenie,ă
optimiȋtiă ȋiă veseli,ă glume i,ă dară ȋiă hot râ iă s ă lupteă pentruă oă via ă maiă bun ,ă pentruă izbândaă
drept ii,ăaăcinstei,ăaăadev rului.ă
În povestea Fataă babeiă şiă fataă moşneagului,ă fataă moȋneaguluiă esteă frumoas ,ă harnic ,ă
ascult toare,ă r bd toare,ă blajin ,ă muncitoare,ă miloas ,ă priceput ,ă modest ă şiă bun ă laă inim .ă
Fata babei era urât ,ă leneş ,ă ţâfnoas ,ă reaă deă inim ,ă alintat ,ă neascult toare,ă obraznic ,ă
nepoliticoas ,ănepriceput ,ălacom ,ămincinoas ăşiăinvidioas .ăCuătoateăacestea,ămo neagulăesteă
convins s-o alunge pe fata saă deă acas .ă S vâr indă numaiă fapteă buneă iă purtându-se cuviincios,
fataămo uluiăvaăfiăr spl tit ăpeăm sur ,ăiarăfataăbabeiăvaăfiăpedepsit .
Concluziaă poveȋtiiă esteă aceeaă c ă fapteleă buneă nuă r mână ner spl tite,ă iară fapteleă releă seă
pl tesc.ăÎn lume, modestia, bun tateaăȋiăh rniciaăauămaiămultădeăc ȋtigatădecâtălenea,ăl comiaăȋiă
invidia.ăCopiiiătrebuieăs ăasculteăsfaturileăp rin ilorăȋiăs ăseăpoarteăînălumeăaȋaăcumăsuntăînv a iă
înăcasaăp rinteasc .ăPeălâng ăîn elepciuneăȋiăh rnicie,ămodestiaăesteăoăcalitateăla felădeăpre uit ăînă
popor.ăTineriiătrebuieăs ăîn eleag ăc ăoameniiăsuntăr spl ti iădup ăpricepereaăȋiădragosteaăcuăcareă
îȋiă îndeplinescă munca,ă dup ă bun tatea,ă modestiaă ȋiă h rniciaă fiec ruiaă ȋiă ajungă s ă dispre uiasc ă
lenea,ăl comia,viclenia,ăinvidiaăȋiăr utatea.
În povestea Soacra cu trei nurori,ăseădemonstreaz ăc ăr ulăf cutăaltoraăseăîntoarceăasupraă
ta,ăcaăunăbumerang.ăDac ănuălaȋiăpeăal iiăs ătr iasc ădup ăbunulăplac,ăniciăeiănuăteăvorăl saăpeătine.ă
Oriceă persoan ă esteă st pân ă înă propriaă cas ,ă nimeniă nuă areă permisiuneaă s ă organizezeă via aă
76
Curriculumul – Perspective, conexiuni, experiențe
1
Gă C linescu,ă Istoriaă literaturiiă româneă deă laă originiă pân ă înă prezent,Editura Minerva,
Bucure tiă1988,ăp.481
77
Curriculumul – Perspective, conexiuni, experiențe
Basmeleă ȋiă poveȋtileă auă r masă de-a lungul vremii operele cele mai iubite de copii,
începândă dină copil rieă ȋiă pân ă laă ă adolescen .ă Valoareaă instructiv-educativ ă aă acestoraă esteă
deosebit .ă Eleă ă contribuieă laă dezvoltareaă proceseloră deă cunoaȋtere,ă aă proceseloră afective,ă laă
formareaă tr s turiloră deă voin ă ȋiă deă caracter,ă laă formareaă personalit iiă copiilor.ă Exprimândă
în elepciuneaăȋiăn zuin eleăpoporului,ănecazurileăȋiăbucuriileăsale,ăluptaăcuăfor eleănaturii,ărela iileă
dintreă oameni,ă basmeleă îiă ajut ă peă copiiă s ă în eleag ă complexitateaă vie ii.ă In elegândă conflictul
dintreă celeă dou ă for eă careă apară înă basm,ă copiiiă îȋiă formeaz ă reprezent riă ȋiă no iuniă despreă
dreptate,ăcinste,ăcuraj,ăvitejie,ăhot râre,ăperseveren ,ăh rnicie.ăAscultândăbasmele,ăcopiiătrecădeă
parteaă drept ii,ă adev rului,ă bineluiă ȋiă detest ă nedreptatea,ă l comia,ă îngânfarea,ă r utateaă ȋiă
minciuna.
Basmulăesteăimporatntăȋiăpentruăc ăeviden iaz ăceăeăbineăȋiăceăeăr u,ăajutându-l pe copil
s -ȋiăînsuȋeasc ăacesteăreprezent riămorale.ăCitindăbasmeleăseăaccentueaz ăimportan ăeducativ ă
ȋiă prină reliefareaă calit iloră eroilor,ă careă constituieă pentruă copiiă modeleă demneă deă urmat.ă Dină
fapteleăerouluiăpozitivăeiăînva ăs ăfieăcurajoȋi,ăperseveren iăȋiăhot râ i,ămodeȋtiăȋiăharnici,ăcinsti iă
ȋiădrep i,ăprieteniăadev ra i.
Basmeleă ă maiă contribuieă iă laă dezvoltareaă aten ieiă ȋiă aă memoriei.ă Ascultându-le sau
citindu-le,ă copiiiă îȋiă exerseaz ă aten iaă urm rindă cuă viuă interesă întâmpl rileă prezentate.ă Basmulă
esteă valorosă atâtă pentruă valoareaă saă artistic ,ă câtă iă pentruă dezvoltareaă limbajului.ă Al turiă deă
con inutulă deă idei,ă copilulă înva ă expresiiă iă cuvinteă noiă cuă careă î iă îmbog e teă vocabularul.ă
Basmul esteă oă minunat ă modalitateă deă educareă aă gustuluiă pentruă frumos,ă oferindu-i copilului
puterniceăemo iiăestetice.
Povestirile seădiferen iaz ădeăbasmeăȋiă deăpoveȋti.ăEle suntăinspirateădinăvia aăreal ăȋiă
mai apropiate de aceasta. Povestirea cu caracter istoric ”MoşăIon-Roat ăşiăUnirea“ neăprezint ă
ranulărevoltatăîmpotrivaănedrept ilorăsociale.ăElănuăvedeăînăUnireaăPrincipatelorăoăschimbareăînă
bine pentru el, deoarece seăp streaz ăaceleaȋiăclaseăsocialeă:ăboierii,ăclasaăconduc toare,ăȋiă ranii,ă
clasaăexploatat .ăBoieriiăconsider ăc ăesteăbineăcaă raniiăs ăfieăuni iălaămunc ,ălaăgreu,ădarănuăvoră
fiăniciodat ăegaliiălor.ăDiferen aădeăclas ăȋiădeămentalitateănuăpoateăfiăanulat ,ădinăaceast ăcauz ă
ranulăpriveȋteăcuăre inereăȋiăf r ăpreaămareăbucurieăUnirea.ăSoartaă riiăpoateăfiăschimbat ,ădară
destinulăt ranuluiăr mâneăacelaȋi.
În povestirea Moşă Ionă Roat ă şiă Cuza-Vod neă esteă prezentat ă participareaă raniloră
al turiă deă boieriă laă înf ptuireaă Unirii.ă Moȋă Ionă Roat ă îlă contraziceă peă unulă dintreă boieri,ă iară
78
Curriculumul – Perspective, conexiuni, experiențe
1.ă Gă C linescu,ă Istoria literaturiiă româneă deă laă originiă pân ă înă prezent,Editura Minerva,
Bucure tiă1988,ăp.481ă
2.ăIonăCreang ,ăPove ti.Povestiri.ăAmintiri,ăCasaăEditorial ăMuntenia,ăBucure ti,ă2001
3.Grigore Gabriela, Valori morale în operele marilor clasici, 2014, lucrare de grad
2
Gă C linescu,ă Istoriaă literaturiiă româneă deă laă originiă pân ă înă prezent,Editura Minerva,
Bucure tiă1988,ăp.481ă
79
Curriculumul – Perspective, conexiuni, experiențe
CrosscurricularitateăȋiăClil
Prină abordareă crosscurricular ă seă dep ȋescă grani eleă uneiă discipline,ă aceastaă
fiind un parteneriat al mai multor discipline distincte prină con inută ȋiă modalit iă deă
abordare.
Unăexempluăădeăabordareăinterdesciplinar ăesteăCLILă– înv areaălimbiiăcuăună
con inută integrat.ă Seă refer ă laă studiulă unuiă subiectă într-oă limb ă str in ,ă laă înv areaă
uneiăaădouaălimbi,ăpeălâng ăceaămatern ,ăprinăstudiul unui subiect specific.
Limbaă str in ă esteă asociat ă cuă oă alt ă arieă curricular ,ă reprezentat ă deă alt ă
materieă(deăexemplu,ăbiologia),ăastfelăseăasigur ăleg turaăîntreărealitateăȋiăexperien aă
elevilor.ă Oreleă deă cursă pună accentulă peă comunicareaă real ă ȋiă pe schimbul de
informa ii.ă Seă promoveaz ă astfelă ă valoriă ă precum:ă dezvoltareaă deă abilit iă deă
comunicareă verbal ,ă asigurareaă egalit iiă deă ȋanseă aă eleviloră deă peă totă teritoriulă
Europei.ă Seă acord ă prioritateă informa iiloră deă interesă pentruă eleviă ȋiă nuă structurilor
gramaticaleă prină careă acesteaă suntă redate,ă ducândă laă creȋtereaă motiva ieiă ȋiă
posibilitateaă recâȋtig riiă încrederiiă înă sineă pentruă eleviă cuă rezultateă maiă modesteă
deoareceăeleviiănuătrebuieăs ădovedeasc ăfaptulăc ăauăunăanumitănivelăalălimbiiăceăvaă
fi folosit ăcaăintermediar.ăPermiteăparticipareaăelevilorăcuădiverseăstiluriădeăînv ȋare,ă
niveluriă deă cunoȋtin eă ȋiă abilit i.Eleviiă îȋiă însuȋescă informa iiă simultană înă limbaă
matern ă ȋiă limbaă str in ,ă deoareceă CLILă nuă excludeă utilizareaă limbiiă materne.ăă
Avantajulăacesteiămetodeăăesteăcreȋtereaăgraduluiădeăautonomieăînăînv areăaăelevilor,ă
oăbun ăimplicareăaăacestoraăînăprocesulădeăînv are,ăîiăajut ăpeăeleviăs ăîȋiăidentificeă
puncteleăslabeăȋiăpuncteleătari.ăăNuăseăschimb ăceeaăceătrebuieăpredat,ăciăseăschimb ă
modulăînăcareăseălucreaz ăcuăelevii.
CLILăîncurajeaz ăimplicareaăelevuluiăăînăpropriulăprocesădeăînv are,ăceeaăceă
îiăajut ăpeăeleviăs ăînve e.ăMetodeleăȋiătehnicileădeălucruăspecificăacesteiămetodeăsuntă
centrate pe elev, pun accent pe realizarea de lucruri practice, aducerea la îndeplinire a
anumitorăsarciniăcuăoăfinalitateăconcret .ă
80
Curriculumul – Perspective, conexiuni, experiențe
Metodaă necesit ă dină parteaă profesoriloră cooperare,ă cunoȋtin eă înă maiă multeă
domenii,ămaiămultătimpădeăpreg tire,ămaiămulteăresurse.
Seăpoateăfolosiăacest ămetod ăpentruălec ia ,,Categoriiătroficeăînăecosisteme“,ă
înăetapele:ăRealizareaăsensuluiăȋiăReflec ie.ă
1. Eleviiă suntă împ r i iă peă grupeă deă câteă patru.ă Doiă eleviă primescă fiȋaă Aă ȋiă
ceilal iădoiăfiȋaăB.ăFiȋeleăAăȋiăBăcorespundălaădou ăecosistemeădiferiteădeă
analizat.
2. Perechilor liă seă cereă s ă scrie,ă dup ă ceă privescă imaginileă ecosistemeloră
corespunz toare,ă oă întrebareă laă careă s ă primeasc ă r spunsă deă laă cealalt ă
pereche. Ex: In what ways were all the communities alike? How were the
communities different? What kind of organisms were the producers in
each community?
3. Seă fixeaz ă ună timpă limit ă înă func ieă deă nivelulă claseiă ȋiă deă cantitateaă deă
informa ieăpeăcareăoăpotăextrageă elevii.ă Schimbândă mereuăfiȋeleăîntreăei,ă
eleviiăformuleaz ăîntreb riăȋiăr spunsuriădespreăambeleăecosisteme.ă
4. Key terms: environment, organism, habitat, population, community,
producers, consumers, herbivores, carnivores, omnivore, predator, prey,
decomposers.
5. Reflec ie:ă a)ă Isă theă Venussă flytrapă aă producer, a consumer, or both? b)
Using the community in which you live, determine the populations that
are present and their habitats. c) Determine some predator/prey
relationships that involve farm and ranch animals. Then determine what
the predator/prey relationships were before humans and their animals
became a part of the community.
Bibliografie
1. Widdowson, H. Teaching Language as communication, 1978, Oxford University
Press, Oxford,
2. Instruireă diferenţiat .ă Aplicaţiiă aleă teorieiă inteligenţeloră multiple,ă Ghidă pentruă
formatoriăşiăcadreădidactice, 2001, MEC, Seria Calitateăînăformare,ăBucureȋti,ă
3. P curari,ăO.ă(coord.),ăStategii didactice inovative,ă2003,ăEd.ăSigma,ăBucureȋti,ă
81
Curriculumul – Perspective, conexiuni, experiențe
LiceulăTehnologicăB icoi
În elesulă sintagmei ֦ideală educa ional”ă esteă explicată înă literaturaă deă specialitateă înă termeniă
diferi i;ă uniiă îlă asocieaz ă cuă ֦omulă ideal”,ă ֦omulă perfect”ă interpretareă careă puneă înă discu ieă
fezabilitateaă acestuia,ă al iiă îlă consider ă ună modelă mentală concretizabilă într-o infinitate de
particulariz riă înă careă însuȋirileă stipulateă deă ideală intr ă înă dimensiuniă diferiteă ȋiă structuriă
complexe diferite.
Actualaălegeăaăînv mântuluiădinăRomâniaădefineȋteăidealulăeduca ionalăînăarticolulă3,ădup ăcumă
urmeaz :
֦(1)ăÎnv mântulăurm reȋteărealizareaăidealuluiăeduca ional,ăîntemeiatăpeătradi iileăumaniste,
peăvalorileădemocra ieiăȋiăpeăaspira iileăsociet iiăromâneȋti,ăȋiăcontribuieălaăp strareaăidentit iiă
na ionale.ă (2)ă Idealulă educa ională ală ȋcoliiă româneȋtiă const ă înă dezvoltareaă liber ,ă integral ă ȋiă
armonioas ăaăindividualit iiăumane,ăînăformareaăpersonalit iiăautonomeăȋiăcreative.”
În viziunea lui Nicola I. (1994, p.101) ֦idealulă educa ională concentreaz ă înă esen aă saă modelulă
sauă tipulă deă personalitateă solicitată deă condi iileă socialeă aleă uneiă etapeă istoriceă peă careă educa iaă
esteă chemat ă s -lă formezeă înă procesulă desf ȋur riiă ei”.ă Idealulă educa ională poart ă amprentaă
societ iiăcare-lăelaboreaz ,ăareăunăcaracterăsocial.
CarceaăM.ă (2001,ăp.ă25)ămen ioneaz :ă ֦Însuȋirileăexplicităformulateăcaădesemnan iă aiă idealuluiă
educa ională privesc:ă a)ă autonomiaă persoaneiă - capacitateaă acestuiaă deă aă priviă critică situa iileă deă
via ,ă deă aă alegeă întreă alternativeă posibile,ă propuseă sauă personală definite,ă deă aă luaă deciziiă ȋiă aă
ac ionaăînămodăindependent,ădeăaătr iădeăsineăst t tor,ădeăa-ȋiăasumaăresponsabilitateaăintegral ăaă
faptelorăȋiăaăsitua ieiăproprii;ăînăevolu iaăc treămaturitate,ăpersonalitateaăautonom ăseăfoloseȋteădeă
sprijinulăoferitădeăsocietate,ădarăevit ăînăm sur ădinăceăînăceămaiămareădependen a de aceasta; b)
creativitatea persoanei – capacitateaădeăaăseăfolosiădeăpoten ialulănaturalăspecificăuman,ădeăaăseă
82
Curriculumul – Perspective, conexiuni, experiențe
Nuvela
Specie a genului
epic
Cadru spațio-
Personaje A țiu e Conflict
temporal
83
Curriculumul – Perspective, conexiuni, experiențe
84
Curriculumul – Perspective, conexiuni, experiențe
Bibliografie:
Nicola Ioan,Tratatădeăpedagogieăşcolar ,ăAramis,ăBucure tiă2000
Carcea M, coord., Introducere în pedagogie, ed. “GH.ăASACHI”,ăIa i,ă2001
Cuco ,ăConstantin, Pedagogie. Edi iaăaăII-a rev zut ă iăad ugit ,ăed.ăPolirom,ăIa i,ă2006
Ilie Emanuela, Didacticaălimbiiăromân ,ăPolirom,ăIa i,ă2008.
Nicu, A.,Curs de pedagogie, dppd.ulbsibiu.ro.
Înă contextulă actual,ă educa iaă nonformal ă areă ună caracteră flexibilă ȋiă vineăînă întâmpinareaă
diferitelor nevoi de formare a grupurilor socialeă dară iă pentruă fiecareă persoan .ă Activit ileă
nonformaleă permită momenteă deă abstractizare,ă prină extragereaă deă cunoȋtin eă dină via aă practic ;ă
scoateă dină educa ie,ă func iaă deă predare,ă l sândă locă func ieiă deă înv are;ă eleviiă suntă implica iă înă
proiectarea, organizareaăȋiădesf ȋurareaăacestorăactivit i;ăareăcaracterăfacultativăsauăop ional;ănuă
seă pună note,ă nuă seă faceă oă evaluareă riguroas ;ă permiteă punereaă înă valoareă aă aptitudiniloră ȋiă
intereselorăcopiilorăȋiătinerilor;ăpermiteăoămareăvarietateădeăforme,ăflexibilitateăsporit ăaăformelor,ă
cunoaȋteă modalit iă diferiteă deă finan are;ă faciliteaz ă promovareaă munciiă înă echip ă ȋiă aă unuiă
demersăpluriăsauăinterdisciplinar;ăaccentueaz ăobiectiveădeătipăformativ-educativ.
Educa iaă nonformal ă ofer ă ună setă deă experien eă sociale necesare, utile pentru fiecare
copil,ătân răsauăadult,ăcomplementarizândăcelelalteăformeădeăeduca ieăprinăvalorificareaătimpuluiă
liber,ă dină punctă deă vedereă educa ională aă experien eloră deă via ă aleă elevilor,ă prină participareă
85
Curriculumul – Perspective, conexiuni, experiențe
86
Curriculumul – Perspective, conexiuni, experiențe
87
Curriculumul – Perspective, conexiuni, experiențe
Grupă int
Beneficiariădirec i:
120ăeleviădinăînv mântulăliceală iă40ăeleviădinăînv mântulăgimnazial
20ădeăp rin i
20 de cadre didactice
Beneficiar indirect - Comunitateaălocal
Parteneri:
Clubul Copiilor Pucioasa
coalaăGimnazial ă”Prof.ăIlieăPopescu” otânga
Centrul Europe Direct
Poli iaăoraȋuluiăPucioasa
Asocia iaăDREPT
CentrulădeăPrevenire,ăEvaluareă iăConsiliereăAntidrogăDâmbovi a
ASCOR
Descriereaăactivit ilor
1.ăPreg tireaăȋiăpromovareaăcampanieiă– 23 martie – 7 aprilie 2017
Înăaceast ăsapt mân ăpropun toriiăvorăfaceăcunoscutăproiectulăȋiăactivit ileăceăseăvorăderulaăînă
cadrulăunorăîntalniriăcuăConsiliulăȊcolarăal ElevilorăȋiăcuăConsilulăProfesoralădinăcadrulăLiceuluiă
Tehnologic Pucioasa. Vaă fiă creat ă oă pagin ă deă socializareă cuă titlulă proiectuluiă peă careă vaă ă fiă
postat,ăpentruăînceput,ăcalendarulăactivit ilorădeăproiect.ăVaăfiăamenajatăunăpanouăalăproiectuluiă
la locăvizibil,ăpeăholulăliceului.ă(activitateăceăcorespundeăObiectivuluiăspecifică1ăȋiăObiectivuluiă
specific 2)
2. Derularea.
Dezbatere cu tema ,,Fiiăst pânulăproprieiăvie i!”ălaăcareăparticip ă40ădeăeleviădinăclaseleăaăIX-a
ȋiăaăX-a. Întalnirea va avea loc cu participareaăreprezentan ilorăAsocia ieiăDREPTă– s pt mânaă4-
7 aprilie 2016- (activitate ce corespunde Obiectivului specific 3)
Informare cuăprivireălaăriscurileăpeăcareăleăimplic ăconsumulădeăsubstan eăpsihoactive.ăAceast ă
activitateă seă realizeaz ă deă c treă Centrulă deă Prevenire,ă Evaluareă iă Consiliereă Antidrogă
Dâmbovi a,ă înă rândulă eleviloră deă laă claseleă aă IX-a, a X-a, a XI-a si a XII-a.ă Discu iileă suntă
interactive,ă eleviiă pună întreb riă cuă u urin ă colegiloră voluntari.ă (activitateă ceă corespundeă
Obiectivului specific 4)
88
Curriculumul – Perspective, conexiuni, experiențe
Concursă deă eseuriă şiă pictur ă cuă tema ,,ă Viciile,ă caleaă spreă nic ieri!”ă laă careă particip ă 20ă deă
eleviătalentan iăaiăliceului.ăActivitateaăconst ăînărealizareaăunuiăatelierădeălucruăcoordonatădeăprof.ă
Speran aă Enescuă deă laă Clubulă Copiiloră Pucioasa.ă Lucr rileă voră fiă afiȋateă înă spa iulă specială
amenajatăpentruăproiectăȋiăvorăfiăpostateăpeăpaginaădeăsocializareaăaăproiectului.ăLucrareaăcareăvaă
primi cele mai multe aprecieri, comentarii pozitive va deveni sigla proiectului - s pt mânaă10-14
aprilie 2017. (activitate ce corespunde Obiectivului specific 5)
Întâlnire cu tema: ,,Drogurile- capcan ă aă sufletuluiă iă pedeapsaă aă min ii!”ă ă organizat ă deăă
Centrulă Europeă Directă laă careă particip ă 30ă deă eleviă liceeniă dină claseleă aă XI-aă ȋiă aă XII-a, în
vederea prezent riiă efecteloră droguriloră asupraă personalit iiă adolescen iloră -2-5 mai 2017
(activitate ce corespunde Obiectivului specific 6)
Lectoratăcuăp rin ii ,,Drogul,ăp catămultiplu”,ăorganizatădeăASCORăTârgoviȋteălaăcareăparticip ăă
20ădeăp rin iăaiăelevilor liceeni, cu scopul de a readuce în prim plan rolul fundamental al familiei
înăeduca iaăcopiilor- s pt mânaă8-12 mai 2017. (activitate ce corespunde Obiectivului specific 7)
Activitateă interactiv ,,Anturajulă iă viciile”,ă organizat ă deă Poli iaă Ora uluiă Pucioasa, la care
particip ă20ădeăeleviăliceeni- s pt mânaă15-20 mai 2017. (activitate ce corespunde Obiectivului
specific 8)
3. Evaluarea.
Seă vaă realizaă dup ă fiecareă activitateă propus ă prină aplicareaă deă chestionare,ă fiȋeă deă feed-back.
Întrucât toate activit ileă voră fiă promovateă peă paginaă proiectului,ă num rulă deă acces ri,ă post ri,ă
comentariiăconstituieăunăindicatorădeăevaluareăalăimpactuluiăactivit ilorăasupraăelevilorăliceuluiăȋiă
aăcomunit ii.ăSeăvaărealizaăunăalbumăalăproiectuluiăînăs pt mânaă22-27 mai 2017.
4. Sustenabilitate.
Diseminariăorganizateălaănivelulăliceelorădinănordulăjude ului.
Articoleăînăpresaălocal ă
Men inereaăȋiăactualizareaăpaginiiăproiectuluiăcuăinforma iiăutileăȋiăăpost riămotiva ionale
Men inereaăsiăactualizareaăpanouluiăproiectului cu elemente noi.
89
Curriculumul – Perspective, conexiuni, experiențe
Oameniiă cuă ajutorulă sim uriloră experimenteaz ă lumeaă înconjuratoare, acestea fiind
instrumenteleă prină careă înva ă ȋiă comunic .ă Multitudineaă deă informa iiă accesateă cuă ajutorulă
sim urilorăpermiteăfiec ruiăomăîn elegereaălumiiăînconjur toareăȋiăasigur ăoăcâtămaiăbun ăintegrareăaă
acestuia în societate.
Elevulăcuădeficien ădeăauz,ădatorit ăparticularit ilorăsaleădeădezvoltareănuăîn elegeădeă
celeămaiămulteăoriăceeaăceăseăpetreceăînăjurulăs u.ăElătrebuieăs ăînve eăbazându-se mai mult pe
activit ileă cuă aplicabilitateă practic ,ă careă îiă stimuleaz ă interesulă pentruă cunoaȋtereă ȋiă îiă
faciliteaz ăcontactulăcuărealitateaăînconjur toare.
Curriculumulă laă Deciziaă Ȋcoliiă permiteă alegereaă ȋiă creareaă deă disciplineă op ionaleă careă
asigur ,ăpentruăelevulăcuădeficin ădeăauz,ăăînsuȋireaădeăno iuniănoi,ăasociereaăcunoȋtin elor unei
disciplineă cuă no iuniă dină alt ă disciplin ,ă permită abordareaă trans-, pluri-,ă interdisciplinar ă aă
temelorăȋiăaprofundareaălorăprinăactivit iăcentrateăpeăaplicabilitateaăcunoȋtin elorăînăpractic .
Disciplineleă op ionale,ă prină activit ileă dină cadrulă lor,ă ducă laă dezvoltareaă aten ieiă
distributive,ă aă memoriei,ă gândirii,ă imagina ieiă ȋiă aă vocabularului.ă Prină intermediulă loră
cunoȋtin eleă eleviloră cunoscă ună saltă calitativ,ă acesteaă trezindu-le curiozitatea, interesul,
formându-le atitudini, deprinderi, ducândălaămotivareaălorăȋiălaăapari iaădorin eiădeăautodep ȋire.ă
Predareaă interă ȋiă transdisciplinar ă aă op ionaleloră puneă accentulă simultană peă aspecteleă
multipleă aleă dezvolt riiă copilului:ă intelectual ,ă emo ional ,ă social ,ă fizic ă ȋiă estetic .ă
Interdisciplinaritateaă asigur ă formareaă uneiă leg turiă întreă cunoȋtin eleă necesareă elevuluiă înă
procesulă instruirii,ă favorizândă parcurgereaă cuă succesă aă trepteloră urm toareă înă înv are,ă înă
vedereaăasigur riiăuneiă form riăcontinueăaăacestuia. Procesulăînv riiătrebuieăs ărealizezeăprină
cercetare,ăădescoperire,ăprinăinterrela ionareaăcunoȋtin elorătransmiseăcuăceleăde inuteădeăelevi,ă
90
Curriculumul – Perspective, conexiuni, experiențe
91
Curriculumul – Perspective, conexiuni, experiențe
92
Curriculumul – Perspective, conexiuni, experiențe
formându-ȋi ȋi exersându-ȋi unele deprinderi ȋi atitudini,ă îȋiă dezvolt ă oă gândireă practic ă ȋiă
analitic ,ăunăcomportamentăresponsabil,ătoateăacesteaăducândălaădezvoltareaăpersonalit iiălor.
Studiereaă acestuiă op ională implic ă însuȋireaă deă no iuniă dină cadrulă disciplineloră
corespunz toareă ariiloră curriculare:ă Omă şiă societate, Matematic ă şiă ştiinţeă aleă naturii,ă Arte,ă
Tehnologii.
Aceast ădisciplin ăareăunăcaracter practic-aplicativ ȋi impune respectarea unor exigen e
ale înv rii durabile, printre care:
utilizarea unor strategii didactice care s pun accent pe:
construc ia progresiv a cunoȋtin elor, exersarea ȋi consolidarea abilit ilor elevilor;
abord ri inter ȋi transdisciplinare;
înv area prin ac iune, realizarea unor activit i bazate pe sarcini concrete;
alternarea formelor de activitate (individual ,ăpe perechi ȋi în grupuri mici);
utilizarea unor metode active ca: înv area prin descoperire, înv area prin cooperare,
studiul de caz, jocul de rol, metode de gândireă analitic ă ȋi critic , realizarea de portofolii,
realizarea de proiecte, lucrul pe calculator/internet;
utilizarea, în activitatea didactic ,ă a calculatorului ca mijloc modern de instruire, care s
permit subordonarea utiliz rii tehnologiei informa iei ȋi a comunica iilor, în vederea
desf ȋur rii unor lec iiăinteractive, atractive.
Prin lectur ,ă fiecareă omă îȋiă formeaz ă anumiteă modeleă deă comportament.ă Cartea ne
înso eȋteă peă fiecareă înă continuaă aventur ă aă cunoaȋterii,ă poveȋtileă constituindă oă modalitateă
fundamental ădeăcomunicareăaăfiin eiăumane.ă Lectura,ăreprezint ăoăprovocareăpentruăelevulăcuă
deficien ă deă auz,ă vocabularulă acestuiaă fiindă extremă deă redus.ă Formareaă abilit iloră deă
comunicare prin intermediul limbajului verbal constituie unul dintre obiectivele fundamentale
aleă activit iiă educativeă ȋiă recuperatoriiă pentruă aceȋtiă elevi.ă Prină intermediulă op ionaluluiă
Lecturileă copil rieiă elevulă îȋiă formeaz ă priceperiă ȋiă deprinderi,ă tehniciă deă înv areă ȋiă deă
comunicare,ă îȋiă formeaz ă caracterulă ȋiă îȋiă dezvolt ă personalitatea.ă Lecturaă sprijin ă elevulă înă
efortulădeăaăîn elegeălumeaăînconjur toare,ădeăaăseăîn elegeăpeăelăînsuȋiăînărela ieăcuăceilal i,ădeăa-
ȋiăconstruiăidentitatea.
Prinăparcurgereaădisciplinelorăop ionaleăeleviiăcuădeficien ădeăauzăîȋiăformeaz :
competen eădeătipăcognitiv;
93
Curriculumul – Perspective, conexiuni, experiențe
Bibliografie:
94
Curriculumul – Perspective, conexiuni, experiențe
- în sens larg – întreagaă experien ă deă înv areă atâtă ceaă conceput ă deă coal ,ă câtă iă ceaă
interiorizat ădeăelev,ăcareăseădesf oar ăînăcadrulăprogramuluiă colarăzilnică iăînăafara lui,
prinăactivit iăeduca ionaleădeătipănonformal;
- în sens restrâns – ansamblulădocumenteloră colareădeătipăreglatorăînăcareăseăconsemneaz ă
dateleăesen ialeăcuăprivireălaăproceseleăeducativeă iăexperien eleădeăînv are.
Curriculum-ul a fost propusă pentruă aă sintetizaăansamblulă deă a tept riă exprimateă deă coal ă
fa ădeăunătân răcapabilăs ăr spund ăexigen elorăunorărealit iăînăschimbare:
Capacit iă superioareă deă gândireă critic ă iă divergent ă înă m sur ă s -iă ajuteă peă eleviă s ă
utilizezeăcuno tin eleă i competen eleădobânditeăînădiferiteăsitua ii;
Motiva iaă iă disponibilitateaă deă aă r spundeă înă modă adecvată laă schimbare,ă caă premis ă aă
oric reiădezvolt riăpersonale;
Capacit iădeăinser ieăsocial ăactiv ,ăal turiădeăunăsetădeăatitudiniă iădeăvaloriăpersonalizate,
careăvorăpermiteăelevilorăparticipareaălaăvia aăuneiăsociet iădeschiseă iădemocratice.
coalaă iă curriculum-ulă trebuieă s ă ofereă ună cadruă coerentă iă flexibil,ă înă cooperarea,ă
gândireaăindependent ,ăopiniaăliberăexprimat ,ătoleran a,ăvalorileăasumateădeăfiecareăînăparteăs ă
constituie dimensiuni obligatorii.
Elaborarea curriculum-uluiă presupuneă gândireaă iă structurareaă situa iiloră deă înv areă
efectiv ă înă careă voră fiă angrena iă elevii,ă ac iuneă ceă reclam ă cuă necesitateă prefigurareaă
experien elorădeăînv areăpeăcareăleăvorăparcurgeăace tia.ăUnăcurriculumăînăeduca ieătrebuieăs ă
fieăînăprimulărândărelevantăprinăelăînsu i,ăadic ăs ăcon in ă iăs ăpromovezeăceeaăceăesteăesen ial,ă
util,ăpl cut,ăoportun,ăbenefică iăfezabil.
Din punct de vedere structurală iăfunc ionalăprinăconstituireaăunuiăcurriculum,ătrebuieăs ă
seăofereăr spunsuriălaăîntreb rile:
95
Curriculumul – Perspective, conexiuni, experiențe
96
Curriculumul – Perspective, conexiuni, experiențe
97
Curriculumul – Perspective, conexiuni, experiențe
BIBLIOGRAFIE:
Liliana Sacara, Iulia Cristina Dumitriu, PSIHOPEDAGOGIE, editura Alma Mater,
Bac u,2007
98
Curriculumul – Perspective, conexiuni, experiențe
99
Curriculumul – Perspective, conexiuni, experiențe
Oă Strategieă aă Guvernuluiă Românieiă aă fostă adoptat ă înă 2001ă privindă îmbun t ireaă situa ieiă
romilor,ă strategiaă constândă înă elaborareaă unuiă documentă reperă pentruă ceiă careă auă dorită s ă
dezvolteă iăs ăimplementezeăprogrameăînăacestăsens,ăf r ăaăfiăalocată iăunăbugetăcareăs ăsus in ă
acesteăini iative.
Înă comunit ileă defavorizate,ă cuă nivelă deă instruireă sc zută rataă abandonuluiă colară esteă mare.ă
Sus inereaăeduca ieiăînă acesteăzoneăreprezint ăsolu iaăpentruăoferireaădeă anseăegaleămembriloră
comunit ii.ăPrinăeduca ieăfiecareăcopilăî iăconstruie teăstimaădeăsine,ăîncredreaăînăfor eleăpropriiă
iă speran aă pentruă oă via ă maiă bun .ă Laă vârsteă miciă seă formeaz ă bazaă viitoareiă personalit iă aă
copilului, fiind necesar ă implicareaă familiei,ă aă institu iiloră iă aă comunit ii.ă Deă celeă maiă multeă
ori,ă copiiiă romiă nuă auă accesă sauă chiară abandoneaz ă educa iaă timpurie,ă cuă implica iiă negativeă
graveăasupraălor,ăcaăviitoriăadul iă iăasupraăcomunit iiădinăcareăfacăparteă iăasupraăsociet ii.
Rataă crescut ă aă abandonuluiă înă înv mântulă pre colară seă înregistreaz ă atunciă cândă exist ă
deficien eă deă managementă ală resurseloră umaneă careă lucreaz ă cuă copiiiă romi,ă suntă tolerateă
comportamenteă iă practiciă discriminatoriiă f r ă aă con tientizaă c ă potă deveniă oă problem ă înă
dezvoltareaăulterioar ăaăcopiilor.ăCadreleădidacticeănuăsuntămul umiteădeăcondi iileădeălucru,ănuă
auă instrumenteleă necesareă pentruă oă bun ă comunicare,ă organizareă iă desf urareă aă activit ilor,ă
familiaăcopiluluiănuăseăimplic înăeduca ie,ăfaptăcareăduceălaălipsaăunuiălocădeămunc ă iăimplicită
laă s r cie.ă Înă comunit ileă deă romiă interesulă pentruă educa ieă esteă deosebită deă sc zut,ă p rin iiă
analfabe iăsauăsemi-analfabe iănuăauăposibilitateaăs ăofereăcopiilorăaltătipădeăeduca ie,ădecât cel
primitădeăei.ăNuăauăposibilitateaăs ăspun ăcopiluluiăoăpovesteălaăculcare,ăăs -lăînve eăs ănumereă
sauăs ăcoloreze.ăDar,ăpentruăc ălaăvârst ăpre colar ăcopiiiăpotădeprindeăcomportamenteăcivilizate,ă
corectitudineă iă respectă pentruămediulă educa ional, ace tiaătrebuieă adu iă laăgr dini .ăPentruă c ă
acas ănuăauăposibilitateaădeăaăprimiăoăeduca ieăcorespunz toare,ăesteăabsolutănecesarăs ăparcurg ă
etapeleă colariz riiădeălaăceleămaiămiciăvârste,ăpentruăaăseăputeaăintegraăînăsocietateăcuădrepturiă iă
responsabilit iădepline.
Efecteleăpsihologiceăaleădiscrimin riiăasupraăcopiluluiădeăvârst ă colar :
“Mami,ădeăceăGianiăareăpieleaăneagr ?ăPentruăc ăelăs-aăn scutănoapteaă iăeuăm-amăn scutăziua?”ă
suntă întreb riă adresateă deă oă feti ă deă 6ă ani,ă mameiă sale,ă dup ă prima ziă deă clas ă preg titoare.ă
Întrebareaă eiă aă r masă f r ă r spuns,ă pentruă c ă mamaă nuă aă tiută cumă s ă reac ioneze.ă S -iă spun ă
copiluluiăeiăc ădeăfaptăGianiăesteădeăalt ăetnie?ăProbabilăc ănuăarăfiăîn elesă iăarăfiăadresată iămaiă
multeă întreb riă incomode.ă Mamaă aă alesă s -iă povesteasc ă peă ună tonă u oră amuzată doamneiă
100
Curriculumul – Perspective, conexiuni, experiențe
întâmplareaă iă s ă oă roageă s ă oă scoat ă dină încurc tur .ă Destulă deă gravă esteă faptulă c ă aceast ă
întâmplareă poateă fiă considerat ă unaă fericit ,ă întrucâtă majoritateaă p rin iloră afla iă înă aceast ă
situa ieă ară fiă interzisă copiluluiă s ă vorbeasc ă sauă s ă seă joaceă cuă celă cuă pieleaă maiă închis ă laă
culoare,ăsauăchiarăs -lămuteădeălaăoăclas ăcareăareă iăastfelădeăcopii.
Devineăastfelăesen ialărolulădeămediatorăalăcadruluiădidactic.ăEsteăcapabil ădoamnaăs ăintegrezeă
copiii iă p rin iiă romiă într-ună colectivă deă majoritariă români?ă R spunsulă seă afl ,ă dină p cate,ă înă
abilit ileădoamneiădeăaăfiăunăbunăconsilier,ădarămaiăalesăunăomădeschisă iătolerant.
Exist ,ălaănivelăsocial,ătendin eădeădiscriminareăaăromilor,ăcaămembriăaiăunuiăgrup social
defavorizat.ăOăconsecin ăpsihologic ădistructiv ăesteăinteriorizareaăimaginiiănegativeăaăromiloră
i adoptarea unor comportamente negative, anti-sociale, în acord cu previziunile acestor
stereotipuri.
Dină nefericire,ă copiiiă no triă crescă într-o societateă înă careă prejudec ileă iă discriminareaă
exist .ăDe iăauăfostăimplementateălegiă iămulteăatitudiniănegativeăs-au schimbat, bigotismul bazat
peă prejudec iă rasiale,ă enticeă sauă religioaseă faceă parteă dină via aă deă ziă cuă ziă aă copiiloră iă aă
familiilor lor.
Copiiiă suntă expu iă laă diferiteă culturiă prină intermediulă media.ă Eiă înva ă iă î iă formeaz ă
opiniiădespreăoameniă iăevenimenteădină ar ă iădinălume.ăEsteădeciănevoieăs -iăajut măpeăcopiiăs ă
înve eăs ăîn eleag ă iăs ăapreciezeădiversitatea.ăZilnicăeiăsunt expu iămoduluiăînăcareăuniiăindiviziă
suntă aprecia iă maiă multă sauă maiă pu ină peă bazaă sexului,ă vârstei,ă culoriiă sauă aă studiilor.ă Potă
con tientizaă anumiteă tensiuni,ă ună tratamentă preferen ial,ă sauă faptulă c ă opiniileă iă dorin eleă loră
suntămaiăpu inăluateăînăseam ădinăcauzaăvârsteiălor.ă
Laă vârst ă colar ,ă copiiiă potă aveaă deă suferită dac ă suntă expu iă prejudec iloră sauă
discrimin rii.ă Prejudec ileă creeaz ă tensiuniă socialeă iă emo ionaleă careă potă provocaă team ,ă
anxietateă i,ă ocazional,ă ostilitate iă chiară violen .ă Stimaă deă sineă iă încredereaă înă sineă aă celoră
ridiculiza iăpotăfiăafectate,ădeterminându-iăs ăseăsimt ăneaccepta iăsauăchiarănedemni.ăCopil riaă
nuămaiăesteăoăperioad ăfericit ă iă lipsit ădeă griji.ă Cândăseăîntâmpl ăacestă lucru,ăăperforman eleă
colare scad, eiăpotădeveniădepresivi,ăizola iăsocial.ă
Esteă importantă s ă ajut mă copiiiă s ă reac ionezeă pozitivă laă diversitate.ă Prejudec ileă seă
înva ălaăvârsteăfragedeădeălaăp rin i,ădeălaăal iăcopii,ăpersoaneăsauăchiarăinstitu ii.ăÎnăjurulăvârsteiă
de 4 ani, copiii devinăcon tien iădeădiferen eleădintreăoameni,ăînăprimulărândădeăcaracteristicileă
fizice,ă deă limbajă iă nume,ă iă maiă târziuă deă religieă iă diferen eă culturale.ă Uneori,ă eiă începă s ă seă
101
Curriculumul – Perspective, conexiuni, experiențe
defineasc ă iă s - iă g seasc ă identitateaă raportându-se la ceea ce-i face diferi iă fa ă deă ceilal i,ă
ceeaăceăesteăperfectănormal.ăPeăm sur ăceătineriiăîncearc ăs ăîn eleag ăparticularit ileăceăneăfacă
diferi i,ă eiă potă fiă influen atiă deă stereptipuri.ă Astfel,ă nuă numaiă c - iă dezvolt ă oă imagineă
distorsionat ădespreăpersoaneleăîntâlnite, darăpotăajungeăs ădezvolteăatitudiniă iăcomportamenteă
deăintoleran .ăInstitu iileădeăînv mântăarătrebuiăs ăfieămaiămultădecâtăunălocăînăcareăseătransmită
iăseăasimileaz ăcuno tin e,ăarătrebuiăs ăpromovezeăbuna-în elegereă iăcooperareaăîntreăoameni,ă iă
nuă prejudec ile. Copiiiă romiă nuă suntă maiă r iă sauă maiă pu ină dota iă decâtă copiiiă dintr-un mediu
socialăînst rit.ăDiferen aăesteădata,ăînătimp,ădeălipsaăeduca iei.ăÎnăRomânia,ăprincipalaăpreocupareă
oăreprezint ăăincluziuneaăcopiilorăromi,ăpreg tireaăacestora prinăprogrameădeătipulă“Gr dini eloră
deă var ”,ă prină careă seă urm re teă reducereaă diferen eloră deă educa ieă înă momentulă colariz rii,ă
problemaă consilieriiă copiiloră discrimina iă fiindă rezolvat ă laă scar ă redus ,ă numaiă înă anumiteă
comunit iăcareăbeneficiaz ădeăsprijinulăorganiza ieiăSalva iăCopiii.ă
Laănivelămondialăîns ,ăexist ăstudiiăprivindăefecteleănegativeăaleădiscrimin riiăcopiilor,ăînăcareăseă
afirm ă c ă majoritateaă acestoră cazuriă seă manifest ă înă institu iileă deă înv mânt.ă S-a observat la
copiii care au suferitădiverseăformeădeădiscriminareăunulăsauămaiămulteăsimptomeăaleătulbur riiă
s n t iiămentale,ăcumăarăfiădepresia,ăhiperactivitateă iădeficitădeăaten ie,ăproblemeăatitudinaleă iă
comportamentale.ă“P rin ii,ăpsihologiiă iăprofesoriiăarătrebuiăs ăcon tientizezeăc ădiscriminareaă
rasial ăsauăetnic ăînă coal ăsauăînăafaraăeiăpoateădeterminaălaăcopiiătulbur riăaleăst riiămentaleădeă
s n tateă.”ă(dr. Coker, 2011, p. 24)
Bibliografie
1. Bunescu, Gh. (1998). Şcoalaăşiăvalorileămorale.ăBucureȋti:ăEdituraăDidactic ăȋiăPedagogic .
2. Cozma, T. (coord.). (2001). Oă nou ă provocareă pentruă educaţie:ă interculturalitatea.ă Iaȋi:ă
Editura Polirom.
3. Cucoȋ,ăC.ă(2000).ăEducaţia.ăDimensiuniăculturaleăşiăinterculturale. Iaȋi:ăEdituraăPolirom.ă
4. Rus, C. (2005). Educaţiaă intercultural ă şiă problematica romilor. Institutul Intercultural
Timiȋoara
5. ***. (2007). Ordinăprivindăinterzicereaăsegreg riiăşcolareăaăcopiilorăromiăşiăaprobareaă
Metodologieiă pentruă prevenireaă şiă eliminareaă segreg riiă şcolareă aă copiiloră romi.
Bucureȋti:ăMinisterulăEduca ieiăȋi Cercet rii.ăCabinetăMinistru.ăNră1540.
102
Curriculumul – Perspective, conexiuni, experiențe
Competen eăînămatematicaădeăliceu
Ni igu ăAna-Maria
Liceulă„VoievodulăMircea”ăTârgovi te,ăDâmbovi a
Finalit ileăeduca iei sunt dimensiuni definitorii, sau componente structurale si strategice
ale procesului de formareăsiăinstruireăcareădauăsensul,ăorientarea,ădirec iaăsiăperspectivaăac iuniiă
educative.Finalit ileă constituieă totodat ,ă factorulă determinantă ală strategieiă educa ionale,ă fiindă
componentaăcareăorienteaz ăsiădirec ioneaz ăalteăcomponente,ăcumăarăfi:ăcon inutul,ăorganizarea,ă
strategiile de predare – înv areă iădeăevaluare,ărela iileădintreăcomponenteăetc.
Categoriileăfinalit ilorăeduca ionaleăsuntăideal,ăscop,ăobiectiv
Idealulăeduca ională esteă categoriaăceaămaiă general ăaăfinalit iiă iă cuprindeăaspira iile in
materieădeăeduca ieăaleăuneiăna iuniă iăgenera ii,ăsauăaleăuneiăepoci.ă
Scopurile pedagogice desemneaz ă finalit ileă macrostructuraleă careă definescă liniileă
generaleădeăpolitic ăaăeduca iei,ă elaborateăînă concordan ăcuăidealulăpedagogic, careăorienteaz ă
valorică ac iunileă deă formareă – dezvoltareă aă personalit iiă proiectateă iă realizateă ină cadrulă
sistemuluiădeăînv mânt.
Obiectiveleă educa ionaleă suntă finalit iă careă auă ună nivelă redusă deă generalitateă iă seă
realizeaz ă înă intervale reduse de timp, referindu-seă laă lec iiă sauă secven eă deă lec ii.ă Eleă suntă
enun uriăcareădescriuăînătermeniăexac iărezultateleăa teptateăaăfiăob inuteălaăfinalulăuneiăsecven eă
deăinstruireă(Stan,ă2001).ăÎntotdeaunaăeleăseăreferaălaăachizi iiădeăîncorporat,ăredate în termeni de
comportamenteăconcrete,ăvizibile,ăm surabileă iăobservabileă(Cuco ,ă1999).
Finalit ileă auă evoluată dină zonaă cunoȋtin elor,ă spreă ceaă aă scopuriloră (instructivă –
educative),ă deă aiciă înă zonaă obiectiveloră ȋi,ă înă ultimeleă dou ă –trei decenii, înă zonaă form riiă
competen elor.ăFinalit ileăîns ăsuntăjudecateăȋiădintr-oăperspectiv ămaiălarg ,ăreferitoareălaăîntregă
procesulă deăinstruireăpreuniversitar .ăAcesteaăcuprindă profilulă deăformare,ăfinalit ileăpeă cicluriă
deă înv mânt,ă peă cicluriă curriculare ȋiă claseă ȋiă diferiteleă tipuriă deă finalit iă (obiectiveă sauă
con inuturi).
103
Curriculumul – Perspective, conexiuni, experiențe
Cunoştin eă
numere,ăm suriăȋiăstructuriă
opera iiăfundamentaleăȋiăprezent riămatematiceădeăbaz ă
în elegereaătermenilorăȋiăaăconceptelorămatematiceă
sensibilizareaăfa ădeăproblemeleăc roraămatematicaăleăpoateăaduceăoăsolu ie
Deprinderi/ aptitudini
104
Curriculumul – Perspective, conexiuni, experiențe
Atitudini
respectulăpentruăadev ră
perseveren aădeăaăg siăargumenteă
evaluareaăvalidit iiăargumentelor
Competen aăcheieămatematic ăesteăabilitateaădeăaădezvoltaăşiăaplicaăgândireaămatematic ă
cu scopul deă aă rezolvaă problemeă înă situaţiiă cotidiene.ă Aceast ă competen ă seă bazeaz ă peă
importan aă matematiciiă pentruă societateă ȋiă pentruă individ,ă caă parteă component ă aă societ ii.ă
Competen aă matematic ă implic ,ă înă diferiteă grade,ă abilitateaă ȋiă dorin aă deă aă utilizaă concepte,
reprezent ri,ă modeleă matematiceă deă aă formulaă ideiă sauă teorii,ă p reriă personale.ă Reprezent rileă
matematice la care se face referire în documente, sunt de diverse tipuri: formule, modele,
construc ii,ăgrafice,ăh r iăȋ.a.m.d.
Cunoştin ele abordate suntădeămaiămulteătipuri.ăUneleădintreăacesteaăseărefer ălaăutilitateaă
matematiciiă înă cotidianăȋiă laălimit rileăpeăcareăaceast ădisciplin ăleăimpuneăprină naturaăsa.ăAlteă
cunoȋtin eă seă reg sescă integrală înă elementeleă deă con inută aleă programelor,ă fiindă concepte sau
proceduriăutilizateăînămodăcurentăînăvia ăprecum:ăcalcululăaritmetic,ăcalcululăunorăsuprafe eăsauă
volume,ă estim rileă ȋiă aproxim rileă dară ȋiă cunoȋtin eă despreă utilizareaă sauă în elegereaă unoră
reprezent riămatematiceă peăcareăleăputemăîntâlniăînă via aă cotidian ă(informa iiăexprimateăgrafică
sau tabelar).
Deprinderile prev dăaplicareaăcunoȋtin elorăproceduraleăînăsitua iiăconcrete;ăele
reprezint ăelementulăcentralăalăacesteiăzoneădeăcompeten ăȋiăinclud,ăpeălâng ătehnici,ăprocedeeă
specifice matematicii (algoritmiiă matematici)ă ȋiă capacitateaă deă aă decideă întreă maiă multeă
ra ionamenteă posibile,ă peă celă adecvată uneiă situa iiă date,ă deă aă construiă lan uriă deă astfelă deă
ra ionamenteă privindă c treă scopulă final,ă sauă deprinderiă careă seă afl ă aparentă laă grani ă cuă alteă
competen eă aȋaă cumă esteă deprindereaă deă aă argumentaă înă modă ra ională utilizândă limbajulă
matematicii sau selectarea resurselor.
Zona atitudinilor esteămaiăslabăconturat ăcomparativăcuăalteăelementeăaleădomeniuluiădeă
competen ă cheieă matematic ă sauă cuă atitudinileă descriseă înă cadrulă altoră competen e.ă Astfel,ă
putemăafirmaăc ăatitudinileăsunt:ăinteresulăȋiăcuriozitateaăpentruăstudiulămatematiciiăînăȋcoal ăsauă
dincoloădeăȋcoal ,ăperseveren aăpentruărezolvareaăunorăsitua iiăproblem ,ădorin aădeăaăcomunicaă
rezultatele ob inute,ă manifestareaă dorin eiă deă aă exploraă experien eleă deă înv areă înă cotidiană sauă
interesădeăaărezolvaăsitua iiăproblem ăîntâlniteăînăcotidianăprinămatematic .ă
105
Curriculumul – Perspective, conexiuni, experiențe
Înă paralelă cuă dezvoltareaă competen eiă deă comunicareă înă limbaă matern ,ă seă dezvolt ă oă
parte component ă aă competen eiă deă matematic ă numit ă capacitatea de a comunica utilizând
limbajul matematic ȋiă careă areă înă vedereă urm toareleă aspecte:ă utilizareaă corect ă aă limbajuluiă
matematic,ăaătermenilorămatematici,ăselectareaăinformaţieiărelevante,ăprezentarea soluţieiăsauăaă
metodeiă aplicateă înă cazulă uneiă rezolv riă deă probleme,ă argumentareaă alegeriiă uneiă metodeă
ş.a.m.d.ăExist ,ădeăasemenea,ă competen eăspecificeăcareă apar ină competen eiă aăînv ţaăs ăînveţi,
careăseărefer ălaăasumareaăunorăroluriădiferiteădeăînv are în cadrul unui grup .
Alteă componenteă aleă competen eiă matematiceă (cunoaştereaă proceduriloră deă calculă specificeă
matematicii;ă dezvoltareaă capacit ţiloră deă explorareă /ă investigareă şiă deă rezolvareă deă probleme;ă
dezvoltareaă interesuluiă şiă aă motivaţieiă pentru studiulă şiă aplicareaă matematiciiă înă contexteă
variate)suntă dezvoltateă înă cadrulă disciplineloră ȋtiin ificeă ȋiă tehnologice(matematic ,ă fizic ,ă
chimie,ă biologie,ă tehnologie,ă informatic ,ă tehnologiaă informa iilor),ă careă propună explicită sauă
implicit dezvoltarea acesteiă competen eă prină rezolvareaă unoră probleme,ă prină aplicareaă unoră
principiiă matematice,ă metodeă sauă algoritmiă înă via aă cotidian ,ă prină folosireaă unuiă limbajă
matematică /ă ȋtiin ifică înă comunicareă sauă prină atitudiniă precumă respectulă pentruă adev r,ă
perseveren ăsauăverificareaăargumentelor.ă
Nivelăfuncţională(laăfinalulăclaseiăaăX-a)
Manifestareaădisponibilit iiăpentruăaătestaăvaloareaădeăadev răaăra ionamentelorăȋiăpentruă
oăatitudineăcritic ăfa ădeăinforma ie
Prelucrarea datelor de tip cantitativ, calitativ, structural, contextual
Utilizarea,ăînădiferiteăsitua ii,ăaăunorăinstrumenteăȋi/sauămetodeăspecificeămatematicii
Rezolvareaădeăproblemeăvariate,ăintegrândăachizi iiădinădiferiteădomeniiăaleămatematicii
Formularea argumentelor utilizate în rezolvarea unorăsitua iiăproblem
Exprimareaăcaracteristicilorămatematiceăcantitativeăsauăcalitativeăaleăuneiăsitua iiăconcrete
Nivel dezvoltat (la finalul clasei a XII-a)
Manifestareaă interesuluiă pentruă respectareaă adev ruluiă ȋiă pentruă utilizareaă matematicii,ă
valorificând avantajele oferite de aceasta
Gestionareaăeficient ăaăachizi iilorăspecificeămatematiciiă
Utilizareaă instrumenteloră ȋiă metodeloră matematiceă pentruă analizaă global ă sauă local ă aă
uneiăsitua iiădateă
106
Curriculumul – Perspective, conexiuni, experiențe
107
Curriculumul – Perspective, conexiuni, experiențe
evaluată prină stabilireaă unoră seturiă deă criterii/indicatoriă deă performan .ă Seă treceă astfelă de la
asigurareaăegalit iiăȋanselorădeăaccesăȋiădeătratamentăpedagogic,ălaăegalitateaădeăcerin e
Bibliografie:
1.ăOctavianăMândru ,ăLumini aăCatan ,ăMarilenaăMândru ă- Didacticaăform riiă
competențelorăcercetare–dezvoltare–inovare–formare -2012- Centrul deăDidactic ăȋiăEduca ieă
Permanent ,ăUniversitateaădeăVestă„VasileăGoldiȋ”,ăUniversityăPressăARADă
2. www.ise.ro/wp-content/.../12/Document- politici-curriculum_final;
3. www.ise.ro/wp-content/uploads/2015/12/Profilul-de-formare-al-absolventului;
4. www.creeaza.com/didactica/didactica-pedagogie/Finalitatile-educatiei
5 Mihaela Singer, Cristian Voica- DidacticaăariilorăcurriculareăMatematic ăşiăŞtiinţe ale
Naturii, Tehnologii -2010- Programădeăconversieăprofesional ălaănivelăpostuniversitarăpentruăcadreleă
didacticeădinăînv mântulăpreuniversitar.
108
Curriculumul – Perspective, conexiuni, experiențe
Prof.ăBîzocuăCodru aăNicoleta,ăColegiulăTehnicăNr.ă2ăTg-Jiu
Asa cum spunea filozoful grec, Platon ,, Muzica este arta cu materialul cel mai
imaterial”,ă acesastaă deoareceă neă afl mă peă ună terenă invizibilă ,ă imaterial,ă iară undeleă sonore,ă
propagatoareă deă suneteă muzicaleă suntă celeă careă facă ă posibil ă vrajaă muzicii,ă întocmaiă caă oă
baghet ă ă magic ă aă dirijoruluiă uneiă orchestre,ă similar ă cuă baghetaă magic ă aă zâneloră buneă dină
poveşti.ă iăînămuzic ăintervine,ăcaă iăînăpoezie,ăcadențaăşiăm sura;ănumaiăa aăseăasigur ătr iniciaă
iă esteticaă opereloră muzicale.ă Cumă cadențaă şiă m suraă înseamn ă matematic ,ă iat ă legaturaă
strans ădintreăarta care poateăexprimaătoateăsentimenteleăomene tiăşi tiințaăcertitudinii.ă”
Muzicaăesteăunăsistemăstructuratălaănivelăînaltăsiăoămodalitateăexcep ional ădeăcomunicareă
aăinforma iilorăsiădeăaădescriereăaăacestora".ăSunetulănuăesteădirec ional.ăDacaăurm re tiăunăgrafic,
trebuieă saă aiă ochiiă pironi iă asupraă ecranuluiă pentruă aă sesizaă modific rile.ă Ină momentulă înă careă
cau iăoăvaloareăspecificaăintr-unăansambluăuria ,ăvaăfiămultămaiădificilăsaălocalizeziăaceaăvaloareă
înă cadrulă unuiă grafic.ă G sireaă uneiă neregularit iă înă cadrul unei piese muzicale nu poate fi o
ac iuneău oar .ăSunetulăesteăincomparabilămaiăbogatădecâtăvizualul.ăAcestaădinăurmaăareădoară3ă
dimensiuni, pe când sunetul are capacitatea de a înmagazina mult mai multe date si informatii.
Leg turaădintreămuzic ăsiăfizic ăseăpoateădiscutaăprinătermeniiăă"Armonice- Armonie".
Monocordul lui Pitagora
Acum 2500 ani Pitagora matematician, filozof, muzician s-aăocupatădeăcoardeă iăcaăomădeă tiin ă
iă caă iubitoră deă muzic ,ă efectuândă primeleă cercet riă asupraă vibra ieiă lor, asupra sunetelor
muzicaleă iăasupra legilorăcareăleăguverneaz . El a folosit monocordul- oăcoard ăcuălungimeaădeă
120ăcmăîntins ăpeăoăcutieădeărezonan ăcuăajutorulăunorăgreut i.ăCuăacestăaparatăelăaăstabilităc ,ă
cuăcâtăgreut ileăceăîntindăcoardaăsuntămaiămariăcuăatâtăsunetulăeămaiăînalt.ăLaăaceea iătensiuneăoă
coard ămaiălung ,ămaiăgreaă iămaiăgroas ăemiteăsuneteămaiăgraveădecâtăoăcoard ămaiăscurt ,ămaiă
109
Curriculumul – Perspective, conexiuni, experiențe
Percepțiaăsunetului
110
Curriculumul – Perspective, conexiuni, experiențe
Vioaraă esteă ună instrumentă muzicală cuă coardeă iă arcu .ă Coardeleă suntă acordateă înă cvinteă
perfecteă iăsuntăîntinseăpesteăunaădinăfe eleăuneiăcutiiădeărezonan ,ăvibrândăatunciăcândăarcu ulă
este tras peste ele sau când sunt ciupite. Comparativăcuăcelelalteăinstrumenteăcuăcoardeă iăarcu ă
(viola,ăvioloncelulă iăcontrabasul),ăvioaraăesteăcelămaiămicăinstrumentă iă generaz ăsuneteleăceleă
mai înalte. Sunetul este produs prin frecarea unei coarde cu arcu ulăconfec ionatădinăp rădeăcal.
L-lungimea coardei
Chitara
111
Curriculumul – Perspective, conexiuni, experiențe
112
Curriculumul – Perspective, conexiuni, experiențe
Bibliografie:
3)ă Eugeniaă Lilianaă Stef nescuă Interdisciplinaritatea în viziunea muzicii,ă Edituraă Muzical ,ă
Bucure ti,ă2014
113
Curriculumul – Perspective, conexiuni, experiențe
Ploscu anuăGabriela
114
Curriculumul – Perspective, conexiuni, experiențe
115
Curriculumul – Perspective, conexiuni, experiențe
116
Curriculumul – Perspective, conexiuni, experiențe
careă p rin iiă auă nivelă primară deă studiiă sauă dină familiiă cuă problemeă deă s n tateă suntă nevoi iă s ă
lucreze.
Stagiileă deă practic ă ȋiă voluntariatul,ă inclusivă antreprenoriatulă suntă oportunit iă peă careă
tinerii le iau în calcul pentru a-ȋiădezvoltaăabilit ileădeăvia ăȋiăa-ȋiăîmbun t iiăperspectiveleădeă
angajare.ă Atitudineaă loră esteă aceeaă deă aă fiă activi,ă maiă degrab ă decâtă „aă staă locului”.ă
Conȋtientizeaz ăc ăperseveren a,ăexperien aăȋiă entuziasmulăparăaăfiăcalit ileădeăpeăurmaăc roraă
vor avea beneficii în viitor.
Tineriiă dină România,ă caă majoritateaă acesteiă genera iiă dină Uniuneaă European ,ă seă
confrunt ă cuă acelea iă problemeă majore,ă m suraă sauă „gravitatea”ă acestoraă difer ă fa ă deă
concet eniiă europeni.ă Astfelă integrareaă cuă succesă peă pia aă munciiă seă împiedic ă deă oă tranzi ieă
greoaieădeălaăsistemulădeăeduca ieăînăsferaămuncii,ădeăcalitateaălocurilorădeămunc ăoferite,ădeăună
decalajăimportantă întreănivelulă deăeduca ieă iă locurileădeămunc ăoferite,ă omajădeălung ădurat ,ă
fenomenul de descurajareăpeăpia aămuncii,ălipsaădeăinformare/dezinformareăetc.ăAcesteăproblemeă
aparăatâtălaănivelăindividualăînăstrategiileătinerilorădeăvia ,ăcâtă iălaănivelămacroăalăsociet ii.ăÎnă
consecin ă esteă deă luată înă considerare,ă c ă peă lâng ă celelalteă grupuriă considerate vulnerabile
privindăintegrareaăpeăpia aămunciiăauăap rutăfoarteăaccentuată iătinerii,ă iăînăcercet rileăviitoare,ăînă
elaborareaăpoliticilorăpubliceăînădomeniulăeduca ieiă iămunciiănuăpotăfiăignorateădinăecua ie.ă
Tineriiăseăconfrunt ăfoarteăfrecventăcuălocuriădeămunc ă iăformeădeăangajareăalternative,ă
non-standarde,ă ceeaă ceă confirm ă faptulă c ă niciă înă contextulă riloră dezvoltateă nuă lipsescă
simptomele de informalizare.
Efecteleă peă termenă mediuă iă lungă suntă îngrijor toare,ă deoarece,ă înă lipsaă unoră strategii
eficienteălaănivelăna ional,ăvulnerabilitateaătinerilorăcre teăpeăpia aămuncii,ăceeaăceăpoateăconduceă
laăfaptulăc ăalăpatruleaăvalădeăemigra ieădinăRomâniaăs ăfieăgeneratămasivădeătineri,ăl sândăastfelă
societateaă f r ăfor ădeă munc ăsauăcuă for ădeă munc descurajat .ă Pentru a evita acest lucru se
recomand ă realizareaă urm toareloră m suri:ă campaniiă deă informare,ă creareaă deă centreă deă
consiliere, organizarea de cursuri de (re)calificare, încheirea de parteneriate public-privat (între
ȋcoli/universit iăȋiăfirme/ ONG-uri)ăȋiăderulareaădeăprogrameăfinan ateădinăfonduriăeuropene.
