1.1.

Semnificatia creditului si a dobanzii

1.1. Creditul

Aparitia creditului este strans legata de dezvoltarea productiei si circulatiei marfurilor;

evolutia acestor fenomene a impus includerea schimbului – si, odata cu el, si a creditului – in
cadrul relatiilor monetare. ”Creditul reprezinta relatia baneasca intre o persoana fizica sau
juridica, numita creditor, care acorda unei alte persoane, numita debitor, un imprumut in bani
in general cu o dobanda stabilita in functie de riscul pe care si-l asuma creditorul sau de reputatia
debitorului”. Etimologic, cuvantul „credit” isi are originea in limba latina „creditum-creditare”,
care inseamna „a crede” sau „a avea incredere”, fapt ce scoate la iveala un element de ordin
psihologic: increderea, care presupune existenta unei anumite culturi sociale, a unei „psihologii
colective”, care difera insa in timp si de la o colectivitate la alta. Limba romana a consemnat
acest cuvant ca neologism , el patrunzand in vocabularul nostru abia in secolul al XVIII-lea.
Aparut din
necesitatea stingerii obligatiilor dintre diferiti agenti economici, proces caruia moneda lichida
nu-i putea face fata, creditul constituie una din conditiile desfasurarii oricarui proces economic.
Depasind sfera proceselor economice interne, creditul a fost extins treptat si in relatiile cu
partenerii externi, fie ei simpli agenti economici sau chiar state. Astfel, creditul este vazut ca o
parghie economica indispensabila, este ca o forta activa ce s-a concretizat in intretinerea de
relatii intre furnizori si cumparatori, in contributia la formarea de unitati productive sau in
fructificarea acumularilor banesti.

Inainte de definirea creditului si a functiilor sale, se impune realizarea unei distinctii

intre finante, bani si credit. Astfel, trebuie subliniat ca, numai in cadrul rotatiei de ansamblu a
capitalului, a mijloacelor materiale si monetare , creditul se poate transforma fie in bani, fie in
finante; in timp ce finantele presupun capitaluri deja formate care se acumuleaza, creditul
reprezinta un efect al proceselor economice in urma carora apar capitaluri temporar disponibile.
In acest sens, creditul poate fi considerat o forma speciala de miscare a valorilor: vanzare de
marfuri cu plata amanata sau cu transferarea temporara de moneda cu titlu de imprumut . Intr-
o forma extinsa creditul mai poate fi identificat cu circulatia capitalului de imprumut.
Numeroasele interpretari reductioniste au furnizat o serie de acceptiuni de genul : creditul =
bani si finante; creditul = imprumut ; creditul = parghie; creditul = capital: etc. Una din
definitiile demne de retinut indica operatiunea de creditare ca „cedarea unei sume de bani
efectuata la un moment dat din partea unui subiect economic, in folosinta altui subiect
economic, cu oblig 111d35b atia pentru acesta din urma de a restitui mai tarziu , la un termen
fixat, suma primita plus o suma de bani care se cheama interes sau dobanda”1[1] .

1.2.Formele creditului

Diversitatea formelor sub care se manifesta creditul in economie a impus utilizarea mai
multor criterii semnificative de clasificare, in funtie de care se disting urmatoarele:

1.dupa natura economica si participantii la relatia de creditare, se remarca:

 Creditul comercial;

 Creditul bancar;

 Creditul de consum;

 Creditul obligatar.

2. dupa calitatea debitorului se delimiteaza:

 Creditul acordat persoanelor fizice;

 Creditul acordat persoanelor juridice.

3. dupa calitatea debitorului si a creditorului se disting:

 Creditul privat;

 Creditul public.

4. dupa scopul acordarii creditului:

 Creditul de productie;
  Creditul de circulatie;

 Creditul de consum.

5. dupa natura garantiilor:

 Credite reale;

 Credite personale.

6.dupa intinderea drepturilor creditorului:

 Credite denuntabile;

 Credite nedenuntabile;

 Credite legale.

7. dupa modul de stingere al obligatiilor de plata:

 Credite amortizabile;

 Credite neamortizabile.

8. dupa termenul la care trebuie rambursat creditul:

 Credite pe termen scurt;

 Credite pe termen mijlociu;

 Credite pe termen lung.

1.3. Dobanda

Dobanda reprezinta suma de bani pe care trebuie sa o plateasca beneficiarul

imprumutului(debitorul) celui care acorda imprumutul(creditorul), pentru folosirea
disponibilitatilor banesti ale acestuia din urma, pana la restituirea lor. In cazul creditului,
creditorul este banca sau o alta institutie financiara. In cazul depozitelor, creditorul este
persoana fizica sau firma care isi tine economiile la banca.
In general suma dobanzii D de baza platita de beneficiarii de credite este direct
proportionala cu volumul creditului C, rata dobanzii d si timpul de folosire a creditului t :

In conditiile unui anumit nivel al dobanzii, suma acesteia creste proportional cu volumul
creditelor si cu durata de folosire a acestora, astfel incat unitatile trebuie sa foloseasca un volum
cat mai redus de credite si pe perioade cat mai scazute posibil, imprimand o viteza de rotatie
accelerata activelor circulante.

La creditele pe termen scurt se foloseste calculul dobanzii simple, ceea ce inseamna ca

suma dobanzii nu se adauga la capital pentru a aduce ea insasi dobanda.

Pentru anumite contracte de credit pe termen scurt se aplica dobanda antecalculata,

adica suma ei se varsa, impreuna cu rambursarea creditului, la sfarsitul anului sau al
contractului. La numeroase categorii de credite pe termen scurt se aplica dobanda
antecalculata, adica volumul sau se determina si se retine de banca la inceputul contractului
de credit; retinerea ei inca de la inceput din volumul creditului aprobat face ca debitorul sa
primeasca un credit efectiv mai mic decat cel aprobat. In aceste conditii rata efectiva a dobanzii
este diferita de rata nominala a dobanzii.

Sub aspectele stabilitatii, dobanda poate fi fixa, atunci cand nivelul ei nu se modifica
pentru toata perioada de creditare si variabila, care se modifica anual sau chiar la intervale mai
scurte (3 luni) ca masura de protectie a creditorului sau debitorului impotriva pierderilor ce ar
putea rezulta din caracterul rigid al nivelului dobanzii pentru o perioada de timp indelungata.

1.2. Contextul macroeconomic al sistemului bancar din Romania

Dat fiind noul statul al Romaniei de tara membra a UE, pe parcursul anului 2007,
competitia din sistemul bancar s-a accentuat sensibil, conducand la transformari structurale. In
afara celor 42 de institutii de credit inscrise in Registrul institutiilor de credit in anul 2007, un
numar de 143 institutii straine au notificat intentia de a oferi servicii bancare pe teritoriul
Romaniei. Totodata, au fost supuse procedurii de notificare si inscrise in registre 4 563 institutii
financiare nebancare (IFN), dintre care 221 au fost inscrise in Registrul general. Dintre acestea,
3 institutii financiare nebancare au fost radiate pana la sfarsitul anului 2007.

1.2.1. Modificari in structura sistemului bancar romanesc

Principalele modificari inregistrate in anul 2007 in sistemul bancar din Romania au

fost urmatoarele:

 autorizarea functionarii Bancii Millennium, membra a grupului portughez cu acelasi nume;

 deschiderea a trei sucursale ale unor institutii de credit straine: Fortis Bank(Belgia), La

Caixa (Spania) si Finicredito (Portugalia);

 fuziunea prin absorbtie de catre Banca HVB Tiriac a Bancii UniCredit Romania, noua

entitate desfasurandu-si activitatea sub numele UniCredit Tiriac Bank;

 incetarea activitatii Bancii Blom Bank Egypt si transferul acesteia catre Blom Bank France

Paris, Sucursala Romania;

 schimbarea denumirii in cazul a trei banci: Finansbank Romania a devenit Credit Europe

Bank, Mindbank a luat numele ATE Bank Romania, iar Romexterra Bank si-a schimbat
denumirea in MKB Romexterra Bank;

 deschiderea in Cipru a unei sucursale apartinand Bancii Transilvania.

La sfarsitul anului 2007, in Romania functionau 42 de institutii de credit (41 de banci si

reteaua cooperatista CREDITCOOP). In ceea ce priveste structura sistemului bancar dupa
forma de proprietate a capitalului, doua banci detineau capital de stat → 5,4% din activele
sistemului bancar romanesc (CEC si Eximbank), trei erau cu capital majoritar privat romanesc,
iar 36 intrau in categoria bancilor cu capital majoritar strain (inclusiv sucursalelebancilor
straine), bancile cu capital majoritar privat detinand 94,6% din activele sistemului bancar
romanesc. Totodata, ponderea activelor bancilor cu capital majoritar strain,
inclusiv sucursalele bancilor straine, era de 87,9 %.

