RAPORT DE ACTIVITATE

2016

Cristian Hadji-Culea, manager

24 august 2016- 31 decembrie 2016

1
CUPRINS
PARTEA I

A. Evoluţia instituţiei în raport cu mediul în care îşi desfăşoară activitatea

1. Colaborarea cu instituţii, organizaţii, grupuri informale care se adresează aceleiaşi

comunităţi........................................................................................................pag. 5
2. Analiza SWOT (analiza mediului intern și extern, puncte tari, puncte slabe,
oportunități,amenințări)................................................................................... pag. 11
3. Evoluția imaginii existente și măsuri luate pentru îmbunătățirea acesteia...pag. 12
4. Măsuri luate pentru cunoașterea categoriilor de beneficiari ……………… pag. 17
5. Grupurile-țintă ale activităților instituției ……………………………………… pag. 18
6. Profilul beneficiarului actual…………………………………………………… pag. 20

B. Evoluţia profesională a instituţiei şi propuneri privind îmbunătăţirea acesteia

1.Adecvarea activităţii profesionale a instituţiei la politicile culturale la nivel naţional şi
la strategia culturală a autorităţii ………………………………………………… pag. 22
2. Orientarea activităţii profesionale către beneficiari………………………….. pag. 23
3. Analiza principalelor direcţii de acțiune întreprinse ………………………….pag. 24

C. Organizarea, funcţionarea instituţiei şi propuneri de restructurare şi/sau de

reorganizare
1.Măsuri de organizare internă………………………………………………….... pag. 25
2.Propuneri privind modificarea reglementărilor interne ………………………..pag. 26
3.Sinteza activității organismelor colegiale de conducere……………. ………. pag. 26
4.Dinamica și evoluția resurselor umane a instituției (fluctuație, cursuri, evaluare,
promovare, motivare/sancționare …………………………………………………pag. 27
5.Măsuri pentru gestionarea patrimoniului instituției, îmbunătățiri/ refuncționalizări ale
spațiilor..............................................................................................................pag. 28
6. Măsuri luate în urma controalelor, verificării/auditării din partea autorității sau a altor
organisme de control în perioada raportată ……………………………………..pag. 29

D. Evoluția situatiei economico-financiare a instituției

1. Analiza datelor financiare din proiectul de management corelat cu bilanțul contabil al
perioadei raportate ………………………………………………………………...pag. 30
2. Evoluția valorii indicatorilor de performanță în perioada raportată, conform criteriilor
de performanță ale instituției.......................................................................... pag. 32

2
E. Sinteza programelor și a planului de acțiune pentru îndeplinirea obligațiilor
asumate prin proiectul de management realizată prin raportare la:

1. Viziune ………………………………………………………………………. pag. 33

2. Misiune……………………………………………………………………..... pag. 33
3. Obiective generale și specifice …………………………………………….pag. 35
4. Strategie culturală pentru întreaga perioadă de management………… pag. 36
5. Strategie și plan de marketing…………………………………………….. pag. 37
6. Programe propuse pentru întreaga perioadă de management ……….. pag. 45
7. Proiecte din cadrul programelor………………………………………….. pag. 47
8. Alte evenimente, activități specifice instituției, planificate pentru perioada de
management ..............................................................................................pag. 50

F. Previzionarea evoluției economico-financiare a instituției, cu o estimare a

resurselor financiare ce ar trebui alocate de către autoritate, precum și a
veniturilor instituției ce pot fi atrase din alte surse

1. Proiectul de venituri si cheltuieli pentru următoarea perioadă de raportare ... pag. 52

2. Numărul de beneficiari estimați pentru urmatoarea perioadă de managemen.pag. 53
3. Analiza programului minimal realizat …………………………………………...pag. 53

3
Introducere

Prezentul raport de activitate se referă la perioada cuprinsă între lunile august și

decembrie 2016 iar tabloul proiectelor din cadrul programelor, situația financiară,
evoluția indicatorilor de performanță, analiza organizarii și funcționării instituției
respectă intervalul evaluat. Pentru evenimentele conexe care s-au derulat către
finalul anului dar și-au început dezvoltarea anterior s-au făcut precizări, strategia
culturală și de marketing, obiectivele specifice și direcțiile de acțiune fiind comune
pentru întreg anul 2016.

A) Evoluţia instituţiei în raport cu mediului în care îşi desfăşoară activitatea

Iaşul este orașul începuturilor, al primului Teatru Naţional din România, al

primei universități din România, al primei grădini botanice sau al primei case
memoriale. Important pentru mediul în care îşi desfăşoară activitatea Naţionalul
ieşean este şi rolul municipiului Iaşi de centru cultural și academic marcant care şi-
a construit în timp un blazon din învățământ. Iaşul va rămâne pentru totdeauna
oraşul marilor şcoli, al marilor dascăli, al marilor lecţii de istorie, atrăgând și
crescând valori naționale și universale. Mai mult decât atât, Iașul crește și
valorizează talente, demonstrând a fi un mediu propice pentru dezvoltarea
creativității.
În municipiul Iaşi este concentrată activitatea culturală din reședinţă dar și
din județ, în instituții specializate. Iaşul este considerat centrul cultural al Moldovei
multe din instituțiile oraşului fiind și de importanță națională. Pe lângă Teatrul
Naţional „Vasile Alecsandri”, Teatrul pentru Copii şi Tineret Luceafărul,Opera
Naţională Română Iaşi, Filarmonica de Stat „Moldova”, Academia de Arte”George
Enescu”, Ateneul “Tătăraşi”, Biblioteca Centrală Universitară „Mihai Eminescu ”,
Biblioteca Judeţeană „Gheorghe Asachi ”,centre culturale precum Goethe
Zentrum, Centrul Cultural Francez, British Council, Centrul Cultural al Americii
latine şi a Caraibelor , trei case de cultură, galerii de artă, cinematografe, cluburi,
librării şi anticariate, Iaşul dispune de cel mai mare număr de muzee din ţară
(Complexul Muzeal “Moldova”, Muzeul Literaturii Române) fiind pe poziţia
secundă, după Bucureşti, ca număr de instituţii, monumente și edificii de cultură şi
ca număr de oameni care lucrează în domeniul acesta.

4
 Instituţiile mass-media reprezintă un partener constant al activităţilor
culturale de orice tip, ele fiind responsabile de promovarea eficientă a acestora, în
Iaşi existând treisprezece radiouri, cinci posturi de televiziune regionale care
difuzează informaţii în reţeaua naţională şi cincisprezece publicaţii ( care includ
cotidiane, săptămânale, reviste de cultură).
O sinteză a implicării și colaborării instituției în aria evenimentelor culturale
este prezentată mai jos:

1. colaborarea cu instituţii, organizaţii, grupuri informale care se adresează

aceleiaşi comunităţi;

Ministerul Culturii și Concertul ”Masters of Arts of Turkmenistan”

Identității naționale

Asociația Revistei
TIMPUL (ART) Gala Oamenii Timpului
Partener media
principal: Realitatea
TV
Proiectul se bucură
de:
Patronajul
Ministerului Culturii
pentru
Campania Oamenii
Timpului și Înaltul
Patronaj al ASR
Margareta, Custodele
Coroanei, pentru
Gala Oamenii
Timpului

Universitatea de
Arte„George Enescu” Premiera spectacolului Ana, parteneriat alături de Compania
Iași de Teatru Synchret

5
Uniunea Teatrală din Teatrul Național Iași s-a alăturat unui amplu proiect de
România (UNITER) solidaritate teatrală și a participat la campania naţională
UNITER Artişti pentru artişti. În cadrul acestei campanii, a fost
prezentat spectacolul Cântăreața cheală de Eugène Ionesco în
regia lui Radu Alexandru Nica.

Platforma de Teatru Platforma de Teatru Politic 2015 este un proiect teatral și

Politic 2015, proiect educațional care își propune să arhiveze, să documenteze și
finanțat printr-un să dezbată, prin intermediul unor spectacole de teatru și
grant oferit de ateliere, istorii marginalizate și ignorate adesea de sisteme
Norvegia, Islanda, care își produc propriile narațiuni de legitimare, pentru a-și
Lichtenstein și justifica pactul cu „istoria convenabilă”. Echipa a fost prezentă
Guvernul României. la Iași pe 15 și 16 martie 2016 cu spectacolele Ce-am fi dac-
am ști. Feerie politică protestatară și Pentru că meriți.

Fundația În suita manifestărilor dedicate aniversărilor Teatrului Naţional

Culturală„Camil Iaşi din acest an (200 de ani de la prima reprezentaţie a unei
Petrescu” piese de teatru în limba română, 175 de stagiuni, 140 de ani
de la înfiinţarea primului teatru evreiesc din lume şi 120 de ani
de la inaugurarea clădirii), s-a înscris un eveniment editorial
de înaltă ţinută, creat în jurul unei personalităţi emblematice a
teatrului românesc: Teofil Vâlcu.
Cu bucuria şi onoarea de a se reîntâlni cu publicul cunoscător
şi împătimit de teatru, Naţionalul ieşean şi Fundaţia Culturală
„Camil Petrescu” a lansat pe 23 februarie 2016 volumul Măria
sa Teofil Vâlcu(ediţie revizuită şi adăugită), scris de criticul şi
istoricul de teatru Ştefan Oprea.

Prezentarea performance-ului Antisocial, spectacol în turneul

Teatrul Național Radu ”Antisocial - Manifest pentru Dialog”.
Stanca Sibiu și ANTISOCIAL este un proiect de Artă Activă care combină
Universitatea Lucian tehnici de devising, teatru documentar și observațional,
Blaga Sibiu. explorând noi tipuri de teatralitate și structuri dramatice.

6
Catedra de
Germanistică a Premiera spectacolului Insultă la public de Peter Handke, un
Universității „Al.I. proiect marca InterDramText la Sala „Uzina cu Teatru” a
Cuza” din Iași, Teatrului Național Iași
Facultatea de Teatru Coordonatori: asist. univ. dr. Alexandra Chiriac (Catedra de
a Universității de Arte Germanistică, UAIC) și lect. univ. dr. Ioana Petcu (Facultatea
„George Enescu” din de Teatru, UAGE)
Iași sprijinite în
demersul lor de
Forumul Austria
România și Biblioteca
Austria.
Muzeul Literaturii
Române Realizarea expoziției aniversare a Teatrului Național Iași:
Teatrul nostru. O istorie vizuală cu exponate proprii și din
Colecția muzeală Istoria Teatrului Românesc
Prezentarea premierei Cafeneaua de Carlo Goldoni în regia lui
Primăria Municipiului Silviu Purcărete și scenografia lui Dragoș Buhagiar în cadrul
Iași Festivalului Internațional al Educației din luna iunie organizat
de municipalitatea ieșeană.
Parteneriat în cadrul evenimentului ReUNIUNI Teatrale , ediția
a III-a vizând deplasarea la Chișinău a spectacolelor Pălăria
florentină de Eugen Labiche și Cabaretul cuvintelor de Matei
Vișniec.