Înăconcluzie,ăsolu iileăpentruănevoileătinerilorăînăceeaăceăpriveȋteăincluziuneaălorăpeăpia aă
munciiă ină fieă deă responsabilitateaă autorit ilor,ă fieă deă implicareaă ȋiă ac iuneaă individual .
Autorit ileăcentraleăsuntăconsiderateăresponsabileăînăg sireaăȋiăimplementareaădeăsolu iiăînăceeaă
ceă priveȋteă modific rileă legislativeă (reformaă sistemuluiă deă înv mânt,ă corelareaă curriculeiă
117
Curriculumul – Perspective, conexiuni, experiențe
Bibliografie
118
Curriculumul – Perspective, conexiuni, experiențe
-Dezvoltareaăabilit ilorăantreprenorialeăprinăfirmaădeăexerci iu
119
Curriculumul – Perspective, conexiuni, experiențe
120
Curriculumul – Perspective, conexiuni, experiențe
121
Curriculumul – Perspective, conexiuni, experiențe
1. www.roct.ro
2. www.posdru.ro
3. www.liceulalimentar.ro
122
Curriculumul – Perspective, conexiuni, experiențe
Relevan aăcurriculumuluiăintegrat
Popa Carmen-Cristina
ColegiulăNa ională„MihaiăEminescu”ăPetroşani
Curriculumulă esteă ună conceptă cheieă ală pedagogieiă contemporaneă ȋiă provineă dină
latinescul curriculum-a,ăcareăînseamn ăcurs ,ăalergare.
Înă sensă larg,ă curriculumulă seă defineȋteă caă ună ansambluă deă ,,ă proceseă decizionale,ă
managerialeă sauă deă monitorizareă careă preced,ă inso escă ȋiă urmeaz ă proiectarea,ă elaborarea,ă
implementarea,ăevaluareaăȋiărevizuireaăpermanent ăăȋiădinamic ăaăsetuluiădeăăînv areăoferiteăînă
ȋcoal ”.ăÎnăsensărestrâns,ăcurriculumulădesemneaz ăă,,sistemulădocumentelorădeătipăreglatorăsauă
deăalt ănatur ăînăcadrulăc roraăseăconsemneaz ăexperien eleădeăînv areărecomandateăprinăȋcoal ă
elevilor”.
Seăsubliniaz ărolulăȋcoliiăînăorganizareaăexperien eiăelevilor.ăCurriculumulăoferitătrebuieă
s ăfieărelevant,ă,,ăs ăfieăgeneratorăsauăfacilitatorădeăexperien eădeăvia ,ădeăconstruireăaăsensuluiăînă
careăfiecareăîȋiăg seȋteădrumulădezvolt riiăsaleăac ionândăasupraămediuluiăînconjur torăȋiăasupraă
luiă însuȋi,ă înă func ieă deă ceeaă ceă elă este”.ă Educa iaă reprezint ă axulă principală ală form riiă
personalit iiă umane.ă Platonă afirm ă c ă :ă ,,nuă esteă nimică maiă dumnezeiescă decâtă educa ia,ă prină
educa ieă omulă ajungeă într-adev ră om”.ă Înă aceast ă perioad ă asist mă laă dezvoltareaă uneiă noiă
abord riă educa ionale,ă careă determin ă organizareaă ȋiă tr ireaă unoră experien eă deă înv areă inândă
seamaă deă cerin eleă viitoruluiă ȋiă deă necesitateaă produceriiă unoră schimb riă doriteă înă
comportamentulăcopilulădeăast zi.ăProblemeleăconcreteădeăvia ,ăceătrebuieărezolvateăziădeăzi,ăauă
ună caracteră integrată ȋiă nuă potă fiă solu ionateă decâtă apelându-seă laă cunoȋtin e,ă deprinderi,ă
competen eă ceă nuă suntă încadrateă înă contextulă strictă ală unuiă obiectă deă studiu.ă Pentruă caă eleviiă
zilelor noastreăs ăfac ăfa ăsolicit rilorălumiiăcontemporane,ătrebuieăs ăleăform măcapacitateaădeăaă
realizaătransferuriărapideăȋiăeficienteăîntreădiscipline,ădeăaăcolecta,ăsintetizaăȋiădeăaăpuneălaălucruă
împreun ăcunoȋtin eleădobândite.ăCopilulăesteăautorulăproprieiăluiăînv ri,ăiarăsursaăînv riiăluiăoă
constituieădiversitateaăexperien elorăcognitive,ăsociale,ăemo ionale,ăfiziceăpeăcareăleătr ieȋte.ă
123
Curriculumul – Perspective, conexiuni, experiențe
124
Curriculumul – Perspective, conexiuni, experiențe
valen eloră formativeă aleă sarciniloră deă înv areă înă grupă prină colaborare,ă transformarea cadrului
didactică înă factoră deă sprijin,ă mediator,ă facilitatoră ȋiă diminuareaă func ieiă saleă deă ,,furnizoră deă
informa ii”.ă Ioană Neacȋuă afirm ă c ă ,,educatoriiă suntă solicita iă ast zi,ă înă modă continuu,ă s ă
promovezeă înv areaă eficient .ă Ȋiă nuă oriceă înv areă eficient ,ciă unaă participativ ,ă activ ă ȋiă
creativ ”.ă Metodeă deă predareă aleă profesoruluiă potă fiă convertiteă deă c treă eleviă înă metodeă deă
înv areă deoareceă metodeleă deă predareă inducă ȋiă înv area.ă Înă accep iuneă modern ,ă metodeleă deă
înv mântăreprezint ămodalit iădeăac iune,ăinstrumenteăcuăajutorulăc roraăeleviiăsubăîndrumareaă
profesoruluiăsauăînămodăindependent,ăîȋiăînsuȋescăcunoȋtin e,ăîȋiăformeaz ăȋiădezvolt ăpriceperiăȋiă
deprinderiăintelectualeăȋiăpractice,ăaptitudini,ăatitudini.ă
În încercarea deă aă sintetizaă diferiteă orient riă teoreticeă putemă apreciaă faptulă c ă abordareaă
integrat ăaăcon inuturilorăieseădinămonotoniaăaceleaȋiătehniciădeăpredareăaăunorălec iiăcareăleăofer ă
elevilor posibilitatea de a explora în profunzime domenii noi, de a acumula cunoȋtin eă înă modă
independentăȋiădeăaădezvoltaăcompeten eăprecumăcreativitatea,ăspiritulădeăini iativ .ăAtâtăsuccesulă
ȋcolară câtă ȋiă succesulă înă via aă personal ă ȋiă social ă esteă dată tocmaiă deă capacitateaă deă aă ieȋiă dină
tiparulă uneiă disciplineă ȋiă deă aă realizaă conexiuniă ȋiă transferuriă rapideă întreă discipline,ă pentruă
rezolvareaăproblemelorăconcreteădinăvia aădeăziăcuăzi.
Activitateaă integrat ă aduceă maiă mult ă coeren ă înă procesulă deă predare-înv areă ȋiă seă
dovedeȋteăaăfiăoăsolu ieăpentruăoămaiăbun ăcorelareăaăactivit ilorădeăînv areăcuăvia aăsociet ii,ă
culturaăȋiătehnologiaădidactic .ă
Bibliografie
Bocoȋ,ă M.,ă Chiȋ,ă V.,ă (2012),ă ă Abordareaă integrat ă aă con inuturiloră curriculare,ă particulariz riă
pentru
Înv mântulăprimar;EdituraăCasaăC r iiădeăȊtiin ,ăCluj-Napoca;
Manolescu,ăM.,ă(2004),ăCurriculumăpentruăînv mântulăprimarăȋiăpreȋcolar.ăTeorieăȋiăpractic ,ă
UniversitateaădinăBucureȋti,ăEdituraăCredisă;
Bicajan, E., O., (2014), Aplica iiăaleăpred riiăintegrateălaăciclulăachizi iilorăfundamentale,ăEditura
RovimedăPublishers,ăBac u.
125
Curriculumul – Perspective, conexiuni, experiențe
Educa iaă nonformal ă esteă oă sintagm ă careă seă impuneă înă discursulă interna ională despreă
educa ieălaăsfârȋitulăaniloră’60ăȋiăînceputulăaniloră’70.ăEsteăasociat ăconceptuluiădeăînv areăpeă
totă parcursulă vie ii(en.lifelongă learningă )ȋiă accentueaz ă importan aă educa ieiă careă seă petreceă
dincoloă deă cadrulă formală ală sistemuluiă deă înv mânt,ă fieă c ă seă desf ȋoar ă înă alteă spa iiă decâtă
celeăaleăȋcolii,ăfieăc ăseărealizeaz ăprinăactivit iăcareănuăfacăobiectulăcurriculumuluiăȋcolar,ădară
careăr spundănevoilorăȋiăintereselorădeăcunoaȋtereăȋiădeădezvoltareăaleăunuiăgrup.
Educația formală esteăeduca iaăinten ionat ,ăsistematic ăsiă evaluat ,ăîncredin at ăspecialistiloră
dină domeniulă acceptată institu ional,ă juridic,ă statală iă social,ă ală educa ieiă (profesori,ă înv tori,ă
educatori,ă lectori,ă etc).ă Acestă tipă deă educa ieă cuprindeă totalitateaă influen eloră iă ac iuniloră
organizateă sistematic,ă gradateă cronologică iă elaborateă înă cadrulă unoră institu iiă specializate,ă înă
vedereaform riipersonalit iiumane.ăă
Din punct de vedere etimologic, termenul „ăformal ” î iăareăorigineaăînălatinesculă“formalis”ă
careă înseamn ă “organizat”,ă “oficial”.ă Înă acestă sens,ă educa iaă formal ă reprezint ă educa iaă
oficial .
Oădefini ieăa educațieiăformale aăfostădat ădeăăc treăPhilipăCoombs,ăconformăc reiaăeduca iaă
formal ăesteă“sistemulăeduca ionalăstructuratăierarhică iăgradatăcronologic,ăpornindădeălaă coalaă
primaraă iăpan ălaăuniversitate,ăcareăinclude,ăînăplusăfa ădeăstudiileăăacademice, o varietate de
programeăădeăăspecializareăă iăăinstitu iiăădeăăpregatireăprofesional .ăEduca iaăformal ,ăcaăform ă
oficial ,ă esteă întotdeaunaă evaluat ă social.ă Evaluareaă ă realizat ă înă cadrulă ă educa ieiă formaleăă
trebuieă s ă urm reasc ă dezvoltareaă capacitatiloră deă autoevaluareă aleă eleviloră iă studen ilor.
Valorizareaăeduca ieiănonformaleăapareăcaăurmareăaăfaptuluiăc ăsistemulăeduca ionalăformalăseă
adapteaz ă într-ună ritmă preaă lentă laă schimb rileă socio-economiceă ȋiă culturaleă aleă lumiiă înă careă
tr im.ă Deă aceea,ă suntă întrev zuteă ȋiă alteă posibilit iă deă a-iă preg tiă peă copii/ă tineri/ă adul iă s ă
r spund ă adecvată laă schimb rileă societ ii.ă Acesteă ocaziiă deă înv areă potă proveniă nuă doară dină
înv mântulă formal,ă ciă ȋiă dină domeniulă maiă largă ală societ iiă sauă dină anumite sectoare ale
126
Curriculumul – Perspective, conexiuni, experiențe
127
Curriculumul – Perspective, conexiuni, experiențe
realizare.
Dină punctă deă vedereă etimologic,ă termenulă deă "nonformal"ă î iă areă origineaă înă latinesculă
"nonformalis", preluat cu sensul "în afara unor forme special/oficial organizate pentru un anume
genă deă activitate".ă Nonformală desemneaz ă oă realitateă educa ional ă maiă pu ină formalizat ă dară
întotdeaunacuefectenormativ-educative.
Sistemulăeduca ionalăromânescăactualăcaut ăs ăseăintegreze în cadrul mai larg al
obiectivelor Summit-uluiădeălaăLisabona.ăÎnăcontextulăeuropeanăactual,ăeduca iaăesteăprivit ăcaă
ună elementă esen ială înă vedereaă uneiă dezvolt riă sustenabile.ă Dezbaterileă privindă creȋtereaă
economic ăȋiăcompetitivitateaăeuropean ăscotăînăeviden ărolulăcentralăconferităînv mântuluiăȋiă
educa iei,ă atâtă formaleă câtă ȋiă nonformaleă ȋiă informaleă pentruă aă asiguraă ună traseuă sus inută deă
dezvoltareăeconomic ăȋiăcoeziuneăsocial .
Pentruăaăasiguraăaccesulălaăeduca ieăȋiăînv areăpeătotăparcursulăvie ii,ăseăurm reȋte:ă
-aplicareaăstrategieiăna ionaleăprivindăeduca iaătimpurie;ă
-includereaădimensiuniiă„educa ieăȋiăformare”ăînăprogrameleăna ionaleăpentruă
vârstnici;
-încurajareaăreintegr riiăînăeduca iaăformal ăaăpersoanelorăcareăauăp r sită
timpuriuăȋcoalaăprin:ă
-multiplicareaăprogramelorădeătipă„ȋansaăaădoua”ă– cu accent pe dezvoltarea
competen elorădeăbaz ăȋiăpeăprofesionalizareă/ăreconversieăprofesional ;ă
-realizareaădeăprogrameădeăeduca ieăformal ăȋiăpromovareaăînv riiăînă
contextăinformalăprivindădezvoltareaăcompeten elorădeăbaz
laătoateăgrupeleădeăvârst ;ă
-dezvoltareaădeăprogrameăeduca ionaleă(bazateăpeăunăcurriculumăalternativ)ă
pentruă„zoneleădeăeduca ieăprioritar ”;ă
-creareaăunorăcentreăcomunitareădeăînv areăpermanent ăla nivel local.
-înl turareaăobstacolelorăprivindăparticipareaăadul ilorăangaja i,ăînăspecialăaăceloră
necalifica iăsauăcuăcalificareăsc zut ,ăaăpersoanelorădinăzoneăizolate,ăaăcelorăînă
vârst ă,ăaăpersoanelorăcuăhandicapălaăformareaăcontinu ,ăprin:ă
-stimulareaăfinanciar ăaăindivizilor;ă
-informareaăȋiăconsiliereaăînătimpăutil
-valorificareaăpoten ialuluiăeducativădinăzonaădeălocuireă(resurseăumane,ă
128
Curriculumul – Perspective, conexiuni, experiențe
BIBLIOGRAFIE:
Antonescu, G.G. Istoria pedagogiei, Doctrinele fundamentale ale pedagogiei
moderne.Ed.ăCarteaăRomâneasc ,ăS.A.R.,ă1924.ă
Neacȋu,ăI.,ăZgaga,ăP.,Velea,ăS.ăFormarea cadrelor didactice. Experienţe europene,
Bucureȋti:ăEdituraăUniversitar ,ă2007.ă
Singer,ă M.,ă Sarivan,ă L.,ă Oghin ,ă D.ă Noul Curriculum Naţional. Repere conceptuale şi
metodologice, în Ghiduri metodologice pentru aplicarea programelor şcolare.
Bucureȋti:ăEdituraăAramis,ă2001, p. 6-22.
Velea, S., Istrate, O., Bercu, N. Raport de evaluare a programelor Socrates și Leonardo da
Vinci 2000-2006. Bucureȋti:ăInstitutulădeăȊtiin eăaleăEduca iei,ă2007.ă
129
Curriculumul – Perspective, conexiuni, experiențe
Rolulăop ionaluluiăăînăcadrulăcurriculum-uluiăȋcolar
Înă oriceă societateă modern ,ă procesulă deă înv mântă esteă considerată aă fiă principalaă
activitateăcareăduceălaăconturareaăbazelorăpersonalit iiăomului.ă Elăpoateăfiădiferităcaăactivitateaă
desf ȋurat ă în unit ileă ȋcolare,ă organizat ă ȋiă planificat ă subă îndrumareaă ȋiă coordonareaă unorăă
persoaneăspecializate,ăprinăcareăseărealizeaz ăobiectiveleăvaloriceăprivindăformareaăpersonalit iiă
omului.
Lec iaă constituieă formaă organizatoric ă principal ă înă careă seă desf ȋoar ă activitateaă
educatoruluiă cuă eleviiă uneiă clase.ă Înă ă condi iileă înv mântuluiă modernă lec iaă devineă maiă multă
decâtăoăform ăsauăunăcadruădeăorganizareăaăinstruc iei,ăîntrucâtăpresupuneămecanismeăȋiălegit iă
deăstructurareăînăfunc ionalitateăceătrebuieăbine cunoscute.
Fiecareă lec ieă trebuieă s ă seă încadrezeă într-ună cadruă definitdeă programaă ȋcolar ă ȋiă deă
planificareaăcalendaristic ,ăastfelăîncâtăs ăcorespund ăaȋtept rilorăprofesoruluiădarăȋiăsociet ii.ă
Acesteaă dină urm ă suntă exprimateă prină intermediulă curriculum-uluiă na ională careă reprezint ă
ansamblulă experien eloră deă înv areă prină careă ȋcoalaă asigur ă realizareaă finalit iloră
înv mântului.ăCurriculum-ulăna ionalăesteăflexibilăȋiădeschis,ăfiindăînăm sur ăs ăofereătineriloră
ȋanseăegaleăȋiărealeăpentruăidentificareaăȋiăvalorificareaădeplin ăaăpropriilorăposibilit i.
Nouaăorganizareăaăînv mântuluiăpreuniversitarăpermiteăȋcoliiăȋiăprofesoruluiăs ăoptezeă
pentruă ună anumită num ră deă oreă peă s pt mân ă pentruă fiecareă clas ă înă parte.ă Înă aceast ă situa ieă
profesorul, înv torul,ăeducatoareaăpoateăoptaăpentruăunăcursăop ionalădac ăprimeȋteăacceptulădină
parteaăcolectivuluiădeăelevi,ăcomisieiădeăorganizareăaăCDȊ-urilorădinăȋcoal ,ăaădirectoruluiăȋcoliiă
ȋiăinspectoratuluiăȋcolar.
Înăcondi iileămodific riiăstatutuluiădisciplineiărespectiveăînăȋcoalaăromâneasc ăȋiătrecereaă
laă oă nou ă form ă deă înv mântaxată peă elevă caă subiectă ală înv riiă ȋiă nuă caă obiect,ă peă
interdisciplinaritate,ăcunoaȋtereăreciproc ăȋiăcolaborareăîntreăcadrulădidacticăȋiăelev,ăaădevenităoă
necesitate absolut ădezvultareaăcurriculum-uluiăălaădeciziaăȋcolii.ăAcestaăpoateăsatisfaceănevoileă
130
Curriculumul – Perspective, conexiuni, experiențe
deă cunoaȋtereă aleă elevilor,ă careă nuă îȋiă g sescă informa iileă doriteă înă interiorulă curriculum-ului
na ionalăalătrunchiuluiăcomun.
Ansamblulă proceseloră educativeă ȋiă ală experien eloră deă înv areă pentruă fiecareă ȋcoal ă leă
propuneă înă modă directă eleviloră s iă înă cadrulă oferteloră curriculareă proprii,ă aceastaă esteă derini iaă
propus ădeăministerăȋiăcareăacoper ăsferaădeăinteresăaăop ionalelor,ăaȋaăcumăleănuminmăînămodă
neoficial.ă Înă esen ă îns ă CDȊ-ulă d ă ȋcoliiă dreptulă deă aă luaă deciziiă ȋiă recunoaȋteă putereaă real ă aă
acesteia.ă Derivat ă dină libertatea- oferit ă deă planurileă cadruă deă înv mânt- de a decide asupra
unui segment al curriculum-uluiăna ional,ăaceast ăputereăd ăelevilorălibertateaădeăa-ȋiădefiniăuneleă
traseeăparticulareăaleăînv rii.
Societateaă democratic ă urmeaz ă multă demersurileă noiă deă înv are,ă deoareceă ofer ă
posibilitateaă unoeă alegeriă multipleă înă interiorulă unuiă sistemă deschis.ă Acestă dreptă laă op iuneă înă
cadrulăevolu ieiăȋcolareăpersonaleăesteăcelăcareăd ănumeleăobiȋnuităalăCDȊ-urilor- op ionale.ăElă
arat ăînă acelaȋiătimpă ȋiă faptulăc ăsocietateaăesteă dispus ăs ăacordeătinerilorăîncredereădeplin ăînă
capacitateaălorădeăalegereăăȋiădeădecizieăasupraăpropriuluiăparcursădeăînv are.
Privindă înă perspectiv ă procesulă deă impunereă aă cursuriloră op ionale,ă sesiz mă faptulă c ă eleă potă
deveniăceaămaiăbun ămetod ădeăaăstârniăinteresulăelevilorăînăleg tur ăcuăaspecteăaleăfenomeneloră
maiăpu inăsauădelocăstudiateăînăȋcoal ,ăînădomeniulărespectiv.
Tipurileădeăop ionalăexistenteăînăcadrulăînv mântuluiăsunt:
131
Curriculumul – Perspective, conexiuni, experiențe
op ională caă disciplin ă careă apareă înă trunchiulă comună laă alteă specializ ri- dispune de o
program ăelaborat ălaănivelăcentral,ăcaăprogram ăobligatorieăînăcadrulăuneiăspecializ ri.
Acesteăop ionaleăsuntădeăunărealăfolosăprofesorilor,ăînv torilor,ăeducatoarelorăinteresa iădeă
creȋtereaă interesuluiă eleviloră pentruă aprofundareaă studiuluiă ȋtiin eiă respective.ă Înă func ieă deă
propriileă preocup ri,ă cercet riă sauă aptitudiniă înă domeniulă ȋtiin ei,ă dasc lulă poateă transformaă ună
op ională într-oă poart ă deschis ă spreă cunoaȋtereaă lumii.ă Pentruă aă reuȋiă înă acestă demers,ă îns ,ă
profesorulătrebuieăs ăfieăfoarteăatentălaăăoăserieădeăaspecteăspecifice:
temaă aleas ă trebuie s ă stârneasc ă interesul,ă s ă seă mulezeă peă capacit ileă intelectualeă aleă
elevilor- dac ăesteăvorbaădeăunăop ionalăcaădisciplin ănou ăȋiăs ăpropun ăîn elegereaăunorăaspecteă
c roraăprogramaăleărezerv ămaiăpu inătimp- înăcazulăaprofund riiăsauăextinderilor;
prezentareaătemeiătrebuieăs ăr spund ăăpreocup rilorăȋiăvârsteiăăelevilor;
realizareaăprogrameiădeăop ionalăînăconformitateăcuătoateăcerin eleăunuiăcurriculum,ăastfelă
încâtăs ăob in ăavizulăinspectorilorăȋcolari;
punerea în aplicare a programei, urmând în principală atragereaă eleviloră c treă studiulă
aprofundatăalăȋtiin eiărespective;
realizareaădeăsugestiiăbibliograficeăcareăs ăîiădetermineăpeăeleviăs ăiaăparteălaăactivitateaădeă
factur ăȋtiin ific ăînăconformitateăcuăparticularit ileăintelectualeăȋiădeăvârst ;
Ună pasă foarteă importantă esteă realizareaă programeiă deă op ională într-oă manier ă câtă maiă
apropiat ă deă cerin eleă înă vigoare.ă Programaă trebuieă s ă cuprind ă laă clasele,ă apar inândă
înv mântuluiăobligatoriu:
argument
obiectiveădeăreferin
activit iădeăînv are
listaădeăcon inuturi
modalit iădeăevaluare
bibliografie
Argumentulăvaăcuprindeăînăaproximativăoăpagin ămotiva iaăop ionaluluiăpropus,ănevoiăaleă
elevilor,ăcomunit iiălocale,ăformareaăunorăcompeten eădeătransfer,ăetc.
Obiectiveleă deă referin /ă competen ele specificeă voră fiă formulateă dup ă modelulă celoră dină
trunchiulăcomun,ădarănuăpotăfiărelu riăaleăacestora.
132
Curriculumul – Perspective, conexiuni, experiențe
133
Curriculumul – Perspective, conexiuni, experiențe
acestuiaă seă sprijin ă peă contribu iileă cercet torilor,ă urm reȋteă dezvoltareaă uneiă abord riă aă
situa iiloră folosindu-seă înă modă egală teoriaă ȋiă practicaă precumă ȋiă capacitateaă deă autoanalizareă aă
practicilorăȋiăaăcunoȋtin elor.
Nevoiaăunuiă astfelă deă cadruădidacticăaăap rutădeoareceăsistemulădeăînv mântăesteăv zută
acumă caă ună procesă impersonală ȋiă interna ională careă foloseȋteă înă specială comunicareaă verbal ă ȋiă
discursulăcaămodalit iăpentruăaăprovoca,ăfavorizaăȋiăaăfaceăposibil ăpracticaăîntr-oăsitua ieădat ,ă
esteăoăpractic ărela ional ăfinalizat .
Op ionalul,ăcaăformul ădeăpredareăaăȋtiin eiărespectiveăînăȋcoal ,ăesteăoăalegereăinspirat ăȋiă
favorizeaz ăînv areaăcuăpl cereăaăunorăaspecteăaleăuniversului,ădeăcareăeleviiăseăpotăsim iăatraȋiă
într-unăanumeămomentăalăevolu ieiălor.
Bibliografie:
1. C.ăCucoȋ,ăPedagogie,ăEdituraăPolirom,ăIaȋi,ă1996
2. MedC, CNC, Curriculumănaţional- programeăşcolare, 2001
3. Doina Giurgea, Ghidă metodologică pentruă disciplineleă opţionale, D&G EDITUR,
Bucureȋti,ă2007
134
Curriculumul – Perspective, conexiuni, experiențe
Capitolul II
CURRICULUMUL PRESCRIS,
PREDAT, AS)M)LAT Ș) EVALUAT
CONȚ)NUTUR), RELAȚ)),
ABORDĂR)
135
II
Curriculumul – Perspective, conexiuni, experiențe
Prof.ăPascuăMaria,ăLiceulăTehnologică„JacquesăM.ăEliasăSascut,ăBac u
Prof.ăPascuăIon,ă coalaăGimnazial ăSascut,ăBac u
„Viseză oă şcoal ă înă careă s ă nuă seă predea,ă laă dreptă vorbind,ă nimic. S ă tr ieştiă liniştită
şi cuviincios, într-oămargineădeăcetate,ăiarăoameniiătineri,ăcâţivaădintreăoameniiătineriăaiălumii,ă
s ăvin ăacoloăpentruăaăseăeliberaădeătiraniaăprofesoratului.ăC ciătotulăşiătoţiăleădauălecţii.ăTotulă
trebuieăînv ţatădinăafar ăşiăpeădinafar ,ăiarăsingurulălucruăcareăleăeăîng duitădinăcândăînăcândăeă
s ăpun ăîntreb ri.ăDarănuăvedeţiăc ăauăşiăeiădeăspusăcevaă?ădeăm rturisităcevaă?ăŞiănuăvedeţiăc ă
noi nu avem întotdeauna ceăs ăleăspunem?ăSuntemădoarămijlocitoriăîntreăeiăşiăeiăînşişi...ăDarăniciă
astaănuătrebuieăs ăleăfieăspus."( Constantin Noica )
Prinăcurriculum,ăînăaccep iuneălarg ,ăîn elegemătotalitateaăoportunit ilorăpeăcareă coala,ă
împreun ă cuă comunitateaă leă – au de oferită pentruă aă asiguraă promovareaă dezvolt riiă personaleă
optimeăpentruăfiecareăelevăînăparte,ăindiferentădeădiferen eleădintreăei.ă
Construc iaă„structuriiădeărezisten ”ăesteăbazat ăpeătreiăpiloni:
- Centrareaăpeăcompeten e;
- Centrarea pe elev;
- Asigurarea calit ii.
Centrarea pe elev este un principiu actual în structura curriculumului, el pretinde focalizarea
form riiăpeăînv areă iădezvoltareă iăabordareaăînv riiădinăperspectivaăcon inutului,ăproceseloră iă
rezultatelorăînv rii.
Factoriăcognitiviă iămetacognitivi
1. naturaă procesuluiă deă înv are – înv areaă colar ă esteă ună procesă dirijat,ă ă deă
asimilareă deă c treă eleviă aă unoră informa ii,ă deă formareă aă unoră priceperiă iă deprinderiă si a
atitudinilorăcareăsaăleăpermit ăadaptareaăla societate si modelarea propriei persoane.
136
Curriculumul – Perspective, conexiuni, experiențe
2. Scopurileă procesuluiă deă înv are- elevul îndrumat de profesor poate stabili
scopuriă deă înv areă relevanteă înă concordan ă cuă aspira iileă iă intereseleă saleă personaleă siă
educa ionale;
3. Construc iaă cuno tin eloră –elevulă construie teă configura iiă informa ionaleă cuă
sensăprinăconectareaăinforma iilorănoiăcuăexperien aă iăcuno tin elorăanterioareăaleăelevului;
4. Gândireaăstrategic ă- elevulăpoateăutilizaă iăelaboraăunărepertoriuădeăstrategiiădeă
înv areăpentruăaărealizaăscopuriădeăînv areăcomplexe;
5. Strategii metacognitive – deă selectareă iă monitorizareă aă opera iiloră mentaleă
faciliteaz ăgândirea;
6. Contextulă înv riiă – înv areaă esteă influen at ă deă factoriă deă mediu,ă precumă
cultura,ătehnologiaă iăpracticileăinstitu ionale.
Factoriăafectiviă iămotiva ionaliăcareăinfluen eaz ăînv areaă colar
- Dispozi iaă pentruă activitateaă deă înv are,ă sentimenteleă intelectuale:ă curiozitateaă
episistemic ,ă sentimentulă deă mirare,ă sentimentulă deă respectă iă deă admira ieă fa ă deă valorileă
tiin ifice,ă satisfac iaă intelectual ,ă dorin aă iă curiozitateaă deă cunoa tereă aă realit iiă naturale,ă
socialeă iăculturale,ăaspira ii,ăconvingeriă iăidealuriăsuperioareă .a);
Factoriăsocialiă iădeădezvoltareă
Influen eleăsocialeăasupraăînv riiă– înv area esteăinfluen at ădeăinterac iunileăsociale,ă
deă rela iileă interpersonaleă iă deă comunicareă cuă ceilal i.ă Promovareaă unoră contexteă deă înv areă
interactive,ăînă careă elevulă s ăseăsimt ăînă siguran ăsuntăcondi iiăesen ialeă pentruăcaăeleviiă s - iă
exprimeăideile,ăs ăparticipeăactivăînăprocesulădeăînv are;
Diferen eăindividualeăînăînv are
Diferen eăindividualeăînăînv areă- eleviiăprezint ăstiluriădiferiteădeăînv areă iăabilit iă
diferiteă datorateă experien eloră anterioareă iă eredit ii.ă Eleviiă trebuieă sprijin iă înă descoperireaă iă
optimizareaăstilurilorădeăînv are.
Înv areaă iă diversitateaă - înă înv are,ă pentruă aă fiă eficient ,ă ă trebuie luate în calcul
diferen eleălingvistice,ăculturaleă iăsocialeădintreăelevi;
Evaluarea - evaluareaă elevuluiă iă progresulă luiă înă îv areă suntă p r iă integraleă aleă
procesuluiă deă înv are.ă Autoevaluareaă permiteă dezvoltareaă abilit iloră deă auto- monitorizareă iă
auto - apreciere,ăstimulândăînv areaă iăînv areaăauto-dirijat .
137
Curriculumul – Perspective, conexiuni, experiențe
138
Curriculumul – Perspective, conexiuni, experiențe
139
Curriculumul – Perspective, conexiuni, experiențe
140
Curriculumul – Perspective, conexiuni, experiențe
1. Introducere
Trendsă ină Internatională Mathematicsă andă Scienceă Study(TIMSS)ă iă Progressă ină
International Reading Literacy Study sunt studii comparative, interna ionale,ăcoordonateădeă
International Association for the Evaluation of the Educational Achievement (IEA), la care
Româniaă particip ă începândă cuă anulă 1991.ă Acesteaă furnizeaz ă seturiă deă date,ă culeseă laă
intervaleăregulateădeătimp,ăpeăeȋantioaneăreprezentative,ămeniteăs ăilustrezeăachizi iileăelevilor,ă
afla iălaăunăanumitănivelădeăȋcolaritate,ăpeădomeniileăinvestigate.
Implementat din 1995, TIMSS (Trends in International Mathematics and Science
Study)ăesteăoăevaluareăaăcuno tin elorămatematiceă iă tiin ifice ale elevilor claselor a IV-aă iăaă
VIII-aălaămatematic ă iăstiin ,ădină rileăparticipante.ă
Evaluareaă permiteă sistemeloră educa ionaleă s ă compareă realiz rileă elevilor,ă precumă iă
înv areaă dină experien eleă altoraă înă elaborareaă unoră politiciă educa ionaleă eficiente. În cadrul
evalu rii,ăaccentulănuăseăpuneăatâtăpeăcuno tin eleăelevilor,ăcâtăpeăproceseleăprinăcareăacesteaă
seă ob in.ă Testeleă coreleaz ă 3ă dimensiuni:ă cuno tin eleă peă careă elevulă trebuieă s ă leă posede,ă
competen eleăpeăcareăelătrebuieăs ă iăleăînsu easc ă iăs ăleăpoat ăfolosi,ărespectivăcontextulăînă
careăeleviiăvorăfiăpu iăînăfa aăunorăproblemeădinăvia aăcotidian ălaăcareăvorătrebuiăs ăr spund .
Rezultateleă modesteă aleă eleviloră româniă laă studiileă interna ionaleă deă evaluareă
comparativ ă relev ă deficien e înă toateă acesteă privin e.ă Româniaă aă ocupat:ă loculă 31ă laă tiin eăă
(din 41)– TIMSSă1995;ăloculă28ălaă tiin eă(dină38)– TIMSSă1999;ăloculă27ălaă tiin eă(dină46)–
TIMSSă2003;ăloculă28ălaă tiin eăă(dină49)– TIMSSă2007;ăloculă23ălaă tiin eă(dină42)ă– TIMSS
2011.ă ă Înă ansamblu,ă seă poateă apreciaă c ă nuă s-a înregistrat un progres sau un regres în
rezultatele elevilor români de clasa a VIII-aălaă tiin eădină1995ăpân ăînă2011ă
141
Curriculumul – Perspective, conexiuni, experiențe
2. Aplica ii
142
Curriculumul – Perspective, conexiuni, experiențe
143
Curriculumul – Perspective, conexiuni, experiențe
I. Profilul itemului
Procentulă eleviloră careă auă r spunsă corectă esteă redus.(28ș);ă 36șă dintreă eleviă alegă r spunsulă Aă
(hidrogenul)ă ă deoareceă ă nuă auă no iuniă clareă privindă comportamentulă chimică ală celoră dou ă gazeă
(H2 i O2)ă i/ăsauădespreăprocesulădeăoxidare.
20% dintre elevi alegăr spunsulăCă(azotul)ădeoareceănuă cunoscăprocesulă deăoxidare,ăconfund ă
comportamentul O2 cu cel al N2, asimilind comportamentul azotului cu cel al aerului.
Oăalt ăcauz ăaăacestorărezultateăesteăfocalizareaăactivit ilorădeăpredare/ăînv areădin capitolul
”Reac iiăchimiceă”ăpeăscriereaăcorect ăaăecua iilorăreac iilorăchimice,ăprecumă iăfaptulănuăauă
studiatăînc ăoxigenul.
- cunoa tereaăcomportamentuluiăchimicăalăoxigenului
-careăsuntăcondi iileăînăcareăareălocăruginireaăfierului
Ce s-a introdus în :
Eprubeta 1...................................................................................................................................
Eprubeta 2.....................................................................................................................................
144
Curriculumul – Perspective, conexiuni, experiențe
Eprubeta 3.....................................................................................................................................
Ce s-a intamplat în :
Eprubeta 1...................................................................................................................................
Eprubeta 2.....................................................................................................................................
Eprubeta 3.....................................................................................................................................
3. Concluzii
Utilizareaă înă evaluareă aă itemiloră TIMSSă permiteă identificareaă diferen iat ă aă gre eliloră
conceptualeă iă gre eliloră procedurale,ă permitândă alegereaă aceloră strategiiă didacticeă cuă ac iuneă
remedial ăpeăfiecareătipădeădeficien ăconstatat .
4. Bibliografie
[1]ă G.ă N.ă Noveanuă (coordonator),Inv areaă tiin elor–ghid metodologic pentru un demers
didacticăeficient,ăEdituraăDidactic ăȋiăPedagogic ,ăBucureȋti,ă2013
145
Curriculumul – Perspective, conexiuni, experiențe
Erculescu Denisa
ȊcoalaăGimnazial ă,,MihaiăViteazul’’ăTârgoviȋte
,,ă Ȋcoalaă nuă poateă aveaă decâtă dou ă scopuri.ă Primulă eă s ă d mă copiluluiă cunoȋtin eleă
generaleădeăcare,ăbineîn eles,ăvaăaveaănevoieăs ăseăserveasc :ăaceastaăesteăinstruc ia.ăCel laltăeăs ă
preg timă înă copilulă deă aziă peă omulă deă mâine,ă ȋiă aceastaă esteă educa ia.”ă (Gastonă Berger;ă 1973;ă
p65) Aȋadar,ă f r ă aă minimalizaă importan aă educa ieiă curriculare,ă realizateă prină procesulă deă
înv mânt,ă trebuieă eviden iat ă educa iaă extracurricular ,ă ceaă realizat ă dincoloă deă procesulă deă
înv mânt,ăcaăfiindăextremădeăvaloroas ăȋiăeficient ăînădezvoltareaăpersonal ăaătinerilor,ăviitoriă
adul i.ă Activit ileă educativeă suntă prilejă deă aă g siă ineditul,ă ludicul,ă spectaculosul,ă toateă acestea
întâmplându-se într-unăcadruărelaxantăcareăs ăpermit ăstimulareaăcreativ ăaăcopiilor.ăDeăfapt,ăsuntă
printreă celeă maiă râvniteă activit iă deă c treă preȋcolariă ȋiă ȋcolari.ă Materialeleă folositeă înă cadrulă
acestoră activit iă auă valen eă formativ-educative, care vizeaz ă aspecteă kinestezice,ă artistice,ă
lingvistice,ămatematice,ăspa ialeăetcăȋiănuăînăultimulărândăintrapersonale.
Peălâng ăfaptulăc ăeduca iaăextracurricular ănuăuit ădeănevoiaăcopiluluiădeăaăseăjucaăȋi,ăînă
egal ăm sur ,ădeăaăseăsim iăutilăînăcadrulăfamiliei, grupului de prieteni sau clasei de elevi, putem
vorbiă deă oă mul imeă deă alteă beneficiiă sauă maiă bine-zisă influen eă pozitiveă asupraă personalit iiă
copilului.
Unulă dintreă aspecteleă pozitiveă esteă extindereaă intereseloră copilului.ă Copiiiă îȋiă potă descoperiă
talentulăînn scutăîntr-un anumit domeniu, pe care altfel nu ar avea posibilitatea de a-l explora.
Participareaălaăactivit iădinăafaraăȋcoliiăseăbazeaz ănuădoarăpeătalentulăcopiilorăînăzoneăartisticeăȋiă
sportive,ă ciă poateă dezvoltaă ȋiă sentimentulă deă realizareă care,ă laă rândulă lui,ă poateă ac ionaă caă ună
motivatorăputernicăpentruăsucces.ăExist ăcopiiăcareăseăsimtăf r ăvaloare,ăadolescen iăcareăseălupt ă
cuă stimaă deă sine,ă iară acesteă activit iă suntă ună modă careă s ă poat ă construiă stimaă deă sine.ă Atunciă
cândă descoper ă c ă suntă buniă laă ceva,ă baă maiă mult,ă str lucescă intr-un anumit domeniu, atunci
stimaădeăsineăprimeȋteăunăimpuls.ă
Deă asemenea,ă activit ileă dină afaraă ȋcoliiă –s pt mânaă ,,Ȋcoalaă Altfel”ă fiindă aȋteptat ă cuă
ner bdareă deă elevi- suntă oă oportunitateă pentruă copiiă s -ȋiă dezvolteă abilit iă socialeă cumă ară fiă
cooperarea,ă negocierea,ă rezolvareaă conflictelor.ă Participareaă laă acesteă activit iă implic ă înă modă
146
Curriculumul – Perspective, conexiuni, experiențe
147
Curriculumul – Perspective, conexiuni, experiențe
CJRAE DÂMBOVIȚA
_________________________
Profesor de sprijin,
STOENESCU ELENA
148
Curriculumul – Perspective, conexiuni, experiențe
Diagnostic:
149
Curriculumul – Perspective, conexiuni, experiențe
150
Curriculumul – Perspective, conexiuni, experiențe
*Să scrie - Exerci iiădeăscriereă - exerci iul – joc; - Scrie -evŢluŢre scrisă
ortogramele care corect ăaăortogrameloră corect
înv ateă(ămaiăalesăceleă
151
Curriculumul – Perspective, conexiuni, experiențe
(Diminuare
a disgrafiei)
152
Curriculumul – Perspective, conexiuni, experiențe
EvŢluŢreŢ periodică:
Obiective realizate :
ClŢsifică verţele, cu Ţjutorul CDS, în func ie de: Ţc iune, stŢre, existen ă, timp, persoŢnă şi
număr;
CompleteŢză enun urile cu verţele potrivite, chiŢr dŢcă sunt scrise greşit;
153
Curriculumul – Perspective, conexiuni, experiențe
Scrie corect ortogrŢmele învă Ţte, cele uzuŢle, iŢr cele noi cu sprijin CDS;
Dificultă i întâmpinŢte :
- Nu ŢlcŢtuieşte un text scurt cu câtevŢ verţe dŢte, făcând ŢţŢteri de lŢ folosireŢ corectă Ţ
Nu ŢşŢză corect, în pŢgină, un text pe ţŢzŢ unor îndrumări primite înŢinte de începereŢ scrierii;
Scrie iliziţil şi cu greşeli cuvintele, enun urile şi textele scurte, prin copiere sŢu trŢnscriere;
Reproduce foŢrte greu enun uri /scurte poezii/cântecele ce con in cuvinte cu: r ,f , s , ce , ci
etc.;
pozitiv :
lauda
negativ :
154
Curriculumul – Perspective, conexiuni, experiențe
ţlŢmŢreŢ în fŢ Ţ colegilor;
evŢluărilor periodice :
diferite –VŢrbul vor fi reluate în PIP-ul următor, în perioŢdŢ: decembrie 2015 – ianuarie 2016.
ElevŢ vŢ fi solicitŢtă în Ţctivită i stimulŢtive, pentru corectŢreŢ tulţurărilor de pronun ie, pentru
RecomŢndări pŢrticulŢre:
- StimulŢreŢ pozitivă Ţ elevei cu CES, P.M.A - să-şi fŢcă temele în mod sistemŢtic şi să fie Ţtentă
la ore;
În Ţnul şcolŢr -2016, eleva cu CES, P.M.A.Ţ fost diŢgnosticŢtă cu hipermetropie, fiind
nevoită să poŢrte ochelŢri de vedere. Adeseori uită ochelŢrii ŢcŢsă, motivănd că nu poŢte să
ElevŢ P.M.A prezintă în continuŢre dificultă i de pronun ie, dŢr şi tulţurări de Ţten ie,
asociate cu lipsa puterii de concentrare A Ţvut o dislŢlie polimorfă, corectŢtă pŢr iŢl, rămânând
,ce,ci,ge,gi .
În privin Ţ relŢ iilor colegiale, eleva P.M.A Ţ început să fie cŢpricioŢsă, Ţdeseori
155
Curriculumul – Perspective, conexiuni, experiențe
limţŢ engleză, religie şi educŢ ie fizică. Doreşte să scrie lŢ tŢţlă, nu să rezolve fişele de muncă
independentă, lŢ fel cŢ şi colegii ei, ceilŢl i elevi cu CES din grupă. Profesorul de sprijin o
vŢlorizeŢză permŢnent pe elevŢ P.M.A., prin Ţctivită ile extracurriculare, pentru a-i stimula
Prin coordonarea profesorului de sprijin, eleva P.M.A. a participat în luna noiembrie 2015,
Proiectului Elevii ajută ŢlŢvi - colectare, vânzare de produse alimentare, în 16 noiembrie 2015.
Este remŢrcŢţilă implicŢreŢ fŢmiliei în colŢţorŢreŢ cu şcoŢlŢ, Ţstfel că, elevŢ cu CES este
monitorizŢtă permŢnent în privin Ţ integrării şcolŢre şi Ţ progresului personŢl privind Ţchizi iile
echipa de lucru,
Data:
Bibliografie :
Curriculumă adaptată (programaă ȋcolar ă adaptat ă deă limbaă ȋiă literaturaă român ,ă clasa a IV-a ;
LimţŢ şi literŢturŢ română- modŢlită i de lucru diferen iŢte – EDUTEST - Editura Paralela 45 –
2015;
http://www.didactic.ro/materiale-didactice/metode-activ-participative-de-predareinvatare
156
Curriculumul – Perspective, conexiuni, experiențe
Proiect de activitate
DATA: 22.03.2017
EDUCATOARE:
GRUPA: Mijlocie
TEMA ANUALA DE STUDIU: ,,Cand, cum si de ce se intŢmplŢ?
TEMA ACTIVITATII INTEGRATE: ,,Miresme si culori
FORMA DE REALIZARE: Activitate integrata(ADP + ALA1 + ADE + ALA2)
FORMA DE ORGANIZARE: frontal, în grupuri mici, individual
TIPUL ACTIVITATII : mixta
COMPONENTA ACTIVITATII:
157
Curriculumul – Perspective, conexiuni, experiențe
SCOPUL ACTIVITATII
Dezvoltarea capacitatii de a asculta o poveste, de a transpune ganduri, semnificatii prin limbaj
specific varstei, de a se exprima corect in propozitii;
Consolidarea deprinderii de a compune in mod original si personal spatiul plastic, folosind
tehnici specifice picturii.
OBIECTIVE OPERATIONALE:
O1- Să recunoŢscă personŢjele poveştii pe ţŢzŢ unor ilustrŢ ii;
O2- Să identifice momentele principŢle Ţle povestirii pe ţŢzŢ imŢginilor-suport;
O3-Sa se exprime corect si fluent in propozitii simple si dezvoltate;
O4.-Să oţțină efecte plŢstice , forme spontŢne și elŢţorŢte prin tehnici specifice picturii;
O5- Să interpreteze rolul de gospodină pregătind prŢjituri nŢrcisŢ pentru ZŢnŢ PrimŢvŢrŢ;
O6 - SŢ rezolve sŢrcinile fișei de muncŢ independentŢ;
O7 - Să utilizeze creŢtiv mŢteriŢlele descoperite în centrele de activitate;
O8 - Să mŢnifeste spirit cooperŢnt în Ţctivită ile de grup.
158
Curriculumul – Perspective, conexiuni, experiențe
METODE SI PROCEDEE: conversŢ iŢ, explicŢ iŢ, expunereŢ jocului, exerci iul, turul gŢleriei,
povestireŢ, oţservŢ iŢ,"triereŢ Ţser iunilor", proţlemŢtizŢreŢ, metodŢ: exploziŢ stelŢră
MATERIALE DIDACTICE : imŢgini din poveste, videoproiector, stelute cu intreţŢri, șorțulețe,
tăvi,foi pentru prăjituri, ţomţoŢne de diferite culori, gem de fructe, lingurițe de unicŢ folosință,
creioŢne, fișe, culori, lipici, ŢcuŢrele, pensule, paleta verde si rosie.
DURATA: o zi
BIBLIOGRAFIE:
MECTS - „Curriculumăpentruăînv mântulăpreȋcolar”,ăEdituraăDPH,ăă2009;ă
Breben S., Goncea E., Ruiu G., Fulga M., - „Metodeă interactiveă deă grup”, Editura Arves,
Bucureȋti,ă2006;
Conferin aă Educatoarelor/ă 2013ă (propunereă structur ă proiectă didactic)ă - material diseminat de
c treăinspectorăînv mântulăpreȋcolar
SCENARIUL ACTIVITATII
159
Curriculumul – Perspective, conexiuni, experiențe
La Calendarul naturii , copiii vor fi întreţŢ i dŢcă Ţu oţservŢt lŢ venireŢ în grădini ă cum
erŢ vremeŢ ŢfŢră. În urmŢ răspunsurilor primite se vŢ completŢ cŢlendŢrul cu elementele
specifice : anotimpul, ziua, luna, anul, timpul.
Noutatea zilei se vŢ reŢlizŢ prin ŢpŢrițiŢ Zânei PrimăvŢrŢ cŢre Ţduce o plŢnşŢ cu o floŢre
supŢrŢtă. ZȃnŢ poŢrtŢ o discuție despre florile de primŢvŢrŢ și roŢgă preşcolŢrii s-o Ţjute să
înveseleŢscă floŢreŢ treţuie colorŢtă . Prin rŢspunsul corect lŢ fiecŢre sŢrcină, vor colorŢ cȃte o
petŢlă Ţ florii, Ţstfel eŢ vŢ deveni ţucuroŢsă că fluturŢșii și Ţlţinele o vor vizitŢ. Se Ţnunță temŢ
zilei : „Miresme şi culori .
ZânŢ PrimăvŢră ne propune sŢrcini pe cŢre vŢ treţui să le rezolvŢti, iŢr lŢ finŢl veți
primi recompense și o vom fŢce fericită pe ZânŢ PrimăvŢră.
TrŢnzi iŢ -,,Samba florilor - joc cu text și cȃnt
EducŢtoŢreŢ şi preşcolŢrii se ŢşeŢză lŢ centrul „Biţliotecă , unde ŢceŢstŢ vŢ relŢtŢ ,,PovesteŢ
Narcisei'', folosindu-se de gestică , mimică şi inflexiunii Ţle vocii.
Se expun slide-uri corespunzătoŢre fiecărei secven e din poveste.
PovestireŢ se vŢ desfăşurŢ conform metodicii specifice, respectând toŢte etŢpele Ţcestui tip de
activitate.
Pentru fixŢreŢ cunoştin elor, lŢ sfârşitul poveştii educŢtoŢreŢ ini iŢză jocul: „Adevărat sau fals?",
precedat de utilizarea metodei activ-participative „Explozia stelara .
Rutine: ,, Rouaădiminetiiăspal ăfloricelele”- deprinderea de a se îngriji, de a fi curat.
Copiii se pregătesc pentru gustŢre, vor trece prin rutinele zilei precum spălŢtul pe mâini,
care este foarte importŢnt pentru îndepărtŢreŢ microţilor, și se ŢșeŢză lŢ măsuțe. După servireŢ
gustarii se trece la activitatea pe sectoare. (ALA I).
ZânŢ PrimăvŢră ne propune sŢrcini pe cŢre noi vŢ treţui să le rezolvăm, iŢr lŢ finŢl veți
primi recompense și o vom fŢce fericită pe ZânŢ PrimăvŢră.
TrŢnzițiŢ se va face cu ajutorul versurilor:
„Floricele frumușele,
Pe sectoare ne-mpărțim
Și lŢ centre noi pornim.
EducŢtoŢreŢ prezintă copiilor, în termeni Ţccesiţili Ţctivitățile pe cŢre le vor desfășurŢ în
ŢceŢstă zi și precizeŢză pe scurt sŢrcinile pe cŢre le vor îndeplini în cŢdrul Ţctivităților. PreșcolŢrii
vor fi grupŢți pe Ţrii de stimulŢre. Ei pășesc în șir printre măsuțele ŢrŢnjŢte lŢ sectoŢrele deschise
160
Curriculumul – Perspective, conexiuni, experiențe
(Arta, Joc de rol, StiintŢ . Se fŢce intuireŢ mŢteriŢlele puse lŢ dispozi ie se Ţlege centrul preferŢt.
Educatoarea va desfasura activitatea de aducatie plastica integrat in cadrul cenrului ARTA.
Rutină: Exerci ii pentru încălzireŢ muşchilor mici Ţi mâinilor: Zţorul fluturasilor, este
frig şi ne încălzim mâinile, insuruţŢm ţecul, ţŢtem pŢlmele, cântăm lŢ piŢn, scuturăm mânu ele
– se reŢlizeŢză frontŢl.
Artă: ( ADE – Domeniul Estetic si Creatic– Activitate artistico-plastica) – ,, Poiana cu
narcise''- pictura. Se va realiza integrat în cadrul centrului Artă. Vor avea de realizat o pictura din
imaginatie, pornind de la o scena din Povestea Narcisei care le va fi prezentata de catre
educatoare prin Tehnica viselor.
Ştiin ă: Sarcina individuala- vor ŢjutŢ florile să Ţjungă lŢ vŢză printr-un labirint, vor descoperi si
rezolvŢ surprizele fişei cu flori.
La sectorul Joc de rol copiii vor juca jocul :,,De- Ţ cofetŢrii! unde vor ŢveŢ de reŢlizŢt
prajituri reprezentȃnd Narcisa galbena, prin respectarea regulilor de igienă si sigurŢnță în
ţucătărie.
ZiuŢ se vŢ încheiŢ cu Jocul de mișcŢre ,,CursŢ nŢrciselor și Jocul liniștitor: ,,Trenulețul
nŢrciselor visătoŢre
161
Curriculumul – Perspective, conexiuni, experiențe
Liceultehnologic,,PetreăIonescuăMuscel’’
Loc.Domne ti
162
Curriculumul – Perspective, conexiuni, experiențe
predea.ă Mentorulă organizeazãă lec iiă demonstrativeă ȋiă oreă deă predareă pentruă studen iiă
practican i,ă încadrândă practicaă pedagogicãă aă acestoraă înă sistemulă concretă deă desfãȋurareă aă
procesuluiă deă învã ãmântă ȋiă totodatãă leă oferãă acestoraă posibilitateaă deă a-ȋiă însuȋiă tehnici,ă
metodeăȋiăprocedeeădidacticeăcâtămaiăvariate.ăElăareărolul de a-iăpropriiăsauăaăaltorăpersoaneăȋiă
trebuieăsãăstabileascãăscopuriărealisteăaleăactivitã iiădidacticeăaăstuden ilor,ăcareăsãăconducãălaă
îmbunãtã ireaăcalitativãăaăacesteia.ăMentorulăoferãăstuden ilorăpractican iăunăfeed-backărapidăȋiă
eficient pentru dezvoltareaă loră profesionalã.ă Mentorulă areă responsabilitateaă întocmiriiă fiȋeloră
deă evaluareă ȋiă aă acordãriiă uneiă noteă pentruă activitateaă didacticãă aă studen iloră practican i.ă
Mentorulă atrageă studen iiă practican iă ȋiă înă activitã ileă dină afaraă claseiă (serbãriă sau spectacole
ȋcolare,ă cercuriă pedagogice,ă ȋedin eă ȋiă consulta iiă cuă pãrin ii).ă Mentorulă areă responsabilitateaă
de a colabora cu metodistul din facultate, acesta din urmã oferindu-i sprijin complementar.
Totodatã,ămentorulăajutãăȋiăcolaboreazãăcuăceilal iăprofesori mentori din catedrã, în activitatea
peăcareăaceȋtiaăoădesfãȋoarãăcuăstuden iiăpractican iă. Studen iiăsuntăconduȋiăînăȋcoal ădeăc treă
coordonatorulă deă practic ă pedagogic .ă Aiciă suntă prezenta iă profesorului-mentor, conducerii
ȋcoliiă ȋiă membriloră catedrei.ă Deă asemeneaă liă seă expună regulileă deă conduit ă solicitateă loră înă
incintaă ȋcolii.ă Profesorul-mentoră prezint ă studen iloră orarulă s u,ă indic ă claseleă laă careă pred ,ă
orarul,ăactivit ileăcomplementareăpeăcareăleădesf ȋoar :ăconsulta ii,ăȋedin eădeăcerc,ăȋedin eădeă
preg tireă aăelevilorăpentruăolimpiadeăȋiă concursuriă ȋcolare,ălec iiă înă cadrulăcurriculum-ului la
deciziaăȋcolii,ăȋedin eălaăcentrulădeăexcelen .ă
Studen iiăafl ăcareăsuntămanualeleăȋiămijloaceleădidacticeăcuăcareălucreaz ăprofesorulăȋiă
elevii, iară înă m suraă posibilit iloră acesteaă leă suntă puseă laă dispozi ie.ă Studiindă programeleă ȋiă
planific rileă calendaristiceă studen iiă afl ă careă suntă temeleă dejaă parcurseă laă fiecareă clas ă ȋiă
lec iileălaăcareăurmeaz ăs ăasiste.ăStuden iiăseăfamiliarizeaz ăcuăactivitateaăȋcoliiădeăaplica ie,ă
cuădocumenteleăȋcolare:ăcataloage,ăregulamentulăȋcolii,ăghiduriămetodologice,ăetc.ă
Scopul practicii pedagogice
Const ă înă formareaă capacit iiă studen iloră deă aă operaă cuă informa iileă deă laă disciplineleă deă
specialitateă ȋiă dină domeniulă ȋtiin eloră educa iei;ă orientareaă studen iloră înă utilizareaă planuriloră
cadru,ă programeloră ȋiă manualeloră ȋcolare;ă dezvoltareaă laă studen iă aă abilit iloră deă utilizareă aă
materialeloră deă specialitate;ă ini iereaă studen iloră înă tehnicaă activit iiă deă laborator sau cabinet;
dobândireaă deă c treă studen iă aă unoră deprinderiă aleă profesieiă deă cadruă didactic.ă Formareaă
competen elorăpsihopedagogice,ăst pânireaătehnologieiăȋiămetodologieiădidactice,ăînăaȋaăfelăîncâtă
163
Curriculumul – Perspective, conexiuni, experiențe
comportamentulă didactică ală profesoruluiă ă s ă fieă ună factoră deă performan eă ridicateă pentruă elevi,ă
faceă parteă dină preg tireaă psihopedagogic ă ini ial ă ȋiă seă realizeaz ă prină intermediulă practiciiă
pedagogice,ă caă terenă deă aplicareă aă cunoaȋteriiă ă deă specialitate,ă precumă ȋiă aă cunoaȋteriiă
psihopedagogice.ă Bineîn elesă c ă practicaă pedagogic ă aă studen iloră nuă poateă fiă redus ă laă
preg tirea,ă sus inereaă ȋiă analizaă unoră lec ii.ă Eaă trebuieă s ă fieă prilejă ȋiă cadruă pentruă aplicareaă
tuturorăcunoȋtin elorăteoreticeăînsuȋiteăînăcadrulădisciplinelorăpsihopedagogice.ăăMentorulăareăună
rolăimportantăînăformareaăstudentuluiăpentruăcarieraăsaădeăviitorădasc l.ăOăpreocupareăconstant ăaă
profesoruluiămentorăesteăaceeaădeăaăoptimizaădeălaăoăetap ălaăalt ăaăpracticiiăpedagogiceăac iunileă
ȋiă interven iileă saleă înă practicileă ă deă mentorat.Deă aceea mentorul este interesat de feed-back-ul
primitădinăparteaăstuden ilorăs iăpentruăaăputeaăinterveniăȋiăreglaădinămersăprocesulădeămentorat.
ANEXA 1
1.Chestionar-pentruăprofesorilorămentoriădeăpracticaăpedagogic ă
164
Curriculumul – Perspective, conexiuni, experiențe
Bibliografie:
1.Cosmovici, L. Iacob, Psihopedagogieăȋcolar ,ăEdituraăPolirom,ăIaȋi,ă1999ă
2.Cucoȋ,ăPedagogie, EdituraăPolirom,ăIaȋi,ă1998ă
3.EzechilăL.,ăD nescuăE.,ă(2009),ăCaietădeăpractic ăpedagogic ,ă(NIVELă IIă),ăEd.ăParalelaă45,ă
SeriaăȊtiin eleăeduca iei,ăPiteȋti.
165
Curriculumul – Perspective, conexiuni, experiențe
166
Curriculumul – Perspective, conexiuni, experiențe
167
Curriculumul – Perspective, conexiuni, experiențe
În cŢdul fiecărei metode interŢctive de grup, copiii primesc sŢrcini de lucru ce treţuie
să îndeplineŢscă Ţnumite condi ii:
să fie trŢnsmis timpul ŢlocŢt sŢrcinii de lucru;
să fie descrisă grŢduŢl sŢrcinŢ de lucru,să fie legŢtă de viŢ Ţ reŢlă;
să ofere posibilitatea copiilor de a se autoevalua, corecta, de a comunica cu colegii.
AvŢntŢjele interŢc iunii şi vŢlen ele formŢtiv-educŢtive cŢre recomŢndă metodele
interŢctive cŢ prŢctici de succes în ŢctivitŢteŢ didŢctică sunt următoŢrele:
învŢ ă copiii să rezolve proţlemele cu cŢre se confruntă, să iŢ decizii în grup şi să ŢplŢneze
conflictele;
stimuleŢză şi dezvoltă cŢpŢcită i cognitive complexe gândire divergentă, critică ;
timpul de solu ionŢre Ţ proţlemelor este mult mŢi scurt decât Ţtunci când se lucreŢză
individual;
educă stăpânireŢ de sine şi ŢdoptŢreŢ unui comportŢment tolerŢnt fŢ ă de opiniile celorlŢl i.
Este ţine să Ţvem o Ţtitudine pozitivă în funcție de diferitele dimensiuni Ţle
schimţării, să fim cŢpŢţili să folosim diferite instrumente metodologice cŢre să ne
permită efectuŢreŢ pŢsului înŢinte pe cŢre societŢteŢ ni-l cere.
Căutând să răspund necesităților unui învățământ modern Ţm încercŢt să diversific
instrumentarul de metode pe care le-Ţm ŢplicŢt în Ţctivitățile cu grupŢ. Am considerŢt că este
necesŢr să ŢdŢptez unele metode vârstei preșcolŢre, deoŢrece multe Ţu fost elŢţorŢte pentru
vârste mai mai.
Printre metodele pe care le-Ţm utilizŢt lŢ grupă Ţmintesc metodŢ Schimbă perechea, în
cŢdrul Ţctivității de CunoŢștere Ţ mediului, Ţvând temŢ „Ce știm despre flori? . GrupŢ de copiii
Ţm împărțit-o în două grupuri egŢle cŢ număr de pŢrticipŢnți. Pe un contur de cerc, mŢi mŢre,
Ţm ŢmplŢsŢt măsuțele, lŢ cŢre Ţm ŢșezŢt pe scăunele câte doi copii, unul în interiorul cercului,
altul în exterior., Ţvând Ţstfel formŢte două cercuri concentrice cu copiii ŢșezŢți lŢ măsuțele
dintre ei. EtŢpele Ţctivității Ţu vizŢt: orgŢnizŢreŢ colectivului, prezentŢreŢ și explicŢreŢ temei,
etapa de lucru în perechi (cu realizarea schimbului de perechi prin rotirea copiilor din cercul
exterior cu un scăunel în direcțiŢ Ţcelor de ceŢsornic , etŢpŢ ŢnŢlizei ideilor și elŢţorŢreŢ
concluziilor. PreșcolŢrii Ţu fost ŢtrŢși și interesŢți de Ţcest mod de lucru, iŢr rezultŢtele Ţu fost
extrem de interesante.
Metoda Florii de lotus am folosit-o în cŢdrul Ţctivității interdisciplinŢre cu temŢ:
„AnimŢle sălţŢtice . Pe pŢrdoseŢlă Ţm schițŢt schemŢtic floŢreŢ de lotus: un cerc centrŢl, Ţvând
168
Curriculumul – Perspective, conexiuni, experiențe
ŢlăturŢte Ţlte cercuri reprezentând petŢlele. Am ŢnunțŢt temŢ, în centru se vŢ ŢflŢ cŢrtonŢșul
cu denumireŢ simţolizŢtă Ţ temei, Ţm dŢt timp de gândire minute pentru completŢreŢ celor ot
idei secundare – ŢlegereŢ și ŢșezŢreŢ pe cele opt petŢle Ţle florii Ţ câte unei imŢgini cu un ŢnimŢl
sălţŢtic. Am împărțit grupŢ în opt suţgrupe, fiecŢre suţgrupă lŢ o petŢlă. Cele opt imŢgini Ţlese
de copiii Ţu reprezentŢt temele centrŢle fiecărei suţgrupe, ŢcesteŢ Ţu cŢ sŢrcină în continuŢre să
găseŢscă opt cŢrŢcteristici fiecărui ŢnimŢl Ţferent. Exemplu: tipul ŢnimŢlului cŢrnivor, erţivor ,
locul unde trăiește mări, oceŢne, ţălți, deșert, păduri , mod de înmulțire ouă, nŢște pui vii ,
denumireŢ Ţdăpostului ţârlog, vizuină . LŢ sfârșitul timpului de lucru, sunt prezentŢte pe rând
rezultŢtele fiecărui grup de lucru.
Desfășurând în grădiniță Ţstfel de Ţctivități, Ţplicând metode moderne de lucru în
grup, Ţm înțeles importŢnțŢ și eficiențŢ muncii în colectiv: interŢcțiune psihosociŢlă ţŢzŢtă pe
sprijin reciproc, tolerŢnță, efort susținut, Ţceste metode Ţvând funcție corectivă, ŢmeliorŢtivă,
ducând la reducerea stresului.
Metoda Pălăriilor gânditoare este o metodă interŢctivă, de stimulŢre Ţ creŢtivității
pŢrticipŢnților. Am confecționŢt și pus lŢ dispozițiŢ copiilor șŢse pălării, fiecŢre de câte o culoŢre:
Ţlţ, roșu, gŢlţen, verde, ŢlţŢstru și negru, fiecŢre Ţvând un rol precis purtătorului, rol cŢre
contureŢză un Ţnumit comportŢment și o Ţnumită ŢţordŢre Ţ temei puse în discuție, culoŢreŢ
pălăriei fiind ceŢ cŢre stŢţilește rolul.