1.2.2. Evolutia indicatorilor de prudentialitate

Politica de expansiune accentuata a creditului in scopul castigarii de cote de piata,

continuata chiar si dupa declansarea crizei financiare internationale, a condus la erodarea
indicatorilor care cuantifica riscul de credit. Astfel, ponderea creditelor si dobanzilor clasificate
in categoriile „indoielnic” si „pierdere” in totalul creditelor si dobanzilor clasificate a crescut la
4 la suta, fata de 2,8 la suta in anul precedent.

Majorarea riscului de credit a fost insotita de accentuarea trendului descendent al ratei

solvabilitatii sistemului bancar – de la 18,1 la suta la 31 decembrie 2006 la 13,8 la suta la 31
decembrie 2007, nivel care se situeaza insa deasupra limitei minime reglementate (8 la suta
incepand cu ianuarie 2007).

In contextul cresterii presiunilor concurentiale, profitul net a avut un ritm mai moderat
de crestere (14,8 la suta) decat cresterea activelor totale (45,5 la suta) si a capitalurilor proprii
(24,7 la suta). Astfel, indicatorul de performanta financiara ROA a scazut la 1,01 la suta la
sfarsitul anului 2007, comparativ cu 1,28 la suta in perioada similara a anului precedent, iar
indicatorul ROE s-a diminuat la 9,43 la suta, fata de 10,24 la suta.

Indicatorul de lichiditate la nivelul sistemului bancar (lichiditatea efectiva/lichiditatea

necesara) arata in continuare o buna capacitate a bancilor de a face fata angajamentelor asumate,
nivelul inregistrat la finele anului 2007, de 2,13, fiind superior limitei minime reglementate,
respectiv 1. La nivel individual, bancile si sucursalele bancilor straine au demonstrat ca sunt in
masura sa gestioneze corect riscul de lichiditate.

1.2.3. Actiuni de intarire a stabilitatii financiare

La nivel national, la data de 31 iulie 2007, a fost semnat Acordul intre Ministerul
Economiei si Finantelor, Banca Nationala a Romaniei, Comisia Nationala a Valorilor
Mobiliare, Comisia de Supraveghere a Asigurarilor si Comisia de Supraveghere a Sistemului
de Pensii Private pentru cooperare in domeniul stabilitatii financiare si al gestionarii crizelor
financiare, in baza caruia s-a infiintat Comitetul National pentru Stabilitate Financiara.
 Pe plan international, BNR a aderat la o serie de acorduri in domeniul stabilitatii
financiare, incheiate anterior intre tarile membre ale UE. Astfel, la 1 august 2007 BNR a aderat
la:

→Acordul de cooperare intre autoritatile cu responsabilitati de monitorizare a sistemelor de

plati si autoritatile de supraveghere bancara, in stadiul al treilea al Uniunii Economice si
Monetare (2001);

→ Acordul privind principiile de baza pentru cooperare intre autoritatile de supraveghere

bancara si bancile centrale din Uniunea Europeana in domeniul gestionarii situatiilor de criza
(2003).

Ulterior, la 4 aprilie 2008, BNR a aderat si la Acordul de cooperare dintre autoritatile

de supraveghere bancara, bancile centrale si ministerele de finante din tarile Uniunii Europene
in domeniul situatiilor de criza financiara (2005).

1.2.4. Activitati de reglementare

In ceea ce priveste institutiile de credit, pe parcursul anului 2007 au fost inregistrate

doua evolutii importante in plan legislativ, si anume aprobarea Ordonantei de urgenta a
Guvernului nr. 99/2006 privind institutiile de credit si adecvarea capitalului prin Legea nr.
227/2007, respectiv aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 98/2006 privind
supravegherea suplimentara a institutiilor de credit, a societatilor de asigurare si/sau
reasigurare, a societatilor de servicii de investitii financiare si a societatilor de administrare a
investitiilor dintr-un conglomerat financiar prin Legea nr. 152/2007.

In ceea ce priveste sectorul institutiilor financiare nebancare, in anul 2007 a fost elaborat
proiectul Legii privind institutiile financiare nebancare, care urmeaza a fi supus procedurii
legislative parlamentare. Totodata, a fost completat cadrul secundar de reglementare a IFN, cu
acte normative precum:

→ Regulamentul BNR nr. 4/2007 pentru modificarea si completarea Regulamentului BNR nr.
5/2002 privind clasificarea creditelor si plasamentelor, precum si constituirea, regularizarea
si utilizarea provizioanelor specifice de risc de credit, prin care se extinde tratamentul aplicabil
institutiilor de credit si asupra IFN;
→ Norma BNR nr. 2/2007 pentru modificarea si completarea Normei BNR nr. 2/2006 privind
capitalul minim al institutiilor financiare nebancare;

→ Norma BNR nr. 4/2007 pentru modificarea si completarea Normei BNR nr. 6/2006 privind
criteriile pentru inscrierea in Registrul special a institutiilor financiare nebancare.

In planul activitatii de reglementare valutara, in scopul adaptarii acesteia la cadrul

legislativ european, a fost emisa Norma BNR nr. 13/2007 care reglementeaza accesul
rezidentilor si nerezidentilor la efectuarea de operatiuni de schimb valutar cu valute necotate.
De asemenea, a fost abrogata Norma BNR nr. 6/2005 privind importul si exportul fizic de
instrumente de plata sub forma de numerar.

1.3. Sistemul bancar roman

1.3.1. Scurt istoric al sistemului bancar din Romania

Primele dovezi cu privire la o activitate bancara pe teritoriul Romaniei au fost

descoperite intre anii 1786 – 1855 , reprezentate prin 55 placi de piatra , gasite intr-o zona de
mine aurifere.Aceste placi contin detalii referitoare la contractul de infiintare a unei institutii
bancare.
In epoca moderna , primele incercari de creare a unei banci au fost la inceputul secolului
XIX-lea . I.C.Bratianu sustinea in 1861 ca: „ce mult si dureros se simte lipsa unui asezamant
financiar puternic si serios care sa poata da tarii existenta baneasca in vremuri de nevoie”. In
1880 la 27 februarie Bratianu depune in Camera proiectul unei banci nationale care trebuia sa
ajute economia nationala mai mult ca oricare institutie.La 17 aprilie 1880 proiectul devine lege
de statornicire a normelor de organizare a Bancii Nationale a Romaniei , care urma sa-si inceapa
activitatea la 1 iulie 1880. Banca Nationala a Romaniei este cea mai importanta banca infiintata
in acea perioada, care, din punct de vedere organizatoric, a fost conceputa dupa modelul Bancii
Nationale a Belgiei. Acesta a fost inceputul dezvoltarii unui sistem bancar nou si modern.
In anii ‘40 sistemul bancar
a fost dominat de 5 banci principale: Banca Romaneasca; Banca de Credit Roman; Banca
Comerciala Romana; Banca Comerciala Italiana si Romana; Societatea Bancara
Romana. Aceste banci realizau 50 % din totalitatea operatiunilor bancare. Pana in 1947,
sistemul bancar romanesc cunoaste o dezvoltare remarcabila. Bancile detineau resurse
importante si functionau conform standardelor internationale; personalul bancar era format din
specialisti pregatiti in conditii de concurenta si standarde profesionale foarte ridicate, asa cum
erau stabilite de Banca Nationala. Dupa 1947, sistemul bancar a fost restrans datorita trecerii la
economia de comanda si intrarii Romaniei in zona de influenta sovietica. Pana in anul 1989 in
Romania existau 4 banci: Banca Nationala a Romaniei, Banca Romana de Comert Exterior,
Banca de Investitii si Banca Agricola, la care se adauga si C.E.C –ul.
Reforma sistemului bancar a inceput in 1990-1991, prin
elaborarea si abordarea unei noi legislatii bancare privind organizarea si functionarea bancii
centrale si a bancilor comeciale. Sistemul bancar din Romania este structurat pe doua nivele–
o banca centrala si institutiile financiare, carora prin lege li s-a acordat statutul de banci. Banca
Nationala a Romaniei este banca centrala a tarii, institutia de emisiune a statului roman. Prin
noile reglementari, BNR incearca sa creeze un sistem bancar modern si, in acelasi timp, sa-si
indeplineasca rolul de banca centrala. Operatiunile comerciale indeplinite pana la 1989 de
Banca Centrala au fost transferate unei noi banci comerciale (B.C.R.).
Incepand cu anul 2000 apar primele realizari in sistemul bancar:

Continuitatea procesului de restructurare si privatizare

Cresterea calitatii serviciilor prestate si educarea populatiei
Stimularea atragerii economiilor agentilor economici si populatiei sistemului bancar
Modernizarea sistemului de plati prin dezvoltarea sistemului electronic de plata
Identificarea operatiunilor de piata de capital
Dezvoltarea de institutii financiare specializate pentru activitati de leasing, brokeraj, asigurari, in
banking, fonduri de investitii, fonduri de pensii

1.3.2. Sistemul bancar actual

In baza noului cadru legislativ, sistemul bancar din Romania a fost organizat pe doua
nivele:

 la varf, Banca Nationala a Romaniei, ca banca centrala a statului roman, organ unic de
emisiune;

 la baza, societatile comerciale bancare.