Teatrul Național„Mihai Teatrul Naţional”Vasile Alecsandri” Iaşi derulează proiectul de

Eminescu”Chișinău
parteneriat ReUNIUNI teatrale cu Teatrul Naţional „Mihai
Eminescu” din Chişinău care constă în derularea unui schimb
cultural care să marcheze evenimente-cheie din istoria
comună a celor două ţări care împărtăşesc aceeaşi limbă şi
aceeaşi cultură: România şi Republica Moldova. Este vorba
despre Mica Unire din 24 ianuarie 1859, Ziua Mondială a
Teatrului şi Unirea Basarabiei cu România din 27 martie
1918.

7
 Prezentarea unui concert de lansare a albumului „Vise
Trupa „Cuibul” elementare” la Sala Teatru³. Albumul a metamorfozat întregul
Chisinău sound al formației, devenind unul acustic-cameral: un nou
concept pentru un nou public și o nouă viață pentru cele mai
frumoase piese din istoria de 25 de ani de activitate a
formației.

Colaborări cu artiști Actorul Marcel Iureș colaborează cu Teatrul Național din Iași la
de la alte instituții spectacolul Goldberg Show de George Tabori în regia lui Mihai
Maniuțiu.

Numeroși studenți ai Facultății de Arte „George Enescu” ,

Facultatea de Teatru colaborează în spectacolele produse de
scena ieșeană.

Inspectoratul Școlar Colaborări și parteneriate educaționale

Județean Iași

Universitatea Colaborarea cu studenții Facultății de Litere în cadrul

„Alexandru Ioan Cuza proiectului de dezbateri Teatru Forum
” Iași

2. Parteneriate internaționale
Proiectul Internaţional European Route of Teatrul Naţional ieşean este manager de
Historic Theatres
reţea în acest proiect iniţiat de Perspectiv
– Asociaţia Teatrelor Istorice din Europa,
pentru Reţeaua Marea Neagră. Proiectul
îşi propune să realizeze o reţea dinamică şi
interactivă între teatrele istorice din Europa
prin care să încurajeze conservarea şi
restaurarea acestora, să sprijine
schimburile şi să familiarizeze publicul cu
extraordinara moştenire culturală pe care o
oferă acestea.

8
The Silk Road International League of
Theatres (Liga Internaţională a Teatrelor Internaţională a Teatrelor de pe Drumul
de pe Drumul Mătăsii)
Teatrul Național Iași a intrat în Liga
Mătăsii.Proiectul este demarat de China
Arts and Entertainment Group (CAEG),
grup susţinut de Ministerul Culturii din
China. Proiectul îşi propune să creeze o
platformă de cooperare între ţările de pe
Drumul Mătăsii şi să încurajeze schimburile
între instituţiile culturale importante din
aceste ţări, fiind astfel o oportunitate de
promovare a produselor culturale şi de
dezvoltare a unui turism cultural performant.
9
3. Colaborări cu instituțiile organizatoare pentru turnee, deplasări și festivaluri
Festivalul Național de Teatru, București
Festivalul de Teatru Clasic de la Arad
De zece ani Teatrul Național din Iași este o
prezență constantă pe scena celui mai
important și reprezentativ festival de teatru
din România. In 2016 au fost prezente pe
scenele bucureștene spectacolele
Cafeneaua de Carlo Goldoni în regia lui
Silviu Purcărete și Un dușman al poporului
de Arthur Miller în regia lui Claudiu Goga.
Selecționarea la festivalul arădean cu
spectacolul Cafeneaua de Carlo Goldoni în
regia lui Silviu Purcărete.

Săptămâna Teatrelor Naționale și Teatru Naționalul ieșean a fost prezent la Chișinău

Românesc la București, Iași, Chișinău la cele două manifestări în lunile martie și
septembrie cu spectacolele Pălăria
florentină de Labiche, regia Silviu
Purcărete, Cabaretul cuvintelor de Matei
Vișniec, regia Ovidiu Lazăr, Cafeneaua de
Carlo Goldoni, regia Silviu Purcărete și Zeul
măcelului de Yasmina Reza, regia Cristian
Hadji- Culea
Turnee în mediul rural și în orașe limitrofe Spectacolele Damen Tango de Valentina
Aslanova, Cabaretul cuvintelor de Matei
Vișniec și Iarna dragostei noaste de
Nadejda Ptușkina au realizat turnee în
Suceava, Pomârla, Săveni și Gura
Humorului.

10
2. analiza SWOT (analiza mediului intern şi extern, puncte tari, puncte slabe,
oportunităţi, ameninţări);
(S) PUNCTE TARI (mediu intern)
(O) OPORTUNITĂŢI (mediu extern)

- singurul Teatru Naţional din Moldova

- clădire istorică de patrimoniu cu o - suportul financiar al Ministerului Culturii
arhitectură deosebită poziţionată în centrul - Iaşul - oraş universitar, cu un public
oraşului tânăr, receptiv
-spaţii de joc moderne, dotări - interesul regizorilor importanţi pentru
scenotehnice de ultimă generaţie scena de la Iaşi
- diversitatea repertoriului - parteneriate cu alţi operatori culturali
- consecvenţă în numărul de premiere - turnee în regiune
produs pe stagiune - mediu economic în creştere ce
- patru săli proprii de spectacole favorizează deschiderea către cultură
- trupă stabilă - finanţări europene pentru mediul cultural,
- vizibilitate şi prezenţă activă pe alte scene deci implicit cel al teatrului
din ţară prin intermediul turneeelor şi - deschiderea Primăriei pentru proiecte
festivalurilor culturale
- capacitate de producţie proprie - parteneri economici deschişi colaborarilor
- personal calificat cu responsabilitaţi interdisciplinare
concrete
- infrastructură

(W) PUNCTE SLABE (mediu intern) (T) AMENINŢĂRI (mediu extern)

- lipsa spaţiilor de depozitare pentru

- - bugete aprobate cu întârziere
decoruri
- blocarea investiţiilor pe anumite direcţii
- personal tehnic insuficient
- zona concurenţială reprezentată de
- personal necalificat la compartimentul
divertismentul comod (televiziune, internet)
lumini
- legislaţia specifică deficitară
- lipsa personalului specializat în
- regiune economică săracă
realizarea de proiecte europene

11
3.Evoluția imaginii existente și măsuri luate pentru îmbunătățirea acesteia

Strategia de marketing și comunicare anuală a continuat și îmbunătățit seria acțiunilor

uzuale de promovare a producțiilor și imaginii Teatrului Național. În paralel cu acestea,
au fost concepute acțiuni specifice de publicitare a evenimentelor majore ale anului
aniversar (200 de ani de la prima reprezentaţie a unei piese de teatru in limba
română, 175 de stagiuni la Teatrul Naţional, 120 de ani de la inaugurarea clădirii, 140
de ani de la înfiinţarea primului teatru evreiesc din lume).

Pachet creație grafică

 crearea identității vizuale pentru promovarea evenimentelor propuse pentru

anul aniversar și lansarea ei în luna ianuarie 2016
 realizarea graficii pentru materialele de promovare propuse (mesh, banner,
afiș, materiale video, catalog)

Acțiuni PR în perioada septembrie – decembrie 2016

 Evenimente speciale create pentru a marca anul aniversar al Teatrului
Național Iași:
 10 -17 decembrie 2016 - Expoziția în aer liber La gard: Teatrul nostru. O
istorie vizuală. Eveniment organizat cu sprijinul Casei de Cultură „Mihai
Ursachi”.
 16 decembrie 2016 - Semnal editorial - „Vârstele scenei”, două volume
semnate de criticul de teatru Ştefan Oprea şi apărute la Editura Junimea.
Evenimentul a avut loc în foaierul Teatrului Național, înaintea spectacolului
aniversar Teatru 200.

12
 Evenimente cu tradiție:
 implicarea în Campania UNITER Artiştii pentru artişti cu spectacolul
Cântăreața cheală (24 martie 2016)
 organizarea de evenimente specifice proiectului şcolar Şcoala Altfel (program
de vizitare a Teatrului, materiale informative distribuite elevilor)
 participarea la unele evenimente organizate de segmentul de public
tânăr(baluri ale bobocilor, evenimente studenţeşti, competiţii şcolare) prin
acordarea de premii(invitaţii la teatru, obiecte promoţionale)

Relațiile cu presa. Acțiuni

 conferinţe de presă realizate cu ocazia premierelor sau a altor evenimente
conexe
Conferințe de presă organizate:
15 decembrie – premiera „Teatru 200”
 comunicate periodice însoţite de afiş şi fotografii în presa regională,
naţională(radio, tv, presa scrisă, presa electronică)
Număr comunicate de presă redactate: 33
 comunicate frecvente, fotografii, spoturi pe pagina de Facebook și pe site-ul
instituției
 concursuri de fidelizare a spectatorilor pe paginile web ale partenerilor, la
radio, la televiziunile locale, online, în ziare şi reviste;
 spoturi video de promovare (site-ul propriu, portaluri specializate, televiziuni
partenere, display, plasme);
 spoturi audio de promovare (radiouri partenere)
 încheierea de noi parteneriate media

Activități cu grupuri-țintă - organizarea periodică de întâlniri cu publicul-țintă

al sălilor de spectacol:

 8 noiembrie 2016 – discuție cu publicul la Uzina cu Teatru după vizionarea

performance-ului Antisocial, un parteneriat între Teatrul Național Iași și
Antisocial, un proiect de Artă Activă care combină tehnici de devising, teatru
documentar și observațional, explorând noi tipuri de teatralitate și structuri
13
 dramatice. Spectacolul este produs de Teatrul Național Radu Stanca Sibiu și
Universitatea Lucian Blaga Sibiu

Promovare online
www.teatrulnationaliasi.ro

Optimizări decembrie 2016:

 implementarea versiunii responsive a website-ului (pentru tablete și
telefoane mobile)
 integrarea Mailchimp
 implementarea optimizată a secțiunii Informații de interes public și
Achiziții publice
Număr abonați în modulul newsletter: 1996

www.facebook.com/TNIASI

Pagina oficială a Teatrului Național este o sursă generoasă și updatată de

forografii, trailere și informații proaspete despre producțiile și evenimentele
stagiunii în curs, despre actori, spectacole venite în turneu, participări la
festivaluri de teatru sau la alte evenimente culturale.
Număr de aprecieri: 19.000
Număr de urmăritori: 19.000
Media impactului postărilor/săptămână: 17.000
Numărul persoanelor care au adăugat vizite: 24.000
Număr de recenzii: 445 (405 de 5 stele)

www.youtube.com

Contul creat facilitează utilizatorilor de pretutindeni vizualizarea tuturor

trailerelor, fiind o modalitate optimă de atragere a spectatorilor către cele patru
săli de spectacole, dar şi de popularizare a producţiilor teatrale proprii la nivel
internaţional.
Trailerele (cu trimitere de link pe YouTube) pot fi accesate direct de pe
www.teatrulnationaliasi.ro.

14
 www.eventim.ro

De la an la an, platformă de vânzare online a biletelor înregistrează un număr

crescut de vânzări, publicul orientându-se tot mai mult către acest tip facil de
achiziționare. Platforma asigură și informarea promptă cu privire la
programarea spectacolelor, prezentarea pe larg a acestora(distribuție, sinopsis,
durată, diagrama sălii). Link-ul poate fi accesat de pe
www.teatrulnationaliasi.ro și de pe www.facebook.com/TNIASI.

