2001 O odisee spaţială

Arthur C. Clarke

I
Noapte preistorică
1. Drumul către nefiinţă

Seceta dura de zece milioane de ani, iar epoca şopîrlelor gigantice se sfîrşise de mult
timp. Aici la Ecuator, pe continentul care într-o ună zi a!ea să fie cunoscut su numele
de Africa, lupta pentru e"istenţă atinsese o nouă culme a ferocităţii, fără ca în!ingătorii să
se profileze cum!a la orizont. #n această lume stearpă şi uscată numai cei mici, sau iuţi,
sau puternici puteau prolifera, ori măcar spera să supra!ieţuiască.
$amenii-maimuţă ai sa!anei nu posedau nici una din aceste calităţi, şi nu proliferau. De
fapt, străătuseră c%iar o mare parte din calea ducînd către e"tincţie. &reo cincizeci
dintre ci ocupau un grup de peşteri desc%ise deasupra unei !ăi arse de soare,
în'umătăţită de un fir leneş de apă, alimentat de zăpezile munţilor aflaţi la trei sute de
(ilometri spre nord. #n !remurile aspre curentul seca, iar triul trăia cu spectrul setei.
Niciodată nu o duseseră ine cu %rana, însă în prezent se stingeau de foame. )înd
prima rază a zorilor se strecură în grotă, *ri!eşte-+ună constată că taică-său murise în
decursul nopţii. Nu ştia că )el ătrîn îi era părinte, o atare relaţie depăşind complet
limitele înţelegerii sale. *ri!ind însă trupul sc%eletic simţi o !agă nelinişte, premergătoare
sentimentului de tristeţe.
Se luminase îndea'uns ca să pornească. *ri!eşte-+ună apucă trupul stafidit şi îl tîrî după
sine pe su olta 'oasă a peşterii. $dată a'uns afară, puse cada!rul pe umăr şi se ridică
)ei doi copii scînceau după mîncare, dar tăcură imediat după ce *ri!eşte-+ună se zurli
în picioare  unicul animal din această lume capail de aşa ce!a.
*rintre ai săi, *ri!eşte-+ună trecea drept un uriaş. ăsura aproape un metru şi 'umătate
înălţime şi, în pofida slăiciunii, cîntărea peste cincizeci de (ilograme. /rupul său
musculos, acoperit cu păr, se găsea la 'umătatea drumului dintre maimuţă şi om, dar
capul era mai aproape de uman decît de animal. 0runtea era îngustă, arcadele
proeminente şi totuşi poseda în cromozomii săi, fără umră de îndoială, promisiunea
umanităţii. #n oc%ii ce se roteau asupra naturii ostile a *leistocenului sclipea de'a o
luminiţă situată dincolo de capacitatea antropoidului. #n aceşti oc%i întunecaţi, înfundaţi în
orite, se născuse conştiinţa de sine  primul pas spre o inteligenţă care nu putea încă
să se afirme epoci întregi şi care a!ea toate şansele să dispară curînd pentru !ecie.
Nu se zăreau semne de prime'die, aşa că *ri!eşte-+ună începu să cooare panta
aproape !erticală, prea puţin stîn'enit de po!ară. )a şi cînd apariţia sa o aşteptau, restul
triului ieşi din adăposturile săpate mai 'os în faleza stîncoasă, grăindu-se spre apele
mîloasc ale pîrîului pentru adăpatul de dimineaţă.
*ri!eşte-+ună cercetă partea opusă a !ăii în căutarea )elorlalţi, dar nu se zărea nici
urmă de ei. *oate că nu-şi părăsiseră încă grotele, ori poate că scormoneau de'a după
mîncare, mai departe pe coasta dealului. #ntrucît nu-i a!ea în raza !izuală, *ri!eşte-
+ună îi uită era incapail să-şi facă gri'i pentru două lucruri în acelaşi timp.
#ntîi treuia să se descotorosească de ătrîn, însă această acţiune necesita puţin efort
mental. uriseră mulţi în anotimpul acela, unul în propria lui peşteră. Nu a!ea altce!a
de făcut decît să pună trupul acolo unde îl pusese şi pe cel al copilului. +a ultimul pătrar
al lunii, iar %ienele urmau să se ocupe de rest.
/riul îl aştepta acolo unde !alea începea să se piardă în sa!ană, ca şi cum ar fi ştiut
că treuie să apară. *ri!eşte-+ună lăsă cada!rul su o tufă  osemintele !ec%i
dispăruseră  şi se grăi să-i a'ungă din urmă. Nu se mai gîndi la tatăl lui.
)ele două femele ale sale, adulţii din tri şi ma'oritatea tinerilor scotoceau printre
copacii uscaţi din !ale, căutînd oae, frunze şi rădăcini zemoase, e!entual mana
cerească reprezentată de o rozătoare sau şopîrlă mică. Numai copiii şi cei mai
neputincioşi dintre ătrîni erau lăsaţi la !atră. Dacă ziua se înc%eia cu un surplus, poate
că şi ei a!eau să fie %răniţi. Dacă nu, %ienele !or fi încă o dată norocoase.
#nsă ziua se do!edi ună deşi, neposedînd amintiri concrete despre trecut, *ri!eşte-
+ună nu putea face comparaţia. Descoperise un stup de aline în ciotul mort al unui
arore şi astfel sa!urase cea mai groza!ă delicatesă cunoscută de semenii săi. #ncă-şi
mai lingea degetele conducîndu-şi to!arăşii spre casă, în tîrzia după-amiază. Desigur,
colecţionase în sc%im un număr respectail de înţepături, dar nu le acorda atenţie. Era
mai aproape de mulţumire ca niciodată căci, cu toate că nu se săturase, nu mai era
totuşi ameţit de foame. Aceasta reprezenta culmea la care un om-maimuţă putea
 !reodată să nădă'duiască.
Satisfacţia i se spuleră cînd a'unseră la pîrîu. )eilalţi se aflau acolo. De fapt erau
prezenţi în fiecare zi, însă asta nu le făcea prezenţa mai puţin supărătoare.
)ele !reo treizeci de fiinţe nu se deoseeau cu nimic de memrii triului lui *ri!eşte-
+ună. &2zîndu-l sosind, începură să danseze, să-şi scuture raţele şi să ţipe de pe
malul lor, iar grupul lui *ri!eşte-+ună le răspunse în acelaşi mod.
3ncidentul nu luă amploare. )%iar dacă se certau şi se înfruntau adeseori, disputele
oamenilor-maimuţă se transformau rar în lupte serioase. +ipsiţi de g%eare şi de colţi, ine
prote'aţi de păr, nu-şi puteau pro!oca mult rău unul altuia şi în orice caz, dispuneau de
prea puţină energie pentru astfel de e"tra!aganţe. îrîitul constituia un mod infinit mai
eficace de a-şi susţine punctul de !edere.
)onfruntarea dură circa cinci minute, după care se stinse la fel de rusc cum începuse.
ăură cu toţii pedreptul
reconfirmaseră săturate din apa
asupra tulure.teritorii.
propriilor $noarea le fusese
$dată sal!ată
înc%eiată comunităţile
această importantăîşi
c%estiune, triul îşi reluă deplasarea de-a lungul rîului. *a'iştea cea mai acătării se afla
cam la un (ilometru de ca!erne şi erau constrînşi să o împartă cu o turmă de animale
mari, asemănătoare antilopelor, ce aia le tolerau prezenţa. Nu le puteau însă alunga,
întruc2t ele erau înzestrate cu coarne înfricoşătoare, arme naturale ce lipseau omului-
maimuţă.
Aşa că *ri!eşte-+ună şi însoţitorii săi mestecau oae, frunze şi rădăcini, luptînd cu
foamea, în !reme ce în 'ur, concurînd pentru aceleaşi alimente, se găsea o potenţială
sursă de %rană cu mult mai ogată decît ar fi a!ut ei ne!oie. Sutele de tone de carne
suculentă străătînd sa!ana nu le depăşeau însă posiilităţile, ci imaginaţia. #n mi'locul
elşugului, se stingeau încet de foame.
/riul se întoarse la adăposturi la lăsarea serii, fără a!enturi. 0emela rănită rămasă
acasă gînguri de plăcere c2nd *ri!eşte-+ună îi întinse ramura plină de fructe pe care o
cărase cu el şi o atacă cu lăcomie. Nu era cine ştie ce, dar era suficient s-o a'ute să
reziste p2nă ce rana pricinuită de leopard se !a !indeca, permiţîndu-i să-şi caute singură
de mîncare.
Deasupra !ăii răsărea o lună plină. Dinspre munţi sufla un !2nt îng%eţat. +a
noapte a!ea să fie foarte frig însă, ca şi foamea, frigul nu constituia un moti! de reală
îngri'orare. 0ăcea parte din modul lor de !iaţă.
*ri!eşte-+ună aia de se trezi în clipa în care într-una din grotele de la poalele falezei
izucniră ţipete şi gemete. Nu-i fu necesar să audă răgetul sporadic al leopardului ca să
înţeleagă ce anume se petrece. Acolo 'os, ătrînul *ăr Al şi familia sa luptau şi mureau
în întuneric, iar gîndul că i-ar fi putut spri'ini într-un mod sau altul nu-i trecu deloc prin
minte. +ogica implacailă a luptei pentru e"istenţă e"cludea astfel de porniri şi nici o altă
!oce nu se ridică în noapte. 0iecare grotă rămase tăcută, ca să nu atragă dezastrul şi
asupră-şi.
/umultul se stinse, iar *ri!eşte-+ună prinse cu urec%ea fîşîitul unui trup tîrît pe piatră.
Doar cîte!a secunde, apoi leopardul înşfacă ine prada, continuîndu-şi silenţios drumul
pe perniţele laelor, cărînd fără efort !ictima strînsă în fălci.
Dinspre
se aflau partea lui, pericolul
în prea'mă dispăruse
dînd tîrcoale, !reme
profitînd de de o zi icului
razele sau două poate
Soare însă
care alţi duşmani
strălucea doar
noaptea. )înd se trădau prin zgomot, unii dintre prădătorii mai mici puteau fi uneori
alungaţi cu strigăte şi urlete. *ri!eşte-+ună se strecură afară, se caţără pe un olo!an
masi! de lîngă intrarea peşterii, g%emuindu-se pe el ca să scruteze !alea.
Dintre toate !ieţuitoarele trecute şi prezente ale *ămîntului, oamenii-maimuţă erau cei
dintîi capaili să pri!ească +una neclintiţi. Deşi nu-şi aducea aminte, atunci cînd fusese
foarte tînăr *ri!eşte-+ună încercase c%iar să atingă fantomatica apariţie răsărită peste
dealuri.
Nu izutise niciodată, iar în prezent era destul de ătrîn să înţeleagă şi de ce. Deoarece,
fireşte, nu găsise încă un copac îndea'uns de înalt unde să se caţere.
)îteodată se uita în lungul !ăii, alteori la +ună şi întotdeauna asculta. Dacă totuşi aţipea,
somnul îi era alert şi agitat, ca cel mai uşor foşnet să-l deştepte. +a înaintata !îrstă de
douăzeci şi cinci de ani se găsea în posesia tuturor facultăţilor sale fizice în caz că
norocul continua să îi surîdă şi reuşea să e!ite accidentele, olile, animalele de pradă,
foametea, poate că a!ea să mai supra!ieţuiască încă zece ani.
Noaptea se scurse, rece şi limpede, fără alte alarme. +una urcă între constelaţii
ecuatoriale pe care nici un om nu le !a !edea !reodată în peşteri. #ntre somn şi aşteptare
înfiorată, se năşteau primele coşmaruri ale generaţiilor !iitoare.
4i de două ori pe cerul negru trecu încet, ridicîndu-se la zenit şi coorînd spre est, un
punct tulurător de lumină, mai strălucitor decît oricare stea.