Acest sistem a fost introdus in decembrie 1990, fiind primul pas al procesului de reforma
bancara. Noul cadru juridic a incurajat dezvoltarea bancilor cu capital privat si a permis intrarea
libera pe piata bancara autohtona a institutiilor financiare straine. Bancile au fost autorizate sa
opereze in calitate de banci comerciale de tip universal, putand efectua o gama larga de
operatiuni bancare pe intreg teritoriul tarii in conditiile respectarii normelor prudentiale emise
de banca centrala, in calitatea sa de autoritate de supraveghere bancara.

Cadrul legislativ care guverneaza sistemul bancar cuprinde:

 Legea privind Statutul Bancii Nationale a Romaniei – Legea nr. 312 din 28 iunie 2004;

 Ordonanta privind institutiile de credit si adecvarea capitalului - Ordonanta de Urgenta

a Guvernului nr. 99 din 6 decembrie 2006;

 Legea pentru aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 99 din 6 decembrie

2006 - Legea nr. 227 din 4 iulie 2007;

 Legea pentru privatizarea societatilor comerciale bancare la care statul este actionar –
Legea nr. 83 din 21 mai 1997;

 Reglementari privind falimentul institutiilor de credit - Ordonanta Guvernului nr. 10 din

22 ianuarie 2004 privind falimentul institutiilor de credit, aprobata, completata si
modificata prin Legea nr. 278 din 23 iunie 2004;

 Ordonanta Guvernului nr. 39/1996, privind organizarea si functionarea Fondului de

Garantare a Creditelor din Sistemul Bancar.

Caracteristicile principale ale sectorului bancar romanesc sunt (conform datelor la 30

septembrie 2007):

 41 institutii de credit (dintre care 9 sucursale ale unor banci straine si o cooperativa de
credit);

 Total active bancare: 63 miliarde euro (circa 54% din PIB);

 58% din activele bancare sunt concentrate in primele banci din sistem;

 Indicatorul de solvabilitate este de 14%;

  Actionariatul este reprezentat in majoritate de entitati straine;

Pe piata romaneasca opereaza de asemenea institutii financiare nebancare, precum fonduri

de asistenta mutuala, case de amanet, societati de leasing financiar, societati de credite pentru
persoane fizice, societati de micro-finantare, societati de credit ipotecar, societati care
ofera operatiuni de factoring, societati specializate in finantarea tranzactiilor comerciale, si
altele.

CAPITOLUL 2

ROLUL BANCII TRANSILVANIA IN CONTEXTUL ACTUAL DIN ROMANIA

2.1. Banca Transilvania- de la inceput pana in prezent

2.1.1. Banca Tansilvania- prezentare generala

Totul a inceput acum 14 ani, in orasul Cluj-Napoca, din initiativa unor oameni de
afaceri din Cluj. Ideea a fost aceea de a crea o banca locala, un brand de Cluj. Spiritul
antreprenorial al fondatorilor sai a determinat consolidarea pozitiei Bancii Transilvania, intr-o
prima etapa, in Cluj si, ulterior, la nivel regional. Banca si-a orientat la inceput activitatea spre
sectorul IMM si, datorita cererii pietei, in scurt timp aceasta a inceput sa se dedice si domeniului
retail. In anul 1997 Banca Transilvania a devenit prima institutie bancara din Romania, care a
fost cotata la Bursa de Valori Bucuresti, ceea ce a insemnat recunoasterea valorii sale pe piata
si a transparentei actiunilor bancii. Din anul 2002,
Banca Transilvania are un management modern, cu un know-how international, care a imprimat
bancii un stil diferit, caracterizat prin deschidere si flexibilitate. Un alt moment important
pentru banca a fost anul 2003, cand s-a schimbat identitatea de corporatie, conform noii sale
misiuni. Re-branding-ul a insemnat modificarea logo-ului bancii, precum si implementarea
unui concept nou, standard, privind unitatile sale. Noul logo reprezinta un scut si sugereaza
aparare pentru ca Banca Transilvania are grija de banii si de interesele clientilor. Cele doua linii
de la baza – in culorile bancii, galben si negru - apar pe toate elementele identitatii de corporatie
a bancii si exprima continuitate, stabilitate si ambitie. Banca Transilvania este azi una
dintre cele mai importante institutii financiar–bancare din Romania, aflata in top 5 si una dintre
cele mai atractive companii listate la Bursa de Valori Bucuresti. O prioritate a activitatii sale
este perfectionarea continua a serviciilor si a angajatilor, asa incat calitatea sa fie cea care face
diferenta. Cu o cota de piata de aproximativ 5,5%, Banca Transilvania este un jucator activ pe
piata, devenind, datorita accelerarii implementarii stategiei de crestere, o banca recunoscuta la
nivel national. Banca Transilvania este structurata pe patru linii de afaceri:

retail;

IMM;

Corporate

Divizia pentru Medici.

Astfel, banca si-a format echipe specializate si un portofoliu complex de produse si

servicii, pentru a sustine dezvoltarea acestor patru directii.Banca Transilvania are peste 1 milion
de clienti active.
Banca Transilvania este prezenta in toate centrele economice importante din Romania,
detinand peste 480 sucursale si agentii. Cresterea numarului de unitati a avut un ritm foarte
accentuat mai ales in ultimii trei ani, cand au fost deschise aproximativ 400 de entitati
operationale. Intreaga retea teritoriala insemna pentru banca o importanta carte de vizita si,
bineinteles, dovada angajamentului sau de a veni tot mai aproape de clienti. Banca Transilvania
beneficiaza de un sistem informatic performant, centralizat, care ofera clientilor, ca principal
avantaj, posibilitatea accesarii contului curent din oricare unitate din tara. Banca
Transilvania are acum si trei sub-brand-uri: BT Café™, BT Golf Cup si Academia BT. Dintre
acestea, proiectul care s-a bucurat de cel mai mare succes este BT Café™, prima cafenea
bancara din Romania. Banca detine patru astfel de locatii – in Bucuresti, Constanta,
Timisoara si in Cluj-Napoca. Echipa Bancii
Transilvania este formata din peste 6.000 de angajati care impartasesc cultura organizationala
si valorile BT, eforturile lor fiind canalizate in jurul aceluiasi obiectiv: calitatea muncii lor,
pentru multumirea clientilor. In cei peste 14 ani de
activitate, Banca Transilvania a demonstrat ca, prin sprijinul actionarilor si prin planurile
ambitioase dezvoltate, a devenit o banca puternica, deschisa, flexibila si moderna.

2.1.2.Grupul financiar Banca Transilvania

Grupul Financiar BANCA TRANSILVANIA ofera servicii financiare integrate:

asigurari, administarea investitiilor, finantarea consumatorilor, leasing si tranzactii mobiliare.
 Banca Transilvania inseamna un grup financiar puternic, Grupul Financiar BANCA
TRANSILVANIA, care ofera pietei servicii integrate – banking, administarea investitiilor,
finantarea consumatorilor, leasing, tranzactii mobiliare, factoring, pensii private - prin
intermediul companiilor sale:

 BT Asset Management;

 S.A.I. S.A;

 BT Direct;

 BT Leasing;

 BT Securities;

 BT Finop Leasing IFN SA;

 Compania de Factoring;

 BT AEGON.

In toate actiunile sale, Banca Transilvania are suportul Bancii Europene pentru
Reconstructie si Dezvoltare (BERD), care este actionarul sau semnificativ.

2.1.3. Banca Transilvania…500 de sucursale

In iulie 2008,reteaua teritoriala a Bancii Transilvania numara 500 de unitati, dupa ce s-

a inaugurat o noua agentie in Oradea, pragul precedent de 400 de sedii, fiind atins anul trecut,
in luna august, conform unui comunicat al bancii.

“Avem acum peste 1,25 milioane de clienti active, iar cu aceasta unitate am atins cifra
rotunda a numarului de unitati.500 de sedii in toata tara inseamna pentru noi atingerea unuia
dintre obiectivele majore pentru acest an” 2[2].
 Pentru acest an, banca are un buget de investitii de 46,35 milioane de euro, suma fiind
directionata, cu prioritate catre consolidarea retelei teritoriale, achizitionarea si implementarea
unui sistem IT de core-banking si catre subsidiarele grupului.