Ex. creșterea vânzărilor online a biletelor pe perioada raportată

luna 2015 2016
septembrie 239 918
octombrie 329 629
noiembrie 349 197
decembrie 272 623

Publicitatea outdoor

Promovarea imaginii și spectacolelor Teatrului Național prin expunerea de:

 afișe de mari dimensiuni pe 31 de panouri stradale de tip backlit, în toate
cartierele ieșene
 afișe pe 2 coloane publicitare
 bannere expuse în capusuri studențești, marile bulevarde, cenre comerciale,
zona Teatrului,
 mesh expus pe Teatru³
 difuzare 22 trailere pe display stradal
 difuzare 22 trailere în 10 stații de călători
S-au creat noi parteneriate cu companii de afișaj stradal pentru un număr cât mai
mare de suporturi de promovare exterioară. Ca urmare, producția de materiale
publicitare a crescut cu 15%.

15
Publicitatea indoor

 diversificarea continuă a promovării în spațiile Teatrului Național (mesaj,

grafică, suport)
 difuzarea trailerelor de spectacol și a inserturilor de știri la Iulius Mall si
Palas Mall, pe 8 ecrane digitale și pe un videowall cu 2 fețe
 difuzarea trailerelor pe monitoarele Aeroportului Iași
 prezența trailerelor pe monitoarele din foaierul Sălii Mari și de la Teatru³
 difuzarea de flyere în sediile firmelor partenere (agenții imobiliare, cafenele,
instituții de invățământ etc)

Traffic advertising
 amplasare afișe cu programarea spectacolelor în mijloacele de transport în
comun
 rulare trailere și inserturi de știri în 100 de mijloace de transport în comun

Materiale de promovare (printuri):

În perioada raportată, evenimentele instituției au beneficiat de următoarele printuri:
 100-200 afișe/eveniment de diferite mărimi pentru publicitatea stradală și
indoor
 6 bannere/eveniment expuse în cartierele ieșene și în centre comerciale
 4 roll–up-uri de imagine amplasate în instituții partenere
 1 mesh pe clădirea Teatru³
 200 flyere/eveniment
 200 invitații pentru evenimente
 fotografii pentru expoziții
 album aniversar (realizat de secretariatul literar)
Ca urmare a numărului mare de evenimente produse în anul aniversar și a
achiziționării unui plotter, cantitatea și calitatea materialelor de promovare au
crescut considerabil.

16
1. Număr de activități educaționale 2
2. Număr de apariții media (fără comunicate de presă) 35

4. Măsuri luate pentru cunoașterea categoriilor de beneficiari

1. Propuneri pentru cunoaşterea categoriilor de beneficiari (studii de consum,
cercetări, alte surse de informare)
Studiul pieţei rămâne o prioritate managerială pentru o bună cunoaştere a
categoriilor de beneficiari şi a nevoilor de consum cultural ale acestora.
Programele repertoriale dezvoltate pe categorii de public reflectă o bună
identificare a acestor segmente. Vorbim de un public al Marilor spectacole (Sala
Mare), de unul al Inovaţiei limbajului regizoral (Teatru³), al Art Factory/Generaţia
care vine (Uzina cu Teatru), al Societarilor Teatrului Naţional (Sala Studio), sau al
programului Când comedia este rege.

17
 Având în vedere costurile ridicate ale unui studiu de piaţă, o astfel de
cercetare a fost reorientată către tehnici de investigare mai puţin costisitoare, cu
concluzii eficiente pentru structurarea viitoarelor strategii manageriale şi de
marketing.
Ca urmare, pentru evaluarea comportamentului de consum, a gradului de
satisfacţie şi loialitate a beneficiarului, pentru identificarea profilului sociologic al
potenţialelor segmente de public, am recurs la următoarele metode:
 organizarea periodică de focus–grupuri pe un eşantion reprezentativ de
spectatori fideli;
 colaborarea cu Facultatea de sociologie din cadrul Universităţii “Alexandru
Ioan Cuza” din Iaşi, în vederea realizării de chestionare de către studenţi;
 înregistrarea feedback-ului publicului (reclamaţii, sugestii) din email-uri,
pagina de Facebook, site-ul propriu, apeluri telefonice;
 completarea unui chestionar la punctul de vânzare (Agenţia Teatrală).

5. Grupurile ţintă ale activităţilor instituţiei

Teatrul Naţional” Vasile Alecsandri” Iaşi a sărbătorit în anul 2016 patru
evenimente majore cu o rezonanţă profundă pentru cultura şi spiritualitatea
românească : 200 de ani de la prima reprezentaţie, la Iaşi, a unei piese de teatru
în limba română, 175 de stagiuni la Teatrul Naţional,120 de ani împliniţi de la
inaugurarea clădirii şi 140 de ani de la înfiinţarea primului teatru evreiesc din lume,
la Iaşi.Contextul aniversar a permis diversificarea ofertei culturale a instituţiei prin
organizarea de manifestări colaterale producţiei de spectacole: expoziţia Teatrul
nostru. O istorie vizuală, Zilele Seniorilor Teatrului Naţional, lansarea de carte
Măria Sa, Teofil Vâlcu de Ştefan Oprea, implicarea în proiectul independent
Platforma de Teatru Politic, parteneriatul în realizarea concertului acustic cu trupa
Cuibul sau proiectul Teatru Forum care l-a avut ca amfitrion pe dramaturgul Matei
Vişniec - au adus la teatru alte diviziuni de public. Strategia managerială de
elaborare a programelor a păstrat direcţionarea lor pe tipuri de public ţintă, fiecare
având o focusare bine delimitată implicit pe destinaţia spaţiului de joc în care este
produs şi reprezentat proiectul, conform analizei prezentate mai jos:

18
Societarii Teatrului Spectacolele prezentate 30-80 ani
Naţional sunt cele mai longevive Mediu urban
prin numărul de Studii medii şi superioare
reprezentaţii şi de
spectatori şi reflectă Sala Studio „ Teofil
interesul publicului către Vâlcu”
şcoala de teatru ieşeană
şi către numele ei de
referinţă.
Generaţia care vine/ Art Colaborare cu formule de 16-50 ani
factory teatru independent, Mediu urban
experiment, originalitate, Studii medii şi superioare
despărţirea de tipare. Fie
că este vorba de autori Sala Uzina cu teatru
tineri, de regizori ai
generaţiei tinere sau de
viitorii actori, ei îşi găsesc
publicul care le simte
pulsul.
Inovaţia limbajului teatral Lecturi regizorale 16-50 ani
inovative, propuneri Mediu urban
îndrăzneţe, structuri Studii medii şi superioare
teatrale polimorfe. Spaţiul
de la Teatru³ este unul Sala Teatru³
privilegiat în cazul acestor
producţii.
Când comedia este rege Spectacole preferate de 18-80 ani
publicul care caută Mediu urban
evadarea rapidă din Studii medii şi superioare
cotidian, texte cu un umor Sala Studio, Uzina cu
de calitate, subtil, departe teatru.
de facil şi de facilităţile
mediatice.

19
Mari spectacole Programul Mari 18-80 ani
spectacole lansează Mediu urban
adevărate provocări. Fie Studii medii şi superioare
că e vorba de un text
extrem de actual, de
lectură regizorală în cheie
modernă sau de impactul
unui spaţiu de joc cu totul
special, spectatorul are la
ce medita.
Debut în regie Competiţie a absolvenţilor 18- 35 ani
studiilor de regie cu
maxim două spectacole Studii superioare
realizate (unul din ele fiind
licenţa) Câştigătorul are
posibilitatea de a-şi monta
spectacolul la Sala Uzina
cu Teatru, cheltuielile de
producţie fiind acoperite
de Teatrul Naţional Iaşi.

Programul Joc/Teatru un program de educaţie prin teatru în parteneriat cu

instituţiile de învăţământ (prin intermediul Inspectoratului Şcolar Judeţean Iaşi) a
avut primele ateliere de teatru- deja la acest capitol există un eveniment anual cu
titlul Teatru sub castani realizat în colaborare cu Liceul „Mihai Eminescu” şi derulat
la Sala Uzina cu teatru, eveniment dedicat spectacolului de teatru pentru copii în
limbi străine.
Paleta largă de public reprezintă o consecinţă a misiunii declarate a
Naţionalului ieşean - aceea de creare a unor programe culturale care să se impună
prin calitate, ofertă şi diversitate.

5. Profilul beneficiarului actual

Teatrul Naţional ieşean a reuşit prin politici manageriale coerente să îşi
formeze un public educat, bun cunoscător al fenomenului teatral, capabil să
rafineze selecţia ofertei repertoriale. Calitatea actului artistic oferit publicului în
20
ultimii ani, titlurile atent selecţionate, regizorii de top care au montat aici, precum şi
o trupă care evoluează profesional, au generat o mobilitate a multor beneficiari pe
fiecare tip de program repertorial în parte.

Consumatorul participativ
De la o stagiune la alta, de la o evaluare a profilului sociologic al
beneficiarului de cultură la alta, se evidenţiază un segment de public cu aşteptări
estetice tot mai ridicate, cu un grad de selecţie avizat şi cu o puternică orientare
către modalităţi de expresie teatrală alternativă, contemporană. Vorbim aici despre
consumatorul din categoria de public tânăr, cu venituri reduse spre medii, 18 - 28
de ani, solid ancorat în viaţa culturală urbană, cu studii universitare în curs sau
absolvite, foarte activ în mediul virtual şi, ca atare, bine informat, internetul fiind un
instrument utilizat în forţă de Teatrul ieşean. Acest segment a căpătat un acut simţ
critic, a devenit o voce în trasarea direcţiilor strategice ale Naţionalului. El are o
atitudine deschisă, participativă, faţă de orice activitate de tip cultural organizată de
Teatru (spectacol, expoziţie, seminar, conferinţă, lansare de carte). Are reacţie
imediată în mediul online şi ajută la promovarea evenimentelor punctuale şi a
imaginii instituţiei în ansamblu. Acest beneficiar apreciază programele: Art
Factory/Generaţia care vine (Uzina cu Teatru), Inovaţia limbajului regizoral
(Teatru³), Mari spectacole (Sala Mare).
Conform Barometrului de Consum Cultural din 2014, categoria de public
tânăr, la nivel naţional, merge la teatru de câteva ori pe lună şi este mai fidel
acestei forme de expresie artistică, comparativ cu celelalte arte ale spectacolului.