5. Stînca cea nouă

/îrziu în acea noapte, *ri!eşte-+un2 se trezi rusc. E"tenuat de eforturile şi dezamăgirile
zilei dormise mai adînc ca de oicei, dar fu imediat în picioare la auzul îndepărtatului
zgomot din !ale.
Se ridică în capul oaselor în întunericul fetid al peşterii, ascuţindu-şi simţurile în noapte,
iar teama i se cuiări treptat în suflet. Niciodată în decursul !ieţii  de'a de două ori mai
lungă decît media speciei sale  nu auzise un astfel de sunet. 0elinele se apropiau în
tăcere, trădate doar de un foşnet sla, ori de troznetul !reunei ramuri. #n !reme ce acesta
era un scrîşnet continuu, prelung, tot mai puternic, ca şi cînd o fiară enormă s-ar fi mişcat
în noapte fără a ţine seama de ostacole. *ri!eşte-+ună auzise odată zgomotul scos de
un arore dezrădăcinat elefanţii şi dinoterienii făceau aşa ce!a destul de des, altminteri
însă se mişcau la fel de silenţios ca şi pisicile.
Apoi se făcu auzit un sunet pe care *ri!eşte-+ună n-a!ea cum să-l identifice, căci se
rostogolea întîia oară pe întinderile /errei6 impactul dintre piatră şi metal.
#naintea
/emerile Noii Stînci
nopţii se pomeni
aproape în zori,
le uitase, pe cînd
deoarece îşi conducea
nimic rău nu se ca de oiceizgomotului
succedase triul către ciudat.
rîu.
*rin urmare, nu a!ea cum să asocieze acest lucru straniu cu pericolul sau spaima. ai
mult, în înfăţişarea lui nu se găsea nimic alarmant.
Se întrupa într-o lespede paralelipipedică, de trei ori mai înaltă decît el dar suficient de
îngustă ca să fie cuprinsă cu raţele, constituită dintr-un material perfect transparent. #ntr-
ade!ăr, se şi !edea cu dificultate, e"ceptînd momentele cînd soarele se reflecta pe
marginile ei. )um *ri!eşte-+ună nu întîlnise niciodată g%eaţă sau c%iar apă limpede, în
natură nu e"ista nici un oiect cu care să compare apariţia. Atracti!ă era însă cu
siguranţă întrucît, deşi înţelept de precaut în pri!inţa lucrurilor noi, *ri!eşte-+ună nu
pregetă să se apropie de ea. 4i cum nimic rău nu păru să i se întîmple, îndrăzni să
întindă mîna spre suprafaţa dură şi rece.
După cîte!a minute de 'udecată intensă, găsi o strălucită e"plicaţie. Era o rocă, fără
îndoială, şi proail crescuse în toiul nopţii. +a urma urmei, cu multe plante se întîmpla la
fel ale şi cărnoase, păreau să ţîşnească pur şi simplu noaptea din pămînt. Ade!ărat că
ele
maierau
tîrzii mici şi !estiţi
şi mai sferice,decît
în !reme ce aceasta
*ri!eşte-+ună !orera mare şi cu
fi pregătiţi să muc%ii
accepteascuţite,
e"cepţiiînsă
de lafilozofi
teoriile
proprii.
Supera mostră de meditaţie astractă îl conduse, după trei-patru minute, la o ipoteză pe
care dori să o !erifice neîntîrziat. *lantele ale şi rotunde erau deoseit de gustoase
7c%iar dacă unele dintre ele produceau dureri !iolente8 poate şi aceasta mare...9
+insul şi încercările de a muşca îl deziluzionară repede. +espedea nu conţinea nimic
%rănitor astfel încît, ca un om-maimuţă rezonail, îşi reluă drumul către apă, iar zilnicele
pro!ocări lansate )elorlalţi îl făcură să dea repede uitării monolitul cristalin.
)ăutarea %ranei merse foarte prost, iar triul se !ăzu ne!oit să se îndepărteze la mai
mulţi (ilometri de grote ca să găsească cît de cît de mîncare. Su razele nemiloase ale
soarelui de amiază una din femelele mai fira!e se prăuşi, departe de orice adăpost.
#nsoţitorii ei se adunară roată, murmurînd şi agitînduse cu simpatie, dar nu era nimic de
făcut. Dacă ar fi fost mai puţin epuizaţi, poate c-ar fi transportat-o cu ei, dar aşa le lipsea
forţa necesară pentru un asemenea act de caritate. /reuia să fie lăsată în urmă, să-şi
re!ină
*e lîngăsau nu cu pricina
locul propriile-i puteri.
trecură în drumul de întoarcere nu se zărea nici fărîmă de os.
#n lumina amurgului, pri!ind neliniştiţi la dreapta şi la stînga, ăură din apa pîrîului şi
începură să urce grăiţi spre peşteri. Sunetul îi izi în plin la !reo sută de metri de Stînca
cea Nouă.
Deşi la limita pragului de 'os al audiilităţii, îi determină să se oprească ca paralizaţi, cu
fălcile atîrnînd moi. $ !iraţie simplă, repetiti!ă şi înneunitoare iz!ora din cristal,
%ipnotizîndu-i pe toţi cei intraţi în raza ei de acţiune. *entru prima  şi ultima oară în trei
milioane de ani  răpăitul toelor răsună în Africa.
:ăpăitul crescu în intensitate, tot mai insistent. $amenii-maimuţă începură să se mişte
înainte, aidoma unor somnamuli, spre sursa teriilului sunet. ;neori e"ecutau paşi mici
de dans, atunci cînd sîngele le răspundea ritmului pe care descendenţii lor îl !or crea
peste ere întregi. )omplet fermecaţi, se strînseră laolaltă în 'urul monolitului, uitînd
greutăţile zilei, pericolele înserării şi foamea din stomacuri.
uuitul se amplifică simultan cu lăsarea întunericului şi, în !reme ce umrele se lungeau
iar cerul se înnegrea, cristalul începu să strălucească.
*entru început îşi pierdu transparenţa, doîndind în sc%im o luminescenţă palidă,
lăptoasă. 0antome nedefinite, ademenitoare, pluteau pe faţa şi în adîncurile lui, topindu-
se în are de lumină şi de umră, formînd apoi modele întreţesute, uşor rotitoare.
/ot mai repede şi mai repede se în!îrtiră cercurile de culoare, iar răpăitul toelor spori în
aceeaşi proporţie. *e deplin %ipnotizaţi, oamenii-maimuţă reuşeau doar să pri!ească cu
gurile căscate uluitorul spectacol pirote%nic. 3nstinctele din străuni pieriseră, e"perienţa
!ieţii dată uitării în mod normal nici unul din ei n-ar fi treuit să se afle atît de departe de
adăpost, la un astfel de ceas înaintat al nopţii. *e măsură ce creaturile nocturne îşi
încetau acti!ităţile oişnuite ca să urmăreaspă ce se întîmplă, împre'urimile se umplură
de forme şi de oc%i străini.
:oţile începură să se contopească, spiţele fuzionară, micşorîndu-se încet în depărtare.
Se alăturară două cîte două, iar seturile de linii rezultante oscilară unul către celălalt,
modifieîndu-şi treptat ung%iul de intersecţie. ;imitoare figuri geometrice se năşteau şi
dispăreau în împletitură, iar oamenii-maimuţă pri!eau, !ră'iţi de strălucitorul cristal.
N-a!eau cum să ănuie că minţile le erau testate, trupurile cîntărite, reacţiile studiate în
amănunţime, potenţialul e!aluat. +a început, întregul tri rămase pe 'umătate g%emuit,
apoi masculul cel mai apropiat de lespede se însufleţi rusc.
Nu se mişcă de pe loc, însă trupul îşi pierdu din rigiditate, animîndu-se ca o păpuşă
mînuită de fire in!iziile. )apul i se roti într-o parte şi în cealaltă, gura i se desc%ise şi
înc%ise, mîinile i se încleştară spasmodic. Se aplecă şi smulse un mănunc%i de iară,
străduindu-se să-l înnoade cu degete neîndemînatice.
Se purta ca un posedat, împotri!indu-se unui spirit sau demon care-i preluase corpul su
control. <îfîia,
mişcări mai oc%ii e"primau
comple"e o teroare
decît oricare altelefără nume,
făcute iaratunci.
pînă degetele i se forţau să e"ecute
În ciuda eforturilor, nu izuti decît să rupă tulpinile plăpînde. #n timp ce ucăţile cădeau la
pămînt, influenţa străină îl părăsi, iar el îng%eţă iarăşi la loc.
;n altul se însufleţi, parcurgînd acelaşi ritual. De astă dată specimenul era mai tînăr,
aşadar mai maleail reuşi acolo unde celălalt eşuase. *e planeta /erra fusese legat
primul nod rudimentar...
Alţii înfăptuiră lucruri şi mai ciudate şi lipsite de sens. )îţi!a întinseră raţele şi încercară
să-şi apropie !îrfurile degetelor unele de altele, întîi cu amii oc%i desc%işi, apoi cu numai
unul. ;nii fură forţaţi să pri!ească figuri fi"e în interiorul cristalului, cu liniile din ce în ce
mai fine, pînă cînd se transformau într-o ceaţă cenuşie. 4i toţi auzeau sunete singulare
pure, de înălţime !ariailă, ce coorau pe nesimţite su pragul de audiilitate.
*ri!eşte-+ună manifestă foarte puţină teamă cînd îi !eni rîndul. *rincipala senzaţie fu un
resentiment !ag, datorat muşc%ilor care i se contractau la primirea unei comenzi străine.
0ără a cunoaşte scopul mişcării, se îndoi din mi'loc şi culese de pe 'os o piatră.
#ndreptîndu-se, oser!ă
:eţelele şi figurile că dispăruseră.
rotitoare imaginea din #n
monolit se îşi
locul lor modificase.
făcuseră apariţia o serie de cercuri
concentrice, încon'urînd cu toatele un mic di sc negru.
Dînd ascultare ordinelor şoptite creierului său, aruncă piatra cu un raţ ţeapăn. :ată ţinta
cu cîţi!a paşi uni.
#ncearcă din nou, spuse comanda. )ăută împre'ur pînă găsi un al doilea proiectil. De data
aceasta lo!i lespedea, cu un clinc%et suţire şi melodios. Se afla încă departe de succes,
dar precizia i se îmunătăţise.
+a cea de a patra încercare rată discul cu numai cîţi!a centimetri. ;n simţămînt de
indescriptiilă plăcere, aproape se"ual în intensitate, îi inundă mintea. Apoi controlul
străin slăi şi nu mai recepţionă alt impuls decît să stea şi să pri!ească.
;nul cîte unul, memrii triului fură luaţi pentru scurt timp în stăpînire. $ parte dintre ei
izutiră să îndeplinească sarcinile încredinţate, dar cei mai mulţi nu. /oţi fură răsplătiţi
corespunzător, cu spasmele plăcere sau de durere.
+uminozitatea lespezii se uniformizase, presc%imînd-o într-un loc fosforescent
suprapus
capetele şifundalului întunecat.
porniră spre )a treziţi
ca!ernele din somn,
din coasta oamenii-maimuţă
!ăii. Nu se uitară înapoiîşişi scuturară
nu fură uimiţi de
razele stranii ce le călăuzeau paşti către adăposturi  şi spre un !iitor impre!iziil încă
c%iar şi pentru stele.

3. Academie

*ri!eşte-+ună şi ai săi nu păstrară nici o amintire despre cele !ăzute, după ce cristalul îşi
încetă e"perimentele şi emisia %ipnotică asupra minţilor lor. A doua zi, în drumul după de-
ale gurii, trecură pe lîngă el fără să-l remarce acum făcea parte din peisa'ul cotidian. Nu-l
puteau mînca, iar el nu-i putea mînca pe ei prin urmare nu prezenta !reo importanţă
anume.
=os la rîu, )eilalţi îi întîmpinară cu oişnuitele ameninţări ineficace. +iderul, un indi!id cu
o singură urec%e, de !îrsta şi de talia lui *ri!eşte-+ună dar mai prost %rănit, efectuă c%iar
oopoziţia
scurtă şi
incursiune
de a-şi face
spresingur
teritoriul
cura'.
inamicului,
Apa curentului
agitîndu-şi
nu era
raţele
nicăieri
în mai
încercarea
adîncă de
de aundasfert
gata
de metru şi totuşi, cu cît $-;rec%e păşi mai departe, cu atît de!eni mai şo!ăielnic şi
nefericit. )urînd se opri, după care, afişînd o demnitate e"agerată, re!eni în mi'locul cetei
sale.
Altminteri nici o modificare nu sur!eni în program. Adunară %rană ca să mai
supra!ieţuiască încă o zi şi nimeni nu muri.
Noaptea, lespedea de cristal îi aşteptă din nou, în!ăluită în %aloul palpitînd de sunet şi
culoare. Spectacolul produs fu de astă dată sutil mai diferit.
*e unii dintre oamenii-maimuţă îi ignoră total, ca şi cînd s-ar fi concentrat asupra
suiecţilor mai promiţători. *ri!eşte-+ună se număra printre aceştia din urmă. 3arăşi simţi
tentaculele inc%iziti!e strecurîndu-i-se pe căile nedesţelenite ale creierului, şi prin faţa
oc%ilor începură să i se perinde !iziuni.
*oate că iz!orau din interiorul monolitului, poate direct din mintea sa. $ricum, pentru
*ri!eşte-+ună păreau perfect reale. #n plus, firescul instinct de a pune pe fugă in!adatorii
îi fu adormit.
*ri!ea taloul unei familii paşnice, deoseindu-se printr-un singur amănunt de scenele
cunoscute de el. asculul, femela şi cei doi pui apăruţi misterios înaintea lui erau sătui şi
g%iftuiţi, cu lănile netezi şi lucioase  un mod de !iaţă pe care *ri!eşte-+ună nu şi-1
imaginase !reodată. 3nconştient îşi pipăi oasele împungînd prin piele coastele acestor
creaturi erau ascunse de stratur i de grăsime. Din cînd în cînd tresăreau greoi, omorîndu-şi
timpul lîngă portalul unei grote, aparent împăcaţi cu lumea. $cazional, masculul scotea
un monumental rîgîit de satisfacţie.
Nu desfăşurau
rămase altăcontur
un simplu acti!itate şi după
sclipitor !reo cinci*ri!eşte-+ună
în întuneric. minute scenase
sescutură
topi rusc. )ristalul
ca trezit din !is,
realiză unde anume se găsea şi îşi conduse triul înapoi la peşteri.
Scena nu i se gra!ase în memoria conştientă, însă noaptea, zăo!ind pe gînduri cocoţat
pe olo!anul său, încercă primii fiori ai unei noi şi puternice emoţii. $ senzaţie !agă şi
difuză de in!idie, de insatisfacţie faţă de propria condiţie. Nu-i ştia cauza şi cu atît mai
puţin tratamentul. Dar nemulţumirea se instalase în sufletul său6 un pas mic, dar %otărît,
către umanitate.
Noapte de noapte, filmul celor patru oameni-maimuţă durdulii se repetă, pîn2 la a se
transforma într-o sursă de fascinantă e"asperare pentru *ri!eşte-+ună, amplificîndu-i
încontinuu !eşnica şi c%inuitoarea-i foame. Singură, mărturia oc%ilor nu ar fi produs acest
efect era necesară o stimulare psi%ică suplimentară. #n !iaţa lui *ri!eşte-+ună apăruseră
acum spaţii de care el nu a!ea să-şi mai aducă aminte, unde atomii creierului său erau
aran'aţi în structuri noi. Dacă el supra!ieţuia procesului, noile structuri urmau să fie
eterne, genele transmiţîndu-le generaţiilor !iitoare.
Era un proces
identice profund
răspîndite pe oşi'umătate
de durată,
de însă
glo monolitul dispunea
nu se aşteptau de timp. Nicicu
să izîndească el,toate
nici replicile
grupurile implicate în e"periment. $ sută de eşecuri nu contau atunci cînd un singur
succes ar fi sc%imat destinul unei lumi.
#n perioada dintre două luni pline, triul asistă la o naştere şi două morţi6 una datorată
foamei, iar cealaltă sur!enită în decursul ritualului nocturn, cînd un mascul se prăuşise
fulgerat în !reme ce se străduia să izească între ele două pietre. +a fel de rusc cristalul
se întunecase, elierîndu-i de su !ra'ă. Numai cel căzut la pămînt nu se clintise, iar în
zori, ineînţeles, trupul dispăruse.
Noaptea următoare lespedea nu îi c%emă încă îşi analiza greşeala. #n amurg triul
trecuse pe lîngă ea, neluînd-o în seamă. Aia apoi fu iarăşi pregătită pentru e"perienţă.
)ei patru oameni-maimuţă se aflau din nou acolo, îndeletnicindu-se de astă dată cu nişte
lucruri e"traordinare. *ri!eşte-+ună începu să tremure, îşi simţi capul pleznind şi !ru să-şi
ferească oc%ii. )ontrolul mental îl ţinea însă strîns su stăpînire fu oligat să asiste pînă
la sfîrşitul lecţiei, în pofida instinctelor ce se re!oltau în el.
Numai căcînd
fertilităţii, aceste instincte
%rana slu'iseră
se găsea maimuţaaşteptînd
pretutindeni, antropoidă,
să pe
fie !remea ploilor/impurile
doar culeasă. lînde şi ase
sc%imaseră, iar înţelepciunea moştenită din trecut de!enea prostie. $amenii-maimuţă
treuiau să se adapteze ori să piară, asemeni fiarelor gigantice care îi precedaseră şi ale
căror oseminte zăceau astăzi sigilate în calcarul dealurilor.
Aşa că *ri!eşte-+ună fi"ă monolitul de cristal fără să clipească, cu mintea desc%isă
manipulărilor străine. Adesea simţea greaţă, întotdeauna foame, iar uneori mîinile i se
încleştau în acel mod ciudat care-i !a determina noul drum în !iaţă.

