Sunteți pe pagina 1din 3

Sol (strat al Pământului)

Solul este partea superioară, afânată, a litosferei, care se află într-o continuă evoluție sub influența
factorilor pedogenetici, reprezentând stratul superficial al Pământului în care se dezvoltă viața
vegetală. Stratul fertil al solului conține nutrienți și este alcătuit din humus și din loess. El poate
proveni și din mulci. Un sol lipsit de o cantitate suficientă de nutrienți se numește oligotrofic.
Știința care studiază geneza, evoluția, structura și distribuția solurilor se numește pedologie.
Solul înghețat permanent sau temporar se numește gelisol. Partea de dedesubt, ce rămâne
înghețată permanent, se numește pergelisol sau permafrost. Partea de la suprafață, care se
dezgheață vara, se numește molisol. Zonele de pe glob care sunt afectate profund de îngheț
formează criolitozona.
În zonele cu pergelisol gros, procesul repetat îngheț-dezgheț dă naștere la un microrelief dispus
anarhic (similar carstului) numit criocarst sau termocarst.
De studiul gelisolului se ocupă geocriologia.
Alte tipuri de soluri sunt:

 sol aluvionar - Tip de sol cu o structură foarte variată ce apare pe luncile inundabile. Sunt soluri
foarte productive, bogate în nutrienți.
 sol azonal - Soluri de evoluție incipientă, fără orizonturi distincte, formate pe depozite recente,
răspândite pe mici areale.
 sol calcimorfic - Tip de sol aflat deasupra unui strat bogat în calciu.
 sol hidromorfic - Tip de sol ale cărui procese pedologice sunt dominate de prezența unei
cantități abundente de apă.
 de tundră (se găsesc în zona de tundră, și sunt sărace în humus)
 cenușii (se găsesc în puținele locuri din deșert în care vegetația este prezentă, grosime foarte
mică)
 roșii (se găsesc în zonele subecuatoriale unde se dezvoltă savanele, ele au o fertilitate bună dar
se degradează repede)
 lateritele (se găsesc în zonele ecuatoriale, sărace în humus, culoare roșie)

Tipuri de sol
În anul 2003 Institutul de Cercetări pentru Pedologie a adoptat o nouă clasificare a solurilor SRTS
(Sistemul Român de Taxonomie a Solurilor)
Conform SRTS avem următoarele clase și tipuri de sol:

Clasa de sol Tipurile de sol

Protisolurile (solurile litosolul,


neevoluate)
regosolul, psamosolul, aluvisolul entiantrosolul

Cernisolurile (molisolurile) kastanoziom,


cernoziom calcaric cernoziom, cernoziom cambic, faeoziom cambic,
faeoziom argic, faeoziom greic, faeoziom marmic, rendzina.

nigrosolul,
Umbrisolurile
humosiosolul.

eutricambisolul,
Cambisolurile
terra rossa, districambisolul.

preluvisolul tipic,
Luvisolurile (argiluvisolurile)
preluvisolul roscat, luvosolul tipic, luvosolul albic, planosolul si alosolul.

prepodzolul,
Spodisolurile (spodosolurile)
podzolul, criptopodzolul.

pelosolul,
Pelisolurile (vertisolurile)
vertosolul.

Andisolurile andosolul.

Hidrisolurile (solurile stagnosolul,


hidromorfe)
gleisolul, limnisolul.

Salsodisolurile (solurile solonceacul,


halomorfe)
solonetul.

Histisolurile (solurile organice histosolul,


sau histosolurile)
folisolul.

Antrisolurile (solurile trunchiate erodosolul,


si desfundate)
antroslolul.

Profilul de sol denumit și profil pedogenetic este constituit dintr-o succesiune de orizonturi
pedogenetice de la suprafața terenului până la roca de solificare. Solul apare structurat în straturi
paralele și mult paralele. Aceste straturi s-au format în decursul procesului de formare a solului și
sunt denumite orizonturi pedogenetice. Principalii indicatori sunt: orizontul pedogenetic, grosimea
orizontului, textura, culoarea, prezența scheletului, structura, umiditatea, plasticitatea, neoformațiuni,
tipul de humus și volumul edafic util.
Profilele pedogenetice se deosebesc între ele prin gradul de dezvoltare a profilului estimat după
numărul de orizonturi, intensitatea de bioacumulare; după gradul de diferențiere; după gradul de
individualizare apreciat.
Bibliografie:

https://ro.wikipedia.org/wiki/Sol_(strat_al_P%C4%83m%C3%A2ntului)