PălăriŢ Ţlţă – oferă o privire oţiectivă ŢsuprŢ informŢțiilor, este neutră, este concentrŢtă
pe fŢpte oţiective și imŢgini clŢre.
PălăriŢ roșie – dă frâu liţer imŢginŢției și sentimentelor, uneori se pot exprimŢ emoțiile
negŢtive, descătușeŢză stările Ţfective.
PălăriŢ neŢgră – exprimă prudență, grijă, Ţvertisment, judecŢtă, exprimă pesimismul,
este o perspectivă Ţ gândirii negŢtive, pesimiste.
PălăriŢ gŢlţenă – oferă o perspectivă pozitivă și constructivă ŢsuprŢ situŢției,
simţolizeŢză optimismul, constructivismul pe un fundŢment logic.
PălăriŢ verde – exprimă idei noi, stimulând gândireŢ creŢtivă, este simţolul producției
de idei noi, inovatoare.
PălăriŢ ŢlţŢstră – exprimă controlul în gândire, suprŢvegheŢză și dirijeŢză ţunul mers Ţl
Ţctivității, este preocupŢtă de Ţ controlŢ și de Ţ orgŢnizŢ.
Am ŢplicŢt lŢ grupă „MetodŢ pălăriilor gânditoŢre lŢ Ţctivităților de educŢre Ţ
limţŢjului, creând un joc didŢctic despre povești. Am împărțit grupŢ de copii în cinci echipe, prin
169
Curriculumul – Perspective, conexiuni, experiențe
culorile pălăriilor. FiecŢre echipă Ţ treţuit să rețină sŢrcinŢ și să fie Ţtentă lŢ întreţări. Copiii
dintr-o echipă coopereŢză între ei pentru Ţ dŢ răspunsuri corecte. Se Ţlcătuiesc seturi de întreţări,
cŢre vor fi scrise pe cinci jetoŢne în formă de pălărie, cŢre pe pŢrteŢ interioŢră vor ŢveŢ culoŢreŢ
echipei.
SŢrcinile fiecărei echipe:
Pălăriile Ţlţe – discută în generŢl despre povești.
Pălăriile roșii – discută depre personŢjele pozitive
Pălăriile negre – despre personajele negative
Pălăriile gŢlţene – corecteŢză greșelile
Pălăriile ŢlţŢstre –trŢg concluzii, învățăminte
LŢ sfârșitul jocului, toți copiii coopereŢză între ei pentru identificŢreŢ unui proverţ cŢre să
serveŢscă drept morŢlă pentru povesteŢ ŢleŢsă.
În desfășurŢreŢ jocului, Ţm ŢdresŢt câte o întreţŢre fiecărei echipe, Ţtenționând copiii că
vor răspunde numŢi dintre ceidin echipŢ cu sŢrcinŢ ŢdecvŢtă tipului de pălărie. Am dirijŢt
întreţările pe rând spre câte o echipă, prin rotŢție, Ţstfel încât restulș copiilor să nu se plictiseŢscă
și să rămână în Ţtenție până lŢ finŢlul Ţctivității.
În concluzie, pot spune că ŢplicŢreŢ metodelor intŢrŢctive de grup în cadrul actului
educŢționŢl oferă oportunitŢteŢ cŢ oţiectivele propuse să fie mŢi ușor Ţtinse, se fŢc mŢi puține
greșeli, situŢțiile conflictuŢle sunt identificŢte și rezolvŢte rŢpid, este încurŢjŢtă creŢtivitŢteŢ,
colaborarea, cooperarea, încredereŢ și Ţjutorul reciproc.
Metodele de învățŢre Ţctivă pot fi instrumente importŢnte pe cŢre educŢtoŢrele le pot
utilizŢ pentru Ţctivități interesŢnte, dense, cŢre Ţjută copii să reŢlizeze judcăți de suţstŢnță și
fundŢmentŢle, să sprijine copiii în înțelegereŢ conținuturilor pe cŢre să fie cŢpŢţili să le Ţplice în
viŢțŢ reŢlă.
Bibliografie:
Breben, Silvia; Ruiu, Georgeta; Gongea Elena; Fulga Mihaela; Metode interactive de grup.
Ghid metodic, 2002, Editura Arves;
***, RevistŢ Învățământului preșcolŢr, nr. / , M.E.C., București;
***, RevistŢ Învățământului preșcolŢr, nr. / , M.E.C., București;
170
Curriculumul – Perspective, conexiuni, experiențe
Strategiiăutilizateăinăactivitateaădidactic ăcareăcontribuieălaătransformareaăclaseiă
tradi ionaleăintr-o comunitateădeăînv are:ăăabordareaăintegrat ăaăcurriculumuluiă-
predareaătematic ,,
prof.inv.primar
SIMA MIRELA
MOTTO: ,,DŢcă trŢtezi un copil cŢ şi când Ţr fi ceeŢ ce Ţr treţui şi Ţr puteŢ să fie, el vŢ deveini
ceea ce treţuie şi poŢte să fie,,
J.V GOETHE
ÎnvŢțŢreŢ centrŢtă pe elev Ţ mŢrcŢt o ŢdevŢrŢtă revolu ie în învŢ ămȃntul din şcoŢlŢ
romȃneŢscă. Astfel că, in locul unei şcoli cŢre puneŢ în centrul preocupărilor sŢle conținutul
învŢ ământului și învățătorul, nesocotind cerin ele elevului, Ţstăzi este promovŢtă şcoŢlŢ în cŢre
elevul este considerŢt pionul principŢl, şcoŢlŢ cŢre ine seŢmŢ de interesele si trţuințele lui
specifice, permi ând ŢcestuiŢ împlinireŢ sŢ.
PredŢreŢ este orientŢtă in func ie de necesită ile copilului. ÎnvŢțŢreŢ se produce prin
descoperire individuŢlă, Ţcceptȃndu-se și încurŢjȃndu-se moduri personale de-a înainta în
formŢreŢ deprinderilor și în cunoŢştere exemple: scrisul cu mŢnŢ stȃngă, moduri individuŢle de
exprimŢre și cunoŢştere, încurŢjŢreŢ experimentelor de descoperire
Învă ŢreŢ se fŢce în ritmul propriu Ţl copilului pe centre de ŢctivitŢte
Elevul treţuie să fie învă Ţt să treŢcă de lŢ ,,Ţ sti,, lŢ ,,Ţ sti să fŢcă,, Învă ătorul treţuie să
mŢnifeste creŢtivitŢte profesionŢlă şi să utilizeze, în mŢnierŢ modernă metodele clŢsice, dŢr şi
strŢtegiile noi de provocŢre și dirijŢre Ţ gȃndirii și Ţc iunii elevilor, pentru Ţ oţține eficiență
mŢximă. Elevul treţuie să fie ŢjutŢt să-şi mŢnifeste si să-şi dezvolte personŢlitŢteŢ, fiind lăsŢt să-şi
exprime, să Ţc ioneze conform cu preocupările , înclinŢ iile și interesele sŢle.
STUDIUL TEMATIC este o activitŢte ŢpŢrte, diferită de predŢreŢ temŢtică.
171
Curriculumul – Perspective, conexiuni, experiențe
CARACTERISTICI
Studiul tematic presupune abordarea unei teme, la propunerea copiilor, explorarea ei, în
funcție de vȃrstă și pŢrticulŢritățile ŢcestorŢ, reŢlizȃnd conexiuni între oţiectele de învŢțŢmȃnt si
experiențŢ de viŢță.
Pornind de lŢ ideŢ că orice copil este o personŢlitŢte ŢpŢrte, în cŢre lŢturŢ fizică, emoționŢl,
intelectuŢlă și ceŢ sociŢlă treţuie ŢţordŢte cu deoseţit interes de către Ţdult. Studiile temŢtice,
aceste,, instruiri paienjeniş,, se pot construi in Ţctivități- sprijin în muncŢ învățŢtorului cŢre cŢută
să Ţţordeze copilul din toŢte Ţceste Ţspecte și oferă o serie de ŢvŢntŢje:
-se Ţsigură o învățŢre mŢi plŢcută, înțelegere mŢi ţună din pŢrteŢ elevilor;
-temele si conceptele abstrŢcte pot fi mŢi ușor ŢţordŢte, deoŢrece se permite flexiţilitŢteŢ;
-se fŢciliteŢză explorŢreŢ unui suţiect ŢdecvŢt vȃrstei) atȃt extensive, cȃt și în profunzime;
-se vŢlorifică, se exerseŢză şi se perfecționeŢză numeroŢse deprinderi cŢre sunt necesŢre pentru a-
şi dezvoltŢ preocupările personŢle;
-elevii văd legăturile dintre discipline, dintre ŢcesteŢ şi viŢță, văd că invățŢreŢ este permŢnentă;
- motivŢțiŢ este interioŢră, interesul este personŢl şi rod Ţl propriei Ţlegeri,
Rămȃnȃnd la ultimul argument, vreŢu sŢ suţliniez ideŢ de Ţ păstrŢ interesul copilului intr-o
poziție centrŢlă Ţtunci cȃnd se proiecteŢză un studiu temŢtic Ţsigură motivŢțiŢ copilului şi
dăruireŢ sŢ în cursul tuturor Ţctivităților. Copiilor le plŢc proiectele cŢre se ŢdreseŢză intereselor
lor, cŢre prezintă o proţlemă reŢlă de rezolvŢt, o idee nouă de investigŢt. Astfel, li se recunoŢşte
capacitatea de gȃndire originŢlă şi competențŢ şi li se permit noi căi de Ţ-şi dovedi cunoştințele.
Se poŢte constitui Ţstfel o nouă comunitŢte de elevi in cŢre se preocupă unul de celălŢlt, se
formeŢză spiritul colectiv, se dezvoltă deprinderi de comunicŢre și diŢlog, se efectueŢză Ţsocieri
intelectuale interesante.
ALEGEREA TEMEI studiul temŢtic Ţre o deoseţită importŢnță. Se porneşte de lŢ propunerile
copiilor, din timpul Ţctivităților, ei ŢrŢtȃnd Ţstfel ce îi intereseŢză, în funcție de vŢrstă. Temele
pot fi o mŢre vŢrietŢte, din domeniul ştiințelor sŢu Ţl relŢțiilor sociŢle, din mediul nŢturŢl sŢu
creŢt de om. ÎnvŢ ătorul Ţre însă un rol determinant. Din multitudinea de propuneri, el va hotarî
ce temă rŢspunde intereselor întregului grup, dŢcă este Ţccesiţilă vȃrstei copiilor, dŢcă poŢte
pune în prŢctică cunoştintele însușite lŢ diferite ore de curs, dŢcă oferă experiențe vŢriŢte și
nemijlocite, ținând cont și de resursele primŢre și secundŢre pe cŢre le Ţre lŢ dispozitie.
PLANIFICAREA STUDIULUI
172
Curriculumul – Perspective, conexiuni, experiențe
OdŢtă temŢ stŢţilită, învățătorul îşi vŢ stŢţili oţiectivele ce le vŢ urmŢri pe pŢrcursul întregului
studiu, atȃt pe discipline, cȃt şi pe oţiective interdisciplinare. El va lua în considerare si
urmatoarele aspecte:
- Careăsuntăscopurileăînv riiăpentruăcopil?
- Ceărealiz riăa teapt ădinăparteaăfiec ruiăcopil?
- Peăceădeprinderiăîȋiăvaăconcentraăaten ia?
Activitățile de învățŢre se stŢţilesc cu Ţjutorul copiilor, prin modŢlități vŢriŢte
ţrŢinstorming, grup de discuții, prezentŢreŢ unui proiect schelet ce vŢ fi completŢt
sentimente- - cȃntec
Ceăȋtimădespre… Ceăa iăvreaăs ăafla i Cum am putea Ce am aflat?
despre… afla?
Copacii înmuguresc De ce înmuguresc? Excursie în parc.
Este al doilea anotimp Deăceăvinăpas rile? Atlas botanic.
Naturaă seă treze teă laă De ce zilele sunt mai Vizit ă laă bunici.ăăă
via lungi? Invit mă ună
ran,bunic.
Tot cu Ţjutorul copiilor , învă ătorul vŢ puteŢ orgŢnizŢ Ţctivită ile pe discipline propunerile
copiilor vor fi completŢte de cele Ţle învățătorului
173
Curriculumul – Perspective, conexiuni, experiențe
174
Curriculumul – Perspective, conexiuni, experiențe
BIBLIOGRAFIE
175
Curriculumul – Perspective, conexiuni, experiențe
Jocul,ă poateă fiă considerată oă ac iuneă liber ,ă constient ,ă neintentionat ă iă situat ă înă afaraă
vie iiăobi nuite,ăoăac iuneăcareăilăpoateăabsorbiăcuătotulăpeăjuc tor,ăo ac iuneădeăcareănuăesteălegată
niciăunăinteresămaterialădirectăsiăcareănuăurm re teăniciăunăfolos.ă
Joculăesteăoăac iuneărecrea ional ăcareăseădesf soar ăînălimiteleăunuiătimpădeterminatăanume,ă
oă ac iuneă careă seă petreceă înă ordineă dup ă anumiteă reguliă iă careă d ă na tereă laă rela iiă comunitareă
dorniceăs ăseăînconjoareădeăsecretăsauăs ăseăaccentuezeăprinădeghizare,ăcaăfiindăaltfelădecâtălumeaă
obi nuit .
În cazul jocurilor logico-matematice,ă acestaă areă oă miz ă simbolic ,ă pură ideal ă stârnindă
competi iaăcuăsineăînsu i,ăcerândăîndemânare,ăpricepere,ăoăanumit ă“sprinteneal ”ăaămin ii,ăcurajă
sauă chiară for ă iă putereă mental .ă Rezultatul unui joc sau al unei competitii devine important
numaiă pentruă ceiă careă intr ă înă sferaă jocului,ă caă juc toriă sauă caă spectatoriă i care au acceptat
regulileălui.ă„Aăreu i”ăcreeaz ăpentruăjuc torăsentimentulădeăsatisfac ie,ăcâ tigăalăstimeiădeăsine,ă
bucuria,ădeterminândădorin aădeăjoc,ăstimulândăcreativitateaă iăjoculăintelectual.
Bucuriaă iă emo iileă înruditeă stimuleaz ă repertoriulă individuală atâtă înă sferaă gândiriiă câtă iă înă
sferaăac iunii.
Acesteăresurseăsuntădurabileă iăceeaăceăpareămaiăsemnificativ,ăeleăpotăfiăutilizateă iăînămomenteăînă
careă experien aă bucurieiă lipse te.ă Înă experien aă joculuiă ,ă “aă câ tiga”ă înseamn ă “aă p reaă
superior”laă sfâr itulă jocului,ă juc torulă câ tigândă propriaă considera ieă nuă similar ă cuă dorin aă deă
putereăsauădorin aădeăaădomina,ăprimar ăfiindăn zuin aădeăaăfiăonorat.ăIzbândaă iămul umireaăseă
asociaz ăcuătotăfelulădeămoduriăînăcareăvictoriaăpoateăfiăgustat .ă
Victoria,ătriumful,ăcreeaz ădorin aădeăaăcontempla,ădeăaăsavuraăcircumstan eleăvie iiăcurenteă iă
deăaăintegraăacesteăcircumstan eăîntr-oănou ăviziuneăasupraăsineluiă iăasupraălumii.ăÎnăacestămodă
esteă stimulat ă dispozi iaă afectiv ă pozitiv ă aă juc toruluiă a aă cumă neă sugereaz ă uneleă cercet riă
autohtone,ăastfelăc ăindiviziiăcareăauăoădispozi ieăafectiv ăpozitiv ăsuntămaiăflexibiliădinăpunctădeă
vedereăcognitiv,ăfiindămaiădecentra iăînăraportăcuăstareaăafectiv ,ăcomparativăcuăceiăcuădispozi ieă
afectiv ănegativ .(B ni ,2006).ă
176
Curriculumul – Perspective, conexiuni, experiențe
Jocul logico-matematică atingeă iă elementulă deă pasiune,ă hazard, cutezan ,ă îndr zneal , dară iă
nesiguran ă iăîncordareăalc tuindădeopotriv ăesen aă iăvaloareaăjocului.ăFinalitateaăbinef c toareă
a jocului logico-matematic, nu excludeă înă parteaă deă “lupt ”ă iă exerci iu,ă mândriaă caă ceaă maiă
complex ă emo ieă iă maiă contradictorie;ă eaă presupuneă constientizare,ă comparareă iă apreciereă deă
sine.ăSubăaceea iăexpresieănon-verbala,ămândriaăpenduleaz ădinăpunctădeăvedereăpsihologicăpeăoă
traiectorie controversat ădeălaăoămândrie-realizareăsauăoămândrieăautentic ăc treăst riă iănuan eădeă
mândrieăarogant ăsauămândriaătrufa .ăăăăăăPentruămul iăini ia iăaiăjoculuiămatematic,ămândriaăseă
asociaz ă cuă tr iriă precum-des vâr ire,ă succes,ă realizare,ă încredere, implinire,ă eficien ,etc.ăăăăăăăăăăăă
Sferaă spiritual ă înă careă areă locă solemnitateaă joculuiă logico-matematic,ă determin ă ună repertoriuă
afectivădiferitădac ălu măînăconsidera ieăcopilulăneexperimentatăcareăesteăcuprinsădeămândriaălui,ă
caădeăoăstareăpsihic ăa momentului,ădeăpresiuneaăluiă“aici”,ă“acum”,ăspreădeosebireădeăpasionatulă
experimentată deă jocă matematică ceă esteă “inundat”ă deă ună “tezaur”ă deă st riă emo ionale,ă ceă seă
transform ă înă tr s tur ă oriă tendin ă caracteristic .ă Ceeaă ceă esteă mistică iă magic,ă eroic,ă muzică iă
plasticăî iăcaut ăform ă iăexpresieăînăjoculălogic.
Înă ac iunileălegateădeăreguliă iă forme,ăjoculălogicăparcurgeăunăritmă copil rosădeălaăpunctulădeă
pornire,ă ună lan ă ceă invit ă laă suspendareaă oric reiă dificult iă deă via ă careă n zuieă spreă onoare,ă
demnitate,ăsuperioritateă iăfrumuse e.
InternationalăConference,ăBraȋovă2015ă
Bibliografie
[1] Huizinga, Johan, Homo ludens-Colec iaăEseuri,ăEdituraăUnivers,ăBucure ti,ă1977
[2]ăBonciu,ă tefan,ăDorin,ăNastas,ăEmo iileăComplexe,ăEdituraăPolirom,ă2015ă
[3]ăFlorin,ăSt nescu,ăPasiuneăsiăcreativitateăînămatematic ă,EdituraăMatrixăROM,ăBucurestiă2013ă
[4]ăFlorin,ăSt nescu,ăInegalit iăintegrale,ădeălaăini iereălaăperforman ,ăEdituraăParalelaă45,2015
177
Curriculumul – Perspective, conexiuni, experiențe
Prof.Simtion Cosmin,
coalaăGimnazial ăSlimnic,ăjud.ăSibiu
ISTORIAă LOCAL ă CAă PARTEă INTEGRAT ă ÎNă CEAă REGIONAL , NA IONAL , EUROPEAN ă Iă
UNIVERSAL ăPOATEăFIăSTUDIAT ăDEăC TREăELEVI PRIN DIVERSE MIJLOACE CUM AR FI : LEC IA,
PROPUNEREA UNOR CURRICULUM-URI LA DECIZIA COLII, ACTIVIT ILEăEXTRACURRICULARE,
CONCURSURI, VIZITE LA MUZEE, EXCURSII. LOCUL PE CARE ÎL ARE ISTORIAă LOCAL ă ÎNă
FORMAREA ELEVILOR ESTE ACELA DE SENSIBILIZARE, A CAPT RIIă ATEN IEIă ASUPRA
INFORMA IEIă Iă ÎN ELEGEREA FENOMENELOR ISTORICE, LA DEZVOLTAREA SPIRITULUI DE
OBSERVA IE, Aă GÂNDIRIIă IMAGINA IEIă CÂTă Iă LAă FORMAREAă APTITUDINILORă TIIN IFICEă ALEă
ELEVILOR.
INTEGRAREAă INFORMA IILOR DESPRE ISTORIA LOCAL ă ÎNă LEC IILEă PREV ZUTEă ÎNă
PROGRAMAă COLAR ă ESTE CU ATÂT MAI NECESAR ă FORM RIIă DEă ATITUDINI, CONVINGERIă Iă
RESPONSABILIT Iă LAă ELEVIIă DINă ÎNV MÂNTUL PREUNIVERSITAR, CU CÂT ACEST DEMERS
CONTRIBUIEă LAă CRE TEREA INTERESULUI ELEVILOR PENTRU TEMA PREDAT ă Iă ACTIVIZAREAă
LOR ÎN ACTIVITATEA DIDACTIC ăPEăPARCURSULăDESF UR RIIăLEC IEI.
ÎN CADRUL CURRICULUM-ULUIă NA IONALă ISTORIA FACE PARTE DIN ARIAă CURRICULAR ă ,,
OMă Iă SOCIETATE” IARă ÎNă CADRULă ÎNV MÂNTULUI OBLIGATORIU, CARE CORESPUNDE
CICLULUI DE ORIENTAREă IăOBSERVARE, SCOPUL DECLARAT AL ISTORIEI ESTEăCUNOA TEREAăDEă
C TREă ELEVIă ÎNă LINII GENERALE A TRECUTULUIă Iă Aă PRINCIPALELOR INSTRUMENTE CU
AJUTORULăC RORAăACESTAăPOATEăFIăREF CUTăPENTRUăOăMAIăBUN ăÎN ELEGEREăAăSA.
ÎN ACEST SENS ISTORIA LOCAL ă VINEă ÎNă SPRIJINUL ELEVILOR PENTRU A LE FORMA
ACESTORA ATITUDINI CIVICE, S ă LEă CREEZEă ACESTORA SENTIMENTUL DE APARTENEN ă LAă
SPA IULă Iă COMUNITATEA DIN CARE FAC PARTE. ESTEă EVIDEN IATă ASTFEL SPECIFICUL
AUTOHTONă IăSUNTăAFIRMATE VALORILE LOCALE PRIN CARE INDIVIDULăCAP T ăIDENTITATE.
ISTORIA LOCAL ă TREBUIEă RAPORTAT ă PERMANENTă LAă ISTORIAă NA IONAL , LA CEA
UNIVERSAL , EVENIMENTELE TREBUIESC CORELATE, STABILITE CONEXIUNI. ACESTE ASPECTE
AU FOST LUATE ÎN CONSIDERARE CÂND AU FOST REDACTATE PROGRAMELE PENTRU DISCIPLINA
ISTORIE, DIN CADRUL CURRICULUM-ULUIăNA IONAL.
PROGRAMA LA ISTORIE PENTRU CLASA A IV-A FACE REFERIRI CLARE LA FOLOSIREA, ÎN
CADRUL PROCESULUI INSTRUCTIV-EDUCATIVă DEă LAă CLAS , A ELEMENTELOR DE ISTORIE
LOCAL .
COMPETEN ELEăSPECIFICEă IăACTIVIT ILEăDE ÎNV AREăCON INăURM TOARELE REFERIRI
LAă ISTORIAă LOCAL . ORDONAREAă CRONOLOGIC A UNOR EVENIMENTE DINă VIA Aă FAMILIEI:
ALC TUIREAă Iă PREZENTAREA UNEI AXE A TIMPULUIă PEă CAREă S ă SEă REPREZINTE EVENIMENTE
178
Curriculumul – Perspective, conexiuni, experiențe
DINă VIA Aă PERSONAL , A FAMILIEI SAU ISTORIAă LOCALIT IIă NATALE; PREZENTAREA UNOR
ALBUME PERSONALE CU FOTOGRAFII DIN ISTORIA FAMILIEI SAU AăCOMUNIT II. LOCALIZAREA
ÎNă SPA IUă Aă EVENIMENTELORă ISTORICEă Iă IDENTIFICAREA DE SURSE ISTORICE UTILIZÂND O
VARIETATE DE INSTRUMENTE : DESCRIEREA UNOR FOTOGRAFII ILUSTRÂND LOCURI, CL DIRI,
PREOCUP RIăALEăOAMENILOR DIN LOCALITATEA NATAL . IDENTIFICAREA PE BAZA, SURSELOR,
A CAUZELOR A CONSECIN ELORă Iă ELEMENTELOR CARE S-AU SCHIMBAT SAU NU ÎNTR-O
ANUMIT ăPERIOAD ăDEăTIMP: REALIZAREA UNOR ALBUME SAU POSTERE DESPRE LOCALITATEA
NATAL , COAL , LOCURI CUNOSCUTE SAU ÎNDR GITE.
NOTA DE PREZENTARE A PROGRAMEI LA ISTORIE PENTRU CLASELE V-VIII PRECIZEAZ ăC ,
ÎN GIMNAZIU ISTORIA REPREZINT ă DISCIPLINA CARE CONTRIBUIE LA CON TIENTIZAREAă
INTERDEPENDEN ELORă DINTREă IDENTITATEă Iă ALTERITATE, DINTREă LOCALă Iă NA IONAL,
RESPECTIV GLOBAL.
MODERNIZAREAăPRED RII ISTORIEI SE POATE REALIZA, ÎNTR-OăMANIER ăRIGUROAS , PRIN
ACESTE ELEMENTE DE ISTORIEă LOCAL ă CAREă ASIGUR ă Oă MAIă BUN ă ÎN ELEGEREă Aă
EVENIMENTELORă NA IONALE. AVANTAJELE REGIONALISMULUI EDUCATIV SUNT EVIDENTE: O
LEG TUR ăSTRÂNS ăCUăNATURA IăCULTURAăLOCAL , OăEDUCA IEăREGIONALIST ăARăSTIMULAă
FOR ELEăCREATOAREăALEăTINERELORăGENERA II. ÎNăACELA IăTIMPăISTORIAăTREBUIEăPREDAT ă
ÎN TERMENI DE TRANSDISCIPLINARITATE, CARE PRESUPUNE ÎNTREP TRUNDEREAă MAIă MULTOR
DISCIPLINE PENTRU A FACILITA CERCETAREAăISTORIC , ÎNăVEDEREAăCUNOA TERIIăADEV RULUIă
ISTORIC, A CAUZELOR UNOR EVENIMENTE.
ACEAST ă ABORDAREă ESTE FOARTEă IMPORTANT ă AST ZIă ÎNă SENSULă CUNOA TERIIă UNORă
EVENIMENTE DRAMATICE DINăVIA AăUNEIăCOMUNIT IăUMANE, PENTRU O VIZIUNE GLOBAL ă Iă
OFER ă POSIBILITATEAă ELEVILORă S ă SEă DEPRIND ă DEă TIMPURIUă CUă STRATEGIAă CERCET RII,
SITUEAZ ă ELEVULă ÎNă MIJLOCULă AC IUNII, REZERVÂNDU-Iă UNă ROLă ACTIVă Iă PRINCIPAL: S ă
IMAGINEZE, S ăCONSTRUIASC ăPEăPLAN MENTAL, S ăINVESTIGHEZE, S ăCREEZE, S ăTRANSPUN ă
ÎNă PRACTIC , S ă G SEASC ă MIJLOACELEă Iă RESURSELE DE TRADUCERE ÎN FAPT A CEEA CE A
PREFIGURAT.
Dină perspectivaă Metodiciiă Pred riiă Istoriei,ă înă cadrulă moderniz riiă con inutuluiă pred riiă
istorieiăînănoileăprogrameă iămanualeăprivindăIstoriaăRomâniloră iăistoriaăUniversal ,ătrebuieă
s seă in ăcontădeăintegrareaăelementelorădeăistorieălocal ăînăistoriaăna ional ă iăaăacesteiaăînă
ceaăuniversal .
Esteă rolulă profesoruluiă deă istorie,ă atunciă cândă seă preteaz ,ă deă aă g siă iă deă aă faceă
conexiunileănecesareădintreăistoriaălocal ,ăregional ,ăeuropean ă iăglobal .
BIBLIOGRAFIE:
179
Curriculumul – Perspective, conexiuni, experiențe
Jocul reprezint ă ună ansambluă deă ac iuniă iă opera iiă care,ă înă paralelă cuă destindereaă iă bunaă
dispozi ie,ăurm re teăobiectiveădeăpreg tireăintelectual ,ăfizic ,ămoral ă iăăartistic ăaăcopilului.ăăJoculă
didactică precizeaz ,ă consolideaz ,ă îmbog e te,ă chiară verific ă cuno tin eleă eleviloră iă leă antreneaz ă
capacit ileăcreatoareăaleăacestora.
Jocul logico-matematică folosită înă cadrulă oreloră deă matematic ă faciliteaz ă în elegerea,ă
asimilareaă cuno tin elor,ă formareaă deprinderiloră deă calculă matematic,ă dezvolt ă calit ileă gândirii,ă
realizândăoăîmbinareăîntreăjocă iăînv are.ăConsiderăimportant ăfolosirea jocurilor logico-matematice
înăproiectareaălec iilor,ădeoareceăacesteaă:ăantreneaz ăoperațiileăgândirii: analiza,ăsinteza,ăcompara ia,ă
clasificarea, ordonarea, abstractizarea, generalizarea, concretizarea; dezvolt ă spiritulă deă inițiativ ,ă
independențaă înă munc ă i spiritulă deă echip ; dezvolt ă atenția,ă disciplina, spiritul de ordine în
desf urareaă uneiă activit i;ă formeaz ă deprinderiă deă lucru corectă iă rapid;ă asigur ă însu ireaă maiă
rapid iă maiă temeinic ă aă unoră cuno tin eă relativă arideă pentruă aceast ă vârst ă (ă numera ia,ă opera iileă
matematice, etc,).
Reu itaă joculuiă logico-matematică esteă condiționat ă de proiectarea,ă organizareaă iă
desf urareaăluiămetodic ,ădeărespectareaăurm toarelorăcerințeădeăbaz :
- preg tireaă jocului: adecvareaă con inutului,ă aă structuriiă sale,ă preg tireaă materialului,ă
proiectarea jocului;
- organizareaă judicioas ă aă acestuia: împ r ireaă corespunz toareă aă eleviloră clasei,ă
eventual reorganizareaămobilierului,ădistribuireaămaterialului,ăcareăseăface,ădeăregul ,ă
laă începutulă activit iiă deă joc,ă deoareceă eleviiă intuindă înă prealabilă materialeleă
180
Curriculumul – Perspective, conexiuni, experiențe
181
Curriculumul – Perspective, conexiuni, experiențe
Ună exercițiuă sauă oă problem ă poateă deveni joc logico-matematică dac îndepline teă
urm toareleăcondi ii:ă
realizeaz ăunăobiectivăsauăoăsarcin din punct de vedere matematic;
folose teă elementeă deă joc: întrecereă individual ă sauă peă grupeă deă elevi,ă cooperarea,ă
recompensarea,ăpenalizareaăgre elilor comise, aplauze, surpriza, cuvântul stimulator;
folose teă ună conținută matematică accesibil,ă atractiv,ă recreativă prină formaă deă desf urare,ă prină
materialulăilustrativăutilizat,ăprinăvolumulădeăcuno tin eălaăcareăapeleaz ;
folose teă ă reguliă deă jocă cunoscute anticipată deă c treă eleviă iă respectate,ă pentruă realizareaă
sarciniiădeălucruăpropuseă iăstabilireaărezultatelor.
Jocul logico-matematică utilizată înă cadrulă lec iiloră spore teă caracterulă practic-aplicativ al
matematicii,ăesteăăoămetod ădeăînv areăpermanentăactual ,ăm rindăeficien aălec iilor,ăfaceăcaăeleviiăs ă
devin ăinteresa iădeăactivitateaăceăoădesf oar ă.
EXEMPLE DE JOCURI LOGICO-MATEMATICE FOLOSITE ÎN CICLUL PRIMAR:
1. Șocuriăînăleg tur ăcuă irulănumerelorănaturaleă iăcuăsistemul zecimalăpoziționalădeăscriereăală
acestora:
a) „Scriereaănumerelorăceăseăpotăformaăcuăunănum rădeăcifreădate”
Exemplu: Scrie iătoateănumereleănaturaleădeătreiăcifreăceăseăpotăformaăcuăă1,ă4,ă3ă iăapoiăcuă2,ă
0,ă8,ăf r ăaăseărepetaăcifrele.ăăSolu ie: 143, 134, 413, 431, 314, 341, respectiv 208, 280, 802, 820. (
Acest tip de joc se poate folosi la clasa a II-a, a III-aă iăaăIV-a.)
b) „Ceănumereălipsescă?” Exemplu: 3,ă6,ă9,ă12,ă…30.ă(ăSeăobserv ăc ănumereleădină irăsuntă
rezultateleăob inuteălaăăînv areaăînăclasa a II-aăaăînmul iriiăcândăunăfactorăesteă3.)
c) „Ghicireaăuneiăcifreă terse”
- Alegeăunănum răformatădinătreiăcifreă(ăexempluă762);
- Calculeaz ăsumaăcifrelorălui.ă(7+6+2ţ15);
- Scadeăsumaăob inut ădinănum rulăini ială(762- 15=747);
- tergeăoăcifr ădeălaăultimulănum rărezultată(exempluă4)ă
iăcomunic -mi-leăpeăcelelalteădou ă(ă7ă iă7).
Cifraăaătreiaă(ăceaă tears )ăăvaăfiăghicit ădeăînv torăastfel:ă18ă- (7 + 7) =18 – 14= 4.
Explica ie: Num rulăalesăseăscrieăînăgeneral astfel: xyz=100x+10y+ză iăăăăăăăăă
ob inemă100xă+ă10yă+ăză- (x + y + z)= 99x +9y = 9 (11x+y)= M9. Deci, rezultatul este un
multipluădeă9.ăRezult ăc ăsumaăcifrelorăesteăămultipluădeă9.ăCumăeaănuăpoateădep iă27,ă
182
Curriculumul – Perspective, conexiuni, experiențe
183
Curriculumul – Perspective, conexiuni, experiențe
BIBLIOGRAFIE:
1. Berechet D., Berechet F. - Matematicaă iăexplorareaămediului- modalit iădeălucruă
diferen iate,ăEdituraăParalelaă45,ă2016;
2. Cîrjan F. – Didacticaămatematicii,ăEdituraăCorint,ăBucure ti,ă2007;
3. *** - „Joculădidacticămatematic”,ăEdituraăExăLibris,ăBr ila,ă2014;
4. Neac uăIoană– Metodicaăpred riiămatematiciiălaăclaseleăI-IV,ăEdituraăDidactic ă iă
Pedagogic ,ăBucure ti,ă1988.
184
Curriculumul – Perspective, conexiuni, experiențe
Curriculumulă na ională aă cunoscută înă ultimiiă aniă perioadeă deă reformare,ă avândă laă baz ă
promovareaă valoriloră ȋiă principiiloră promovateă peă plană interna ional.ă Principaleleă direc iiă deă
restructurare au vizat: centrarea pe elev ȋiămutareaăaccentuluiădeăpeăpredareăpeăînv areăaădusălaă
construireaă unuiă curriculumă flexibil,ă careă s ă permit ă diversificareaă ȋiă adaptareaă situa iiloră deă
înv areă pentruă elevi,ă înă acordă cuă caracteristicileă deă vârst /nivelă deă dezvoltare,ă cuă intereseleă ȋiă
aptitudinileă elevului,ă cuă respectareaă diversit iiă (etno-culturale, lingvistice, religioase etc.)
precumă ȋiă cuă aȋtept rileă societ ii;ă adaptareaă înv riiă laă intereseleă ȋiă nevoileă deă dezvoltareă aleă
elevilor,ă construireaă deă parcursuriă deă înv areă diferen iate, implementarea unor demersuri
expliciteădeăpersonalizareăaăeduca iei.ăCentrareaăpeăcompeten e ca element organizator central al
programeloră ȋcolareă specificeă diferiteloră discipline/domeniiă deă studiuă implic ă accentulă pusă înă
egal ăm sur ăpeătoateăcomponenteleăcompeten ei,ănuădoarăpeăcunoȋtin e/con inuturiăaleăînv rii.ă
Prinăcompeten eăseărealizeaz ătransferulăȋiămobilizareaăcunoȋtin elorăȋiăaăabilit ilorăînăcontexteă
variateădeăvia .ăAăfostăregândităastfelăraportulădintreăabordareaădisciplinar ăȋiăabordareaăintegrat ă
aă înv rii – prină valorificareaă avantajeloră peă careă aceastaă leă ofer ă (adecvareaă laă nevoileă ȋiă
intereseleă omuluiă contemporan;ă favorizareaă transferului,ă aă gândiriiă creativeă ȋiă aă rezolv riiă deă
probleme; oferirea unei perspective holistice asupraă realit iiă etc.).ă Deă altfel,ă centrareaă peă
competen eleă cheieă areă caă implica ieă curricular ă recunoaȋtereaă nevoiiă deă aă construiă pun iă
interdisciplinare.
Acesteă repereă sprijin ,ă înă ansamblulă lor,ă reuȋitaă elevuluiă peă perioadaă ȋcolarit ii,ă atâtă înă planulă
achizi iilorăcognitive,ăcâtăȋiăînăplanulădezvolt riiăsaleăprinăformareaătr s turilorădeăpersonalitate,ăaă
interesuluiăȋiămotiva ieiăfa ădeăprocesulădeăînv are,ăaăcapacit iiădeăaăseăautoinstrui,ădeăaădeveni.
De-a lungul timpului s-aăobservatăc ădeăfelulăînăcareăprogreseaz ăcopilulăînăciclulăprimarădepindeă
formareaăluiăulterioar .ăAmăputeaăspuneăchiarăc ăunădasc lăbunăînăȋcoalaăprimar ăechivaleaz ăcuă
unănorocăînăvia ,ăpentruăc ăelăcontribuieăînămareăm sur ălaăformareaăȋiăeducareaăfiec ruiaădintreă
185
Curriculumul – Perspective, conexiuni, experiențe
186
Curriculumul – Perspective, conexiuni, experiențe
187
Curriculumul – Perspective, conexiuni, experiențe
188
Curriculumul – Perspective, conexiuni, experiențe
Bibliografie:
Potolea, D, Toma, S., Borza, A. (coord.), Coordonateă aleă unuiă nouă cadruă deă referinţ ă ală
curriculumuluiănaţional,ă2012,ăEDP,ăCNEE,ăBucureȋti,ă48ăpagini
Burke Walsh Kate, Predareaă orientat ă dup ă necesit ţileă copilului, CEDP Step by Step,
Bucureȋti,ă248ăpagini
189
Curriculumul – Perspective, conexiuni, experiențe
ProfăV t uăRoxanaăMaria
ColegiulăGheorgheăT t rescuăRovinari,ăjudăGorj
190
Curriculumul – Perspective, conexiuni, experiențe
ac ională careă permită oă evaluareă orientat ă ceă conduceă laă integrareaă eleviloră înă via aă socila ă ȋiă
profesional . Pentruăstabilireaătipurilorădeăprogrameăseăiauăînăconsiderareăurm toareleă:ăstructuraă
organiza ional ă aă liceului,ă obiectivele cicluriloră curriculare,ă aniiă deă studiuă ȋiă obiectiveleă
specializ rii.ă Organizareaă programeloră ȋcolareă areă oă structur ă ceă permiteă centrareaă peă
competen eleăceăurmeaz ăaăfiăformateălaăeleviăȋiăcareăs ăasigureăcorelareaăcon inuturilorăînv riiă
cu aceste competen e.ăStabilireaăcompeten elorăseăfaceăprinăîmbinareaădomeniuluiădidactică(ariileă
curriculare)ă cuă domeniulă socioă economic(preg tireaă pentruă pia aă muncii)ă ȋiă domeniulă deă
cunoaȋtereă concretizată înă ȋcoal ă printr-un obiect de studiu( modul de gândire specific
expertului).ă Dac ă primeleă dou ă aspecteă suntă relativă uȋoră deă acceptat,ă celă de-ală treileaă necesit ă
c tevaă preciz riă nuă esteă vorbaă deă aă dobândiă aceleă cunoȋtin eă deă careă dispuneă expertul,ă ciă deă
autilizaăȋiămobilizaăînăcontexteăadaptateăvârsteiă elevuluiăȋiăniveluluiădeăinforma iiăaleăacestuia,ă
abilit iăsimilareăcuăceleăaleăspecialistului.ăSeărefer ălaăunăcomportamentăcognitivăspecificăunuiă
domeniuă ȋiă nuă seă refer ă laă acumulareaă deă informa iiă dină cadrulă domeniului. Competen eleă seă
organizeaz ăînăjurulăcâtorvaăverbeădefinitoriiăceăexprim ăcomplexeădeăopera iiămintale.
1. Receptarea careăpoateăaveaăurm toareleăconcepteăopera ionale
S ăidentificeătermeni,ărela ii,ăprocese
S ăobserveăfenomene,ăprocese
S ănominalizezeăuneleăconcepte
S ăculeag ădateădinăsurseăvariate
S defineasc ăuneleăconcepte
2. Prelucrareaăprimar (aădatelor)ăcuăurm toareleăconcepteăopera ionale
S ăcompareăuneleădate
S ăcalculezeărezultateăpar iale
S ăclasificeădate
S ăinvestigheze,ăs ădescopereăs ăexploreze
S ăexperimenteze
3.Algoritmizarea cuăurm toareleăconcepteăopera ionale
S ăseăreduc ălaăoăschem ăsauămodel
S ăanticipezeăuneleărezultate
S ăreprezinteădate
S ărezolveăproblemeăprinămodeleraeăȋiăalgoritmizare
191
Curriculumul – Perspective, conexiuni, experiențe
192
Curriculumul – Perspective, conexiuni, experiențe
andor Veronica
Antal Levente Mihaly
coalaăGimnazial ă„TelekiăDomokos”
LocalitateaăGorne ti
3
TonyăăWagneră,ă„Formareaăinovatorilor”,ăed.ăTrei,ăBucure ti,ă2014,p.91
193
Curriculumul – Perspective, conexiuni, experiențe
194
Curriculumul – Perspective, conexiuni, experiențe
evitândă rigorileă catalogului,ă aă statuluiă înă picioareă înă fa aă clasei,ă nuă apel mă laă notareă ciă doară laă
aprecieri verbale sau sarcini care cresc progresiv, elevul devenind liderul unui grup sau
responsabilădeădezvoltareaăuneiăechipe.ăEvalu măfelulăînăcareăelevulăaăfostăînăm sur ăs ăcorelezeă
deăexempluărolulăarteiăcuăliteratura,ăfamiliaănobiliar ăcuădezvoltareaăsocial ăaăcomuneiăGorne ti.ă
Prinăacesteăexerci iiăelevulădevineăcapabilădeăaămobilizaă iăorchestraăresurseădiverseăf r ăaăoăfaceă
pentruă evaluareaă înă sine,ă pentruă noteă ciă pentruă aă seă dovediă capabilă iă util.ă Evaluarea are un
caracteră formativă excep ional,ă extinzândă în elegereaă iă formândă gustulă estetic.ă Evaluareaă
formativ ă privilegiaz ă reflec iaă asupraă aă ceeaă ceă înseamn ă dezvoltareaă intelectului,ă aă fiin eiă
umane.ă Înă cazulă evalu riiă prină proiecte,ă precumă spuneaă Wolfgangă Iser4,ă în elegereaă în elegeriiă
sau a gre eliloră ă iă aplicareaă acesteiă în elegeriă esteă extremă deă important ă avândă ună caracteră
modelatoră iă prelungiriă pragmatice.ă Putemă cuă u urin ă precizaă c ă „acoloă undeă interpretareaă areă
locă cevaă ieseă laă suprafa ,ă iă acestă cevaă nuă esteă identică niciă cuă subiectulă deă interpretat”5 ,de
analizat,ăceeaăceăieseălaăsuprafa ăseămaterializeaz ăprină„în elegereaă iăaplicareaăaăceeaăceăaăfostă
în eles”6.
Activit ileăauăpusăaccentă peădezvoltareaă punctelorăforteăcareăpermită prevenireaăapari ieiă
problemeloră fieă c ă acesteaă suntă legateă deă comunicareaă înă limbaă român ă pentruă eleviiă sec ieiă
maghiare,ăînălimbaăenglez ăsauăpură iăsimpluăproblemeădeăcomportamentăsauăabsenteism.ăNe-am
centratăpeăemo ii,ăgânduriă iătr s turiăcomportamentaleăpozitive.ăAmăalesăînăegal ăm sur ăelevi
maghiariă iă româniă f r ă aă ineă contă deă situa iaă loră social ,ă material ă sauă implicareaă înă alteă
activit i.ă Amă plecată deă laă premisaă c ă to iă eleviiă potă reu iă s ă îndeplineasc ă sarcinileă propuse,ă
conceputeă caă ac iuniă careă potă schimbaă mediul,ă identificândă resursele existente în comunitatea
extremădeăinteresant ădinăcareăeiăfacăparte.ăEleviiăauăstudiatăistoriaă colii,ăaăfamilieiănobiliareădină
zon ,ămonumente,ăauăluatăinterviuri,ăauăfotografiat,ăauăconceput,ăalesă iădezb tutămaterialeăpentruă
a fi postate pe paginaăproiectuluiă iăinterpretateălaărândulălorădeăal iăeleviădinăalteă ri.ăUnălucruă
îmbucur torăaăfostăfaptulăc ădiferen eleăculturaleăauăfostăvalorizateă iăconsiderateăoăbog ie.ă
Dac ăanteriorăspuneamăc ăludiculă iălipsaărigorilorădeănatur ăformal ăauăăavut un impact major,
putemăspuneăc ăumorulăaăreprezentatăăcheiaădeărezilien ăavândăunăimpactărealăasupraăachizi ieiă
abilit iloră interpersonaleă precumă comunicarea,ă rezolvareaă deă problemeă iă exprimareaă adecvat ă
4
WolfrangăIseră,ă„TheăimpliedăReader:ăPaternsăofăcommunicationăinăProseăFictionăfromăBunyanătoăBeckett,Johnă
Hopkins University Press, Baltimore, 1978, p.282”
5
Ibidem, p.151
6
Ibidem,p.152
195
Curriculumul – Perspective, conexiuni, experiențe
196
Curriculumul – Perspective, conexiuni, experiențe
197
Curriculumul – Perspective, conexiuni, experiențe
198
Curriculumul – Perspective, conexiuni, experiențe
„Înv ţ mântulă trebuieă s ă urm reasc ă dezvoltareaă deplin ă aă personalit ţiiă umane”ă
(Declaraţiaă Universal ă aă Drepturiloră Omului,ă art.ă 26),ă iară ,,educaţiaă copiluluiă trebuieă s ă
urm reasc ădezvoltareaăpersonalit ţiiăcopilului,ăaăaptitudinilorăşiăaăcapacit ţilorăsaleămintaleăsiă
fizice,ălaănivelulăpotenţialămaxim”ă(ConvenţiaăNaţiunilorăUnite cu privire la Drepturile copilului,
art. 29)
Potrivit Legiiă educaţieiă naţionaleă nr.ă 1/2011ă cuă modific rileă ȋiă complet rileă ulterioare,ă
Curriculumulă Na ională cuprindeă ansamblulă planurilor-cadruă deă înv mântă ȋiă ală programeloră
ȋcolareădinăînv mântulăpreuniversitar.
Planurile-cadruă pentruă înv mântulă preuniversitară grupeaz ă disciplineleă deă
studiu/moduleleă deă preg tireă peă categoriiă deă domeniiă deă înv are, înă înv mântulă preȋcolar,ă
respectiv pe arii curriculare, înă înv mântulă primar,ă înă înv mântulă secundară ȋiă înă celă ter iară
non-universitar.
Programaă ȋcolar esteă ună documentă curriculară reglatoră careă con ine,ă într-o organizare
coerent ,ă ofertaă educa ional ă aă unuiă anumită domeniuă disciplinară sauă aă unuiă domeniuă deă
cunoaȋtereăînăconcordan ăcuăstatutul pe care acesta îl are în planul-cadruădeăînv mânt.
Planulă deă interven ieă personalizată esteă ună ,,instrumentă deă proiectareă iă implementareă aă
activit iiă educa ională - terapeutice’’,ă focalizată peă nevoileă deă dezvoltareă aleă eleviloră cuă cerin eă
educativeă specialeă integra iă înă înv mântulă deă mas .ă Planulă deă interven ieă personalizată seă
întocme teă peă bazaă evalu riloră ini ialeă înă urmaă c roraă seă stabile teă dificult ileă deă înv areă aleă
elevuluiărespectiv.ăÎnăurmaădepist riiădificult ilorădeăînv areă iăaăniveluluiădeăachizi iiăcognitive,ă
seă contureaz ă strategiaă deă interven ie.ă Înă realizareaă planuluiă deă interven ieă personalizată seă
199
Curriculumul – Perspective, conexiuni, experiențe
utilizeaz ă obiectiveă opera ionaleă iă activit iă deă înv areă adaptate.ă Strategiaă deă interven ieă seă
propuneă peă oă perioad ă limitat , deă regul ă ună semestruă iă esteă revizuit ă periodică înă func ieă deă
progresul/ regresul elevului.
Proiectareaă planuluiă deă interven ieă personalizată reflect ă oă bun ă cunoa tereă aă programeiă
colare,ăimplic ăresponsabilitateăîmp r it ă iăcentrareăpeăelev.
ROGRAM DEăINTERVEN IEăPERSONALIZATă(PIP)
Numeleăşiăprenumeleăbeneficiarului:ăxxxxxx
Dataăşiăloculănaşterii:ăxxxx
Şcoalaă/ăinstitu ia:ăxxxxxxxxăăClasa:ăaăVI-a A
Echipaădeălucru:ăprofesorămatematic ăxxxxxxxxxxxăăă;ăădiriginteăxxxxxxxxxx
Problemele cu care se confrunt ăcopilulă(rezultateleăevalu riiăcomplexe):ă
a) Tipulădeădeficien ă/ăhandicap:ăritmălentădeăînv areăăăăb)ăăGradulădeădeficien :ău oră
Priorit iăpentruăperioada:ăsemestrulăIăanulă colară2016-2017
A) pe termen lung: - îmbun t ireaăcapacit iiădeăconcentrare;
- stimulareaălimbajuluiămatematic,ădezvoltareaăexprim riiăoraleă iăscrise;
- atingereaăobiectivelorăstabiliteăînăfunc ieădeăparticularit ileăelevului.;
- diminuareaătulbur rilorădeăaten ie;
B) pe termen scurt:
O1:ăs ărecunoasc ănumereădinămul imileăN,ăZ,ăQ;
O2:ăs ăefectuezeăopera iiăsimpleă(ădeăadunare,ăsc dere,ăinmul ire,ăimp r ire)ăcuănumereă
naturale,ăra ionale,ăintregi;
O3:ăs ăcunoasc ăno iunileădeădivizor, multiplu, nr prim, criteriile de divizibilitate cu 10,
100,ă2ă iă5, descompunereaăînăfactoriăprimi,ădivizoriăcomuniăaădou ănumereănaturale;ă
multipliăcomuniăaădou ănumereănaturale(c.m.m.d.c. iăc.m.m.m.c.)
O4:ăs ărezolveăecua iiăsimpleăăînăN,ăZ,ăQ;
O5:ăs ăcunoasc ăproprietateaăfundamentalaăaăpropor ieiă iăregulaădeătreiăsimpl ;
Structuraăprogramuluiădeăinterven ieăpersonalizat :
Metodeăşiă Perioada Criterii Metodeăşiă
Con inuturi mijloace de minimale de instrument
Obiective
de interven i apreciere a e de
realizare e progreselor evaluare
ALGEBR ă– SEMESTRUL I
200
Curriculumul – Perspective, conexiuni, experiențe
201
Curriculumul – Perspective, conexiuni, experiențe
202
Curriculumul – Perspective, conexiuni, experiențe
203
Curriculumul – Perspective, conexiuni, experiențe
ordonarea a
frac iilor
Adunareaăă iă
sc dereaă
numerelor Q+
- exerci iiădeă
adunareăsc dereăaă
numerelor
ra ionaleăpozitiveă
reprezentate prin
frac iiăordinareă
sauăprinăfrac iiă
zecimale
Înmul ireaă iă
împ r ireaă
numerelor Q+
- exerci iiădeă
împ r ireăaă
numerelor
ra ionaleăpozitiveă
reprezentate prin
frac iiăordinareă
sauăprinăfrac iiă
zecimale
Ordinea
efectu riiă
opera iilorăînăQ+
- exerci iiăînăcareă
intervinăopera iiă
cu numere
ra ionale pozitive
scrise sub diverse
formeăurm rindă
respectarea
ordiniiăefectu riiă
Lucrareăscris ă
semestrial S14
explica ia prob ăscris
Preg tireaălucr riiă
-
scrise
Lucrareăscris
Evaluareăperiodic :
Obiective realizate: -dezvoltarea limbajului specific disciplinei; efectuarea de calcule cu
nr.naturale,ăintregi,ăra ionaleăpozitiveăcuăăajutorulăprofesorului;
Dificult iăîntâmpinate:
204
Curriculumul – Perspective, conexiuni, experiențe
205
Curriculumul – Perspective, conexiuni, experiențe
206
Curriculumul – Perspective, conexiuni, experiențe
207
Curriculumul – Perspective, conexiuni, experiențe
208
Curriculumul – Perspective, conexiuni, experiențe
un grŢd de speciŢlizŢre mŢi înŢlt, ŢceŢstă formă de orgŢnizŢre Ţ con inuturilor nu este
recomŢndŢtă.
Într-o Ţltă interpretŢre, conceptul de trŢnsdisciplinŢritŢte desemnŢză o nouă
ŢţordŢre Ţ învă ării şcolŢre, centrŢtă nu pe mŢterii, teme sŢu suţiecte, ci dincolo trŢns
de ŢcesteŢ. FormŢ de orgŢnizŢre Ţ con inuturilor este ŢxŢtă Ţici pe demersurile elevului Ţ
comŢndŢ recep ie şi emisie, Ţ reŢc ionŢ lŢ mediul înconjurător, Ţ trŢduce, Ţ se ŢdŢptŢ, Ţ
prevedea, a decide, a alege, a crea, a transforma, a dovedi, a explica, etc).
TrŢnscedereŢ disciplinelor nu înseŢmnă ignorŢreŢ sŢu eludŢreŢ con inutului lor
informŢ ionŢl. Se propune însă o trŢnsfocŢre inedită Ţ structurŢn ilor con inuturilor de pe
mŢteriile de învă Ţt pe nevoile şi interesele cognitive Ţle elevilor. Disciplinele nu mŢi sunt
valorificate ca scop în sine, ci cŢ furnizŢre de situŢ ii şi de experien e de învă Ţre-formare.
TrŢnsdisciplinŢritŢteŢ fundŢmenteŢză învă ŢreŢ pe reŢlitŢte, fŢvorizeŢză op iuneŢ
gloţŢlă, trŢnsferul cunoştin elor în contexte diverse, dŢr introdusă excesiv, prezintă
pericolul Ţcumulării de lŢcune, Ţl lipsei de rigoŢre şi de profunzime în cunoŢştere.
OrgŢnizŢreŢ interdisciplinŢră Ţ con inuturilor se delimiteŢză după criteriul nŢturii
transferurilor operate dintre discipline:
1. interdisciplinaritatea unor domenii învecinate (ex. psihologie şi pedŢgogie;
ţiologiŢ şi chimiŢ; istoriŢ şi geogrŢfiŢ .
2. interdisciplinaritatea problemelor abordate.
. trŢnsferul de metode sŢu de strŢtegii de cunoŢştere sŢu de investigŢ iŢ ştiin ifică
(ex. metoda analizei sistemice, metodele de preluare statistică Ţ dŢtelor, metodele
analizei istorice).
. trŢnsferul de concepte vŢlorificŢreŢ conotŢ iilor şi vŢlen elor unui concept în
domenii diferite de cunoŢştere .
În prŢcticŢ şcolii, se regăsesc demersuri interdisciplinŢre lŢ nivelul corelŢ iilor
minimale, obligŢtorii, sugerŢte chiŢr pe plŢnul de învă ământ sŢu de progrŢmele
disciplinŢre sŢu Ţriilor curriculŢre. În ŢfŢrŢ ŢcestorŢ, există demersuri interdisciplinŢre
sistemŢtice, ce presupun o ŢnŢliză epistemologică Ţ disciplinelor predŢte pentru
identificarea conceptelor şi metodelor comune trŢnsferŢţile sŢu extrŢpolŢţile.
209
Curriculumul – Perspective, conexiuni, experiențe
DŢcă primul tip de demersuri este ŢplicŢt de to i profesorii, cele invocŢte lŢ urmă
se reŢlizeŢză prin colŢţorŢreŢ mŢi multor profesori în echipă. ProiectŢreŢ Ţcestor
demersuri sistematice necesită un ŢntrenŢment speciŢl din pŢrteŢ profesorilor, o pregătire
ini iŢlă sŢu postuniversitŢră pentru predŢreŢ interdisciplinŢră.
)nterdisciplinŢritŢteŢ treţuie ŢplicŢtă în comţinŢ ie cu monodisciplinŢritŢteŢ şi cu
pluridisciplinaritatea, pentru a fi accentuŢte ŢvŢntŢjele şi pentru Ţ limitŢ riscurile pe cŢre
le impune fiecare dintre formele respective.
În vedereŢ Ţplicării demersurilor interdisciplinŢre, treţuie modificŢte ŢctuŢlele
plŢnuri şi progrŢme de învă ământ, concepute pe strŢtegii intrŢdisciplinŢre.
)nterdisciplinŢritŢteŢ treţuie ŢsociŢtă cu Ţlte strŢtegii inovŢtoŢre de orgŢnizŢre Ţ
con inuturilor, cum Ţr fi modulŢrizŢreŢ şi informŢtizŢreŢ.
FormŢreŢ ini iŢlă şi continuă Ţ cŢdrelor didŢctice pentru ŢplicŢreŢ demersurilor
interdisciplinare sistematice.
AplicŢreŢ în prŢctică Ţ interdisciplinŢrită ii conceptuŢle presupune un efort mŢi
complex, implicarea unei echipe de profesori. Demersul este profitabil deoarece permite
sesizŢreŢ de către elevi Ţ conceptelor comune mŢi multor discipline, Ţ esen iŢlului, a
modului în cŢre fiecŢre disciplină contriţuie lŢ conturŢreŢ genului pŢsiv Ţl no iunilor şi Ţ
specificŢcită ii ŢcestorŢ.
CorelŢt cu modelul psihologic de formŢre Ţ no iunilor, vom încercŢ să sugerăm un
posibil demers de tip cercetare-Ţc iune pentru promovŢreŢ interdisciplinŢrită ii
conceptuŢle în învă ământ.
Ţ o primă etŢpă treţuie să urmăreŢscă sensiţilitŢteŢ profesorilor în legătură cu
ŢceŢstă proţlemŢtică.
EŢ este Ţţsolut necesŢră când educŢtorii sunt în fŢ Ţ unui proces de înnoire,
urmărindu-se dezvoltŢreŢ motivŢ iei pŢrticipŢnte. Cu Ţcest prilej se vŢ prezentŢ un
mŢteriŢl de sinteză legŢt de stŢtutul interdisciplinŢrită ii, direc iŢ de Ţc iune în vedereŢ
promovării ei în învă ământ. Pe ţŢzŢ mŢteriŢlului prezentŢt şi Ţ ţiţliogrŢfiei recomŢndŢte
anterior se va realiza o dezbatere.
210
Curriculumul – Perspective, conexiuni, experiențe
211
Curriculumul – Perspective, conexiuni, experiențe
Una din primele lucrări lexicogrŢfice cŢre îl men ioneŢză „The Oxford English
DictionŢry O.E.D. . În elesul conferit Ţici este de „curs oţligŢtoriu de studiu sŢu de
instruire, dintr-o şcoŢlă sŢu universitŢte .
Conceptul Ţ pătruns mŢi întâi şi mŢi frecvent în literŢturŢ engleză de speciŢlitŢte,
compŢrŢtiv cu literŢturile frŢnceză şi germŢnă. LiterŢturŢ ŢmericŢnă şin secolul XX Ţ Ţdus
importŢnte contriţu ii lŢ dezvoltŢreŢ teoriei şi dezvoltării curriculŢre. În literŢturŢ
pedŢgogică română conceptul s-Ţ impus, în Ţccep iuneŢ sŢ lărgită modernă, în speciŢl
după Ţnii ’ fiind ŢsociŢt cu reformŢ învă ământului şi Ţ educŢ iei.
Până lŢ mijlocul secolului Ţl X)X-lea, în întreaga lume, termenul de curriculum, a
fost folosit în generŢl, cu ŢcelŢşi în eles, restrâns lŢ con inuturile instructiv-educŢtive, şi
în speciŢl lŢ componentele lor preponderent informŢtive, respectiv lŢ „cunoştin ele
şcolŢre . Acest în eles este ilustrŢt în „Weţstersis New )nternŢtionŢl DictionŢry :„un curs
oficial organizat într-o şcoŢlă sŢu într-un colegiu cŢre se finŢlizeŢză cu oţ inereŢ unui
grŢd, nivel de instruc ie , „întregul corp de cursuri oferite într-o institu ie educŢ ionŢlă
sau într-un depŢrtŢment Ţl ŢcesteiŢ .
Ulterior, termenul de curriculum Ţ început să devină un suţiect Ţl dezţŢterilor
contradictorii în comunitŢteŢ pedŢgogică şi un izvor de confuzii şi neîn elegeri dŢtorŢte
extinderii Ţriei sŢle semŢtice şi Ţ vehiculării lui cu mŢi multe sensuri, în ŢcelŢşi timp. Pe
de o pŢrte, conservŢtorii, fideli semnificŢ iei originŢre, în elegeŢu prin curriculum
con inuturi instruc ionŢl-educŢtive plŢnuri de învă ământ, progrŢme, mŢnuŢle, suţiecte,
teme, Ţrii de studiu, pe de Ţltă pŢrte, reformiştii reclŢmând sensul trŢdi ionŢl Ţl
termenului, propuneŢu extensiuneŢ sŢ ŢsuprŢ întregii didŢctici şi „în extremis ŢsuprŢ
întregii experien e de învă Ţre de cŢre ţeneficiŢză un individ, în contexte educŢ ionŢle
şcolŢre, extrŢşcolŢre şi chiŢr informŢ ionŢle în fŢmilie şi în comunitŢte .
Oţiectivele şi metodologiile de predŢre-evŢluŢre precum şi
organizarea/structurŢreŢ situŢ iilor de învă Ţre în ŢfŢrŢ şcolii, sunt considerŢte de ŢceştiŢ
din urmă insepŢrŢţile de con inuturi. UnitŢteŢ lor sistemică este desemnŢtă prin
conceptul de curriculum.
212
Curriculumul – Perspective, conexiuni, experiențe
213
Curriculumul – Perspective, conexiuni, experiențe
proces de extremisme, prin integrŢreŢ pe lângă Ţriile curriculŢre trŢdi ionŢle, circumscrise
unor discipline consacrate în planurile de studiu, a unor tematici interdisciplinare, în
speciŢl din sferŢ de studiu „noilor educŢ ii .
Curriculum speciŢlizŢt pe cŢtegorie de cunoştin e şi Ţptitudini literŢtură, ştiin e
umŢniste, ştiin e exŢcte, muzică, Ţrte plŢstice şi drŢmŢtice, sporturi, etc se fŢciliteŢză pe
îmţogă ireŢ şi ŢprofundŢreŢ competen elor, pe exersŢreŢ Ţţilită ilor înŢlte, pe formŢreŢ
comportŢmentelor specifice specifice determinării performŢn elor în domenii pŢrticulŢre
de studiu.
Curriculum subliminal emergee, cŢ experien ă de învă Ţre, din mediul psihosociŢl
şi culturŢl Ţl clŢsei de elevi, Ţl şcolii, Ţl universită ii.
Curriculum informŢl derivă din ocŢziile de învă Ţre oferite de societă i
educŢ ionŢle nonguvernŢmentŢle, din mŢss-mediŢ, din viŢ Ţ muzeelor Ţ institu iilor
culturŢle, religioŢse, din ŢtmosferŢ cotidiŢnă Ţ fŢmiliei.
Curriculum recomŢndŢt de un comitet speciŢl de esper i sŢu de Ţutorită i
guvernamentale ca fiind cel mai bun la un moment dat. În viziunea autorului curriculum
recomandat este util profesorilor cŢ un ghid generŢl, dŢr el ignoră de oţicei reŢlită ile
şcolii.Curriculum scris cere un cŢrŢcter oficiŢl şi este specific unei institu ii educŢ ionŢle
concrete.Curriculum predŢt reprezintă experien Ţ de învă Ţre oferită direct de educŢtori
elevilor în ŢctivitŢteŢ curentă.Curriculum de suport cŢre desemneŢză mŢteriŢlele
curriculŢre Ţdi ionŢle, precum culegeri de teste şi de exerci ii, timpul ŢlocŢt experien ei
de învă Ţre, cŢdre didŢctice, cursuri de perfec ionŢre şi de speciŢlizŢre, echipŢmente
electronice pentru valorizarea soft-wŢre instruc ionŢl etc.
Curriculum testŢt este experien Ţ de învă Ţre trŢnspozi ionŢtă în teste, proţe de
exŢminŢre şi Ţlte instrumente de Ţpreciere Ţ progresului şcolŢr.