2.2. Banca Transilvania raportata la sistemul bancar din Romania

Institutia financiara cu sediul in Cluj-Napoca a acumulat active in valoare de 13,8

miliarde de lei si a ajuns pe locul patru in Romania, la numai 0,8 puncte procentuale in urma
lui Raiffeisen Bank.
Banca Transilvania (BT) Cluj-Napoca s-a clasat pe pozitia a patra in clasamentul pe
2007 al institutiilor financiare din Romania, la numai 0,8% in spatele Raiffeisen Bank, ultima
ocupanta a podiumului.
“Se evidentiaza cresterea foarte buna a BT, care isi continua astfel evolutia pozitiva
inceputa in urma cu trei ani. BT a terminat anul 2007 pe locul patru, cu o cota de piata de 5,5%,
in crestere cu 0,8 puncte. Astfel, ecartul in materie de cota de piata fata de Raiffeisen, ultima
treapta a podiumului, s-a redus la mai putin de un punct procentual, de la peste trei puncte in
2006”, mentioneaza un raport al Banking News.
Banca din Cluj a acumulat anul trecut active de 13,8 miliarde de lei si o cota de piata de
5,5%, fata de active de opt miliarde de lei si o cota de piata de 4,7% in 2006, conform datelor
Bancii Nationale a Romaniei (BNR). Raiffeisen Bank a inregistrat in 2007 active de 15,6
miliarde de lei si o cota de piata de 6,3%, insa cota sa de piata a scazut cu 1,7%, in timp ce cota
BT a avansat cu 0,8%. Anul
2007 a fost unul al bancilor din esalonul doi, in care cativa jucatori din aceasta categorie au
reusit o crestere foarte rapida in piata, pe fondul unor strategii agresive de creditare si acumulare
de cota de piata. in acelasi timp, principalii perdanti in ierarhia activelor au fost bancile.
Astfel, Top 3 din sistemul
bancar romanesc a inregistrat pierderi importante de cota dupa active, in conditiile in care
marile banci s-au axat pe profitabilitate si consolidare a pozitiei in piata. Trebuie precizat insa
ca datele BNR privind nivelul activelor si cotele de piata sunt distorsionate de practica bancilor
de externalizare a creditelor catre bancile-mama”, precizeaza raportul.
 Primul loc in top este ocupat de Banca Comerciala Romana, cu active de 59,6 miliarde
de lei si o cota de piata de 23,8% (in scadere cu 2,4%), urmata de Banca Romana pentru
Dezvoltare Groupe Societe Generale cu active de 38,9% si o cota de 15,5% (s-a diminuat cu
0,8).

POZITIE BANCI ACTIVE(LEI) COTA 2007 COTA

OCUPATA
1 BCR 59,9 MLD 23,8% 26,2%
2 BRD 38,9 MLD 15,5% 16,3%
3 RAIFFEISEN 15,6 MLD 6,3% 8%
4 BT 13,8 MLD 5,5% 4,7%
5 BANCPOST 13,2 MLD 5,3% 4,5%

2.3. Politici si strategii de recrutare

Angajatii din institutiile financiare sunt cel mai bine platiti din economia romaneasca.
Cu toate acestea, specialistii afirma ca lipsa fortei de munca in domeniul financiar-bancar
incepe sa se contureze, iar odata cu intrarea Romanie in Uniunea Europeana aceasta lipsa se va
acutiza.

“In general, se constata o atractie inspre sectorul financiar-bancar, asa incat primim
zilnic zeci de CV-uri pentru candidarea la diferite posturi. Din ce s-a observat pana acum, cele
mai cautate sunt posturile de la extreme: cele de nivel incepator si cele de conducere”3[3]. De
asemenea, posturile cele mai dificile, din punctul de vedere al recrutarii, sunt cele de sef de
agentie, cele de vanzari si cele de analiza financiara, care presupun, bineinteles, abilitati
specifice.
Obiectivul Bancii Transilvania pentru anul in curs nu a fost cel de a ajunge la un anumit
numar de angajati, ci de a raspunde cererii de personal. Banca Transilvania si-a extins puternic
reteaua teritoriala si in acest an, deschizand peste 100 de unitati, iar afacerea a

crescut in mod constant.

Astfel, a aparut necesitatea acoperirii nevoii de personal atat pentru front-office, cat si
in anumite directii sau servicii din cadrul Sediului Central pentru ducerea la indeplinire a unor
sarcini si atributii noi.

2.3.1. Selectarea angajatilor

Pentru ca, in multe din cazuri, anuntarea unor posturi vacante / noi se face mai intai din
interiorul organizatiei, se folosesc doua dintre canalele interne de comunicare ale bancii, e-mail-
ul si Intranetul, anunta reprezentantii BT.

In ceea ce priveste recrutarea externa, anunturile sunt publicate in ziarele de pe plan

local. ”De asemenea, ori de cate ori este cazul, participam la targuri de profil, unde ne prezentam
ca organizatie si, in acelasi timp, ca un angajator atractiv”4[4]. In
plus, pentru ca multi dintre viitorii angajati ai Bancii Transilvania sunt din randul actualilor
studenti - mai ales dintre cei care urmeaza studii economice, un alt canal de comunicare cu
acestia, in vederea viitoarelor angajari, ar fi prezentarile de companie facute de catre diferiti
reprezentanti ai bancii.
Faptul ca piata muncii este libera si ca intreg sistemul bancar din Romania cunoaste o
dezvoltare rapida determina o anumita fluctuatie de personal in orice organizatie din acest
sector. Datorita pregatirii de care se bucura angajatii Bancii Transilvania, acestia sunt vizati cu
insistenta de bancile competitoare. “Aceasta inseamna ca avem colegi noi, dar si plecari - insa,
in ultimul caz, in procent mult mai mic decat la alte banci. Ne bucuram ca fluctuatia de personal
in cazul Bancii Transilvania - sub 12%, este mult sub media domeniului bancar–27%

in anul 2005”5[5].

2.3.2. Profilul angajatului cautat

Pe de o parte, sunt cateva aspecte pe care reprezentantii BT le urmaresc la fiecare

candidat, indiferent de postul pe care urmeaza sa il ocupe: este vorba de setul de valori personale
ale fiecaruia, care trebuie sa coincida sau sa fie cat mai apropiat de cel al Bancii Transilvania.
Este vorba, in special, de integritate, respect, munca in echipa, flexibilitate, profesionalism.

2.4. Intreprinderile Mici si Mijlocii – o prioriate esentiala

Banca Transilvania, cea mai dinamica banca romaneasca, manifesta un interes real
pentru nevoile IMM-urilor, dezvoltand o relatie directa cu acestea, prin intermediul unei echipe
profesioniste de specialisti IMM. Rezultatul acestei relatii directe sunt produsele construite in
conformitate cu nevoile intreprinderilor mici si mijlocii, produse standardizate, rapide si
curajoase:

 credite;

 abonament bancar;

 BT Ultra;
  produse de trezorerie;

 posibilitatea de a beneficia de avantajele de a fi membru al Clubului Intreprinzatorului

Roman;

 operatiuni documentare.

CAPITOLUL 3

POLITICA DE CREDITARE IN PRACTICA BANCII TRANSILVANIA

3.1. Principii de creditarea a persoanelor juridice in practica Bancii Transilvania

Politica generala de creditare a Bancii Transilvania este corelata cu obiectivele sale

strategice si urmareste principiul eficientei ( al profitabilitatii ) capitalului investit in credite.

In functie de interesele sale si de tendintele pietei, banca, in urma analizelor

departamentelor specifice stabileste atunci cand considera necesar limite de expunere pe
sucursale, zone, ramuri de activitate sau pe tipuri de credite.

In cazul clientilor corporativi, politica de creditare a bancii este una flexibila, orientata
catre satisfacerea nevoilor clientilor si catre identificarea si fructificarea oportunitatilor pietei.
In abordarea relatiei de creditare cu clientii, principiile care coordoneaza analiza de oportunitate
se refera la: tipul de afacere, calitatea si cunoasterea clientului, capacitatea de rambursare a
imprumutului, veniturile obtenabile, garantii.

In cazul clientilor de tip IMM , politica de creditare a bancii are drept atribute principale
simplitatea si rapiditatea cu care produsele de creditare pot fi accesate de acest gen de clienti,
precum si crearea periodica a unor produse noi, adaptate specificului acestui segment de clienti.

Caracteristicile de baza aferente unor categorii de credite sau de beneficiari prevazute

in capitolele specifice se completeaza cu prevederile reglementarilor generale.

Activitatea de creditare a Bancii Transilvania este realizata in patru segmente

specializate ale bancii, astfel :
 1.Segmentul comercial: prin relationship management (centrala/ sucursale), analisti
credite persoane juridice- sucursale, Directia Credite Clienti Corporativi &
Management de Portofoliu (DCCC&MP), Directia Clienti IMM;

2.Managementul portofoliului prin Directia Credite Clienti Corporativi si

Management de Portofolii

3.Managementul riscului realizat: prin Directia de Management al Riscului (DMR);

4.Administrarea creditelor: Directia de Administrare a Creditelor (DAC) din centrala

respectiv prin administratorii de credite din sucursale.

Desfasurarea secventiala a procesului de creditare este descrisa in « Fluxurile generale

ale creditarii BT» (fluxuri credite corporate, fluxuri credite micro, fluxuri recuperari) dezvoltate
de catre directiile de specialitate din centrala (Directia CCC&MP, Directia Clienti Corporativi
si Directia Clienti IMM- Directia Administrare Credite, Directia Managementul Riscului si
Corpul executorilor bancari).