Consumatorul poveştilor de viaţă

Un alt segment este format din publicul activ profesional, educat, cu vârsta
cuprinsă între 28-45 de ani, cu venituri medii-peste medie, cu timp limitat.
Frecventarea sălilor de spectacol este un prilej pentru el de a evada din cotidian,
de a se relaxa şi a petrece timp calitativ cu familia sau cu prietenii. Alegerile sale
sunt dictate de aceste nevoi, ca urmare, el devine un spector al poveştilor de viaţă
şi al comediei. Specific acestui segment este prezenţa sa şi în grupuri organizate
corporatiste, ca metodă de team building. Consumatorul de acest tip poate fi
întâlnit cu precădere la spectacolele montate la Sala Studio, dar are un gust format
şi pentru producţiile Sălii Mari sau Teatrului³.
21
 Un public al maturităţii şi loialităţii
Un public matur, care a atins vârsta retragerii din activităţile profesionale,
onorează Teatrul Naţional prin fidelitatea şi respectul pe care îl poată scenei
teatrale ieşene. Discutăm despre un public care a crescut cu actorii Teatrului şi
care a dezvoltat legături puternice cu aceştia. Un public conservator, iubitor de
producţii clasice, nelipsit de la premiere, prezent şi la alte evenimente organizate
de Teatru (aniversări ale actorilor – programul Seniorii Teatrului, expoziţii, lansări
de carte). Sunt spectatorii programelor Societarii Teatrului Naţional, Mari
spectacole, Când comedia este rege.
Juniorii
Repertoriul Teatrului Naţional Iaşi a inclus, în fiecare stagiune, spectacole
care să slujească intereselor educaţionale ale elevilor. Proiectul Teatru sub
castani, un parteneriat cu tradiţie dintre Teatrul Naţional Iaşi şi Colegiul Naţional
Mihai Eminescu formează de timpuriu obişnuinţa de consum cultural de calitate.
Un segment alcătuit din elevi de vârstă gimnazială şi liceală calcă pragul
sălilor de spectacol, însoţiţi de familii sau în grupuri organizate, pe întreaga
perioadă a stagiunii. În timpul săptămânii Şcoala Altfel, numărul acestui segment
creşte considerabil.
Un segment de public integrat în programele Mari spectacole, Art
Factory/Generaţia care vine, Când comedia este rege.
Acestui segment i se va acorda o atenţie specială şi în perioada
managerială următoare, reflectată în producţii speciale destinate acestei vârste şi
cursuri de teatru la care se pot înscrie.

B. Evoluția profesională a instituției și propuneri privind îmbunătățirea

acesteia:
1. adecvarea activității profesionale a instituției la politicile culturale la
nivel național și la strategia culturală a autorității
Teatrul Național din Iași se raportează în permanență la politicile culturale la
nivel național având ca reper Strategia pentru cultură și patrimoniu național 2016-
2020 (SCPN 2016-2022) și, implicit, interesul pentru atingerea obiectivelor și
direcțiilor necesare în perspectiva susținerii și diversificării ofertei specifice, cu

22
accent pe experiment, explorare și excelență, în paralel cu întărirea capacității
instituționale.
In aceste sens s-au derulat în 2016, înafara proiectelor specifice, colaborări
instituționale în aria abordării segmentului care încurajează mobilitatea
practicienilor culturali și turismul cultural generator de valoare economică prin
intrarea Teatrului Național din Iași în European Route of Historic Theatres,
proiect iniţiat de Perspectiv – Asociaţia Teatrelor Istorice din Europa în care
Teatrul Naţional ieşean a fost propus ca manager de reţea pentru Reţeaua Marea
Neagră și în proiectul The Silk Road International League of Theatres (Liga
Internaţională a Teatrelor de pe Drumul Mătăsii) demarat de China Arts and
Entertainment Group (CAEG) susţinut de Ministerul Culturii din China care îşi
propune să creeze o platformă de cooperare între ţările de pe Drumul Mătăsii.
In direcția accesului la cultură Teatrul Național din Iași a realizat în anul
2016 patru turnee în mediul rural și în orașe mici( Pomârla, Săveni, Gura
Humorului, Suceava) iar pedagogia creativă a găsit suport în programul
Joc/Teatru.
Cum Iaşul este un pol cultural important care aglutinează tradiţie şi
vizionarism şi cum Naţionalul ieşean îşi doreşte să construiască o imagine
completă a esteticii teatrale actuale, strategia sa culturală îndreptându-se către
diversificarea cât mai pertinentă a programelor culturale care să satisfacă ambele
tabere. Este esenţială şi raportarea la tradiţie – la cei 200 de ani de teatru în limba
romană şi la cele 175 de stagiuni de Naţional- dar şi racordarea la realitatea
imediată, cea care justifică un proiect teatral colat pe nevoile estetice ale timpului.
Programele şi proiectele vin să definească, peste această identitate hibridă
care e proprie oricărui teatru de repertoriu, o altfel de amprentare, cea proprie unui
parcurs strategic care se defineşte în linii fundamentale prin obiectivele generale
propuse: diversitate, continuitate, performanţă, vizibilitate şi redimensionare.

2. orientarea activității profesionale către beneficiari

Teatrul Național din Iași își orientează în mod constant activitatea către
public, consolidând legăturile dintre actul teatral şi comunitate pe mai multe
segmente:
-promovarea unui act teatral de calitate

23
-diversitatea experienţelor teatrale ca miză importantă a unui repertoriu stratificat
ce poate răspunde necesităților beneficiarilor actuali
-stimularea dramaturgiei naționale, demers esenţial pe scena primului Teatru
Naţional din România
-prezența pe scena ieșeană a unor regizori de top din țară și din străinătate și
menținerea publicului-beneficiar în permanentă conexiune cu tot ce este nou și
valoros în artele spectacolului
- acțiuni culturale care să faciliteze accesul la spectacole pentru anumite categorii
de public( reduceri de bilete, bilete profesionale etc.)
-valorizarea creației teatrale în context european și nu numai
-exploatarea potențialului instituției ca spațiu viu, uzină de creație dar și ca bun de
patrimoniu

3.analiza principalelor direcţii de acţiune întreprinse

Teatrul Naţional „Vasile Alecsandri” Iaşi a structurat direcțiile sale de acțiune
în raport cu strategia de dezvoltare a instituției. Astfel, distingem următoarele
orientări principale:

Direcții de acțiune Analiza direcțiilor de acțiune din perspectiva evoluției

profesionale a instituției

1.Coerență și diversitate Planificarea echilibrată a proiectelor ţinând cont de ponderea

creaţiilor provenite din spaţiul clasicilor,al dramaturgiei
naţionale,al dramaturgiei contemporane

2.Excelență Păstrarea standardelor de excelenţă în privinţa calităţii actului

artistic, situarea producțiilor scenei ieșene în preferințele criticilor
și ale publicului.

3.Vizibilitate Accentuarea promovării naționale și internaţionale a patrimoniului

de spectacole prin participarea la festivaluri, prin turnee și alte
manifestări specifice.

24
4.Programe dinamice
Proiecte novatoare
Implementarea de programe care să aducă alte categorii de
public şi să diversifice oferta de produs cultural: programul
educaţional Joc/Teatru, proiectul Debut în regie destinat tinerilor
absolvenţi din domeniul teatrului, programul (IN)dependent -
organizarea de evenimente conexe producţiei de spectacole în
parteneriat cu alte instituţii de cultură

Intrarea Teatrului Național din Iași în European Route of

5.Scena ieșeană în Historic Theatres, proiect iniţiat de Perspectiv – Asociaţia
circuitul teatral Teatrelor Istorice din Europa în care Teatrul Naţional ieşean a
internațional/rețele fost propus ca manager de reţea pentru Reţeaua Marea Neagră
profesionale de teatru și în proiectul The Silk Road International League of Theatres
(Liga Internaţională a Teatrelor de pe Drumul Mătăsii) demarat
de China Arts and Entertainment Group (CAEG) susţinut de
Ministerul Culturii din China.
( Punctul B, subpunct 1)
6.Pregătire profesională Trupa Teatrului Național Iași se perfecționează în mod constant
continuă prin lucrul cu regizori importanți care provin din școli de teatru
diferite, participă la ateliere de specialitate și abordează și alte
segmente din artele spectacolului( muzică, mișcare scenică etc.)

C) Organizarea, funcţionarea instituţiei şi propuneri de restructurare şi/sau

de reorganizare, pentru mai buna funcţionare, după caz:
1. Măsuri de organizare internă :

- Constituirea, prin decizie a directorului general a comisiilor de inventariere a

patrimoniului, conform legii, pentru anul 2016;
- Constituirea, prin decizie a directorului general a comisiei de examinare
pentru examenul de promovare pentru funcția de Actor, gradele
profesionale II și IA;
- Stabilirea, prin decizii ale directorului general, a tarifelor biletelor de intrare
la spectacolul “Teatru 200” și a prețului de vânzare a “Albumului aniversar”;
- Constituirea, prin decizie a directorului general, a comisiei de concurs în
vederea ocupării postului vacant de auditor intern.
- A fost actualizat, conform prevederilor art.4 al.(2) al Ordinului nr.400/2015,
cu modificările și completările ulterioare, de către structura cu atribuții de
25
 monitorizare, coordonare şi îndrumare metodologică a implementării şi
dezvoltării sistemului de control intern managerial, Programul de dezvoltare
a sistemului de control intern managerial, cuprinzând obiective, acțiuni și
termene.

2. propuneri privind modificările reglementărilor interne :

- Ținând cont de particularitățile cadrului legal de organizare și funcționare a

instituției, a fost elaborat, în conformitate cu prevederile Legii nr.477/2004,
Codul de conduită a personalului contractual din Teatrul Național “Vasile
Alecsandri” Iași.
- A fost elaborat, armonizat cu modificările legislative și cu prevederile
Regulamentului de Organizare și Funcționare, Regulamentul de Ordine
Interioară a instituției.

3. Sinteza activității organismelor colegiale de conducere:

Consiliul administrativ al Teatrului Național “ VASILE ALECSANDRI “ Iași a fost

numit prin Decizia nr. 27 / 30.04.2015 . În perioada raportată Consiliul de
Administrație s-a întrunit de 3 ori :

- ședinta din data de 13.10.2016 – informații privind punerea în scenă a

spectacolului “ Furtuna “ , în regia Cristinei Paulhofer și scenografia lui Lili
Wanner . Premiera urmează să aibă loc la începutul lunii decembrie 2016 .
Deasemeni în luna Decembrie 2016 , va avea loc premiera cu spectacolul
Teatru 200 , in regia lui Cristian Hadji – Culea si unde vor fi distribuiți toți
actorii Teatrului Național Iași ;

- ședinta din data de 4. 11. 2016 – propunere privind vânzarea biletelor la

spectacole în foyerul treatrului , iar Agenția de bilete va deveni o sală
deschisă pentru întalnirea cu publicul și presa. Pe data de 17. 12. 2016, va
avea loc ultimul spectacol din acest an .

- ședinta din data de 19.12. 2016 – informații privind punerea în scenă a unui
spectacol în regia lui Radu Afrim și scenografia Irinei Moscu. Referitor la
26
 cererea d-nului Burlacu Valeriu, fost șef formație muncitori, prin care
solicită colaborarea cu Teatrul Național Iași , acest lucru este posibil , dar nu
mai mult de 30 de zile .

Consiliul Artistic al Teatrului Național Iași, a fost numit prin Decizia nr. 31/
08.05.2015 și s-a întrunit de trei ori în perioada raportată:
- ședința din 12 septembrie: discuții despre propunerile repertoriale, orarul
premierelor și reluărilor pentru noua stagiune; s-a stabilit conținutul manifestărilor
dedicate sărbătorilor teatrului de la sfârșitul anului (expozițiile, lansarile de carte,
spectacolul aniversar); s-a discutat participarea Teatrului Național la Festivalul
Național de Teatru, la Săptămâna Teatrelor Naționale de la Chișinău și la
Festivalul de Teatru Clasic de la Arad
- ședința din 30 noiembrie: vizionarea spectacolului Furtuna și discutarea
strategiei de promovare pentru premiere și evenimentele conexe; s-a discutat
despre editarea unui album aniversar care să conțină repere esențiale din
cronologia evenimențială a Teatrului ieșean;
- ședința din 14 decembrie : vizionarea spectacolului Interviul, consultare
privind definitivarea calendarului Sarbătorilor Teatrului, discuții privind organizarea
orarului de premiere și repetiții pentru anul 2017

4 . Dinamica și evoluția resurselor umane ale instituției ( fluctuație, cursuri,

evaluare, promovare, motivare/ sancționare ) .
În perioada de referință dinamica resurselor umane a fost determinată de o
fluctuația redusă de personal, respectiv :
- încetarea contractului individual de muncă prin acordul părților pentru postul
de muncitor mânuitor – decor , treapta profesională I , studii medii ;
- încetarea de drept al contractului individual de muncă pentru postul de
maestru – sunet , Treapta profesională I , studii medii .