+a !ederea şirului de mistreţi, gro%ăind şi pufăind, *ri!eşte-+ună împietri. *înă în clipa

aceea se ignoraseră reciproc, căci între ei nu e"ista conflict de interese. )a marea
ma'oritate a !ieţuitoarelor care nu se înfruntau pentru aceeaşi sursă de %rană, cele două
specii se ţineau deoparte una de cealaltă.
4i totuşi de această dată *ri!eşte-+ună se opri să îi pri!ească, mişcîndu-se spasmodic
înainte şi înapoi, tulurat de intenţii incompre%ensiile. )a prin !is începu să cerceteze
solul, căutînd ce!a ce nu ar fi putut numi nici dacă ar fi fost înzestrat cu darul !oririi.
A!ea să recunoască acel >ce!a> atunci cînd îl !a !edea.
$iectul era o piatră grea, ascuţită, de !reo cincisprezece centimetri lungime care, deşi
prea mare pentru palma lui, îl satisfăcu. :idicînd mîna se miră de greutatea ei sporită şi
un formidail fior de autoritate şi putere îi străătu întreaga fiinţă. *ăşi în direcţia celui mai
apropiat mistreţ.
Animalul era tînăr şi prost prin însăşi prisma nepretenţiosului standard de inteligenţă al
speciei porceşti. Deşi îl urmărea cu coada oc%iului, nu îl luă în serios decît mult prea
tîrziu. De ce să fi suspectat însă paşnicele creaturi de intenţii duşmănoase9 )ontinuase
să rîme pînă ce ciocanul de cremene al lui *ri!eşte-+ună îl pocnise în ţeastă. :estul
turmei nu se alarmă, deoarece uciderea fusese înfăptuita rapid şi în tăcere.
/oţi memrii triului se opriră să pri!ească, îngrămădindu-se în 'urul conducătorului şi al
!ictimei, plini de uimire admirati!ă. ;nul dintre ei ridică arma mîn'ită de sînge şi începu să
străpungă porcul mort. 3 se alăturară alţii, cu tot soiul de eţe şi de pietre, transformînd
cada!rul într-o masă sîngerîndă şi informă.
Apoi se plictisiră. ;nii se îndepărtară, alţii rămaseră dezorientaţi lîngă trupul de
nerecunoscut... !iitorul unei lumi depinzînd de decizia lor. /recu surprinzător de mult timp
înainte ca o femelă mai înfometată să înceapă să lingă piatra însîngerată ţinută în laă.
4i se scurse şi mai mult timp pînă ce *ri!eşte-+ună, în pofida a tot ceea ce-i fusese
înfăţişat, să înţeleagă cu ade!ărat că nu a!ea să mai sufere de foame niciodată.

4. Leopardul
;neltele pe care în!ăţaseră să le utilizeze erau rudimentare, fiind totuşi în măsură să
sc%ime faţa planetei şi să facă din oamenii-maimuţă stăpînii ei. Dacă cea mai primiti!ă o
reprezenta cremenea ascuţită, ce multiplica doar puterea lo!iturii, îta din os ocupa locul
următor, căci ea alungea raţul, constituind în plus o pa!ăză împotri!a colţilor şi muş-
căturilor animalelor înfuriate. Astfel înarmaţi, %rana inepuizailă ce cutreiera sa!ana
a'unse la îndemîna lor.
ai a!eau ne!oie şi de alte a'utoare, deoarece dinţii şi ung%iile lor nu reuşeau să sfîşîie
animale mai mari decît un iepure. Din fericire, Natura le dăruise unelte perfecte, care
cereau doar să fie culese de pe 'os.
Întîi fu grosolanul, dar foarte eficacele cuţit sau ferăstrău, folosit pe întreaga durată a
următoarelor trei milioane de ani. )onsta pur şi simplu dintr-o 'umătate de mandiulă de
antilopă, cu dinţii încă fi"aţi în al!eole nu a!ea să sufere !reo îmunătăţire sustanţială
pînă la descoperirea metalelor. Apoi apăru o săpăligă sau pumnal, din coarnele unei
gazele
completşialînaproape
sfîrşit răzuitoarea identică
oricărei mici în concepţie cu ferăstrăul, făurită din ma"ilarul
!ieţuitoare.
*iatra, ferăstrăul de os, coarnele-pumnal, răzuitoarea  acestea erau minunatele in!enţii
de care omul-maimuţă a!ea neapărată ne!oie ca să rămînă în !iaţă. )urînd a!ea să le
identifice cu simoluri ale forţei, dar multe luni se !or scurge pînă ca degetele lor stîngace
să capete oişnuinţa, ori dorinţa utilizării lor.
*oate că, dîndu-li-se timp, ar fi a'uns prin propriile eforturi la strălucitul meşteşug de a
confecţiona unelte din arme naturale. #nsă sorţii le erau potri!nici şi c%iar a'utaţi, e"istau
încă nenumărate ocazii pentru eşec în drumul întrezărit în faţa lor.
$amenilor-maimuţă li se oferise prima şansă a doua nu a!ea să mai e"iste. &iitorul le
stătea, la propriu şi la figurat, în mîini.

+una crescuse şi se suţiase de multe ori. Se născuseră copii şi uneori supra!ieţuiseră

ătrîni neputincioşi de treizeci de ani înc%iseseră oc%ii pentru totdeauna. +eopardul îşi lua
oolul
singur nocturn. )eilalţi îi sfidau
an, *ri!eşte-+ună zilnic lui
şi to!arăşii dese
peste rîu  dar triul
transformaseră prospera.
dincolo #n decursul unui
de recunoaştere.
Asimilaseră corect lecţiile. #n prezent erau capaili să mînuiască toate armele care le
fuseseră înfăţişate. Amintirea zilelor de foamete se estompa treptat in mintea lor. 4i c%iar
dacă porcii mistreţi de!eniseră precauţi, în cîmpie !ieţuiau antilope, gazele, zere. Ele,
alături de multe alte animale, căzură pradă !înătorului începător.
Acum că nu mai amorţeau de nemîncare, dispuneau de un timp preţios pentru odi%nă şi
pentru cele dintîi timide încercări de meditaţie. Noul mod de !iaţă fusese acceptat cu
indiferenţă. Nimeni nu-l asocia monolitului ce continua să zăo!ească lîngă poteca
conducînd spre rîu. Dacă s-ar fi aplecat asupra c%estiunii, proail ar fi a'uns la concluzia
că singuri atinseseră prezentul statut. #n fapt, uitaseră orice alt mod de !iaţă.
Nici o ;topie însă nu-i perfectă, iar a lor a!ea şi ea două pete întunecate. *rima, o
constituia neoositul leopard, a cărui pasiune pentru oamenii-maimuţă părea c%iar să fi
crescut de cînd aceştia se %răneau mai ine. A doua, triul de peste apă, întrucît )eilalţi
reuşiseră ca prin miracol să supra!ieţuiască, refuzînd cu în!erşunare să se stingă.
ce fatale erori
*rolema leopardului
a lui *ri!eşte-+ună.
fu rezol!ată /otuşi,
parte datorită
în momentul
şansei,respecti!
parte datorită
ideea unei
îi păruse
gra!eatît
şi de
cît pe
groza!ă, încît dansase de ucurie şi nu ar treui lamat pentru negli'area consecinţelor
acţiunii sale.
/riul încă mai a!ea parte de zile proaste, doar că acestea nu-i mai ameninţau e"istenţa.
Amurgul se do!edise a fi finalul unei asemenea zile ca!ernele se i!iră la orizont înaintea
unor făpturi oosite şi dezamăgite. 3ar acolo, imediat lîngă peretele !ăii, descoperiră una
din rarele onanze ale naturii.
$ antilopa matură era întinsă pe cărare. A!ea unul din picioarele dinainte rupt, fără ca
aceasta să o împiedice ca, plină de energie, să ţină şacalii la distanţă cu a'utorul coar-
nelor. 0iarele îşi puteau însă permite să aştepte.
Numai că negli'aseră concurenţa curînd se retrăgeau cu mîrîituri furioase din faţa
ipezilor. $amenii-maimuţă începură să se rotească la rîndu-le precauţi, în afara razei de
acţiune a teriilelor coarne. Apoi atacară cu olo!ani şi îte.
Nu a fost un atac coordonat şi eficace, astfel că, în clipa în care animalul îşi dădea ultima
suflare soarele apunea, iar şacalii îşi recîştigau cura'ul. $scilînd între teamă şi foame,
*ri!eşte-+ună realiză treptat că strădania părea să fi fost făcută în !an. #ntîrzierea în
acele locuri era prea prime'dioasă.
După care, nu pentru prima şi nici pentru ultima oară, se do!edi a fi în felul său un geniu.
)u un imens efort de imaginaţie, îşi înc%ipui animalul mort ― în siguranţa propriei grote.
#ncepu să-l tîrască spre aza !ersantului. #nţelegîndu-i intenţiile, ceilalţi se apucară să-l
a'ute.
Dacă ar fi ştiut cît de greu a!ea să fie nu ar fi făcut niciodată încercarea. Numai
forţa şi agilitatea
urce antilopa moştenite
pe panta de la De
înclinată. strămoşii
cîte!a asrceni îi permiseră
ori, plîngînd lui *ri!eşte-+ună
de frustrare, aproape că să
aandonă numai o încăpăţînare la fel de adînc înrădăcinată ca şi foamea îl mînă înainte.
;neori restul triului îl spri'inea cu ade!ărat, alteori îi stîn'enea mişcările. Dar în cele din
urmă treaa fu sfîrşită, animalul masacrat tras peste uza peşterii, iar festinul începu
sălatic.
$re mai tîrziu, îndopat pînă la refuz, *ri!eşte-+ună se deşteptă. 0ără să
ştie de ce, se aşeză în întuneric între trupurile to!arăşilor săi la fel de
g%iftuiţi şi îşi ascuţi auzul la şoaptele nopţii.
Nu se auzeau nimic altce!a decît respiraţii greoaie întreaga lume părea
să doarmă. Stîncile de la gura grotei erau palide ca oasele în lumina
strălucitoare a +unii, ridicată sus pe oltă. $rice gînd de prime'die părea
e"trem de deplasat.
Apoi deodată, de departe !eni zgomotul unei pietricele în cădere. /emător
însă curios, *ri!eşte-+ună ieşi afară, scrutînd aza falezei.
)eea ce !ăzu îl lăsă încremenit secunde lungi. +a numai şase metri
dedesut, doi oc%i galeni, sclipitori, îl fi"au umplîndu-l de atîta spaimă,
încît de-aia reuşi să oser!e şi trupul mlădios din spatele lor. Niciodată
leopardul nu urcase atît de sus. De astă dată ignorase adăposturile mai
'oase, deşi fusese conştient de prezenţa locuitorilor urmărea în sc%im
dîra de sînge pe stînca scăldată de lumina +unii.
Cîtea momente mai tîr!iu, noaptea era sfîşiată de ţipetele de alarmă ale
oamenilor-maimuţă. 0elina sloozi un răget furios, înţelegînd că pierduse
elementul surpriză. Dar nu se opri din înaintare, deoarece ştia că nu are
de ce să se teamă.
Atinse culmea, odihnindu"se un moment pe ieşindul îngust. irosul sîngelui
plutea pretutindeni
copleşitoare. 0ără să în 'ur, stîrnindu-i
ezite, leopardulnările
intrăşicumintea
supleţecuîno ca!ernă.
dorinţă
)omise astfel cea dintîi greşeală. &enind de afară, de su strălucirea
+unii, c%iar şi oc%ii lui magnific adaptaţi la întuneric fură oriţi pentru o
clipă. ipezii îi zăriră silueta pe fundalul intrării mult mai clar decît îi putea
ei !edea pe ei. Deşi îngroziţi, nu mai erau aceleaşi fiinţe total lipsite de
a'utor.
îrîind şi legănîndu-şi coada cu încredere arogantă, leopardul păşi în
căutarea cărnii care îl scotea din minţi. Dacă ar fi dat lupta în aer desc%is,
nu ar fi întîmpinat dificultăţi, însă acum că se găseau prinşi în capcană,
disperarea le conferi oamenilor-maimuţă cura'ul să întreprindă imposiilul.
4i pentru întîia oară, se aflau în posesia mi'loacelor ca să-l înfăptuiască.
Animalul ănui că ce!a nu e în regulă cînd asupra craniului i se aătu o
lo!itură năucitoare. +o!i cu una din lae, auzi un strigăt de agonie în
!reme ce g%earele sfîşiau carne. După care simţi iarăşi o durere
sfredelitoare cînd ce!a îi pătrunse între coaste, o dată, de două ori, de trei
ori. Se răsuci turat să zdroească umrele ce săltau şi ţipau în 'urul său.
0u lo!it puternic peste ot. )olţii i se încleştară pe o formă fantomatică 
dar nu era decît os mort. 4i, în final, afront incrediil, coada-i era trasă mai
să-i fie smulsă.
Se răsuci, izindu-şi călăul mult prea îndrăzneţ de peretele de piatră.
$rice-ar fi făcut, nu reuşea să scape însă de ploaia de lo!ituri date cu
ciomege rotunde, noduroase, mînuite de raţe neformate dar puternice.
0uria i se transformă în alarmă, alarma în teroare. 3mplacailul !înător
luase locul !ictimei, străduindu-se din răsputeri să se retragă.
Atunci făcu cea de a doua mare greşeală, uitînd în surpriza şi spaima ce
puseseră stăpînire pe el unde se află, sau poate că era mult prea uimac
şi năucit de lo!ituri. #n orice caz, sări rusc afară din peşteră. ;n urlet
sinistru tăie întunericul în !reme ce se rostogolea prin aer. După un timp
nesfîrşit răsună o ufnitură surdă, apoi numai !acarmul pietricelelor
pornite la !ale, pentru ca în final şi acesta să se stingă în noapte.
ultă !reme,
intrarea grotei.into"icat
Simţea de
cu !ictorie, *ri!eşte-+ună
îndreptăţire dansă
că lumea se şi strigăcălîngă
sc%imase, el nu
mai era aceeaşi fiinţă icisnică în faţa forţelor încon'urătoare.
E"tenuat re!eni în peşteră unde, pentru prima oară în !iaţa sa, dormi
neîntors.

Dimineaţa găsiră %oitul leopardului la poalele colinei. )%iar neînsufleţit

inspira o asemenea groază, încît trecu ce!a timp pîn2 ce primul dintre ei
îndrăzni să se apropie de monstrul doorît. #n urma lui se îng%esuiră toţi,
înarmaţi cu răzuitoare şi cuţite.
unca se do!edi dificilă şi în ziua aceea nu !înară.