Curriculum învă Ţt semnifică ceeŢ ce elevul Ţchizi ioneŢză de fŢpt, cŢ o rezultŢntă
Ţ Ţc iunii cumulŢte Ţ celorlŢlte tipuri de curriculum. Prin intermediul experien ei
interiorizŢte, tânărul îşi vŢ formŢ Ţcele structuri, procese, func ii şi cŢpŢcită i cŢre-i vor
permite ŢdŢptŢreŢ lŢ cerin ele vie ii sociŢle. Un curriculum este „un progrŢm de
ŢctivitŢte cŢre treţuie conceput într-o ŢsemeneŢ mŢnieră încât să le permită elevilor „să
214
Curriculumul – Perspective, conexiuni, experiențe
Ţtingă în măsurŢ posiţilului, Ţnumite finŢlită i sŢu Ţnumite oţiective educŢtive P.(irst,
1968). AceŢstă „progrŢmŢre deliţerŢtă şi „orgŢnizŢre metodică treţuie să permită
reŢlizŢreŢ unor evŢluări riguroŢse V.De LŢndsheere, . Curriculum development
este considerŢt de către J.C. Forgmin cŢ o ŢdevărŢtă tehnologie Ţ inovării cŢre Ţre
drept scop ŢdŢptŢreŢ institu iilor, progrŢmelor şi prŢcticvilor învă ământului lŢ nevoile
sŢu cererile unei societă i dinŢmice. Teoria curriculum-ului Ţcordă o Ţten ie pŢrticulŢră
învă ării şi punerii în vŢloŢre Ţ interŢc iunilor între componentele Ţcestui proces,
oţiective, con inuturi, metode de învă Ţre, metode şi tehnici de evŢluŢre S. Rossekh;
G.VăideŢnu,
Termenul de con inut Ţscuns, curriculum Ţscuns (idden curriculum sŢu
contenus cŢchis implică vŢlorile încorporŢte de elevi şi clŢse de elevi, necuprinse în
planificarea curriculŢră.Con inutul Ţscuns cuprinde influen e informŢle sŢu nonformŢle,
dŢtorită structurii socio-culturale, familiei, grupurilor stradale, factorilor de
personŢlitŢte.„Punctul focŢl Ţl curriculum-urilor treţuie să fie elevul şi nu mŢteriŢ,
D’(ŢinŢut . De ŢceeŢ, când se vorţeşte de con inutul curriculum-ului treţuie să
în elegem că nu este vorţŢ de enun ări de mŢterie de învă Ţre, ci de scopuri exprimŢte în
termeni de competen e, moduri de Ţ Ţc ionŢ sŢu de Ţ şti în generŢl Ţle elevului . Core-
curriculum-ul este constituit din Ţcel trunchi comun de mŢterii, oţligŢtoriu pentru to i
elevii, iŢr cŢ procură ocupă până lŢ % din totŢlul disciplinelor, restul mŢteriilor fiind
selectŢte circustŢn iŢl, în func ie de nevoile concrete, speciŢle Ţle unor cŢtegorii de elevi.
BIBLIOGRAFIE
1.Aebli, Hans - Didactica psihologică - EditurŢ DidŢctică şi PedŢgogică,
Bucureşti,
2.Cerghit, Ioan - PŢrţŢc ionarŢa lŢc iŢi în şcoala modŢrnă - EditurŢ DidŢctică
şi PedŢgogică, Bucureşti,
3.Muster, Dumitru - MŢtodologia cŢrcŢtării în Ţduca iŢ şi învă ământ -
EditurŢ DidŢctică şi PedŢgogică, Bucureşti,
.NeŢcşu, )oŢn - InstruirŢ şi învă arŢ - EditurŢ Ştiin ifică, Bucureşti,
.NeŢcşu, )oŢn - MŢtodŢ şi tŢhnici dŢ învă arŢ ŢţiciŢntă - EditurŢ MilitŢră,
Bucureşti,
215
Curriculumul – Perspective, conexiuni, experiențe
Mijloaceleă deă înv mântă sunt instrumente sau complexe de instrumente didactice, de
domeniulă auxiliar,ă careă u ureaz ă transmitereaă iă asimilareaă informa ieiă didactice,ă practicarea,ă
înregistrareaă iăevaluareaăînăcadrulăprocesuluiăintructiv-educativ.7 Eleăvinăs ăoptimizezeăînv area
i nu pot substituiăactivit ileădeăpredare,ăînv areă iăevaluare,ăoricâtădeăperformanteăarăfiăacesteă
instrumente.ăEleăfaciliteaz ă iăaccesibilizeaz ăpercepereaăunorăfenomeneămaiăabstracte,ăstârnescă
curiozitateaă iă interesulă elevilor,ă auă iă ună rolă formativ,ă familiarizândă eleviiă cuă „mânuirea,ă
selectareaă iăsemnificareaăunorăinstrumenteăindispensabileăpentruădescriereaă iăîn elegereaăaănoiă
aspecteăsauădimensiuniăaleărealit ii”.8
Con inuturileă înv mântuluiă auă evoluată de-a lungul timpului. Sursa global ă principal ,ă
informativ ă ȋiă formativ ă aă con inuturiloră înv mântuluiă ȋiă aleă educa ieiă esteă chiară culturaă
societ ii.ăCadrulădidacticăareăgreauaăsarcin ădeăaăformaăsiămodelaăomulăviitorului,ădeăa-lăpreg tiă
pentru societatea de mâine, care este tot mai complex ăînătoateăaspecteleăsale.
Predarea-înv areaăGeografieiătrebuieăs ădevin ăoăpl cereăizvorât ădinădorin aădeăaăneăcunoaȋteă
modulăcumăaăluatăna tereăplanetaănoastr ,ăcumăaăevoluatăsubătoateăaspecteleăsale,ădiversitateaăsiă
unicitatea acesteia, diversitateaăuman ă iă cultural ,ăcumă arătrebuiă eleăs ăfieăocrotiteăpentruă aăseă
bucuraădeăeleăȋiăgenera iileăviitoare.ăÎnv areaăacesteiăȋtiin eăarătrebuiăs ăfieăună,,jocădeăcopil”ăcareă
nuătrebuieăcertatăniciodat .
Nuăavemăposibilitateaădeăaăcunoa teădecâtăoămic ăp rticic ădinăfantasticaănoastr ăplanet ă
sauăchiarăaă riiăăînăvia aănoastr .ăDarăputemăcunoaȋteăȋiădinăc r iăfrumuse ileăȋiăbog iileăei,ăiarăînă
prezentă surseleă deă informareă suntă extraordinară deă variate,ă deă complexeă iă aflateă aproapeă laă
îndemâna oricui dore teăs ăfieăinformat.
7
Cf.ăC.ăCUCO ,ăPedagogie, 96.
8
Ibidem.
216
Curriculumul – Perspective, conexiuni, experiențe
Dac ăînătrecut,ăelevulăeraăunăspectatorălaăoraădeăgeografieăȋiăexecutaăceeaăceădoreaăcelădeă
laă catedr :ă s ă indiceă laă hart ă ,ă s ă expliceă desenul,ă s ă ă r spund ă laă anumiteă întreb ri,ă actualulă
curriculumăpropuneăoămuta ieăesen ial ,ăcareăconst ăînătrecereaădeălaăgeografiaădeătipădescriptivă
spreă ună demersă deă ă înv areă careă încurajeaz ă în elegereaă relevan eiă geografieiă pentruă via aă
cotidian . Prină aceastaă seă urm reȋteă trezireaă interesuluiă elevuluiă deă aă cunoaȋteă direct,ă deă aă
investigaă ȋiă în elegeă faptulă geografic.ă Profesorulă nuă trebuieă s ă seă team ă deă necunoscută ciă elă
trebuieăs ăfac ătotăce-iăst ăînăputin ădeăa-lăfaceăpeăelevăs ăînve e,ăs -l provoace de a descoperi
lucruriănoi,ădeăaădaăsensuriănoiăinforma ieiăpeăcareăoăde ine.ă
coalaămodern trebuieăs -lăpreg teasc ăpeăelevăpentruăvia ădeterminândăoăleg tur ăîntreă
activitateaăînv riiăȋiăpractic ,ăînăformareaădeăpriceperi,ădeprinderiăcâtăȋiădeăcompeten e.ăPentruă
caă înv areaă s ă fieă eficient ,ă înă lec ieă trebuieă s ă fieă adaptateă experien eleă proprii elevilor cu
asimilareaănoilorăcunoȋtin eăcuăobserva iileăpersonale,ădeoareceăînăminteaăcopiluluiăseănascămulteă
semneă deă întrebareă datorit ă bombard riiă cuă informa iiă ă dină mass-media,ă Internet,ă etc.ă Oă lec ieă
activ ,ăbineăstructurat ,ăcuămetodeă iămijloaceădidacticeăbineăaleseăaduceăsatisfac ieăatâtăceluiădeă
laă catedr ă câtă ȋiă celuiă dină banc ,ă deă aceeaă eleă trebuieă s ă fieă bineă st pâniteă deă cadrulă didactic.ă
Lec iaă modern ,ă activ-participativ ă seă distingeă prină caracterulă eiă solicitant,ă ceeaă ceă presupuneă
implicareă personal ă ȋiă deplin ă aă subiectului,ă pân ă laă identificareaă luiă total ă cuă sarcinileă deă
înv areăînăcareăseăvedeăantrenată(IoanăCerghit).
Clasific riăaleămijloacelorădeăînv ț mânt:
Înăpedagogieăexist ămaiămulteăclasific riăaleămijloacelorădidacticeădup ădiverseăcriterii:
a)ămijloaceădidacticeăvizualeă(imagini,ăilustrate,ăproiec iiăfixe);
b) mijloace didactice sonore (discuri, radio, magnetofon, casetofon);
c) mijloace didactice audiovizuale (filme, televiziune – completate în ultimele decenii de
tehnicileă videoă ȋiă deă folosireaă computeruluiă înă procesulă deă înv mântă – vezi televiziunea prin
satelit, CD-ROM-urile, instruirea prin internet etc).9
Înă didacticaă modern ,ă mijloaceleă deă înv mântă suntă clasificateă înă func ieă iă deă noileă
descoperiri tehnice dară iădeăraporturileătotămaiăcomplexeădeăintegrareă iăcombinareăaămetodelor,ă
procedeeloră iătotămaiănoileămijloace.10 Astfel,ăavemăurm toareleăcategoriiădeămijloace:
1) mijloace didactice informativ-demonstrative:
9
Cf. B. DOLTRENS în S. CRISTEA, Pedagogieă general :ă cursă pentruă IDD, Universitatea
„Ovidius”ăConstan a,ăConstan aă2001,ă44.
10
Cf. I. CERGHIT în S. CRISTEA, Pedagogieăgeneral :ăcurs pentru IDD, 44.
217
Curriculumul – Perspective, conexiuni, experiențe
11
Cf. S. CRISTEA, Pedagogieăgeneral :ăcursăpentruăIDD, 44.
12
Cf.ăC.ăCUCO ,ăPedagogia, 96-97.
218
Curriculumul – Perspective, conexiuni, experiențe
- înă aă douaă generaţieă apară mijloaceleă purt toareă deă informa iiă gataă elaborate:ă
manuale, alteătexteătip rite;
- aă treiaă generaţie deă mijloaceă deă înv mântă esteă generat ă deă introducereaă
mijloacelorăaudiovizualeă(dispozitivele,ăfilmul,ăînregistr rileăsonore,ăemisiunileădeăteleviziuneă;
- aăpatraăgeneraţie deămijloaceădeăînv mântăseăbazeaz ăpe dialogul direct între elev
ȋiămaȋin ,ăcumăarăfiăcelădesf ȋuratăînălaboratoareleălingvisticeăsauăînăînv mântulăprogramat;
- aă cinceaă generaţie esteă genera iaă calculatorului,ă celă maiă complexă mijlocă deă
înv mânt;
- aă aseaă generație folose teă noile tehnologii de comunicare: www, e-mail, IP
Telephony,ă videoconferin eă etc.ă iară deschidereaă (înă actulă educa ional)ă esteă cuă toat ă lumea,ă
însemnândă aiciă comunicareă cuă alteă coli,ă comunicareă laă mareă distan ,ă proiecteă educa ionaleă
etc.13
Funcțiileăpedagogice14 ale mijloacelorădeăînv ț mânt
Utilizateă înă tandemă cuă metodeă iă strategiiă potriviteă mijloaceleă didacticeă potă aveaă ună
impactă pozitivă asupraă lec iilor.ă Dină aceast ă perspectiv ă putemă stabiliă câtevaă dină func iileă
pedagogiceăaleămijloacelorădeăînv mânt:
1)ăFuncţiaăde comunicare relev ăcalitatea mijloacelorădidacticeădeăaătransmiteăinforma iiă
în mod nemijlocit despre obiectele, faptele, fenomenele, evenimentele sau procesele studiate la
or .ăEleăseăconstituieăînăinstrumenteăobiectiveădeăfacilitareăaăasimil riiănoilor cunoȋtin e.
2)ă Funcţiaă ilustrativă – demonstrativ ă reflect ă capacitateaă mijloaceloră educa ionaleă deă aă
sus ineăȋiăaăamelioraăcomunicareaădidactic ăbazat ăpeălimbajulăvorbit.
3) Funcţiaăstimulativ ăeviden iaz ărolulămijloacelorădidacticeăînăprovocareaăȋiădezvoltarea
suportuluiămotiva ionalăalăeducabiluluiăpentruăproblemeleăstudiate.
4) Funcţiaă ergonomic ă decurgeă dină posibilitateaă anumitoră mijloaceă deă înv mântă deă aă
contribuiălaăra ionalizareaăeforturilorădeăînv areăaleăeducabililor.
5) Funcţiaădeăevaluare esteăeviden iat ădeăposibilitateaăutiliz riiămijloacelorădidacticeăînă
actul de evaluare.15 „Utilizareaămijloacelorădidacticeăînăprocesulădeăevaluareăconstituieăunăfactoră
13
Cf.ăM.ăBOCO ă(coord.), Didacticaămodern , Editura Dacia, Cluj-Napoca 2011, 163.
14
Titulatura de funcțiiăpedagogice îiăapar ineăluiăM.ăD.ăILIE în Elementeădeăpedagogieăgeneral ,ă
teoria curriculum-uluiă iăteoriaăinstruirii,ăMirton,ăTimi oaraă2005,ă168.
15
Cf. M. D. ILIE Elementeădeăpedagogieăgeneral ,ăteoriaăcurriculu-uluiă iăteoriaăinstruirii, 168.
219
Curriculumul – Perspective, conexiuni, experiențe
importantă pentruă diminuareaă eroriloră deă evaluareă ȋi,ă înă consecin ,ă pentruă creȋterea eficien eiă
procesuluiăcaăatare.”16
Utilizareaămijloacelorăeduca ionaleăesteăcuăatâtămaiăbenefic ăînăoriceălec ieădac ăeleăsuntă
integrateăînălec ii,ă inându-seăcontăde:ătipulălec iei,ăvârstaăelevilor,ăcapacitateaălorădeăaăîn elege.ă
La fel, trebuie corelate cuă obiectiveleă actuluiă educa ional,ă cuă metodeleă iă procedeeleă alese,ă înă
func ieădeăcuno tin eleă iăexperien aăprofesoruluiădeăaăleăfolosi.17
Oă baz ă material ă bogat ă esteă garan iaă unuiă înv mântă performant.ă Deă laă materialulă
intuitivă utilizată pân ă nuă deă mult,ă ast ziă s-aă ajunsă laă oă adev rat ă „industrie”ă aă materialeloră
didacticeă care,ă utilizateă corespunz tor,ă potă aduceă ună plusă importantă procesuluiă intructiv-
educativ.18 Caăurmareăaă utiliz riiămijloacelorădeăinstruire,ăînv mântulă aă înregistrată schimb riă
substan iale.ăTotu i,ădup ăp rereaănoastr ăseăpoateăspuneăc ăunăînv mântăperformantăseăpoateă
ob ineănumaiăapelândălaămijloaceleătehniceădeăinstruireăînăarmonieăcuămijloaceleădeăînv mântă
tradi ionale.ă
Bibliografie:
16
Ibidem.
17
Cf. C.ăCUCO ,ăPedagogie, 97.
18
Cf. JINGA, M. DIACONU, O. CIOBANU, Pedagogie, 225.
220
Curriculumul – Perspective, conexiuni, experiențe
221
Curriculumul – Perspective, conexiuni, experiențe
parcurgereaă integral ă aă programeiă colare;ă tratareaă difern iat ă iă individualizareaă pred rii-
înv rii- evalu riiă înă a aă felă încâtă s ă seă asigureă progresulă colară ală tuturoră elevilor;ă asigurareaă
unuiăprogramădeăactivit iăremedialeăpentruăoăpreg tireăeficient ăa elevilor pe tot parcursul anului
colar;ămotivareaăelevilorăpentruăimplicareaăînăprocesulăînv rii;ăasigurareaăuneiăbuneăcolabor riă
cuă familia.ă Pentruă bunaă desf urareă aă acestoră activit iă amă sabilită ună ă plană deă m suriă careă aă
cuprins: aplicarea testelor ini ialeă iă analizaă rezultateloră pentruă identificareaă deficien elor;ă
motivareaăelevilorăpentruăimplicareaăînăprocesulăînv riiăprinădesf urareaăunorăactivit iăcareăs ă
leă stimulezeă interesulă pentruă înv are,ă prină folosireaă metodeloră activ-participative; elaborarea
fi eloră individualeă specificeă categorieiă deă competen eă laă careă elevulă prezint ă lacune;ă
aprofundareaă puncteloră slabe;ă organizareaă eleviloră peă grupe;ă lectorateleă cuă p rin ii;ă informareaă
acestoraăcuăprivireălaărezultatulătestuluiăini ială iătraseul remedial care se impune; monitorizarea
activit ilorăpropuseăînăplanulădeăm suri.
Eleviiădină coalaă noastr ăcareă facăparteădinăacestă programă auănevoieădeăacesteăactivit iă
dină cauzaă situa ieiă precareă aă familiiloră lor,ă aă accesuluiă redusă laă informa ii,ă lipsaă deă educareă aă
p rin ilor,ăcareănuăsuntăînăm sur ăs -iăajuteă iămanifest ăa tept riăsc zuteăfa ădeăreu itaă colar ăaă
copiilor,ălipsaăp rin ilorăcareăsuntăpleca iăînăstr in tate,ăcopiiiăfiindăl sa iăînăgrijaăbunicilor.ă
Pentruă ob inereaă unoră rezultateă câtă maiă buneă amă încercată s ă diversific mă strategiileă deă
predareăînăfunc ieădeăstilulăindividualădeăînv areăalăfiec ruiăelevă iăs ăfolosimămaterialădidactică
adecvat:ă plan eă cuă imaginiă pentruă dezvoltareaă limbajului,ă acesteaă fiindă ună punct de plecare
pentruădiscu iiăfrontaleăcareăs ădezvolteăaten iaă iăcreativitatea;ămaterialădistributiv;ăcalculatorulă
careăîiăpoateăajutaăpeăeleviăs ăvad ăceeaăceănuăpotăvedeaăînămediulălorăobi nuitădeăvia ;ăjocurile,ă
careăpotăfiăfolositeăînăoriceăsecven ăa lec iei.
Prină activit ileă deă remediereă seă schimb ă modulă deă gândireă iă deă percep ieă ală cadreloră
didacticeă careă particip ă laă program,ă legată deă actulă emo ională dină coal ă iă dină afaraă ei.ă Deă
asemeneaăleg turaăelev- înv toră(înăcazulămeuă iăalăcolegilorămei)ăesteătotămaiăstrâns .ăAmăcreată
oă atmosfer ă pl cut ă înă clas ,ă muncaă înă echip ă i-aă ajutată s ă seă împrieteneasc ă dină ceă înă ceă maiă
multă iăparticipareaălaăactivit iăaăfostămuităa teptat ădeăc treăcopii.ă
Rezultatele bune nu au întârziat s ăapar .ăAstfel,ăcopiiiăauăf cutăprogreseălaălimbaăromân ă
citindădinăînăceămaiăbine,ăauăîn elesămesajulăunuiătextăcitit,ăauăînceputăs ăpovesteasc ătexteăscurteă
cuă ajutorulă întreb rilor,ă s ă alc tuiasc ă scurteă compuneri.ă iă laă ă matematic ă auă în elesă cumă seă
222
Curriculumul – Perspective, conexiuni, experiențe
efectueaz ă celeă patruă opera ii,ă ordineaă efectu riiă acestora,ă s ă înve eă tablaă inmul irii,ă s ă rezolveă
problemeăsimple.ăAuăparticipatăcuămult ăbucurieălaăoreleădeăeduca ieăplastic .
Înăurmaărepetatelorăîntâlniriăcuăp rin iiăelevilorăparticipan iălaăprogram,ăace tiaăauăîn elesăc ă
auă ună rolă importantă înă educa iaă copiiloră lor,ă c ă eiă auă nevoieă deă ajutoră iă maiă alesă auă în elesă c ă
trebuieă s -iă trimit ă zilnică laă coal .ă Amă insistată asupraă acestuiă aspect,ă deoareceă amă avută mameă
care,ădinălipsaăinteresuluiăfa ădeă coal ănuă i-au trimis copiii la cursuri. Cu ajutorul mediatorului
colarăamăreu ităs -iăaducemălaăcursuri.ăOămareăparteădintreăp rin iăauăîn elesăc ănumaiăa aăcopiiiă
lorăvorăînv aă iăî iăvorădep iăcondi ia.ă
Prin participarea copiilor la activit ileă deă remediereă eiă auă c p tată maiă mult ă încredereă înă
for eleă proprii,ă auă ună fundamentă solidă ,înă educa iaă iă formareaă personalit ii,ă schimbareaă
mentalit iiăfa ădeă coal ,ărezultateleălaăînv tur ăs-auăîmbun t ităconsiderabil,ăauăînv atăs ăfieă
mai toleran iă iămultămaiăapropia iădeăcopiiiăcuădizabilit i.ă
Noi,ă cadreleă didacticeă participanteă leă programă colabor mă foarteă bine,ă suntemă sprijini iă deă
conducereaă coliiă înă totă ceeaă ceă întreprindemă înă folosulă copiiloră dezavantaja i.ă Consideră c ă
activit ileă remedialeă suntă necesare,ă deoareceă îiă ajut ă peă eleviă nuă numaiă s - iă îmbun t easc ă
rezultateleălaăînv tur ,ăciă iăăs ădevin ătoleran iăcuăceilaI i,ăăs ăcon tientizezeăc ă coalaăleăaduceă
numaiăbeneficiiă iăîiăvaăajutaămultăînăformareaălorăcaăoameni.
BIBLIOGRAFIE
Sălăvăstru, DorinŢ, , EditurŢ Polirom )Ţși
223
Curriculumul – Perspective, conexiuni, experiențe
„DŢcă cinevŢ n-Ţ greșit niciodŢtă, înseŢmnă că n-Ţ încercŢt să fŢcă nimic nou.
Albert Einstein
Procesul de elaborare a noilor programe, la toate disciplinele incluse în planul cadru este
oăm suraădeăcontinuareăaăprocesuluiădeăaplicareăaăLegiiăEduca ieiăNa ionaleăprivindărearanjareaă
procesului de predare – înv areă- evaluare pe coordonatele calitativeăcareăs ăasigureădezvoltareaă
competen elorănecesareătân ruluiăpentruăaăfaceăfa ăprovoc rilorănoiiăsociet iăaăinforma iei.ă
Fizicaă reprezint ă oă component ă fundamental ă înă formareaă competen eloră deă via ă aleă
tân rului,ă atâtă înă planulăcunoaȋteriiă ȋtiin ifice,ă câtă ȋiă ală form riiă competen eloră transversaleă ȋiă aă
atitudinilor sociale pozitive. Înă acestă context,ă seăprefigureaz ă schimb riă înă abordareaă laă clas ă aă
fiziciiă careă auă caă obiectivă conceptulă deă alfabetizareă ȋtiin ific .ă Noile programe pentru clasele a
VI-a – VIII -aăvorăfiăaplicateăsuccesivăîncepândădinăanulăȋcolară2018ă– 2019.
Înc ădinădeceniulătrecutăseăputeaăobservaălaăeleviiădină rileăeuropeneăunădezinteresămareă
pentruă studiereaă ȋtiin eloră exacte.ă Într-ună raport,ă g simă oă prim ă explica ieă aă feluluiă în care se
ajunge la acest dezinteres - seărecunoa teăc ăfelulă cumă seăpred ăînă cadrulăsistemuluiăformalădeă
educa ieăconduceălaă„sufocarea”ădestulădeărapid ăaăcuriozit iiănaturale,ăpeăcareăoăauăeleviiăatunciă
cândăîncepăȋcoalaăpentruăaădobândiăexplica iiăȋtiin ificeăcuăprivireălaădiverseăfenomeneădinăvia aă
real .ă Maiă precis,ă modulă deă predareă centrată peă profesoră poateă formaă doară într-oă mic ă m sur ă
abilit ileă deă careă auă nevoieă acumă angajatorii.ă Prină urmare,ă esteă totă maiă importantă caă ȋcoalaă s ă
224
Curriculumul – Perspective, conexiuni, experiențe
225
Curriculumul – Perspective, conexiuni, experiențe
226
Curriculumul – Perspective, conexiuni, experiențe
227
Curriculumul – Perspective, conexiuni, experiențe
228
Curriculumul – Perspective, conexiuni, experiențe
lideri buni. Profesorii apreciati azi sunt cei care investesc energie sa acumuleze cunostinte si sa
deprinda abilitati prin care sa faciliteze experientele de invatare ale elevilor. Profesorii buni
invata sa aiba conversatii cu elevii lor si sa le asculte opiniile, invata sa construiasca procese care
saă structurezeă apetitulă naturală ală eleviloră pentruă invatare.ă Dină acestă punctă deă vedere,ă înv areaă
prinăinvestiga ieăcontribuieălaăconsolidareaăuneiăculturiăȋcolareădeschiseăȋiăparticipative.
Transformand tot mai mult spiritul, natura si procesele de lucru, profesorii pot crea si la
clasa povestile care sa aduca elevilor un apetit tot mai mare pentru invatare, sa le cultive si mai
mult creativitatea si curiozitate. Rolul scolii este cel de a incuraja imaginatia si creativitatea
elevilor, de a le oferi acestora o educatie bazata pe descoperire. Inceput cu mai mult de 4 ani in
urma,ăproiectulă“Invatareaăfiziciiăprinăinvestigatie”ăeste o inovatie majora pentru intregul sistem
de educatie formala din Romania.
Bibliografie:
229
Curriculumul – Perspective, conexiuni, experiențe
Aninoasa,ăjud.ăDâmbovi a
Idealulă educa ională ală ȋcoliiă româneȋtiă const ă înă „dezvoltareaă liber ,ă integral ă ȋiă
armonioas ă aă individualit iiă umane,ă înă formareaă personalit iiă autonomeă ȋiă creative”.ăă
Finalit ileă înv mântuluiă preuniversitară deriv ă dină acesta.ă Finalit ileă propună formareaă deă
absolven iă înă m sur ă s ă decid ă asupraă proprieiă cariere,ă s ă contribuieă laă articulareaă propriiloră
traseeădeădezvoltareăintelectual ăȋiăprofesional ,ăs ăseăintegrezeăactivăînăvia aăsocial .
Înă vedereaă realiz riiă acestoră obiective,ă s-a impus necesitatea stabilirii unui nou
curriculum,ă acestaă insumândă ansamblulă experien eloră deă înv areă peă careă institu iaă ȋcolar ă leă
ofer ă tinerilor,ă cuă scopulă de a-iă sprijiniă înă descoperireaă ȋiă valorificareaă maxim ă aă propriiloră
disponibilit i.
În sens larg, curriculum-ulădefineȋteăsistemulădeăproceseădecizionale,ămanagerialeăsauădeă
manifestareăcareăpreced ,ăînso escăȋiăurmeaz ăproiectarea,ăelaborarea,ăimplementarea, evaluarea
ȋiărevizuireaăpermanent ăȋiădinamic ăaăsetuluiădeăexperien eădeăînv areăoferiteădeăȋcoal .
În sens restrâns, curriculum-ulădesemneaz ăȋiăansamblulădocumentelorădeătipăreglatorăînă
cadrulăc roraăseăconsemneaz ăexperien eleădeăînv are. Adaptareaăcurricular ălaănivelăindividuală
exprim ă 2ă tipuriă semnificativeă deă relevan ă curricular :ă aptitudinal ,ă careă includeă formeleă iă
niveleleădeămanifestareă aăcapacit iiă elevuluiă iă psihologic ,ăceădesemneaz ănevoileăafectiveă iă
cognitive ale elevului.
Acestătipădeăorganizareăvizeaz ăînăesen ăadaptareaăprocesuluiădeăinstruireălaăposibilit ileă
aptitudinale,ălaănivelulăintereselorăcognitive,ălaăritmulă iălaăstilulădeăînv areăalăelevului.
Adaptareaăcurricular ăînăraportăcuăcaracteristicileă iăpoten ialulăindividual se poate referi
laă diferiteă iă variateă nivele,ă deă laă celă submediuă iă cuă întârzieriă laă supramediuă iă laă copiiă
supradota i.
Acestă tipă deă diferen iereă seă poateă realizaă pentruă unulă sauă maiă mul iă elevi.ă Realizareaă
propriu-zis ăpoateăpresupuneăprogrameădeărecuperareăpentruăceiă ceă atingănivelulă deăcuno tin eă
230
Curriculumul – Perspective, conexiuni, experiențe
PROGRAMăDEăINTERVEN IEăPERSONALIZATă(PIP)
Numeleăȋiăprenumeleăbeneficiarului:ăXXXXXXXX
Dataăȋiăloculănaȋterii:ăxxxxxxxxxxx
Ȋcoalaă/ăinstitu iaăxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxx/ăClasa:ăaăVII-a
Echipa de lucru: prof xxxxxxxxxxxxxxxxxxx
Problemeleăcuăcareăseăconfrunt ăcopilul(rezultateleăevalu riiăcomplexe):ă
Întarziereău oar ăînădezvoltareaăpsihic ă(QIă76);ăDislalieăpolimorf
Priorit iăpentruăperioadaă(ăseăspecific ăintervalulădeătimpă iăanulă colar):ăxxxxxxxxx
- integrareaăeleveiăînăcolectivă iăatenuareaămarginaliz riiă iăaădiscrimin rii;
- men inereaăaten ieiăeleveiăpeăparcursulăorelorădeăcursăprinălucruădiferen iat;
- atingereaăobiectivelorăstabiliteăînăfunc ieădeăparticularit ileăelevei.
Structuraăprogramuluiădeăinterven ieăpersonalizată:
Criterii minimale Metodeă iă
Metodeă iămijloaceădeă
Obiective Con inuturi de apreciere a instrumente
realizare
progreselor de evaluare
Recapitulareăini ial
231
Curriculumul – Perspective, conexiuni, experiențe
s ă desprind ă sensulă
global al unui mesaj - repeta dupa
Copilul despre sine: Observatia
clar articulat, emis model
na ionalitate conversatia sistematica
cuăoăvitez ănormal - descrie/ numeste
Activit i:ă activit iă exercitiul
obiectele cu suport
curente, exprimarea Aprecierea
vizual
timpului,ă activit iă pozitiva a
s ă articulezeă sunete,ă - citeste dupa
pentru timpul liber, exerci iiădeăpronun ie; fiecarui
izolată ȋiă înă cuvânt/ă model
lunile anului raspuns
grupuri de cuvinte, -memoreaza
Articolul munca independenta
respectând accentul denumirile
a/ an, the colaje Fise de
ȋiă intona ia,ă principalelor
Aă salutaă ȋiă aă r spundeă desene lucru
specifice limbii obiecte din mediul
la salut individuale
engleze apropiat
232
Curriculumul – Perspective, conexiuni, experiențe
Evaluareaăperiodic :
233
Curriculumul – Perspective, conexiuni, experiențe
Obiective realizate :
Revizuireaă programuluiă deă interven ieă educa ional-terapeutic (înă func ieă deă rezultateleă
evalu rilorăperiodiceă)ă
Rolulăȋiămodulădeăimplicareăaăp r ilorăînăprogramă:
BIBLIOGRAFIE
234
Curriculumul – Perspective, conexiuni, experiențe
-Proiectarea curriculum-uluiăcentratăpeăcompeten e
STUDIU DE CAZ
Bumbacul
areăfine eămareă(ŢNmă10ă000),ăadic ăseăob inăfireăfoarteăfine
areăsuple eămare
elasticitateămic
tuȋeuăpl cut
voluminozitateămic
culoareaănaturădeălaăalbălaăcrem,ădarăseăob ineăȋiăbumbacăcolorat
esteăputernicăpentruăbumbaculăsuperiorăȋiăcreȋteăprinămercerizare
afinitateăfa ădeăcoloran i
nuăseăîncarc ăcuăelectricitateăstatic
conductibilitateătermic ămare
Lâna
areăhigroscopicitateăsuperioar ătuturorăfibrelorătextile
areăconductibilitateădeăc ldur ăȋiăelectricitateăredus
esteăceaămaiăuȋoar ădintreăfibreleănaturale
are elasticitate mare
las ăs ătreac ăultravioletele
areăafinitateămareăfa ădeăcoloran iă
laăpurtareărezist ădeătreiăoriămaiămultădecâtăbumbacul
235
Curriculumul – Perspective, conexiuni, experiențe
se aprinde greu
seăîncarc ăcuăelectricitateăstatic
se împâslesc
este un material bun izolator fonic
Pentruăaăaflaăinforma iiădespreăpropriet ileăăȋiădomeniileădeăutilizareăaleăfibrelorătextileănaturale
ȋiăintegrareaălorăîntr-unăproiectătrebuieăurm rităurm torulătabel:
Fibre - Ob inereaăfibrelorădeăbumbac,ăinăȋiăcânep ă
vegetale - Propriet ileăfibrelorădeăbumbac,ăinăȋiăcânep
- Domeniileădeăutilizareăaleăfibrelorădeăbumbac,ăinăȋiăcânep
http://www.blogspot.ro/fibre naturale.html
Fibre de - Ob inereaăfibrelorădeăm taseăȋiălân
origine - Propriet ileăfibrelorădeăm taseăȋiălân
animal - Domeniileădeăutilizareăaleăfibrelorădeăm taseăȋiălân
http://www.concepte.com/fibre naturale. html
Folosindă surseă deă documentareă asem n toareă cuă celeă prezentateă maiă sus,ă realiza iă oă informareă
destulădeăprecis ăȋiădeăcomplet ăreferitoareălaădomeniileădeăutilizareăaleăfibrelorătextileănaturale,
peăcareăs ăleăreuni iăîntr-oăstructur ădeătipă„proiect”ăsauăoăactivitateăindependent ăextraȋcolar .
Pentruăaăîn elegeăimportan aăactivit ilorăti-amăpreg tităoăbroȋur ăînăacestăsens!
236
Curriculumul – Perspective, conexiuni, experiențe
Notarea
Proiecteleănuăpotăfiănotateălaăfelăcaătestele,ăprinăbifareaăr spunsurilorăcorectăsauăincorectă
sauă urm rindă puncteleă cheieă dintr-ună eseu.ă Pentruă c ă proiecteleă suntă maiă complicate,ă
evaluareaăseăvaăproduseăîntotdeaunaăînămodalit i diferite.
Proiectele finale vor fi evaluate folosind grile de evaluare care descriu nivelurile diferite
de calitate.
Bibliografie
1. http://www.dex-tex.info/
2. Iancuă G.Ilieȋiu,ă F.ă Horeang ă M.ă 2004,ă Auxiliar curricular Domeniul Textile-Piel rie,
Bucureȋtiă
3. CucoȋăConstantin,ă1988,ăComunicarea didactic ,ăEdituraăPolirom,ăIaȋi
4. Joi aăElena,ă1995,ăManagementul şcolar,ăEdituraă"GheorgheăCâr uăAlexandru",ăCraiova
238
Curriculumul – Perspective, conexiuni, experiențe
Dezvoltareaăcompeten elorăcheieăînăȋcolileădinăRomânia:ă
provoc riăȋiăoportunit iăpentruăactualeleăpoliticiăeduca ionale
Manea Marioara
ŞcoalaăGimnazial ăNr.ă39ă,,NicolaeăTonitza”
Constan a
Conformă Curriculumuluiă Na ional,ă studiulă matematiciiă înă înv mântulă obligatoriuă îȋiă
propuneăs ăasigureăpentruăto iăeleviiăformareaăcompeten elorădeăbaz ăprivindăoperareaăcuănumereă
ȋiă rezolvareaăpeăproblemeăimplicândăcalcululă aritmetic.ăStudiulămatematiciiă înă ciclulăinferiorăală
liceuluiă ofer ă elevuluiă cunoȋtin eleă necesareă pentruă aă ac ionaă înă func ieă deă propriileă nevoiă ȋiă
dorin eăȋiă pentruăaăformula ȋiă aărezolvaăproblemeăpeăbazaă rela ion riiă cunoȋtin elorădină diferiteă
domenii.
Amă analizată modulă înă careă suntă formulateă exempleleă deă activit iă deă înv areă aleă uneiă
aceleiaȋiăcompeten eăspecificeădinăprogramaăclaselorăV-VIII.
Modelareaămatematic ăaăunorăcontexteăproblematiceăvariate,ăprinăintegrareaăcunoştin eloră
din diferite domenii
Clasa a V-a
Competenţe specifice Exemple de activităţi de învăţare
- Formularea unor probleme pe baza unor scheme,
modele sau reguli ȋi solu ionarea acestora prin
utilizarea unor tehnici variate
Transpunerea unei situa ii problem ăîn
- Exerci ii de transcriere a unei situa ii-problem ăîn
limbaj matematic, rezolvarea problemei
limbaj matematic înlocuind numerele necunoscute
ob inute (utilizând ecua ii, inecua ii,
(numere naturale) cu simboluri
organizarea datelor) ȋi interpretarea
- Formularea unei probleme pornind de la o ecua ie
rezultatului
/inecua ie dat
- Formularea unei probleme pornind de la un enun ă
par ial, discutând diferite variante de dezvoltare a
239
Curriculumul – Perspective, conexiuni, experiențe
Clasa a VIII-a
- Exerci ii de recunoaȋtere a pozi iilor relative a
Transpunerea unei situa ii problem
dou ăplane în corpurile geometrice studiate ȋi în
în limbaj geometric, rezolvarea problemei
cotidian: plane secante, plane paralele, plane care
ob inute ȋi interpretarea rezultatului
coincid ȋi transpunerea în limbaj geometric
240
Curriculumul – Perspective, conexiuni, experiențe
Observ mă c ă laă ă nivelulă înv mântuluiă primar,ă eleviiă folosescă idei,ă reguliă ȋiă metodeă
matematiceăînăabordareaăunorăproblemeăpracticeăsauăsitua iiăcotidiene,ăintuiescăavantajeleăpeăcareă
leăofer ămatematicaăînă abordarea,ăclasificareaăȋiă rezolvareaăunorăastfelă deăăproblemeăȋiă situa ii.ă
Studiulămatematiciiăăînăînv mântulăgimnazialăȋiălicealăîȋiăpropuneăs ăasigureăpentruăto iăeleviiă
formareaă unoră deprinderiă legateă deă folosireaă calculelor,ă algoritmiloră sauă aă ra ionamenteloră
matematiceăȋiăurm reȋteăconȋtientizareaăfaptuluiăc ămatematicaăesteăoădisciplin ădinamic ,ăstrânsă
legat ă deă societateă prină relevan aă saă înă cotidiană ȋiă prină rolulă s uă înă ȋtiin eleă naturii,ă înă ȋtiin eleă
economice,ăînătehnologii,ăînăȋtiin eleăsocialeă,ăetc.
241
Curriculumul – Perspective, conexiuni, experiențe
-identificareădeătermeni/rela ii/procese;ăobservareă
Percep ie Receptare
conexiuni; identificare de concepte; definire;
-reducereaălaăoăschem ăsauămodel;ăanticipareaă
Construire de unor rezultate; reprezentarea datelor; remarcarea
Algoritmizare
structuri mentale unorăinvarian i;ărezolvareădeăproblemeăprin
aplicareădeăalgoritmi;ăidentificareaăunorăinvarian i;
-aplicarea;ăgeneralizareaăȋiăparticularizarea;
integrarea; verificarea; optimizarea; transpunerea;
Adaptareăextern Transfer
negocierea;ărealizareaădeăconexiuni;ăadaptareăȋiă
adecvare la context.
Elaborareaă planific riiă calendaristiceă presupuneă stabilireaă unit iloră deă înv areă prină
realizarea asocierilor dintre competen eă specificeă ȋiă con inuturiă prină intermediulă matriceiă deă
asociere,ă stabilireaă succesiuniiă deă parcurgereă aă unit iloră deă înv areă ȋiă aă con inuturiloră înă
interiorulă fiec reiă unit iă deă înv are,ă asociereaă competen eloră specificeă ȋiă aă con inuturiloră
prezentateă înă programaă ȋcolar ,ă stabilireaă bugetuluiă deă timpă necesară pentruă fiecareă unitateă deă
242
Curriculumul – Perspective, conexiuni, experiențe
înv areă prină alocareaă timpuluiă considerată necesară pentruă fiecareă unitateă deă înv are,ă înă
concordan ă cuă competenteleă deă înv areă vizate.ă Con inuturileă suntă dateă cuă formularea lor din
listaădeăcon inuturiăaăprogramei.
Afirma iaăluiăR.M.ăGagnéă(1975,ăp.ă315)ăesteăurmatoarea:ăExpunereaăprofesoruluiăpoateă
sprijiniăȋi îndrumaăînv area,ădarăînămulteăsitua iiănuăoăfaceăsauăoăfaceădefectuos,ădeoareceăuniiă
eleviănuăauăcunoȋtin eleăprealabileănecesare,ăal iiănuăsuntăaten i,ăiarăal iiăseăpotăplictisi.
Înăȋcoalaăvecheăelevulăeraăprivită îndeosebiă caăfiindăpasiv,ă darăreceptiv,ăactulăcunoaȋteriiă
reducându-se,ă înă celeă maiă multeă cazuri,ă laă oă simpl ă înregistrareă aă informa iiloră comunicate de
profesor,ă f r ă s ă seă pun ă accentă peă dezvoltareaă structuriloră cognitiveă ȋiă reflectoriiă individuale.ă
Verbalismulă excesivă ală educa ieiă clasice,ă sterilă ȋiă ineficient,ă continu ă totuȋiă s ă fieă îmbr iȋată ȋiă
ast ziădeămulteăcadreădidactice,ăcareăignor ăunulădinăprincipiileădeăbaz ăaleădidacticiiămoderne:ă
înv areaăprinăac iune.ăăExpunereaăpoateăsprijiniăȋiăîndrumaăînv area,ădarăînămulteăsitua iiăoăfaceă
prost,ădeoarece:ă"Uniiăeleviăsauăstuden iăn-auăcunoȋtin eleăprealabileănecesare,ăal iiănuăsuntăaten i,ă
iar al iiă seă potă plictisi;ă majoritateaă potă luaă noti eă care,ă dup ă câtă seă ȋtie,ă constituieă oă activitateă
inutil ă ȋiă cuă totulă str in ă deă înv are.ă Cercet rileă psihopedagogiceă auă pusă înă eviden ,ă printr-o
analiz ăcomparativ ăaărezultatelor,ăeficien aămetodelorăactiv-participative,ăprină utilizareaăc roraă
elevulă nuă maiă esteă doară ună simpluă receptor,ă ciă ȋiă obiectă ală cunoaȋteriiă ȋiă ac iunii,ă ceeaă ceă nuă
înseamn ă îns ă c ă metodeleă expozitiveă îȋiă pierdă cuă totulă dină importan .ă Didacticaă modern ă
pledeaz ă pentruă ună înv mântă activ-dirijat. Autori precum Galperin, Piaget, Gagne au pus în
eviden ăfaptulăc ădezvoltareaăintelectual ăaăcopiluluiăseăproduceăprină ac iuni,ăprinăutilizareaăînă
înv areăaăunorăprocedeeăcareăcultiv ăgândireaăcreatoare,ăimagina ia,ăini iativa,ăresponsabilitatea
fa ădeăsarcini,ăcapacitateaădeăcooperare.ăOălec ieăactiv ăseăsprijin ăpeămetodeăȋiăprocedeeăactive,ă
fructificândănevoiaăspontan ădeăactivitateăaăcopilului,ăpeăcareăîlăelibereaz ădeăconstrângereăȋiăîlă
asociaz ălaăpropriaăluiăformare.
Înv areaă trebuieă s ă exerciteă oă influen ă profund ă asupraă personalit iiă elevilor,ă
dezvoltându-leă capacit ileă deă cunoaȋtereă ȋiă via aă emo ional .ă Metodeleă activ-participative,
subliniaz ă Jeană Piaget,ă auă dreptă rezultată educareaă auto-disciplineiă ȋiă aă efortuluiă voluntar,ă
promoveaz ăinteresul,ăactivitateaăspontan ,ămuncaăindependent ăetc.
Gândireaă sauă spiritulă deă ini iativ ă nuă seă dezvolt ă dac ă nuă leă d mă eleviloră
posibilitateaă s ă exerseze:ă „Numaiă ac ionândă înve iă aă ac iona”ă consideraă G.ă Leroyă ă (1974).ăă
Binomul elev-profesor construită prină interrela ionare,ă coparticipare,ă deschidereă înă cadrulă oreloră
243
Curriculumul – Perspective, conexiuni, experiențe
deă cursă ȋiă înă afaraă acestoraă genereaz ă comportamenteă pozitive:ă afectivitateă reciproc ,ă
disponibilitate,ă ascultareă activ ,ă respectareaă opiniiloră celuilaltă etc.ă Realizareaă uneiă alian e
profesor-elevă bazat ă peă respectă reciprocă ȋiă implicareă activ ă înă demersulă didactică esteă premizaă
form riiăautonomieiăelevului-elevul,ăactorăalăproprieiăform ri,ăcapabilăs ăemit ăpuncteădeăvedereă
proprii,ă chiară judec iă valoroase,ă s ă fac ă schimbă deă ideiă înă grupulă deă lucru,ă s ă cooperezeă înă
rezolvareaă sarciniloră deă lucruă înă echip ,ă s ă argumenteze,ă s ă adresezeă întreb riă înă scopulă
în elegeriiăsitua iilorădate.
Strategiileă euristiceă seă bazeaz ă peă dialog,ă peă oă tehnic ă aă întreb riloră şiă r spunsuriloră
judiciosă alc tuit ,ă înă aşaă felă încâtă predareaă s ă iaă ,,formaă uneiă comunic riă bilaterale,ă aă uneiă
conversaţii,ă înă cadrulă c reiaă profesorulă acţioneaz ă asupraă eleviloră prină solicit riă verbale,ă iară
aceştiaăreacţioneaz ăoferindăr spunsuri”.
Acest mod de comunicare este eficient,ă dezvoltândă laă eleviă spiritulă critic,ă dorin aă deă
exprimareăaăpropriilorăidei,ădeăvalorificareăaăproprieiăexperien e.ăReferitorălaăaceast ămodalitateă
deăinterac ionareăprofesor-elev,ăGiorgioăGostiniăscrie:ă,,Profesorulăcareăvorbeȋteămultă(...)ăr peȋteă
celorlal iăposibilitateaădeăaăseăexprimaăȋiădeăaăînv aăs ăseăexprime,ănu-ȋiăcunoaȋteăeleviiăȋiăniciă
nuăpoateăs -iăapreciezeălaăjustaălorăvaloare,ăiarăaceȋtiaădevinăpasivi,ănemul umi i,ăseăm rginescăs ă
repete doar ceea ce li se spune; un atare profesor plictiseȋte,ăfaceăpeăelevăs -ȋiăpiard ăaten ia.ăÎnă
schimb,ăelevulăcareăpoateăvorbiăliber,ăseăfaceămaiăbineăcunoscut,ăîn elegeăc ăaăvorbiăînseamn ăaă
comunica,ăaăexpuneăordonat,ălimpede,ăînseamn ăaăinteresaăpeăcelăcareăascult ,ăaăfiăst pânăpeătineă
ȋiăpeăpropria- iăgândire”.
Profesorulăătrebuieăs ăfoloseasc ăîntreb riăcuprinz toareăsauădeschiseă - acelea la care se
poateăr spundeăprintr-oăalegereădeăc i,ădeăidei,ăpuncteădeăvedere,ămijloace.ăSeăconsider ăc ăacestă
tipă deă întreb riă încurajeaz ă ini iativaă elevilor,ă provoac ă judecataă acestoraă ȋiă elaborareaă
individual ăaăra ionamentelor.
Bibliografie
244
Curriculumul – Perspective, conexiuni, experiențe
245
Curriculumul – Perspective, conexiuni, experiențe
FIŞǍăDEăLUCRU
246
Curriculumul – Perspective, conexiuni, experiențe
Înă practicaă scolar ă tratareaă diferen iat ă aă elevilor seă poateă faceă iă prină utilizareaă unoră gameă
variateă deă munc ă independent ,ă atâtă înă clas ,ă câtă iă acas .ă Procedeulă esteă deosebită deă eficaceă
atunciăcândăstabilireaăunorătemeăpeăm suraăcapacit iiădeăinv areăaăelevilorăseăintemeiaz ăpeăoă
cunoa tereă profund ă aă capacit iloră fiec ruiă elevă i,ă maiă ales,ă peă eviden aă dificult iloră iă aă
gre elilorăcaracteristiceăpeăcareăace tiaăle-au întâmpinat ori le-auăs varsităînălucr rileăprecedente,ă
fiindc ăînăfunc ieădeăacesteaăseăpotăalege,ăfieătemeleăcomuneăpeăcareăs ăleărezolve independent
to iăeleviiădinăclas ,ăfieătemeleăcareăs ăajuteăgrupeleădeănivelăsauăpeăfiecareăelevăînăparteăs ăseă
dezvolteă laă nivelulă posibilit iloră lui.ă ă ă Notareaă constat riloră iă observa iilor,ă aă m suriloră ceă
trebuie luate, constituie un fel de mementoă pentruă inv toră deă aă c utaă necontenită metode,ă
procedeeă iămijloaceăprinăcareăs ăelimineătreptatădeficien eleădinăpreg tireaăelevilor.ă
Caracteristicaă ac iuniiă deă diferen iereă înă planulă organiz riiă iă desf sur riiă activit iiă
didactice o constituieă nuan areaă modalit iloră deă lucru,ă evitându-se separarea cu caracter
permanentăaăcopiilorăcapabiliădeăunărandamentăridicat,ădeăcopiiiălen i.ăTotodat ,ăaceastaăimplic ă
îmbinareaăra ional ,ăechilibrat ,ăaăactivit iiăfrontaleăcuăîntreagaăclas ă iăaăactivit ilorăpeăgrupuriă
oriă individuale,ă adaptateă particularit iloră acestora.ă Abordândă stilulă trat riiă diferen iate,ă clasaă
devineă ună mediuă dinamică iă mereuă înă schimbare,ă înă careă dasc liiă potă dovediă c ă apreciaz ă peă
fiecareădintreăeleviă iăpeăto iăelevii.ă
247
Curriculumul – Perspective, conexiuni, experiențe
Tratareaădiferen iat ăesteăoăpremis ăaăpreveniriiăe eculuiă colară iăreprezint ăgaran iaăob ineriiă
unor rezultate deosebite în munca institutorilor.
“Inv torulă cuă adev rată înzestrată esteă acelaă careă î iă aduceă clasaă laă stadiulă înă careă s ă poat ă
spune:ă Fieă c ă suntă deă fat ă oriă nu,ă clasaă î iă continu ă activitatea.ă Grupulă i-aă câ tigatăă
independen a.”ă(MariaăMontessori)ă
Bibliografie:
1. IonăT.ăRadu,”ăInv mantulădiferen iat.ăConcep iiă iăstrategii”,ăBucure ti,ăE.ăD.ăP.ă1978ă
2. Nicolae Oprescu, ”ăAmeliorareaărandamentuluiă colarăprinădiferen iereaăinv t mantului,ă
Modernizareaăinv t mantuluiăprimar ”,ăBucure ti,ăE.ăD.ăP.ă1980ă
STANDARDELEăDEăPERFORMAN ă IăCALITATEAăPROCESULUIăDEă
INV MÂNT
248
Curriculumul – Perspective, conexiuni, experiențe
candidaăcuăsuccesăpentruăcontinuareaăstudiilor,ădeăaăseăintegraăcuăsuccesăînăsocietateaăcunoa teriiă
siăaăfaceăfa ăschimbarii.
Nuăînăultimulărând,ăparin iiăauănevoieădeăcalitateăînăeduca ieăpentruăaăaveaăincredereăc ă coalaă
aleas ădeterminaăprogresulăcopiilorălor,ăpentruăfiăsiguriăc ăeduca iaăoferit ăesteărelevant ăpentruă
viitorulăcopiilorăloră iăpentruăaănuăfiănevoi iăs ărecurg ălaămedita iiă iălaăalteăformeădeăpregatireă
suplimentar ăaăcopiilorălor.
coalaă identific ă iă planific ă metodeă adecvate,ă implementeaz ă proceseleă necesareă deă
monitorizare,ăm surare,ăanaliz ă iăimbun ta ire,ăpentruăaădemonstraăconformitateaăproduselorăei,ă
eficacitatea proceselor relevante si ale SMQ.
Educa iă înă spiritulă libert iiă socialeă iă culturale,ă ală responsabilit iiă individualeă iă deă grup,ă ală
toleran ei,ă ală integr riiă iă conserv riiă tezauruluiă spiritual,ă culturală iă deă valoriă socialeă înă cadrulă
largăalărealit iiăeuropeneă iămondiale,ăeleviiă colilorănoastreăseăvorăremarcaăprinărespectăfa ădeă
tradi ieă iă continuitateă etnic ,ă dară i,ă ină egal ă masur ,ă prină spirită deă ini iativ ,ă creativitateă siă
receptivitateă laă nou,ă fiindă capabiliă s ă asigureă înă celeă maiă buneă condi iiă oă via aă comunitar ă
normal ă iăprosper ,ăatunciăcândăvorădeveniăadul i.
Institu iileă deă înv mântă sunt organiza iiă furnizoareă deă serviciiă profesionaleă iă
tiin ifice. "Produsele"ăoferiteădeăînv mântăsunt competen a i cunoa terea, produse imateriale,
furnizateăsociet iiăsubădiverseăforme: preg tireaădeăspeciali tiăînădomeniiăspecifice - transfer de
competen eă prină intermediulă absolventilor cercetareă stiintific ă fundamental ă iă aplicat ,ă
consultant ,ă expertiza - largirea orizontului cunoasterii umane, transfer de competenta catre
organizatii ale mediului socio-economic,ăînăscopulăgener riiănouluiă iăcre tereaăcompetitivit iiă
acestora;implicareaămembrilorăcomunit iiăacademiceăînăvia aăsociet ii - transferădeăcompeten ă
realizată prină implicareaă direct ă înă organismeă aleă comunit iiă locale,ă regionale,ă na ionaleă iă
interna ionale.
Pe segmentulăînv mânt,ăprodusulăfinalăală coliiănuăesteăabsolventul,ăciădezvoltareaăluiă
uman ăcaăvaloareă adaugat ,ăcompe entaădobândit ădeăacestaălaăterminareaăstudiilor.ăRezultatulă
finalăpoateăfiăexprimatăprinăsumaădeăabilit iă iăcuno tinteădobândite,ăcare iiăpermităacestuiaăs ăseă
inserezeă înă modă eficientă iă s ă seă realizezeă profesională într-ună domeniuă specifică ală vie iiă socio-
economice.ăValidareaăintern ăaăcompeten eiămen ionateăesteădataădeăacordareaădeăc treăinstitu iaă
deăînv mântăsuperiorăaăuneiădiplomeăcareărecunoa teădobândireaăuneiăcalificari,ăiarăceaăextern ă
deă m suraă înă careă cuno tin eleă iă abilit ileă dobânditeă auă contribuită laă formareaă capacit iiă
249
Curriculumul – Perspective, conexiuni, experiențe
absolventuluiă deă aă r spundeă cerin eloră domeniuluiă amintit,ă iă implicită laă realizareaă saă
profesional iămaterial ăpeăacestătemei.
Calitateaăseăpoateămanifestaăînăsauăpoateălipsiădinăoricareăaspectăalăactivit iiăuneiăfirme,ăinstitu iiă
sauăchiarăcomunit iăumane.ăExist ăoămultitudineădeădefini iiăaleăconceptuluiădeăcalitate,ăfiecareă
dintre acestea prezentândăunăgradămaiămareăsauămaiămicădeăadecvareăcuăactivitateaăuneiăinstitu iiă
deăînv mânt.
Clasicii domeniului definesc calitatea astfel:
J.M.Juran: "Calitateaă unuiă produsă inseamn ă aptitudineaă acestuiaă deă aă fiă utilizată (bună pentruă
utilizare)"."Bun de utilizat"ăesteăoăetichet ăaplicabil ,ăf r ăîndoial ătuturorăproduselorăactivit iiă
universitare:ă competen aă absolven ilor,ă rezultateleă cercet riiă tiin ificeă iă aleă consultan eiă sauă
expertizei.ă Ină aceastaă viziuneă calitateaă reprezint ă gradulă deă adecvareă al ie iriloră men ionateă laă
cerin eleăclientuluiăsauăaleădomeniuluiăspecificăalămediuluiăsocio-economicăc ruiaăiăseăadreseaz ă
produsul sau serviciul respectiv.
A.V. Feigenbaum: "Ansamblul de caracteristici ale serviciului sau produsului prin care
produsul sau serviciul satisface in utilizare asteptarile clientului".
La nivel general, Feigenbaum descrie calitatea ca "instrument managerial" presupunând patru
etape:fixareaăstandardelorădeăcalitate;apreciereaăconformit iiăfa ădeăacesteăstandarde;ăac iuneaă
în cazulăabateriiădeălaăstandarde;ăîmbun t ireaăacestorăstandardeădeăcalitate.
G.Taguchi: "pierdereaăminim ăadus ăsociet iiăprinăie ireaăprodusuluiăpeăpia ".In viziunea lui
Taguchi, pierderile amintite pot fi: aleă organiza ieiă producatoare prin costuri ale non-calit iiă
repercutate intern sau extern;costurile non-calitatii impuse clientului prin performantele scazute
ale produsului.
Aceast ă ultim ă defini ieă esteă extremă deă relevant ă dină perspectivaă înv mântului.ă Ină cazulă
institu iiloră deă înv mântă finan ateă de stat apare o particularitate îngrijoratoare: atât costurile
interne ale non-calit ii,ă reflectateă printr-oă utilizareă ineficient ă aă resurseloră alocate,ă câtă iă celeă
externeă(reflectateăprinăsomaj)ăsuntăsuportateăînăîntregimeădeăc treăsocietate. In acest context se
impuneăidentificareaă iădefinireaăjudicioas ăaăcerin eloră iăa tept rilorăpeăcareăsocietateaăleăareălaă
adresaăinstitu iilorădeăînv mântăsuperioră iăaăunuiăcadruădeăreglement riăprinăcareăaceastaăpoateă
s ăseăasigureăc ăactivitateaăuniversitar ăesteăindreptat ăspreăsatisfacereaăcerin eloră iăastept riloră
men ionate. Conformăstandarduluiăcalitateaăesteădefinit ăcaăfiindă"m suraăînăcareăunăansambluădeă
caracteristiciăintrinseciăindeplin teăcerin ele".
250
Curriculumul – Perspective, conexiuni, experiențe
251
Curriculumul – Perspective, conexiuni, experiențe
produsele sauă serviciileă fiindă acceptateă sauă respinseă ină func ieă deă satisfacereaă unoră normeă sauă
criteriiă minime.ă Dac ă privimă prină prismaă condi iiloră peă careă trebuieă s ă leă indeplineasc ă
absolventulă pentruă aă satisfaceă cerin eleă clien iloră privindă competen aă aferent ă calific riiă înă
chestiune, procedurile de evaluare-examinareă ară trebuiă s ă prevad ă barieraă minimal ă 5ă pentru:ă
cunoa terea foarteăbun a operarii pe calculator, foarteăbun a unui editor de texte, bun ăa unui
editor de grafica etc., la disciplinele care genereaz ăcuno tin eleă iăabilit ileărespective.
Consecin aă uneiă definiriă moderneă aă conceptuluiă deă calitateă esteă faptulă c ă zileleă ină careă
calitateaăeraădefinit ădeăproducatorăsauăfurnizorăauăapus.ăAfirma iiădeăgenulă"noiă timăceăînsemn ă
calitateaă iăceeaăceăfacemănoiăesteădeăcalitate"ăsauă"nuăavemănevoieăs ăneăînve eănimeniăceăavemă
deăf cutăpentruăaărealizaăcalitate"ădovedescăsuficient ă iăoăprofund ăignoran ăprivindăcon inutulă
conceptuluiăactualădeă"calitate".ăArbitrulăfinalăalăcalit iiăesteăclientul.ăProdusulăcareăareătr s turiă
satisfacatoare pentru client este de calitate.
Ină cazulă uneiă firme,ă oă conduit ă inadecvat ă privindă calitateaă esteă penalizat ă promptă deă
c treăpia aă iărezultatulăprevizibil,ăchiarăpeătermenăscurt,ăesteăfalimentul.ăInăcazulăinstitu iilorădeă
înv mântă superior,ă procesulă evolueaz ă înă aceea iă direc ie,ă dară maiă lent.ă Fiindă finan ateă deă laă
bugetulă statuluiă pentruă activitateaă deă înv mânt,ă eleă nuă depindă ină modă directă deă reac iaă
studen ilor,ă absolven iloră sauă angajatorilor.ă Ină ceeaă ceă prive teă cercetareaă tiintific ă iă
consultan aăfinan at ădeăbeneficiariiădirec iă(dinămediulăsocio-economic) reactia este mai rapida
siă afecteazaă surseleă deă venituriă suplimentareă aleă scolii.ă Dejaă ină momentulă deă fa ,ă veniturileă
proprii ale uneiă coliiăsuntăcelăputinăegaleăcuăfinan areaăprimit ădeălaăstat,ăpondereaăacesteiaădină
urmaătinzândăs ăscad .ă coalaăesteădinăceăinăceămaiădependent ădeăalteăsurseădecâtăbugetul.ăPeă
termenă lung,ă neadecvareaă calit iiă oferteiă deă înv mântă aă coliiă laă cerin eleă pie eiă munciiă vaă
determinaăoăsc dereădrastic ăaăafluen eiăcandida ilorălaăadmitereă iăaăniveluluiăacestora.
Calitatea nu este un concept tehnico-managerial rupt de mediul socio-uman. Ea nu poate fi
in eleas ă înă modă independentă deă contextulă amintit, deoarece principalul factor care o
condi ioneaz ăesteăcelăuman.ăDincoloădeărespectareaăunorănormeăprevazuteăinălegi,ăregulamenteă
iă standarde,ă calitateaă presupuneă implicareaă tuturoră membriloră uneiă organiza iiă ină ob inereaă iă
imbunat ireaăacesteia.ăCalitateaăuneiăinstitu iiădeăînv mântădepindeădeăvaloareaăprofesorilor,ă
iă seă intemeiaz ă peă responsabilitateaă tuturoră membriloră eiă pentruă propriaă presta ieă laă diferiteleă
niveluriăierarhice,ăprinăpromovareaăcon tiin eiăpentruăcalitateă iăaădisciplineiăcomportamentale.
Componen aă cultural ă iă deă mentalitateă devineă esen ial ă într-un astfel de context. Orice
252
Curriculumul – Perspective, conexiuni, experiențe
253
Curriculumul – Perspective, conexiuni, experiențe
fa ă deă ideiă noi.ă Companiileă longeviveă ă auă tolerată activit iă înă marj ă :ă experimenteă ȋiă
excentricit iă careă auă întinsă în elegereaă lor.ă Eleă auă recunoscută c ă noiă activit iă potă fiă întrutotulă
irelevanteăcuăactivitateaăexistent ăȋiăc ăactulădeăaăîncepeăoăactivitateăareănevoieăs ănuăfieăcontrolată
central. W.R. Grace chiar de la începuturiăaăîncurajatăexperimentareaăautonom ăprinădefini ieă- o
companieăcareăaăsupravie uitămaiămultădeăunăsecolăexist ăîntr-oălumeăînăcareănuăpoateăsperaăs ăoă
controleze.ăMultina ionalele,ăcaăexempluăcompaniileăsolide,ătrebuieăs ăfieădoritoareădeăschimbareă
cuăscopulădeăaăreuȋi. Pre uireaăăoamenilor,ănuăaăactivelor.
254
Curriculumul – Perspective, conexiuni, experiențe
- Revistaă“HBRă– HarvardăBusinessăReview”
- www.tribunaeconomica.ro
- www.jaromania.org
255
Curriculumul – Perspective, conexiuni, experiențe
Daniela Nistor
Curriculumulăcaădimensiuneăaăuniversuluiăşcolii
ăăăăăăDe-aă lungulă timpuluiă auă fostă formulateă ȋiă dezvoltateă defini ii,ă teorii,ă studiiă careă auă avută caă
punctă centrală termeniiă deă curriculum,ă competen e, cunoȋtin eă ȋiă rela iileă dintreă ei.ă Amintimă
câtevaădintreădefini iileătermenuluiădeăcurriculumăpropuseăînăliteraturaădeăspecialitate.