În perioada de referință , instituția a organizat concurs de angajare conform H.G.

286 / 2011 , pentru postul de auditor – intern .
Au fost ocupate pe o perioadă determinată, prin acordul părților,
următoarele posturi vacante:
- 1 post actor , grad prof. I, angajare prin cumul de funcții;
- 1 post consultant artistic, grad prof. I, angajare prin cumul de funcții;
27
 Conform prevederilor legale în vigoare , formarea profesională se face în
baza unei planificări anuale aprobate de directorul general al instituției , acolo unde
apare o nevoie de formare profesională solicitată de către conducatorii locurilor de
muncă .
În perioada de referință nu au fost organizate cursuri de formare
profesională .
În cadrul instituției , evaluarea se face pe baza criteriilor stabilite prin
Regulamentul cadru privind evaluarea performanțelor profesionale individuale ale
personalului contractual din aparatul propriu al Ministerului Culturii , aprobat prin
Ordinul nr. 2331 / 18.05.2011 . Pentru anul 2016 , evaluarea performanțelor
individuale ale personalului s-a efectuat în luna aprilie 2016 .
În perioada de referință au fost promovate un nr. de 2 persoane care
îndeplineau condițiile prevăzute de lege , respectiv , promovarea s-a facut prin
transformarea propriului post din Statul de functii , într-un nivel imediat superior ,
astfel :
- Actor grad profesional I , în actor grad profesional IA ;
- Actor debutant , în actor grad profesional II .

5. măsuri luate pentru gestionarea patrimoniului instituţiei,

îmbunătăţiri/refuncţionalizări ale spaţiilor;

În conformitate cu prevederile contractului de lucrări nr 1837/13.12.2013

încheiat cu SC IASICON SA și a graficului de execuție pentru investiţia Rest de
executat pentru finalizare investiție”Teatrul Național Vasile Alecsandri”Iași –
Restaurare, consolidare corp 4 Teatrul Național, reparații, instalații în CT
Teatru (Uzina electrică) – autorizată inițial cu AC nr.66/27.01.2014, continuată cu
AC nr.452/14.05.2015, lucrările de construcții-instalații au continuat și pe parcursul
anului 2016. S-a avut în vedere în special consolidarea-reabilitarea etajului 1-
corpul 4 și reparații în CT Teatru(Uzina electrică). Au fost executate următoarele
lucrări:
- continuarea lucrărilor de consolidare structurală a clădirii pe zona etajului unu
cu stâlpi buiandrugi de beton armat, refaceri de zidării și recompartimentări,
- desfaceri pardoseli existente și montat pardoseli noi din parchet, mozaic,etc..
- demontat , recondiționat și montat tâmplarie interioară și exterioară,
- decapare tencuieli interioare, refacerea lor și a finisajelor glet, vopsitorii,etc.
28
 Mobilierul și lambriurile pentru birourile de la etajul unu prevazute în
contractul de excuție nu au putut fi realizate deoarece dispoziția de șantier pentru
suplimentarea acestea a fost emisă cu întârziere și furnizorul nu a mai putut realiza
în timp util noua cantitate. Din această cauză nu au putut fi terminate o parte a
lucrărilor de finisaj a încăperilor.
În această zonă au fost refăcute instalațiile electrice de curenți tari: prizele
de putere, iluminatul normal, iluminatul pentru evitarea panicii și instalațiile
electrice de curenți slabi: instalație de semnalizare, detecație, alarmare incendiu,
instalațiile date-voce (internet, telefon). Din punct de vedere a instalațiilor sanitare
au fost executate instalațiile de stingere incendiu (hidranții interiori) și instalația de
apă rece, apă caldă-menajeră. Privind instalațiile termice interioare au fost
montate corpurile de încălzire(caloriferele), coloanele, ramificațiile, etc. Referitor la
climatizare a fost realizată instalația de răcire în demisol, parter, etaj unu și
platformă exterioară (legatura cu cillerul), au fost montate aparatele de aer
condiționat în birouri care vor funcționa, din punct de vedere tehnologic, doar în
anul 2017.
La centrala termică au fost finalizate lucrările de instalații de forță, de
iluminat și instalațiile termoenergetice cu Punerea în Funcțiune a celor
două cazane de 450 kw cu pompe, tablouri de automatizare , vase de expansiune,
boilere, distribuitoare, etc…
Lucrările enumerate mai sus au fost realizate cu respectarea proiectului de
execuție și a legilor și normativelor de referință în vigoare. Documentele primare
și releveele photo care atestă calitatea lucrărilor au fost întocmite pe parcursul
execuției și fac parte integrantă din cartea tehnică a acestei investiții.

6. măsuri luate în urma controalelor, verificării/auditării din partea autorităţii

sau a altor organisme de control în perioada raportată.
În perioada de raportare au fost realizate două rapoarte de audit intern de
către fostul auditor , în urma carora nu s-au constatat abateri de la legislația și
normele în vigoare care să implice măsuri de dus la îndeplinire.
De altfel, în aceeași perioadă de manageriat cf. contract management
nr. 67/24.08.2016 nu s-au efectuat controale de către organisme externe.

29
D) Evoluţia situaţiei economico-financiare a instituţiei:

1. analiza datelor financiare din proiectul de management corelat cu bilanţul

contabil al perioadei raportate;

1.1 Total an 2016

LEI
Buget de Venituri Buget aprobat Buget realizat Grad de utilizare
și Cheltuieli a bugetului ( %)
1 2 3 4= 3 /2 x 100
Venituri totale, 13.136.000 13.146.756 100,08
din care:
Venituri proprii 756.000 766.756 101,42
Subvenții 12.380.000 12.380.000 100
Cheltuieli totale, 13.136.000 12.125.194 92,30
din care:
Cheltuieli de 4.753.000 4.689.751 98,67
personal
Bunuri și servicii, 4.915.000 4.694.953 95,52
din care:
Program minimal 1.400.000 1.300.329 92,88
Cheltuieli de 3.468.000 2.740.490 79,02
capital

Pe întreg anul 2016 execuția bugetară relevă, conform datelor din darea de
seama contabilă, depășirea veniturilor proprii cu 1,42 %.
De menționat faptul că Sala Mare a Teatrului Național Iași este împărțită cu
Opera Română Iași ca timpi de joc și de repetiții, fiind spațiu cu un număr vandabil
de locuri (722 locuri).

30
1.2. Pentru perioada de raportare 24.08.2016-31.12.2016
LEI
Buget de Venituri Buget aprobat Buget realizat Grad de utilizare
și Cheltuieli a bugetului ( %)
1 2 3 9
Venituri totale, 7.379.697 7.390.417 100,15
din care:
Venituri proprii 194.697 205.417 105,51
Subvenții 7.185.000 7.185.000 100
Cheltuieli totale, 7.379.697 7.079.686 95,93
din care:
Cheltuieli de 2.079.000 2.016.150 96,98
personal
Bunuri și servicii, 2.543.000 2.323.046 91,35
din care:
Program minimal 1.400.000 1.300.329 92,88
Cheltuieli de 2.757.697 2.740.490 99,38
capital

Pentru perioada de raportare (24.08.2016- 31.12.2016) veniturile proprii au

fost depășite cu 5,51 %, venituri obținute primordial din activitatea de bază(vânzari
bilete și programe de sală).
In contractul de manageriat sunt incluse trei proiecte, toate realizate la Sala Mare
( ,,Goldberg Show" - premiera in 5.11.2016, ,,Furtuna" - premiera în 4.12.2016 și
,,Teatru 200"- premiera 16.12.2016) și un proiect ( ,,Interviul" - premiera in
17.12.2017) la Sala Studio (100 locuri), fiind jucate spre finalul anului, între timpul
de spectacole existând și perioade de repetiții pentru realizarea urmatorului proiect
minimal.Diferența dintre veniturile totale (vanzari bilete si programe + subvenție)
provine din virarea la bugetul statului a sumelor nesemnificative intre devizele
estimate si cele efective si o suma mai mare provenind din cheltuieli de capital, din
lucrari de restaurare cladire nefinalizate.

31
2. evoluţia valorii indicatorilor de performanţă în perioada raportată, conform
criteriilor de performanţă ale instituţiei din următorul tabel:

Perioada
Nr. Evaluată
Indicatori de performanţă*
crt. (24.08.2016-
31.12.2016)

Cheltuieli pe beneficiar (subvenţie + venituri - cheltuieli de

1. 507,19
capital)/nr. de beneficiari= (4649927)lei /9168 spectatori) (lei)

2. Fonduri nerambursabile atrase (lei) 0

3. Număr de activităţi educaţionale 2

4. Număr de apariţii media (fără comunicate de presă) 35

5. Număr de beneficiari neplătitori 1848

6. Număr de beneficiari plătitori 9168

7. Număr de expoziţii/Număr de reprezentaţii/ Frecvenţa medie zilnică 239

Premiere : 4
Reluări : 11
Număr de
proiecte din
8. Număr de proiecte/acţiuni culturale colaborări și
parteneriate:27

9. 160.546
Venituri proprii din activitatea de bază( lei),
- venituri din vanzarea biletelor de spectacol
Venituri proprii din alte activităţi, (lei)
10. 44.871
- venituri din prestări servicii-

32
E) Sinteza programelor şi a planului de acţiune pentru îndeplinirea
obligaţiilor asumate prin proiectul de management:
1. Viziune
 Adâncirea definirii identitare a Naţionalului ieşean printr-o abordare
coerentă a programelor care se vor dubla în perioada următoare
(alături de cele consacrate care şi-au dovedit viabilitatea vor fi
derulate altele noi, adresate segmentului tineri creatori/public tânăr).
 Un teatru viu, loc esenţial de întâlnire pentru provocări, dezbateri,
deschideri, confruntări şi emoţii noi.
 Consolidarea legăturilor dintre actul teatral şi comunitate.
 Transformarea teatrului într-o platformă culturală a cărei menire să
fie plurivalentă- educativă, formatoare, spiritual-reflexivă, revelatoare,
asociativă, valorizatoare.
 Stimularea dramaturgiei autohtone, demers esenţial pentru contextul
socio-istoric al acestui început de secol pe scena primului Teatru
Naţional din România.
 Diversitatea experienţelor teatrale ca miză importantă a proiectului
nostru.