3.1.1. Principii de organizare a procesului de creditare

In Banca Transilvania reglementarea activitatii de creditare se realizeaza dupa

principiile, regulile si caracteristicile de baza privind diferitele tipuri de credite care sunt
stabilite prin prezentele norme de creditare aprobate de catre Comitetul de management/
Consiliul de Administratie al bancii.

Creditarea in Banca Transilvania se desfasoara in functie de modelul de afacere al

clientului:

-corporate,

- IMM conform criteriului BT de clasificare

- asociatii familiale si persoane fizice autorizate (PFA)

Separarea clientilor si incadrarea lor in diverse categorii nu este stricta si este adaptata
fiecarei sucursale in functie de mediul economic in care activeaza.
 Clientii corporate beneficiaza de o abordare personalizata a relatiei cu banca. La nivelul
sucursalei BT clientilor corporate le este alocat un relationship manager (RM) care raspunde de
atragerea acestora, de pastrarea relatiei si de asigurarea consultingului privind tranzactiile
financiare ale clientului.

In relatia directa cu acest tip de client este implicat si analistul de credite corporate
(ACC), care raspunde de analiza documentatiei de credit, intocmirea documentatiei de aprobare
a creditului si obtinerea acesteia de la organismele de aprobare.

3.1.2. Categorii de imprumutati

Banca Transilvania SA acorda credite urmatoarelor categorii de imprumutati:

a. Agenti economici:

 societati comerciale cu capital privat, de stat sau mixt, autohton sau strain conform
legislatiei in vigoare

 societati agricole constituite conform legii in vigoare

b. Asociatii familiale infiintate in conditiile legii;

c. Persoane fizice autorizate (inclusiv cele care presteaza activitati liberale);

d. Institutii financiare nebancare( in limitele legii);

e.Alte institutii constituite conform legilor in vigoare (regii autonome, societati nationale,
companii nationale si multinationale, autoritati ale Administratiei Publice Locale).

f. Alte categorii de clienti ( inclusiv nerezindenti ), in conditiile legii

3.1.3. Criterii generale pentru selectionarea imprumutatilor

Pentru analiza unei cereri de credit, solicitantul trebuie sa indeplineasca urmatoarele

conditii minime:

 sa posede capitalul social minim prevazut de legislatia in vigoare;

  sa deschida conturi in lei si/sau valuta la Banca Transilvania SA;

 sa desfasoare o activitate in concordanta cu statutul sau de societate;

 sa accepte verificarea informatiilor prezentate in documentatia de credit depusa la

banca;

 sa prezinte garantii acceptabile pentru BT;

 sa se conformeze cerintelor bancii care decurg din legislatia in vigoare (inclusiv

semnarea acordului de consultare CRB);

3.1.4. Dobanzi si comisioane

Acordarea de credite si asumarea de angajamente se efectueaza cu stabilirea de preturi

adecvate pentru operatiunile de credit (sub forma de dobanzi si comisioane prevazute prin
decizii interne, adoptate conform Regulamentului de Organizare si Functionare al bancii ).

In baza grilei standard de preturi pentru creditele acordate persoanelor juridice se

stabileste dobanda pentru credit in lei sau valuta, precum si prima de risc la SGB care nu sunt
garantate integral cu depozit colateral.

Dobanda este componenta de baza in pretul creditului si poate fi:

a. dobanda curenta, exprimata in continuare prin termenul de dobanda;

b. dobanda restanta;

c. dobanda penalizatoare.

a. Dobanda curenta (Dc) este aferenta creditelor curente, neajunsa inca la scadenta (creanta
atasata), se calculeaza la soldul angajat al creditului si se percepe de regula lunar in ultima zi
lucratoare din luna. In cazul in care ultima zi din luna este o zi bancara nelucratoare, dobanda
se va percepe in ultima zi bancara lucratoare a lunii. Plata ultimei dobanzi sa va face la data
scadentei creditului, odata cu plata ultimei rate de credit.

b. Dobanda restanta (Dr) este provenita din dobanda curenta neachitata la scadenta
c. Dobanda penalizatoare (Dp) se calculeaza ca procent asupra soldului creditului restant pe
perioada de intarziere respectiv asupra dobanzii restante, pana la data recuperarii lor.

Nivelul dobanzilor este revizuibil pe toata durata de creditare, conform clauzelor

prevazute in contractul de credit incheiat intre banca si imprumutat( daca nu este prevazut altfel
in decizia de aprobare).

Formula de calcul al dobanzilor si comisioanelor este prevazut in Normele de

adminstrare credite, pentru fiecare tip de credit fiind stabilite alte procente si alte termene pentru
plata acestor costuri.

3.1.5. Garantii. Tipuri de garantii. Asigurarea garantiilor

Politica de garantare practicata de BT se particularizeaza in functie de tipul de client,

tipul de credit sau alte considerente, conform precizarilor din norma de creditare si in
concordanta cu procedura interna privind evaluarea de bunuri in scopul constituirii de garantii
bancare.

In principiu gradul de acoperire cu garantii acceptabil pentru BT este de 120% (

credit+dobanda/3 luni). El se determina printr-o operatiune dubla, de insumare a valorii de
lichidare a bunurilor aduse in garantie si impartire a acesteia la suma creditului si a dobanzii
antecalculate pe primele 3 luni (* 100). Procentul rezultat trebuie sa fie >sau = cu 120 cu unele
mici exceptii.

Stabilirea valorii bunurilor propuse a se constitui garantie la creditele solicitate se va

realiza prin evaluarea pe baza expertizelor efectuate de personalul specializat si consemnata in
rapoartele de evaluare anexate la documentatia de credit, prin care se stabileste valoarea justa
a bunurilor sau valoarea justa.

In contractul de credit, contractul de garantie si in evidentele contabile ale bancii,

garantiile se vor inscrie la valoarea justa stabilita in rapoartele de evaluare.

La stabilirea bunurilor ce se vor lua in garantie se va lua in considerare: raportul de

evaluare, tipul garantiei, rezultatele verificarilor privind existenta si integritatea acestora,
factorii de risc ce pot aparea in cazul deciziei de valorificare a garantiilor, timpul afectat
valorificarii respectivei garantii, astfel incat se pot solicita garantii suplimentare, chiar daca
valoarea justa a garantiilor din rapoartele de evaluare acopera necesarul de garantii.

a. Tipuri de garantii

Banca va accepta, in functie de calitatea afacerii fiecarei companii, de durata creditului

si corelat cu prevederile din capitolele aferente fiecarui tip de credit, constituirea uneia sau mai
multor garantii dintre cele prezentate mai jos:

a.1.Depozitul colateral, titluri de stat ;

a2. scrisorile de garantie emise de banci corespondente sau avalul dat de banci si institutii
financiare agreate de catre Banca Transilvania

a.3. Garantii emise de Guvernul Romaniei, Ministerul Finantelor

a.4. Garantii emise de autoritati ale administratiei publice locale in temeiul legislatiei in
vigoare

a.5. Ipoteci asupra imobilelor rezidentiale, sedii administrative sau spatii comerciale,
terenuri;

a.6. Ipoteci asupra altor imobile – cladiri industriale, depozite, altele;

a.7.Garantii mobiliare, stabilite prin prevederile Legii 99/1999 ( masini, utilaje, echipamente,
mijloace de transport, etc ).

a.8. Polite de asigurare a riscului de neplata sau financiar;

a.9.Garantia sub forma de stocuri

a.10. Angajamente personale-(fidejusiunea/cautiunea reglementate de Codul civil (art. 1652)

a.11.Garantii emise de persoane juridice nerezidente pentru subsidiarele lor rezidente in

Romania

a.12. Alte tipuri de colateral ( valori mobiliare, garantii emise de fonduri de garantare cu care
BT a semnat conventii etc )
 Banca va solicita societatilor creditate sa asigure bunurile aduse in garantie, care se
preteaza asigurarilor pentru acoperirea unor riscuri considerate ca atare in mod uzual si
rezonabil, la societati de asigurare agreate de banca .

Bunurile aduse in garantie se asigura pe toata durata creditarii pentru riscurile specifice
fiecarei categorii iar drepturile de despagubire se cesioneaza in favoarea bancii pana la
acoperirea integrala a datoriei. Imprumutatii vor prezenta bancii politele de asigurare in original
cu mentiunea cesionarii drepturilor de despagubire in favoarea BT. Nu fac cazul asigurarilor
garantiile mobiliare cu deposedare aflat in custodie la BT.