5. Întîlnire în zori

)onducînd triul către rîu în lumina difuză a răsăritului, *ri!eşte-+ună

se opri într-un punct familiar. A!ea sentimentul că din peisa' lipseşte un
element, dar ce anume nu reuşi să-şi amintească. Nu pierdu timp
frămîntîndu-se, deoarece în minte i se conturaseră planuri cu mult mai
importante de înfăptuit.
Aidoma fulgerelor şi tunetelor, norilor şi eclipselor, marele loc de
cristal dispăruse la fel de misterios precum îşi făcuse apariţia. Dispărut
într-un trecut ine"istent, nu !a mai tulura gîndurile lui *ri!eşte-+ună.
El nu !a şti niciodată cum anume îl transformase şi nimeni dintre
to!arăşiispre
matinal lui nu
rîu.se întreă de ce zăo!ise un moment acolo, la drumul

De pe malul opus, în securitatea oferită de in!iolailitatea propriului

teritoriu, )eilalţi îl !ăzură pe *ri!eşte-+ună însoţit de o duzină de masculi
ca pe o frescă mişcătoare proiectată pe cerul dimineţii. #ncepură pe dată
să-şi lanseze oişnuita pro!ocare, dar de această dată nu primiră răspun-
sul aşteptat.
Cu pas ferm, premeditat  dar mai ales, tăcut  *ri!eşte-+ună
coorî cu ai săi colina. 4i în timp ce ei se apropiau, )eilalţi se liniştiră
rusc. 0uria rituală se topi, înlocuită fiind cu o teamă tot mai e!identă.
Erau !ag conştienţi că ce!a se întîmplase, că această întîlnire era altfel
decît toate cele dinainte. )uţitele şi îtele din os cărate de grupul lui
*ri!eşte-+ună nu îi alarmară, pentru simplul moti! că nu le înţelegeau
utilitatea. 4tiau doar că din mişcările ri!alilor transpira acum ameninţarea.
Ceata se opri la marginea apei. *entru o clipă, )elorlalţi le re!eni
cura'ul. #n frunte cu $-;rec%e, îşi reluată fără tragere de inimă cîntecul de
ătălie. Doar cîte!a secunde, pînă cînd o !iziune de coşmar îi încremeni.
*ri!eşte-+ună ridicase raţele sus deasupra capului, dez!ăluind
po!ara mascată pînă atunci de trupurile însoţitorilor. ?inea în mîini o
pră'ină zdra!ănă, în !îrful căreia stătea înfipt capul însîngerat al
leopardului. <ura fiarei era desc%isă într-un rictus strîm, menţinut cu
a'utorul unui ăţ, iar colţii sclipeau înfricoşător în refle"ia primelor raze ale
soarelui.
area ma'oritate a )elorlalţi era prea terorizată să se mişte, dar unii
încercară totuşi o tentati!ă şo!ăielnică de retragere. Singura încura'are
aşteptată de *ri!eşte-+ună. #nălţînd trofeul ciopîrţit deasupra capului,
începu să tra!erseze curentul. După o scurtă ezitare, to!arăşii săi i se
uluciră în urmă.
)înd atinse malul opus, $-;rec%e şedea încă pe loc. *oate că era
prea cura'os
şi putea credesăoc%ilor
fugă, sau
că i poate preaunprost.
se aduce )el maiultragiu.
asemenea proail+aş
însă
orieerou,
că nu-
sfîrşitul fu acelaşi. Semnul morţii se aătu năpraznic asupra craniului
incapail să priceapă ce se întîmplă.
;rlînd înneuniţi, )eilalţi se năpustiră în tufişuri mai de!reme sau
mai tîrziu a!eau însă să se întoarcă, uitîndu-şi fostul şef.
)îte!a secunde, *ri!eşte-+ună zăo!i ne%otărît deasupra noii sale
!ictime, încercînd să realizeze straniul şi uimitorul fapt că, deşi răpus,
leopardul putea încă să ucidă. De!enise stăpînul lumii şi nu era foarte
sigur ce treuia să facă în continuare.
Dar a!ea el să se gîndească la ce!a.

6. Evoluţie
$ nouă !ieţuitoare apăruse pe faţa planetei, răspîndindu-se lent din
inima Africii. Era într-atît de puţin numeroasă, că un recensămînt grăit ar
fi omis-o, în aglomeraţia milioanelor de creaturi terestre şi ac!atice. Nu
e"istau semne care să indice dacă !a prospera sau !a pieri în această
lume unde animale mai puternice dispăruseră, soarta ei se afla încă într-
un ec%iliru precar.
#n suta de mii de ani care a urmat coorîrii cristalelor în Africa,
oamenii-maimuţă nu au in!entat nimic. Dar au început să se transforme,
şi-au descoperit ailităţi pe care nici un alt animal nu le poseda. îtele le-
au mărit raza de acţiune şi puterea nu mai erau neputincioşi înaintea
carni!orelor,
să le alunge deintrînd
lîngădeprăzi,
fapt în
cîtcompetiţie cumari,
despre cele ele. *e cele mici
le puteau celreuşeau
puţin c%iar
descura'a şi cîteodată, pune şi pe ele pe fugă.
Dinţii masi!i li s-au micşorat, deoarece nu mai erau esenţiali. *ietre
ascuţite le-au luat locul, pietre ce răscoleau pămîntul în căutarea
rădăcinilor, tăiau carnea şi pielea, fapt cu urmări incomensuraile. Nu !or
mai trăi cu spectrul foamei atunci cînd îşi !or pierde sau toci dinţii, iar cele
mai rudimentare unelte le !or prelungi enorm speranţa de !iaţă. )olţii
reducîndu-li-se, forma c%ipului a început să se modifice, nasul a de!enit
mai delicat, ma"ilarul mai mic, gura reuşind astfel să scoată sunete mai
sutile. &orirea se găsea încă la un milion de ani distanţă, însă se
făcuseră primii paşi %otărîţi în direcţia ei.
Apoi întreaga lume a început să se sc%ime. #n patru mari !aluri
despărţite de sute de milenii, Erele <laciare s-au aătut peste glo,
gra!îndu-şi adînc semnaturile. Deasupra tropicelor, g%eţarii i-au doorît pe
cei ce-şi părăsiseră prea timpuriu casa ancestrală, precum şi pe toate
acele făpturi incapaile de adaptare.
<%eaţa a dispărut laolaltă cu o ună parte din !iaţa primiti!ă a
planetei  între care şi oamenii-maimuţă. Numai că ei, spre deoseire de
alte !ietăţi, au lăsat în urmă descendenţi. Nu au dispărut pur şi simplu, ci
s-au transformat făuritorii de unelte fuseseră remodelaţi de propriile
creaţii.
0olosindu-se de g%ioage şi cuţite, mîinile lor au căpătat de"terităţi
nemaiîntîlnite, permiţîndu-le în continuare să e"ecute lucruri şi mai une,
care la rîndu-le le-au dez!oltat creierul şi corpul. Era un proces cumulati!,
aflat într-o acceleraţie crescîndă, la capătul căruia se găsea $mul.
#rimii oameni ade!ăraţi nu au a!ut unelte cu mult diferite de cele ale
înaintaşilor, însă le puteau folosi cu sporită diăcie. 4i unde!a în umra
secolelor au născocit cea mai de preţ unealtă, in!iziilă şi intangiilă6 au
în!ăţat să !orească, oţinînd cea dintîi mare !ictorie asupra timpului. De
acum înainte, e"perienţa şi cunoştinţele unei generaţii se !or transmite
următoarelor,
precedentelor.fiecare din ele profitînd tot mai mult de descoperirile
Spre deose$ire de animale, care percepeau doar pre!entul, %mul a do$ îndit
conştiinţa trecutului şi a început să tindă către !iitor.
A în!ăţat să stăpînească forţele naturii odată cu îml2nzirea focului
a pus azele te%nologiilor, lăsîndu-şi foştii ad!ersari cu mult în spate.
*iatra a cedat locul ronzului, iar acesta fierului. Agricultura a luat locul
!înătorii. /riurile s-au unit în comunităţi rurale, satele au dat naştere
oraşelor. &orele au de!enit eterne mulţumită unor semne săpate în
stînca, în lut sau trasate pe papirus. A descoperit filozofia şi religia. #ntreg
cerul l-a populat cu zei, fără să greşească întru totul.
#n !reme ce corpul i-a de!enit tot mai lipsit de apărare, mi'loacele
ofensi!e au a'uns de-a dreptul înfricoşătoare. )u ronzul, fierul şi oţelul a
epuizat gama modalităţilor de a izi, a tăia şi a străpunge. 0oarte repede a
aflat cum îşi poate doorî !ictimele de la distanţă. +ancea, arcul, puşca şi
în final rac%eta i-au furnizat arme de o putere aproape infinită.
Deşi adesea le-a utilizat împotri!a propriei persoane, fără ele $mul
nu ar fi cucerit planeta niciodată. #n aceste arme şi-a pus inima şi sufletul,
şi !reme de !eacuri ele l-au slu'it cu credinţă.
Numai că în prezent, atît timp cît ele a!eau să mai dăinuie, orele sale
păreau să fie numărate.

II

TMA-1

&. '$or special

Indiferent de cîte ori părăseşti *ămîntul, încerci mereu aceleaşi emoţii,

constată doctorul @eBood 0lod. 0usese pe arte o singură dată, pe
+ună călcase de trei ori, iar pe diferitele staţii spaţiale în atîtea rînduri încît
le pierduse şirul. 4i totuşi, pe măsură ce se apropia clipa lansării, simţea o
tensiune crescîndă, un sentiment de încîntare şi teamă  şi de
ner!ozitate, da  care-l plasa pe aceeaşi treaptă cu orice pămîntean pe
cale să primească otezul spaţiului.
(eactorul care"l adusese aici de la )ashington, în urma între!ederii nocturne cu
*reşedintele, plana deasupra uneia din întinderile cele mai familiare şi mai
tulurătoare de pe glo. )ăci su el se întindeau primele două generaţii
de dispoziti!e ale Erei Spaţiale, împrăştiate pe treizeci de (ilometri din
coasta 0loridei. Spre sud, conturate de lumini roşii de a!ertisment, se
ridicau giganticele rampe de lansare ale istoricelor Saturn şi Neptun, care
altă dată îi purtaseră pe oameni în pionierat spre alte corpuri cereşti. +a
orizont, coloană de argint în ătaia reflectoarelor, se găsea ultimul Saturn
&, de douăzeci de ani monument naţional şi loc de pelerina'. Nu departe,
înălţîndu-se pe fundal aidoma unui munte artificial, se zărea @angarul de
Asamlare, încă cea mai masi!ă structură singulară de pe /erra.
*ar aceste lucruri aparţineau trecutului, iar el zura acum spre !iitor.
Dedesut, doctorul 0lod oser!ă comple"ul de clădiri, apoi pista de
aterizare şi o cicatrice pe trupul peninsulei  şinele multiple ale unui
lansator uriaş. +a capătul lui strălucea un spaţioplan $rion 333, încon'urat
de maşini şi automacarale, pregătit pentru saltul către stele. #ntr-un scurt
moment de distorsiune a perspecti!ei, pro!ocat de desele sc%imări în
altitudine şi !iteză, 0lod a!u impresia că pri!eşte o molie de platină
prinsă
Aia peîntr-un
urmă fascicul
siluetelede lanternă. îi oferiră repere pentru a aprecia
lucrătorilor
mărimea reală a aparatului an!ergura aripilor în & treuia să măsoare
peste şaizeci de metri. 4i acest enorm !e%icul, medita 0lod cu o umră
de incredulitate, dar şi de mîndrie, mă aşteaptă pe mine. Din cîte ştia,
pentru prima oară o întreagă operaţiune se derula pentru a transporta pe
+ună o singură persoană.
Deşi era ora două noaptea, un grup de reporteri şi de fotografi îl acostară
în drumul către spaţioplan. *e unii dintre ei îi cunoştea din !edere
deoarece, în calitate de preşedinte al )onsiliului Naţional de Astronautică,
conferinţele de presă făceau parte integrantă din modul său de !iaţă. Dar
aici nu era nici locul şi nici timpul pentru discuţii. Nu a!ea nimic de zis,
însă ţinea să nu-i ofenseze pe domnii de la mediile de informare.
 Dr. 0lod9 Sînt =im 0oster de la Associated NeBs. &ă rog, ce ne puteţi
spune despre acest zor9
 :egret, dar nu !ă pot zice nimic.
 Dar !-aţi întîlnit cu *reşedintele în noaptea asta9C întreă o !oce
inecunoscută.
 A%C... ună, i(e. /are mi-e teamă că te-ai sculat din pat degeaa. #n
mod categoric, nici o declaraţie.
 )el puţin ne puteţi confirma sau infirma ştirea că pe +ună ar fi izucnit o
epidemie9 îl interpelă un reporter /&, reuşind să ţină pasul alături şi să-l
încadreze corespunzător pe camera miniaturală.
 #mi pare rău, clătină 0lod din cap.
 Dar carantina9 sări un altul. )ît !a fi menţinută9
 Dr.
 &-am spusîntrerupse
0lod, că nu dau declaraţii.
o femeie scundă, cu un aer foarte %otărît. )e
'ustificare se dă pentru totala lipsă de informaţii de pe +ună9 Are !reo
legătură cu situaţia politică9
 Ce situaţie politică9 replică 0lod cu gîtul uscat, stîrnind răzleţe %o%ote
de rîs. )ine!a îi ură călătorie plăcută, iar el îşi croi drum în sanctuarul
staţiei de aordare.
Dacă-şi amintea corect, nu era !ora de o >situaţie> cît de o criză
permanentă. #ncă din anii F lumea se confruntase cu două proleme,
manifestînd tendinţa parado"ală de a se anula re ciproc.
)ontrolul natalităţii era ieftin şi sigur, permis de către toate religiile
importante, dar sosise prea tîrziu6 populaţia planetei depăşea şase
miliarde, din care o treime numai în 3mperiul )%inez. #n anumite state
totalitare se adoptaseră c%iar legi ce limitau numărul copiilor unei familii la
doi, însă aplicarea lor se do!edise a fi cu totul altă po!este. Drept urmare
%rana se împuţinase şi în Statele ;nite e"istau zile cînd lipsea carnea, iar
în cincisprezece ani se pre!edea o foamete planetară, în pofida eforturilor
eroice ale ac!aculturii şi ale sintetizării proteinelor artificiale.
)u toată necesitatea colaorării internaţionale mai urgentă ca niciodată,
numărul frontierelor se păstrase nesc%imat. #ntr-un milion de ani specia
umană pierduse prea puţin din instinctul agresi!ităţii. De-a lungul unor linii
!iziile numai pentru politicieni, cele treizeci şi opt de puteri nucleare se
spionau una pe alta cu nelinişte elicoasă. #mpreună posedau suficiente
megatone să pul!erizeze întreaga scoarţă terestră. Deşi, ca prin miracol
nu izucnise nici un conflict atomic, actuala stare de lucruri nu se putea
prelungi la infinit.
3ar în prezent, din moti!e necunoscute, c%inezii ofereau celor mai
neînsemnate ţări nenucleare ec%ipamente complete cu cîte cincizeci de
focoase, alături de sistemul de transport. *reţul coora su 5FF.FFF.FFF
dolari şi condiţii con!enaile se negociau cu uşurinţă.
*oate că nu a!eau alte intenţii decît să-şi reec%ilireze economia
împietrită,
oser!atori.presc%imînd
Dar poate căarme depăşite înmi'loace
descoperiseră !aluta, sugeraseră unii de
de luptă într-atît
a!ansate încît astfel de 'ucării nu mai erau necesare se !orea de radio-
%ipnoză prin intermediul sateliţilor, despre şanta' cu arme iologice al
căror antidot l-ar fi deţinut doar ei. #ncîntătoarele idei constituiau aproape
sigur propagandă sau pure fantezii, însă nu era indicat să se desconsidere
nici una dintre ele. $ri de cîte ori părăsea *ămîntul, 0lod se întrea dacă
a!ea sau nu să-l mai găsească la întoarcere.
La ord îl întîmpină o steBardesă elegante.
 ună dimineaţa, domnule doctor 0lod. ă numesc Simmons şi îmi
face o deoseită plăcere să !ă urez ine aţi !enit la ord din partea
)ăpitanului /nes şi a copilotului, prim ofiţer allard.
 ulţumesc, îi zise 0lod, căutînd în minte răspunsul la întrearea de ce
întotdeauna steBardesele treuiau să se e"prime asemenea rooţilor-
g%izi.
 Decolăm în cinci minute, reluă ea, gesticulînd înaintea celor douăzeci
de locuri neocupate. &ă puteţi aşeza oriunde doriţi, dar )ăpitanul /nes !ă
recomandă fotoliul din faţă, pe partea stîngă, dacă !reţi să urmăriţi
operaţiunile de andocare.
 Aşa am să fac, rosti el îndreptîndu-se spre locul indicat. SteBardesa se
mai foi puţin în 'urul lui, după care se întoarse în caina ei de la capătul
culoarului.
ăratul se afundă în perne, îşi trecu centura pe după talie şi umeri, iar
ser!ieta o fi"ă pe scaunul alăturat. $ clipă mai tîrziu, difuzorul prinse !iaţă
cu o uşoară pocnitură.
 unănumărul
Special dimineaţa, repetă !ocea
H, Ienned domnişoarei
 Staţia SpaţialăSimmons.
;nu. Aici Gorul
*ărea ferm %otărîtă să-şi parcurgă întregul repertoriu, iar 0lod nu-şi putu
reţine un zîmet în !reme ce ea continua ine"orail6
 /impul de tranzit este de cincizeci şi cinci de minute. Acceleraţia
ma"imă !a fi de 5 g, iar timp de treizeci de minute ne !om găsi în stare de
imponderailitate. &ă rugăm să nu părăsiţi fotoliul înaintea aprinderii
semnalului de siguranţă.
0lod pri!i peste umăr şi strigă un mulţumesc, primind în sc%im un
zîmet încurcat, dar în rest fermecător.
Se întinse pe scaun şi se rela"ă. Socoti că e"pediţia lui îi costa proail pe
contriuaili sensiil peste un milion de dolari. Dacă nu-şi găsea
'ustificare, el şi-ar fi pierdut slu'a din fericire putea oricînd să re!ină la
postul uni!ersitar şi la studiile sale de geneză planetară.
 *rocedurile de iniţializare declanşate, se auzi în difuzor glasul
căpitanului, cu acel timru liniştitor utilizat în comunicaţiile :/.
 Desprindere într"un minut.
Ca întotdeauna, minutul se dilată enorm. 0lod de!eni e"trem de conştient
de uriaşa concentrare de forţe din 'urul său, aşteptîndu-le dezlănţuirea. #n
cele două tancuri de comustiil şi în acumulatorii lansatorului se afla
stocată energia ec%i!alentă unei ome nucleare. 4i a!ea să fie complet
utilizată pentru a-l ridica la doar trei sute de (ilometri de *ămînt.
Demodatul trei-doi-unu-zero, într-atît de oositor pentru ner!i, nu se făcu
auzit.
 Desprindere în cincisprezece secunde. &ă !eţi simţi mai ine inspirînd
adînc.
Sfatul conţinea un amestec ine gîndit de psi%ologie şi fiziologie.
*asagerul se simţi o"igenat şi pregătit să înfrunte orice atunci cînd
reactoarele începură să împingă sarcina de o mie de tone peste Atlantic.
omentul desprinderii de pe pistă fu greu de precizat, dar în clipa în care
urletul rac%etelor se dulă rusc, iar el se !ăzu scufundîndu-se tot mai
adînc în fotoliu,
funcţiune. 0lod
Ar fi !rut să înţelese
pri!eascăcăpe
primul eta'însă
%ulou, al motoarelor
şi întorsulintrase
capuluiîn
necesita un efort epuizant. /otuşi, forţele inerţiale suprapuse zgomotului
motoarelor nu-i produceau disconfort, ci dimpotri!ă, o senzaţie de
e"traordinară euforie. )u urec%ile ţiuindu-i, cu sîngele ătîndu-i puternic în
artere, 0lod se simţi mai !iu ca niciodată. Era iarăşi tînăr şi dorea să cînte
cu !oce tare  ceea ce cu siguranţă nu i-ar fi dăunat, mai ales că nimeni
nu-l putea auzi.
Euforia se e!aporă rapid, odată cu realizarea faptului că lăsa în urmă
*ămîntul şi tot ceea ce iuea. Acolo 'os se aflau cei trei copii ai săi, orfani
de mamă de zece ani, din ziua în care soţia lui se îmarcase în acel zor
fatal spre Europa. (Zece ani9 3mposiil, parcă fusese ieri...8 *oate că
pentru ei ar fi făcut ine să se recăsătorească.
Aproape pierduse noţiunea timpului în momentul cînd presiunea şi !uietul
slăiră rusc, iar din difuzor se anunţă6
 Ne pregătim să aandonăm eta'ul inferior. DecuplatC
Se simţi o uşoară zdruncinătură, iar 0lod îşi aduse aminte de un citat al
lui +eonardo da &inci, !ăzut odată afişat într-unui din $irourile de la NASA.
Şi Marea Pasăre îşi va lua zborul de pe spatele
păsării celei mari, aducînd glorie
cuibului unde s-a născut.