D’Hainaută (1981)ă afirm ă c ă atunciă cândă vorbimă despreă curriculumă facemă trimiteriă laă ună
proiectăcareădefineȋteă elurile,ăscopurileăȋiăobiectiveleăuneiăac iuniăeduca ionale,ăc ile,ămijloaceleă
ȋiă activit ileă folositeă pentruă atingereaă scopurilor,ă metodeleă ȋiă instrumenteleă necesareă evalu riiă
rezultatelorăob inute.
Înă1998,ăunăcolectivăcondusădeăAl.ăCriȋan,ăsunăegidaăMENădinăRomânia,ăConsiliulăNa ională
pentruă Curriculum,ă alc tuieȋteă ună documentă careă vaă fiă adoptată ȋiă aplicat,ă numită Curriculumul
Naţional pentruă înv ţ mântulă obligatoriu.ă Cadruă deă referinţ . Astfel, curriculumul este definit
dup ădou ădirec ii.ă Înăsensălarg,ădesemneaz ăansamblulăproceselorăeducativeăȋiăalăexperien eloră
deă înv areă prină careă treceă elevulă peă durataă ȋcolarit iiă sale.ă Înă sensă restrâns,ă curriculumulă
cuprindeă ansamblulă documenteă ȋcolareă deă tipă reglator,ă numită curriculumă formală sauă oficial,ă în
cadrulă c roraă seă consemneaz ă dateleă esen ialeă privindă proceseleă educativeă ȋiă experien eleă deă
înv areăpeăcareăȋcoalaăleăpoateăoferiăelevului.
Jonnaertă etă al.ă (2009)ă opteaz ă pentruă definireaă curriculumuluiă caă ună ansambluă structurată
format din componenteăcareăauăunăscopăeduca ional,ăarticulateăreciproc,ăcareăpermităorientareaăȋiă
operareaă unuiă sistemă educa ională prină planuriă deă ac iuniă pedagogiceă ȋiă administrative.ă Autoriiă
realizeaz ăoăanaliz ăcomparativ ăaăcurriculumuluiăînăliteraturaădeăspecialitateăanglosaxon ăȋiăceaă
franco-european ă prină identificareaă câtorvaă caracteristici.ă Astfel,ă înă literaturaă anglosaxon ă seă
eviden iaz :ă caracterulă generală dată deă faptulă c ă programeleă ȋcolareă suntă incluseă înă curriculum,ă
256
Curriculumul – Perspective, conexiuni, experiențe
caracterulă pragmatică prină promovareaă ȋiă valorizareaă situa iiloră deă via ă ȋiă experien eloră propriiă
elevilor, prin acesta conferindu-iă ună sensă deă în elegereă ȋiă parcurgere,ă finalitateaă urm rit ă deă
elaborareaă ȋiă aplicareaă curriculumuluiă esteă constituit ă dină dezvoltareaă personal ă ȋiă social ă aă
individului, inser iaă social ,ă adeziuneaă laă normeă ȋiă valori.ă Dină literaturaă franco-european ă suntă
concluzionateăurm toarele:ăcurriculumulăesteăcentratăpeăcunoȋtin e,ămateriiăȋiădisciplineăȋcolare,ă
preocupareaă pentruă programareaă con inuturiloră pred rii,ă curriculumulă se identific ă cuă alteă
no iuni,ăcumăarăfiăprogram ădeăstudiuăsauăprogramădeăformare.ăăăă
Legeaă Educa ieiă Na ionaleă nr.ă 1/2011ă con ineă dispozi iiă despreă curriculumulă na ională dină
sistemulă deă înv mântă preuniversitară dină România.ă Astfel,ă curriculumulă na ional are trei
componente complementare: sistematizatoare-predictiv ,ă administrativ-func ional ă si cea
opera ional-formativ .ă Primaă component ă esteă reprezentat ă deă ansamblulă planurilor-cadru de
înv mânt,ăalăprogramelorăȋcolareădinăînv mântulăpreuniversitarăetc.ăAădouaăcomponent ăesteă
format ă dină totalitateaă acteloră administrative,ă formale,ă aleă institu iiloră deă specialitate,ă ierarhică
superioareă sauă partenere,ă aleă autorit iloră localeă etc.ă iă aleă compartimenteloră interneă aleă ȋcolii.
Componentaă opera ional-formativ ă cuprindeă acteă specificeă aleă unit iloră deă înv mânt, care
con ină dateă despreă experien eleă deă înv areă aleă elevilor,ă planific ri,ă modalit ileă deă evaluare,ă
gradulădeăsatisfacereăaănevoilorăbeneficiarilorăeduca iei,ăplanuriădeăm suriăremediale,ăproiecte de
excelen ăȋ.a.
ăăăăăăMultipleleătipuriădeăcurriculumă(real,ăformal,ăinformal,ăgeneral,ăspecializat,ăexplicit,ăimplicit,ă
ascuns,ăabsent,ăvirtual,ăpredat,ătestat,ăînv at,ălaădeciziaăȋcolii,ălaădecizieălocal ăetc.)ăȋiămodeleleă
curriculare dezvoltateă (Bobbit,ă Tyler,ă Mcă Geeă etc.)ă auă fostă promovateă înă cadrulă unoră curenteă
diferiteăaleăc rorătendinteăsuntăconcretizateăînăcurriculeleădinăEuropaăînăproportii variate.
Raporturile dintre curriculum, cunostinte si competente, compatibilitateaă acestoraă suntă
abordateă înă literaturaă deă specialitateă plecândă deă laă importanta studierii lor siă încearc ă s ă ofereă
repere de legitimare a opiniilor exprimate. Achizitionarea cunostintelor, formarea si dezvoltarea
competentelorăimplic ătimp, iar trecerea de la componentele disciplinare la cele transversale, de
la mediul scolarălaăcelăcotidianănuăesteăfacil ăîntr-o societate a cunoasterii.
Oăautonomieăaăînv riiă
Matematicaăesteăasociat ădeăc treădiscipoliiăs iăsi nu numai, ideiiădeăcertitudineăgenerat ădeă
posibilitateaădeăaăformulaăr spunsuriăcorecte,ăpreciseăînăcontexteăvariate.
257
Curriculumul – Perspective, conexiuni, experiențe
ăăăăăăElevulă asociaz ă matematicaă unuiă procesă deă aplicareă aă unoră reguliă înv tateă deă c treă eiă cuă
ajutorul profesorului. A stiă matematic ă înseamn ă pentruă elevă aă fiă capabilă s - iă amintestiă ȋiă s ă
utilizeziăreguli,ăprocedee,ătehniciăcorecteăatunciăcândăprofesorulăti-oăcere.ăAstfel,ăunăr spunsăseă
dovedesteă aă fiă corect,ă adev rat, adecvat unei anumite situatiiă dac ă acestaă esteă confirmată deă oă
autoritateărecunoscut ădeăelev, de cele mai multe ori aceasta fiind profesorul.
Se doresteăcaăînăînv mântulălicealăeleviiăs ăaib ăformateăsi dezvoltate competenteleădeăbaz ă
careăs ăantrenezeăcunostinteăvariateăînăcontexteădiferite. Accesul absolventilorăclaseiăaăVIII-aăînă
liceeleă tehnologiceă dină Româniaă esteă determinată într-oă m sur ă semnificativ ă deă hazardulă
repartiz riiă computerizateă aă acestoraă înă functie de medie si optiuni siă deă modulă înă careă eleviiă
percep obisnuinteleădeăaăînv a,ădeăleg turaăpeăcareăacestiaăoăstabilescăîntreăunăeventualăesecălaăună
examenă deă matematic ă si performanteleă înă rezolvareaă deă situatii-problem ă cuă gradeă deă
complexitate diferite. Nivelul de cunostinteă ală eleviloră careă studiaz ă laă claseleă cuă profilă tehnică
esteăînăgeneralăsc zut, aspect subliniat siădeănoteleălaămatematic ăobtinute de acestia la evaluarea
national ă deă laă finalulă claseiă aă VIII-aă aleă c reiă problemeă propuseă înă ultimiiă aniă auă ună gradă deă
dificultate de cel mult mediu siădeăfaptulăc ăoăparteădintreăabsolventii de gimnaziu nu sustin acest
examen.
ăăăăăăProfesorulă seă întreab ă permanentă dac ă eleviiă stiuă s ă identifice,ă s ă corelezeă siă s ă apliceă
cunostintele, competenteleă peă careă leă auă înă situatii-problem ă independenteă sauă nu,ă
contextualizateă sauă nu.ă Realitateaă dină liceeleă tehnologiceă esteă oă dovad ă aă inexistentei
cunostintelor si competentelorămatematiceădeăbaz ă(citire,ăcalculăelementarăetc.)ăînămulteăcazuri,ă
realitateă careă determin ă peă profesoră s ă propun ă modalit ti multiple de (re)constructieă careă s ă
ofere elevilor sanse egale de reusit ăsiăcareăs ăleăpermit ăintegrareaăprocedurilorăelementareăpeă
care le detinăîntr-oăanumit ăsituatie-problem ăpeăcareăs ăoăanalizezeăsi s ăoăinterpretezeăsiăpentruă
care,ă eventual,ă s ă ofereă oă solutieă deă rezolvare.ă Num rulă liceeniloră careă încearc ă ȋiă reuȋescă s ă
transpun ă oă problem ă practic ă într-oă problem ă deă matematic ă ceă abordeaz ă deă multeă oriă
cunostinte si competente elementareă esteă mic.ă Num rulă adolescentiloră careă caut ă siă identific ă
(re)surseăpeăcareăs ăleăutilizezeăînărezolvareaăproblemelor, a sarcinilor scolare sau cotidiene este
mic, acestiaă presupunândă existenta a priori a obligatiei altcuiva de a le furniza informatii
pertinente, riguroase, corecte din punct de vedere stiintific.ă Gradulă deă autonomieă înă realizareaă
sarcinilor-problem ă laă matematic ă deă c treă eleviiă careă studiaz ă laă claseă cuă profilă tehnică esteă
258
Curriculumul – Perspective, conexiuni, experiențe
sc zut, iar optiunea cadrului didactică deă aă stabiliă elă însusi metoda, pasiiă deă rezolvareă esteă oă
alternativ ăimpus ădeănivelulădeăcunostinte al elevilor, de capacitatea acestora de a le aplica, de
atitudinea lor fat ădeăscoal ăsiădeămunc ămanifestat ăinclusivăăprintr-un absenteism ridicat.
Programele scolare aferente profil tehnic propun continuturiă variate,ă uneleă utileă temeloră
transdisciplinare,ă dezvolt riiă gândiriiă criticeă siă gândiriiă creative,ă alteleă peă careă leă consider mă
inadecvate filierei fiind inaccesibile elevilor. Matematica nu este un automatism evidentiată deă
memorareaă deă c treă eleviă aă unoră formuleă sauă teoremeă prev zuteă deă curriculumulă obligatoriuă
corespunz toră fiec ruiă nivelă deă studiu.ă Întâlnimă treiă categoriiă deă eleviă raportateă laă notiunile
elementare pe care acestiaă trebuieă s ă leă detin .ă Oă prim ă categorieă esteă aceeaă aă eleviloră careă
posed ă ună cumulă deă cunostinteă deă baz ă si care reusescă s ă leă utilizezeă pentruă rezolvareaă
problemelor.ă Aceast ă categorieă areă dimensiuniă reduse.ă Oă alt ă categorieă esteă format ă dină
adolescentii care detin notiuni elementare, dar nu stiuăs ăleăfoloseasc ăînăexercitii,ăînărezolvareaă
sarcinilor. Al treilea caz este acela al tinerilor care nu au deprinderi si cunostinte elementare,
multi dintre acestiaă chiară deă laă începutulă liceului,ă pentruă careă matematicaă esteă oă modalitateă deă
constrângereă si un motiv de respingere a scolii.ă Ultimeleă dou ă categoriiă suntă celeă careă dauă
dimensiunileăpuneriiăînăpractic ăaăcurriculumuluiălaămatematic ăpentruăprofilulătehnic.ăProfesorulă
esteăcelăcareătrebuieăs ămodelezeăprinăsubiecteleăpropuse,ămodalit tileădeăabordareăastfelăîncâtăs ă
seă înregistreze,ă peă câtă posibil, o tendint ă cresc toareă aă omogenit tii grupurilor de lucru siă aă
autonomieiă fiec ruiă elev.ă ă Profesorulă esteă celă careă ofer ă asistent ă înă procesulă asum riiă deă c treă
eleviăaăopiniilorăcareăs ăleăghidezeăactiuneaăplecândădeălaărealitateaăc ăpuncteleădeăvedereăsuntă
mai usor de constientizat siă deă întelesă atunciă cândă apartin celorlalti.ă Num rulă oreloră deă
matematic ,ă alocată prină planurile-cadruă înă vigoare,ă raportată laă necesit tile elevilor, la
continuturileăprev zuteăînăprogrameleăscolareăesteăinsuficient.ăEsteăoăconstrângereăcareălimiteaz ă
optiunileă celuiă careă învat ă la acest profil siă careă genereaz ă inegalitateaă oportunit tiloră deă
participareă laă procesulă instructiv-educativ.ă Eleviiă trebuieă încurajati si sprijinitiă pentruă
desf surareaădeăactivit tiăindividualeăsauădeăgrupăcareăs ăfocalizezeăatâtăplanuriăremediale,ăcâtăsi
dezvoltarea unor teme din alte sfere de interes inclusiv prin metode si tehnici IT, prin utilizarea
de resurse educationaleă moderneă careă s ă leă permit ă oă integrareă facil ă peă piataă muncii,ă careă s ă
determine dezvoltarea pe plan personal siă profesional.ă Înv tareaă orientat ă spreă sarcin ă esteă oă
259
Curriculumul – Perspective, conexiuni, experiențe
înv tare transformatoare prin caracterul autonom al procesului dat de astept riămaiădeschise,ămaiă
cuprinz toare,ă maiă reflexiveă careă auă ună impactă puternică asupraă feluluiă înă careă elevulă îsi
construieste diversitatea propriei experiente siă integrareaă acesteiaă înă perspectivaă celoră dină jurulă
s uăsiăaăsociet tii.
Bibliografieăselectiv
1. Allal, Linda. (2002). Acquisition et évaluation des compétences en situation scolaire. În Dolz,
Joaquim, Ollagnier, Edmée (éds.). (2002, pp.77–94). L’énigmeădeălaăcompétenceăenăéducation.ă
Bruxelles: De Boeck.
2. Badea, Dan. (2010). Competenţeă şiă cunoştinţeă – faţaă şiă reversulă abord rilor. În Revista de
Pedagogie nr. 58(3), pp. 33–51.ăBucureȋti:ăInstitutul deăȊtiin eăaleăEduca iei.
3. Bocoȋ,ăMuȋata-Dacia. (2013). Instruireaăinteractiv . Repereăaxiologiceăşiămetodologice.
Iaȋi:ăEdituraăPolirom.
4. Ciolan, Lucian. (2008). Înv ţareaă integrat . Fundamenteleă pedagogiceă aleă abord riiă
integrate. Iaȋi:ăEdituraăPolirom.
5. ***CNEE,ă Neacȋu,ă Ioană (coord.).ă (2012).ă Studiulă relaţiiloră dintreă curriculum,competenţe,ă
motivaţie,ăînv ţareăşiărezultateăşcolare.ăBucureȋti:ăEdituraăDidactic ăȋiăPedagogic .
6. ***CNEE, Potolea, Dan et al. (coord.). (2012). Coordonate ale unui nou cadru de referinţ ăală
curriculumuluiănaţional. Bucureȋti:ăEdituraăDidactic ăȋiăPedagogic .
7. Dierendonck, Christophe, Loarer, Even et Rey, Bernard (éds.). (2014). L’évaluationă desă
compétences en milieu scolaire et en milieu professionel. Bruxelles: De Boeck.
8. Dulam ,ă Maria Eliza. (2010a). Didactic ă axat ă peă competenţe. Cluj-Napoca: Editura Presa
Universitar ăClujean .
9. Jonnaert,ă Philippe,ă Defise,ă Rosetteă ȋiă Ettayebi,ă Moussadak.ă [2009](ă 2010).ă Curriculumă şiă
competenţe.ăUnăcadruăoperaţională(trad. Iulia Mateiu). Cluj-Napoca: Editura ASCR.
10. Manolescu, Marin. (2005). Evaluareaă şcolar .ă Metode,ă tehnici,ă instrumente. Bucureȋti:ă
Editura Meteor Press.
11. P un,ăEmilăȋiăPotolea,ăDană(coord.).ă(2002).ăPedagogie.ăIaȋi:ăEdituraăPolirom.
12. Perrenoud, Philippe. [1999](2013a). Dix nouvelles compétences pour enseigner. Invitation au
voyage (7e edition). Paris: ESF éditeur.
13. Rey, Bernard, Carette, Vincent, Defrance, Anne et Kahn, Sabine. [2012](2014). Les
compétencesăàăl’école.ăApprentisageăetăévaluationă( 3e edition). Bruxelles: De Boeck.
260
Curriculumul – Perspective, conexiuni, experiențe
În ultimul timp, se vorţește tot mŢi frecvent despre schimţările curriculŢre și despre
consecințele pe cŢre le-Ţr puteŢ ŢveŢ ŢcesteŢ ŢsuprŢ sistemului educŢționŢl. De fŢpt, inovŢțiŢ
educa ional ăînseamn ăoăschimbareăînădomeniulăstructurilorăȋiăpracticilorăînv mântului,ăscopulă
fiindăacelaăalăamelior riiăsistemului.ăInova iaăeduca ional ăesteăoăschimbareăcuăcaracterădeliberată
(inten ionat ,ă planificat ),ă „ă oă opera iuneă unitar ă ală c reiă scopă esteă deă aă determina instalarea,
acceptareaăȋiăutilizareaăunei schimb ri”ă(Huberman,ă1978,ăp.ă16).ă
ConformăteorieiăluiăMichaelăFullan,ăpentruăcaăoăschimbareăs ădevin ăreal ăînă coli,ăesteă
necesarăcaăprofesoriiă“s ăfieăconvin iăc ăschimbareaăpoateăs ăseărealizezeă(motiva ie),ăs ăcread ă
c ă schimbareaă areă sensă (semnifica ie),ă s ă seă perceap ă peă eiă în i iă caă avândă ună rolă importantă înă
schimbare,ăs ăexperimentezeăsuccesulăpeăparcursulăschimb rii.”
Careădintreăcondi iileăluiăFullanăauăfostăîndepliniteăprinăreformaăeduca ieiădină România?
Careăsuntăactualeleăobstacoleăceăpotăîmpiedicaăîndeplinireaăscopurilorăeduca ionaleăprev zuteădeă
noileă planuriă curriculare?ă Eiă bine,ă consideră c ă totulă trebuieă s ă porneasc ă deă laă schimbareaă
atitudinal ,ă careă eă oă form ă deă convingereă pentruă aă modificaă valorileă unoră oameniă ceă sprijin ă oă
atitudineăcurent .ă
Unul dintre domeniile cŢre Ţ suferit cele mŢi recente schimţări este cel legŢt de elevii cu
cerințe educŢtive speciŢle. Se știe că dizŢţilitŢteŢ fŢce pŢrte din experien Ţ umŢnă, fiind o
dimensiune a umŢnită ii. EŢ este ceŢ mŢi puternică provocŢre lŢ ŢcceptŢre Ţ diversită ii. PoŢte că
unŢ dintre cele mŢi grele sŢrcini este ceŢ Ţ evŢluării copiilor cu deficiențe. Rolul evŢluŢtorului este
să ştie exŢct ce este dizŢţilitŢteŢ, cŢre sunt coordonŢtele sŢle, dŢr şi s-o recunoŢscă cŢ experien ă
261
Curriculumul – Perspective, conexiuni, experiențe
unică, cŢ o dimensiune Ţ diversită ii umŢne. NumŢi Ţstfel se poŢte ŢpreciŢ corect dŢcă serviciile şi
progrŢmele de interven ie şi sprijin pe cŢre le propune, le evŢlueŢză și le revizuiește răspund
necesită ilor celor cărora le sunt adresate.
Profesorii știu că evŢluŢreŢ treţuie să se reŢlizeze într-un cŢdru empŢtic şi de pe pozi ii de
compŢtiţilitŢte culturŢlă cu ţeneficiŢrii ei. AceŢstŢ presupune fŢcilitŢreŢ Ţccesului persoŢnelor cu
dizŢţilită i şi pŢrticipŢreŢ ŢcestorŢ şi Ţ reprezentŢ ilor legŢli lŢ toŢte nivelurile evŢluării.
PŢrteneriŢtul în evŢluŢre este esen iŢl; părin ii Ţu dreptul să fie consultŢ i, să pŢrticipe lŢ luŢreŢ
deciziilor consecutive evŢluării, să cunoŢscă plŢnurile şi progrŢmele de interven ie şi progresele
pe cŢre le reŢlizeŢză copilul. EvŢluŢreŢ este un Ţct de mŢre responsŢţilitŢte pentru to i fŢctorii
implicŢ i: copii, părin i, speciŢlişti, evŢluŢtori.
Totuși, unŢ dintre proţlemele cu cŢre se confruntă profesorii de limţŢ și literŢturŢ română este că
lŢ finŢlul ciclului gimnŢziŢl nu există o evŢluŢre diferențiŢtă pentru elevii cu Ţţilități speciŢle.
Actuala Metodologie pentru evaluarea și intervenția integrată în vederea încadrării copiilor în grad
de handicap, a orientării școlare și profesionale a copiilor cu cerințe educaționale speciale, precum și
în vedera abilitării și reabilitării copiilor cu dizabilități și/ sau CES propune la articolul 65, alineat
măsuri de sprijin pentru trŢnzițiŢ de lŢ gimnŢziu lŢ liceu sŢu școŢlă profesionŢlă. Pe lângă cele
menționŢte lŢ ŢlineŢtul , cŢre priveŢu trŢnzițiŢ de lŢ puţertŢte lŢ Ţdolescență, se ŢdŢugă o
singură măsură, și anume orientarea școlară și profesională. Rămânem, însă, cu vecheŢ dilemă,
ŢceeŢ de Ţ reŢlizŢ o ŢdŢptŢre între progrŢmŢ diferențiŢtă și subiectele primite la Evaluarea
NŢționŢlă.
)Ţtă de ce m-am gândit la elaborarea unui progrŢm pentru comţŢtereŢ rezistenței lŢ schimţŢre
într-o orgŢnizŢție școlŢră, propunând implementŢreŢ unei evŢluări diferențiŢte.
SchimţŢreŢ cŢre se dorește Ţ fi implementŢtă în orgŢnizŢție:
IntroducŢrŢa Ţvaluărilor naționalŢ diţŢrŢnțiatŢ pŢntru ŢlŢvii cu CES (clasa a VIII-a)
Tipul de schimbare: prŢvŢntivă, „dŢ jos în sus
ComţŢtereŢ rezistenței lŢ schimţŢre după modelul lui Lewin
262
Curriculumul – Perspective, conexiuni, experiențe
263
Curriculumul – Perspective, conexiuni, experiențe
- să colŢţoreze
EvŢluŢreŢ lucrărilor și
profesorii de diferite
prezentarea ponderii diferite
speciŢlități cu profesorii
Ţ rezultŢtelor oţținute în
de sprijin pentru buna
urmŢ Ţplicării suţiectelor
desfășurŢre Ţ simulării; Analiza
diferențiŢte
rapoartelor
- să se ŢnŢlizeze și să se
prezentate de
interpreteze separat
profesorii unde
rezultatele elevilor cu
s-Ţ susținut
CES;
simularea
- să-și asume sarcini în
)mplementŢreŢ eficientă Ţ
vedereŢ implementării
schimţării
2.SCHIMBAREA schimţării peste %
264
Curriculumul – Perspective, conexiuni, experiențe
Bibliografie:
1. FULLAN, M.G., The New Meaning of Education Change, 2001, Teachers College Press,
New York;
2. HUBERMAN, A.M., Cum se producăschimb rileăînăeducație:ăcontribuțieălaăstudiulăinovației,
1978,ăEdituraăDidactic ă iăPedagogic ,ăBucure ti;
3. Metodologieăpentruăevaluareaă iăintervențiaăintegrat ăînăvedereaăîncadr riiăcopiilorăînăgradă
deăhandicap,ăaăorient riiă colareă iăprofesionaleăaăcopiilorăcuăcerințeăeducaționaleăspeciale,ă
precumă iăînăvederaăabilit riiă iăreabilit riiăcopiilorăcuădizabilit țiă i/ăsauăCES .
265
Curriculumul – Perspective, conexiuni, experiențe
Planădeăinterven ie personalizat
Bologa Cristiana
coalaăGimnazial ănr.ă5,ăRm.ăVâlcea,ăjud.ăVâlcea
Nume: A.R.
Clasa: a VIII-a
Domiciliu: Rm. Vâlcea
Date despre familie: tatal decedat; mama casnica cu probleme de sanatate ( e supraponderala si
se misca foarte greu )
Dezvoltare fizica: normala; înaltime 1,69 cm
greutate 62 kg
Stareădeăs n tate:ăfoarteăbun
Dezvoltareaăpsihic :ă
- dină punctă deă vedereă cognitiv:ă cunoa teă valoareaă banilor,ă dară nuă areă capacitateaă deă aă efectuaă
calcule mai complexe;
- seăexprimaăbine,ădarăareăunăvocabularăs rac;ăesteăchiarătrivial in exprimare din cauza anturajului
în care se învarte;
- memoriaădeăscurt ădurataăeăbun ,ădarăceaădeălung ădurat ăslab ;
- deficitădeăaten ie,ăimagina ieăs rac .
Aspecte psihopedagogice observate:
- esteăagresiv,ădelocăsociabil;ăapeleaz ălaăsolu iiăviolente cu orice ocazie;
- nu e adaptabil, nu s-a integrat în grupul clasei;
- înăactivit ileădeăînv areăînăgrupănu- iăasumaănicioăsarcina,ănuăparticip ălaăactivit i;
- esteărefractarăcândăesteăsolicitatăs ăr spund ,ăseăeschiveazaăfa ădeăsolicit ri.
Tipul de dizabilitate: intelect liminar
Interven iiăanterioare:ăs-aăocupatădeăelăpsihopedagogulă colii
Domeniulădeăinterven ie:ămatematica
266
Curriculumul – Perspective, conexiuni, experiențe
-scrierea, citirea
O1 numerelorăra ionale Conversa Calculator 2 luni S ă fac ă Observare
-exerci iiă deă +,ă - ,x în - ia înmul iri prin sistemati-
mul imeaănr.ăRa ionale Softuri adunare c
-amplific riă simplific ri,ă Exerci iul educa iona repetat Auto-
aducereălaăacela iănumitor -le evaluare;
- împ r ireaă numereloră Explica ia Fi eă deă Evaluare
ra ionale lucru frontala;
Testeăgril
O2 -exercitiiă deă recunoa tereă Conversa Instrumen- 2 luni -S ă Evaluare
figuri geometrice; - ia te recunoasc ă frontal;
267
Curriculumul – Perspective, conexiuni, experiențe
268
Curriculumul – Perspective, conexiuni, experiențe
- pozitiv:ăactivit ileăpractice,ăăautoevaluarea,ăăsofturileădidactice
- negativ:ăfi eleădeălucru
Înăurmaăevalu riiărezultatelorăob inuteădup ăderulareaăprogramuluiădeăinterven ieăpeăoă
perioadaădeăădou ăluni,ăs-aăconstatatăcaăelevulăreac ioneaz ăpozitivălaăactivit ileădesf urateăpeă
calculatoră iălaăprobeleăpractice;ăădarăareădeficien eăădeăconcentrareăînăaăurmariăexplica iile.
Revizuirea programului:
Algebra:ăfi eădeălucruămaiăatractive;
Geometrie:ămaiămulteămaterialeădidactice;ăidentificareaăobiectelorădinăclasa/ăvia aăcotidiana,ăcareă
auăformaăgeometric ăstudiat ;
Observa ie:ă Intrucâtă capacitateaă deă concentrareă aă aten ieiă elevuluiă este scazut ă aă fostă necesar ă
folosireaăunuiănumarămareădeăexerci ii-jocădiverseăsiăatractive;ăăsporireaămotiva ieiăprinăaprecieriă
verbale
Recomand ri:ăesteănecesar ăderulareaăunuiă P.I.P.ăcareăvaăăaveaăcaăscopă formareaăcapacit iiă deă
rezolvare a problemelor , utilizândăsofturiăeduca ionaleă iăeventualăplatformăA.E.L.
Bibliografie:
Ghergu ,ăAndrei,ă2005,Sintezeădeăpsihopedagogieăspecial , Editura Polirom,
St nic ,ăIon,ăPopa,ăMarin,ă2001, Psihopedagogieăspecial , Editura Pro Humanitas.
269
Curriculumul – Perspective, conexiuni, experiențe
270
Curriculumul – Perspective, conexiuni, experiențe
Ceăăinfluen ăauăevenimenteleăistorice,ătemporaleăasupraăprezentului ?
271
Curriculumul – Perspective, conexiuni, experiențe
272
Curriculumul – Perspective, conexiuni, experiențe
Anexe:ăăfotografii,ăădesene,ăh r i,ăgraficeăsauătabele.ăă
IVăăSfârȋitulăc l toriei:ăăImpresii.ăăExprim riădeăopinie.ăUtilizareaăsurselorăistoriceăpentruă
sus inereaăunuiăpunctădeăvedere
273
Curriculumul – Perspective, conexiuni, experiențe
Capitolul III
III
274
Curriculumul – Perspective, conexiuni, experiențe
Strategiaă esteă definit ,ă înă sensă larg,ă ă caă oă modalitateă deă desf urareă iă ameliorareă a
ac iunilorăîntreprinseăînăvedereaăatingeriiăunuiăscop.
Strategiileă didacticeă reprezint ă ună grupă deă dou ă sauă maiă multeă metodeă ȋiă procedee,ă
mijloaceădeăînv mântăă iăformeădeăorganizare,ăintegrateăîntr-oăstructur ăopera ional ,ăangajat ă
la nivelulăactivit iiădeăpredareă– înv areă- evaluareă,ăpentruărealizareaăcompeten elorăpedagogiceă
generale,ăspecificeăȋiăconcreteăaleăacesteia,ălaăparametriiădeăcalitateăsuperioar .
Elevulăseătransform ădinăobiectă năsubiectăalăînv rii.ăAsupraăluiăseăconcentreaz ătoat ă
aten iaă profesorului.ă Pentruă caă predareaă iă înv areaă s ă poat ă fiă eficient ,ă esteă necesară caă
înv torulăs ăaccesibilizezeăcon inutulăceăurmeaz ăaăfiătransmis.ăDeăasemenea,ăacestaătrebuieăs ă
aleag ,ăs ăcombineă iăs ăorganizezeădiverseămetode,ăprocedeeă iămijloaceădeăînv mântăpentruăaă
atinge obiectivele propuse.
Nouaăprogram ă colar ăaăclaselorăprimare,ăpentruătoateădisciplinele,ăurm re teăformareaă
competen elorălaăelevi.ăActivit ileă colareăseăaxeaz ăpeăformareaă iăconsolidareaăunorăabilit i,ă
atitudiniă iă cuno tin e,ă pentruă caă educabilulă s ă reu easc ă s ă rezolveă problemeă generale,careă seăă
ivescăînăvia aădeăziăcuăzi.ăAstfel,ărolulăprofesoruluiăesteăacelaădeăa-lăpreg tiăpentruăvia .
Din propria experien ă laă catedr ,ă amă observată faptulă c ă metodeleă iă mijloaceleă deă
înv mântă tradi ionaleă sunt,ă uneori,ă ineficiente,ă acesteaă inhibândă eleviiă sauă nuă reu escă s ă leă
captezeă suficientă aten ia.ă Deă aceea,ă suntă deă preferat,ă înă activit ileă deă predareă – înv are,
strategiile didactice moderne.
inândăcontădeănevoileădeădezvoltareăaleăelevilor,ăcadrulădidacticătrebuieăs ăremodelezeă
strategiileădidactice.ăEsteănesemnificativăădac ăinforma iileătransmiseănuăauăfostăînsu iteădeăc treă
copii,ădinăcauz ăc ămetodeleă iămijloaceleădeăînv mântăutilizateănuăauăreu ităs -iăcaptezeă iăs -i
motiveze îndeajuns.
275
Curriculumul – Perspective, conexiuni, experiențe
Potă afirmaă faptulă c ă elevulă îlă înv ă peă ă profesoră modalitatea,ă mijloculă iă manieraă înă
careăs -iăpredeaădiverseăcon inuturiă colare.ăDeăaceea,ăesteăfoarteăimportantăcaăînv torulăăăăs - i
cunoasc ă foarteă bineă atâtă colectivulă deă copii,ă câtă iă dorin eleă iă capacit ileă loră intelectualeă iă
fizice.ă Elevul,ă laă aceast ă vȃrst ,ă areă diverseă nevoi,ă cȃtevaă dintreă acesteaă fiindă necesitateaă deă aă
comunica,ă deă aă interrela iona,ă ă deă aă colaboraă nă rezolvareaă unoră sarcini,ă deă a- i dezvolta
imagina ia,ăcreativitatea.ă
Înăajutorulăuneiălec iiădeăpredareă – înv areăeficienteăvinămetodeleăactiv-participative.
Acestea au în centrul procesului instructiv – educativ pe elev, oferindu-i posibilitatea de a
descoperiă singură ceeaă ceă trebuieă s ă înve eă ȋiă s ă participeă laă realizareaă lec iiloră diferiteloră
discipline.ăăAcesteămetodeăstimuleaz ăpoten ialulăcreativăalăelevului,ăîiăasigur ăindependen aădeă
miȋcareăȋiăîiăcreeaz ăunăaportădeăcurajăȋiăîncredereăînăa-ȋiăfolosiăpropriileăfor e,ăceeaăceăîȋiădoreȋteă
orice profesor implicat în actul didactic.
Exist ănumeroaseămetodeădeăînv mântăcareăauăunăpronun atăcaracterăactiv-participativ
folosite în practicaădidactic ălaădiferiteădisciplineădinăciclulăprimar.ă
Spreă exemplu,ă laă Comunicareă înă limbaă român ,ă înă cadrulă analizeiă unuiă textă audiat,ă laă
clasaă I,ă amă utilizată metodaă Exploziaă Stelar .ă Înă acestă caz,ă amă urmată toateă etapeleă specificeă
acesteia.ăA adar,ăamăafi atăoăsteaămare,ăînăcadrulăc reiaăeraăscrisătitlulătextuluiăstudiată iăautorul.ă
Apoi, am organizat colectivul de elevi în cinci grupe, solicitându-leă s - iă aleag ă liderul,ă dup ă
careă auă extrasă oă stea,ă peă careă eraă scris ă oă întrebare.ă Amă explicată copiiloră c ă voră trebuiă s ă
colaborezeăpentruăaăformulaăoăpropozi ieăinterogativ ăpeăbazaăpove tiiăaudiate.ăTotodat ,ăacestaă
trebuieă s ă înceap ă cuă întrebareaă scris ă peă stelu .ă ă Amă acordată câtevaă minuteă eleviloră pentruă aă
rezolva sarcina. La expirarea acestuia,ăliderulăcomunic ăîntrebarea,ăiarăcelelalteăgrupeăpotă oferiă
r spunsul.ă
Cubulă urm reȋteă ună algoritmă ceă vizeaz ă descrierea,ă compara ia,ă asocierea,ă analizarea,ă
aplicarea,ă argumentareaă atunciă cândă seă doreȋteă exploatareaă unuiă subiectă nou sau unul cunoscut
pentruăaăfiăîmbog ită cuă noiă cunoȋtin e.ăAceast ă metod ăpoateăfiăfolosit ă nă predareaădiverseloră
discipline. Spre exemplu, la Cunoa terea mediului, am aplicat-oă laă lec iaă careă vizaă ună con inută
despre plante. Am prezentat, elevilor, cubul i le-amăprecizatăc ,ăpeăfiecareăfa ăaăacestuia,ăesteă
scris ăcȃteăoăinstruc iune:ădescrie,ăcompar ,ăasociaz ,ăanalizeaz ,ăaplic ă iăargumenteaz .ăApoi,
amăanun atăfaptulăc ăvomădiscutaădespreăporumbă iăgrȃu.ăAmăorganizatăcolectivulădeăeleviă nă ase
grupe,ă amă precizată leaderulă fiec ruia,ă apoiă le-amă solicitată acestoraă s ă rostogoleasc ă respectivulă
276
Curriculumul – Perspective, conexiuni, experiențe
cub. Instruc iuneaă careă vaă picaă cuă fa aă nă sus,ă vaă fiă sarcinaă deă lucruă aă grupei.ă Acesteaă potă fiă :ă
descrieăplantaădeăgrȃu,ăcompleteaz ăunătabelăcuădeosebirileă i asem n rileădintreăporumbă iăgrȃu,ă
identific ă foloaseleă peă careă leă dauă oameniloră acesteă dou ă plante,ă precizeaz ă ceeaă ceă observiă nă
leg tur ă cuă fructulă grȃuluiă iă ală porumbului,ă deseneaz ă oă moar ,ă argumenteaz ă deă ceă oameniiă
cultiv ăcereale.Voiăpreciza,ăelevilor,ătimpulă năcareăvorătrebuiăs ăseă ncadrezeăpentruăaăoărezolva.ă
Dup ă finalizareaă sarcinilor,ă fiecareă grup ,ă vaă mp rt iă celorlal iă ceeaă ceă auă lucrat,ă apoiă voră fiă
afi ateălucr rile.
Aceast ă metod ă solicit gândirea elevului, acoper neajunsurile nv rii
individualizate, dezvolt abilit ile de comunicare, nu limiteaz exprimarea p rerilor sau a
punctelor de vedere individuale, l rge te viziunea asupra temei .
Metodaă mozaiculuiă esteă oă metod ă bazat ă peă nv areaă nă echip .ă Aceasta propune
organizareaă nv riiă prină predareaă con inutuluiă deă c treă ună coleg,ă careă devineă expertă ntr-un
aspectăalăproblemeiădeăstudiat.ăMetodaăpresupuneăurm toriiăpa i : stabilirea temei iă mp r ireaăeiă
nă patruă subteme,ă organizareaă colectivuluiă nă patruă echipe,ă constituireaă grupeloră deă exper iă i
studiereaă con inutului,ă ntoarcereaă fiec ruiă expertă laă grupaă ini ial ă iă prezentareaă informa iilor.ă
Aceast ămetod ăpoateăfiăaplicat ăcuău urin ălaădisciplinaăIstoriaăRomȃnilor,ăpeătemaă„Domnitoriiă
riiăRomȃne ti”.ăPentruăaăformaăceleăpatruăechipe,ăeleviiăvorăprimiăcȃteăunăcartona cuăoăcifr .ă
Cei care au aceea iă cifr ,ă seă voră grupa,ă formȃndă ,ă spreă exemplu,ă grupaă num rulă 1.ă Celeă patruă
echipeăvorăprimiăcȃteăunădomnitorăală riiăRomȃne ti: Vlad epe Mircea celăB trȃnă,ăBasarabăI,ă
Mihaiă Viteazul.ă Eleviiă aveaă caă sarcin ă s ă seă informezeă despreă respectivulă domnitor,ă avȃndă laă
dispozi ieădiverseămaterialeădistribuiteădeă nv tor.ăDup ăceăauăstudiatămaterialeleă i au realizat
un rezumat, ace tiaăseăvoră ntoarceălaăgrupeleăini ialeă i vor prezenta fiecare ceea ce a aflat despre
domnitorul pe care l-au studiat.
năcadrulăacesteiămetodeă,ăprofesorulăareărolulădeămediatorăalăactivit iiă iăvaătrebuiăs ă
monitorizeze ceea ce se transmite pentru a fi sigură deă corectitudineaă informa iilor.ă Metodaă
mozaiculuiăstimuleaz ă ncredereaă năsineăaăcopiilor,ăofer ăsentimentulădeăresponsabilitateăfa ădeă
ei iăfa ădeăcolegiiălor.ăActivitateaădesf urat ă năacestămodăcontribuieălaădezvoltareaăabilit iloră
de comunicare iă rela ionareă laă nivelulă grupuluiă – clas .ă Deă asemenea,ă dezvolt ă gȃndireaă
independent ,ăcritic ă logic .ă
Brainstorming – ulăsauăAsaltulădeăideiăareădreptăscopăemitereaăunuiănum răcȃtămareădeă
solu ii,ădeăidei,ăprivindămodulădeărezolvareăaăuneiăprobleme,ă năsperan aăc ,ăprinăcombinareaăloră
277
Curriculumul – Perspective, conexiuni, experiențe
seă vaă ob ineă solu iaă optim .ă Aceast ă metod ă implic ă maiă multeă etape:ă prezentareaă temei,ă
solicitareaă exprim riiă ntr-ună modă cȃtă maiă rapid,ă nă frazeă scurteă i concrete a tuturor ideilor,
realizarea unei listecu toate ideile emise, discutarea acestora i gruparea lor pe categorii, analiza
critic ă iă evaluareaă ideiloră formulateă laă nivelulă ntregiiă clase,ă selectareaă ideiloră originaleă i,ă nă
final, prezentarea ideilor rezultate. Spre exemplu, la disciplina Matematic ă i Explorarea
Mediului,ă aceast ă metod ă amă utilizată – oă nă cadrulă lec ieiă „S n tateaă corpului”.ă Amă solicitată
elevilorăs ăseăgȃdeasc ălaăceeaăceăseărefer ăacestătitlu.ăDup ăceăeleviiă i-au exprimat punctele de
vedereăamăaranjatăinforma iile,ăob inȃnd,ăastfel,ăoădefini ieăpeă n elesulălor.ă
Aceast ămetod ăd ăfrâuăliberăimagina ieiăȋiăcreeaz ăcondi iiăpropiceăpentruăîncurajareaă
exprim riiălibere.ăProfesorulăintervineădoarăprinăîncuraj riăȋiăemitereaănotelorălaăsfârȋitulălec iei.ă
De asemenea,ătoateăideileăemiseădeăeleviătrebuieăs ăfieăacceptate.ăCriticaăesteăexclus ădinăacestă
fluxădeăidei,ădeoareceăpoateăblocaăcreativitateaăcopiilor.ăTrebuieăs ăseăasigureăoălibertateămareădeă
gȃndireă iă oă stareă deă relaxare,ă careă s ă stimulezeă participan ii laă emitereaă cȃtă maiă multoră ideiă
proprii.
Folosirea metodelor activ-participative în procesul de predare-înv areăaătuturoră
disciplinelorămotiveaz ăăeleviiăs ăînve eăcuădragăînătimpulăorelorădeăcurs,ăs ăfieămaiăactiviăȋiăs ă
participe la provoc rileăoferiteădeăacestea,ăindividualăsauăpeăgrupe.ăAmăconstatatăăbucuriaăcuăcareă
seăorganizeaz ăeleviiăcândămetodeleăînăcauz ăsuntăfolosite,ădarăȋiăconcuren aădintreăeiăînăaă
r spundeăcâtămaiăbineăcuăputin .ăAmăobservatăastfel,ăaten iaăcrescut ă nătimpulăactivit ilorăȋiă
creȋtereaăperforman elorăȋcolareăînregistrateălaăto iăelevii.
Bibliografie:
Cerghit,ăI.,ăRadu,ăI.ăT.ă,ăPopescu,ăE.,ăVl sceanu,ăL.,ă Didactica – manual pentru clasa a X –a -
ṣcoli normale, 1995,ăEdituraădidactic ă iăpedagogic ,ăBucure ti, pg. 79 – 81. ;
278
Curriculumul – Perspective, conexiuni, experiențe
Dr g neȋti-Olt
S n tateaă emo ional ă esteă ună factoră predictivă pozitivă pentruă achizi iileă viitoare,ă pentruă
succeseleă colareă ,pentruă activit ileă practiceă careă aducă satisfac iiă iă ă favorizeaz ă formareaă iă
dezvoltareaă personalit iiă umane.ă In acest context, înă activitateaă didactic ă trebuieă s ă
în elegem rolulăextraordinarăpeăcareăîlăareăfolosireaăinteligent ăaăemo iilor.ă
Laăvârstaă colar ămic ăseăimpuneătratareaădiferen iat ăaăelevilorăprinărespectareaăemo iiloră iă
sentimentelorăfiec ruia,urm rindăcaăăfiecareăexperien ăătr it ăs ăăinfluen ezeăeficien aăăactivit iiă
deă înv are.ă Identificareaă iă în elegereaă propriiloră emo iiă iă sentimente,ă asumareaă lor,ă
con tientizareaănevoilorăemo ionaleăpropriiăconstituieăprimulăpasăspreăcunoa tereaă iăst pânireaă
de sine,spreăevaluareă iăautocontrol.ăDezvoltareaăunorăabilit iăsocialeă iăemo ionaleăconduceălaăoă
bun ă func ionareă aă elevuluiă ,laă rezolvareaă unoră problemeă deă comportament,ă aă problemeloră deă
înv areă iăaăcre teriiăîncrederiiăînăsineă
Tot mai mult seă accentueaz ă importan aă demersuriloră educa ionaleă ceă favorizeaz ă
personalizareaăpred riiăȋiăformareaăautonomieiăelevuluiă,deoarece înăperioadaăȋcolarit ii,ărela iaăă
careăseăformeaz ăîntreăprofesorăȋiă elevăinfluen eaz ăăînă mareăm sur ăefectulămunciiă educative,
l sândă ă urmeă adânciă înă via aă elevului. Experien eleă colaruluiă mică construiescă iă înt rescă
propriaă imagineă ,faptă careă influen eaz ă întreagaă personalitateă aă acestuia.ă Capacitateaă deă aă
recunoa teă iădeăaăfaceăfa ăemo iilorăconduceălaăsucces,laăperforman eăînămunc ă iăînărela iileă
interumane Dinăexperien aăproprieăamăînv atăc ătrebuieăs ăc ut măpermanentănoiăposibili iă,noiă
metodeă iăresurseădeăaăleădezvoltaăelevilorăcapacit iă,ăînăspecialăăinteligen aăemo ional ă,aceastaă
fiindă ceaă maiă valoroas ă achizi ieă peă careă seă potă bazaă . Toateă ac iunileă ȋiă sentimenteleă miculuiă
279
Curriculumul – Perspective, conexiuni, experiențe
colară suntă înă conformitateă cuă imagineaă peă careă oă areă despreă el,ă deă aceeaă cunoaȋtereaă deă sineă
mergeămân ăînămân ăcuăîncredereaăînăfor eleăproprii.
Rela iaă apropiat ă profesor-elev,ă cuă rezultateă vizibileă înă evolu iaă elevului,ă presupuneăă
cunoaȋtereaă ȋiă în elegereaă naturiiă copilului,ă ă aceastaă fiindă oă necesitateă pentruă realizareaă unuiă
înv mântă deă calitateă .ă Lucrulă înă echip ă bazată peă colaborareă iă peă exprimareaă opinieiă proprii,ăă
jocurileă ceă potă fiă inventateă chiară deă profesori,ă înă func ieă deă particularit ileă deă vârst ă aleă
colectivuluiă claseiă peă careă doreȋteă s -lă cunoasc ,abordareaă pred riiă integrateă ofer ă eleviloră
posibilitateaădeăaăseămanifestaăliber,f r ăre ineri,f r ăîncorset ri.ăÎn acest context am încercat ,în
cadrulă oreloră deă dezvoltareă personal ,ă prină metodeă interactiveă s ă dezvoltă comportamenteă
pozitive socio-emo ionale.ă Inteligen aă emo ional ă seă poateă înv a,ă astfelă încâtă prină detectareaă
propriilorăemo iiăeleviiăs ădevin ăcapabiliăs ăleăcontrolezeă iăs ăleăfoloseasc ăînămodăconstructiv.ă
Amăăpornităădeălaăcunoa tereaăemo iilorădeăbaz ă iăîn elegereaămoduluiăînăcareăacesteaăseăproduc.ă
Amăprezentatăelevilorăunăfilmule ăÎntors pe dos careădescriaăemo iileădeăbaz ă,ărolulăacestoraă i
reac iileăumaneăînădiverseăsitua ii.ăEleviiăauăfostăîmp r i iăpeăechipeă,fiecareăavândăcaăsubiectădeă
dezbatereăunăpersonajădinăfilmă(emo iile).ăActivitateaăăînăgrupăaăfavorizatăăcreareaăunorăsitua iiădeă
înv areăînăcareăeleviiăauăcolaborată,auăluatădecizii,ăauăînv atăăuniiădeălaăal iiăȋiăs-au ajutat unii pe
al ii.ă Prină interac iunileă ȋiă schimburileă socialeă impuseă deă acestă modă deă lucru,ă elevulă ă cap t ă
încredereă înă for eleă propriiă ,îȋiă îmbun t e teă performan eleă proprii,ă individualeă ,comparândă
reac ii,comportamente,opinii . Elevii mei s-auăidentificatăcuăpersonajeleăînăanumiteăsitua iiă iăauă
în elesăăc ăto iăsuntăsubăinfluen aăemo iilor,chiarădac ăacestălucruănuăseăobserv ăuneori.ă
timă c ăînă aceast ăperioad ă,ă copiiiă seă compar ăfrecventă cuăceiă dină jur ȋiă iauăînăconsiderareă
reac iileăacestoraălaăpropriileăcomportamenteă.ăGrijileăȋiătemerileăcopiilorăseăîndreapt ăăămaiămultă
spreămodulăînăcareăsuntăpercepu iădeăcolegi,ăincluzândăacceptareaădeăc treăceilal iăcopiiăȋiătemeriă
legateădeăperforman aăȋcolar .ă
În elegândă emo iaă caă peă oă manifestareă normal ă ,eleviiă auă devenită maiă degaja iă înă ac iunileă
proprii,f r ă aă maiă consideraă oă sl biciuneă faptulă c ă auă emo iiă atunciă cândă suntă solicita i.ă
Folosindu-m ăădeăjoculădeărolăamăini iatădialoguriăpentruăcaăeleviiăs dezvolte capacitatea de a
abordaăemo iileăpl cuteăsauănepl cuteăatunciăcândăleărecunoscă iădeăaăleăcontrola,ădeăaă tiăs ăseă
manifesteăînăsiguran ă.
Amă urm rită reac iileă eleviloră meiă iă laă celelalteă activit iă ,amintindu-le permanent de
personajele pe care tocmai le-amăcunoscută iăîncercândăs ătransform măemo iileănegativeă iăs ă
280
Curriculumul – Perspective, conexiuni, experiențe
Bibliografie:
Bontaȋ,ăI.,ă(2007), Pedagogie. Tratat,ăEdituraăBICăALL,ăBucureȋti.
Cristea, G., Psihologia educaţiei,ăEdituraăC.N.I.ăCORESI,ăBucureȋti.
Dancsuly,A., (1972), Relaţia profesor-elev în perspectiva unei relaţii moderne. În:ă Educa ieă ȋiă
cotemporaneitate, Editura Dacia, Oradea.
Faber A, Mazlish E., Comunicarea eficienta cu copiii, acasa si la scoala, Editura Curtea Veche,
Bucuresti, 2002
Goleman D., Inteligența emoțional , Editura Curtea Veche, Bucuresti, 2001
Maier, Monica, (2010), Dezvoltarea comportamentului metacognitiv,ă Edituraă Universit iiă deă
Nord, Baia Mare
Roco M, Creativitateă iăinteligența emoțional , Polirom, Iasi, 2001
281
Curriculumul – Perspective, conexiuni, experiențe
Dezvoltareă iăextindereămodulăprinăfirmaădeăexerci iu
Aurelian ,Slatina,Olt
Firmaă deă exerci iuă esteă oă metod ă inovativ ă deă înv are ceă vizeaz ă dezvoltareaă
aptitudinilorădeămunc ăpentruăeleviăînăvedereaăîmbun t iriiăadaptabilit iiăacestoraălaăcerin eleă
primuluiălocădeămunc ărelevant.
Firmaă deă exerci iuă esteă potrivit ă pentruă dobândirea,ă verificareaă iă aprofundareaă
cuno tin eloră comerciale, formareaă abilit ilor,ă aă capacit iloră personaleă iă aă moduriloră deă
comportamentă înă toateă domeniileă dină structurileă întreprinderii,ă deă laă referentă pân ă laă
întreprinz tor.
Conceptulă deă “firm ă deă exerci iu”ă ă creeaz ă tipulă deă întreprinz toră dinamic,ă capabilă s ă
dezvolteă ună nouă procesă deă produc ie,ă s ă aduc ă peă pia ă ună nouă produsă sauă serviciuă sauă s ă
descopereăoănou ăcaleădeădistribu ie.
Firmaă deă exerci iuă Sweetă landă S.R.L.
282
Curriculumul – Perspective, conexiuni, experiențe
Codulă CAENă ală firmeiă deă exerci iuă esteă :ă 1082ă Fabricareaă produseloră dină cacaoă ,aă
ciocolateiă iăaăproduselorăzaharoase.
ViziuneŢ și misiuneŢ F.E.Sweet land S.R.L. are ca misiune principala promovarea si
dezvoltarea continua a standardelor de excelență în domeniul produselor de
pŢtiserie și Ţ dulciurilor.
283
Curriculumul – Perspective, conexiuni, experiențe
284
Curriculumul – Perspective, conexiuni, experiențe
285
Curriculumul – Perspective, conexiuni, experiențe
Computerulă esteă ună instrumentă pl cută ȋiă util,careă odat ă intrată înă clas ,ă devineă
indispensabil,ăunăprietenăală copiilor.ăAtrac ia spre computer este mai mare decat spre carte sau
caiet.ăLumeaăevolueaz ăȋiănoi,ăceiăcareăform măpersonalit i,ăsuntemădatoriăs ăneăadapt m.ăCopiiiă
“simt”ă calculatorul,ă ador ă s -lă foloseasc ,ă seă realizeaz ă oă leg turaă întreă eiă ȋiă acestă aparat,ă maiă
strâns decâtă oă dorimă noi,ă adul iiă ȋiă preaă puternic ă pentruă caă noiă s ă oă în elegemă deă multeă ori.ă
Bucuriaă deă aă înv a,ă pl cereaă deă aă descoperiă ȋiă deă aă seă amuza,ă nuă suntă oareă celeă maiă buneă
mijloaceădeăaăsuscitaădorin aădeăaăȋti?ăAȋtept mădeciă caăintroducereaăcalculatorului in orele de
cursăs ăaib ăunăprofundăimpactăasupraăelevilor,ăăs ăleătrezeasc ăcuriozitatea,ăs -iăfac ăsaăvin ăcuă
pl cereălaăȋcoal ,ăacestălucruăcontribuindălaădezvoltareaăuneiăatitudiniăpozitiveăfa ădeăînv are.ă
Copiiiăsuntăatraȋiădeămagiaăjocurilorăînăre ea,ădeănavigareaăpeăinternet,ădeăcomunicareaăon-line.
Profesoriiăsuntăchema iăs ăfac ăfa ăprovoc rilorănoilorăgenera iiăȋiăs ăseăadaptezeăritmuluiă
loră deă c ut toriă siă descoperitori.ă Nuă ară fiă maiă simpluă pentruă noi,ă p rin iiă ȋiă educatorii,ă s ă neă
împrietenimăcuăordinatorulădecatăs ăni-lăfacemăduȋman?ăCredăc ănuăarătrebuiăs ăneăfieăfric ăs ăîlă
folosim.ă Utilizată frecvent,ă calculatorulă neă poateă uȋuraă munca.ă Profesorulă scap ă deă sarcinileă deă
rutin ă ȋiă poateă preluaă alteă sarciniă ca,ă deă exemplu,ă oă maiă bun ă preg tireă aă procesuluiă deă
înv mânt,ă înă calitateă deă maiă bună animator,ă diagnosticiană siă psihopedagog,ă consilier,ă monitor,ă
mediator,ăînso itor,ăȋiăîndrum torăalăelevuluiăînăprocesulădeăînv areăalăacestuia,ăcareăesteădinăceă
înăceămaiăautonomăȋiămaiăindividualizat.
Metodele de predare-înv areă nuă suntă cuă nimică deteriorateă prină folosireaă tehnologieiă
informatice.ăCalculatorulăpermiteăvizualizareaăsitua iilorăimediate,ăsimulareaădeăproceseăînătimpă
real,ămaiămult ăflexibilitate,ăfaciliteaz ămuncaăînăechip ăȋiăînv areaăprinăcooperare.ăDup ăȋcoala,ă
calculatorulă poateă fiă extremă deă utilă pentruă completareaă temelor,ă dară ȋiă pentruă “supravegherea”ă
ȋcolarilor,ădac ăprogrameleăinstalateăoăpermit,ăprinăactivita iăeducativeăvariate.ăNuătrebuieăuitat ă
eficientizareaă activit ii în toate domeniile existente într-oă institu ieă ȋcolar :ă stocareaă deă date,ă
contabilitate,ăadministra ie,ăcomunicareaăcuăp rin ii,ăcuăinspectorateleăȋcolare.ăDup ăp rereaămea,ă
întrebarea care se pune nu este -“eăpozitiv ăsauănegativ ăinfluen aăcalculatorului în procesul de
înv mânt?”ciă “cumă putemă folosiă maiă bineă tehnologiaă informa ional ă înă scopulă creȋteriiă
performan elorăȋcolare?”.
Avândă certitudineaă c ă tehnologiileă informa ieiă ȋiă comunic riiă reprezint ă oă oportunitateă
pentruăunănouătipădeăeduca ie,ăesteănecesarăs ădezvolt măunănouămodădeăgândireăȋiăcomportamentă
careăneăvaăpermiteăs ăfacemăfa ăoric reiănoiăcerin e.ă
286
Curriculumul – Perspective, conexiuni, experiențe
coalaă esteă aceea iă pentruă to i.ă Programaă colar ă esteă aceea iă pentruă to i.ă Nevoiaă deă
înv areăeăîns ădiferit ădeălaăoăpersoan ălaăalta.ăLaăfelă iămotiva iaăînv rii.ăAcela iălucruăpoateă
fiăspusă iădespreăcompeten eleăfiec ruiaădintreănoi,ădespreăputereaădeăaăasimilaăinforma ii,ădeăa- i
dezvoltaăabilit iă iădeprinderi,ădeăaăluaăatitudineăînădiverseăîmprejur ri.ă
Oriceăană colar pentruăelevăesteăunăanăînăcareăasimileaz ăenormădeămult ăinforma ieădină
mers,ă lucruăcareăpoateăprindeăbine,ădară careăesteăobositor.ăăPresiuneaăizvorât ădină nesiguran aă
creat ăădeăexperien eăsuperficialeă iădinăasumareaăunorăriscuriăcontinueăpentruăc ăliăseăcereăs ă
pun ă înă practic ă ceeaă ceă abiaă înva ă esteă obositoareă iă aduceă cuă sineă sc dereaă încrederiiă înă
propriileăfor eă.ăcumăarăfiădac ,ăimediatăceăaiăînv atăs ăconduciăoăma in ,ăvaătrebuiăs ăparticipiă
laă oă curs ă deă Formulaă 1?ă Eă adev rat,ă aiă urm rită campionatele de Formula 1 la televizor, dar
acumă e tiă celă careă vaă conduceă monopostulă !ă Seam n ă acestă exempluă cuă multeă dintreă
experien eleăelevilorăno tri?ăSuntăei,ădeămulteăori,ă“spectatori”ălaădesf urareaălec ieiăpropus ădeă
profesor? Apoi, cu ajutorul teoriei deăpeăcaietulădeăclas ătrebuieăs ărezolveătemeăpentruăacas ăoriă
cerin eleăunorătesteădeăevaluare.ă
Conformărecomand riiăParlamentuluiă iăaăConsiliuluiăEuropeană– Key Competences for
LifelongăLearningă2006/962/CE,ăcompeten aădeă aăînv țaăs ăînveți reprezint ăabilitateaădeăaăseă
implicaă iă aă perseveraă înă înv are,ă deă aă organizaă propriaă înv are,ă con tientizândă procesulă iă
nevoileăindividualeădeăînv are,ădep indăobstacoleleăcareăpotăap rea,ăgestionândăeficientătimpulă
iăinforma ia,ăaplicândăcuno tin eleă iăcapacit ileăîntr-oădiversitateădeăcontexte:ăacas ,ălaă coal ,ă
înăgrupurileădinăcareăfacăparte,ăînăpropriaăformareăprofesional ,ălaăloculădeămunc …ăFormareaă iă
manifestareaă acesteiă competen eă seă bazeaz ă peă motiva ieă iă peă încredere.ă Înă contextuală
287
Curriculumul – Perspective, conexiuni, experiențe
educational i socio-profesională actuală devineă dină ceă înă ceă maiă dificilă s ă identificiă factoriiă
motiva ionaliă iăs ăstimuleziămotiva iaăpentruăînv are.ă
Unaădintreăîntreb rileălaăcareănuăamăprimităunăr spunsăniciăacum,ălaăcareănuă tiuăînc ăs ă
dauăunăr spunsălaărândul meu,ăsun ăa a:ă„La ce-miăfolose te?”. Odat ăcuălipsaăr spunsuluiă(sauă
cuă ună r spunsă neconving tor)ă laă aceast ă întrebare,ă apară frustr rile:ă deă ceă s ă scriuă oă pagin ă
întreag ă deă liniu e/ă ba tona e/ă literaă “a”ă deă mân ….?ă „La ce-miă folose te?”;ă deă ceă s ă rezolv
problemeăînăcareăunăporumbelăzboar ădeasupraă unuiătrenăcareăpleac ădinăora ulăAă iăs ăafluă
cândăseăîntâlne teăfiecareăcuăunăaltătrenăcareăpleac ădinăora ulăB?ă„La ce-miăfolose te?”;ă;ădeă
ceăs ămemorezăcazurileăsubstantivului,ătimpurileăverbului,ătipurileădeăpronume,ă….ăcândăa ăaveaă
nevoieădoarăs ăleăfolosescăcorectă înă vorbită iăscris?ă „La ce-miăfolose te?”;ădeăceăs ămemoreză
anii între care s-auădesf uratădiverseăr zboaie,ătabelulăluiăMendeleev,ănumeleătuturorămunțiloră
deă peă planet …ă „La ce-miă folose te?”. Euă amă nevoieă doară s ă tiuă undeă iă cumă s ă caută
informațiaăatunciăcândăamănevoieădeăea! Amăputeaăvorbiămultădespreărostulă iărolulăăno iuniloră
înv ateă înă coal ,ă despreă volumulă loră totală raportată laă volumulă celoră peă careă leă iă utiliz mă înă
via aăpersonal ăsauăprofesional .ă
Înv areaăexperien ial ăpoateăfiăunăr spunsă iăoăsolu ieălaăcerereaădeăremodelareăaăstrategiiloră
de predare –înv areă aă curriculumului,ă inândă contă deă nevoileă deă dezvoltareă aleă educabilului.ă
Metodologiaă înv riiă experien ialeă presupuneă parcurgerea unor etape, toate obligatoriu de
parcurs:
Experien aăconcret
Observa iiă iăreflec iiăasupraăexperien eiăconcrete
Interpretareaă iăgeneralizarea;ăformareaăunorăconcepteăabstracteăbazateăpeăobserva ieă iăreflec ie
Aplicareaă iătransferul;ătestarea noilor concepte
Celeăpatruăetapeăsuntăesen aăuneiăspiraleădeăînv are;ăacestămodelăalăînv riiăexperien ialeă
esteăelaboratădeăDavidăKolbă(1984)ă iăesteăaplicatălaănoiăînă ar ămaiăalesăădeăorganiza iileăcareă
folosescămetodeăaleăeduca ieiănonformale.ăAstfelăseăexplic ăsuccesulăprogramelorăeduca ionaleă
initiateădeăFunda iaă“Noiăorizonturiă”,ă“Verticalăadventure”,ă“OutwardăBoundăRomânia”ă .a.
Oăactivitateălaăclas ădevineăexperien ial ădac :
1. eleviiătr iescăoăexperien ă
2. eleviiăreflecteaz ăasupraăexperien ei tr ite,ătransformând-oăînăcunoȋtin eăutile.ă
288
Curriculumul – Perspective, conexiuni, experiențe
Deă ceă înv areă experien ial ă laă oreleă deă curs?ă 1ă .ă îiă stimuleaz ă peă educabiliă s ă seă implice,ă
pentruăc ăareăelementeădeăprovocareăȋi/sauădistrac ie,ădeci,ăprinăimplicareăseăproduceăînv area;ă
2. permite asumarea riscurilor,ădeciăreduceăteamaădeăeroare,ăeȋec,ăevaluare;ă3.ăpermiteătransferulă
cunoȋtin elorăînăȋiădinăȋcoal ,ăînăvia ăȋiăinvers.ă
Înv areaăexperien ial ăseăpoateăface,ălaăoriceăvârst ,ăprinăjocă iăpoveste.ăJoculă iăpovesteaăauă
cele trei caracteristici prezentateămaiăsus.ăăCândăeramăcopiiăneăpl ceaăs ăneăjuc m.ă iăacum,ăcaă
adul iă neă juc mă uneori,ă neă l s mă provoca iă deă jocă iă deă joac .ă ă Cândă eramă copiiă neă pl ceauă
pove tile.ă iăacum,ăadul iăfiind,ădevenimăaten iăcândăcinevaăneăspune:ă”S - i povestesc ce mi s-a
întâmplat.”