3.1.6. Documentele necesare analizei creditului

Cererile de credite depuse de clienti vor fi insotite de urmatoarele documente relevante

(daca normele specifice nu prevad altfel):

a1. Extras electronic de la ONRC/Certificatul constatator de la ORC sau alt registru

legal eliberat cu maxim 30 zile inainte de data depunerii cererii de credit la banca cu
exceptia societatilor infiintate sub 30 de zile , certificatul de inregistrare al
imprumutatului( C.U.I.), statutul si contractul de societate cu modificarile ulterioare (in
cazul in care acestea nu exista actualizate la dosarul de deschidere de cont)

a2.Bilantul contabil pentru ultimul an sau ultimii 2 ani de activitate cu anexele – dupa caz,
inregistrate la administratia financiara, inclusiv balanta de verificare aferenta;

a3. Balanta de verificare aferenta ultimelor doua luni de activitate;

a4.Documente care sa justifice volumul si destinatia creditului– daca exista la momentul

analizei;

a5. Fluxul de numerar, conform modelelor din manualul de utilizare a modelelor de analiza.

a6.Acte privind garantiile propuse( tipul garantiei, denumirea bunului propus, anul de
fabricatie/ construire al acestuia, valoarea contabila/ sau inscrisa in actele de proprietate; Actele
de proprietate si cele privind situatia juridica a terenurilor si a celorlalte active propuse drept
garantie pentru creditul solicitat, Raportul de evaluare/ reevaluare, contracte, etc )
a7.Aprobarea organelor statutare, daca este cazul, conform prevederilor Legii 31/1990
modificata si a prevederilor actului constitutiv al societatii, pentru reprezentarea societatii si
contractarea creditului cu specificarea cuantumului, perioadei, destinatiei, a garantiilor, precum
si a persoanelor imputernicite sa contracteze creditul( in cazul in care aceasta nu este prevazuta
in mod expres in actele constitutive);

a8.Acordul de consultare a bazei de date a Centralei Riscurilor Bancare( se excepteaza cazul

cand solicitantul este debitor raportat de banca pentru luna anterioara solicitarii);

a9.Declaratia de apartenenta la grup cu persoane fizice/juridice in cazul in care nu exista la

dosarul deschiderii de cont si /sau fata de cea existenta la dosar daca clientul declara ca sunt
schimbari

a10.Avize, acorduri, licente necesare desfasurarii activitatii;

a11.Contracte comerciale (daca exista si sunt relevante);

a12.Alte acte, documente sau situatii solicitate de banca in functie de tipul de credit si modelul
de afacere al clientului.

3.1.7. Analiza documentatiei de credit

Creditele se acorda pe baza unei analize detaliate a unor aspecte relevante privind
afacerea creditata si managementul acesteia, in urma careia trebuie sa rezulte capacitatea de
rambursare a imprumutului, respectiv riscurile potentiale asociate.

Conform principiilor de organizare a procesului de creditare in Banca Transilvania,

abordarea creditarii in functie de modelul de afacere al clientului este structurata astfel :

- corporate

- intreprinderi mici si mijlocii –IMM, conform criteriului BT de clasificare

- asociatii familiale si PFA;

Documentele solicitate de catre RM/ACC/ACS/ACR sunt analizate si verificate in ceea ce

priveste actualitatea, corectitudinea si acuratetea lor de catre analistul de credit, (si de catre
consilierul juridic in ce priveste legalitatea acestora).
 Analistii de credit, in urma familiarizarii cu particularitatile afacerii, trebuie sa-si
formuleze o opinie pertinenta privind structura de credit propusa, capacitatea de rambursare a
imprumutului, si nu in ultimul rand privind identificarea si controlul riscurilor implicate.

3.1.8. Intocmirea dosarului de analiza credit

Pentru fiecare solicitare de credit in parte, se va intocmi Dosarul de analiza a creditului, care
in final, dupa caz va cuprinde ( daca nu se precizeaza altfel in normele specifice):

1.Cererea de credit –original- ;

2.Avize, autorizatii, acorduri-copie- ;

3.Alte documente solicitate clientului (fluxul de numerar, acordul CRB, declaratia de

apartenenta la grupuri de debitori, extrase de carte funciara, inregistrari AEGRM etc.);

4.Referatul de credit;

5. Nota evaluatorului;

6. Opinia legala a consilierului juridic

7. Aprobarea /avizarea creditului /copia dupa minuta CCRS;

8. Rezultatul consultarii CRB, CIP

Dupa aprobarea creditului, atasat Dosarului de analiza a creditului, se intocmeste

Dosarul de acordare a creditului conform prevederilor din Normele interne de administrare
credite.

Dosarului de analiza i se ataseaza ulterior bilanturi, balante, solicitari diverse ale

clientului sau bancii in legatura cu creditul acordat.

Dupa inchiderea creditelor si eliberarea adreselor de radiere garantii, dosarele de credite

amintite mai sus vor fi arhivate conform Normelor BT de arhivare si pastrare a documentelor.

3.1.9. Aprobarea creditelor. Competente de aprobare

 Toate propunerile intocmite de analistii de credit, nerespinse de analisti in fazele
premergatoare intocmirii referatului de analiza, se supun spre decizie organismelor investite cu
competenta necesara avizarii/aprobarii acestora.

Modul de avizare/aprobare a solicitarilor de credite inaintate acestor organisme de

conducere este prevazuta in Regulamentul de Organizare si Functionare al acestora, aprobat
de Consiliul de Administratie al bancii.

3.1.10. Incheierea contractului de credit si a contractelor de garantie

Incheierea contractului de credit si a contractelor de garantie se face conform

prevederilor Normei de administrare credite .

Rulajul din cifra de afaceri prin BT, se va negocia cu clientul in faza de analiza a
creditului, si se va mentiona in Contractul de credit incheiat.

3.1.11. Angajarea creditului. Respectarea destinatiei creditului

Pentru clientii persoane juridice administrarea creditelor este coordonata la nivel

central, de catre Directia de administrare credite.

Platile (angajarile) din creditele aprobate se fac numai dupa intrarea in vigoare a
contractului de credit si a anexelor acestuia , intocmirea tuturor documentelor legale privind
constituirea garantiilor acceptate de banca (contracte de garantie si inregistrarea acestora
conform reglementarilor legale in vigoare) si prezentarea politelor de asigurare ale acestora –
acolo unde e cazul.

3.1.12. Monitorizarea creditelor

In vederea mentinerii unui portofoliu de credite performant se prevede monitorizarea

creditelor acordate, functie de performantele financiare a clientului, tipul creditului, natura
colateralului si serviciul datoriei. Aceasta monotorizare se efectueaza luand in considerare
prevederile procesului de monotorizare.

3.1.13. Rambursarea, rescadentarea/reesalonarea creditelor.

 Termenele de rambursare a creditului se stabilesc in functie de tipul de credit si
corelat cu capacitatea de rambursare a clientului. Scadentele pot fi stabilite in functie de
specificul activitatii finantate.Aceste termene se vor preciza in Referatul de credit.Rambursarea
anticipata a creditului se poate realiza cu acordul prealabil al bancii. Graficul de rambursare a
creditului se constituie in anexa la Contractul de credit fiind semnat de debitor, garanti,
reprezentantii legali ai sucursalei si consilierul juridic

Pe durata acordarii creditului pot fi facute cel mult doua modificari anuale ale
conditiilor contractuale stabilite anterior in ceea ce priveste prelungirea duratei de rambursare
(reesalonare) sau rescadentarea creditului sau ratelor dobanzii. Fiecare operatiune de acest gen
se comisioneaza. Se considera perioada anuala- perioada de 12 luni de la data acordarii
creditului.

Modificarile conditiilor contractuale (cu exceptia rambursarilor anticipate, a

modificarilor de dobanzi) se vor evidentia in acte aditionale la contractul de credit, ocazie cu
care analistul de credit va intocmi si prezenta in CCR un referat in forma simplificat specifica.

3.1.14. Controlul existentei si conservarii garantiilor

Controlul faptic la fata locului, asupra existentei, integritatii si conditiilor de pastrare si

conservare a bunurilor luate in garantie, precum si respectarii obligatiei de reinnoire a
contractelor de asigurare a acestora, se va realiza periodic de catre evaluatorul sucursalei (acolo
unde exista) sau RM/analistul de credite (in lipsa evaluatorului, sarcina atribuita la data
acordarii creditului).

3.1.15. Circuitul si pastrarea documentelor de creditare

Avand in vedere prevederile legale in vigoare si importanta deosebita pe care o prezinta

documentele pe baza carora banca a imprumutat fonduri sau si-a asumat angajamente, indeosebi
atunci cand sunt necesare actiuni in instanta pentru recuperarea creantelor, administratorii de
credite din sucursale trebuie sa acorde o atentie deosebita modului de pastrare, conservare
si in final arhivare a documentelor originale de creditare.

Documentele prezentate de catre clienti in vederea obtinerii creditelor, cat si cele elaborate de
banca in legatura cu acestea au caracter confidential, deoarece contin informatii care pot
provoca daune materiale clientilor in cazul in care acestea sunt divulgate. Accesul la aceste
dosare este permis numai in cazuri deosebite, cu aprobarea scrisa a directorului de sucursala.