3ată, în prezent *asărea cea are zura deasupra !iselor lui da &inci, în
!reme ce însoţitorul ei isto!it plana către *ămînt. #ntr-un arc de
cincisprezece
negociind miipe
!iteza dedistanţă
(ilometri,
în eta'ul
drum inferior a!ea să#nreintre
spre Ienned. în atmosferă,
alte cîte!a ore,
!erificat şi realimentat, !a fi iarăşi pregătit să ridice un alt coec%ipier pe
tărîmul tăcut şi strălucitor unde el însuşi nu putea a'unge însă niciodată.
Acum, gîndi @eBood 0lod, ne azăm doar pe propriile mi'loace. )înd se
aprinseră 'eturile reacti!e ale eta'ului superior, acceleraţia era mult mai
lîndă într-ade!ăr, nu simţea decît efectul unei greutăţi apro"imati!
normale. Dar să se deplaseze i-ar fi fost imposiil, întrucît >susul> era
desemnat c%iar de capătul coridorului. Dacă ar fi comis imprudenţa să-şi
părăsească locul, s-ar fi zdroit de pereţii din spate.
+a$loului nu"i lipsea un efect oarecum deconcertant, lăsînd impresia că
na!a stă în coadă. *entru 0lod, aşezat în primul rînd, celelalte scaune
apăreau ca fi"ate pe un perete coorînd !ertical su el. 0ăcea tot posiilul
să ignore neplăcuta senzaţie în clipa în care răsăritul e"plodă în e"teriorul
!asului.
#n cîte!a secunde, luminăţia staco'ie trecu în roz, auriu, alastru şi se
metamorfoză în alul oritor al zilei. Deşi atenuate mult de %ulourile
polarizante, razele solare care cercetau încet caina îl lăsară minute lungi
fără !edere.
0erindu-şi pe cît posiil oc%ii cu mîna, 0lod încercă să pri!ească afară.
Aripa în & a spaţioplanului sclipea ca topită, încon'urată de un întuneric de
nepătruns  iar acel întuneric treuia să fie plin de stele, pe care nu era
c%ip să le !adă.
<reutatea se e!aporă treptat, simultan cu stingerea reactoarelor, pe
măsură ce !asul intra pe orită. /unetul motoarelor se reduse la un urlet
înăuşit, apoi la o şoaptă, după care încetă cu totul. Dacă n-ar fi fost
centura, 0lod şi-ar fi luat zorul. 4i dacă el unul n-o făcea, stomacul
părea să aiă gri'ă să-l înlocuiască. Spera din tot sufletul ca pilulele
administrate cu o 'umătate de oră şi cincisprezece mii de (ilometri în urmă
să acţioneze conform specificaţiilor. $ singură dată suferise de rău de
spaţiu în cariera sa şi considera că fusese de'a prea mult.
)almă
 &ă rugămşi sigură
să pe sine, !ocea
respectaţi pilotului se
regulamentul auzi Fding.nou6
pentru &om andoca pe Staţia
Spaţială ;nu în patruzeci şi cinci de minute.
SteBardesa apăru din spate, înaintînd pe culoarul îngust din dreapta
fotoliilor. *ăşea oarecum sacadat, ca şi cum ar fi călcat în smoală. Se
menţinea atentă pe anda galenă a moc%etei &elcro, ce acoperea atît
podeaua cît şi ta!anul. )o!orul şi tălpile sandalelor ei erau ătute în mii de
cîrlige fine, care se prindeau unii de alţii ca scaieţii. /rucul contriuia mult
la liniştirea pasagerilor dezorientaţi.
 )eai sau cafea, domnule doctor9 întreă ea !ioaie.
 Nu, mulţumesc. Se simţea pus în postura unui sugar ne!oit fiind să
soară ăutura prin tuul de plastic.
Se pregăti să desc%idă ser!ieta şi să-şi scoată %îrtiile, dar încurcătura în
care părea să se găsească steBardesa îl opri.
 Doctore 0lod... #mi permiteţi o întreare9
 )um să nu, aproă el pri!ind pe deasupra oc%elarilor.
 +ogodnicul meu e geolog la )la!ius, rosti domnişoara Simmons
alegîndu-şi cu!intele cu gri'ă. Nu am primit !eşti din partea lui de mai ine
de o săptămînă.
 #mi pare rău să aud asta, dar poate că se află în e"teriorul azei9
0ata clătină din cap.
 ă anunţă întotdeauna cînd pleacă într-o e"pediţie. &ă imaginaţi cît
sînt de îngri'orată, cu toate aceste z!onuri. Epidemia de pe +ună e reală9
 )%iar dacă ar fi, nu e un moti! de panică. Aduceţi-!ă aminte, în JK a
mai fost înregistrată o carantină, cu acel !irus de gripă modificat. $
mulţime
sînt de oameni
singurele lucruris-au îmolnă!it,
pe care !i le potînsă nimeni
spune, nu a murit.
conc%ise Din păcate
el %otărît. 0ata se
îndreptă din spate, ce!a mai uşurată.
 $ricum, !ă mulţumesc mult. #mi pare rău că !-am răpit din timp...
 Asolut deloc, e"clamă 0lod galant, dar nu prea clar. După care se
îngropa în rapoartele te%nice, insipide şi interminaile, într-un ultim şi
disperat efort de a le digera.
#n mod cert, odată a'uns pe satelitul natural al +errei, nu a aea timp pentru
ele.

. (ende!ous or$ital

După o 'umătate de ceas pilotul comunică6

 )ontact în zece minute. :ugăm !erificaţi centurile de siguranţa.
0lod se supuse automat, lăsînd dosarul deoparte. #nsemna să cauţi
necazul cu lumînarea continuînd să citeşti pe parcursul spectacolului de
'onglerie celestă desfăşurat pe parcursul ultimilor LFF de (ilometri. )el mai
potri!it era să înc%izi oc%ii şi să te rela"ezi, în !reme ce na!a era smucită
înainte şi înapoi de 'eturile reacti!e.
Cîte!a momente mai tîrziu arunca prima pri!ire asupra Staţiei Spaţiale
;nu, aflată la numai cîţi!a (ilometri distanţă. Soarele se reflecta pe
suprafeţele metalice ale discului de peste HFF de metri în diametru, ce se
în!îrtea încetişor. Nu departe, în deri!ă pe aceeaşi orită, se zărea
ampena'ul unui spaţioplan /ito!-& şi imediat alături, ondocul Aries 1,
!eritailă cămilă a cosmosului, ine înfipt pe cele patru picioare menite să
asoară şocul multiplelor aselenizări.
$rionul său coora de pe o orită mai înaltă, oferind !ederii panorama
e"traordinară a *2mîntului ca fundal al Staţiei. De la altitudinea celor HFF
de (ilometri, 0lod distingea mare parte din Africa şi $ceanul Atlantic.
*orţiuni la fel de întinse erau ascunse de compactele formaţiuni noroase,
de
A"ulsu care doar
central )oasta
al Staţiei de în
le ieşi Aurîntîmpinare
reuşea să cu
se raţele
între!adă.
docului e"tinse. Spre
deoseire de structura-mamă, el nu se afla în rotaţie, sau mai corect spus,
se în!îrtea în sens opus cu aceeaşi !iteză ung%iulară. Andocarea
transportoarelor de pasageri şi mărfuri se efectua în acest mod fără
dificultăţi. )u o zdruncinătură aproape imperceptiilă, !asul luă contact cu
solul artificial. Din e"terior se auziră o serie de scrîşnete metalice şi,
suprapus peste ele, un şuierat ascuţit în !reme ce presiunile se ec%ilirau.
Apoi uşa camerei-ecluză se desc%ise, iar în cadrul ei îşi făcu apariţia un
ărat. *urta o perec%e de pantaloni strîmţi, uşori, o cămaşă cu mîneci
scurte, reprezentînd oarecum o uniformă pentru personalul de la ordul
staţiei.
 #ncîntat să !ă cunosc, domnule doctor 0lod. Nic( iller din Securitatea
*latformei. Am fost însărcinat să am gri'ă de dumnea!oastră pînă la
plecarea na!etei.
#şi strînseră mîinile, după care 0lod se adresă zîmitor ste-ardesei
 /ransmiteţi-i, !ă rog, complimentele şi mulţumirile mele căpitanului
/nes pentru zorul deoseit de agreail. *oate ne !om reîntîlni la
întoarcere.
0oarte precaut  trecuse mai ine de un an de la ultima lui e"perienţă cu
imponderailitatea, iar reacomodarea necesita ce!a timp  se propulsă
cu a'utorul mîinilor, din ecluză în marea încăpere circulară din a". )amera
era căptuşită de 'ur împre'ur, iar pereţii pre!ăzuţi cu nenumărate mînere.
0lod se prinse zdra!ăn de unul dintre ele, în !reme ce încăperea începea
încet să se rotească, sincronizîndu-se cu restul structurii.
3nerţia stătea
Acum îl prelua
în cu degetelegănîndu-se
picioare, fantomatice, stîngaci
împingîndu-l lin spre
ca o algă zidul circular.
în ătaia
curentului marin pe ceea ce de!enise ca prin farmec o podea curată.
0orţa centrifugă îi luase su stăpînire foarte mică lîngă a", urma să
crească în intensitate odată cu îndepărtarea lor de centru.
Din camera de tranzit îl însoţi pe iller în lungul unei scări descendente, în
spirală. +a început propria greutate îi era atît de mică, încît se !edea
ne!oit să se împingă singur ca să reuşească să cooare. Aia în %olul sălii
de aşteptare, situată în inelul e"terior al giganticului carusel, forţa inerţială
se do!edi suficientă ca să-i permită o deplasare oarecum normală.
Sala fusese reamena'ată de la ultima sa !izită, fiind înzestrată cu o serie
de noi facilităţi. $işnuitelor fotolii şi măsuţe, restaurantului şi oficiului
poştal li se adăugaseră o frizerie, un mini-magazin uni!ersal, un
cinematograf şi c%iar un outiMue, oferind spre !înzare doritorilor !ederi,
diapoziti!e ale peisa'elor lunare sau terestre dar şi la preţuri e"oritante,
piese garantat autentice din componenţa di!erşilor +unici, :angeri,
Sur!eori, toate în!elite fru mos în folii plasticate.
 &reţi să ser!iţi ce!a9 ai dispunem de circa treizeci de minute, îl in!ită
iller.
 Aş ea o cafea neagră, a c%iar două. 3ar dacă stau şi mă gîndesc
ine, ar treui să telefonez şi pe *ămînt.
 )um să nu, domnule doctor. Aduc imediat cafeaua cît despre telefon,
iată acolo cainele.
*itoreştile caine telefonice se găseau la mică distanţă de o arieră cu
desc%ideri separate, etic%etate în partea de sus cu6 Bine aţi venit în
secţiunea !" şi respecti! Bine aţi venit în secţiunea URSS. Su inscripţii
se zăreau altele mai mici unde, în engleză, rusă, c%ineză, franceză,
germană şi spaniola erau afişate următoarele6
& :;< *:E</3?3
*aşaportul
/i!a
Certificatul medical
#ermisul de tran!it
Declaraţia de aga'e
;n simolism plăcut făcea ca imediat după arieră, pasagerii să fie lieri
să se amestece din nou. Di!iziunea se datora unor raţiuni pur
administrati!e.
Verifcînd în prealabil dacă prefxul Statelor Unite rămăsese 81, Floyd
ormă cele douăsprezece cire ale numărului său de teleon. ntroduse cartea
de credit în anta specială !i în treizeci de secunde ob"inu le#ătura.
Oas%ington-ul încă dormea, căci pînă în zori mai erau )îte!a ceasuri
une. Nu a!ea însă să deran'eze pe nimeni mena'era !a primi mesa'ul
său de pe root.0leming, la telefon e 0lod. :egret că a treuit să plec
 Domnişoară
inopinat. &ă rog aşadar să luaţi legătura cu iroul meu şi să le spuneţi să-
mi ridice maşina se află la aeroportul Dulles, iar c%eile la domnul arle,
ofiţer din )ontrolul de Gor. #n altă ordine de idei, sunaţi la cluul sporti!
)ler )ountr, comunicîndu-le că în mod sigur, repet, în mod sigur nu !oi
participa la turneul de tenis săptămîna !iitoare. /ransmiteţi-le scuzele
mele  mi-e teamă că respecti!ii contau pe mine. Sunaţi apoi !ă rog la
DoBntoBn Electronics şi spuneţi-le că dacă nu reglează !ideo-ul din
camera de lucru pînă... să !edem... pînă miercuri, atunci n-au decît să-şi
ia drăcia înapoi.
0ăcu o pauză să respire şi se gîndi ce alte proleme s-ar fi putut i!i în
lipsa lui.
 Dacă duceţi lipsă de ani, adresaţi-!ă iroului meu. /ot ei îmi pot remite
e!entualele mesa'e urgente, deşi foarte proail că !oi fi prea ocupat ca
să răspund. /oată dragostea copiilor. Spuneţi-le că mă !oi întoarce cît mai
repede  +a naia, iată pe cine!a pe care realmente nu !oiam să-l !ăd.
&oi încerca să !ă mai sun de pe +ună.
Strădania lui 0lod de a se strecura ne!ăzut din caină nu a!u succes
fusese reperat de'a. Dinspre poarta ;niunii So!ietice înainta spre el Dimitri
oise!itc%, memru al Academiei de 4tiinţe a ;:SS şi unul dintre cei mai
uni prieteni ai săi. /ocmai de aceea reprezenta ultima persoană pe care
0lod ar fi dorit să o întîlnească atunci şi acolo.