Iat ăunăjocădescrisăînătermeniiăînv riiăexperien iale:
Titlulăjocului:ăIntr ăînăritmulămeuă!ă
Tipul jocului Joc de auto- iăinter-cunoa tere
Tematici acoperite Coeziunea grupului
Valori promovate Spirită ludic,ă încurajareaă grupuluiă s duc ă sarcinileă laă
bunăsfâr it
Nivelă deă dificultateă (uşor,ă mediu,ă U oră
greu)
Dimensiunea grupului 6 – 20ăparticipan i
Timp necesar aproximativă oă or ,ă înă func ieă deă num rulă
participan ilor
Materiale necesare Perni eăsauăscaune
Obiectivele jocului (din perspectiva -îmbun t ireaăpercep ieiădeăsine
cunoştin elor,ă abilit ilor,ă -stimulareaăascult riiăactiveăaăceluilalt
atitudinilor) -favorizareaăexprim riiăritmice,ăprinăpercu ie
corporal
Regulile jocului -se trece la un alt ritm doar când grupul este la unison
în ritmul curent
-joculăseăîncheieăcândăparticipan iiăhot r sc
Etapaădeăpreg tire -scaunele/ăperni eleăsuntăa ezateăînăcerc
289
Curriculumul – Perspective, conexiuni, experiențe
290
Curriculumul – Perspective, conexiuni, experiențe
acum?
Sugestii pentru follow-up Observareaăcomportamentuluiă iăatitudiniiăcopiilorăînă
situa iiă înă careă eă nevoieă caă membriiă grupuluiă s ă seă
sincronizeze.
Recomand riăpentruăfacilitatori Îndruma iă participan iiă laă grupă s ă asculteă cuă aten ieă
ritmulă fiec ruia,ă s ă exersezeă ritmulă laă nivelă mental,ă
apoiăs ăintreăînăac iune.ă
Referin eă Organiza iaăNa ional ă“Cerceta iiăRomâniei”,ă
Manualulă“100ădeăideiădeăeduca ieănonformal ”
Bibliografie:
1. Borbe,ă Laura;ă Butyka,ă Maria;ă Pog cean,ă Sorana,ă Suportă deă curs.ă Arhitecțiiă educațieiă –
Strategiiăaleăînv ț riiăexperiențiale,ă2016,ăFunda iaăNoi orizonturi
2. Musta ,ăAlina;ăMi u,ăSilvia,ăSuport de curs. Formare de formatori, 2008, Funda iaăNoi
orizonturi
3. http://www.arhitectiieducatiei.ro/
4. http://www.verticaladventure.ro/en/
5. http://www.outwardbound.ro/en
291
Curriculumul – Perspective, conexiuni, experiențe
- Adolescen ii şi lecturŢ
ŞcoŢlŢ Ţre rolul de coordonŢtor Ţl pŢrteneriŢtului educŢ ionŢl,în Ţcest sens înceŢrcă să
ini ieze şi să men ină legături strânse cu un număr cât mŢi mŢre de institu ii şi grupuri sociŢle.
În orice relŢ ie de pŢrteneriŢt, pŢrticipŢn ii treţuie să respecte următoŢrele vŢlori:
- ŢsigurŢreŢ egŢlită ii de şŢnse;
- încurŢjŢreŢ cooperării şi liţerei ini iŢtive;
- corelŢreŢ posiţilită ilor cu cerin ele sociŢle;
- comunicŢre deschisă şi trŢnspŢren ă;
- promovŢreŢ spiritului civic şi Ţ responsŢţilită ii.
ElŢţorŢreŢ unui proiect de pŢrteneriŢt se fŢce in echipă,cu respectŢreŢ următorilor pŢşi:
- Explorarea
- Specificarea
- StŢţilireŢ strŢtegiilor de Ţc iune
ŞcoŢlŢ men ine legăturŢ cu părin ii elevilor, prin Comitetul de părin i şi prin Consiliul
reprezentŢtiv Ţl părin ilor.
ColŢţorŢreŢ dintre şcoŢlă şi părin i îmţrŢcă mŢi multe forme:
- Şedin ele cu părin ii
- Lectoratele
Pentru că şcoŢlŢ este o pŢrte importŢntă Ţ comunită ii, eŢ treţuie să men ină o legătură cât
mŢi strânsă cu comunitŢteŢ locŢlă.
Un tip speciŢl de colŢţorŢre cu Ţgen ii economici este sponsorizŢreŢ.
LŢ nivel locŢl, unitŢteŢ de învă ământ Ţr mŢi puteŢ colŢţorŢ cu direc iile descentrŢlizŢte Ţle
unor orgŢnisme guvernŢmentŢle şi cu orgŢnizŢ ii nonguvernŢmentŢle. Beneficiile pe cŢre le poŢte
oţ ine şcoŢlŢ din pŢrteneriŢtul cu O.NG.- urile, se referă lŢ vŢlorificŢreŢ poten iŢlului de cŢre
dispun ŢcesteŢ, în următoŢrele domenii :
- identificŢreŢ nevoilor de educŢ ie lŢ nivel comunitŢr;
- sensiţilizŢreŢ opiniei puţlice fŢ Ţ de proţlemele şcolii;
- ŢlocŢreŢ către unită ile de învă ământ Ţ unor resurse necesŢre modernizării;
292
Curriculumul – Perspective, conexiuni, experiențe
- atragerea unor parteneri pentru şcoŢlă; ŞcoŢlŢ poŢte colŢţorŢ cu psihologii, cu poli iŢ, cu
ţiţliotecile, cŢsele de cultură, primăriŢ, ţisericŢ, mŢss-mediŢ şi cu Ţlte institu ii de stŢt sŢu
privŢte, cŢre Ţu un rol importŢnt în comunitŢte şi cŢre Ţr puteŢ ŢjutŢ institu iile de învă ământ
să-şi îmţunătă eŢscă ŢctivitŢteŢ.
Un progrŢm de educŢ ie prin servicii în ţeneficiul comunită ii, cuprinde următoŢrele etŢpe:
1. CunoŢştereŢ comunită ii
2. ExplorŢreŢ nevoilor comunită ii
3. ColectŢreŢ de informŢ ii
4. StŢţilireŢ direc iilor de ŢnŢliză
5. Ac iuneŢ civică
6. EvŢluŢreŢ grŢdului de reuşită Ţ Ţc iunii
Există două modŢlită i importŢnte prin cŢre şcoŢlŢ poŢte colŢţorŢ cu fŢmiliŢ şi comunitŢteŢ:
- voluntŢriŢtul în şcoŢlă;
- implicŢreŢ părin ilor în progrŢme cŢre să vizeze îmţunătă ireŢ frecven ei şcolŢre şi comţŢtereŢ
ŢţŢndonului şcolŢr;
- implicŢreŢ comunită ii şi Ţ şcolii în progrŢme de consiliere Ţ elevilor şi fŢmiliilor ŢcestorŢ.
1. ColŢţorŢreŢ şcoŢlă – familie – comunitŢte se poŢte reŢlizŢ pe umătoŢrele direc ii de Ţc iune:
2. Promovarea educŢ iei fizice şi Ţ sportului
3. ProtejŢreŢ mediului înconjurător
4. ColectŢreŢ fondurilor destinŢte unită ii de învă ământ
PŢrteneriŢtul educŢ ionŢl este o condi ie necesŢră Ţ reuşitei Ţc iunii instructiv – educative.
În acest sens, am încheiat un parteneriŢt cu BiţliotecŢ MunicipŢlă ,,Gheorghe Pârvu din BrŢd,
pe ţŢzŢ următorului proiect:
DenumireŢ proiectului: ,,Adolescen ii şi cŢrteŢ
)nstitu iile pŢrtenere:
Colegiul NŢ ionŢl ,,AvrŢm )Ţncu - Brad
BiţliotecŢ MunicipŢlă ,,Gheorghe Pârvu - Brad
Coordonatorii proiectului:
Prof. Armie Petrina
Bibliotecar Ruda Angela
Domeniul de interes: StimulŢreŢ elevilor pentru fixŢreŢ şi completŢreŢ cunoştin elor învă Ţte lŢ
clŢsă.
293
Curriculumul – Perspective, conexiuni, experiențe
Bibliografie
294
Curriculumul – Perspective, conexiuni, experiențe
295
Curriculumul – Perspective, conexiuni, experiențe
Capitolul IV
CURR)CULUMUL Ș) MODAL)TĂȚ)
DE PERSONALIZARE A ȘCOL)LOR
Curriculum în dezvoltŢre locŢlă
296
Curriculumul – Perspective, conexiuni, experiențe
COTUTIU TEODOR
LiceulăTehnologică”IonăCaianăRomânul”
C ianuăMic,ăBistri a- N s ud
La începutul secolului al XX-lea,ă ună grupă importantă deă pedagogi,ă psihologi,ă mediciă ȋiă
dasc liăacuz ăcuăvehemen ăinstitu iaăȋcolar ăpentruălipsaăeiădeăadecvareălaănevoileăcopiilorăȋiălaă
cerin eleăpie eiămuncii.ăȊcoala,ăconsiderauăei,ădeformeaz ăcopilulăînălocăs -l formeze, îi închide
orizontulă înă locă s ă i-lă deschid ,ă îlă oblig ă laă nemiȋcare,ă lips ă deă reac ieă ȋiă deci,ă nu-lă preg teȋteă
pentruăvia . iă peăbun ă dreptate,ăînă coalaă româneasc ăpersist ăînc ăoă adev rat ăpr pastieăîntreă
curriculumul aprofundat de elev în cadrul etapelor de înv mântăpeăcareăleăparcurgeă iăfinalitateaă
practic ,ă deprinderileă iă competen eleă careă îiă voră fiă utileă maiă târziu,ă atunciă cândă absolventulă
încearc ăs ăseăintegrezeăînăcâmpulămuncii.ăPrinăurmare,ăeraănecesar ăoăschimbareădeăparadigm ă
iădeăperspectiv ăînăînv mântulăromânesc.
Înă accep iuneaă Comisieiă Europene,ă defini iaă competen eloră – cheieă esteă urm toarea:ă
„Competen eleă - cheieă reprezint ă ună pachetă transferabilă ȋiă multifunc ională deă cunoȋtin e,ă
deprinderiă(abilit i)ăȋiăatitudiniădeăcareăauănevoieăto iă indiviziiăpentruăîmplinireaăȋiădezvoltareaă
personal ,ă pentruă incluziuneă social ă ȋiă inser ieă profesional .ă Acesteaă trebuieă dezvoltateă pân ă laă
finalizareaă educa ieiă obligatoriiă ȋiă trebuieă s ă ac ionezeă caă ună fundamentă pentruă înv areaă înă
continuare, ca parte aăînv riiăpeăparcursulăîntregiiăvie i”. Dină aceast ă defini ieă ȋiă
dinăanalizaăspecificuluiăcompeten eloră– cheieărezult ăurm toarele:ă
- competen eleă seă definescă
printr-unăsistemădeăcunoȋtin eă– deprinderiă(abilit i)ă– atitudini;
- au un caracter transdisciplinar
implicit; - competen eleă – cheieă reprezint ă într-
unăfelăfinalit ileăeduca ionaleăaleăînv mântuluiăobligatoriu;
- acesteaă trebuieă s ă reprezinteă bazaă educa ieiă
permanente. Introducereaă competen eloră caă finalit iă aleă curriculumuluiă ă colară
dină înv mântulă liceală (întreă 2001ă ă siă 2004)ă ă iă gimnazială (înă anulă 2009)ă aă reprezentată pentruă
297
Curriculumul – Perspective, conexiuni, experiențe
298
Curriculumul – Perspective, conexiuni, experiențe
demersuluiă(teoreticăȋiăpractic)ădeădobândireăaăacestora.ăPrinăevaluareaăpeăcriteriiăȋiăindicatoriădeă
performan ,ă fiecareă elevă în elegeă cumă esteă evaluată ȋiă deă ceă areă nevoieă pentruă
câȋtigarea/dobândireaăcompeten ei. De iă
implementat ădeăcevaătimp,ădobândireaăcompeten elorăînăînv mântulăromânescăesteăîngreunat ă
de o serie de piedici peste care sistemul trebuie înc ăs ătreac . Oă prim ă
problem ăoăreprezint ăfaptulăc ădeăceleămaiămulteăoriămanualeleă colareăsuntăfoarteăvechiă iănuăă
corespundăuneiăastfelădeăabord ri.ăCaăprofesorădeălimbaă iăliteraturaăromân ,ăm ăconfruntăzilnic,ă
înă muncaă laă catedr ,ă cuă acestă neajuns. În timp ce modelele de evaluare pentru examenele
na ionaleăauăevoluatăcontinuu,ămanualeleă colareăauăr masălaănivelulăaniloră2000,ă iădeăceleămaiă
multeăoriăsuntemănevoi iăs ăgândimănoiămodalit iădeăabordareăaăcon inuturilor,ăuneoriătangenteă
programeiă colare. Ună altă mareă neajunsă îlă reprezint ă înc rcareaă
excesiv ăaăprogrameloră colareăcareădeămulteăori,ămaiăalesăînăînv mântulăgimnazial,ăănuăpreaă
las ătimpăprofesoruluiădeăaăinsistaăpeăanumiteăcon inuturi,ădeăaăexersaăsuficientăpentruăaăajungeăînă
final laăcompeten e,ăastfelătemeleăpentruăacas ăr mânăaproapeăsinguraămodalitateăînăcareăeleviiăî iă
exerseaz ădeprinderile. Sper măcaănoileăprogrameă colareăsiănoileăauxiliareădidcticeă
ganditeăpentruăeleăs ăaduc ămodific riăînăaceast ădirec ieăastfelăîncâtă coalaăromâneasc ăs ăofereă
oăreal ăabordareăbazat ăpeăcompeten e.
Bibliografie:
. DULAMĂ MŢriŢ ElizŢ, , Didactică axată pe competenţe. PresŢ UniversitŢră ClujeŢnă
OctŢviŢn Mândru ,Lumini Ţ CŢtŢnă, MŢrilenŢ Mândru , , Instruirea centrată
pe competenţe, UniversitŢteŢ de Vest VŢsile Goldis din ArŢd, Centrul de DidŢctică și
EducŢ ie PermŢnentă
299
Curriculumul – Perspective, conexiuni, experiențe
Educa iaă nonformal ă esteă oă sintagm ă careă seă impuneă înă discursulă interna ională despreă
educa ieălaăsfârȋitulăaniloră’60ăȋiăînceputulăaniloră’70.ăEsteăasociat ăconceptuluiădeăînv areăpeă
tot parcursulă vie ii(en.lifelongă learningă )ȋiă accentueaz ă importan aă educa ieiă careă seă petreceă
dincoloădeăcadrulăformalăalăsistemuluiădeăînv mânt,ăfieăc ăseădesf ȋoar ăînăalteăspa iiădecâtăceleă
aleăȋcolii,ăfieăc ăseărealizeaz ăprinăactivit iăcareănuăfacăobiectulăcurriculumuluiăȋcolar,ădarăcareă
r spundănevoilorăȋiăintereselorădeăcunoaȋtereăȋiădeădezvoltareăaleăunuiăgrup.
Educațiaă formal esteă educa iaă inten ionat ,ă sistematic ă siă evaluat ,ă încredin at ă specialistiloră
dină domeniulă acceptată institu ional,ă juridic,ă statală iă social,ă ală educa ieiă (profesori,ă înv tori,ă
educatori,ă lectori,ă etc).ă Acestă tipă deă educa ieă cuprindeă totalitateaă influen eloră iă ac iuniloră
organizateă sistematic,ă gradateă cronologică iă elaborateă înă cadrulă unoră institu iiă specializate,ă înă
vedereaform riipersonalit iiumane.ăă
Din punct de vedere etimologic, termenul „ăformal ” î iăareăorigineaăînălatinesculă“formalis”ă
careăînseamn ă“organizat”,ă“oficial”.ăÎnăacestăsens,ăeduca iaăformal ăreprezint ăeduca iaăoficial .
Oădefini ieăaăăeducației formale aăfostădat ădeăăc treăPhilipăCoombs,ăconformăc reiaăeduca iaă
formal ăesteă“sistemulăeduca ionalăstructuratăierarhică iăgradatăcronologic,ăpornindădeălaă coalaă
primaraă iăpan ălaăuniversitate,ăcareăinclude,ăînăplusăfa ădeăstudiileăăacademice,ăoăăvarietate de
programeăădeăăspecializareăă iăăinstitu iiăădeăăpregatireăprofesional .ăEduca iaăformal ,ăcaăform ă
oficial ,ă esteă întotdeaunaă evaluat ă social.ă Evaluareaă ă realizat ă înă cadrulă ă educa ieiă formaleăă
trebuieă s ă urm reasc ă dezvoltareaă capacitatilor deă autoevaluareă aleă eleviloră iă studen ilor.
Valorizareaăeduca ieiănonformaleăapareăcaăurmareăaăfaptuluiăc ăsistemulăeduca ionalăformalăseă
adapteaz ă într-ună ritmă preaă lentă laă schimb rileă socio-economiceă ȋiă culturaleă aleă lumiiă înă careă
300
Curriculumul – Perspective, conexiuni, experiențe
tr im.ă Deă aceea,ă suntă întrev zuteă ȋiă alteă posibilit iă deă a-iă preg tiă peă copii/ă tineri/ă adul iă s ă
r spund ă adecvată laă schimb rileă societ ii.ă Acesteă ocaziiă deă înv areă potă proveniă nuă doară dină
înv mântulă formal,ă ciă ȋiă dină domeniulă maiă largă ală societ iiă sauă dină anumiteă sectoare ale
acesteia.ăDinădezbaterileăpurtateăpeăaceast ătem ,ăaărezultatăoăviziuneătripartit ăasupraăeduca iei,ă
careă eviden iaz ă dou ă aspecte:ă peă deă oă parte,ă în elegereaă complementarit iiă dintreă înv areaă
formal ă ,ă ceaă nonformal ă ȋiă ceaă informal ;ă peă deă alt parte,ă necesitateaă deă aă construiă re eleă
transparenteădeăoferteăȋiărecunoaȋtereăreciproc ăîntreăceleătreiăformeădeăînv areă(Memorandumă
cuăprivireălaăînv areaăpermanent ,2000).ăTotalitateaă activit ilor,ăexperien elorădeăînv areăaleă
unui individ la un momentă dată reprezint ă înv areaă pesteă totă (en.ă lifewideă learning),ă ceeaă ceă
presupuneăc ătrebuieăcreateăpun iăîntreădiferiteleăformeădeăînv are.ă
Reprezint ă oă dimensiuneă important ă aă înv riiă peă totă parcursulă vie iiă (en.ă lifelongă
learning, ambeleăavândăcaăscopădezvoltarea,ăînăcelămaiăînaltăgrad,ăaăpoten ialuluiăfiec ruiăindivid,ă
pentruă aă puteaă participaă înă modă activă ȋiă conȋtientă laă construireaă uneiă vie iă deă calitateă înă plană
personal,ăsocialăȋiăprofesional. Educa ieănonformal :oriceăactivitateăeduca ional ăorganizat ăînă
afara sistemului formal existent – fieă c ă seă desf ȋoar ă separată sauă caă ună elementă importantă ală
uneiă activit iă maiă largiă – careă esteă menit ă s ă r spund ă nevoiloră educa ionaleă aleă unuiă anumită
grupă ȋiă careă areă urm reȋteă obiectiveă deă înv areă clare.Distinc iileă sunt,ă dup ă cumă seă poateă
observa,ă maiă degrab ă administrative,referindu-se în special la cadrul în care e presupus a se
petreceăfiecareătipădeăeduca ie.ă
Educa iaăformal ăesteălegat ădeăȋcoliăsauădeăinstitu iiăcareăseăocup ădeăformareăȋiăseăîncheieăcuă
acordareaădeădiplomeăȋiăcalific riărecunoscuteăoficial.ă
Educa iaănonformal ăr spundeănevoilorădeăînv areăaleăunuiă grupăȋiă seăpoateărealiza,ăînă cadrulă
unor seminare, sesiuni de formare, workshop-uri, prin parteneriat între facilitatoriăȋiăparticipan i,ă
înă grupuri/ă comunit iă sauă înă cadrulă altoră organiza iiă (decâtă celeă dină sistemulă deă înv mânt).ă
Educa iaă nonformal ă seă poateă realizaă înă paralelă cuă sistemeleă principaleă deă educa ie,ă înă diferiteă
contexte:ăfieălaăloculădeămunc ăȋiăprinăac iuniăaleăorganiza iilorăsociet iiăcivileă(organiza iiădeă
tineret,ă sindicate,ă partideă politice),ă fieă înă timpulă liber,ă oferit ă deă organiza iiă sauă serviciiă
complementareăsistemelorăconven ionaleă (deăexemplu,ăcursuriădeăart ,ămuzic ,ăsport,ămedita iiă
particulareăpentruăpreg tireaăexamenelor).ăDeăobicei,ănuăseăîncheieăcuăacordareaădeăcertificate.ă
Educațiaănonformal cuprindeătotalitateaăac iunilorăorganizateăînămodăsistematic,ădarăînăafaraă
sistemuluiă formală ală educa iei.ă Aceast ă form ă deă educa ieă esteă considerat ă complementar ă cuă
301
Curriculumul – Perspective, conexiuni, experiențe
302
Curriculumul – Perspective, conexiuni, experiențe
-dezvoltareaă sistemeloră deă validareă ȋiă certificareă aă achizi iiloră anterioareă iă introducereaă
mecanismelorădeărecunoaȋtereăaăacestora;ă
-introducereaăȋiăfolosireaăsistematic ăaăinstrumentelorăna ionaleăȋiăeuropene.ă
Laă nivelulă politiciloră vizândă educa iaă pentruă arteleă vizualeă (sculptura,ă pictura,gravura,ă
litografia,ă artaă monumental ,ă scenografia,ă tapiseria,ă ceramica,ă plasticaă sticleiă ȋiă aă metalului,ă
desen,ădesign,ăalteăformeădeăartaăaplicat ,ăartaăfotografic ăȋiăprocedeeleăasimilate)ăseăvaăurm ri:ă
Stimulareaăpoten ialuluiăcreativăprinăconsultareaăsiăimplicareaădirect ăaăartiȋtilorăînăelaborarea
politicilorăȋiăreglement rilorăcareăprivescăactivitateaăacestora;ă
Protec ă iaă drepturiloră deă autoră siă sprijinireaă organiz riiă deă asocia iiă profesionaleă sauă sindicaleă
ale liber-profesioniȋtilorăpentruăasigurareaăsecurit iiălorăsociale,sigu-ran eiămunciiăsiăocup rii;ă
Sporireaă interesuluiă publiculuiă pentruă arteleă vizualeă prină creȋtereaă num ruluiă iă diversificareaă
func ionalit ilorăspa iilorădeăexpunere,ăsprijinireaăform riiăpie eiăspecificeăăȋiădesf ȋurareaăunoră
programeădeă„educa ieăpentruăart ă”ăîn cadrulăînv mântuluiăformalăȋiăinformal.ă
BIBLIOGRAFIE:
Antonescu, G.G. Istoria pedagogiei, Doctrinele fundamentale ale pedagogiei
moderne.Ed.ăCarteaăRomâneasc ,ăS.A.R.,ă1924.ă
Neacȋu,ăI.,ăZgaga,ăP.,Velea,ăS.ăFormarea cadrelor didactice. Experienţe europene,
Bucureȋti:ăEdituraăUniversitar ,ă2007.ă
Singer,ă M.,ă Sarivan,ă L.,ă Oghin ,ă D.ă Noul Curriculum Naţional. Repere conceptuale şi
metodologice, în Ghiduri metodologice pentru aplicarea programelor şcolare.
Bucureȋti:ăEdituraăAramis,ă2001,ăp.ă6-22.
Velea, S., Istrate, O., Bercu, N. Raport de evaluare a programelor Socrates și Leonardo da
Vinci 2000-2006.
Bucureȋti:ăInstitutulădeăȊtiin eăaleăEduca iei,ă2007.ă
303
Curriculumul – Perspective, conexiuni, experiențe
304
Curriculumul – Perspective, conexiuni, experiențe
305
Curriculumul – Perspective, conexiuni, experiențe
Bibliografie:
Cuco ,ă Constantină (coord.)ă – Psihopedagogieă pentruă exameneleă deă definitivareă iă
grade didactice,ă2009,ăEdituraăPolirom,ăIa i
Negre -Dobridor, Ion – Teoriaă curriculumuluiăeducațional,ă2001,ăEdituraăDidactic ă
iăPedagogic ,ăBucure ti
Secrieru, Mihaela – Didactica limbii române, 2004, Editura Ovi-Art,ăBotoȋaniProf.
306
Curriculumul – Perspective, conexiuni, experiențe
307
Curriculumul – Perspective, conexiuni, experiențe
308
Curriculumul – Perspective, conexiuni, experiențe
309
Curriculumul – Perspective, conexiuni, experiențe
Finalitateaă principal ă aă înv mântuluiă ă românescă esteă formareaă competen elor,ă ă careă
reprezint ăansambluriăintegrateădeăcunoȋtin e,ăcapacit iăȋiăabilit iădeăaplicare,ăoperareăȋiătransferă
ală achizi iilor,ă careă permită desf ȋurareaă cuă succesă aă uneiă activit i,ă rezolvareaă eficient ă aă uneiă
probleme cu componente cognitive/ intelectuale, afectiv-atitudinaleăȋiăpsihomotorii
Specialiȋtiiă consider ă c ă ună curriculumă centrată peă competen eă poateă r spundeă maiă bineă
cerin elorăactualeăaleăvie iiăsocialeăȋiăprofesionale,ăaleăpie eiămuncii,ăprinăcentrareaădemersurilor
didacticeă peă achizi iileă concreteă aleă elevului.ă Competen eleă formateă peă parcursulă educa ieiă deă
baz ă r spundă condi ieiă deă aă fiă necesareă ȋiă beneficeă pentruă individă ȋiă pentruă societateă înă acelaȋiă
timp.ăAȋadar,ăspecialiȋtiiăconsider ăc ăunăcurriculum centratăpeăcompeten eăpoateăr spundeămaiă
bineă cerin eloră actualeă aleă vie iiă profesionaleă ȋiă sociale,ă aleă pie eiă muncii,ă prină centrareaă
demersurilor didactice pe achizi iiăintegrate aleăelevilor.ăOp iuneaăpentruăunăcurriculumăcentrată
peă competen e,ă atitudiniă ȋiă valoriă areă înă vedereă accentuareaă dimensiuniiă ac ionaleă înă formareaă
personalit iiăelevilorăȋiăfocalizareaăpeăachizi iiăfinaleăaleăînv rii.
Bibliografie
310
Curriculumul – Perspective, conexiuni, experiențe
PERSONALIT ȚIăALEăLUMIIăANTICE
-curs opționŢl –
Motto:
M.KogălniceŢnu, Opere
În vedreŢ orgŢnizării unui curs opționŢl de istorie pentru clasa a V-a am pornit de la
premizŢ ŢtrŢgerii elevilor din primul Ţn Ţl ciclului gimnŢziŢl către oţiectul de studiu istorie.
Elevii fac cunostinta pentru prima data cu istoria pe parcursul clasei a IV-a, atunci
ei studiŢză timp de un semestru istoria romanilor. Din clasa a V-a elevii încep studierea
ŢprofundŢtă Ţ istoriei universŢle și desfășurŢreŢ, pe săptŢmŢnă Ţ unei ore de istorie în
plus îi poŢte ŢjutŢ lŢ o ŢcomodŢre mult mŢi rŢpidă cu ŢceŢstă mŢterie.
În ŢcelŢsi timp, Ţcest curs își propune stimulŢreŢ curiozității elevilor pentru studiul
istoriei. Se urmărește întâmpinŢreŢ nevoilor de cunoŢștere Ţle elevilor și o ŢnŢliză
ŢprofundŢtă Ţ noțiunilor de istorie Ţntică.
DezvoltŢreŢ unor cŢpŢcitŢti si Ţtitudini esențiŢle în formŢreŢ elevilor, formarea
deprinderilor de comunicŢre specifice domeniului istoriei, folosireŢ corectă Ţ
informŢțiilor provenite din surse istorice, înregistrŢreŢ unor progrese în procesul de
învățŢre, sunt deziderŢte Ţle Ţcestui curs.
311
Curriculumul – Perspective, conexiuni, experiențe
FinŢlitŢteŢ cursului urmărește creŢreŢ unui ţŢgŢj de cunoștinte mŢi ţogŢt decât cel
de la ora de istorie propriu-zisă și ŢtrŢgereŢ către studiereŢ ŢprofundŢtă Ţ istoriei.
ACTIVITATI DE INVATARE
NR.CRT COMPETENȚE GENERALE
1 Manifestarea interesului pentru -lectura hartilor;
valorile lumii antice prin
-prezentarea unui eveniment cu
realizarea a unui proiect istoric.
ajutorul hartilor.
Modalitati de evaluare:
- Teste;
- Proiecte colective si individuale;
- Referate;
312
Curriculumul – Perspective, conexiuni, experiențe
- Mini simpozioŢne ;
- Expozitii tematice.
Bibliografie:
PLANIFICARE CALENDARISTICA
1; 2 1 S1
I.SUMER 1.Urukagina
II.BABILON 1 1.Hammurapi 1 S2
2 2.Nabucodonosor 1 S3
IV.EGIPT 3 1.Menes 1 S5
4 2.Kheops 1 S6
5 3.Tutankhamon 1 S7
4.Cleopatra 1 S8
313
Curriculumul – Perspective, conexiuni, experiențe
V.PALESTINA 2 1.Saul 1 S9
3 2.David 1 S10
4 3.Solomon 1 S11
2 2.Darius 1 S13
4 3.Mitridate I 1 S14
3 2.Pisistrate 1 S16
4 3.Miltiade 1 S17
4.Temistocle 1 S18
5.Leonida 1 S19
6.Epaminonda 1 S20
7.Filip II 1 S21
2 2.Camillus 1 S24
3 3.Claudius 1 S25
4 4.Dentatus 1 S26
5.Scipio 1 S27
6.Cato 1 S28
7.Caius 1 S29
8.Marius 1 S30
9.Spartacus 1 S31
314
Curriculumul – Perspective, conexiuni, experiențe
10.Cezar 1 S32
11.Antonius 1 S33
12.Octavian 1 S34
315
Curriculumul – Perspective, conexiuni, experiențe
CURRICULUMăăăOP IONALăăăLOCALăăăINTEGRAT
prof.ăMioaraăTofan,ă coalaăGimnazial ă„Al.I.Cuza”ăF lticeni,ăjude ulă
Suceava
Înă contextulă socială actual,ă coalaă joac ă ună rolă importantă înă proiectareaă iă derulareaă
unorăparteneriateăăcuăcomunitateaălocal .ăColaborareaădintreăȋcoal ,ăfamilieă iăcomunitateăesteă
unăfactorăesen ialăînăprocesulădeăeducareăaăelevilor,ăpentruăaădeveniăunăcet eanăpreg tit,ăcapabilă
s ă rela ionezeă iă s ă seă integrezeă înă colectivitate.ă Înă acestă context,ă stabilireaă unoră rela iiă deă
colaborare întreă ȋcoal ă ȋiă institu iileă reprezentativeă dină cadrulă comunit iiă locale,ă înă vedereaă
organiz riiă unoră activit iă cuă caracteră extracurricular,ă esteă absolută necesar .ă Scopulă acesteiă
colabor riătrebuieăs ăfieăpromovareaăvalorilorăculturale,ămoraleă iăciviceăspecificeăcomunit iiăînă
careătr iesc,ăînăvedereaăcunoa teriiă iăîn elegeriiăvalorilorăna ionaleă iăeuropene,ăaăpatrimoniuluiă
na ionalăromânesc,ăînăcontextăeuropean.
Pentruăaăfacilitaăadaptareaăcurriculumuluiăop ionalălaăcontextulălocal,ăeste necesar, ca
laănivelulăfiec reiăȋcoli,ăs ăseăelaborezeăstrategii,ăcareăs ăpermit ăparteneriatulăcuăcomunitatea,ă
func ionareaă unoră grupuriă specialeă deă lucru,ă bazateă peă inova ieă ȋiă creativitate,ă parteneriatulă
dintreă ȋcoal ă ȋiă autorit ileă localeă asigurândă ună curriculumă ȋcolară adaptată laă realit ileă vie iiă
cotidieneădinălocalitate.ăCorelareaădemersuluiăeducativăalăȋcoliiăcuămediulăsocialăalăcomunit iiă
localeănecesit ăschimb riă meniteăs ăcreezeăunăcadruăfavorabilădeă ac iune. În acest sens, elevii
pot merge înăcomunitateăpentruăaăcunoaȋteăresurseleădisponibile,ăînăcadrulăunorăac iuni,ăviziteălaă
institu iiălocale,ămuzee,ăbiblioteci,ăprim rie,ăschimburiădeăexperien ăîntreăȋcoli,ăîntâlniriăcuăuniiă
reprezentan iă aiă comunit ii.ă Seă potă înfiin aă asocia ii,ă cluburi, grupuri de interese din
comunitate.ăăPotăfiăorganizateăoăserieădeăserviciiăînă folosulăcomunit ii:ădeăcaritateă - îngrijirea
persoanelor vârstnice, sprijin pentru persoane cu nevoi special; ecologice - deăcur areăaăunoră
zone,ă reciclareaă deȋeurilor,ă restaurarea unor monumente, plantarea unor plante, îngrijirea
spa iiloră verzi;ă deă voluntariat,ă laă diferiteă institu iiă dină comunitate,ă bibliotec ,ă spital,ă agen iă
economici.
316
Curriculumul – Perspective, conexiuni, experiențe
Proiectareaă CDȊă seă realizeaz ă înă acordă cuă resurseleă umaneă ȋiă materialeă din ȋcoal ,ă
intereseleăȋiăaptitudinileăelevilor,ăop iunileăȋiănecesit ileăcomunit iiălocale.ăOp ionalulăintegrată
esteăstructuratăînăjurulăuneiătemeăintegratoareăpentruăoăanumit ăarieăcurricular ăsauăpentruămaiă
multe arii curriculare. Acesta presupune elaborareaă uneiă programeă prină integrareaă aă celă pu ină
dou ă domeniiă apar inândă uneiaă sauă maiă multoră ariiă curriculare.ă Înă acestă caz,ă obiectivele,ă
competen eleă suntă diferiteă fa ă deă aceleaă existenteă înă programeleă disciplineloră careă seă
integreaz .
Curriculumă op ională locală „ă F lticeni,ă ora ulă meu!ă ”,ă peă careă l-am derulat în anul
colar 2014 -2015, la clasa a IV-aă A,ă aă integrată ariileă curriculare:ă omă iă societate,ă limb ă iă
comunicare,ă arte,ă consiliereă iă orientare,ă avândăcaăobiectivătranscurriculară - îmbog ireaăsfereiă
no iuniiădeăălocănatalăprinăcunoa tereaăzoneiă geografice,ăaăpatrimoniuluiăistorică iăculturală iăaă
vie iiăsocialeă iăeconomiceădinălocalitateaănatal .
Beneficiindădeăunăpatrimoniuăculturală iămuzeisticădeăexcep ie:ăGaleria Oamenilor de
Seam ,ă Casaă Memorial ă ,,Mihailă Sadoveanu”,ă Muzeulă Apeloră „Mihaiă B cescu”,ă Muzeulă deă
Art ă „Ionă Irimescu”,ă amă încheiat,ă înă cadrulă acestuiă op ional,ă parteneriateă cuă acesteă institu ii,ă
ini iindă proiecteă colareă educa ionale,ă atâtă cuă muzeele,ă câtă iă cuă Prim riaă iă Judec toriaă
F lticeni.
Prinăactivit ileădesf urate,ăamăurm rităimplicareaăcopiilorăînăac iunileăorganizateădeă
institu iileăăpubliceălocaleă iădeăcultur ădinălocalitate,ăînăcadrulăunorăprogrameăini iateădeăMuzeulă
de Art ă „Ionă Irimescu”ă dină F lticeniă iă Bibliotecaă Municipal ă ,,Eugenă Lovinescu”,ă intitulateă
sugestivă,,Miciăarti ti,ămariătalente”,ăderulateăcaăviziteădeădocumentare,ădezbateri,ăprezent riă iă
proiec iiăaudio-video,ăateliereădeăcrea ieăplastic ,ădeăteatru,ăconcursuri de desene, organizate cu
prilejulăs rb torilorătradi ionale,ăaăs rb toririiăunorăpersonalit iăimportanteădinăvia aăcomunit iiă
locale,ă tîrguri,ă festivaluri,ă iă aă unoră zile,ă precumă Ziuaă Europei,ă Ziuaă Mondial ă aă C r ii,ă Ziuaă
Copilului.
Acestăop ionalăaăfamiliarizatăeleviiăcuăuneleăaspecteăteoretice,ăîmbog indăcunoȋtin eleăȋiă
dezvoltândă capacit i,ă deprinderi,ă atitudiniă ȋiă valoriă necesareă înă via aă cotidian .ă Astfel,ă prină
activit ileă propuseă s-a dorit stimularea interesului copiilor pentruă geografie,ă istorie,ă literatur ă
popular ă iă cult ,ă educa ieă civic ,ă educa ieă muzical ă iă plastic ,ă deprindereaă deă aă utilizaă
informa iileă dină surseleă ă mass-media,ă ini iereaă înă realizareaă deă portofolii,ă CD-uri, albume,
totodat ă oferindă eleviloră ansaă de a- iă cultivaă capacitateaă deă audiereă iă receptare,ă imagina ia,ă
317
Curriculumul – Perspective, conexiuni, experiențe
Bibliografie:
1. R dulescuăEleonora,ăTîrc ăAncaă- Educa iaăcivic ăprinăactivit iăextraȋcolareăcuăcaracteră
interdisciplinar,ă2004,ăEdituraăEduca iaă2000+,ăBucureȋti;
2. Stanciu, Mihai - Reformaăcon inuturilorăcurriculare,ă2001,ăEdituraăPolirom,ăIaȋi.
318
Curriculumul – Perspective, conexiuni, experiențe
ARGUMENT
( Dante Alighieri)
319
Curriculumul – Perspective, conexiuni, experiențe
La vârstele mici puterea de absrtactizare este mare, motiv pentru care inten ioneză s ă leă
dezvolt capacitatea de a se mi ca cu lejeritate între formele figurative i cele nonfigurative,
dezvoltându-se astfel atât imagina ia creatoare cât iă putereaă deă ă receptareă aă uneiă opereă deă art ă
moderne, puterea de a vedea dincolo de vizibil, de a citi mesjul unei compozi ii plastice i de a- i
exprima propriile sentimente i atitudini prin elementele de limbaj i mijloacele de expresie
plastic .
Arta, prin imensul volum de opere produse de omenire de-a lungul istoriei ne a teapt ăpentruă
aă neă încântaă ochiul,ă urechea,ă inima,ă pentruă aă neă oferiă hranaă sufleteasc .ă iă cât ă lumeă ,,s rac ’’ă
treceăpeălâng ăaceast ăbog ieăspiritual care î iăareăsursaăînănatur ?
Natura iăsocietateaăneăofer ăună,,album’’ădiversăcuăaspecteă i situa ii care au calitatea de a
servi ca o ,, coal ’’ăaăsensibilit ii, a frumosului. Arta, cu atât mai mult.
Naturaă esteă culoare,ă form ,ă linie,ă punct…ă punctulă esteă am nuntulă iă cineă st pâne te
am nuntul,ăcucere te universul.
Competen eăgenerale
1. dezvoltareaăcapacit iiădeăobservareă iăprelucrareăaăformelorănaturale,ădeăreceptareă iăanalizareăaă
mediuluiăînconjur torăprinămetodeăplastice.
2. dezvoltareaăcapacit iiădeăaăanalizaă iătransformaăformeleănaturaleăînăformeăplastice,ăparcurgândă
etapeleămetamorfoz riiăunuiăelementădinănatur ăpân ălaătransformareaăluiăînăsemnăplastic,ăinvestită
cuăsemnifica ii.
3. formareaă iădezvoltareaăsensibilit iiăcreativit iiăestetice,ăaăatitudiniiăpozitiveăfa ădeăsocietate,ăînă
generală iănatur ,ăînăspecial.
4. dezvoltareaăcapacit iiădeăîn elegereă iăanaliz ăaăopereiădeăart .
Competen eăspecifice
- Studiaz ă iăanalizeaz ăcuăaten ieăoăanumit ăform ădinănatur ăpentruăaăputea elabora un studiu
de observa ieăcareăs -l ajuta la în elegerea formei;
- Cunoa teă iăfolose teăstructurileăcompozi ionaleăpeăcareăs ăcompun ăoăimagineăplastic ;
- În elegă iăredauăspa iulă iăatmosferaăîntr-oălucrareăplastic ;
- Utilizeaz ăelementeăaleădesenului decorativ;
- Utilizeaz ăculoareaă iăcelelalteăelementeădeălimbajăplastic;
- Realizeaz ăformeăpreluateădinănatur ăînătehniciădiferite;
- Abstrageădinărealitateaăînconjur toareăunăelementăc ruiaăs -iăg seasc ăoăsemnifica ie;
320
Curriculumul – Perspective, conexiuni, experiențe
- Prelucreaz ă ună elementă înă func ieă deă semnifica iaă pentruă careă aă fostă alesă iă s -l transforme în
semn plastic, folosind tehnici diferite ;
- Prelucreaz ă oă form ă aleas ă pân ă laă dispari iaă oric ruiă corespondentă cuă realitatea,ă primindă
înc rc tur ăsimbolic ;
- Compuneăspa iiăplasticeăfolosindăstructuriăpreferateădinămediulăînconjur tor;
- Confec ioneaz ădinămaterialeăreciclabileăproduseăcuăformeăinspirateădinănatur .
Con inuturi
Naturaă iăculorile:ăs ăvorbimădespreănatur ă(ăfrunze,ăcopaci,ăfructe,ăflori,ăgâze,ăinsecte,ănori,ă
ap ,ă pe ti etc.) Studiulă formeloră dină natur ă iă metamorfozarea:ă metamorfozareaă antropomorf ă
(figuraă uman ă dină legumeă sauă fructe,ă chipulă anotimpurilor);ă transformarea- procesă deă crea ie,ă
sensibilitate,ă exprimareă aă clarit iiă gândiriiă (ă jocă deă curcubeu,ă trenulă copil riei,ă pufă deă p p die,ă
frunzeă iăfloriădeăgheat ).ăRela iileădintreăformaănatural ă iăstructuraăplastic : tipul formelor din
spa iuă (ă sfere,ă punctulă dină natur ,ă ochiiă norului,ă razaă deă soare,ă copaculă cuă stele);ă rela iileă deă
echilibru, de egalitate, de simetrieă (ă broderiaă dină frunz ,ă mi careaă liniei,ă dansulă fluturilor,ă
labirintulă dină copac);ă naturaă înă art ă (limbajulă sufletului,ă reac ieă imaginiiă asupraă ochiului,ă artaă
leag ălumeaăinterioar ădeăceaăexterioar ).
Valoriăşiăatitudiniă/situa iiădeăînv are
Cunoaȋtereaă componenteloră mediuluiă înconjur toră apropiată ȋiă îndep rtat,ă caă rezultată ală
observ riiăȋiăinvestig riiăelementelorăȋiăfenomenelorădinănatur .;
atitudineăpozitiv ă iăadoptareaăunuiăăcomportamentăadecvatăînăconsensăcuălegileănaturii.ă;
Cunoaȋtereaă ȋiă aplicareaă normeloră deă comportamentă specifică asigur riiă echilibruluiă naturiiă ȋiă
unorăatitudiniădeăprietenieăȋiărespectăfa ădeăaceasta.;
Formareaă ideiloră creativeă prină investigareaă /ă explorareaă mediuluiă înconjur toră ȋiă dezvoltareaă
capacit iiădeăaăcomunica într-un limbaj plastic expresiv.;
asumareaă înv riiă iă aprecieriiă frumosuluiă caă ni teă valoriă naturaleă oferiteă deă diversitateaă
naturii;
valorizareaăcreativit iiăcaăresurs ăînăcomunicareaăîntr-un limbaj al artelor frumoase;
acceptarea diversit iiădeăop iuniăînăsesizareaărela iiilorăom-natur .
Sugestii metodologice
Sugestii privind activităţile de învăţare:
- Exerci iiădeăstudiereăaăformelorănaturaleă iătransformareălorăînăformeăplastice;
321
Curriculumul – Perspective, conexiuni, experiențe
322
Curriculumul – Perspective, conexiuni, experiențe
Bibliografie
323
Curriculumul – Perspective, conexiuni, experiențe
- Rolulăop ionaluluiăăînăcadrulăcurriculum-uluiăȋcolar
Înă oriceă societateă modern ,ă procesulă deă înv mântă esteă considerată aă fiă principalaă
activitateăcareăduceălaăconturareaăbazelorăpersonalit iiăomului.ăElăpoateăfiădiferităcaăactivitatea
desf ȋurat ă înă unit ileă ȋcolare,ă organizat ă ȋiă planificat ă subă îndrumareaă ȋiă coordonareaă unorăă
persoaneăspecializate,ăprinăcareăseărealizeaz ăobiectiveleăvaloriceăprivindăformareaăpersonalit iiă
omului.
Lec iaă constituieă formaă organizatoric ă principal ă înă careă seă desf ȋoar ă activitateaă
educatoruluiă cuă eleviiă uneiă clase.ă Înă ă condi iileă înv mântuluiă modernă lec iaă devineă maiă multă
decâtăoăform ăsauăunăcadruădeăorganizareăaăinstruc iei,ăîntrucâtăpresupuneămecanismeăȋiălegit iă
de structurare în func ionalitateăceătrebuieăbineăcunoscute.
Fiecareă lec ieă trebuieă s ă seă încadrezeă într-ună cadruă definitdeă programaă ȋcolar ă ȋiă deă
planificareaăcalendaristic ,ăastfelăîncâtăs ăcorespund ăaȋtept rilorăprofesoruluiădarăȋiăsociet ii.ă
Acesteaă dină urm ă suntă exprimate prin intermediul curriculum-uluiă na ională careă reprezint ă
ansamblulă experien eloră deă înv areă prină careă ȋcoalaă asigur ă realizareaă finalit iloră
înv mântului.ăCurriculum-ulăna ionalăesteăflexibilăȋiădeschis,ăfiindăînăm sur ăs ăofereătineriloră
ȋanseăegaleăȋiărealeăpentruăidentificareaăȋiăvalorificareaădeplin ăaăpropriilorăposibilit i.
Nouaăorganizareăaăînv mântuluiăpreuniversitarăpermiteăȋcoliiăȋiăprofesoruluiăs ăoptezeă
pentruă ună anumită num ră deă oreă peă s pt mân ă pentruă fiecareă clas ă înă parte.ă Înă aceast ă situa ieă
profesorul,ă înv torul,ă educatoareaă poateă optaă pentruă ună cursă op ională dac ă primeȋteă acceptulă
dină parteaă colectivuluiădeăelevi,ăcomisieiădeăorganizareăaăCDȊ-urilorădină ȋcoal ,ăaădirectoruluiă
ȋcoliiăȋiăinspectoratuluiăȋcolar.
Înăcondi iileămodific riiăstatutuluiădisciplineiărespectiveăînăȋcoalaăromâneasc ăȋiătrecereaă
laă oă nou ă form ă deă înv mântaxată peă elevă caă subiectă ală înv riiă ȋiă nuă caă obiect,ă peă
interdisciplinaritate,ăcunoaȋtereăreciproc ăȋiăcolaborareăîntreăcadrulădidacticăȋiăelev,ăaădevenit o
324
Curriculumul – Perspective, conexiuni, experiențe
necesitateăabsolut ădezvultareaăcurriculum-uluiăălaădeciziaăȋcolii.ăAcestaăpoateăsatisfaceănevoileă
deă cunoaȋtereă aleă elevilor,ă careă nuă îȋiă g sescă informa iileă doriteă înă interiorulă curriculum-ului
na ionalăalătrunchiuluiăcomun.
Ansamblul proceselor educativeă ȋiă ală experien eloră deă înv areă pentruă fiecareă ȋcoal ă leă
propuneă înă modă directă eleviloră s iă înă cadrulă oferteloră curriculareă proprii,ă aceastaă esteă derini iaă
propus ădeăministerăȋiăcareăacoper ăsferaădeăinteresăaăop ionalelor,ăaȋaăcumăleănuminmăînămod
neoficial.ă Înăesen ăîns ăCDȊ-ulă d ăȋcoliiădreptulădeăaăluaădeciziiăȋiărecunoaȋteăputereaăreal ăaă
acesteia.ă Derivat ă dină libertatea- oferit ă deă planurileă cadruă deă înv mânt- de a decide asupra
unui segment al curriculum-uluiă na ional,ă aceast ă putereă d ă elevilor libertatea de a-ȋiă definiă
uneleătraseeăparticulareăaleăînv rii.
Societateaă democratic ă urmeaz ă multă demersurileă noiă deă înv are,ă deoareceă ofer ă
posibilitateaă unoeă alegeriă multipleă înă interiorulă unuiă sistemă deschis.ă Acestă dreptă laă op iuneă înă
cadrulăevolu ieiăȋcolareăpersonaleăesteăcelăcareăd ănumeleăobiȋnuităalăCDȊ-urilor- op ionale.ăElă
arat ăînăacelaȋiătimpăȋiăfaptulăc ăsocietateaăesteădispus ăs ăacordeătinerilorăîncredereădeplin ăînă
capacitateaălorădeăalegereăăȋiădeădecizieăasupraăpropriuluiăparcursădeăînv are.
Privindă înă perspectiv ă procesulă deă impunereă aă cursuriloră op ionale,ă sesiz mă faptulă c ă eleă potă
deveniăceaămaiăbun ămetod ădeăaăstârniăinteresulăelevilorăînăleg tur ăcuăaspecteăaleăfenomeneloră
maiăpu inăsauădelocăstudiateăînăȋcoal ,ăînădomeniul respectiv.
Tipurileădeăop ionalăexistenteăînăcadrulăînv mântuluiăsunt:
op ională deă aprofundare- tipă deă CDȊă derivată dină disciplinaă studiat ă înă trunchiulă comun,ă careă
urm reȋteă aprofundareaă obiectiveloră deă referin ă /ă competen eloră specificeă dină curriculum-ul
nucleuăprinănoiăunit iădeăcon inut;
op ională deă extindere- tipă deă CDȊă derivată dintr-oă disciplin ă studiat ă înă trunchiulă comună careă
urm reȋteăextindereaăobiectivelorădeăreferin ă/ăcompeten elorăspecificeăȋiănoiăcon inuturi;
op ională caădisciplin ănou ăintroduceănoiă obiectiveădeăstudiu,ătemeănoi,ă careănuăseă reg sescăînă
programeleăna ionale,ăînăafaraăcelorăprev zuteăînătrunchiulăcomunăpentruăoăanumit ăspecializareă
sau un anumit profil;
op ională integrată (laă nivelulă uneiaă sauă maiă multoră ariiă curriculare) introduce noi discipline ca
obiecte de studiu, structurate în jurul unei teme integratoare pentru una sau mai multe arii
curriculare;
325
Curriculumul – Perspective, conexiuni, experiențe
326
Curriculumul – Perspective, conexiuni, experiențe
327
Curriculumul – Perspective, conexiuni, experiențe
acestuiaă seă sprijin ă peă contribu iileă cercet torilor,ă urm reȋteă dezvoltareaă uneiă abord riă aă
situa iiloră folosindu-seă înă modă egală teoriaă ȋiă practicaă precumă ȋiă capacitateaă deă autoanalizareă aă
practicilorăȋiăaăcunoȋtin elor.
Nevoia unui astfel de cadru didactic aăap rutădeoareceăsistemulădeăînv mântăesteăv zută
acumăcaăunăprocesăimpersonalăȋiăinterna ionalăcareăfoloseȋteăînăspecialăcomunicareaăverbal ăȋiă
discursulăcaămodalit iăpentruăaăprovoca,ăfavorizaăȋiăaăfaceăposibil ăpracticaăîntr-oăsitua ieădat ,ă
este o practic ărela ional ăfinalizat .
Op ionalul,ăcaăformul ădeăpredareăaăȋtiin eiărespectiveăînăȋcoal ,ăesteăoăalegereăinspirat ăȋiă
favorizeaz ăînv areaăcuăpl cereăaăunorăaspecteăaleăuniversului,ădeăcareăeleviiăseăpotăsim iăatraȋiă
într-un anume moment al evolu ieiălor.
Bibliografie:
4. C.ăCucoȋ,ăPedagogie,ăEdituraăPolirom,ăIaȋi,ă1996
5. MedC, CNC, Curriculumănaţional- programeăşcolare, 2001
6. Doina Giurgea, Ghidă metodologică pentruă disciplineleă opţionale, D&Gă EDITUR,ă Bucureȋti,ă
2007
328
Curriculumul – Perspective, conexiuni, experiențe
Curriculumulă deă dezvoltareă local ă "Tranzi iaă deă laă coal ă laă loculă deă munc "ă dezvolt ă
ofertaăcurricular ,înăparteneriatăcuăagen iiăeconomici,ăaferent ădomeniuluiădeăpreg tireăgeneral ă
"L c tu rieă mecanic ă structuri",clasaă aă X-aă înv mântă profesională specială deă 4ă ani,filieraă
tehnologic ă iăareăalocatăunănum rădeă120ădeăoreăanual.Acestăcurriculumăseăparcurgeăcâteă30ădeă
ore,ătimpădeă4ăs pt mâniă iăvizeaz ădobândireaădeăcompeten eăprofesionaleă iăcompeten eăcheieă
transferabileă specifice,înă perspectivaă folosiriiă tuturoră achizi iiloră înă continuareaă preg tiriiă într-o
calificareă dină domeniulă deă preg tireă general ă "L c tu rieă mecanic ă structuri" iă anumeă
"Tinichigiuă vopsitoră auto".Oreleă deă CDLă careă acoper ă unit ileă deă competen eă voră permiteă
situa iiă deă înv areă identificateă împreun ă cuă agentulă economic,ă parteneră ală unit iiă deă
înv are.Înv areaăseăvaărealizaălaăagentulăeconomic.
faciliteaz ă tranzi iaă eleviloră deă laă coal ă laă via aă activ ă prină adaptareaă preg tiriiă
profesionaleăaăelevilorălaănevoileăpie eiămunciiălaănivelălocal;
l rge teăsferaăocupa ional ăprinăaprofundareaăcompeten elorăcheieăal turiădeăcompeten eleă
tehniceăgeneraleă iăspecializate;
implic ăangajatoriiălocaliăînăformareaăoferteiădeămunc ăcapabileăs ăseăintegrezeăcuăsuccesă
peăpia aămuncii,
îmbun t e teă preg tireaă for eiă deă munc ă calificateă careă conduceă laă sc dereaă rateiă
omajului;
orientareaă iă instruireaă laă loculă deă munc ă prină familiarizareaă elevuluiă cuă firmaă iă cuă
muncaăpeăcareăoăvaădesf ura;
329
Curriculumul – Perspective, conexiuni, experiențe
asimilareaă deă c treă eleviă aă unoră competen eă suplimentareă careă nuă seă reg sescă înă
Standardulădeăpreg tireăprofesional ;
Situa iileă deă înv areă careă corespundă nevoiloră deă formareă identificate cu agentul
economic,partenerăalăunit iiădeăînv mânt:
identificareaăroluluiăînăechipaădinăcareăfaceăparte,asumatăprinăfi aăpostului;
citireaădocumenta ieiătehniceăînăvedereaăexecut riiăunorăopera iiătehnologice;
responsabilitateaăindividual ă iădeăgrup,grupulătrebuieăs ăfieăresponsabilăpentruăatingereaă
propriiloră scopuri,iară fiecareă membruă trebuieă s ă fieă responsabilă înă ceeaă ceă prive teă
contribu iaăsaăînăvedereaăatingeriiădeăc treăgrupulăpropriuăaăscopurilorărespective;
dezvoltareaăunorăabilit iădeăcomunicareăinterpersonal ă iădeăgrup;
ob inereaă iă prelucrareaă unoră informa iiă suplimentareă dină maiă multeă surseă înă vedereaă
autoinstruirii;
analizaă pie eiă munciiă prină stabilireaă raportuluiă cerere/ofert ,prină descriereaă specificuluiă
local al acesteia;
exploatareaă iăvalorificareaătradi iilorălocale.
STRUCTURA
Unitateaădeăcompeten e:LUCRULăÎNăECHIP
330
Curriculumul – Perspective, conexiuni, experiențe
CON INUTURI
331
Curriculumul – Perspective, conexiuni, experiențe
MODALIT IăDEăEVALUARE
Caăămetodeădeăevaluareărecomand m:
Observareaă sistematic ă aă comportamentuluiă elevilor,ă activitateă careă permiteă evaluareaă
capacit ilorăȋiăatitudinilorălorăfa ădeăoăsarcin ădat ;
Investiga ia.;
Autoevaluarea, prin care elevulăcompar ănivelulălaăcareăaăajunsăcuăobiectiveleăȋiăstandardeleă
educa ionaleăȋiăîȋiăpoateăimpuneă/ăămodificaăprogramulăpropriuădeăînv are;
Metodaălucr rilorăpractice.
SUGESTII METODOLOGICE
332
Curriculumul – Perspective, conexiuni, experiențe
Parcurgerea con inuturiloră esteă obligatorie,ă dară seă impuneă abordareaă flexibil ă ȋiă
diferen iat ăaăacestora,ăînăfunc ieădeăresurseleădisponibileăȋiădeănevoileălocaleădeăformare.ăAcestă
curriculumă seă adreseaz ă eleviloră cuă nevoiă specialeă deă aceeaă seă impuneă oă abordareă flexibil ă aă
înv riiăpriăactivit iăvariate, iăprinăimplicareaăactiv ăaăacestora.
Plecândă deă laă principiulă integr rii,ă careă asigur ă accesulă înă ȋcoal ă aă oric ruiă copil,ă
acceptândăc ăfiecareăcopilăesteădiferit,ăseăvaăaveaăînăvedereăutilizareaădeămetodeăspecificeăpentru
dezvoltareaăcompeten elorăpentruăaceiăeleviăcareăprezint ădeficien eăintegrabile,ăadaptându-le la
specificulă condi iiloră deă înv areă ȋiă comportamentă (utilizareaă deă programeă individualizate,ă
preg tireaădeăfiȋeăindividualeăpentruăeleviiăcareăauănevoieăȋiăcareăleăcer,ăutilizareaăinstrumenteloră
ajut toareă deă înv are,ă aducereaă deă laudeă chiară ȋiă pentruă celeă maiă mică progreseă ȋiă stabilireaă
împreun ăaăpaȋilorăurm tori).ăÎnăcontext,ălucrulăînăgrup,ăsimularea,ăpractic ăînăatelieră/ălaăloculădeă
munc ,ă discu iile deă grup,ă prezent rileă video,ă multimediaă ȋiă electronice,ă temeleă ȋiă proiecteleă
integrate, vizitele etc. contribuie laă înv areaă eficient ,ă prină dezvoltareaă abilit iloră deă
comunicare,ănegociere,ăluareaădeciziilor,ăasumareaăresponsabilit ii,ăsprijinăreciproc,ăprecumăȋiăaă
spirituluiădeăechip ,ăcompeti ionalăȋiăcreativit iiăelevilor.
Alegereaămijloacelorădidacticeăseăvaărealizaăînăstrâns ăcorela ieăcuămetodeleădidacticeăȋiă
cuă con inutulă ȋtiin ifică ală lec iei.ă Seă voră folosiă mijloaceă didacticeă specificeă ateliereloră agen iloră
economici.ăInstruireaăpractic ăseăvaădesf ȋuraăînăspa iiăspecialăamenajate,ădotateăcorespunz tor.ă
BIBLIOGRAFIE
333
Curriculumul – Perspective, conexiuni, experiențe
334
Curriculumul – Perspective, conexiuni, experiențe
335
Curriculumul – Perspective, conexiuni, experiențe
Bibliografie:
336
Curriculumul – Perspective, conexiuni, experiențe
Prof.ăLiviaăCopaciu,ăLiceulăTeoretică„GeluăVoievod”,ăGil u,ăCluj
Prof.ăCiprianăCopaciu,ăLiceulăTeoretică„GeluăVoievod”,ăGil u,ăCluj
337
Curriculumul – Perspective, conexiuni, experiențe
Oă problem ă real ă semnalat ,ă printreă altele,ă înă Document oă constituieă ȋiă leg turaă cuă noulă
curriculumă implementată dejaă înă înv mântulă primar,ă dară careă sufer ă ȋiă elă dină cauzaă resurseloră
insuficiente, în special, materiale, alocate.
Ceea ce esteăevidentăînc ădeălaăînceputăesteăloculăimportantăpeăcareăîlăocup ,ăînănoulăPlan-
cadru,ăop ionalele.ăDup ăcumăprecizeaz ăDocumentul,ăesteănecesarăcaăȋcoalaăs ă„integreze”ăCDȊă
înă propriulă s uă proiectă educa ional.ă Iar,ă pentruă a-ȋiă atingeă scopul,ă op ionalulă trebuieă s ă
îndeplineasc ,ăobligatoriu,ăoăserieădeăcondi ii:ăs ăfieărezultatulăini iativeiă iăcreativit iiăcadreloră
didactice,ăs ăreflecteăunăprocesărealădeăinvestigareăaăintereselorădeăcunoa tereăaleăelevilor,ăs ăaib ă
laă baz ă oă analiz ă onest ă iă riguroas ă deă nevoi,ă laă nivelulă elevilor,ă s ă fieă realistă înă raportă cuă
disponibilit ileădeăresurseăumaneăȋiămaterialeăexistenteăînăunitateaădeăînv mântăȋiăs ăvalorificeă
oportunit iă iă nevoiă specificeă contextuluiă cultural,ă socială ȋiă economică local.ă Maiă mult,ă este
necesară caă CDȊă s ă fieă rezultatulă unuiă procesă reală iă transparentă deă consultareă iă negociereă cuă
eleviiă iăp rin iiăacestora,ăcuăal iăactoriălaănivelăcomunitarăȋiăs ăfieăasumatăcuăresponsabilitateădeă
c treă coal ă iădeăc treăto iăceiăimplica i.
În acest context, Adrian Costache, în articolul Despreăopţionaleăşiăînc ăceva,ăîȋiăexprim ă
rezervaăcuăprivireălaăeficien aăreal ăaăunuiăastfelădeădemersădeăpersonalizareădeăc treăȋcoli,ăprină
intermediulăCDȊ,ăaăoferteiălorăeduca ionale,ăcuăreferireăspecial ălaămodulăînăcareăacesteăop ionaleă
suntăpopularizateăȋiăulteriorăaleseădeăc treăbeneficiariăȋiăapoiădac ăderulareaălorărespect ăcerin eleă
înăvigoare:ăalc tuireaăuneiăprograme,ăcuăobiectiveăȋiăcon inuturiădistincteădeăceleăaleădisciplineloră
dină trunchiulă comună ȋiă care presupune, într-adev r,ă timpă ȋiă efortă dină parteaă cadreloră didactice.ă
Dac ăop ionalulăseădoreȋteăsemnulăuneiăȋcoliăcuăadev ratămoderne,ăesteănevoie,ăsubliniaz ăAdriană
Costache, de o maiăatent ăpromovareăaăideiiădeăCDȊ,ăînăcondi iileăînăcareănum rulăacestoraăcreȋteă
începând cu clasa a VI-a,ăiarăofertaădeăop ionalăaăȋcoliiăpoateădeveniăoăexcelent ăcaleădeăaăimplicaă
elevul printr-oăparticipareăindividualizat ăȋiămotivat .ă
Unăaltăelementădeănoutateăîlăreprezint ădiferen iereaăf cut ăîntreăCurriculumul la decizia
şcoliiăcaădisciplin ănou – unăobiectădeăstudiu,ăînăafaraăcelorăprev zuteăînătrunchiulăcomunăȋiăcareă
presupuneă elaborareaă deă c treă cadreleă didacticeă propun toreă aă uneiă programeă ȋcolareă careă
introduceănoiăcompeten eăspecificeăȋiănoiăcon inuturiăȋiăOpționalul integrat,ăprinăcareăseăîn elegeă
oănou ădisciplin ,ăstructurat ăînăjurulăuneiătemeăintegratoareăpentruăoăanumit ăarieăcurricular ăsauă
pentruă maiă multeă ariiă curriculareă ȋiă careă presupune,ă deă asemenea,ă elaborareaă deă c treă cadreleă
didacticeă propun toareă a uneiă programeă ȋcolareă careă introduceă noiă competen eă specifice,ă
338
Curriculumul – Perspective, conexiuni, experiențe
339
Curriculumul – Perspective, conexiuni, experiențe
Înă luminaă tuturoră celoră ar tateă maiă sus,ă prezent m,ă înă ceeaă ceă urmeaz ,ă ună proiectă
Op ională intitulată Credinţaă creştin ă oglindit ă înă literatur ă şiă înă alteă arte,ă op ional integrat la
nivelul mai multor arii: Limb ăşiăcomunicare (disciplinaăLimbaăȋiăliteraturaăromân ,ăcuătrimitereă
spreă Cinematografie,ă inclusivă ecraniz riă deă filmeă cuă tematic ă religioas ),ă respectivă Omă şiă
societate (disciplinele Geografie – elementeă deă geografieă aă riiă Sfinte,ă Istorieă – r spândireaă
creȋtinismuluiă înă Imperiulă Roman,ă începuturileă creȋtinismuluiă laă noi,ă Religie),ă dară ȋiă ariaă
curricular ăArteăşiăsport (disciplineleăMuzic ,ăDesen)ăsauăchiar Consiliereăşiăorientare.