3.2. Tipuri de credite practicate de banca

Banca Transilvania SA practica mai multe tipuri de credite in lei si valuta. Pe durata
derularii unui credit se poate modifica valuta creditului cu reinscrierea corespunzatoare a
garantiilor in noua valuta. Aceasta operatiune se poate efectua doar cu acordul Directiei Clienti
Corporativi/ DCCC&MP in baza aprobarii CCRS, la cursul de schimb al BT din data efectuarii
conversiei.

Exceptia de la aceasta regula o reprezinta creditele/ plafoanele multivaluta, unde

conversia dintr-o valuta in alta in cadrul plafonului se realizeaza conform aprobarii exprese a
CCRC/CM.

Verificarea incadrarii expunerii in cadrul plafonului aprobat se face de catre DAC ,

zilnic in functie de cursul BNR comunicat.

A. Credite standard ( pentru toate categoriile de persoane juridice) :

Clasificate dupa destinatie :

4.1.Credite pentru finantarea activitatii curente

- linii de credite (durata maxima de 12 luni)

- credite pentru nevoi temporare pe documente certificate/ necertificate (1-180 de

zile)

- credite pentru import/ export (maxim 12 luni)

- credite pentru activitatea curenta (12 luni)

- credite pentru finantare sezoniera (stocuri)

 - credite tip revolving(maxim 12 luni)

4.2.Credite pentru finantarea investitiilor pe termen scurt, mediu sau lung

- credite de investitii (achiziti noi, constructii, modernizari, dezvoltari)

- credite pentru cumparari de actiuni si active

- credite pentru preluarea imprumuturilor angajate de client la alte banci;

- alte destinatii neinterzise de lege.

Clasificate dupa durata de creditare

4.3. Credite pe termen scurt (pana la 1 an inclusiv) ;

4.4. Credite pe termen mediu (1 – 5 inclusiv);

4.5. Credite pe termen lung (peste 5 ani)

Clasificate dupa beneficiarii finali

4.6.Credite limitate valoric, acordate pe platforma rapida de analiza, destinate in special

clientilor IMM ;exemplu: creditul 1 Ora ,creditul de investitii fara aport etc.

4.7. Alte credite destinate clientilor IMM

4.8. Credite destinate clientilor corporate

Nota: Clasificarea clientilor in cele 2 categorii este conform acceptiunii BT

B. Credite nestandard –credite destinate clientilor corporate si care urmeaza structuri

flexibile, adaptate nevoilor clientilor conform precizarilor de la capitolul specific.

3.3. Creditul Full-option cu ipoteca pentru persoane juridice

3.3.1 . Beneficiarii si scopul imprumutului

 Acest tip de credit poate fi accesat de IMM-uri, persoane fizice autorizate, asociatii
familiale precum si de firme corporate care indeplinesc conditiile de eligibilitate.

Creditele de acest tip trebuie sa indeplineasca criteriile stipulate la sectiunea III.a., paragraful
A si B.

Sectiunea III.a., paragraful A:

A. Pentru societati comerciale :

1. Sa inregistreze o perioada minima de activitate de 12 luni.

Perioada de activitate se apreciaza de la data inmatricularii firmei, atunci cand in

bilantul prezentat bancii sunt inregistrate venituri atat la finele perioadei de raportare
cat si la perioada precedenta, respectiv din luna inregistrarii primelor venituri din
exploatare atunci cand in ultimul bilant prezentat bancii sunt inregistrate venituri doar
la finele perioadei de raportare.

2. Conform ultimului bilant contabil (semestrial si/sau anual) evolutia cifrei de afaceri a
imprumutatului sa fie pozitiva (comparatia se realizeaza fie luand in considerare
valorile absolute ale cifrei de afaceri din bilanturile contabile semestriale/anuale fie
luand in considerare media lunara a cifrei de afaceri din bilantul semestrial fata de
media lunara a cifrei de afaceri din bilantul anual);

3. Conform ultimului bilant contabil (semestrial sau anual) imprumutatul inregistreaza

profit din exploatare.

Cu titlu de exceptie, in cazul companiilor care lucreaza cu discounturi, inregistrate la

venituri/cheltuieli financiare, este considerat indeplinit acest criteriu daca
imprumutatul inregistreaza profit net conform ultimului bilant contabil.

4. Imprumutatul nu a fost inregistrat in CIP cu mai mult de 3 incidente majore in ultimele

6 luni si nu este in interdictie de a emite CEC-uri bancare.

5. La creditele contractate figureaza in CRB cu serviciul datoriei A, in ultimele 12 luni;

 6. Compania sa fie stabila financiar (respectiv se clasifica in categoria A sau B conform
Normelor interne privind evaluarea performantei financiare a clientilor in vederea
constituirii provizioanelor specifice de risc)

7. Nu au inregistrat restante( rate de capital si dobanda) pe o perioada mai mare de 7 zile

calendaristice la alte tipuri de credite contractate de la BT, in ultimele 3 luni.

Sectiunea III.a., paragraful B:

B. Pentru persoane fizice autorizate ( PFA), asociatii familiale:

1. sa fie infiintate( autorizate) de cel putin 18 luni( cu conditia sa fi depus cel putin o
declaratie speciala de impunere)

2. veniturile inregistrate sa fie in crestere( comparand media lunara a veniturilor

inregistrate in ultima declaratie speciala de impunere cu media lunara a celor
inregistrate in registrul de incasari si plati din urmatorul an fiscal fata de declaratia
prezentata; sau comparand media lunara a veniturilor inregistrate in ultimele doua
declaratii speciale de impunere anuale)

3. sa nu inregistreze datorii la impozitul pe venit( conform deciziei de impunere sa fie

achitate la zi transele de impozit antecalculate)

4. imprumutatul nu a fost inregistrat in CIP cu mai mult de 3 incidente majore in ultimele

6 luni si nu este in interdictie de a emite CEC-uri bancare

5. la creditele contractate figureaza in CRB cu serviciul datoriei A, in ultimele 12 luni

6. persoanele fizice care desfasoara activitati independente sa nu figureze la Biroul de

credit cu restante mai vechi de 60 zile in ultimele 12 luni.

In contractarea, derularea creditului sunt necesar a fi indeplinite conditiile precizate la

sectiunea III.a., paragraful C- pct a) , b2), b3).

a) este obligatorie consultarea Biroului de Credit pentru asociatii/administratorii

imprumutatilor( cel putin a celor mandatati sa reprezinte firma in relatia cu banca) in
 vederea verificarii serviciului datoriei prestat de acestia in calitate de persoane fizice. In
cazul in care acestia inregistreaza la data solicitarii creditului restante cu o vechime de :

- pana la 60 de zile -acest aspect va fi mentionat in referatul de aprobare a creditului,

urmand ca CCR dedicat al unitatii operative BT sa decida in privinta aprobarii/
respingerii creditului ;

- peste 60 de zile- se va solicita aprobarea Comitetului de Management al BT prin

transmiterea referatului si a sustinerii unitatii operative BT catre Divizia IMM( la
prelungirea, suplimentarea unui credit aflat in sold, in aceasta situatie, aprobarea
este de competenta Directiei Clienti IMM)

b2) Conditia ca imprumutatul sa depuna la banca bilantul contabil, contul de profit si

pierderi si balanta de verificare aferenta in termenele prevazute de reglementarile legale
pentru depunere la organismele abilitate. Aceste acte vor purta semnatura autorizata si
stampila societatii, iar bilantul contabil va purta si viza organului fiscal competent.

In cazul in care Imprumutatul nu depune la banca documentele mai sus mentionate in

termen de max 30 de zile de la expirarea termenului legal de depunere a acestora la organele
fiscale sau daca in urma stabilirii categoriei de performanta, aceasta nu se mai clasifica in
categoria A sau B, banca poate declara creditul scadent anticipat.

Decizia va fi luata in urma hotararii CCR al unitatii operative BT, fiind posibila atat
trecerea la restanta a creditului cat si rambursarea in rate stabilite de banca sau de comun
acord cu imprumutatul.

b3) orice alte conditii a caror necesitate rezulta in urma aprecierii situatiei financiare si
a profilului clientului- cu avizul Directiei Clienti IMM.

3.3.2. Tipurile si destinatia creditului Full-option, cu ipoteca

Acest credit se poate pune la dispozitia clientilor sub urmatoarele forme si destinatii:

 linii de credit : pentru finantarea activitatii curente, respectiv pentru plati furnizori, plati
salarii, plati obligatii bugetare, achizitionare materii prime sau plata altor operatiuni curente.
 credite pe termen mediu sau lung de nevoi nenominalizate cu ipoteca: pentru satisfacerea
nevoilor de finantare aferente indeplinirii obiectului de activitate al clientului

 alte credite pe termen mediu sau lung : pentru achizitii imobiliare

 credite stand-by pentru emiterea de scrisori de garantie bancara sau plafon pentru eliberare
scrisori de garantie bancara, pe termen scurt sau mediu in functie de natura scrisorilor de
garantie: conform denumirii.

 este posibila si refinantarea expunerilor clientilor la alte banci cu conditia precizarii si

justificarii acestui aspect

Creditele se pun la dispozitia clientilor intr-o singura transa. Utilizarile in numerar sunt
permise doar cu aprobarea expresa si prealabila a directorului de sucursala, aprobare strict
fundamentata pe tipul si caracteristicile afacerii creditate si cu respectarea normelor specifice.