9. Navetă lunară
lond, înalt şi z!elt, cu c%ipul lipsit de riduri, astronomul rus nu-şi trăda cei
cincizeci de ani, dintre care zece petrecuţi pe şantierele isto!itoare ale
radiotelescopului de pe faţa in!iziilă a lunii  un radiotelescop separat
de emisiunile terestre printr-un zid de piatră de HFFF de (ilometri grosime.
 A, @eBoodC e"clamă ăratul luîndu-i mîna. +umea e mai mică decît
credeam. )um o mai duceţi, tu şi încîntătorii tăi copii9
 ine sănătoşi, răspunse 0lod călduros, dar cu o figură uşor crispată.
Discutăm adesea despre zilele nemaipomenite de astă-!ară. :egreta că
nu reuşea să imprime mai multă sinceritate glasului său, căci gustaseră
într-ade!ăr !acanţa petrecută în compania lui Dimitri la $dessa, pe
parcursul uneia din re!enirile acestuia pe *ămînt.
 4i tu... presupun că eşti în trecere9 se interesă Dimitri.
 )am aşa ce!a, cursa pleacă peste o 'umătate de ceas, spuse 0lod. #l
cunoşti pe domnul iller9
$fiţerul se apropiase, dar se menţinea la o distanţă respectoasă, cu
recipientul de cafea în mînă.
 Desigur.
ultima ocazieDar !ă rog,
pentru puneţi c%estia
@eBood să gusteaiao 'os, domnule
ăutură iller.Să#nnu-l
ci!ilizată. definiti!
lăsăm e
s-o piardăC Nu, insist.
#l urmară pe Dimitri de-a lungul coridorului principal spre camera de
oser!aţie. )urînd şedeau la o măsuţă, su o iluminaţie difuză, pri!ind
spectacolul în continuă sc%imare al stelelor. Staţia Spaţială ;nu a!ea o
perioadă de rotaţie de un minut, ceea ce producea o gra!itaţie artificială
egală cu cea a +unii. Se constatase că alegerea reprezenta un compromis
satisfăcător între gra!itaţia /errei şi imponderailitate. ai mult, oferea
pasagerilor aflaţi în tranzit spre +ună un prile' de aclimatizare.
#n e"teriorul geamurilor aproape in!iziile, planeta mamă şi constelaţiile
mărşăluiau într-o procesiune tăcută. *entru moment, camera se găsea în
opoziţie cu Soarele, altminteri ar fi fost imposiil să pri!eşti afară. )%iar şi
aşa, strălucirea *2mîntului acoperind 'umătate din cer eclipsa toate stelele
cu e"cepţia celor mai strălucitoare.
+uminozitatea lui pălea însă pe măsură ce platforma se îndrepta deasupra
părţii întunecate a planetei în cîte!a minute, *ămîntul urma să se
presc%ime într-un uriaş disc negru, ciuruit de alul lampioanelor oraşelor.
Aia atunci cerul a!ea să aparţină aştrilor.
 3ar acum, reluă Dimitri după ce dăduse rapid pe gît primul pa%ar şi se
'uca cu un al doilea, ia spune-mi ce-i po!estea asta cu epidemia din
Sectorul Statelor ;nite9 &oiam să mă duc într-acolo, dar ai !oştri m-au
temperat rapid. Nu, profesore, mi-au zis, ne pare rău, pentru moment zona
se găseşte într-o carantină deoseit de se!eră. Am tras toate sforile,
degeaa. Aşa că, zi-mi ce se-ntîmplă9
0lod oftă.
+ună, cu atît*o!estea
mai ine,începea dinsinea
socoti în noului.
da,3ar
cucu
cît!oce
!a a'unge mai repede pe
tare glăsui6
 )arantina, a%... $ simplă măsură de precauţie. Nici măcar nu sîntem
siguri dacă-i necesară, însă fireşte, nu putem risca.
 Despre ce oală este !ora, care-i sînt simptomele9 E posiil să fie de
srcine e"traterestră9 Nu a!eţi ne!oie de a'utor din partea ser!iciilor
noastre medicale9
 :egret, Dimitri, ni s-a cerut să nu dez!ăluim absolut nimic. ulţumim
pentru ofertă, dar cred că o !om scoate singuri la liman.
 ă rog, mormăi oise!itc%, !iziil necon!ins. i se pare totuşi curios
ca tocmai tu, un astronom, să fii e"pediat pe +ună pentru o epidemie.
 ;n e#-astronom. Au trecut ani de zile de cînd nu mă mai ocup de
cercetări. Acum mă numesc consultant ştiinţific, adică ştiu cîte puţin din
toate.
 Atunci ce ştii despre /A-19
iller mai că se înecă, însă 0lod era construit dintr-un material mai dur. Se uită
ţintă în oc%ii prietenului său, rostind calm6
 /A-19 )e denumire stranieC ;nde ai auzit-o9
 N-are importanţă, o întoarse rusul. Nu mă păcăleşti, @eBood. Dacă aţi
dat de necazuri, !reau totuşi să cred că nu !eţi aştepta momentul în care
orice a'utor !a sosi prea tîrziu.
iller îşi pri!i semnificati! ceasul.
 Na!eta pleacă în cinci minute, Dr. 0lod. Ar fi cazul să o luăm din loc.
Deşi perfect conştient că dispunea de douăzeci de minute une, 0lod se
ridică grăit. *rea grăit se pare, deoarece uită de gra!itaţia redusă. :euşi
să se prindă însă la timp de măsuţă, pre!enind o >decolare> nedorită.
 i-a părut ine că te-am întîlnit, Dimitri, spuse niţel cam înfundat.
)ălătorie plăcută spre *ămînt te !oi căuta negreşit la întoarce.
*ărăsind %olul şi strecurîndu-se pe portiţa rezer!ată Statelor ;nite ale
Americii, 0lod remarcă6
 *fui... a fost pe-aproapeC ulţumesc pentru impro!izaţie.
 4tiţi, doctore... Sper să nu aiă dreptate.
 Dreptate
 Atunci în afirma
cînd ce pri!inţă9
că a!em în raţe o prolemă care ne depăşeşte.
 "sta, accentuă 0lod încruntat, este tocmai ce intenţionez să aflu.
/rei sferturi de oră mai tîrziu, transportorul lunar Aries 1 se desprindea
de Staţie. 0orţele şi furia decolării terestre nu se mai făcură simţite. Se
auzi doar un şuierat uşor şi îndepărtat atunci cînd 'eturile reacti!e îşi
scuipară gazele în spaţiu. Acceleraţia dură ce!a mai mult de cincisprezece
minute era atît de lîndă, încît nu ar fi împiedicat pe nimeni să se mişte pe
culoarele !e%iculului. Dar, în clipa în care ea încetă, na!a nu se mai găsea
su influenţa *ămîntului. :upsese arierele gra!itaţiei şi se presc%imase
într-un planetoid lier şi independent, gonind pe o traiectorie proprie în
'urul Soarelui.
)aina pe care 0lod o a!ea la dispoziţie fusese proiectată pentru treizeci
de persoane. Se simţea ciudat şi singur să !adă toate acele locuri liere,
ucurîndu-se de atenţia e"clusi!ă a steBardului şi a steBardesei, fără a-i
mai pune la socoteală pe pilot, copilot şi pe cei doi ingineri de ord. Se
îndoia că de-a lungul timpului cine!a mai eneficiase de un asemenea
ser!iciu, iar c%estiunea părea cu atît mai puţin proailă pentru !iitor. #şi
aminti cinica remarcă a unuia din pontifii de reputaţie îndoielnică6 >Acum
că a!em papalitatea, să ne ucurăm de ea.> Ei ine, se !a ucura şi el de
călătorie şi de euforia zorului. $dată cu pierderea greutăţii înlăturase şi
gri'ile, cel puţin pentru o !reme. )ine!a afirmase odinioară că în spaţiu
poţi fi îngrozit, dar nu îngri'orat. A!usese perfectă dreptate.
SteBardul se %otărîse, se !ede, să-l facă să se-ndoape pentru toate cele
douăzeci şi patru de ore ale drumului, încît era pus în situaţia de a refuza
în permanenţă
constituia porţii nedorite.
o prolemă, în pofidaDe'unarea
sinistrelorînpre!iziuni
condiţiileale
imponderailităţii
primilor nu
astronauţi. 4edea la o masă oişnuită, de corpul căreia farfuriile erau
fi"ate ca pe na!ele maritime, na!igînd pe !reme rea. 0elurile de mîncare
erau pre!ăzute la rîndul lor cu un oarecare element adezi! pentru a le
împiedica să pornească la %oinărit prin încăpere. Astfel că un sos gros
lipea friptura de !as, iar salata se menţinea su control cu o pastă
!îscoasă. )u un dram de atenţie şi in!enti!itate, puţine mîncăruri
rămîneau neancorate singurele lucruri pro%iite le reprezentau supele şi
pră'iturile e"cesi! de sfărîmicioase. ăuturile, se-nţelege, alcătuiau un
domeniu aparte lic%idele se păstrau, pur şi simplu, în tuuri maleaile de
mase plastice.
$ întreagă generaţie de !oluntari eroici şi anonimi îşi adusese contriuţia
la proiectarea sălii de aie. 0lod o cercetă nu mult după instalarea stării
de imponderailitate. Se trezi într-o cămăruţă strîmtă, pre!ăzută cu
facilităţile unei toalete normale de aerona!ă, în!ăluită însă într-o lumină
roşie, deoseit de aspră şi de neplăcută. +iterele mari ale unui anunţ
atrăgeau pri!irile6 0$A:/E 3*$:/AN/C *EN/:; *:$*:3;+ D;NEA&$AS/:
)$N0$:/, & :;< )3/3?3 ); A/EN?3E ;:/$A:E+E 3NS/:;)?3;N3.
0lod încercă să se aşeze 7încă nu se oişnuise cu asenţa forţei
gra!itaţionale8 şi parcurse anunţul de mai multe ori. )on!ins că nu
inter!eniseră modificări, apăsă pe S/A:/.
De foarte aproape, un motor electric porni să toarcă, iar el se simţi
antrenat în mişcare. Dînd ascultare celor citite, înc%ise oc%ii şi aşteptă.
După un minut, un clopoţel scoase un clinc%et !ioi, iar el se uită în 'ur.
Staco'iul se transformase într-un al-rozaliu liniştitor dar, mult mai
important, se găsea din nou su acţiunea gra!itaţiei. Doar o !iraţie
neînsemnată îi trăda caracterul artificial, cauzat de rotaţia întregului
compartiment. 0lod luă o ucată de săpun şi o lăsă să cadă, urmărindu-i
coorîrea lentă.îndea'uns,
normală. *rea E!alua forţa
căcicentrifugă
asigura cala totul
un sfert din forţaîngra!itaţională
să meargă direcţia
potri!ită, în acel loc unde c%estiunea conta cu ade!ărat.
Apasă utonul de oprire şi înc%ise iarăşi oc%ii. <reutatea i se micşoră
treptat, clopoţelul sună de doua ori, iar lumina staco'ie se instala la loc.
;şa se întredesc%ise pentru a-i permite trecerea spre caina, unde căută
să păşească fără de zăa!ă pe co!or. Noutatea imponderailităţii
dispăruse de mult pentru el şi era recunoscător sandalelor &elcro că-i
permiteau un mers apro"imati! normal.
/impul a!ea cu ce să şi-l ocupe, c%iar dacă ar fi însemnat să stea şi să
citească numai. Daca rapoartele, dosarele, notele de lucru reuşeau să-l
oosească, putea să-şi conecteze NeBspad-ul în circuitul informaţional al
na!ei şi să parcurgă astfel cele mai recente rapoarte de pe /erra. ;nul cîte
unul, ziarele mai importante i-ar fi trecut prin faţa oc%ilor cunoştea pe de
rost codurile celor mai importante dintre ele, nefiind ne!oit sa consulte lista
de pe spatele aparatului. #n memorie ar fi reţinut pagina de titlu, cercetînd
cu rapiditate articolele care l-ar fi interesat. 0iecare din ele a!ea o referinţă
din două cifre, la tastarea cărora dreptung%iul de mărimea unei mărci
poştale s-ar fi e"tins la dimensiunile ecranului, înlesnind o lectura comodă.
+a sfîrşit, aparatul ar fi reluat automat prima pagina, oferind posiilitatea
selecţiei unui alt comunicat.
;neori 0lod se întrea daca NcBspad-ul, laolaltă cu fantastica te%nologie
din spatele lui, constituia ultimul cu!înt al omului în materie de comunicaţii.
Se afla aici, în adîncul spaţiului, îndepărtîndu-se de *ămînt cu mii de
(ilometri pe ora şi totuşi era capail sa recepţioneze orice ştire într-un
inter!al
un de ordinul
anacronism milisecundelor.
pripăşit E!ident,
în mi'locul unei ere însuşi cu!întul/e"tul
a electronicii. >ziar> se
constituia
înnoia
ceas de ceas, încît numai citind !ersiunea în engleză şi-ar fi putut petrece
o !iaţă întreagă nefăcînd altce!a decît să asoară flu"ul continuu al infor-
maţiilor.
Era greu să-ţi înc%ipui o îmunătăţire adusă sistemului. ai curînd sau
mai tîrziu însă, 0lod nu se îndoia, NeBs-pad-ul a!ea să fie depăşit,
cedînd locul altuia pe atît de inimaginail, pe cît ar fi fost el pentru )a"ton
sau <utenerg.
*arcurgerea micilor rînduri in!oca adesea un alt gînd. )u cît suportul
te%nologic de!enea mai, minunat, cu atît conţinutul informaţiilor era mai
tri!ial, mai ţipător şi mai cu seamă, deprimant. Accidente, crime, catastrofe
naturale, tragedii, conflicte sau ameninţări, editoriale sinistre  acestea
păreau a constitui principalul suiect tratat de milioanele de cu!inte
răspîndite în eter. *e de altă parte, 0lod se întrea dacă fenomenul era
cu totul negati!, căci încă cu multă !reme înainte %otărîse că 'urnalele
;topiei ar fi fost teriil de plictisitoare.
*eriodic, în caină îşi făceau apariţia căpitanul şi alţi memri ai
ec%ipa'ului, sc%imînd cîte!a !ore cu el. #şi tratau distinsul pasager cu
!eneraţie încît, deşi ardeau de curiozitate, se arătau prea politicoşi ca să-l
întree scopul misiunii, sau măcar să facă simple aluzii.
ărunţica şi fermecătoarea steBardesă părea a fi singura în largul ei.
După cum 0lod află curînd, pro!enea din ali şi adusese, pe lîngă
atmosferă, şi cîte ce!a din graţia acelei insule încă !irgine. ;na din cele
mai stranii şi mai încîntătoare amintiri ale călătoriei a reprezentat-o
demonstraţia ei de dans alinez în condiţiile imponderailităţii, pe fundalul
!erde-alăstrui al *ămîntului.
*e durata zorului fu o singură perioadă de somn. +uminile se stinseră, iar
0lod îşi prinse trupul în centuri, împiedicînd o plutire ine!itailă altminteri.
Desigur, cuşeta lăsa impresia lipsei de rafinament, însă la F g colţişorul
acela necăptuşit se do!edea mai confortail decît cea mai lu"oasă saltea
de
Aţipipedestul
*ămînt.
de repede, pentru a se scula după aceea în capul oaselor
somnoros, uimac, complet nedumerit de locul unde se afla. *entru o
secundă se crezu su lampadarele discrete ale unui restaurant c%inezesc
strălucirea uşoară a celorlalte caine întărea impresia. Apoi se îmoldi
singur, cu glas în!eselit6 >)apul la cutie, ăieţaşC Eşti într-o oişnuită
na!etă selenară şi atîta tot.>
+a deşteptare, +una îng%iţise 'umătate din cer, iar mane!rele de frînare
erau gata de a fi începute. @ulourile plasate în peretele cur, pe un arc
larg, se desc%ideau peste o oltă neagră şi pustie şi nu asupra corpului
ceresc de care se apropiau, ceea ce îl determină să se grăească spre
caina de control. Aici, ecranele camerelor /& din spate îi înfăţişară
ultimele faze ale aselenizării.
unţii lunari se deoseeau total de cei de pe *ămînt le lipseau
sclipitoarele cuşme de zăpadă, !eşmintele !erzi ale pădurilor, norii
în!ăluitori. /otuşi, puternicul contrast dintre lumina şi umră le conferea o
frumuseţe aparte. +egile esteticii terestre nu-şi găseau aplicailitatea pe
+ună lumea de aici fusese croită şi modelată de alte forţe, operînd de-a
lungul unor epoci rămase necunoscute tînărului şi înfloritorului *ămînt, cu
trecătoarele sale Ere <laciare, cu flu"urile şi reflu"urile sale, cu lanţurile
muntoase dizol!îndu-se ca ceaţa înaintea zorilor. Aici ătrîneţea era
omniprezentă  dar nu şi moartea, căci +una nu trăise niciodată, pînă
acum.
Na!eta fu poziţionată deasupra %otarului dintre zi şi noapte. Dedesut se
încolăcea un %aos de umre furişe şi !îrfuri strălucitoare, izolate, agăţînd
primele raze c%iar
aselenizare, ale lentului
spri'initrăsărit.
de ceaEra
maiunmodernă
loc înfricoşător pentru
aparatură. #nsăa se
încerca o
îndepărtau încet de acest loc, înaintînd spre faţa întunecată a satelitului.
Apoi, pe măsură ce oc%ii i se oişnuiră cu noaptea, 0lod oser!ă că
suprafaţa solului nu era în totalitate întunecată. *retutindeni iz!ora o
irizaţie fantomatică, în care munţii, !ăile şi cîmpiile puteau fi lesne !ăzute.
*ămîntul, uriaşa +ună a Selenei, scălda peisa'ul de dedesut cu radiaţia
sa.
*e panoul pilotului, deasupra ecranelor radar, sclipeau puncte de lumină,
cifrele se-nlănţuiau într-un 'oc continuu pe displaurile computerelor,
înregistrînd date şi distanţe. ai a!eau de parcurs peste o mie de (ilometri
cînd greutatea re!eni, odată cu pornirea 'eturilor reacti!e. ;n răstimp
nesfîrşit +una acoperi întregul cer, soarele se scufundă după orizont, ca în
final un crater imens să umple întregul cîmp !izual. Na!eta coora în
direcţia !îrfurilor sale centrale  şi rusc 0lod oser!ă în apropierea
unuia dintre masi!i o lumină intensă, fulgerînd regulat. *e *ămînt ar fi
considerat-o farul unui aeroport şi o pri!i cu emoţie. Era do!ada că $mul
stailise un alt cap de pod pe +ună.
)raterul se căscase atît de mult, încît !ersanţii începeau să dispară
dincolo de linia orizontului, iar gropile care-i punctau interiorul să-şi
dez!ăiuie realele dimensiuni. ;nele din ele, aşa mărunte cum păreau din
spaţiu, măsurau totuşi (ilometri în diametru, fiind capaile să îng%ită cu
uşurinţă oraşe întregi.
Su comandă automată, na!eta lunecă din înălţimea cerului înstelat spre
tărîmul sterp, scînteietor în ătaia razelor reflectate de *ămînt. Acoperind
fluieratul motoarelor şi zgomotul ip-ip-urilor electronice rostogolite în
caină, o !oce se auzi c%emînd de unde!a6
 )ontrol )la!ius către Special 1P. &ă apropiaţi inişor. &ă rugăm
efectuaţi !erificarea manuală a mecanismelor de asolizare, a presiunii
%idraulice şi a amortizoarelor.
*ilotul acţiona o serie de întrerupătoare, ecuri !erzi se aprinseră şi se
stinseră şi transmise
 &erificările manualela înc%eiate.
rîndu-i6 Sistemele de asolizare, presiunea,
amortizoarele în ordine.
 :ecepţionat, confirmă +una, iar coorîrea continuă fără alte mesa'e,
e"ceptîndu-le pe cele sc%imate de maşini, transmiţîndu-şi impulsuri
inare în sec!enţe de mii de ori mai rapide decît ritmul în care comunicau
făuritorii lor.
;nele dintre !îrfurile munţilor se aflau de'a deasupra na!etei solul se
găsea la numai cîte!a sute de metri, iar farul de direcţionare scapără
neoosit peste un grup de clădiri 'oase şi !e%icule ciudate.
*e durata ultimelor etape ale aselenizării, motoarele generară o melodie
stranie o succesiune de pulsaţii impuse de e"ecuţia corecţiilor finale.
Deodată, un nor dens de praf ascunse totul, 'eturile scoaseră un ultim as
profund, iar na!eta se legănă o clipă, asemeni unei ărci săltate de !aluri.
4i se scurseră multe minute pînă ce 0lod acceptă cu ade!ărat liniştea
care-l în!ăluise rusc şi gra!itaţia uşoară ce-i lega de podea.
#nc%eiase, fără incidente şi în ce!a mai mult de o singură zi, incrediila
călătorie la care oamenii !isaseră !reme de două mii de ani. +a capătul
unui zor normal, de rutină, păşise în sfîrşit pe solul selenar.