2. Misiune
Misiunea Teatrul Naţional din Iasi constă în producerea de spectacole de
valoare care să devină evenimente teatrale şi culturale. Pentru acest lucru Teatrul
Naţional din Iaşi pune în valoare atât dramaturgia naţională (cu un accent în
dreptul dramaturgiei româneşti actuale) cât şi pe cea universală, clasică şi
contemporană în spectacole reprezentative prin calitatea actului artistic din punct
de vedere regizoral, scenografic, interpretativ. Identitatea instituţiei Cel mai vechi
teatru national – Cel mai nou complex teatral (4 săli, 4 teatre în unul) înseamnă
preocupare pentru orizonturi de creaţie diverse, pentru combinarea direcţiilor de
producţie consacrate cu semantici novatoare care provin “dinafara zidurilor”, din
zone alternative, independente- teatru social, teatru istoric, teatru documentar,
teatru politic.
Viziunea managerială structurată pe obiective se regăseşte astfel:

33
34
3.Obiective (generale şi specifice)
a. Dezvoltarea brandului conceput în 2012 de “Cel mai vechi teatru din ţară,
cel mai nou complex teatral” prin promovarea tuturor spaţiilor de joc:
Sala Mare, redeschisă în 2012, Sala Teatru3, Sala Uzina cu teatru şi Sala
Studio), a identităţii lor specifice şi a proiectelor dinamice şi consistente
calitativ derulate aici. Acest obiectiv general se va atinge prin următoarele
obiective specifice:
 Alcătuirea unui repertoriu coerent şi echilibrat care să alăture texte
valoroase din dramaturgia românească şi universală, clasică şi
modernă;
 Diversitate: crearea unor programe teatrale care să permită
contextualizarea culturala şi artistica a spectacolelor, atragerea de noi
forme spectaculare, întemeierea unei alterităţi;
 Participarea cu producţii reprezentative în festivaluri din ţară şi
străinătate;
 Implementarea de structuri europene de vizibilizare a evenimentelor
organizate.
b. Extinderea, diversificarea şi loializarea publicului
 Strategii de comunicare ce urmăresc calibrarea atentă a marketingului
producţiilor proprii prin realizarea parteneriatelor cu alţi actori din spaţiul
cultural şi prin conectarea la evenimente specifice din ţară şi din
străinătate;
 Creşterea accesului publicului prin atragerea a ceea ce se numeşte în
procesul de democratizare culturală, ”non-public” (acel segment care nu
are în intenţie să frecventeze vreodata o sală de teatru),
responsabilitatea aparţinând segmentului de teatru social.
c. Stimularea dramaturgiei româneşti originale
 Concursul de dramaturgie românească;
 Montarea de piese româneşti în premieră absolută.

35
d. Creşterea performanţei trupei de actori ai TNI
 Promovarea şi atragerea tinerilor creatori de teatru români (programul
Art Factory cu rezultate excelente şi prima ediţie a concursului DEBUT
ÎN REGIE care a înregistrat un număr mare de participanţi);
 Perfecţionarea trupei prin crearea posibilităţii de a lucra cu actori,
scenografi si regizori importanţi care provin din diferite şcoli de teatru;
 Dezvoltarea unui cadru profesional de dezbatere.
4. Strategia culturală, pentru întreaga perioadă de management
Ritmul schimbărilor tematice şi estetice este unul benefic pentru strategia
culturală a unui teatru ca organism viu, proteic, vector şi oglindă a tendinţelor din
societatea contemporană.
Direcţia ecosistemului cultural în ansamblu este dictată de un mecanism de
selecţie datorat publicului care este beneficiarul nemijlocit al produsului; cu cât
avem mai multe instrumente de evaluare a acestuia cu atât mai mult strategia de
atingere a obiectivelor propuse va fi mai la îndemână. Din fericire, în lipsa unor
studii reale de marketing cultural, specializarea pe public dată de varietatea
tematică a spaţiilor de joc din teatrul ieşean a creat un instrument de măsură
realist, datorită căruia am putut aprecia tendinţele existente şi posibilităţile lor de
diversificare pe spaţiile identificate.
Cum Iaşul este un pol cultural important care aglutinează tradiţie şi
vizionarism şi cum Naţionalul ieşean îşi doreşte să construiască o imagine
completă a esteticii teatrale actuale, strategia sa culturală se îndreaptă către
diversificarea cât mai pertinentă a programelor culturale care să satisfacă ambele
tabere. Este esenţială şi raportarea la tradiţie – la cei 200 de ani de teatru în limba
romană şi la cele 175 de stagiuni de Naţional- dar şi racordarea la realitatea
imediată, cea care justifică un proiect teatral colat pe nevoile estetice ale timpului.
Programele şi proiectele vin să definească, peste această identitate hibridă care e
proprie oricărui teatru de repertoriu, o altfel de amprentare, cea proprie unui
parcurs strategic care se defineşte în linii fundamentale prin obiectivele generale
propuse: diversitate, continuitate, performanţă, vizibilitate şi redimensionare.

36
5.Strategie și plan de marketing
Tactici de marketing şi comunicare pliate pe obiectivele strategice
1. fidelizarea publicului câştigat şi atragerea de noi segmente de
consumatori de cultură
Acţiuni de fidelizare:
- informarea directă şi continuă privind evenimentele teatrului, programarea
spectacolelor, anunţurile de ultimă oră, cu ajutorul reţelelor sociale, a paginii de
Facebook a Teatrului, a site-ului www.teatrulnationaliasi şi a newsletter-ului;
- event marketing: felicitări trimise prin newsletter tuturor abonaţilor Teatrului
de sărbători, prin poştă electronică şi direct(felicitări tipărite, promoţionale) tuturor
partenerilor şi sponsorilor Teatrului;
- tombole în colaborare cu diverşi parteneri, organizate în foaierul Teatrului,
în timpul reprezentaţiilor, prin care publicul fidel poate beneficia de premii;
- păstrarea unei legături apropiate cu grupurile organizate loializate (şcoli,
parteneri economici, societate civilă) atât locali, cât şi regionali, prin informarea
continuă asupra noilor evenimente potrivite fiecărui grup în parte;
- continuarea parteneriatelor pe proiecte de cinematografie şi multimedia cu
Asociaţia Studenţilor Jurnalişti (eveniment – Serile Filmului Românesc), Luno
(eveniment -.aparat).
Acţiuni de atragere de noi segmente de public:
 implemetarea unor strategii comune de marketing şi comunicare în
colaborare cu Opera ieşeană, Filarmonica şi ale instituţii culturale locale pe
proiecte punctuale, realizate în co-producţie. Tacticile astfel coagulate pot
include:
- întâlniri interdepartamentale pentru construirea unor strategii care să aibă în
centru interesele publicului şi dezvoltarea fenomenului cultural ieşean;
- pachet de promovare outdoor şi indoor comun, prin care se promovează
ambele instituţii;
- acţiuni de PR targetate care să aducă în faţa publicului vizat artişti ai
ambelor instituţii de cultură.
 atragerea şi fidelizarea segmentului de vârstă primar-gimnazial-liceal
prin:
- creativitate în strategii de comunicare a proiectelor teatrale sociale şi
independente în care Teatrul devine partener (campanii PR puternice în
mediul virtual, iniţierea interactivităţii dintre teatrul social, independent,
37
 ONG-uri, administraţia locală şi public prin dezbateri deschise, care pot fi
transmise live online;
- definitivarea unor parteneriate cu instituţiile de învăţământ în vederea
aducerii la Teatru a grupurilor organizate;
- promovarea Săptămânii Porţilor deschise, în perioada Săptămânii Şcolii
Altfel;
- atragerea de sponsori care, prin specificul activităţilor lor, să participe cu
bunuri şi servicii la concursuri, tombole organizate în Teatrul Naţional, pe
perioada evenimentelor culturale adresate acestui segment;
- trezirea interesului copiilor pentru teatru prin întâlniri dintre actori ai Teatrului
Naţional şi elevi în şcoli, în cadrul unor discuţii pe diverse teme stabilite de
comun acord cu cadrele didactice;
- realizarea unui pachet informativ atractiv pentru segmentul de vârstă mică,
pentru o mai bună cunoaştere a Teatrului Naţional Iaşi (pliante, flyere,
promoţionale utile educării copiilor).
 atragerea şi loializarea segmentului activ de public reprezentat de
consumatorul corporatist
- continuarea implementării sistemului de vouchere pentru grupuri organizate
pe targetul vizat;
- informarea prin mijloace electronice asupra ofertei teatrale şi beneficiilor de
vânzare oferite;
- informarea prim marketing direct (prezentări video la sediul firmei, mape de
prezentare).
 promovarea imaginii Teatrului Naţional Iaşi, a producţiilor şi artiştilor
săi în Basarabia:
- difuzare de materiale de promovare (afişe, pliante, caiete program) în
Chişinău, Bălţi, Ungheni;
- diseminare de informaţii în mediul virtual (blogosferă, site-uri ale Teatrelor
moldoveneşti) şi în mass-media.
 intensificarea promovării Teatrului în cartierele mari ale Iaşului şi în
cele periferice:
- sampling periodic de flyere cu oferta repertorială a Teatrului;
- obţinerea de noi spaţii pentru afişaj stradal;

38
- plasarea materialelor informative în sediile primăriilor de cartier, ale Poştei,
cabinetelor (medicale, de înfrumuseţare), restaurantelor şi teraselor din
zona targetată etc.
2. Intensificarea promovării pe plan naţional şi internaţional a
artiştilor şi produselor artistice ale Teatrului Naţional Iaşi.
Diversificarea mediilor de comunicare.

La nivel regional şi naţional:

 ca urmare a extinderii şi dezvoltării blogosferei din România, se are
în vedere accentuarea prezenței pe aceste canale virtuale
specializate şi intensificarea promovării artiştilor prin propunerea de
interviuri sau publicarea de articole tip portret;
 înlesnirea prezenţei la evenimentele Teatrului ieşean a presei
culturale naţionale şi a cronicarilor teatrali prin atragerea de
sponsorizări pentru o mai bună promovare a echipei artistice ieşene
în ţară;
 continuarea, consolidarea şi diversificarea parteneriatelor cu mass-
media naţională:
 implicarea în proiecte culturale organizate de instituţii media la nivel
naţional (Teatrul Naţional Iaşi a participat activ, în 2016, în proiectul
iniţiat de Digi24 – Coroana de oţel);
 vizibilitatea evenimentelor în programele TV ale posturilor naţionale
de ştiri
 precum şi în cele ale posturilor generaliste;
 realizarea de parteneriate pe transmisiuni live ale unor emisiuni
organizate de televiziuni naţionale în colaborare cu Teatrul Naţional
Iaşi, pe teme punctuale şi evenimente ample (festivaluri), la care să
participe artişi ai Teatrului, oameni de teatru locali( participarea
conducerii și actorilor Teatrului în emisiunea Realitatea Românească
din 15 decembrie 2016, cu ocazia evenimentului Teatru 200)
 continuarea şi intensificarea intermedierii interviurilor radiofonice cu
artişti ai Teatrului pe frecvenţa radiourilor regionale şi centrale;
 promovare constantă a echipei artistice în ziarele centrale şi
regionale, în presa culturală;