Op ionalulăseăadreseaz ăelevilorădinăclaseleăV-VIIIăȋiăareădurataădeăoăor /ăs pt mân ,ăpeă
parcursulăunuiăanăȋcolar.ăOportunitateaăluiăesteădat ădeăcontextă(eleviiăprovinădinămediulăruralăȋiă
auăînc ăaccesălaătradi iiăȋiăobiceiuri),ădarăȋiădeănecesitateaăcorel riiăunorăcunoȋtin eădobânditeăînă
cadrulă aă diverseă disciplineă cuă dimensiuneaă loră concret ,ă practic .ă Bineîn elesă c ă laă felă deă
important ăesteăȋiăop iuneaăelevilorăpentruăoăastfelădeădisciplin ănou ăcareăs ăpropun ,ămaiăalesă
prinăcomponentaăaplicat ,ăoăalternativ ălaăcurriculumulăclasic.
Principalulă obiectivă îlă constituieă dezvoltareaă laă eleviă aă competen eiă culturale,ă precumă ȋiă
conȋtientizareaă acestoraă cuă privireă laă importan aă valoriloră spiritualeă careă trebuieă descoperite,ă
p strateăȋiătransmiseămaiădeparte.
Înăceeaăceăpriveȋteăcon inuturile,ăop ionalulăpropusăvaăurm riămodalitateaădeăreflectareăaă
problematiciiăreligioaseăînătexteăliterareă(apar inând,ădeăexemplu,ăunorăscriitoriăprecumăO.ăGoga,ă
G.ă Coȋbuc,ă V.ă Voiculescu,ă I.ă Agârbiceanu), culegerea de texte folclorice (colinde, legende,
credin e),ălegateădeăs rb torileădeăpesteăană(seăpotăimplicaăto iăprofesoriiăpropun tori,ăindiferentă
deădisciplinaăpredat ),ăaudi iiădeămuzic ăreligioas ,ăreprezentareaăprinădesen/ăpictur ăaăunorăscene
religioaseă semnificative,ă finalizat ă prină organizareaă unoră expozi iiă cuă vânzare,ă urmândă caă baniiă
ob inu iăs ăfieăutiliza iăpentruăderulareaăunorăac iuniăcaritabileă(to iăprofesoriiăimplica i),ămarcareaă
marilorăs rb toriăprinărecitaluriădeăpoezii,ăcânteceăreligioase, scenete religioase, teatru popular.
Activit ileădeăînv areăvorăconstaăînă prezent riă PowerăPoint,ăvizionareădeăfilm,ă lectur /ă
redactare de text, dezbateri, jocuri de rol. Resursele necesare sunt cele materiale (consumabile,
flipchart, laptop, videoproiector,ă reportofon),ă resurseă umaneă (eleviiă ȋiă profesoriiă implica i,ă
p rin ii)ă ȋiă deă timpă (ună ană ȋcolar).ă Evaluareaă seă vaă realizaă prină întocmireaă ȋiă sus inereaă unuiă
portofoliu.
340
Curriculumul – Perspective, conexiuni, experiențe
Bibliografie
1. Costache, A., Despreăopţionaleăşiăînc ăcevaă(I),ăînă„Tribunaăînv mântului”ădină15ăiunieă
2016, Internet, http://www.tribunainvatamantului.ro/despre-optionale-si-inca-ceva/,
accesat 4 martie 2017.
2. Idem, Despreăopţionaleăşiăînc ăcevaă(II),ăînă„Tribunaăînv mântului”ădină23ăiunieă2016,ă
Internet, http://www.tribunainvatamantului.ro/despre-optionale-si-inca-ceva-ii/, accesat 4
martie 2017.
3. MENCȊ,ă Document de fundamentare a noului plan-cadru pentru gimnaziu, Internet,
http://oldsite.edu.ro/index.php/pressrel/24187, accesat 4 martie 2017.
4. MENCȊ,ă Noul plan-cadru pentru gimnaziu, Internet,
http://oldsite.edu.ro/index.php/pressrel/24187, accesat 4 martie 2017.
5. Programaăşcolar ăpentruădisciplinaăLimbaăşiăliteraturaăromân .ăClaseleăaăV-a – a VIII-a,
Bucureȋti,ă 2017,ă Proiectă deă program ă ȋcolar ă revizuită înă urmaă dezbaterii,ă Internet,ă
http://www.ise.ro/wp-content/uploads/2017/01/Programa-de-limba-si-literatura-romana-
materna-21.02.2017.-fgdocx.pdf, accesat 4 martie 2017.
6. Programaăşcolar ăpentruădisciplinaăReligie.ăClaseleăVă– VIII. Cultul ortodox,ăBucureȋti,ă
2017,ă Proiectă deă program ă ȋcolar ă revizuită înă urmaă dezbaterii,ă Internet,ă
http://www.ise.ro/wp-content/uploads/2017/01/Religie_Cultul-ORTODOX_-Clasele-V-
VIII-21-feb-2017-fg.pdf, accesat 4 martie 2017.
341
Curriculumul – Perspective, conexiuni, experiențe
Titlul prezentei lucrări Ţre o duţlă semnificŢ ie: pe de o pŢrte sugereŢză lipsŢ unor Ţlegeri
reŢle Ţle elevilor sŢu Ţle părin ilor din op iunile fictive oferite de şcoli, pe de Ţltă pŢrte este o
pledoŢrie pentru ŢlegereŢ unor CDS cŢre să reprezinte politicŢ educŢ ionŢlă Ţ unei institu ii.Nu
vom fŢce o ŢnŢliză Ţ cŢuzelor pentru cŢre cursurile op ionŢle din sistemul românesc de
învă ământ sunt op iuni doŢr pe hârtie, încercând mŢi degrŢţă o ŢnŢliză Ţ rŢportului dintre
plŢnurile cŢdru şi numărul de ore op ionŢle pentru fiecŢre clŢsă. Încercăm să răspundem Ţstfel
lŢ câtevŢ întreţări: Are şcoŢlă româneŢscă nevoie de CDŞ? Cum s-Ţ ŢdŢptŢt lŢ cerin ele
generŢ iei actuale ?
PlŢnurile cŢdru încă în vigoŢre în Ţnul şcolŢr - 2017 sunt cele din 2001. Pentru anii
şcolŢri următori sunt pe situl MEN încă în discu ie puţlică- dŢr cu o formă ŢproximŢtiv identică
fŢ ă de cele vechi. Există déjà o nonconcordŢn ă între progrŢmele şcolŢre, modificŢte lŢ nivel
gimnŢziŢl din şi plŢnurile cŢdru vechi din . AceŢstă rigiditŢte Ţ sistemului şcolŢr
românesc se reflectă în numărul de discipline op ionŢle pemis pe ciclu de Ţn şcolŢr : mŢxim .
Comparativ, sistemul de învă ământ frŢncez permite în învă ământul gimnŢziŢl, în
clasele a VII-Ţ şi Ţ V)))-Ţ în FrŢn Ţ sunt Ţ )V-Ţ şi Ţ )))-Ţ, însă doŢr numerotŢreŢ diferă , pe lângă
cursurile op ionŢle şi cursuri fŢculŢtive de Découverte professionnelle/ descoperire profesionŢlă.
Aceste cursuri fŢcultŢtive Ţjută elevii din clŢsele terminŢle de gimnŢziu să îşi contruiŢscă
parcursul ulterior.
)nteresŢnt este fŢptul că ŢcestŢ disciplină este concepută pe trei Ţxe de « descoperire » :
1. Meserii şi Ţctivită i profesionŢle
2. OrganizŢ ii
3. Locuri şi modŢlitŢti de formŢre.
Nu vom detŢliŢ con inuturile propuse în sistemul frŢncez. FŢcem doŢr men iuneŢ că totul
se ţŢzeŢză pe experien ă concretă. Scopul lucrării noŢstre este suţliniereŢ necesită ii unor CDŞ
reŢle, cŢre să corespundă nevoilor şi cerin elor elevilor, şi mŢi Ţles cŢre să îi motiveze să îşi
ŢleŢgă op iunile în func ie de Ţfinită ile personŢle.
342
Curriculumul – Perspective, conexiuni, experiențe
343
Curriculumul – Perspective, conexiuni, experiențe
)mpŢctul ŢsuprŢ elevilor Ţ fost unul determinŢnt şi chiŢr motivŢnt Ţsupra subsemnatei:
elevii Ţu fost mŢi motivŢ i în studiereŢ Ţcestei discipline. Prin cântece, şi-Ţu îmţogă it lexicul şi
Ţu pŢrticipŢt lŢ concursuri lŢ nivel locŢl şi jude eŢn. AnŢlizând stŢtistic trŢiectoriŢ lor ulterioŢră,
oţservăm că începând cu Ţnii şcolŢri / şi până în / din ŞcoŢlŢ SmârdŢn în
fiecŢre Ţn Ţu Ţles şi Ţu fost Ţdmişi între şi elevi lŢ licee cu profil de filologie / intensiv sŢu
ţilingv frŢnceză. Treţuie men ionŢt că mediŢ Ţţsolven ilor de clŢsŢ Ţ Ţ V)))-Ţ din şcoŢlă este de
de elevi pe generŢ ie.
)Ţtă deci motive să putem consideră experien ă personŢlă un exemplu de ţună prŢctică.
Ce poate fi mai relevant decât un procent de 10% din totalul de elevi dintr-o şcoŢlă din rurŢl cu
cŢre Ţi puteŢ fi peste Ţni… coleg?
BIBLIOGRAFIE:
1. CurriculumăNa ional,ă2009
2. http://www.leplaisirdapprendre.com
3. www.momes.com
4. Guide pratique pour les professeurs de français, ed. Paradigme 2013
5. www.lepointdufle.net/chansons.htm
6. https://carmenvera.wikispaces.com/Apprendre+le+français+par+la+chanson,
7. www.youtube.com/watch
8. www.francparler.org/articles/chanson2004
9. www.dailymotion.com/video
10. Limba franceza pentru clasa I, ed Ars Libri, 2014
11. Zig Zag 1, méthode de français, CLE International, 2013
344
Curriculumul – Perspective, conexiuni, experiențe
Prof.ăOnduăNicoleta,ăȊcoalaăGimnazial ”ȊtefanăLuchian”Moineȋti,ăjud.ăBac u
Oglan Raluca-Elena,ăȊcoalaăGimnazial ”ȊtefanăLuchian”Moineȋti,ăjud.ăBac u
345
Curriculumul – Perspective, conexiuni, experiențe
346
Curriculumul – Perspective, conexiuni, experiențe
economic ă aă spa iuluiă deă locuit;ă competen eă deă proiectareă aă bugetuluiă personal,ă valorificareaă
resurseloră materiale,ă întocmireaă fiȋeiă tehnologice,ă utilizareaă calculatorului,ă efectuareaă unoră
opera iiătehnologiceăsimple.
Celămaiăimportantămomentăalăpred riiăȋiăînv riiădisciplineiăesteăformareaăcompeten eloră
elevilorăcareăvizeaz ădeprinderiăȋiăpriceperiăceăfavorizeaz ăîn elegereaăproblemelorăȋiăprincipiiloră
generaleăaleătehnicii.ăActivitateaădidactic ălaăEducaţieătehnologic urm reȋteăatâtăcompeten eăceă
vizeaz ăcunoaȋtereaătehnic ăcâtăȋiăcompeten eădeărealizareăpractic ăprecum:ă
Competen eădeăaădesena:ărealizareaăschi eiădup ămodel;
Competen eădeăaămodela:ărealizareaămodelelorădup ăschi ;
Competen eă deă aă proiectaă obiecteă simple,ă decorative,ă peă bazaă imagina ieiă ȋiă
gândirii.
Reprezentarea schematic ă serveȋteă caă oă punteă deă leg tur ă întreă teorieă ȋiă practic .ă Oriceă
schem ă trebuieă codificat ă prină simboluri,ă trebuieă citit ă ȋiă analizat ă pentruă aă puteaă operaă cuă ea,ă
faptăceădezvolt ălaăeleviănoiăcompeten e.
La disciplina Educaţieă tehnologic ,ă înă afar ă deă formarea deprinderilor practice, este
necesar ă oă preg tireă psihologic ă pentruă munc ă înă careă seă urm reȋteă educareaă intereselor,ă
dezvoltareaăspirituluiădeăini iativ ,ăaăautonomiei,ăaăcreativit ii.
Înv area-predareaătehnologieiătrebuieăprivit ăcaădobândirea unuiăansambluădeăcunoȋtin eă
ȋiăformareaădeăcompeten e:
Competen eăcognitive Competen eăatitudinale Competen eăac ionale
-Cunoaȋtereaă ȋiă în elegereaă -conȋtientizareaă implica iiloră -realizareaă deă schi e,ă referate,ă
termenilor de specialitate tehnicii asupra mediului colaje,ăcolec ii
-cunoaȋtereaăevolu ieiătehnicii -dezvoltarea atitudinii moral- -proiectareaă ȋiă realizareaă deă
-cunoaȋtereaă legisla ieiă deă civiceăȋiăantreprenoriale produseă simpleă peă bazaă fiȋeiă
mediu -Educareaă tr s turiloră deă tehnologice
-descrierea modului de lucru personalitate ca: rigoare, -întocmirea bugetului personal
-citireaăschemelorăfunc ionale disciplin -Realizareaăfiȋeiătehnologice
-corelareaă propriet iloră -luarea deciziei profesionale -Utilizartea instrumentelor,
materia-lelor cu domeniile de sculelor, ustensilelor
utilizare -utilizarteaă calculatoruluiă ȋiă aă
-dezvoltarea gândirii tehnice mijloacelor moderne de
347
Curriculumul – Perspective, conexiuni, experiențe
348
Curriculumul – Perspective, conexiuni, experiențe
RAPORTă DEă CERCETAREă ,„Modalit iă deă dezvoltareă aă competen eloră cheieă înă
înv mânt”,ă Cercetareă diagnosticaă cuă valoareă aplicativ ă ,Programulă Opera ională
Sectorial pentru Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013
ISE, „Calitateaă înv mântului:ă perspectiveleă înv riiă permanente”,ă Edituraă Afir,ă
Bucureȋtiă2009
349
Curriculumul – Perspective, conexiuni, experiențe
indicatori deăelaborareăaăunorănoiăprogrameăȋcolare:ăintereseleăelevilor,ădomeniileăcunoaȋteriiăȋiă
formareaăpersonalit iiăîntr-o lume în schimbare.
În contextul reformei curriculare din România, Curriculumănaţional seăadreseaz ăunorăeleviăcareă
voră tr iă într-ună sistemă politică democratică bazată peă economiaă deă pia ,ă deschisă informa ională ȋiă
globalizat,ăspecializat,ăcuăoăpia ădeămunc flexibil ăȋiămobil ,ăcaracteristic ăuneiălumiădinamice.ă
Caă urmare,ă sistemuluiă deă înv mântă actuală îiă revineă datoriaă ȋiă responsabilitateaă deă aă preg tiă
genera iaă deă mâineă pentruă acesteă schimb ri,ă deă aă oă faceă capabil ă s ă r spund ă cerin eloră uneiă
realit iăînăschimbare.ăAstfel,ăȋcoalaăȋiăcurriculumulătrebuieăs ăofereăunăcadruăcoerentăȋiăflexibil,ă
adecvat, permeabil, pertinent, transparent, într-oă permanent ă revizuire.ă Curriculumă na ională
trebuieă s ă ofereă ȋanseă realeă pentruă identificareaă ȋiă valorificareaă deplin ă aă propriiloră aptitudini,ă
atitudiniăȋiăintereseăaleăelevilor.
CurriculumăNaţional seăcaracterizeaz ăprintr-un grad ridicat de flexibilitate, oferind posibilitatea
conceperiiă unoră traseeă curriculareă diferen iateă ȋiă personalizate.ă Aceast ă flexibilizareă seă
concretizeaz ,ăînăprincipalăînăraportulădintreăceleădou ăcomponenteăaleăsale:ăcurriculum nucleu
sau obligatoriu ȋiăcurriculumălaădeciziaăşcolii.
Curriculumă laă deciziaă şcolii (CDŞ) reprezint ă diferen aă deă oreă întreă curriculumă nucleuă ȋiă
num rulă maximă deă oreă peă s pt mân ,ă peă disciplin ă ȋiă peă ană deă studiu,ă prev zuteă înă planurileă
cadruădeăînv mânt.ăOfertaăeduca ional ,ăînăacestăcazăesteădecis ăintegralălaănivelulăunit iiădeă
înv mântădeăc treăconsiliulăprofesoralăȋiăconsiliulădeăadministra ie,ăînăurmaăconsult riiăeleviloră
ȋiă p rin ilor,ă peă bazaă resurseloră disponibileă ȋiă esteă format ă dină disciplineă op ionaleă stabiliteă laă
nivelă na ională sauă local,ă precumă ȋiă dină alteă activit iă educa ionaleă (aprofund ri,ă extinderi).ă Înă
cadrul Curriculumuluiă naţional disciplinele op ionaleă auă oă pondereă deă 20șă înă planurile-cadru
pentruă înv mântulă obligatoriuă ȋiă deă 30șă înă celeă deă laă nivelulă liceuluiă (Legeaă Educa ieiă
Na ionaleănr.ă1/2011,ăart.ă66).
Curriculum laă deciziaă şcolii puneă înă aplicareă principiulă reformeiă careă vizeaz ă descentralizarea
curricular ăȋiăconfer ăȋcoliiăputereădeădecizieăfinal ,ăînăalegereaăplanuluiăcadruăpentruăfiecareăană
ȋcolar,ă aă uneiă componenteă importanteă aă Curriculumuluiă naţional, având în vedere interesele
ȋcolareăȋiăprofesionaleăaleăelevilor,ăaleăp rin ilor ȋiăaleăcomunit ii.
Curriculum laă deciziaă şcolii vine în completarea curriculumului nucleu, oferind educatorului
practicianăposibilitateaădeăîn elegereăaămultiplelorăfa eteăaleăexperien eiădeăînv are.ăCeleădou ă
componenteăimprim ăîntreguluiăcurriculumăcaracteristicileăsaleăesen iale:ăcoeren a,ăcunoaȋtereaă
350
Curriculumul – Perspective, conexiuni, experiențe
351
Curriculumul – Perspective, conexiuni, experiențe
352
Curriculumul – Perspective, conexiuni, experiențe
derulându-seăformal,ă inându-seăcontădoarădeăintereseleădeănormareăaăcadrelorădidacticeăȋiănuădeă
intereseleă ȋiă trebuin eleă deă formareă aleă elevilor.ă Aă ap rută ȋiă problemaă implic riiă reduseă sauă aă
lipseiăimplic riiăConsiliuluiăpentruăcurriculumădinăȋcoal .ăÎnăconformitateăcuăROI,ăresponsabiliiă
deă comisiiă metodice/ariiă curriculare,ă membriiă înă Consiliulă pentruă curriculumă auă atribu iaă deă aă
elabora oferta CDȊăpeăbazaăpropunerilorăveniteădinăparteaăcolegilorăȋiădeăa-lăevaluaăînăfunc ieădeă
reperele de ofertare.
Înă alteă situa ii,ă s-aă constatată necunoaȋtereaă deă c treă profesoriă aă metodologieiă privindă
regimulădisciplinelorăop ionaleăȋiăaăstatutuluiăacestora;ăunele programeădeăCDȊă– acteădeăcrea ieă
ȋiăinova ieă– au copiat programele de trunchi comun sau au fost respinse deoarece determinau un
soiădeăcompeti ieăîntreăprofesori,ădezavantajoas ăpentruăuniiădintreăei,ăcareăriscauăs ădispar .
Dincoloădeăacesteădisfunc ii, CDŞăr mâneăoărealitateăaăȋcoliiăromâneȋti,ăcareăîȋiăcâȋtig ădinăceăînă
ceă maiă mul iă adep iă (autorit i,ă cadreă didactice,ă elevi)ă ȋiă careă presupuneă oă stareă deă normalitateă
prinăacceptareaăspecificit iiăȋiădiversit iiăfiec reiăinstitu iiăȋcolare.
Bibliografie:
Bennet, Ben, Curriculumălaădeciziaăşcolii,ăghidăpentruăprofesoriiădeăliceu, 2007, Editura
ATELIERăDIDACTIC,ăBucureȋtiăpp.ă7,ă9
Copilu,ă Dumitru,ă Copil,ă Violeta,ă D r b neanu,ă Ioan,ă Predareaă peă baz ă deă obiectiveă
curriculare de formare, 2002, Editura Didactic ăȋiăPedagogic ,ăR.A,ăBucureȋti,ăp.ă35
Cucoȋ,ă Constantină (coordonator),ă Psihopedagogieă pentruă exameneleă deă definitivareă şiă
grade didactice,ă1998,ăEdituraăPolirom,ăIaȋi,ăp.ă115
Giurgea, Doina, Ghidămetodologicăpentruădisciplineleăopţionale, 2008, D&G EDITUR,
Bucureȋti,ăpp.ă14-15
Marc, Dumitru, Pintilie, Dorin, Ghidulă profesoruluiă laă catedr , 1999, Editura Casei Corpului
Didactic Cluj, Cluj-Napoca, p. 56
Ministerulă Educa ieiă ȋiă Cercet rii,ă Consiliulă Na ională pentruă Curriculum,ă Serviciulă na ională deă
evaluareă ȋiă Examinareă Curriculumă naţional.ă Programeă şcolareă pentruă înv ţ mântulă primar,
1998,ăEdituraăALPHAăMDN,ăBuz u,ăp.ă13
Negre -Dobridor, Ion, Teoria curriculum-uluiă educaţional, 2001, Editura Casei Corpului
Didactică„I.Gh.Dumitraȋcu”,ăBuz u,ăpp.ă67-68
V ideanu, George, Educaţiaălaăfrontieraădintreămilenii,ă1988,ăEdituraăPolitic ,ăBucureȋti,ă
p. 246.
353
Curriculumul – Perspective, conexiuni, experiențe
- Formareaăini ialãăȋiăcontinuãăaăprofesorilorăpentruăpredareaănouluiăcurriculum
ŞcoalaăGimnazialãăNr.2ăLungule u
ComunaăLungule u,ăJud:ăDâmbovi a
Româniaă seă aflãă înă fa aă situa ieiă deă aă reconsideraă preg tireaă ini ialãă ȋiă continuãă aă
resurselor sale umane pentru toate domeniile de activitate. Este una dintre problemele ce stau în
fa aă reformeiă învã ãmântuluiă românesc,ă careă seă impuneă aă fiă regândit,ă atâtă caă sistemă câtă ȋiă caă
proces, perspectiv careăseăîntrevedeăvizeazãăȋiăpregãtireaăabsolven ilorăsãiăpentruăoăvia ãăactivãă
(profesionalã,ăcivicã,ăprivatã)ăpostȋcolarã,ălaărândulăeiăaflatãăînăschimbareărapidãăpretutindeni,ăînă
Româniaăȋiăînăalteă ãri.ăReformaăpresupuneăȋiăpãstrareaăaăceeaăceăaăavutămaiăvalorosăînvã ãmântulă
românescă peă bazaă uneiă evaluãriă eficienteă aă aspecteloră respectiveă înă actualulă contextă ȋiă cuă
schimbarea fãrã ezitãri a tot ce se impune a fi schimbat.
În acest proces se conturazã ca institu iiădeăformareăini ialã:
Institu iileăȋcolareăpreuniversitareădeătoateăgradele,ădeălaăgrãdini ãăȋiăȋcoliăgenerale,ăundeă
seăpunăbazeleăculturiiăinstrumentalăȋiăgeneraleăȋiăpânãălaăliceeleăteoretice,ăȋiăvoca ionaleă
deă specialitate,ă industriale,ă ȋcolile profesionale care formeazã tinerii în specializare de
nivel minimal;
Institu iileă ȋcolareă postlicealeă cuă sarciniă deă specializareă deă nivelă mediuă înă diverseă
domenii;
Institu iileăuniversitareădeăscurtãăȋiălungãăduratãăpentruăspecializãrileădeănivelăsuperior, în
diferite domenii.
Dupãă absolvireaă acestoră institu ii,ă perfec ionareaă pregãtiriiă profesionaleă devineă atâtă oă
obliga ie,ă câtă ȋiă oă condi ieă aă ob ineriiă unoră rezultateă câtă maiă buneă înă activitateaă ȋcolarãă ȋiă
extraȋcolarã.ă Eaă seă realizeazãă individuală ȋiă organizat. Cea organizatã se realizeazã la nivelul
consiliilor pedagogice, colectivelor de catedrã, comisiilor metodice, cercurilor pedagogice,
354
Curriculumul – Perspective, conexiuni, experiențe
355
Curriculumul – Perspective, conexiuni, experiențe
Oă preg tireă psihologic ă prină careă s ă seă creezeă condi iileă cunoaȋteriiă ȋiă autocunoaȋteriiă
autentice,ăs ăseăcreezeăîn elegereaăloculuiăȋiăroluluiăpersonalit iiăinălume;
356
Curriculumul – Perspective, conexiuni, experiențe
Pregãtireaăînăsistemulăpreuniversitarăprin:ăgradeădidactice,ăactivitã iămetodiceă(laănivelă
deă institu ieă ȋcolarãă prină cercuriă pedagogice),ă perfec ionareă ciclicãă organizatãă prină
Casele Corpului Didactic, derulatãăcuăparticipareaăuniversitã ilorăȋiăcuăconcursulăunoră
exper iădinădiferiteădomeniiădeăprofil;
Sistemeă existenteă laă nivelulă diferiteloră ministereă ȋiă realizateă prină intermediulă unoră
centreă deă perfec ionareă ceă implicãă parteneriată universitar,ă dină arãă ȋiă dină alteă ãriă
europene.
Problemaă formãriiă personaluluiă didactic,ă atâtă prină pregãtireă ini ialãă câtă ȋiă prină formareaă
continuã,ăaădevenităoăpreocupareăaăsocietã iiă europeneăcontmporaneămaterializatãăînă strategiiăȋiă
obiectiveăpunctuale.ăScãdereaănumãruluiăcelorăatraȋiăspreăcarieraădidacticãădublatãădeăunădeclină
vizibilă ală calitã iiă presta iei,ă selec iaă rezidualãă pentruă profesiaă didacticã,ă lipsaă motiva ieiă ȋiă
atractivitã iiăpentruădomeniu,ăsuntădoarăcâtevaădintreădisfunc iileăconstatate.
357
Curriculumul – Perspective, conexiuni, experiențe
În Raportulăprivindăobiectiveleăsistemelorăeduca ionaleăȋiădeăformareăprofsionalã,ăadoptată
deă Consiliulă Educa ieiă seă propuneă ună programă deă lucruă pornindă deă laă urmãtoareleă obiectiveă
generale:
Bibliografie:
Cãr i:
Ioan Nicola, Tratatădeăpedagogieăşcolarã,ă2003,EdituraăAramis,ăBucureȋti,ăp.567
MironăIonescuăȋiăChiȋăVasile,ăFundamentãri teorticeăşiăabordãriăpraxiologiceăînăştiinteleă
educaţiei,ă2009,ăEdituraăEikon,ăBucureȋti,ăp.32
358
Curriculumul – Perspective, conexiuni, experiențe
359
Curriculumul – Perspective, conexiuni, experiențe
- Principiiăpsihologiceăaleăînv riiăcentrateăpeăelev
360
Curriculumul – Perspective, conexiuni, experiențe
361
Curriculumul – Perspective, conexiuni, experiențe
tehnologiileă utilizateă trebuieă adaptateă laă nivelulă cunoȋtin eloră anterioareă aleă elevului,ă ală
abilit ilorălorăcognitiveăȋiălaăstrategiileădeăgândireăȋiăînv areădeăcareăacestaădispune.ă
362
Curriculumul – Perspective, conexiuni, experiențe
363
Curriculumul – Perspective, conexiuni, experiențe
Bibliografie
364
Curriculumul – Perspective, conexiuni, experiențe
STRUCTURA PROGRAMEI
I. Argumentul
II. Competențe specifice şi con inuturi ŢsociŢte
III. VŢlori și Ţtitudini promovŢte prin Ţcest curs opționŢl.
IV. Sugestii metodologice
V. ModŢlită i de evŢluŢre
VI. StŢndŢrde curriculŢre de performŢn ă
I. Argumentul
Cursulăop ionalăăEcouri literare este destinat elevilor din clasa aVI-a B. A fost gândit ca un
op ionalăseădeădesf ȋoar ăpeăparcursulăunuiăanăȋcolar,ăincludeăunăbugetădeătimpădeă36ădeăoreăpeă
an –oă or ă peă s pt mân ,ă îns ă structuraă cursuluiă permiteă organizareaă flexibil ă aă timpuluiă deă
înv areăȋiăincludeăoăsolu ieăpentruăproblemeleăcuăcareăseăconfrunt ăeleviiădinăciclulăgimnazialăînă
ceeaă ceă priveȋteă lecturaă ȋiă comunicarea.ă Promovândă gândireaă creativ ,ă folosireaă diverseloră
365
Curriculumul – Perspective, conexiuni, experiențe
Principiul relevŢnței, comp. și conținut. fiind corelŢte cu nevoile reŢle și imediŢte Ţle elevilor;
Principiul diversificării, strŢtegiile, ofertele și situŢțiile de învățŢre sunt diversificŢte și ŢdŢptŢte
grupului de elevi;
Principiul trŢnsferulului, prin reŢlizŢreŢ de conexiuni între textele studiŢte și viŢțŢ cotidiŢnă.
Lectura de identificare
366
Curriculumul – Perspective, conexiuni, experiențe
DezvoltŢreŢ personŢlă
Mesajul textelor
2.2.Transpunerea unor opere literare în alte registre
artistice Comportament, atitudini
Aţilită i prŢctice/ComportŢmentul
367
Curriculumul – Perspective, conexiuni, experiențe
368
Curriculumul – Perspective, conexiuni, experiențe
369
Curriculumul – Perspective, conexiuni, experiențe
BIBLIOGRAFIE:
370
Curriculumul – Perspective, conexiuni, experiențe
-Curriculumăînădezvoltareălocal
oăpunteăîntreă coal ă iăagen iiăeconomici
Prof.
Specializarea – AlimentŢție puţlică
Localitatea Slatina, jud. Olt
371
Curriculumul – Perspective, conexiuni, experiențe
372
Curriculumul – Perspective, conexiuni, experiențe
Curriculumuă înă dezvoltareă local ă cuprindeă oreleă alocateă pentruă dezvoltareaă oferteiă
curriculareă specificeă fiec reiă unit iă deă înv mânt.ă Prină aceast ă ofert ă curricular ,ă seă asigur ă
cadrulăpentruărealizareaăuneiăinstruiriăcareăs ăpermit ,ăînăcontextulătehnologicăoferitădeăagen iiă
economiciă locali,ă formareaă înă totalitateă aă competen eloră tehniceă deă specialitateă descriseă înă
Standardele deăpreg tireăprofesional .ăPondereaă maiămareăaăCDL-ului în ciclul 12 superior al
liceului,ă comparativă cuă ciclulă inferioră ală liceului,ă caă etap ă aă înv mântulă obligatoriu,ă asigur ă
premisele pentru coparticiparea elevului la constituirea propriului traseu de formare,ăprecumăȋiă
pentruă creȋtereaă responsabilit iiă ȋcoliiă înă gestionareaă oferteiă curriculare,ă înă raportă cuă nevoileă
educa ionaleăidentificate
Dup ăstudiereaănoilorăprogramă iăconsultareaăagen ilorăeconomiciălocali,ăamărealizatăpentruăclasaă
a X-a un CDL cuă denumiraeă ”TEHNOLOGIAă PREPARATELORă FINITEă DEă PATISERIE-
COFET RIE”. CDL-ulesteăspecificădomeniuluiădeăpreg tireăTurismăȋiăalimenta ie,ădomeniuăcareă
asigur ăpreg tireaădeăspecialitateăpentruăceiăinteresa iăs ăîȋiădesf ȋoareăactivitateaăprofesional ă
în unit ileădeăalimenta ieă(calific rile:ăbuc tară iăcofetar-patiser).
Modululăseăstudiaz ăînăceleănou ăs pt mâniădeăpractic ăcomasat .ăAcestămaterialăaăfostă
elaboratăpeăbazaăunit ilorădeăcompeten eăȋiăaăcompeten elorăprev zuteăînăS.P.P.,ă inândăcontădeă
con inuturileă tematiceă dină programeleă ȋcolareă (program ă ceă poateă fiă îmbun t it ă deă c treă
unitateaă ȋcolar ă cuă consultareaă agen iloră economici).ă Desf ȋurareaă activit iloră deă înv areă seă
faceăpeăbazaăunorăschemeădeăcon inut,ăcareăreprezint ătemeleărelevanteăpentruămodulăȋiăcuăună
grad mai mare de dificultate.
Competen eleă specificeă suntă determinateă deă cerin eleă sociale,ă deă tr s turileă iă dinamicaă
economic ,ădeăaceeaăprezint ăflexibilitateă iăadaptareăcuăposibilitateaăredefiniriiălorăînăfunc ieădeă
evolu iileă înregistrateă peă pia aă muncii. Amconsiderată c ă eleviiă potă înv aă maiă bineă peă bazaă
document riiă ȋiă elabor riiă unui/unoră proiect/proiecteă cuă referireă laă problemeă aleă agen iloră
economiciădeăprofilă(restaurante,ăcofet rii,ăpatiseriiăetc.),ădat ăfiindătipologiaămodulului (CDL)
ȋiăspecificulăabord riiăsaleădidactice.
S-aăluatăînăconsiderareăfaptulăc ăto iă„actorii”ăparticipan iălaăacestămodulă(elevii,ăcadreleă
didactice,ăreprezentan iiăagen ilorăeconomici,ăp rin iiăȋ.ăa.)ăvorădoriăs ăseăimpliceăînăactivitateaă
deă înv are,ă motivă pentruă careă propunerileă materialuluiă deă fa ă suntă doară sugestii,ă careă seă potă
îmbun t i/schimbaăînăfunc ieădeădinamicaăserviciilorădeăalimenta ieăpublic .
373
Curriculumul – Perspective, conexiuni, experiențe
Înă viziuneaă noiiă proiect riă curriculareă profesorulă areă libertateaă deă aă alegeă metodeleă ȋiă
tehnicileă didactice,ă deă aă propuneă noiă activit iă deă înv areă înă m sur ă s ă asigureă atingereaă
competen elorădinăSPP,ăacestaăindividualizândăȋiăparticularizândăprocesulădidacticălaăspecificulă
clasei. Deă asemeneaă seă vaă urm riă permanentă respectareaă normeloră deă s n tateaă ȋiă securitateaă
muncii. Dup ăparcurgereaăacesteiăunit iăelevulăvaăfiăcapabilăs :
Elaboreazeăplanulăactivit ilorăzilnice;
Realizeazeăspecialit iădeăpatiserie-cofet rie;
Monitorizeazeăactivitateaăproduc ieiădeăpatiserie-cofet rie;
Gestioneaz ăstocurileădeămateriiăprime,ămaterialeăȋiăproduseăfinite;
Ob in ăsortimenteădeătorturi;
Analizeazeăcalitateaăprajiturilorăȋiătorturilor;
Realizeaz ăsortimenteădeăînghe at ;
Ob ineăaluaturiănedospite;
Execut ăproduseăspecificeădinăaluaturiănedospite;
Ob ineăaluatul dospit;
Execut ăproduseăspecificeădinăaluatulădospit;
Realizeaz ăfursecuriădinăaluat;
Modululă ”Tehnologiaă preparateloră finiteă deă patiserie-cofet rie”ă ă vizeaz ă dobândireaă deă
competen eăspecificeăcalific riiă,,Buc tar-cofetar”,ăînăperspectivaăfolosiriiătuturorăachizi iilorăînă
practicareaăacesteiăcalific riiăȋiă/ăsauăînăcontinuareaăpreg tiriiăîntr-o calificare de nivel 4.
Înă înv mântulă profesională ȋiă tehnică proiectareaă curriculumuluiă înă dezvoltareă local ă
(CDL)ăseăsubsumeaz ăprincipiilorădeăproiectare aleăcurriculumuluiăna ional,ădarăesteădeterminată
deăceleădou ăscopuriăfundamentaleăspecificeădezvolt riiădeăcurriculum:
1.ă dobândirea,ă deă c treă absolven i,ă aă competen eloră profesionaleă necesareă pentruă
adaptareaăînăprezentăȋiămaiăalesăînăviitorălaăcerin eleăuneiăpie eăaămunciiăaflateăîntr-oăcontinu ăȋiă
rapid ăschimbare;
2.ă dobândirea,ă deă c treă absolven i,ă aă aceloră competen eă cheieă transferabileă necesareă
pentruăintegrareaăsocial ,ăcaăȋiăpentruăintegrareaărapid ăȋiăcuăsuccesăpeăpia aămuncii.
Curriculumul înă dezvoltareă local ă (CDL)ă constituieă ofertaă curricular ă specific ă fiec reiă
unit iădeăînv mântăȋiăesteărealizatăînăparteneriatăcuăagen iiăeconomici.
374
Curriculumul – Perspective, conexiuni, experiențe
Bibliografie
www.tvet.ro
ProiectŢreŢ didŢctică este necesŢră și utilă pentru reușitŢ unei lecții, indiferent dŢcă
profesorul are experiență didŢctică mŢi multă sŢu mŢi puțină. Plecând de lŢ mŢcroproiectŢreŢ
didŢctică plŢnificŢreŢ ŢnuŢlă și semestriŢlă Ţjungem lŢ proiectŢreŢ unităților de învățŢre și Ţ
lecției cŢre ne intereseŢză. De ŢţiŢ din Ţcest punct, proiectŢreŢ lecției, începe cu ŢdevărŢt
construcțiŢ lecției, pŢs cu pŢs, Ţdică Ţ situŢțiilor de învățŢre.
)Ţtă cum putem fŢce. Pentru Ţ proiectŢ o situŢție de învățŢre, individuŢlă sŢu de grup,
vom ŢveŢ în vedere următoŢrele elemente: titlulă (elementulă deă con inută abordat),ă competen aă
general ,ăcompeten aăspecific ,ăobiectivulăopera ional.ăLaăsarcinaădeălucruăvomăăpreciza:ăformaă
375
Curriculumul – Perspective, conexiuni, experiențe
376
Curriculumul – Perspective, conexiuni, experiențe
377
Curriculumul – Perspective, conexiuni, experiențe
Înă sarcinaă deă lucruă 2ă ă suntă dezvoltateă abilit ileă deă orientareă peă hart ,ă formateă înă
prealabil prin intermediul sarcinii1.
Iat ă iăcumăarat ărezultateleă Rezultate fisa de lucru
r spunsăcorectăîntreă50-79șă; iă61,ă
Totu i,ădoară33,3șă auăr spunsă perfect,ă înă condi iileă
1ășăauăr spunsăcorectăăpesteă80ș.ă
în care au avut acces la harta din atlas.
Bibliografie:
Cheval,ăD.,ăFurtun ,ăC.,ă(1999),ăGeografieăgeneral -manual pentru clasa a V-a, Editura Teora,
Bucureȋti,ă191ăpagini.
Dulam ,ăM.,ăE.,ă(2002),ăModele,ăstrategiiăşiătehniciăactivizanteăcuăaplicaţiiăînăgeografie, Editura
Clusium, Cluj Napoca, 301 pagini.
Ilinca,ăN.,ăMândru ,ăO.,ă(2006),ăElementeădeădidactic ăaplicat ăaăgeografiei,ăEditura CD Press,
Bucureȋti,ă288ăpagini
Ilinca, N., (2008), Didacticaăgeografiei,ăEdituraăDidactic ăşiăPedagogic ,ăBucureȋti,ă175ăpaginiă
Mândru ,ă O.,ă (2010), Competențeleă înă înv țareaă geografiei, Edituraă Corint,ă Bucure ti,ă 229ă
pagini
378
Curriculumul – Perspective, conexiuni, experiențe
Prof.ăMihaelaăBeraru,ăLiceulăcuăProgramăSportiv,ăBistri a
Argument
379
Curriculumul – Perspective, conexiuni, experiențe
380
Curriculumul – Perspective, conexiuni, experiențe
Programaă esteă conceput ă astfelă încâtă s ă încurajezeă adaptabilitatea,ă creativitateaă didactic ă ȋiă
adecvareaă demersuriloră didacticeă laă specificulă local,ă laă resurseleă disponibile,ă laă particularit ileă
elevilor,ălaăintereseleădeăcunoaȋtereăȋiădeădezvoltareăpersonal ăaăacestora.
Competenţe generale
1.Utilizareaă adecvat ă aă concepteloră specificeă pentruă organizareaă demersuriloră deă cunoaȋtereă ȋiă
explicareăaăunorăfenomene,ăfapte,ăproceseădinămediulănaturalăȋiăantropicălocal.
2.Investigareaăȋiăinterpretareaăunorăfenomeneăȋi procese specifice geografiei locale, percepute direct
sau imediat.
3.Asumareaă apartenen eiă laă ună spa iuă geografică ȋiă socio-culturală specific,ă laă valorileă ȋiă tradi iileă
comune.
4.Manifestarea unuiăcomportamentăsocialăactivăȋiăresponsabil,ăadecvatăuneiălumi în schimbare.
Valori şi atitudini
curiozitateăȋiăinteresăfa ădeăcunoaȋtereaăȋiăîn elegereaăelementelorădeăgeografieălocal
disponibilitateăpentruăînv areăînăcontexteădiferite
conȋtientizareaăapartenen eiălaăunăspa iuăgeograficăȋiăculturalăspecific
respectulăfa ădeădiversitateaănatural ăȋiăcultural
determinareăpentruăocrotireaăȋiăpunereaăînăvaloareăaăpatrimoniuluiăcultural-turistic
atitudineăpozitiv ăfa ădeăsocietate,ăcultur ,ăciviliza ie
implicareaăînăvia aăcomunit iiălocale
Competenţe specifice şi conţinuturi asociate:
Competen eăspecifice Con inuturi
381
Curriculumul – Perspective, conexiuni, experiențe
382
Curriculumul – Perspective, conexiuni, experiențe
383
Curriculumul – Perspective, conexiuni, experiențe
384
Curriculumul – Perspective, conexiuni, experiențe
Curriculum lŢ deciziŢ şcolii CDS devine, prin dreptul de Ţ luŢ decizii conferit şcolii,
emblema puterii reale a acesteiŢ. DerivŢtă din liţertŢteŢ – oferită de plŢnurile cŢdru de
învă ământ – de Ţ decide ŢsuprŢ unui segment Ţl curriculumului nŢ ionŢl, ŢceŢstă putere dă
posiţilitŢteŢ definirii unor trŢsee pŢrticulŢre de învă Ţre Ţle elevilor.
Libertatea de decizie la nivelul şcolii este consonŢntă cu democrŢtizŢreŢ societă ii şi
reprezintă o şŢnsă de ŢdecvŢre lŢ un sistem deschis, cu op iuni multiple. Altfel spus, CDS – ca
putere Ţ şcolii permite creŢreŢ unui etos propriu cŢre conferă diferen Ţ în cŢdrul genului proxim
„şcoŢlŢ româneŢscă lŢ începutul mileniului ))) .
PutereŢ şcolii înseŢmnă dreptul de Ţ luŢ decizii şi de Ţ orgŢnizŢ ŢctivitŢteŢ didŢctică în
conformitŢte cu condi iile concrete din Colegiul Economic, cu op iunile didŢctice, strŢtegice Ţle
colectivului de profesori şi cu rŢportŢre lŢ Ţşteptările pe cŢre le Ţre de lŢ şcoŢlă comunitŢteŢ
locŢlă.
CDS este o reŢlitŢte Ţ şcolii de Ţzi, cŢre Ţ câştigŢt o serie de Ţdep i fŢpt importŢnt este că
printre ŢceştiŢ se numără şi mŢjoritŢteŢ elevilor şi cŢre presupune stŢreŢ de normalitate prin
ŢcceptŢreŢ diferen ei.
Tipurile de CDS sunt:
1) Curriculum aprofundat – urmăreşte ŢprofundŢreŢ oţiectivelor de referin ă Ţle curriculumului
nucleu;
385
Curriculumul – Perspective, conexiuni, experiențe
ELEV)) JURNAL)ŞT)
Tipul op ionŢlului: transdisciplinar
Durata: 1 an
Mod de desfăşurŢre: pe grupe, clasa a IX-a
UnitŢteŢ şcolŢră: Colegiul Economic Buzău
Propunător: prof. PŢrŢschivŢ Căpri ă
MOT)VA )A:
Propun ŢceŢstă temă pentru Ţ ŢjutŢ elevii să descopere o profesie de mŢre
responsŢţilitŢte şi mŢi presus de ŢceŢstŢ de Ţ-i deprinde să înve e să se informeze permŢnent şi
corect; să în eleŢgă că Ţ fi informŢt este o trăsătură sine quŢ non Ţ omului civilizŢt.
Acest op ionŢl vŢ permite elevilor să oţserve mŢi profund colegii lor, profesorii lor,
Ţctivită ile potrivite vârstei lor, etc. Permite creŢtivitŢteŢ, Ţsigură cŢdrul pentru exprimŢreŢ
opiniilor şi ŢrgumentŢreŢ lor. Îmţogă eşte vocŢţulŢrul şi culturŢ generŢlă. Oţişnuieşte elevii să
Ţţordeze mŢi corect orice puţlicŢ ie. ÎnvŢ ă elevii despre efortul reŢlizării unei puţlicŢ ii.
Deprinde elevii să comunice mŢi corect cu semenii, să Ţsculte opinii, să le Ţdmită, să le
interpreteze. Permite elevilor să propună teme, orizonturi de cunoŢştere şi ŢprofundŢre Ţle unor
Ţspecte legŢte de viŢ Ţ elevilor, Ţ şcolii.
Vocabularul dobândit le va facilita posibilitatea de a redŢctŢ puţlicŢ iŢ şcolii, de Ţ fi
promotorii unei utile trŢdi ii în şcoŢlŢ lor. Vizez de ŢsemeneŢ formŢreŢ unor sentimente de
pre uire, promovŢre şi păstrŢre Ţ vŢlorilor precum: sinceritŢte, punctuŢlitŢte, tolerŢn ă,
colegialitate etc. DŢr şi creŢreŢ unei Ţtitudini critice fŢ ă de fŢpte negŢtive precum chiul, copiŢt,
minciună, ŢgresivitŢte, violen ă.
OBIECTIVE CADRU:
1. Formarea unor deprinderi de informare, de investigare;
386
Curriculumul – Perspective, conexiuni, experiențe
2. GenerŢreŢ unor dezţŢteri productive prin încurŢjŢreŢ elevilor să-şi pună propriile întreţări şi
Ţrgumente vizând preocupările lor;
3. DeprindereŢ elevilor de Ţ surprinde sŢu selectŢ imŢgini ŢdecvŢte unor con inuturi, unor texte;
4. AsumŢreŢ reŢlizării unei puţlicŢ ii Ţ şcolii cŢre să îi reprezinte;
5. OţişnuireŢ elevilor de Ţ men ine un dialog deschis, sincer cu colegii lor din alte clase;
6. )mplicŢreŢ mŢi Ţctivă în viŢ Ţ şcolii.
OB)ECT)VE DE REFER)N Ă ACT)V)TĂ ) DE ÎNVĂ ARE
a) să cunoŢscă cŢrŢcteristicile unei documentarea
puţlicŢ ii ziŢr ; lucrul în grup
b) să ŢnŢlizeze Ţnumite Ţrticole; scrierea de articole
c) să-şi îmţogă eŢscă vocŢţulŢrul cu noi termeni, de dezţŢteri în grup şi colective
actualitate (redactor, reporter) ŢnŢlizŢ unor situŢ ii
d) să surprindă frământările şi preocupările elevilor; selectŢreŢ de informŢ ii, imŢgini
e) să prelucreze şi să selecteze informŢ ii; elaborarea de chestionare
f) să reŢlizeze diverse Ţrticole; realizarea de sondaje de opinie
g) să interpreteze Ţnumite dŢte, situŢ ii; ŢsumŢreŢ, utilizŢreŢ „cutiei poştŢle şi Ţ
h) să conceŢpă şi să reŢlizeze sondaje de opinie; email-ului
i) să exprime oţiectiv situŢ ii, solu ii, păreri
promovŢreŢ puţlicŢ iei,
j) să păstreze confiden iŢlitŢteŢ Ţcolo unde se
publicitate
impune;
k) să Ţdmită diversitŢteŢ de opinii, să mŢnifeste
tolerŢn ă.
CON )NUTUR):
1. Analiza unor publica ii;
2. Titlul şi structurŢ puţlicŢ iei şcolii;
3. TrŢsŢreŢ sŢrcinilor în cŢdrul „redŢc iei ;
4. Informarea, documentarea;
5. Realizarea unor chestionare;
6. Aplicarea de sondaje de opinie;
7. Realizarea de interviuri;
8. PrelucrŢreŢ răspunsurilor;
387
Curriculumul – Perspective, conexiuni, experiențe
9. Realizarea articolelor;
10. Realizarea de imagini, grafice;
11. Analizarea materialelor, selectarea lor;
12. ArŢnjŢreŢ în pŢgină;
13. Corectarea;
14. TipărireŢ;
15. PuţlicitŢte şi distriţuireŢ puţlicŢ iei.
AT)TUD)N) Ş) VALOR):
oţişnuieşte elevii să fie oţiectivi, să Ţccepte o multitudine de păreri;
să devină mŢi tolerŢn i, mŢi sensiţili lŢ proţlemele celorlŢl i;
îi solicită să pŢrticipe lŢ dezţŢteri, să fŢcă investigŢ ii;
oţişnuieşte elevii să selecteze informŢ iile şi din surse neconven ionŢle din sondŢje de opinie .
EVALUAREA V)ZEAZĂ:
capacitatea de investigare;
originŢlitŢteŢ Ţrgumentării;
calitatea materialelor selectate;
redŢreŢ justă Ţ unor situŢ ii;
capacitatea de comunicare;
cŢpŢcitŢteŢ de ŢdecvŢre Ţ titlului, imŢginii şi textului;
cŢlitŢteŢ estetică;
impactul asupra elevilor;
structura unui chestionar;
cŢpŢcitŢteŢ de interpretŢre Ţ unor răspunsuri;
adecvarea la actualitate.
OBSERVA )):
timpul de execu ie este flexiţil pentru fiecŢre secven ă în func ie de necesitŢte;
se vor concepe şi reŢlizŢ două ziŢre / Ţn şcolŢr, unul pe fiecŢre semestru;
se Ţre în vedere continuŢreŢ puţlicŢ iei în Ţnii şcolŢri următori;
poŢte fi un mijloc cŢre să deschidă diŢloguri între părin i şi elevi; între elevi şi comunitŢte; între
elevi şi profesorii lor, ŢşŢdŢr poŢte contriţui lŢ o mŢi ţună comunicŢre în generŢl.
BIBLIOGRAFIE:
388
Curriculumul – Perspective, conexiuni, experiențe
1) Ghid metodologic pentru ŢplicŢreŢ progrŢmelor şcolŢre, ŢriŢ curriculŢră tehnologii, MEC,
EditurŢ ArŢmis, Bucureşti, ;
2) MŢriŢ ElenŢ Dru ă, DidŢcticŢ disciplinelor tehnologice, EditurŢ ASE, Bucureşti, .
profesor Ciurea Viorica, 6coala Gimnazială Anton Pann Craiova, judeţul Dolj
Nouaă societateă caracterizat ă prină schimb rile la nivel social, politic ȋi economic a
determinată noiă m suriă deă reform a educa iei ȋi implicit adaptarea înv mântului la noile
modific ri. Rapoartele elaborate de Comisia European ȋi cele ale Biroului Interna ional
pentru Educa ie din cadrul UNESCO reflect noi tendin e ale reformelor curriculum-ului în
plan european,ă ȋiă anumeă orientareaă spreă educa iaă pentru to i, adecvarea instruirii la nevoile
fiec rui individ, relevan aă curriculum-ului pentru individ ȋi pentru societate, dezvoltarea
gîndiriiăcriticeădarăȋiăaă unor atitudini ȋi valori dezirabile, predarea ȋi înv area centrat ăpe
elev ȋiăevaluarea performan elor ȋcolare.ăDescentralizareaăcurricular ,ăintroducereaăCurriculum-
uluiă laă Deciziaă Ȋcoliiă (CDȊ)ă subă formaă unoră noiă disciplineă op ionale,ă disciplineă integrateă laă
nivel intradisciplinar, pluridisciplinar, transdiciplinar sau interdisciplnar, descongestionarea
prină elaborareaă unoră programeă colareă bazateă peă competen e,ă limitareaă num ruluiă deă oreă
s pt mânal,ă num ră maiă mareă deă s pt mâniă deă coal ,ă eficien aă iă compatibilitateaă sistemuluiă
românescă deă înv mântă cuă standardeleă europene,ă flexibilitatea programului prin asigurarea
egalit iiădeăȋanseădară iădiferen ieriăprină parcursuriă individualeăsuntăcâtevaăideiăcareăimpunăoă
reform ădeămentalitateăcareăs ăduc ălaăreformareaăsistemuluiădeăînv mânt.
Ofertaă curricular ă aă uneiă coliă poateă deveniă ună criteriuă importantă înă alegereaă coliiă deă
c treă p rin iă pentruă propriiă copii.ă Înă înv mântulă obligatoriuă exist ă maiă multeă tipuriă deă
389
Curriculumul – Perspective, conexiuni, experiențe
Curriculumă laă Deciziaă coliiă (CDS):ă aprofundarea,ă extindereaă iă opționalulă (opționalulă laă
nivelulădisciplinei,ăopționalulălaănivelulăarieiăcurriculareă iăopționalulălaănivelulămaiămultorăariiă
curiiculare).ă Opționalulă laă nivelulă disciplinei (monodisciplinar) const ă fieă înă activit ile,ă
moduleleă iă proiecteleă careă lipsescă dină programaă colar ,ă elaborat ă deă minister, fie dintr-o
disciplin care nu esteăprev zut ca atare în planul-cadru sau nu apare la o anumit clas ăsauă
ciclu curricular. Opţionalul la nivelul ariei curriculare (interdisciplinar) presupune alegerea
unei teme care implic cel pu in dou ădiscipline dintr-o arie. Opţionalul la nivelul mai multor
arii curriculare (trandisciplinar sau transcurricular) implic cel pu ină dou discipline
apar inând unor arii curriculare diferite. Orele de op ional pot fi realizate pe clase sau pe grupe
de 10-15 elevi în func ie de posibilit ile ȋcolii. Grupele vor fi formate din elevi apar inând mai
multor clase sau, la nivelul unei clase, se pot organiza dou grupe cu op ionale diferite, la care
predau profesori diferi iă sauă de un cadruă didactică sauă deă maiă multeă înă cazulă op ionaleloră
transcurriculare sau transdisciplinare.
Disciplineleă op ionaleă reprezint ă oă form ă deă materializareă aă curriculumuluiă laă deciziaă
coliiă numită curriculumă elaborată înă coal ă iă auă ap rută dină necesitateaă i dorin aă adapt riiă laă
particularit ileă comunit iiă localeă iă auă ap rută înc ă dină perioadaă interbelic .ă Op ionaleleă
reprezint ă disciplineă deă sine-st t toareă careă s ă r spund ă intereselor,ă aptitudiniloră iă dorin eiă
acestora de a- i dezvolta anumite deprinderi necesareăunuiădomeniuădeăspecializare.ăOp ionalulă
reprezint ăoăvarietateădeăcurriculumălaădeciziaă colii,ă careăconst ăînă eleborareaăuneiă disciplineă
noiăcuăcon inuturiănoiă iăseăpropunăînăurmaăidentific riiăintereselorăeleviloră iăsuntăaprobateădeă
c treă inspectorateleă colare.ă Ministerulă Educa ieiă Na ionaleă propuneă oă serieă deă disciplineă
op ionaleă peă careă cadreleă didacticeă leă potă alegeă îns ă exist ă iă libertateaă impuneriiă unoră noiă
op ionaleăpentruăcareănuăexist ăoăprogramaă colar ăciăeaăesteăelaborat ădeăfiecare cadru didactic
înă parte,ă îns ă cuă respectareaă metodologieiă înă vigoare.ă Înă vedereaă proiect riiă curriculum-ului
eleboratădeă coal ătrebuieăs ăseă in ăcontădeăresurseleăumaneă iămateriale,ădeăintereseleăelevilor,ă
deănecesit ileăcomunit iiălocale.ă
Op ionalele se pot elabora într-un cadru monodisciplinar, la nivelul ariei curriculare sau
la nivelul mai multor ani de studiu. Disciplineleă op ionaleăsuntăparteăintegrant ă aăreformeiădeă
mentalitateă careă vizeaz ă descentralizareaă curricular .ă Raportateă laă noulă Plan-cadru de
înv mânt,ă adoptată înă 2016ă ȋiă careă vaă intraă înă vigoareă treptat,ă începândă cuă anulă ȋcolară 2017-
2018, Curriculum-ulă laă Deciziaă Ȋcoliiă ofer ă posibilit iă idealeă pentruă realizareaă caracteruluiă
390
Curriculumul – Perspective, conexiuni, experiențe
transdisciplinar,ăpluridisciplinar,ătransă iăcrosăcurricular,ăpeăariiăcuriiculare,ăabordareaăintegrat ă
(mono, pluri, trans-disciplinar ),ăformareaădeăcompeten e,ăflexibilizareaăparcursuluiăindividual,ă
posibilitateaărealiz riiăcurriculum-uluiălaădeciziaă colii,ăpotrivităresurselorăumaneăȋiămaterialeădeă
care dispuneă dară iă cerin elor sociale.ă Informa iileă transmiseă deă disciplineleă op ionaleă suntă
diferiteădeăceleăprev zuteădeăprogrameleă colareă comuneătuturoră colilorăȋiă ofer fiec rui elev
ȋanse reale pentru identificarea ȋi valorificarea deplin a propriilor aptitudini ȋi interese. Noul
Plan –cadruădeăînv mântălaănivelăgimnazialăimpuneănecesitateaăcreȋteriiăponderiiăCurriculum-
uluiă laă Deciziaă Ȋcoliiă prină introducereaă unuiă op ională integrată ȋiă aă altoră dou -treiă op ionaleă înă
func ieă deă anulă deă studii.ă Parteneriatul familie - ȋcoal – comunitate local ă esteă stimulată prină
impunereaă unuiă op ională careă permiteă oă abordare transdisciplinar ,ă pluridisciplinar ă ȋiă
interdisciplinar aă aspecteloră careă specificeă uneiă comunit iă dară ȋiă derularea unor activit i
centrate pe aplicabilitatea în practic ă ȋiă deă crearea ȋi dezvoltarea for ei de munc ă la nivel
local. De multe ori din cauzaălipseiădeăspa iuăexistenteăînăȋcoliăȋiăpentruăaăseăevitaăfragmentareaă
clasei,ă to iă elevii,ă indiferentă deă op iuneaă exprimat ,ă urmeaz ă acelaȋiă cursă op ional,ă potrivită
alegeriiămajorit iiăȋiăastfelăseărernun ălaăorganizareaăgrupelorădeăelevi.ăUnăaltăaspect,ăfoarteădesă
invocat,ă esteă ȋiă faptulă c ă interesulă elevului,ă careă ară trebuiă s ă fieă primulă criteriuă înă proiectareaă
op ionalelor,ă nuă esteă luată înă considerare, profesorii fiind cei care decid tema obiectului
respectiv.ăÎnămulteăcazuri,ăeleviiăfacăalegeriăconjuncturale,ăînăfunc ieădeăprofesorulăpropun toră
sauă pentruă c ă speculeaz ă posibilitateaă ob ineriiă cuă uȋurin ă aă unoră noteă maiă mari.ă Uneoriă potă
ap reaă problemeăȋiă dină cauzaăfaptuluiă c ăuneleă cadreădidacticeănuăpropunădisciplineăop ionaleă
distincteă tocmaiă datorit ă dificult iiă elabor riiă uneiă programeă deă op ional,ă ȋiă aă etapeloră
urm toareădeăavizareăaăacesteiaălaănivelulăunit iiăȋcolareăȋiăaăinspectoratuluiăjude ean.ăDeămulteă
ori,ă ă profesoriiă prefer ă extinderileă ȋiă aprofund rile,ă deoareceă acesteaă necesit ă ună efortă deă
preg tireă maiă redusă sauă dină dorin aă explic riiă unoră no iuni,ă fapteă sauă evenimente.ă Deă fapt,ă ună
criteriuăimportantăînăalegereaăop ionalelorăar trebuiăs ăîlăconstituieăpersonalitateaăȋcolii.ăă
Aȋadară fiecareă institu ieă ȋcolar ă areă posibilitateaă s ă excelezeă într-oă anumit ă arieă
curricular ,ăîns ăuneori,ăcurriculumulăelaboratăînăȋcoal ănuăeviden iaz ăacestăfapt.ăEsteăcunoscută
faptulăăc ăînăcontextul globaliz rii,ăunăcursădeăistorieălocal ăarăcontribuiămajorălaăfundamentareaă
sauă reafirmareaă laă valorizareaă proprieiă istorii,ă aă conȋtiin eiă deă sineă ȋiă aă identit ii.ă Elaborarea
Curriculum-ului la Decizia Ȋcolii trebuie s reflecte valen ele parteneriatului ȋcoal -
comunitate,ă s ă promoveze valorile democratice ȋiă s ă permit viitorilor absolven i s devin
391
Curriculumul – Perspective, conexiuni, experiențe
cet eni responsabili în comunitateă dară ȋiă s ă formezeă compten eă socialeă ceă vizeaz ă lucrul în
echip , comunicarea, responsabilizareaă celoră implica iă ȋiă gândirea critic .ă Înă prezent,ă atâtă înă
înv mântulăpreuniversitarădeăstatăcâtă iăînăcelăparticular,ăseădesf oar ăoămultitudineădeăcursuriă
op ionale,ăpropuseădeăministerulădeăresort:ă“Educațieăpentruădemocrație”,ă“InstituțiileăUniuniiă
Europene”,ă“Educațieăintercultural ”. MinisterulăEduca ieiăNa ionaleăaăaprobatăimplementareaă
unoră op ionaleă legateă deă disciplinaă istorie:ă “Istoriaă Integr riiă Europene”,ă “Istorieă local ;ă
istorieătr it -istorieăpovestit ”ă(ălaănivelăgimnazial)ă i “IstoriaăromânilorădinăsudulăDun rii”,
“Oă istorieă aă comunismuluiă dină România”,ă “Migrațiileă contemporane-secoleleă XXă iă XXI”,ă
“Istoriaă minorit țiloră naționaleă dină România”ă ȋiă “Istoriaă monarhieiă înă România”,ă “Istoriaă
recent ăaăRomâniei”(la nivel liceal).