3.3.3.Valoarea creditului

Valoarea maxima a creditului se va stabili prin indeplinirea cumulativa a urmatoarelor

criterii:

a) max 70% din valoarea totala a imobilelor admise in garantie

b) max 100.000 EUR sau echivalent lei.

c) La creditele pe termen mediu sau lung de nevoi nenominalizate cu ipoteca

si la creditele pentru achizitii imobiliare pentru persoane juridice valoarea maxima a creditului
se va dimensiona si in functie de capacitatea de rambursare generata de cash-flow-ul
operational( amortizarea+ profitul din exploatare) si luand in calcul serviciul datoriei aferent
altor credite contractate pe termen mediu sau lung, conform machetei de calcul atasate. La
creditele pe termen mediu sau lung de nevoi nenominalizate cu ipoteca si la creditele pentru
achizitii imobiliare, valoarea creditului posibil a fi accesat de catre clientii PFA, AF se stabileste
si prin introducerea datelor in macheta de calcul specifica, in baza capacitatii de rambursare ce
poate fi sustinuta din 50% din profitul net aferent activitatii desfasurate si luand in calcul
serviciile datoriei aferent altor credite contractate pe termen mediu si lung conform machetei
atasate.
 Pentru clientii de acest gen, cu reputatie locala cunoscuta( exemplu: notari publici, cabinete
medicale individuale, avocati, contabili autorizati, evaluatori, consultanti, executori
judecatoresti), analistul de credit poate opta pentru stabilirea valorii creditului prin dublarea
valorii creditului rezultata din macheta de calcul.

Creditul se acorda in lei sau euro. Nivelul valoric al creditului se poate modifica periodic
prin hotarari ale Comitetului de Management.

3.3.4. Limitari impuse de alte credite angajate de client sau grupul sau

- Daca imprumutatul constituie grup cu alte firme expunerea pe grup provenita din acest tip de
credit nu va putea depasi 100.000 EUR sau echivalent RON.

- Daca imprumutatul solicita creditul Full-option cu ipoteca sub forma de linie de credit,
valoarea totala a expunerilor pentru capital de lucru se va calcula dupa algoritmul :

“2XCifra de afaceri medie lunara a imprumutatului(mai mare sau egala) cu

(Vcdz+Vc1h +Vlc + Valte credite capital de lucru)“

Unde :

Vcdz = valoare credit cu dobanda zero

Vc1h = valoare credit 1 ORA capital de lucru

Vlc = valoare linie de credit

Valte credite capital de lucru = valoare alte facilitati de credit pentru capital de lucru( cu
exceptia creditului privind plafonul revolving pentru nevoi temporare garantat cu
instrumente de plata necertificate pentru IMM).

Conform acestui algoritm, expunerea totala a clientului pe credite capital de lucru( cu

exceptia creditului privind plafonul revolving pentru nevoi temporare garantat cu instrumente
de plata necertificate pentru IMM) va fi limitata la dublul cifrei sale medii de afaceri.

Conditia de cumulare de mai sus se aplica doar pentru clientii IMM indiferent de ordinea
de acordare a oricaruia dintre creditele destinate finantarii capitalului de lucru, cu exceptia
creditului privind plafonul revolving pentru nevoi temporare garantat cu instrumente de plata
necertificate pentru IMM (scontare 100%).

Conditia de cumulare se aplica si pentru posibile solicitari ulterioare privind alte credite
pentru capital de lucru, daca firma beneficiaza sau solicita un credit Full-option cu ipoteca sub
forma de linie de credit.

3.3.5.Termenul de rambursare

Termenele de rambursare sunt :

 pentru linii de credit: maxim 12 luni, cu prelungire automata pe inca maxim 12 luni,
cu diminuare in cote lunare egale.

Daca ulterior expirarii acestui termen Imprumutatul isi exprima o alta optiune, banca poate
accepta revizuirea graficului de rambursare conform optiunii clientului, cu achitarea de catre
Imprumutat a comisionului de rescadentare, prelungire, reesalonare precizat in Deciziile BT,
aplicabil la suma rescadentata.Comisionul de prelungire se achita in maxim 30 de zile de la
realizarea operatiunii. In aceeasi varianta, daca:

-Imprumutatul ramburseaza creditul la scadenta stabilita se va anula operatiunea de

prelungire realizata automat de catre banca si va fi stornat comisionul de prelungire in cazul in
care acesta a fost perceput.

-Imprumutatul isi exprima optiunea prelungirii liniei de credit fara diminuare anterior
scadentei initiale a acesteia, banca poate accepta prelungirea termenului initial de rambursare
pe o perioada de inca maxim 12 luni, cu verificarea indeplinirii conditiilor de eligibilitate.

Operatiunile ulterioare de prelungire succesiva a termenului de rambursare se vor

realiza numai pe baza reverificarii indeplinirii conditiilor de eligibilitate.

 pentru credite pe termen mediu sau lung de nevoi nenominalizate cu ipoteca : max
120 luni, cu o perioada de gratie de maxim 12 luni

 pentru alte credite pe termen mediu sau lung: maxim 120 luni, cu o perioada de
gratie de maxim 12 luni
  pentru credite stand-by pentru emiterea de scrisori de garantie bancara sau plafon
pentru eliberare scrisori de garantie bancara, pe termen scurt sau mediu in functie
de natura scrisorilor de garantie : maxim 48 luni

Perioada de gratie va fi stabilita prin negociere cu clientul.In perioada de gratie clientul

va achita doar dobanzile si comisioanele aferente creditului.Graficul de rambursare a creditelor
pe termen mediu si lung poate fi cu dobanda la sold sau cu anuitati, in functie de optiunea
clientului.

3.3.6.Dobanzi si comisioane :

a) comision de acordare. Se incaseaza la acordarea creditului.

b) comision semestrial de revizie atat pentru liniile de credit cat si pentru creditele pe
termen mediu si lung

c) comision de neutilizare pentru liniile de credit;

d) comision prelungire/ rescadentare/ reesalonare

e) dobanda.

Nivelul acestora este stabilit prin decizii .

3.3.7.Documentele necesare analizei

Documentele necesare analizei sunt cele prevazute la Sectiunea III.a. din normele interne
de creditare ale persoanelor juridice, la care se adauga :

- documente privind garantiile propuse (actele de proprietate si cele privind situatia

juridica a bunurilor de natura imobiliara propuse drept garantie pentru creditul solicitat,
Raportul de evaluare / reevaluare, contracte, etc )

- opinia legala a consilierului juridic

- acord consultare CRB

 - Acordul de transmitere, prelucrare si consultare a informatiilor la Biroul de Credit
pentru asociatii sau administratorii firmei.

- Raport de vizita la sediul clientului

3.3.8.Propunerea de finantare se va realiza in baza certificarii indeplinirii criteriilor

obligatorii consemnate pe formularul cererii de credit in sectiunea dedicata bancii.

3.3.9.Garantarea creditului :

Creditele vor fi garantate cu :

-bunuri imobiliare din urmatoarele categorii: locuinte, sedii de birouri, spatii comerciale,
cabinete medicale, terenuri intravilane.

- bilet la ordin avalizat de asociatii/administratorii firmei

- cesiunea incasarilor din conturile imprumutatului deschise la BT

Pentru cazurile in care se justifica acceptarea in garantie a unor imobile de alta natura
decat cele mai sus enumerate (ex. Spatii de productie), Directia Clienti IMM poate acorda
avizul pentru solicitarile punctuale transmise.

Valoarea acceptata in garantie va fi cea stabilita de evaluatorul agreat de BT( respectiv valoarea
justa rezultata din raportul de evaluare).Gradul minim de acoperire cu garantii pentru acest tip
de credit este de 140 % din valoarea creditului.Bunurile admise in garantie vor fi asigurate la
societati de asigurare agreate de BT, pe toata durata creditarii( exceptie facand terenurile
intravilane care nu se asigura).

3.3.10.Aprobarea creditului

Competenta de aprobare este la nivelul CCRS , indiferent de valoarea creditului si de

expunerea pe debitor( grup de debitori) provenita din alte credite existente in sold.

In cazul agentiilor cu competente de creditare, aprobarea se va face la nivelul CCRA, in

limita competentei individuale, caz in care in calculul acesteia se tine seama de expunerea pe
debitor/grup provenita din toate celelalte tipuri de credite. Peste aceasta limita, competenta de
aprobare este la CCRS.