39
La nivel internaţional:
 strategia de promovare va avea în vedere agenda festivalieră
internaţională şi participările la evenimentele teatrale din afara ţării:
 iniţierea şi consolidarea legăturii cu organizatorii evenimentului în
vederea unui cross-promotion de calitate, care să atingă obiectivele
de promovare ale ambilor parteneri (promovarea în presa străină a
echipei artistice ieşene, a producţiei teatrale cu care participă, a
instituţiei, oraşului şi ţării de care aparţine/ promovare în presa din
România a evenimentului la care Teatrul ieşean participă;
 conceperea şi realizarea de pachete atractive de promovare pentru
organizatorii evenimentului extern, pentru participanţi şi pentru presa
străină prezentă (mape de prezentare, dvd-uri, promoţionale); în
acest sens, se continuă parteneriatul cu Primăria ieşeană pentru a
insera în mapa de prezenatare şi materiale de promovare a Iaşului,
ca oraş cultural);
 pentru evenimentetele internaţionale de amploare organizate de
Naţionalul ieşean, va fi implementată o politică de promovare pe
aceleaşi direcţii (cross-promotion);
 listarea Teatrului Naţional Iaşi (prezentare istoric, repertoriu, echipă
artistică, informaţii despre Iaşul cultural) pe hub-urile de internet
străine;
 parteneriate cu importante teatre din lume (schimb de link-uri pe site-
urile proprii, cross-promotion pe reţelele de socializare);
3. Soluţionarea atragerii de fonduri din sponsorizări şi proiecte
europene
 Proiectele europene de atragere de fonduri europene au un rol catalizator în
dezvoltarea teatrului ca instituţie culturală vizibilă şi potentă. Organigrama actuală
nu a favorizat extinderea activităţilor de dezvoltare a proiectelor europene.
Teatrul ieşean s-a înscris în 2016 în programele europene Creative Europe
şi Europe for Citiziens, programe ce stimulează atragerea de fonduri şi
parteneriatul dintre operatori culturali eligibili locali şi internaţionali.
4. Integrarea Teatrului Naţional Iaşi şi a producţiilor sale artistice în
circuitul internaţional al unor reţele profesioniste de turism cultural, alături
de alte acţiuni de atragere turistică
 continuarea şi dezvoltarea unor proiecte de turism cultural deja începute:
40
 Proiectul Internaţional European Route of Historic Theatres. Proiectul
este iniţiat de Perspectiv – Asociaţia Teatrelor Istorice din Europa, Teatrul
Naţional ieşean fiind propus ca manager de reţea pentru Reţeaua Marea Neagră.
Proiectul îşi propune să realizeze o reţea dinamică şi interactivă între teatrele
istorice din Europa prin care să încurajeze conservarea şi restaurarea acestora, să
sprijine schimburile şi să familiarizeze publicul cu extraordinara moştenire culturală
pe care o oferă acestea.
 Proiectul The Silk Road International League of Theatres (Liga
Internaţională a Teatrelor de pe Drumul Mătăsii) este demarat de China Arts
and Entertainment Group (CAEG), grup susţinut de Ministerul Culturii din China.
Proiectul îşi propune să creeze o platformă de cooperare între ţările de pe Drumul
Mătăsii şi să încurajeze schimburile între instituţiile culturale importante din aceste
ţări, fiind astfel o oportunitate de promovare a produselor culturale şi de dezvoltare
a unui turism cultural performant.
 colaborarea strânsă cu Biroul de promovare turistică din cadrul Primăriei
ieşene atât pentru o informare directă a turiştilor ce tranzitează oraşul cu privire la
activitatea Teatrului, cât şi promovarea acestuia la nivel internaţional, prin
organisme similare din străinătate;
 instituirea unui program de vizitare organizată şi ghidată a Teatrului, de
două ori pe săptămână, care să permită vizitatorilor să asiste, pentru câteva
momente, la repetiţiile care se desfăşoară în sălile de teatru, să viziteze expoziţia
din foaier, culisele, atelierele. Turiştii vor primi informaţii verbale de calitate şi un
pachet promoţional atractiv (pliante, dvd-uri, promoţionale);
 încheierea de parteneriate cu agenţii locale de turism, în vederea atragerii
potenţialilor turişti către clădirea şi evenimentele artistice ale Teatrului.
5. Standardizare europeană la nivel de marketing şi comunicare
 Implemetarea unor structuri europene de marketing şi comunicare în
strategia şi planul de marketing al Teatrului are sorţi de izbândă atunci când toţi
actorii culturali de la nivel naţional şi european conştientizează că există şi
funcţionează pe o Piaţă unică. Ca atare, trebuie aplicată o politică unică, în acest
caz o viziune de comunicare unitară şi în permanentă conlucrare cu toate
instituţiile care se implică în crearea unui produs cultural de calitate şi în creşterea
unui public educat, european, cu valori morale şi spirituale ridicate;

41
  Practicarea unui dialog consecvent şi deschis cu instituţiile de cultură din
Iaşi (Operă, Filarmonică, Ateneu, teatre independente locale) în vederea
promovării artiştilor ieşeni, a construirii unor evenimente comune;
 Menţinerea parteneriatelor cu instituţiile culturale din ţară, extinderea
acestui demers la sectorul independent pe baza aceloraşi obiective;
 abordarea unui comportament prospectiv în arealul Pieţei unice, de
respectare şi cunoaştere a cadrului legislativ, instituţional, politic şi de protecţie a
consumatorului european; schimburile culturale şi marketigul acestora trebuie să
ţină cont de reglementările europene.
 Continuarea evenimentelor culturale (festivaluri, lansări de carte,
expoziţii, concerte, aniversări) realizate până acum şi iniţierea altora,
menite să atragă noi consumatori prin tacticile de marketing utilizate

DATA DE
RESURSE BUGET
DESFĂŞU MARKETING PR
EVENIMENT UMANE ESTIMAT
RARE
Aniversare 200 15 Outdoor: panouri -Informare prin Personal 15.000 lei
de ani de la Decembrie stradale, citylights, presa scrisă, audio- Teatru:
prima 2016 bannere, coloane vizual, internet, - un secretar
reprezentaţie a publicitare agenţii de presă, PR, un referent
unei piese de Materiale de birouri de presă; marketing, un
teatru în limba promovare: caiete -Materiale de colaborator
română –Teatru program, afişe, promovare: - secretariat
200 flyere, trailer, dvd comunicat, literar( 2
Internet advertising: newsletter, spot persoane)
site propriu, pagină audio, spot video;
de Facebook, -conferinţă de
Youtube, Vimeo, presă: kit-uri de
site-uri partenere, presă;
Eventim, mailing

42
Teatrul nostru. 2016 Materiale de Informare prin Personal Materiale
O istorie promovare: afişe, presa scrisă, audio- Teatru: realizate cu
vizuală - fotografii, panouri de vizual, internet - un secretar resurse
Expoziţie interior, materiale Materiale: PR, un referent interne şi cu
video şi audio comunicat, marketing, un sprijinul
newsletter colaborator Muzeul
-organizare - secretariat Naţional al
eveniment literar( 2 Literaturii
persoane) Române

Proiect Seniorii 2016 Materiale de - Informare prin Personal Materiale

Teatrului promovare: afişe, presa scrisă, audio- Teatru: realizate cu
fotografii, panouri de vizual, internet - un secretar resurse
interior, materiale Materiale de PR, un referent interne
video şi audio promovare: marketing, un
comunicat, colaborator
newsletter - secretariat
-organizare literar( 2
eveniment persoane)

Expoziția în aer 10-17 Materiale de Informare prin Personal Materiale

liber La decembrie promovare: afişe, presa scrisă, audio- Teatru: realizate cu
Gard:Teatrul 2016 fotografii vizual, internet - un secretar resurse
nostru. O istorie Materiale: PR, un referent interne şi cu
vizuală comunicat, marketing, un sprijinul
newsletter colaborator Casei de
-organizare - secretariat Cultură
eveniment literar( 2 „Mihai
persoane) Ursachi”

43
 Seniorii Teatrului Național-Sergiu Tudose

6. creşterea gradului de implicarea a Teatrului în acţiuni de

responsabilitate socială
 implicarea anuală în campania UNITER Artiştii pentru artişti;
 dezvoltarea unei strânse legături cu ONG-uri pentru colaborări ulterioare în
proiecte sociale;
 reprezentaţii caritabile pentru categorii defavorizate (case de copii, cămine
de bătrâni);
 proiecte teatrale de implicare a categoriilor care necesită reintegrare socială
( Penitenciarul Iaşi);
 continuarea parteneriatului cu Institutul de Psihiatrie Socola, în vederea
organizării de evenimente culturale destinate pacienţilor;
 deschidere şi sprijin pentru proiectele demarate de elevi şi studenţi (proiecte
şcolare care necesită acces la arhiva Teatrului, practică în departamentele
instituţiei, proiecte (Proiectul Teatru sub castani, un parteneriat cu tradiţie
dintre Teatrul Naţional Iaşi şi Colegiul Naţional Mihai Eminescu formează
de timpuriu obişnuinţa de consum cultural de calitate).