Începândăcuăanulăȋcolară2016-2017 am introdusăunăop ională„Istoria Holocaustului”ădară
amăob inutăaprobareaăȋiăpentruăanulăȋcolară2017-2018,ătocmaiădinădorin aăpropag rii în rândurile
unuiă auditoriuă variată ȋiă numerosă aă informa iiloră detaliateă privitoareă laă Holocaust.ă Alegerea
op ionaluluiăs-a f cutăînăacordăcuăop iunileăexprimateădeăp rin iiăelevilorădinăclasaăaăVIII- aăAăȋiă
pentruă aă completaă cunostiin eleă lacunareă aleă elevilor,ă referitoareă laă Holocaustă deoareceă eleviiă
Ȋcoliiă Gimnazialeă „Antonă Pann”ă Craiovaă suntă aproapeă 100șă deă origineă rrom .ă ă Holocaustul
reprezint ăceaămaiăcumplit ădram ăaăsecoluluiăXXăc reiaăi-auăc zutăvictimeămilioaneădeăoameniă
nevinova i.ă inândăcontădeăamploareaătragedieiăesteăimportantăcaăeaăsaăfieăbineăcunoscut ăpentruă
aănuăfiăuitat .ăNecesitateaăunuiăasemeneaăcursăop ionalăporneȋteădeălaăprezen aăînăProgramaădeă
istorie pentru clasa a VII-a,ă aă temeiă ”Ală doileaă r zboiă mondial”,ă iară înă cadrulă acesteiaă seă
studiaz ăȋiăproblematicaăHolocaustului,ădarăpreaăpu in.ă Având în vedere complexitatea acestei
probleme,ă consider mă necesar extinderea studierii ei printr-ună cursă op ional,ă adecvată vârsteiă
elevilor din clasa a VIII-a.ăProblemaăHolocaustuluiăaăajunsăoătem ăcentral ăînăculturaăȋiăsistemulă
educa ională ală multoră ri;ă înă acestă context,ă credemă c ă esteă binevenită demersulă nostru.ă
Abordareaă„IstorieiăHolocaustului”ăvaăfiăunaăinterdisciplinar ,ăintercultural ,ăcuăperspectiveădeă
tip istoric, literar-artistic,ăreligios,ă eticăȋiăpedagogic.ă Înă fundamentareaăpropuneriiăop ionaluluiă
„Istoria Holocaustului”s-a pornit de la inexisten aăuneiă programeăȋcolareăcuă aceast ătematic ,
practicarea la nivel european a unor cursuri ȋi programe educa ionale complexe cu aceast ă
tematic ă (ă Anglia,ă Fran a, Italia, Polonia, Suedia, Ungaria, Belgia), aderarea României la
Declara iaă final ă adoptat ă laă Forumulă Interna ională ală Holocaustuluiă deă laă Stockholm,ă 26-28
ianuarieă2003,ăprimireaăRomânieiăînă„Task Force for International Cooperation on Holocaust
392
Curriculumul – Perspective, conexiuni, experiențe
Education,ă Remembranceă andă Research”,ă decembrieă 2004,ă Trieste,ă stimulareaă motiva ieiă
elevilorăfa ădeăacestăfenomen,ădorin aăofeririiădeănoiăcunoȋtin eădespreăaceast ătragedieăuman ă
din secolul XX, prezervarea memoriei celor care aua avut de suferit sau au murit, integrarea
istorieiă evreiloră ȋiă aă istorieiă rromiloră dină România,ă în elegereaă contextuluiă interna ională ȋi a
cauzelorăcareăauăgeneratăHolocaustulăȋiăintegrareaăHolocaustului,ăcaăfenomenăistoric,ăînăepoc ,ă
reliefareaă aspecteloră privindă evolu iaă raporturiloră dintreă româniiă majoritariă ȋiă romiiă ȋiă evreiiă
minoritariă ȋiă formareaă uneiă atitudiniă corecteă fa ă deă fenomenulă Holocaustuluiă ȋiă combatereaă
tendin elorădeănegareăaăacestuia.ă
Înă cadrulă op ionaluluiă eleviiă suntă familiariza iă cuă no iuniă istorice:ă „Holocaust”,ăă
„totalitarism”,ă ă „fascism”,ă „nazism”,ă potă sesizaă asem n riă ȋiă deosebiri,ă dară ȋiă evolu iileă
specifice fiec ruiăregimăpoliticăȋiăîȋiăpotăîmbog iăvocabularul,ăcompeten eleădeăcomunicareăȋiă
deăinterac iune.ăPropunereaăop ionaluluiă“IstoriaăHolocaustului”ăaăfostăsu inut ăȋiădeăabsolvireaă
cursuluiă organizată deă Casaă Corpuluiă Didactică Doljă „Predarea Holocaustului din perspectiva
respect riiă drepturiloră omului”,ă în perioada 27 februarie-21ă martieă 2016ă ȋiă aă Ȋcoliiă deă var ă
„HolocaustulădinăRomâniaăîntreăistorieă iămemorie”ă18-21ăiulie,ă2016,ăorganizat ăsubăauspiciileă
GuvernuluiăRomânieiăȋiăInstitutuluiăNa ionalăpentru StudiereaăHolocaustuluiădinăRomâniaă„Elieă
Wiesel” www.inshr-ew.ro/ro/.../coala_de_Var-18-21_iulie-candidaie_selectai.pdf dară ȋiă aă
particip riiă laă diverseă evenimenteă peă temaă Holocaustului.ă Con inuturileă abordateă înă cadrulă
op ionaluluiă„Istoria Holocaustului”ăseăsubsumeaz ăunorăunit iădeăînv are:ă1. Evreiiăşiărromiiă
în lumea antic ăşi medieval ,ă2.ăIstoriaărromilorăşiăevreilorădinăRomânia,ă3.ăAntisemitismulăşiă
intoleranţa,ă 4ă Holocaustul,ă 5.ă Percepereaă Holocaustului în perioada postbelic ,ă 6.ă Rromiiă şiă
evreiiăînălumeaăcontemporan .ă
Înă privin aă sugestiiloră metodologiceă ȋiă aă modalit iloră deă evaluareă seă poateă plecaă deă laă
utilizarea probeloră oraleă clasiceă ȋiă tipă “debate”,ă laă probeă scriseă cuă itemiă semi-obiectiviă ȋiă
obiectivi,ăfiȋeădeălucru,ăstudiiădeăcaz,ăreferate,ăportofoliiăindividualeăsauădeăgrup,ărealizareaăunoră
proiecte,ăautoevaluarea,ăcitireaăȋiăcomentareaătextelorăistoriceăȋiăizvoareăistorice,ăbenziădesenateă
(ww.w.bookaholic.ro/holocaustul-in-benzi-desenate.htm), se pot realiza exerci ii de localizare a
evenimenteloră desf ȋurateă înă acelaȋiă timpă reflectateă într-ună documentă istoric,ă exerci iiă deă
folosireăadecvat ăaătermenilorăcareăȋi-auăschimbatăsemnifica iaăini ial , utilizarea gândirii critice
ȋiă investiga iei,ă integrareaă noiloră tehnologiiă înă procesulă deă predare-înv are,ă imaginareaă deă
dialoguri întreă personalit iă istorice,ă folosireaă joculuiă deă simulareă înă prezentareaă unoră
393
Curriculumul – Perspective, conexiuni, experiențe
evenimenteă istoriceă ȋiă vizionareaă ȋiă comentareaă unoră filmeă didactice.ȋiă comentareaă acestora.ă
Noileăachizitiiăînsuȋite înăcadrulăop ionaluiăvorăstimulaăcuriozitateaăelevilorăpentruădescoperireaă
adev ruluiă ȋtiin ific,ă dară ȋiă aplecareaă eleviloră c treă lectura critic .ă Exist ă înă modă concretă
diferen ieriăînă posibilitateaădeăaplicareăaăofertelorăop ionale.ăAcesteaăpotă aveaă cauzeăobiectiveă
(acordareaă resurseloră deă timp)ă sauă subiective.ă Simplaă construireă aă unuiă op ională nuă rezolv ă
problemaă eficien eiă lui,ă fiindă necesareă ȋiă construireaă unoră suporturiă deă instruire: suporturi de
curs,ă fiȋeă deă lucru,ă folii,ă CD-uri,ă texte,ă aă unoră instrumenteă deă evaluareă iă abordareaă unoră
strategiiădeăinstruireăcareăs ăofereăunămediuăeduca ionalăinteractiv,ăparticipativăȋiăeficient..
BIBLIOGRAFIE
394
Curriculumul – Perspective, conexiuni, experiențe
11. Idem, Problemaă evreiasc ă înă timpulă regimuluiă antonescian înă “Holocaustul în România.
Revist ădeăspecialitateăaăcadrelorădidacticeăparticipanteălaăSimpozionulăInterjudețean”,ăedi iaăaă
II-a, coordonatori Radu Cristina, Minea Andreea, nr.2, Craiova, 2014.
12. Idem, Evoluţiaăsemanticiiănoţiuniiădeă„Holocaust”ă în „HolocaustulăînăRomânia.ăăRevist ă
de specialitateăaăcadreloră didacticeăparticipanteă laă Simpozionulă Interjudețean”, edi iaăaă III-a,
coordonatori Radu Cristina, Minea Andreea, 2016, p. 25-31.
13. Ioanid, Radu, 1998, Evreii sub regimul Antonescu, EdituraăHasefer,ăBucureȋti.
14.ă P v loi,ă Andrei;ă Czacu,ă ă Tatiana,ă Deportareaă ţiganiloră dină Basarabia.ă 1942-1944, în
Cugetul.ăRevist ădeăIstorieăȋiăCultur ,ănr.ă4ă(20).ă– Chiȋin u, 2003. p. 71-76.
15. Ionescu, M., Radu, I. (coordonatori), 2001, Didacticaămodern , Editura Dacia, Cluj –
Napoca.
16. Poliakov, Leon, 1999, Istoria antisemitismului, (voumele 1-4), Editura Hasefer,
Bucureȋti.
17. Radosav Doru, Holocaustulă întreă istorieă şiă memorie: Câtevaă consideraţii.,ă “Anuarulă
Institutului deăIstorieăOral ”,ă2006,ăvolumulă7,ăp.ă5-23.
18. Vîrtop, Sorin-Avram, 2011, Curriculum:ă aspecteă teoreticeă şiă metodologiceă
fundamentale, în volumul coordonat de Dogaru-Ulieru,ă Valentin,ă Dr ghicescu,ă Lumini a,ă
Educaţieăşiădezvoltareăprofesional , Editura-Funada iaăScrisulăRomânesc,ăCraiova,ăăp.ă67-76.
19. Document-Fundamentare-Plan-Cadru-Gimnaziu-ISE.pdf
https://ro.scribd.com/doc/.../Document-Fundamentare-Plan-Cadru-Gimnaziu-ISE, accesat 15
martie 2017
395
Curriculumul – Perspective, conexiuni, experiențe
-Activităti în mecanică
1. Notă introductivă:
396
Curriculumul – Perspective, conexiuni, experiențe
397
Curriculumul – Perspective, conexiuni, experiențe
398
Curriculumul – Perspective, conexiuni, experiențe
Listaă poateă fiă completat /adaptat ă cuă resurseleă materialeă specificeă domeniuluiă deă
preg tire.
5. Sugestii metodologice:
Con inuturileă programei modulului CURRICULUMăÎNăDEZVOLTAREăLOCAL
trebuieă s ă fie abordate într-oă manier ă flexibilă, diferenţiată,ă inândă contă deă particularităţile
colectivului cuăcareăseălucreaz ăȋiădeănivelul iniţial de pregătire.
Modulul CURRICULUMă ÎNă DEZVOLTAREă LOCAL are o structură elastică,
fiindăunămodulăaplicativ,ăelăpoateăfolosiănoiămijloaceăsauăresurseădidacticeă inîndă cont de baza
material ă dină ȋcoal .ă Oreleă seă desf ȋoar ă înă ateliereă ȋcoal ,ă dotateă conformă recomand riloră
precizate anterior.
Pentru dobândirea rezultateloră înv rii potă fiă derulateă urm toareleă activit iă deă
înv are:ă activit iă deă documentare;ă vizion riă de materiale video (casete video, cd/ dvd – uri);
investiga iaăȋtiin ific ;ăactivit iăbazateăpeăcomunicareăȋiărela ionare;ăactivit iădeălucruăînăgrup/ă
înă echip ;ă exerci iiă aplicativeă ȋiă practiceă deă identificareă ȋiă grupareă peă tipuriă ȋiă categoriiă aă
diverselorămateriiăprimeă iămateriale;ăexerci iiăaplicativeăȋiăpracticeădeăidentificareăȋiăgrupareăpeă
tipuriă ȋiă categoriiă aă diverseloră SDV-uriă specificeă domeniuluiă mecanic;ă exerci iiă practiceă deă
executieăaăopera iilorătehnologiceăspecificeădomeniuluiămecanic;ăexerci iiăpracticeădeăexecu ieăaă
unorărepereăȋiăsubansambluriăconformăuneiăfiȋeătehnologiceădateădeămaistrulăinstructor;ăexerci iiă
practiceădeăm surareă iăcontrolăaăreperelorărealizate.
Num rulă deă oreă alocată fiec reiă lucr riă r mâneă laă latitudineaă cadreloră didactice care
realizeaz ăinstruireaăpractic ,ăînăfunc ieădeădificultateaălucr riiăȋiădeăimportan aăei,ădeănivelulădeă
cunoȋtin eăanterioareăaleăcolectivuluiăcuăcareălucreaz ăȋiădeăritmulădeălucruăalăcolectivulăinstruit.ăă
Seă recomand ă abordareaă instruiriiă centrateă peă elevă prină proiectareaă unoră activit iă deă
înv areăvariate,ăprinăcareăs ăfieăluateăînăconsiderareăstilurileăindividualeădeăînv areăaleăfiec ruiă
elev.
Muncaă înă echip ă esteă oă cerin ,ă iară eleviiă suntă încuraja iă s ă joaceă roluriă diferiteă înă
situa iileăceruteădeăechip .ăManifestareaăunuiăcomportamentăpotrivităînăcontextulărezolv riiăuneiă
problemeă(deăexemplu:ăabordareaăproblemei,ămaniere,ălimbaj,ăîmbr c minte,ăpunctualitateăetc.)
Seă consider ă c ă nivelul de pregătire este realizat corespunzător, dacă problema
propusă a fost rezolvată în întregime de echipă.
399
Curriculumul – Perspective, conexiuni, experiențe
Profesoriiă potă folosiă informa iiă relevanteă despreă stilulă deă înv ţareă ală elevilor (auditiv,
vizual,ăpractic)ăȋiădespreătipulădeăinteligenţ ăalăacestora,ăînăscopulăasigur riiăuneiăgameăvariateă
deă activit iă laă lec ii,ă careă s ă garanteze asimilareaă cunoȋtin eloră ȋiă formareaă deprinderilor,ă
indiferentădeăstilulădeăînv areăcaracteristic.
Selecţiaămetodelorădidacticeăadecvateăcompetenţelor careăurmeaz ăaăfiăformateăofer ăoă
serie de avantaje, cum ar fi: centrareaă procesuluiă deă înv areă peă elev,ă peă nevoileă ȋiă
disponibilit ileă sale,ă înă scopulă uneiă valorific riă optimeă aleă acestora,ă individualizareaă înv rii,ă
l rgireaă orizontuluiă ȋiă perspectiveloră educa ionale,ă diferen iereaă sarciniloră ȋiă aă timpuluiă alocată
ȋ.a.ă Înă context, lucrulă înă grup,ă simularea,ă discuţiileă deă grup,ă prezent rileă video,ă multimediaă şiă
electronice,ătemeleăşiăproiecteleăintegrate,ăetc.ăcontribuieălaăînv areaăeficient ,ăprinădezvoltareaă
abilit iloră deă comunicare,ă negociere,ă luareaă deciziilor,ă asumareaă responsabilit ii,ă sprijină
reciproc,ăprecumăȋiăaăspirituluiădeăechip ,ăcompeti ionalăȋiăcreativit iiăelevilor.ă
6. Recomand riăprivindăevaluarea:
Calitatea evaluării c reiaă îiă voră fiă supuȋiă eleviiă pentruă aă ob ineă calific rileă reprezint ă
unul dintre factoriiăesen ialiăcareăsus inăîncredereaăpublic ăînăacesteăcalific ri.ăDinăacestămotiv,ă
se impune atât asigurarea coerenţei,ă caracteruluiă realistă şiă motivant,ă rigorii, corectitudinii ȋi
eficienţei procesului de evaluare,ă câtă ȋiă deplinaă aliniereă aă sarciniloră impuse la standardele
naţionaleădefiniteăînăcadrulăfiec reiăcalific ri.ă
Caracteristicile unui sistem de evaluare eficient sunt: validitatea, fidelitatea,
aplicabilitatea practic ȋiă rentabilitatea, credibilitatea, compatibilitatea cuăînv ţareaăeficient
ȋi flexibilitatea.
Evaluarea trebuieăs ăfieăunăproces continuu ȋi sumativ.
O competenţă se evaluează o singură dată,ăiarăeleviiătrebuieăevalua iănumai în ceea ce
priveşteă dobândireaă competenţeloră specificateă înă tabeleleă deă corelareă aă competen eloră ȋiă
con inuturilor. În cazul unei evalu ri, este esenţial transmiterea unui feedbackă clară şiă
constructiv.ă Acestaă trebuieă s ă includ discuţiiă cuăelevul înă leg tur ă cuă motiveleă careă auă dusă laă
insucces, identificarea unei noi ocazii pentru reevaluare,ă precumă ȋiă sprijinul suplimentar de
care elevul are nevoie. Reevaluarea trebuieăs ăutilizezeăacelaȋiăinstrument (fişaădeăobservaţie),
chiară dac ă loculă deă desf ȋurareă aă evalu riiă seă poateă modifica.ă Planificareaă evalu riiă
competenţelor trebuieăs ăevite suprapuneri cu perioadele de evaluare de la celelalte module.
400
Curriculumul – Perspective, conexiuni, experiențe
401
Curriculumul – Perspective, conexiuni, experiențe
CŢre este sŢrcinŢ voŢstră comună? (ex. obiectivele pe care vi s-a spus că trebuie să le îndepliniţi
Data:
402
Curriculumul – Perspective, conexiuni, experiențe
Confirm faptul că elevii au avut discuţii privind sarcina de mai sus şi:
s-au asigurat că au înţeles obiectivele
au stabilit ceea ce trebuie făcut
au sugerat modalităţi prin care pot ajuta la îndeplinirea sarcinii
s-au asigurat că au înţeles cu claritate responsabilităţile care le revin şi modul de organizare a
activităţii
403
Curriculumul – Perspective, conexiuni, experiențe
404
Curriculumul – Perspective, conexiuni, experiențe
Liceul Tehnologic SpeciŢl pentru Copii cu Deficien e Auditive Buzău, jude ul Buzău
1. NOTĂ )NTRODUCT)VĂ
Modululă „Tehnologiaă confec iiloră dină tricoturi”ă faceă parteă dină curriculumul în
dezvoltareălocal ă aferentădomeniuluiădeăpreg tireăgeneral ăINDUSTRIEăTEXTIL ăȊIăPIEL RIE,ă
clasa a XI-a ciclul inferior al înv mântuluiă liceală special,ă filieraă tehnologic ,ă ȋiă areă alocată ună
num rădeă60ăore,ăconformăplanului de înv mânt.
Modululăvizeaz ădobândireaădeăcompeten eăspecificeădomeniuluiădeăpreg tireăgeneral ,ăînă
perspectivaă folosiriiă tuturoră achizi iiloră înă continuareaă preg tiriiă într-o calificare din domeniul de
preg tireăgeneral . Parcurgereaă con inuturiloră acestuiămodulăȋiă adecvareaă strategiilor didactice vor
vizaăȋiădezvoltareaăcompeten elorăcheieăagregateăînămodul.ăModulul vine în întâmpinarea nevoilor
localeăȋiăaăintereselorăelevilor,ăînăscopulădiversific riiăȋiăpersonaliz riiăparcursurilorădeăformareă
profesional .
Curriculumulăînădezvoltareălocal ăpresupuneăparticipareaămaiămultorăfactoriăimplica iăînă
procesulădeăeduca ie:ăelevi,ăcadreădidactice,ăp rin i,ăparteneriăsocialiă(agen iăeconomici,ăinstitu iiă
etc.).ă Op iuneaă pentruă oă astfelă deă component ă aă curriculumuluiă seă integreaz ă strategieiă deă
descentralizare,ă conformă c reiaă autorit ileă publiceă localeă trebuieă s ă joaceă ună rolă importantă înă
înv mântulăprofesionalăȋiătehnicădatorit ăresponsabilit iiăȋiăangajamentelorăpeăcareăleăauăfa ă
deă cet eni.ă Curriculumulă înă dezvoltareă local ă esteă elaborată într-un cadru de parteneriat între
ȋcoal ă ȋiă comunitateă ȋiă areă înă vedere:ă resurseleă localeă pentruă instruireă (resurseă umane,ă bazaă
material ăaăunit ilorăȋcolare,ăcadrulădeăcolaborareăcuăagen iiăeconomici);ăcerin ele locale pentru
preg tireaăînădiverseăcalific ri,ăcareăs ăserveasc ăactivit ilorăeconomiceădesf ȋurateăînăzon .
Prinăadaptareaăpreg tiriiăprofesionaleăaăelevilorălaănevoileăpie eiămunciiălaănivelălocal,ăseă
asigur ăfacilitareaătranzi ieiădeălaăȋcoal ălaăvia aăactiv .
405
Curriculumul – Perspective, conexiuni, experiențe
Înă acestă context,ă pentruă aă seă asiguraă cadrulă necesară adapt riiă preg tiriiă profesionaleă aă
eleviloră laă cerin eleă pie eiă munciiă localeă ȋiă jude ene,ă agentulă economică S.C.ă HERAă PRODă
S.R.L.ăBuz u,ăcuăcareăȋcoalaăareăîncheiatăunăparteneriatăeconomic,ăs-a implicat în procesul de
identificareăaăcompeten elorăspecificeăpie eiăfor eiădeămunc ălocaleăȋiăaăpropusăcon inuturileăȋiă
situa iileădeăînv areăoferiteăelevilor.ăDeoareceăpreg tireaăpractic ăcomasat ăseăvaădesf ȋuraăcuă
preponderen ă laă HERAă PROD,ă agent economică profilată peă producereaă tricoturiloră ȋiă
confec ionareaă produseloră dină tricot,ă modululă propuneă con inuturiă cuă ună puternică caracteră
tehnico-aplicativ,ăabordândăproblematicaăspecific ătehnologieiăîmbr c minteiăconfec ionateădină
materiale textile tricotate.
Tricoturileăformeaz ăunaădină celeămaiăimportanteăcategoriiădeă materii prime textile, iar
îmbr c minteaă dină tricotă ocup ă ună locă totă mai important înă produc iaă na ional ă ȋiă mondial ă deă
produse vestimentare. Acest fapt este motivat în primul rând de complexul de caracteristici
specificeă tricoturilor,ă caracteristiciă ceă permită ob inereaă unoră produseă ceă r spundă înă totalitateă
ansamblului cerin elorădeăordinăfunc ionalăimpusăîmbr c mintei.ăÎnăplus,ăsuprafe eleătricotateăseă
remarc ăprinăposibilit iăpractic nelimitateădeădiversificareăestetic ,ăproduseleădeăîmbr c minteădină
tricotă oferindă ună largă spa iuă deă activitateă creatoriloră înă vedereaă satisfaceriiă celor mai exigente
preferin eăaleăpurt torilor.
În acest context, modulul „Tehnologiaăconfec iilorădinătricoturi”ăîȋiăpropuneăformareaă
competen eloră tehniceă înă leg tur ă cuă identificareaă ȋiă ierarhizareaă criteriiloră deă clasificareă aă
produseloră deă îmbr c minteă confec ionateă dină tricot,ă nominalizareaă ȋiă analizaă caracteristiciloră
tricoturilor în vederea stabilirii implica iiloră acestoraă laă nivelulă proceseloră deă prelucrare,ă
eviden iereaă principiiloră deă formareă spa ial ă aă produseloră înă concordan ă cuă particularit ileă
structuraleă aleă suprafe eloră textileă tricotate,ă sistematizareaă proceseloră deă fabrica ieă aă
îmbr c minteiă dină tricot,ă precumă ȋiă dezvoltareaă competen eloră deă aă executaă opera iiă deă
confec ionareăaăproduselorădinătricot,ăutilizândădiferiteătipuriădeămaȋiniădeăcusut.
Modululă seă desf ȋoar ă peă parcursulă aă 2ă s pt mâniă deă practic ă comasat ,ă careă suntă
repartizate la sfârȋitulăanuluiăȋcolar,ăconformăsolicit riiăagentuluiăeconomicădeăprofil.
2. UNITATEA/UNIT ILEă DEă COMPETEN Eă LAă CAREă SEă REFER ă
MODULUL
Tranziţia de la şcoală la locul de muncă
Îşiăevalueaz ănivelulădeăpreg tireăînăraportăcuăcerinţeleăunuiălocădeămunc
406
Curriculumul – Perspective, conexiuni, experiențe
407
Curriculumul – Perspective, conexiuni, experiențe
metode fizico-mecanice;
metode fizico-chimice.
2.2.ăProceseădeăfabrica ieăspecificeăform riiăproduselorăprinămetodeăconstructive:
Procesulădeăfabrica ieăaăproduselorăcroiteădinătricotămetraj.
Procesulădeăfabrica ieăaăproduselorăcroiteădinăpanouri drepte.
Procesulădeăfabrica ieăaăproduselorăcroiteădinăpanouriăconturate.
Procesulădeăfabrica ieăaăproduselorăintegralătricotate.
2.3.ă Procedeeă deă consolidareă aă formeiă spa ialeă aă produseloră confec ionateă dină
materiale tricotate.
4. RESURSE MATERIALE MINIME NECESARE PARCURGERII
MODULULUI
mostre de tricoturi:ăcuădiferiteăcompozi ii,ăstructuriăȋiădesimi;
materiale auxiliare textile;
produseă deă îmbr c minteă dină tricotă pentruă copii,ă femei,ă b rba i, detalii croite ale
produselorădeăîmbr c minte;
utilajeă şi maşiniă specificeă opera iiloră deă confec ionareă aă produseloră dină tricotă ȋiă înă
conformitateă cuă dot rileă agentuluiă economică cuă careă ȋcoalaă colaboreaz ă pentruă instruireaă
practic :ămaȋiniăpentruăcus turiăelastice,ăutilajeăpentruăfinisareaăconfec iilorădinătricot;
filme didactice dinăsec iileădeăproduc ie;
materiale didactice: fiȋeă deă documentare,ă fiȋeă deă lucru,ă schemeă structurale,ă
prezent riăPowerPoint,ăInternet,ăliteratur ădeăspecialitate.
5. SUGESTII METODOLOGICE
Modululă „Tehnologiaă confec iiloră dină tricoturi” ofer ă eleviloră oportunitateaă deă a-ȋiă
formaăcompeten eătehniceăînăleg tur ăcuăformareaăîmbr c minteiădinătricot,ădarăȋiăabilit iădeăaă
executaăactivit iăspecificeăloculuiădeămunc .
Con inuturileă programeiă acestuiă modulă trebuieă s ă fieă abordateă într-o manier ă flexibil ,
diferenţiat ,ă inândăcontăde:ăparticularit ţileăcolectivuluiăcuăcareăseălucreaz ,ănivelulăiniţialădeă
preg tire al elevilor, resursele disponibile ȋiănevoile locale de formare.
Num rulă deă oreă alocată fiec reiă temeă r mâneă laă latitudineaă cadrelor didactice care
predauă conţinutulă modulului,ă înă func ieă deă dificultateaă temelor,ă deă nivelulă deă cunoȋtin eă
408
Curriculumul – Perspective, conexiuni, experiențe
409
Curriculumul – Perspective, conexiuni, experiențe
nemijlocit ăaăelevuluiăcuăobiecteleăcunoaȋterii,ăprinărecurgereălaămodeleăconcrete;ăînsuȋireaăunoră
metodeădeăinformareăȋiădeădocumentare independent ,ăcareăofer ădeschidereaăspreăautoinstruire,ă
spreăînv areăcontinu .
Curriculumulă ofer ă informa iileă necesareă pentruă aă planificaă realistă activit ileă
profesoruluiă ȋiă aleă elevului,ă pentruă oă bun ă gestionareă aă timpuluiă ȋiă ducereaă laă îndeplinireă a
sarciniloră atribuiteă elevilor.ă Formaă deă abordareă aă problematiciiă ȋiă importan aă eiă potă constituiă
criteriiădeăadaptareăaăcurriculumuluiălaăcondi iileăconcreteădinăunit ileăeconomiceăcuăcareăȋcoalaă
areăparteneriateăȋiăformareaăcompeten elorărelevanteăpentru modulăabordândămetodaăexerci iiloră
practice,ăprinăpracticaălaăloculădeămunc .
Pentruă atingereaă obiectiveloră ȋiă dezvoltareaă competen eloră vizateă deă parcurgereaă
modulului,ă potă fiă derulateă urm toareleă activit iă deă înv are:ă practicaă înă atelierulă deă lucruă al
ȋcoliiăȋiălaăagen iiăeconomiciădeăprofil;ăexerci iiădeădocumentare;ănavigareăpeăInternetăînăscopulă
document rii;ă lucrulă înă grup;ă discu ii.ă Se consideră că nivelul de pregătire este realizat
corespunzător, dacă poate fi demonstrat fiecare dintre rezultatele învăţării.
Pentruă achizi ionareaă competen eloră vizateă deă parcurgereaă modululuiă „Tehnologia
confec iilorădinătricoturi”,ăînăcontinuareăseărecomand ăcâtevaăexempleădeăactivit iăpracticeădeă
înv are:ăexerci iiădeăidentificareăaăcategoriilorădeămaterialeădinăcareăesteăconfec ionatăunăprodusă
textil;ăexerci iiăaplicativeăȋiăpracticeădeăidentificareăaădiferitelorătipuriădeăproduseăvestimentareă
dină tricot/repereă aleă produseloră vestimentare;ă exerci iiă deă identificareă aă diferiteloră tipuriă deă
tricoturiă dină b t tur ;ă exerci iiă deă clasificareă aă produseloră deă îmbr c minteă dină tricoturi;ă
exerci iiă aplicativeă ȋiă practiceă deă reprezentareă schematic ă aă proceseloră deă produc ieă dină
tricotaje/confec ii;ăexerci iiădeăordonareăaăfazelorăproceselorătehnologiceădinătricotaje;ăexerci iiă
aplicativeă ȋiă practiceă deă recunoaȋtereă aă diferiteloră utilajeă folositeă înă tricotajeă ȋiă confec ii;ă
exerci iiă deă realizareă aă unoră opera iiă ȋiă proceseă deă rutin ă subă supraveghereă ȋiă îndrumare;ă
exerci iiădeăefectuareăaăopera iilorădeăsurfilare,ăasamblareăa detaliilorăȋiăfinisareăaăproduselorădină
tricot,ă respectândă procesulă tehnologică deă confec ionare;ă exerci iiă deă efectuareă aă opera iiloră deă
deservireăaămaȋinilorădeăcusutăelastice;ăexerci iiăȋiăviziteădeădocumentareălaăagen iiăeconomici;ă
vizion riădeămateriale video (casete video, CD-uri) specifice domeniului.
410
Curriculumul – Perspective, conexiuni, experiențe
- Înv areaăcuăajutorulăproiectelor
Prof. înv. primar TUDOR GABRIELA
coalaăGimnazial ă„MihaiăViteazul”ăTârgovi te
S-aă constatată c ă eleviiă devină maiă implica iă înă procesulă deă înv areă atunciă când au
posibilitateaădeăaăanaliza,ădeăaăcercetaăproblemeăcomplexe,ăprovocatoare,ăuneoriănepl cute,ăcareă
seăaseam n ăcuăceleădinăvia aăreal .
Înv areaă peă baz ă deă proiectă mergeă dincoloă deă trezireaă interesuluiă elevilor.ă Proiecteleă bineă
conceputeăîncurajeaz ăinvestiga iaăactiv ăȋiădezvoltareaăcapacit ilorăcognitiveădeănivelăsuperior.ă
(Thomas,ă 1998).ă Abilit ileă eleviloră deă aă în elegeă lucruriă noiă suntă maiă mariă atunciă cândă suntă
„legateădeăactivit iăsemnificativeădeărezolvareăaăproblemelor,ăiarăeleviiăsuntăajuta iăs ăîn eleag ă
deăce,ăcândăȋiăcumădevinăacesteăfapteăȋiăcompeten eărelevante”ă(Bransford,ăBrown,ăȚăConking,ă
2000, p. 23).
Înv areaă peă baz ă deă proiecteă esteă ună modelă deă instruireă careă îiă implic ă peă eleviă înă
activit iădeăinvestigareă aăunorăproblemeăobligatoriiăȋiă auădreptă rezultată ob inereaăunorăproduseă
autentice.ăProiecteleădestinateăs ăsporeasc ăoportunit ileădeăînv areăaleăelevilorăpotăvariaăfoarteă
multă înă ceeaă ceă priveȋteă con inutulă ȋiă ariaă acoperit ă ȋiă potă aveaă locă laă diferiteă niveluriă deă
înv mânt.ă Cuă toateă acestea,ă tindă s ă aib ă înă comună câtevaă tr s turiă definitorii.ă Proiecteleă seă
dezvolt ăpornindădeălaăîntreb riăprovocatoareăcareănuăpotăprimiăr spunsuriăprinăînv areaăbazat ă
peămemorare.ăPrinăproiecte,ăeleviiăîȋiăasum ăroluriăactiveă— cel care rezolv ăproblema,ăcelăcareă
iaădecizia,ăcelăcareăefectueaz ăinvestiga ii,ăresponsabilulăcuădocumentarea.ă
Ună num ră dină ceă înă ceă maiă mareă deă cercet riă sus ină utilizareaă înv riiă prină proiecteă înă
ȋcoliăcuăscopulădeăaăimplicaăelevii,ăaăreduceăabsenteismul,ăaăstimulaădezvoltareaăcapacit ilorădeă
înv areăprinăcooperareăȋiăaăcreȋteăperforman eleăȋcolareă(GeorgeăLucasăEducationalăFoundation,ă
2001).
Oă prezentareă aă uneiă activit iă deă formareă profesional ă elaborat ă înă cadrulă programuluiă
Intel® Teach to the Future (2003),ă laă careă amă participat,ă descrieă oă clas ă înă careă profesorulă
foloseȋteăînămodăeficientămetodaăproiectului.ăÎntr-un astfel de cadru:
*ăExist ăoăproblem ăf r ăr spunsăpredeterminat;
*ăExist ăoăatmosfer ădeătolerareăaăgreȋeliiăȋiăaăschimb rii;
* Elevii iau decizii pe baza unui cadru;
411
Curriculumul – Perspective, conexiuni, experiențe
*ăEleviiădefinescăprocesulăprinăcareăseăvaăajungeălaăoăsolu ie;
*ăEleviiăauăocaziaădeăaăreflectaăasupraăactivit ilor;
*ăEvaluareaăesteăcontinu ;
*ăRezultatulăesteăunăprodusăfinalăaăc ruiăcalitateăvaăfiăevaluat ;
Un astfel de cadru s-aărealizatăcuău urin ălaăclasaăaăVI-a,ăavândăcaăscopăatâtăînv area,ăcâtă
iăformareaăunorăatitudiniă iăcomportamenteădezirabileăraportateălaăculturaăorganiza ional .
Titlulăplanuluiăunit ţiiădeăînv ţare:ăMihaiăViteazul,ăîntreălegend ă iăistorie
Tema face parte dintr-oă unitateăcareăareăcaăscopă cunoa tereaă iă interpretareaăfaptelorăistoriceă iă
apreciereaă roluluiă mariloră figuriă istoriceă înă desf urareaă evenimentelor.ă Fiecareă elevă
interiorizeaz ă fapteleă ȋiă exempleleă oferiteă deă marileă personalit iă aleă riiă noastreă într-un mod
propriu,ă gândeȋteă critică ȋiă observ ă diferen aă dintreă legend ă ȋiă adev rulă istoric,ă argumenteaz ă
opiniileăpeăcareăȋiăleăformeaz .
Ariaătematic :istorie,ăgeografie,ăarte,ălimbaă iăliteraturaăromân ,ăeduca ieăcivic ;
Durat :ăoălun
Standardeădeăperformanţ ă- obiectiveădeăreferinţ /ăcompetenţeăspecifice
2.1.ăs ărecunoasc ă iăs ăutilizezeăinforma iiădintr-oăsurs ăistoric ;
2.2.ăs ăselectezeăsurseănecesareăpentruăprezentareaăunorăpersonalit i;
3.1.ăs ăfoloseasc ătermeniăistoriciăînăsitua ii diverse;
4.3.ăs ăcompareăfapteăistorice,ăpunândăînăeviden ăshimb rileăsurvenite;
5.1.ăs ăexprimeăopiniiăpersonaleăînăapreciereaăfaptelorădinătrecutăȋiăprezent;
Obiectiveăoperaţíonale/rezultateăaşteptateă
-s ăidentificeăȋiăs ăfoloseasc ăinforma iileăproveniteădinăsurseăistoriceăȋiăliterare;
-s ădiscuteăînăgrupădespreăfapteăpetrecuteăînătrecut,ăargumentândăopiniileăformulate;
-s ădescrieăîntr-oămanier ăpersonal ăunăprocesăistoric,ăfolosindăsurseăistoriceăsauăliterareăindicate;
-s ăexprimeăopiniiăpersonale privindărolulăuneiăpersonalit iăistoriceăasupraădeveniriiăunuiăpopor;
-s -ȋiăasumeăresponsabilit iăindividualeăȋiădeăgrup,ăparticipândălaădezvoltareaăclimatuluiăafectivă
pozitiv;
412
Curriculumul – Perspective, conexiuni, experiențe
Întreb rileă Auzit-a iăde-un oltean, de-un oltean, de-un craiovean, ce nu-iăpas ădeăsultan?
unitat iiă deă Deăceăesteăimportant ăunireaărealizat ădeăMihaiă Viteazulădeȋiănuăaădurată decâtăună
înv are an?
Care a fost rolul lui Mihai Viteazul în formare României de azi?
Întreb riă deă 1. Careăeraăsitua iaă rilorăRomâneălaăînceputulădomnieiăluiăMihaiăViteazul?
con inut 2. Cumăaăcucerităacestaăindependen a?
3. Ce fapte istorice definesc personalitatea lui Mihai Viteazul ?
4. Cumăaăfostăînf ptuit ăprimaăunire a tuturor românilor ?
5. Ceăurm riăaăavutăUnirea,ădeȋiăaăduratăfoarteăpu ină?
Evaluare iniţială
Evaluareaăini ial ăvaăîncepeăprinăbrainstorming,ăcareăăvaăpermiteăăelevilorăs ăarateăceăcunoȋtin eă
ȋiăno iuniăauălegateădeătemaăceăurmeaz ăaăfiăabordat .ăPeăbazaăacestorădiscu ii,ăeleviiăvorăcompletaă
rubricileăȊtiu/Vreauăs ăȋtiuădinăDiagrama K-W-L,ăpentruăidentificareaănevoilorădeăcunoaȋtereăaleă
elevilor.
Pentruăaăidentificaăabilit ileădeălucruăcuăcomputerul,ăeleviiăvorăcompletaăListaădeăverificare a
abilit ilorăădeălucruăcuăcomputerul.
Evaluare continuă
Evaluareaă peă parcursulă unit iiă seă vaă faceă peă bazaă fiȋeloră deă lucru,ă înă vedereaă monitoriz riiă
progresului.ăăFiȋeleădeălucruăcon inăatâtăsarciniăpractice,ăpeăcareăeleviiăleăvorăaveaădeărealizat în
timpulăactivit iiălaăclasa,ăcâtăȋiăîntreb ri-tem ălaăcareăeleviiăvorăr spundeăindividualăȋi,ăpeăbazaă
r spunsurilorăindividuale,ăvorădefinitivaălucrulăînăgrup .
Seă programeaz ă discu iiă cuă fiecareă echip ă pentruă aă verificaă periodică stadiulă deă realizareă al
proiectelorăȋiăpentruăaăoferiăfeed-back-ul adecvat. Profesorulăcompleteaz ăgrilaădeămonitorizareăaă
activit iiăînăgrup.ă
413
Curriculumul – Perspective, conexiuni, experiențe
Laă nivelulă grupeiă seă completeaz ă ună ciorchine,ă seă prezint ă fiȋeleă deă lectur .ă Joculă didactic-
Motiveaz -ţiă decizia,îiă ajut ă peă eleviă s ă g seasc ă argumenteă înă sprijinulă uneiă idei-exemplu:Eȋtiă
MihaiăViteazul>Motiveaz - iădeciziaădeăaăuniăceleătreiă riăRomâne.
Evaluare finală
Eleviiăvorăprezentaămaterialeleărealizateădeăfiecareăgrup ăȋiăvorăfaceăinterevaluareaăăprezent rii.
Prezentareaă proiecteloră ȋiă evaluareaă loră seă voră realizaă peă bazaă grileiă deă evaluare.ă La finalul
proiectuluiăeleviiăvorăcompletaăfiȋaădeăreflec ieăasupraăcolabor riiăînăcadrulăgrupuluiă.
Eleviiăcompleteaz ăultimaărubric - AMăÎNV ATăȋiăscriuăunăeseuănestructurat- Mihai Viteazul,
întreăistorieăşiălegend ă.
Cele mai sugestive elemente din proiect vor face obiectul Turului galeriei.
Aptitudiniăşiăcapacit ţiăobligatorii:ăeleviiăvorăprezentaăabilit iăde:
• Utilizarea echipamentelor IT;
• Utilizarea softului adecvat;
• Utilizarea unui browser de Internet;
Procedee de instruire
Activitatea 1- etapaăorganizatoric
Pentruăaătreziăinteresulăelevilorăȋiăaăverificaăceăcunoȋtin eăauădespreăacestăsubiectăseăporneȋteădeă
laă întrebareaă esen ial ă „Ună singură omă poateă schimbaă lumea?”;ă seă propuneă brainstormingulă peă
temaă Mihaiă Viteazulă ă ȋi,ă peă bazaă discu iilor,ă seă voră completaă primeleă dou ă coloaneă dină STIU/ă
VREAUăS ăȊTIU/ăAMăÎNV AT.
Seăprezint ăunăfragmentădinăfilmulăMihaiăViteazul,ăînăregiaăluiăSergiuăNicolaescu.
Se face o scurt ăprezentareăaăunit iiăceăurmeaz ăaăfiăparcurs ăȋiăseăexplic ăelevilorăcareăsuntă
obiectiveleăînv riiăȋiăcerin eleădeălucruăpentruăaăîn elegeăcâtămaiăclarăceeaăceăseăaȋteapt ădeălaăeiă
laă finalulă unit iiă .ă Profesorulă explic ă eleviloră ceă înseamn ă înv areaă prină proiecteă ȋiă cumă voră
lucraăîmpreun ăînăoreleăurm toare.
Împreun ă cuă eleviiă seă stabilesc:ă temaă ȋiă timpulă alocat,ă organizareaă grupeloră ȋiă împ r ireaă
responsabilit iloră înă cadrulă grupului,ă stabilireaă criteriiloră deă evaluareă aă proiectului- evaluarea
procesului,ăprodusuluiăȋiăprezent riiăfinale.
Tipuriădeăactivit i:selectareaăinforma iei,ăcolectareaădeăfotografiiădeăpeăInternet,ădeălaăMuzeulădeă
Istorieă dină Târgoviȋte,ă M n stireaă Dealu- vizit ,ă creareaă unoră ppt-uri,ă dramatiz ri,ă deseneă
sugestive din surse istorice studiate, harta Unirii.
414
Curriculumul – Perspective, conexiuni, experiențe
Integrarea eleviloră cuă nevoiă specialeă înă echipeă deă lucruă careă s ă
Elevul cu dezvolteă cooperarea,ă s ă încurajezeă punereaă deă întreb riă ȋiă înv areaăă
dificult iă deă de la elev la elev;
înv are planificareaă ȋiă oferireaă deă sprijină suplimentară pentruă înv areă sauă
nevoi personale zilnice;
Teme suplimentareă ceă necesit ă capacit iă deă gândireă deă nivelă
Elevul superior;
supradotat Evaluareădiferen iat
Selectareaăuneiăabilit iăăsauăstrategiiăadecvateăpentruăinstruireă
415
Curriculumul – Perspective, conexiuni, experiențe
Mihaiă Viteazulă înă memoriaă urmaşilor, Victor Petrescu, Mihai Stan, Editura
Bibliotheca,ăTârgoviȋte,ă2001,
"Istoria românilor", volumul II, Constantin C. Giurescu, Dinu C. Giurescu,
416
Curriculumul – Perspective, conexiuni, experiențe
Caă activitateă peă careă copilulă oă prefer ,ă joculă esteă ȋiă vaă fiă unulă dintreă principaleleă
mijloaceă deă explorareă ȋiă cunoaȋtereă aă realit ii.ă Joculă esteă modalitateaă prină careă copilulă îȋiă
satisfaceănevoiaădeăactivitateăsauănevoiaădeăaăseătranspuneăînădiferiteăroluriăcareăs -lăaduc ămaiă
aproapeădeărealitateaăînconjur toare.
Prină intermediulă jocului,ă eleviiă seă apropieă uniiă deă al ii,seă formeaz ă leg turiă deă
prietenie.Joculăleăstimuleaz ăcolaborareaăȋiăîiăpoateăscoateădinăizolare.ă
Vârstaă ȋcolar ă mic ă esteă momentulă înă careă eleviiă iauă cunoȋtin ă cuă uneleă dintreă
tehnicileăelementareăaleăînv turiiăintelectuale.ăAcum,ăinteresulălorăpentruăstudiuăseăg seȋteăîntr-
oăform ăincipient .ăJoculăîncepeăs ăreprezinteăoămodalitateădeăînv areăfoarteăatractiv ,ăpl cut ăȋiă
apreciat .ăă
Introducereaăjoculuiăînălec iileăparcurseăprovoac ăbucurieăȋiăurm reȋteăînăacelaȋiătimpă
obiectiveă deă preg tireă intelectual ,ă tehnic ,ă moral ,ă estetic ă ȋiă fizic ă aă copilului.ă Un rol
importantă îlă areă joculă atâtă înă domeniulă instructiv,ă dară ȋiă înă celă formativ-educativ. În planul
instructiv,ăjoculăduceălaăasimilareaăcunoȋtin elor,ăpriceperilor,ădeprinderilorăȋiăopera iilorădeălucruă
cuăinforma iileăacumulate.ă
În domeniul instructiv, g simă joculă caă oă metod ă activ-participativ ă cuă oă eficien ă
maxim ,ă eficientizândă activitateaă întregiiă claseă ȋiă contribuindă laă formareaă ȋiă dezvoltareaă
deprinderilor practice elementare.
Joculădidacticăpoateăfiăinclusăînăstructuraăuneiălec iiăînăoriceămoment, acesta asigurând
p strareaăaten iei,ăfacilitândăprocesulădeăînsuȋireăȋiăconsolidareăaăcunoȋtin elor,ăprevenindăapari iaă
oboseliiăȋiăcrescândăgradulădeăimplicareăînăsarcinaădidactic .ă
Oăcaracteristic ăesen ial ăesteăfaptulăc ăîmbin ăatâtăsarciniăaleăjocului,ăcâtăȋiăsarciniăaleă
înv rii.ă
417
Curriculumul – Perspective, conexiuni, experiențe
Cuăajutorulăjocului,ăînv areaădevineăunăprocesăactiv,ăînăcareăcopilulăinvesteȋteăefortă
propriuăȋiătehniciăpeăcareăleăconsider ăproductive.ă
Peălâng ăfaptulăc ăpoateăfiăutilizatăînăoriceămomentăalălec iei,ăjoculădidactică poate fi
utilizatăînăoricareădintreădomeniileădeăcon inutăaleăprogrameiăȋcolare.ă
Utiliz măjoculădidacticăînăcadrulălec iilorădeămatematic ăȋiăexplorareaămediului,ădarăȋiă
înămajoritateaăcapitolelor,ăfaptăcareăîiădetermin ăpeăeleviăs ăîn eleag ămultămaiăuȋorăcunoȋtin eleă
dobândite.ă Totă cuă ajutorulă joculuiă seă asigur ă în elegereaă ȋiă introducereaă natural ,ă fireasc ă aă
limbajului abstract.
Dac ăfolosimăjoculădidacticăînăprocesulădeăînv areăs-aăobservatăc :
activitateaădidactic ăvaăaveaăunărandamentăsporit;ă
verificareaăcunoȋtin elorăseăvaăfaceăîntr-unămodăpl cutăȋiăactiv;ă
existândăoăvarietateădeăjocuriăȋiăprinăcreareaădeăsitua iiăproblem ,ăacesteaăvoră
dezvoltaă spiritulă deă observa ie,ă deă judecat ă ȋiă vaă daă eleviloră posibilitateaă deă a-ȋiă dezvoltaă
vocabularul.
Exempleă deă jocuriă matematiceă pentruă con inuturileă careă vizeaz ă ȋirulă numereloră
naturaleăȋiăopera iileăcuăacestea,ăpotăfi:ă
2. G seşteăintrusul
- seă dauă ȋiruriă deă numereă aȋezateă dupaă oă anumit ă regul ,ă întreă careă esteă ascunsă ună
num răcareănuă respect ă regula,ăiară acestaătrebuieăidentificat.ă Cuă ajutorulă acestuiăjocăseăobserv ă
capacitateaădeăanaliz ăȋiădeăaăobservaăaăelevilor.ă
3. Bilu eleămatematice
- seă împartă eleviloră ȋiraguriă cuă bilu eă cuă numere,ă iară eiă voră trebuiă s ă leă colorezeă
conformăcerin elorăprimite.ă
418
Curriculumul – Perspective, conexiuni, experiențe
Semnul ascuns
20 13 8 = 41
Exempleădeăcerin eăpentruăjocuriădeărolălaăM.E.M.:
Eȋtiăoăpic tur ădeăap .ăCumăarăfiăc l toria ta în interiorul unei planete? Cu cine te-
aiăîntâlniăȋiăceăaiădiscuta?
Aiăînăpuȋculi ă100ălei.ăVreiăs ăcumperiăcadouriăpentruămama,ăbunicaăȋiăsoraăta.ă
Cum procedezi?
Dac ăvomă ineăcontădeăfaptulăc ăjoculăaduceădiversitateăȋiăbucurieăînărândulăcopiilor,
trebuieăs -lăintroducemăînătoateădisciplineleăȋcolareăpentruăa-iăajutaăpeăeleviăs ăînve eămaiăuȋorăȋiă
mai eficient.
Bibliografie:
419
Curriculumul – Perspective, conexiuni, experiențe
JUDE UL ARGEŞ
420
Curriculumul – Perspective, conexiuni, experiențe
Ion Nicola (Nicola, 1994, pp. 100- consideră finŢlită ile o cŢtegorie integratoare,
generŢlă, cŢre se exprimă în prŢcticŢ educŢ ionŢlă suţ formŢ ideŢlului educŢ ionŢl, Ţ scopurilor şi
oţiectivelor educŢ ionŢle.
FinŢlită ile cele mŢi generŢle Ţle educŢ iei sunt cunoscute suţ denumireŢ de ideal educativ
şi exprimă orientările strategice ale unui sistem educativ într-o Ţnumită etŢpă istorică Ţ dezvoltării
economico-sociŢle, ştiin ifice şi culturŢle Ţ unei ări, modelul de personŢlitŢte cŢre polŢrizeŢză
ŢspirŢ iile unei societă i lŢ un moment dŢt.
Idealul educativ reflectă, în esn Ţ sŢ, finŢlitŢteŢ educŢ iei prin cŢre se reŢlizeŢză echiliţrul
necesŢr dintre ceeŢ ce pretinde societŢteŢ de lŢ componen ii săi şi ceeŢ ce poŢte reŢlizŢ educŢ iŢ.
)deŢlul educŢtiv este, deci, un proiect dinŢmic, deschis, cŢre sintetizeŢză un ŢnsŢmţlu de însuşiri
şi determinări proprii omului societă ii căreiŢ îi ŢpŢr ine.
Deşi Ţu un grŢd de generŢlitŢte mŢi redus, în compŢrŢ ie cu ideŢlul educŢtiv, nici scopurile
nu sunt suficient de precise pentru Ţ permite o riguroŢsă plŢnificŢre, orgŢnizŢre, desfăşurŢre şi
evŢluŢre Ţ procesului de învă ământ într-o Ţnumită institu ie şcolŢră. Acestei cerin e de
concrete e şi ŢcurŢte e îi corespund oţiectivele procesului de învă ământ.
Obiectivele didactice sunt enun uri cu cŢrŢcter finŢlist, ŢnticipŢtiv, cŢre descriu o inten ie
pedŢgogică, un rezultŢt ŢşteptŢt în finŢlul procesului de instruire, concretizŢt într-o schimbare a
personŢlită ii elevilor, studen ilor, cursŢn ilor in generŢl.
Privite în unitŢteŢ lor, se poŢte spune că ideŢlul vizeŢză finŢlitŢteŢ Ţctivită ii educŢtive în
ŢnsŢmţlu, lŢ nivelul întregii societă i, în timp ce scopurile, oţiectivele orienteŢză desfăşurŢreŢ
unor Ţctivită i educŢtive determinŢnte şi concrete.
)deŢlul determină scopurile i oţiectivele, iŢr ŢcesteŢ concretizeŢză prescrip iile generŢle
ale ideŢlului, pe diverse plŢnuri şi lŢ diferite niveluri şi etŢpe Ţle Ţctivi ă ii educŢtive.
Scopurile permit o conturŢre mŢi clŢră Ţ ideŢlului educŢtiv, în timp ce oţiectivele
reprezintă o concretizŢre Ţ scopului, descriind precis cum treţuie să se comporte copilul, tânărul
sŢu Ţdultul după pŢrcurgereŢ unui progrŢm de formŢre sŢu perfec ionŢre.
Sunt Ţutori cŢre fŢc distinc ie între finŢlită i, scopuri şi oţiective. Este cŢzul Ţutorilor
lucrării „DefinireŢ oţiectivelor educŢ iei , ViviŢne şi Gilţert de LŢndsheere, cŢre consideră că
există tri mŢri niveluri de definire Ţ oţiectivelor educŢşiei:
). Primul şi cel mŢi generŢl, este ŢcelŢ Ţl finalităţilor sau scopurilor educaţiei. Exemplu:
formarea omului, respectându-i natura sau dezvolarea personalităţii.
421
Curriculumul – Perspective, conexiuni, experiențe
II. Obiectivele definite după marile categorii comportamentale tŢxonomiile .Ele permit „să
se Ţrunce o punte între finŢlită ile sŢu scopurile educŢ iei şi Ţc iuneŢ cotidiŢnă , indicând tipul de
comportŢment cognitive, Ţfectiv sŢu psihomotor vizŢt prin educŢ ie.
III.Obiectivele operaţionale. AcesteŢ informeŢză educŢtorul ŢsuprŢ comportŢmentelor
oţservŢţile ce treţuie reŢlizŢte prin Ţctivită i concrete de instruire şi educŢre.
LŢ rândul sŢu, KrŢthwol distinge trei niveluri de generŢlitŢte Ţ oţiectivelor, în func ie de
întreţuin ŢreŢ pe cŢre vrem să le-o dăm: scopurile cele mai generale spre cŢre tind mŢi mul i Ţni
de instruire sŢu pe cŢre Ţr puteŢ să le urmăreŢscă orice şcoŢlă de un Ţnumit grŢd; obiective
comportamentale cŢre permit să descompunem scopurile generŢle în scopuri specifice; obiective
operaţionale cŢre Ţsigură ŢnŢlizŢ ceŢ mŢi detŢliŢtă, lŢ nivel de lec ie.
Problematica intenţionalităţilor procesului de învă ământ Ţ generŢt numeroŢse discu ii, în
special cu privire la conceptele prin care se denumesc aceste inten ionŢlită i. În cŢdrul unor
conferin e UNESCO dedicŢte Ţcestei proţlemŢtici , , s-a stabilit, prin consens, ca
termenii finalitate, scop, obiectiv, cŢre, in limţŢjul curent, sunt ŢdeseŢ receptŢ i cŢ sinonimi să
desemneze, în limbajul pedagogic, trei grade, niveluri de generalitate. Astfel, scopurile sunt
ŢspirŢ ii, finŢlită i pe termen mediu şi cu grŢd de generŢlitŢte mediu, iŢr obiectivele ar fi sarcini
pŢrticulŢre, mŢi ŢnŢlitice, mŢi concrete Ţle procesului educŢ ionŢl şi cŢre pot fi Ţtinse în intervale
de timp relative mici (Ionescu, Radu, p. 86).
Bibliografie
422
Curriculumul – Perspective, conexiuni, experiențe
Întreăcurriculumăşiăsufletădeăcopil
Profesorăînv mântăprimarăCojocaruăIrinaăNadina
ȊcoalaăGimnazial ă„ăMihaiăViteazul”ăTârgoviȋte,ăJude ulăDâmbovi a
Eăuȋorăaăscrieăversuri
Cândănimicănuăaiăaăspune” (Mihai Eminescu)
Parafrazând aceste versuri, deă ună adev ră etern,ă potă spuneă c ă eă uȋoră aă scrieă legiă ȋiă
programeă,ădac ănuăeȋtiăpusăînăsitua iaădeăaăleăaplica. Noile programe de la clasele primare permit
cadrelor didacticeă oă maiă mareă flexibilitateaă înă modalitateaă deă abordareă aă con inuturilor,ă înă
formareaăunorăcompeten e. Jocul,ăînv areaăprinăjocădevinăliter ădeălegeăînăactivitateaădeălaăclas .
Un curriculum permisiv, adaptat nivelului de dezvoltare psiho-intelectual ,ă niveluluiă deă
vârst ăalăfiec ruiăcopil,ăaduceăunăplusădeăeficien ăînăaplicareaălui. Oameniiăsuntădiferi i,ăevolu iaă
elevului în cadrul procesului instructiv-educativăesteădiferit ,ăînăconsecin ăȋiămodulădeăaplicareă
aăcon inutuluiăcurricularătrebuieăs ăfieădiferit .
Ună copilă „ă bunaă laă matematic ”ă poateă fiă „ă maiă pu ină bună laă comunicare”. Ce facem în
acestăcaz,ănoi,ăcadreleădidactice?ăPoateăoăsolu ieăarăfiăs ătransform mămatematicaăînăcomunicareă
ȋiă comunicareaăînă matematic ăpentruăacelă elevă ȋiă peăamândou ăîntr-ună prietenădeăjoac ăpentruă
copil. Cum? Iat ăunăexemplu:ă
În scrierea unui cuvânt num r măliterele,ăvocalele,ăconsoanele.ăTransform măcititulăîntr-
oăproblem ămatematic - „ăCeăgrupădeălitereăapareădeămaiămulteă/ăămaiăpu ineăoriăînătext?ăDeăcâteă
ori a intervenit în dialog un anumit personaj? Cuă câteă personajeă interac ioneaz ă personajul
principal?ă„
Sau:
Laă matematic ,ă figurileă geometrice,ă cifreleă ă potă fiă personajeă despreă careă spunemă oă
povesteă cuă numere,ă cuă expresiiă matematice.ă Abordareaă integrat ă aă curriculum-ului la ciclul
primar permite apropiereaăno iunilorăȋtiin ificeădeăvia aăreal ăaăelevului.ăTransform rileăapeiăînă
423
Curriculumul – Perspective, conexiuni, experiențe
natur ă suntă prilejă pentruă dezvoltareaă competen elor deă comunicare,ă prină creareaă unoră poveȋti,ă
dezvoltândă imagina ia,ă dară ȋiă pentruă dezvoltareaă memorieiă ȋiă aă gândiriiă logice prin
problematizare. Deăasemenea,ăseăutilizeaz ăȋiăseăamplific ăabilit ileădeălucruăînăgrupă/ăînăechip ă
prinărealizareaăunorăproiecteălaăarteăvizualeăȋiăabilit iăpractice.
Prină adaptareaă curricular ă laă particularit ileă psiho-intelectuale individuale asigur ă
realizareaă unoră competen eă înă ritmulă specifică deă dezvoltareaă ală fiec ruiă elev.ă Esteă dreptă c ,ă înă
acestăcaz,ăefortulădepusădeăcadrulădidacticăesteămultămaiămare,ăiarănum rulădeăeleviălaăclas ăară
trebuiăs ăfieămaiămic.
Muzicaă ȋiă miȋcareaă suntă mijloace deă facilitareă aă accesuluiă elevuluiă laă cunoȋtin eleă dină
comunicare,ămatematic ăȋiăexplorareaămediului. Iat ăȋiăunăaltăexempluădeăactivitate:
Cântând (muzic ), elevii v ruiescăarboriiă(ămiȋcare)ăȋiăînva ăastfelăs ăprotejezeămediul,ă
studiindăalc tuireaăcopacului,ăp dureaăcaămediuădeăvia ă(ăexplorareaămediului),ăîȋiăimagineaz ă
ceăvaăspuneărândunicaălaăîntoarcereaălaăcuibă(ăcomunicare),ăcompar ănum rulădeăconuriăcuăcelăală
floriloră(ămatematic ),ă construiescăad posturiă pentruăp s riă(ăabilit iăpractice),ă pe care apoi le
deseneaz ă(ăarteăvizuale).
424
Curriculumul – Perspective, conexiuni, experiențe
Activit ileă extraȋcolare,ă celeă careă auă ună caracteră informală sauă nonformal,ă trebuieă s ă
aduc ăplusăvaloareaăactuluiăeduca ional.ăÎntâlnirileăcuăreprezentan iăaiăaltorădomeniiădeăactivitate,ă
medici,ă poli iȋti,ă brutariă etc,ă deschidă apetitulă pentruă cunoaȋtereă ală copiilor.ă Flashă mob-urile pe
diverseătemeăantreneaz ăȋiăatragănumeroȋiăelevi,ăcuăpreocup riădiferite.
Continuitateaăînăabordareaăcurricular ăcontribuieăesen ialălaăaplicareaăsaăeficient .ă
Bibliografie:
1. Programaăȋcolar ăă, Clasaăpreg titoare,ăclasaăIăȋiăclasaăaăII-a , Aprobat ăprinăordinăalăministruluiă
Nr. 3418/19.03.2013
425
Curriculumul – Perspective, conexiuni, experiențe
Cuprins
Capitolul I
SAFTA MARIANA ALINA- Curriculum,ăăidealăeduca ională iăăliteraturaăromân , ........................ 4
M D LINAăELENAăS VULESCU - Dezvoltarea competen eiădeălectur ăînăfunc ieădeăintereseleăelevilor 7
ȘONTAC NICOLETA-ELENA- Curriculum și Ţţordări educŢționŢle în predarea limbii
engleze................................................................................................................................................. 12
DORINA MARIN- Stimulareaăcomunic riiă iăinterrelation riiăcopiilorăprinăimplicareaăacestoraăînă
proiecteăeduca ionale ............................................................................................................................ 15
STOICA MAGDALENA MARIANA- Planulădeăinterven ieăpersonalizată– Matematic ă– cls I...............19
ELENA MIHAELA STRÂMBEANU- Direc iiămoderneăînăabordareaăcurricular ăaădisciplinelorădeăstudiu
.............................................................................................................................................................. 24
SUCIU IOANA- Curriclumul,ăintereseleăelevilorăȋiăcerin eleăsociet ii .................................................. 28
)R)NA VÎNTUR)Ș- ABORDĂR) )NTERD)SC)PLNARE ÎN CADRUL ORELOR DE GEOGRAFIE
.............................................................................................................................................................. 32
VOD)ȚĂ ANCA- Educa iaăpentruăcet enieăactiv ă– prezentă iăperspective ........................................... 38
BADEA BRIGITTE - Necesitatea corel riiăcon inuturilorăprogramelor .................................................. 43
deămatematic ădinăînv mântulălicealătehnicăcu orientareaăprofesional ăaăelevilor 43
BUCĂLO)U CONSTAN A - Curriculum centrat pe elev - puncte tari si puncte slabe .......... 48
BUC LOIUăIONELAă- Curriculum ascuns-studiu de caz ........................................................... 50
BUCURIC ăMARIAăCORINA- Rolulăactivitã ilorăextraȋcolareăînăformareaăpersonalitã iiăelevului ....... 53
CRAICIUăMARIANAăTAN I - Facilizarea tranzi ieiădeălaăşcoal ălaăvia aăactiv ăprinăînfiin areaă
firmelorădeăexerci iu ............................................................................................................................ 63
CRISTEA VALENTIN GABRIEL- CRISTEA EDITH-NICOLETA, Selectarea i utilizarea
produselorăcurriculareă(manualeă colare,ăauxiliareădidactice) .......................................................... 66
DRAGOMIR MARIOARA -Clasaăăpreg titoreă– un pas important ................................................ 70
GRIGORE GABRIELA- ValoriămoraleăînăoperaăluiăIonăCreang .................................................... 75
PROF.GRIGORE GABRIELA .......................................................................................................... 75
GHENADE DANIELA - CrosscurricularitateăȋiăClil .............................................................................. 80
MARIA-LAVINIA MOLVOVAN -Des vâr ireaăidealuluiăeduca ionalăînăcadrulăorelorădeăliteraturaă
român .................................................................................................................................................. 82
426
Curriculumul – Perspective, conexiuni, experiențe
Capitolul II
PASCU MARIA - Centrarea pe elev - ax ămetodologic ăaăsistemuluiăcurricular ............................. 136
BOBEȊăLUMINI Aă- Valorificareaărezultatelorădeălaăevalu rileăinterna ionaleăTIMSS ........................ 141
ERCULESCU DENISA- Rolulăactivit ilorăextracurriculareăînădezvoltareaăcopilului ...........................146
STOENESCU ELENA - ProgrŢm de interven ie personŢlizŢt pip ..................................................148
ROTARU IULIANA-STEFANIA- Proiect de activitate ..................................................................... 157
TR ISTARUăMARIA- Optimizarea practicii pedagogice din perspectiva profesorului mentor ............. 162
SIMION CRISTINA - Metodele interŢctive în grădiniță, prŢctici de succes Ţle Ţctului
educŢ ionŢl ....................................................................................................................................... 167
SIMA MIRELA- Strategiiăutilizateăinăactivitateaădidactic ăcareăcontribuieălaătransformareaăclaseiă
tradi ionaleăintr-oăcomunitateădeăînv are:ăăabordareaăintegrat ăaăcurriculumuluiă- predareaătematic ,, ....171
GABRIELAăST NESCU,ăFLORINăST NESCUă- Jocul logico-matematicăînăstimulareaăintegrit iiă
psihice .................................................................................................................................................. 176
SIMTION COSMIN, SIMTION CLAUDIA- Locul istoriei locale în cadrul curriculum-ului
nŢționŢl ............................................................................................................................................. 178
VICTOR TOFAN- Jocurile didactice logico - matematice ...........................................................180
UNGUREANU GABRIELA - POVESTEAănum ruluiăăoăsut .............................................................. 185
V T UăROXANAăMARIA- Programeleăȋcolare-liceale repere obligatorii pentru un demers flexibil ..190
427
Curriculumul – Perspective, conexiuni, experiențe
428
Curriculumul – Perspective, conexiuni, experiențe
429
Curriculumul – Perspective, conexiuni, experiențe
ZAMFIRA DIANA ELENA , PÎRVAN IRINA - Jocul didŢctic în învă ŢreŢ mŢtemŢticii şi explorării
mediului.............................................................................................................................................. 417
430
Coordonatorul volumului:
prof. Pavelescu Marilena
Târgoviște , 2017
ISBN 978-973-0-24866-1