10. Baza lavius

)la!ius, cu cei 5FF de (ilometri în diametru, este al doilea crater ca
mărime de pe faţa !iziilă a +unii, situîndu-se în centrul platoului Sudic.
Este foarte
ciuruit şi i-auătrîn
răzdatmileniile
pereţii.deDe!ulcanism
la ultima şi omardament
perioadă meteoric
de geneză l-au
a craterelor
însă, cînd sfărîmături din centura de asteroizi încă lo!eau planetele
interioare, a cunoscut o pace de o 'umătate de milion de ani.
Acum lucrurile începuseră din nou să se mişte, pe şi dedesutul întinderii
sale, deoarece $mul îşi stailise aici prima sa taără permanentă de pe
+ună. aza )la!ius putea, la ne!oie, să reziste numai prin mi'loace proprii.
/oate cele necesare !ieţii erau e"trase din rocile zdroite, arse şi tratate
c%imic. Solul Selenei, dacă ştiai unde să cauţi, dăruia %idrogen, o"igen,
caron, azot, fosfor şi multe alte elemente.
aza constituia un sistem înc%is, asemeni unui model la scară redusă al
*ămîntului, reciclîndu-şi toate sustanţele !itale. Atmosfera se purifica
într-o !astă >seră>  o încăpere suterană, largă, circulară, în climatul
umed şi cald al căreia, su lămpi oritoare noaptea şi filtre solare ziua,
erau culti!ate %ectare întregi de plante !erzi. Erau mutanţi !egetali special
proiectaţi atît pentru o"igen, cît şi pentru a constitui o sursă de %rană, ca
un produs secundar.
)antităţi mult mai mari de alimente se sintetizau c%imic. Deşi pasta
!erzuie circulînd prin tuurile de plastic n-a!ea darul să tenteze un
gurmand, ioc%imiştii reuşeau să o transforme în fripturi şi iftecuri pe
care numai un e"pert le-ar fi putut deosei de srcinal.
$ mie o sută de ăraţi şi şase sute de femei, cu toţii specialişti şi
te%nicieni de înaltă clasă selecţionaţi cu gri'ă pe *ămînt, formau
personalul encla!ei. Deşi traiul pe +ună era scutit de greutăţile,
deza!anta'ele şi pericolele primelor zile de pionierat, cerea totuşi o
serioasă pregătire psi%ologică, nefiind nici pe departe recomandat
suferinzilor de claustrofoie. #ntrucît tăierea în stînca sau la!ă era
costisitoare şi dura mult, modulul standard de locuit nu depăşea 1,KF metri
lăţime, H lungime şi 5,PF înălţime.
0iecare încăpere era moilată atracti!, aducînd cu o cameră de motel, cu
sofa e"tensiilă, tele!izor, comină %i-fi şi !ideofon. ai mult, cu a'utorul
unui
puteaartificiu de decoraţie
fi presc%imat interioară,
printr-o singurul de
simplă apăsare perete fără
uton desc%izături
într-un panoramic
peisa' terestru. Alegerea se putea face între opt imagini diferite.
&iziila înclinaţie spre lu" caracteriza aza, cu toate că ar fi fost dificil de
e"plicat celor rămaşi 'os pe *ămînt. 0iecare ărat şi femeie de la )la!ius
costase o sută de mii de dolari în pregătire, transport şi cazare, încît puţin
în plus nu mai conta în scopul menţinerii unei stări de spirit adec!ate. Nu
se !oise artă pentru artă, ci artă pentru sănătatea minţii.
;na din atracţiile azei  şi ale +unii în general  era gra!itaţia scăzută,
generatoare a unei stări generale de ună dispoziţie. Ea a!ea şi pericolele
ei şi treuiau să treacă )îte!a săptămîni pînă ce un imigrant de pe *ămînt
se adapta la mediu. *e +ună, corpul omenesc era ne!oit să se
oişnuiască cu un set nou de refle"e. *entru prima dată era oligat să
facă distincţie între masă şi greutate.
;n indi!id cîntărind pe *ămînt nouăzeci de (ilograme ar fi descoperit
încîntat că aici greutatea i se reducea la cincisprezece. 4i atît timp cît s-ar
fi mişcat rectiliniu uniform ar fi resimţit din plin senzaţia de plutire. Dar
imediat ce-ar fi încercat să-şi modifice direcţia sau să se oprească rusc
atunci ar fi aflat că cele nouăzeci de (ilograme de masă, de inerţie, încă îl
înto!ărăşesc. )ăci ele erau inalteraile, aceleaşi pe *ămînt, pe +ună, pe
Soare sau în spaţiul gol. #nainte ca cine!a să se adapteze corespunzător
%aitatului lunar, era esenţial să memoreze că oiectele erau acum de
şase ori mai greoaie decît indica singură greutatea lor. +ecţie în!ăţată
adesea în urma a numeroase ciocniri şi lo!ituri, care dealtfel îi oligau pe
cei e"perimentaţi să păstreze distanţa faţă de noii !eniţi.
$u sistemul
laboratoare, ei de!iateliere
bucătării %an#are,!i birouri, ma#azii, #eneratoare
centre cibernetice de ener#ie,
!i uzine alimentare, &aza
$la'ius de'enise o lume în miniatură. ronie a soartei, multe din te%nicile
întrebuin"ate în construc"ia imperiului subteran useseră dez'oltate în anii
(ăzboiului (ece.
)ine lucrase cînd!a în domeniul rac%etelor se simţea ca acasă la )la!ius.
*e +ună domneau aceleaşi reguli de con!ieţuire ca în adăposturile
militare, aceeaşi protecţie împotri!a mediului ostil, cu singura diferenţă că
totul era clădit în slu'a păcii. După zece mii de ani, omul descoperise în
sfîrşit ce!a la fel de capti!ant ca şi răzoiul.
Din nefericire, nu toate naţiunile înţeleseseră aceasta.