44
6.Programe propuse pentru întreaga perioadă de management
1.Mari spectacole
Marii creatori de spectacole (regizori, scenografi) care au fost invitaţi în
cadrul acestui program au găsit drumul către mintea şi inima unui public cultivat,
cu lecturi multiple, extrem de receptiv. Majoritatea spectacolelor montate aici au
fost selecţionate la cele mai importante festivaluri de teatru din România iar
programul rămâne în proiectul de management ca să contribuie la construirea unei
cât mai bune vizibilităţi, la consolidarea actului artistic de calitate, la
performatizarea trupei. Datorită numelor mari ale regiei (Purcărete, Măniuţiu,
Dabija, Goga, Afrim, Massaci, Tompa Gabor) care au fost atrase de revirimentul
scenei ieşene, de noile spaţii de joc şi de o politică de promovare a valorii
consecventă cu misiunea unei instituţii de asemenea rang (ocolită şi provincializată
masiv înainte de 2006) programul Mari spectacole este unul dintre cele mai bine
reprezentate în acest moment.
2.Art Factory/ Generaţia care vine
Programul Generaţia care vine (care a dezvoltat un subsegment intitulat Art
factory) încearcă să aducă o imagine nouă la vremuri noi. Şi acest timp al
transformărilor înseamnă experiment, inovaţie, originalitate, despărţirea de tipare.
Fie că este vorba de autori tineri, de regizori ai generaţiei tinere sau de viitorii
actori, ei îşi găsesc publicul care le simte pulsul.
3.Când comedia este rege
Programul reabilitează noţiunea de comedie, adesea privită ca un gen facil.
Nu este nicio noutate că un segment important de public vine în sălile de spectacol
pentru a cauta să facă o terapie de calitate pentru problemele cotidiene sau, într-o
formulă prescurtată: haz de necaz. Iar umorul este o rezolvare imediată dar
complicată pentru care este nevoie de un text bun, actori şi regizori antrenaţi, un
mecanism bine articulat.
4. Societarii Teatrului Naţional
Programul şi-a propus atragerea unui public senior de factură
conservatoare care manifestă interes faţă de montările clasice. Se au în vedere
texte ofertante cu partituri actoriceşti bine decupate. Aceste portrete ale maturităţii
artistice în recitaluri actoriceşti incluse în acest program aduc un public constant .
5. Joc/Teatru
Este programul care are în vedere implicarea în procesul educaţional într-un
mod relevant. Teatrul se apropie de particularităţile copilăriei prin ceea ce îi este
45
propriu: jocul. In cuprinsul programului se regăsesc ateliere de teatru în care
tehnici de artă dramatică intervin în dezvoltarea personală a copiilor, producţii
realizate în colaborare cu şcoli şi licee, vizite ghidate în atelierele de producţie,
incursiuni în culisele breslelor din teatru, repetiţii deschise şi cursuri de actorie.
6. Inovaţia limbajului regizoral este programul care se desfăşoară
preponderent în cel mai nou şi mai modern spaţiu de joc al complexului teatral de
la Iaşi: Sala Teatru³ (Premiul Bienalei de Arhitectură din 2008 şi Premiul UNITER
în 2011). Proiectele incluse aici implică abordări teatrale diverse, inovative şi
vizează atragerea publicului către forme de exprimare teatrală noi care lansează
adevărate provocări.
7.(IN)dependent sau despre cum să te mişti liber într-un spaţiu pe care îl
credeai osificat (dependent),a cărui activitate se numără în sute de stagiuni şi care
îţi oferă confortul unui buget, al unei săli specializate, al unui public atent.
Programul are în vedere prezentarea de producţii în parteneriat cu segmentul
independent care antrenează şi alte platforme publice.
8.Campionatul de Teatru Tânăr
Programul reuneşte trei competiţii al căror principal scop este să
descopere valori care nu au intrat încă în spaţiul teatral, să identifice şi să
valorifice potenţialul creativ al acestor voci distincte, teatrul venind în ecuaţia
comună cu structura organizatorică, de producţie şi cu aparatul mediatic necesar
lansării unui nume nou. Include un concurs de dramaturgie românească
contemporană, va fi patronat de Matei Vişniec şi se va desfăşura în parteneriat cu
cel mai tânăr teatru din ţară, Teatrul Municipal din Suceava (care şi poartă numele
dramaturgului). Al doilea concurs (care a fost dezvoltat anterior ca program) este
cel de Debut în regie. A treia competiţie, focusată pe echipe este dedicată
proiectelor de teatru social sau teatru comunitar şi tinde să antreneze grupe
(regizor, dramaturg, actori) pe work în progres care să includă munca de
teren/documentarea pe teme autentice, de interes, demersul educaţional,
responsabilizarea socială,
9. Youth Focus
Programul vizează crearea unui parteneriat cu Universitatea de Arte
„George Enescu” în vederea prezentării producţiilor de absolvire (licenţă şi master)
ale studenţilor de la Facultatea de Teatru precum și de implicare a tinerilor
absolvenți în producțiile Teatrului Național. Acest tip de mecenat instituţional vine
în sprijinul tinerilor absolvenţi care au nevoie de un spaţiu adecvat viitoarei lor
46
profesii, un spaţiu care să le permită în mod realist să-şi evalueze potenţialul şi să
se raporteze la direcţiile actuale ale şcolii de teatru.
11. Iași, scena marilor reprezentații
Programul profilează rolul esenţial al Iaşului în istoria contemporană a
României : împlinirea a 200 de ani de teatru in limba română, la Iaşi, a 120 de ani
de la inaugurarea clădirii Teatrului, Iaşi capitală a României (1916-1917) şi
Parlamentul României strămutat la Naţionalul ieşean.
12. Teatrul cetății
Teatrul cetății este un racord necesar la pulsiunile unei colectivități
sensibile la transformările sociale și de mentalitate. Un program care răspunde
nevoii de Teatru ca oglindă fidelă a lumii, cel mai sensibil, mai imediat, mai viu şi
mai de temut barometru al societății.

7. Proiecte din cadrul programelor pentru perioada de management

evaluată:
Programul Mari spectacole:
Goldberg Show adaptare de Anca Măniuţiu după Variaţiunile Goldberg de
George Tabori
Regia: Mihai Măniuţiu
Decor: Adrian Damian; Costume: Cristina Milea
Data premierei: 5 noiembrie 2016
Farmecul textului Variaţiunilor Goldberg vine tocmai din amestecul planurilor: cel al creării
lumii, cu cel al creării unui spectacol– teatru în teatru şi teatrul ca metaforă a lumii.O trupă
coagulată în jurul interpreților principali( Marcel Iureș și Călin Chirilă, o mizanscenă inovativă și
îndrăzneață marca Mihai Măniuțiu, una din producțiile de referință ale scenei de la Iași.

Scenă din spectacolul Goldberg show de George Tabori

47
Programul Iași, scena marilor reprezentații:
Teatru 200 (spectacol dedicat împlinirii a 200 de ani de la prima reprezentaţie
în limba română, 120 de ani de la inaugurarea clădirii, 175 de stagiuni şi 140 de
la înfiinţarea primului teatru evreiesc din lume)
Regia: Cristian Hadji-Culea
Scenografia: Dragoş Buhagiar
Data premierei: 16 Decembrie 2016

Programul Societarii Teatrului Național:

Interviul de Alexandr Mardan
Regia: Emil Gaju
Scenografia: Alina Dincă Puşcaşu
Data premierei: 17 decembrie 2016
O provocare care ne pune în faţa unor întrebări fundamentale: ce e dragostea, ce e fidelitatea,
ce e credinţa, ce este iubirea de aproape şi mai ales ce înseamnă Iertarea.

48
Scenă din spectacolul Interviul de Aleksandr Mardan

Programul Inovația limbajului regizoral:

Furtuna de William Shakespeare
Regia:Christina Paulhofer
Decor:Jan Steigert; Costume:Lili Wanner; Muzica: Sylvain Jacquies
Data premierei: 9 decembrie 2016
Un spectacol despre rolul artistului într-o societate globalizată. Echipa de creație ( Germania-
Franța)și modalitatea de lucru participativă pe toate zonele spectacolului a imprimat
producției o energie aparte.

Scenă din spectacolul Furtuna de William Shakespeare

49
8. Alte evenimente, activități specifice instituției, planificate pentru perioada
de management

- În suita manifestărilor dedicate aniversărilor Teatrului Naţional Iaşi din 2016 (200
de ani de la prima reprezentaţie a unei piese de teatru în limba română, 175 de
stagiuni, 140 de ani de la înfiinţarea primului teatru evreiesc din lume şi 120 de ani
de la inaugurarea clădirii), s-a înscris un eveniment editorial de înaltă ţinută,
lansarea volumului Măria sa Teofil Vâlcu(ediţie revizuită şi adăugită), scris de
criticul şi istoricul de teatru Ştefan Oprea.

Lansarea cărții Maria Sa Teofil Vâlcu de Ștefan Oprea

- Prezentarea performance-ului Antisocial, spectacol în turneul ”Antisocial -
Manifest pentru Dialog”.
- Realizarea expoziției aniversare a Teatrului Național Iași: Teatrul nostru. O istorie
vizuală cu exponate proprii și din Colecția muzeală Istoria Teatrului Românesc
- Teatrul Naţional ieşean este propus ca manager de reţea pentru Reţeaua Marea
Neagră. Proiectul îşi propune să realizeze o reţea dinamică şi interactivă între
teatrele istorice din Europa prin care să încurajeze conservarea şi restaurarea
acestora, să sprijine schimburile şi să familiarizeze publicul cu extraordinara
moştenire culturală pe care o oferă acestea.Proiectul este iniţiat de Perspectiv –
Asociaţia Teatrelor Istorice din Europa.
50
- Teatrul Național Iași este parte din proiectul The Silk Road International League
of Theatres (Liga Internaţională a Teatrelor de pe Drumul Mătăsii)
Proiectul este demarat de China Arts and Entertainment Group (CAEG), grup
susţinut de Ministerul Culturii din China. Proiectul îşi propune să creeze o
platformă de cooperare între ţările de pe Drumul Mătăsii şi să încurajeze
schimburile între instituţiile culturale importante din aceste ţări, fiind astfel o
oportunitate de promovare a produselor culturale şi de dezvoltare a unui turism
cultural performant.
-Participări în festivaluri și turnee:Festivalul Național de Teatru, București (cu
spectacolele Cafeneaua de Carlo Goldoni în regia lui Silviu Purcărete și Un
dușman al poporului de Arthur Miller în regia lui Claudiu Goga) Festivalul de Teatru
Clasic de la Arad (cu spectacolul Cafeneaua de Carlo Goldoni în regia lui Silviu
Purcărete),Săptămâna Teatrelor Naționale de la Chișinău( cu spectacolele
Cafeneaua de Carlo Goldoni, regia Silviu Purcărete și Zeul măcelului de Yasmina
Reza, regia Cristian Hadji- Culea )

Aplauze la rampă pentru actorii ieșeni în turneul de la Chișinău-septembrie 2016

51
 F. Previzionarea evoluției economico-financiare a instituției, cu o estimare
a resurselor financiare ce ar trebui alocate de către autoritate, precum și a
veniturilor instituției ce pot fi atrase din alte surse

1. Proiectul de venituri şi cheltuieli pentru următoarea perioadă de raportare;

LEI
Denumire indicator Realizări 2016 Propuneri 2017 Crestere
/descreștere
2017/2016
TOTAL VENITURI 12.125.194 21.189.000 74,75
Venituri proprii, din 755.000 765.000 1,32
care :
Venituri din serbări 750.000 760.000 1,33
și spectacole
școlare, manifestări
culturale, artistice și
sportive
Alte venituri 5.000 5000 0
Donații și 800 0 0
sponsorizări
Subvenții pentru 11.369.394 20.424.000 79,64
instituții publice
TOTAL 12.125.194 21.189.000 74,75
CHELTUIELI
Cheltuieli curente, 9.384.704 16.299.000 73,60
din care:
Cheltuieli de 4.689.751 8.771.000 87,02
personal
Bunuri și servicii 4.694.953 7.528.000 60,34

Cheltuieli de 2.740.490 4.890.000 78,43

capital, din care:
Reparații capitale 2.740.490 4.216.000 53,84
Dotări independente 0 674.000

52
Proiectul de buget pentru anul 2017 a fost întocmit în funcție de proiectele pe care
le propunem pentru acoperirea cheltuielilor de personal , conform actelor
normative în vigoare la această dată și pentru suma cuprinsă în contractul încheiat
între Teatrul Național Iasi și antreprenorul care a câștigat licitația și dotari
independente , trimise si aprobate de Direcția Achiziții, Administrativ și Investitii din
cadrul Ministerului Culturii și Identității Naționale.

2. Nr. de beneficiari estimaţi pentru următoarea perioadă de management;

Având în vedere că în perioada de raportare, respectiv: 24.08.2016-
31.12.2016, numărul de beneficiari ai spectacolelor puse în scenă de Teatrul
Național Iași, au fost de 11.016, in perioada următoare de raportare, preconizăm
ca numarul de beneficiari să crească considerabil, astfel estimăm un număr de
45.000 de spectatori.

3. Analiza programului minimal realizat

Analiza proiectelor realizate în cadrul programului minimal aprobat pentru perioada
de raportare
Nr.crt. Programul Denumire proiect Buget Suma
prevăzut cheltuită
pe program pentru
(lei) fiecare
proiect
realizat (lei)
1 Mari spectacole Goldberg Show, de 550.000 540.705,99
George Tabori
2 Inovația limbajului Furtuna, de William 300.000 220.155,68
regizoral Shakespeare
3 Iași, scena marilor Teatru 200 500.000 492.303,23
reprezentații
4 Societarii Teatrului Interviu, de 50.000 47.164,21
Național Alecsandr Mardan
Total 1.400.000 1.300.329,11

53
54