unţii atît de semeţi înainte de aselenizare se !olatilizaseră ca prin

minune, îng%iţiţi su accentuata cură a orizontului lunar. #n 'urul na!ei
spaţiale se întindea o cîmpie plată, cenuşie, mirific luminată de *ămînt. #n
ciuda cerului negru ca smoala, dacă oc%ii nu erau prote'aţi de refle"iile
solului se zăreau doar stelele cele mai strălucitoare .
$ serie de !e%icule cu forme izare rulau către Aries  macarale,
uldozere, transportoare de ser!iciu  unele automate, altele deser!ite
de şoferi ocupînd caine presurizate. a'oritatea se deplasau pe
cauciucuri sferice, deoarece terenul nu prezenta neregularităţi. $ singură
tanc%etă rula pe acele roţi deoseite şi fle"iile care se do!ediseră a
constitui soluţia cea mai potri!ită pentru solul lunar. )ompuse din plăci cu
montură şi suspensie independentă, dispuse pe circumferinţa unui cerc,
păstrau multe din a!anta'ele şenilei, din care e!oluaseră dealtminteri.
*uteau să-şi modifice forma şi diametrul după deni!elările pistei şi, spre
deoseire de şenilă, să funcţioneze în continuare în lipsa unora din
elemente.
;n us micuţ cu tu e"tensiil de aordare ca trompa unui elefant se freca
cu afecţiune de na!etă. )îte!a secunde mai tîrziu, de afară se auziră
lo!ituri înfundate, urmate de şuierul aerului în !reme ce se realiza
ec%ilirarea
comitetul de presiunilor.
întîmpinare;şa
păşiinterioară
înăuntru. a ecluzei se desc%ise larg, iar
#n frunte se găsea :alp% @al!orsen, Administratorul *ro!inciei de Sud 
ceea ce desemna nu numai aza, ci şi toate ec%ipele de cercetare care
operau din ea. Alături de el şedea doctorul :o ic%aels, şeful de
laorator, un geofizician scund şi încărunţit cunoscut de 0lod din întîlniri
anterioare şi alţi şase ăraţi. #l salutară cu un respect încărcat de
uşurare de la Administrator în 'os, era e!ident că aşteptaseră şansa de a
ceda o parte din gri'i.
 Sîntem ucuroşi să !ă a!em printre noi, domnule doctor 0lod, spuse
@al!orsen. )um aţi călătorit9
 E"celent. Sînt con!ins că mai ine nu se poate. Ec%ipa'ul s-a
îngri'it în mod deoseit de mine.
)ontinuară sc%imul de fraze cerut de protocol în !reme ce autouzul se
îndepărta de na!etă. *rintr-un acord tacit, nimeni nu aorda suiectul
!izitei sale. +a !reo trei sute de metri de astrodrom îi întîmpină o inscripţie
proeminentă6
3NE A?3 &EN3/ +A AGA )+A&3;S
)orpul astronautic S.;.A.
1JJP
*lon'ară apoi într-o despicătură care-i conduse repede su ni!elul solului.
$ poartă masi!ă se trase în lături, apoi se înc%ise în urma lor. *rocedeul
se repetă de încă două ori. Aia cînd ultimul panou lindat culisă la loc,
aerul se
După unauzi
scurtnă!ălind în încăperea
drum printr-un tuulară de
tunel străătut la intrarea
de caluri azei. !irînd
şi conducte,
de re!ereraţiile unui duduit îndepărtat, a'unseră în sectorul e"ecuti!, iar
0lod se regăsi printre familiarele maşini de scris, %ărţi şi calculatoare,
telefoane ţîrîind încontinuu. $prindu-se înaintea uşii cu plac%eta
AD3N3S/:A/$:, @al!orsen îşi pre!eni diplomatic însoţitorii6
 Dr. 0lod şi cu mine !om întîrzia cîte!a momente.
)eilalţi încu!iinţară, dispărînd în 'osul coridorului. $ siluetă mică şi agitată
îl întrerupse însă pe @al!orsen înainte să-l poftească pe 0lod în irou,
îng%esuindu-se în el.
 /ăticuleC Ai fost AfarăC 4i mi-ai promis c-o să mă iei cu tineC
 Diana, e"clamă tatăl cu tandreţe e"asperată, ţi-am spus c-am să te iau
dacă e posiil. A treuit să mă grăesc să-l întîmpin pe domnul doctor
0lod. Dumnealui tocmai a sosit de pe *ămînt. Acum dă frumos mîna cu
dumnealui.
0etiţa  0lod îi aprecie !îrsta la circa opt ani  întinse o mînuţă
suţiratică. )%ipul ei îi era !ag familiar şi rusc 0lod remarcă zîmetul
enigmatic al administratorului. /ulurat, înţelese.
 Nu-mi !ine să credC )înd am fost ultima dată aici a!ea numai cîte!a
luni.
 *ăi da, săptămînă trecută şi-a sărătorit cea de-a patra ani!ersare, îi
răspunse plin de mîndrie interlocutorul. )opiii se dez!oltă altfel în
gra!itaţie redusă. Nu îmătrînesc la fel de repede  şi trăiesc mai mult
decît noi.
0lod o pri!i fascinat pe >domnişoara> sigură de sine dinaintea sa,
oser!îndu-i ţinuta graţioasă şi neoişnuit de delicata structură osoasă.
 #mi pare ine să te !ăd, Diana. După care ce!a, poate curiozitatea,
poate politeţea, îl determină să întree6 ?ie ţi-ar place să mergi pe
*ămînt9
$c%ii fetiţei se rotun'iră a uimire, apoi ea scutură din cap şi spuse6
 E un aici,
Aşadar loc tare urît 0lod,
reflectă te lo!eşti cîndprima
se află cazi 'os. 4i-s prea
generaţie de mulţi oameni.
Născuţi în Spaţiu
!or fi tot mai mulţi în anii ce !in. Deşi era tristeţe în gîndul lui, prezentă era
şi o mare speranţă. )înd *ămîntul a!ea să fie îmlînzit şi liniştit pe deplin,
şi poate puţin oosit, încă se !a găsi loc pentru cei ce iuesc liertatea,
pentru pionieri, pentru a!enturierii fără de odi%nă. #nsă de această dată
uneltele lor nu !or mai fi puşca şi toporul, canoea şi căruţa, ci energia
nucleară, 'eturile plasmatice şi fermele %idroponice. )lipa în care /erra, ca
orice mamă, a!ea să-şi ia rămas un de la copii se apropia cu
repeziciune.
)u un amestec de promisiuni şi ameninţări, @al!orşen reuşi să-şi
îndepărteze odrasla. #l conduse pe 0lod într-un irou nu mai mare de doi
metri pătraţi, dar care conţinea totuşi facilităţile şi însemnele tipice unui şef
de departament cu un salariu anual de LF.FFF dolari . *ortrete
autografiate ale unor politicieni, printre care *reşedintele Statelor ;nite şi
Secretarul <eneral al $N;, ornau unul din pereţi, în !reme ce fotografiile
cu semnătură ale cîtor!a astronauţi celeri acopereau în mare parte un
altul.
0lod se scufundă într-un fotoliu de piele, unde fu ser!it cu un pa%ar de
>s%err>, curtoazie a laoratoarelor ioc%imice.
 )um stau lucrurile, :alp%9 întreă 0lod, sorind cu precauţie din
ăutură, apoi cu mulţumire.
 Nu foarte rău, replică @al!orsen. /otuşi, ce!a treuie să cunoşti înainte
de a merge dincolo.
 )e anume9
 ă rog, cred
psi%ologică, oftăcă nu greşesc dacă clasific prolema ca fiind de natură
@al!orsen.
 A%9
 #ncă nu e serioasă, dar se agra!ează pe zi ce trece.
 )ortina trasă în 'ur.
 E"act. $amenii mei au de!enit foarte îngri'oraţi. +a urma urmei,
ma'oritatea dintre ei au rude pe *ămînt şi aceste rude consideră proail
că ei sînt morţi datorită epidemiei.
 Sincer îmi pare rău, însă nu am găsit o po!este mai plauziilă. Asta,
pînă acum a ţinut. Apropo, l-am întîlnit pe oise!itc% pe *latformă  pînă
şi el luase plasă.
 *resupun că ser!iciile de securitate sînt mai mult decît fericite.
 Nu foarte. De /A-1 auzise. G!onurile încep să se împrăştie. Dar
categoric, nu ne putem asuma responsailitatea unui comunicat pînă ce
nu ştim ce naia este şi dacă nu cum!a prietenii noştri c%inezi se ascund
în spatele lui.
 Dr. ic%aels crede că a găsit răspunsul. Arde de ne rădare să ţi-l
spună.
0lod îşi goli pa%arul.
 3ar eu ard de nerădare să-l ascultC Să mergem.
11. Ano!alie
)onsfătuirea a!u loc într-o cameră spaţioasă, dreptung%iulară, unde o
sută de persoane ar fi încăput fără proleme. Ec%ipată cu cele mai
moderne ecrane de afişa' optico-elec-tronic, ar fi arătat identic cu o sală
de conferinţe terestră dacă nu ar fi e"istat numeroasele picturi, afişe, note,
ce o desemnau şi ca centru al !ieţii culturale locale. 0lod fu în mod
particular izit de o colecţie de indicatoare, adunate cu !iziilă afecţiune,
de genul & :;< N; )+)A?3 3A:A...
A/EN?3E, /:E)E:E AN3A+E... 0;A/;+ 3N/E:G3S... *A:)A:EA 3N/E:G3S... S*:E *+A=... D:;
#N<;S/ şi 3N/E:G3S A SE DA DE #N)A:E AN3A+E+$:. Dacă erau autentice, aşa
cum păreau dealtminteri să fie, transportul lor de pe *ămînt costase o
mică a!ere. E"ista în ele ce!a mişcător, un soi de sfidare într-o lume
ostilă, oamenii găseau putere să glumească pe seama unor lucruri lăsate
în urmă cu strîngere de inimă, lucruri cărora copiii aduşi pe lume aici nu
a!eau să le ducă niciodată dorul.
$ mulţime de PF-LF de persoane îl aştepta pe 0lod. /oţi se ridicară la
intrarea lui, în urma Administratorului. #n timp ce zîmea cîtor!a c%ipuri
cunoscute, 0lod îi strecură şoptit lui @al!orsen6
 Aş !rea să spun cîte!a cu!inte înainte să începem.
0lod se aşeză în primul rînd, iar Administratorul urcă pe podium, pri!ind
roată audienţa.
 Doamnelor şi domnilor, începu
face oel.deoseită
Nu mai este cazulsă-l
să a!em
menţionez
trăim un moment crucial. Ne plăcere alăturicăde
noi pe domnul doctor @eBood 0lod. #i cunoaştem cu toţii reputaţia şi
mulţi dintre dumnea!oastră îl cunoaşteţi personal. Dumnealui tocmai a
sosit de pe *ămînt cu un zor special, iar înainte de începerea şedinţei,
doreşte să spună )îte!a cu!inte. &ă rog, doctore 0lod.
0lod se îndreptă spre triună în aplauzele politicoase ale auditoriului,
zîmi celor prezenţi şi zise6
 &ă mulţumesc. &reau doar să !ă comunic următoarele. *reşedintele m-
a însărcinat să !ă transmit aprecierea pe care o nutreşte pentru munca
dumnea!oastră, ale cărei re zultate deoseite sperăm că !or putea fi
aduse în curînd la cunoştinţa întregii lumi. #n acelaşi timp, sînt conştient că
unii dintre dumnea!oastră  poate c%iar ma'oritatea  sînteţi ne
rădători ca măsurile de securitate să fie ridicate nu aţi fi oameni de
ştiinţă dacă aţi gîndi altfel.
Aruncă o căutătură fugară doctorului ic%aels, a cărui crispare dez!elise
pe orazul drept o cicatrice roşiatică  proail urma unui accident
spaţial. Era con!ins că geologul protestase !iguros împotri!a a ceea ce el
numea >'ocuri de-a %oţii şi !ardiştii>.
 #nsă treuie să !ă reamintesc, reluă 0lod, că ne aflăm în faţa unei
situaţii e"traordinare. Se cere să fim asolut siguri de do!ezile noastre
dacă greşim, s-ar putea să nu ni se mai acorde o a doua şansă. Aşa că,
!ă rog, a!eţi încă puţină rădare. Este şi rugămintea *reşedintelui. )u
asta am înc%eiat, sînt gata să ascult raportul dumnea!oastră.
Se întoarse la locul lui. Administratorul îi mulţumi, apoi îi făcu semn
4efului
luminilede
se+aorator.
stinseră. Drept răspuns, doctorul ic%aels urcă pe podium iar
*e ecran fu proiectată o imagine a +unii. E"act în centrul discului se afla
inelul al strălucitor al unui crater, din care porneau de 'ur împre'ur o
multitudine de raze. Arăta ca şi cum cine!a ar fi az!îrlit un sac cu făină pe
faţa +unii, spărgîndu-l şi împrăştiindu-i conţinutul.
 /c%o, rosti ic%aels, indicînd craterul central. #n această fotografie
!erticală /c%o apare şi mai remarcail decît oser!at de pe *ămînt, de
unde este !ăzut în apropierea marginii discului selenar. #nsă fotografiat din
acest ung%i  !ertical, la o altitudine de o mie de (ilometri Q se oser!ă
cum domină întreaga emisferă.
#i lăsă răgaz lui 0lod să asimileze neoişnuita imagine a unui oiect totuşi
familiar, după care reluă6
 #n decursul ultimului an am iniţiat un program de ercetare a cîmpului
magnetic din regiune, folosind un sate lit de 'oasă altitudine. Diagrama a
fost completată acum o lună şi iată rezultatul6 %arta de la care a pornit
necazul.
*e ecran apăru o altă imagine semăna cu o %artă geografică, dar marca
intensităţi ale cîmpului magnetic şi nu uzualele cote deasupra ni!elului
mării. #n cea
într-unul mai mare
din colţuri, parte
liniile liniile erau
interferau paralele
într-o şi cercuri
serie de uniformconcentrice,
distriuite dar
cu
aspectul tăieturii unui trunc%i de arore.
)%iar şi unui oc%i neantrenat i-ar fi fost e!ident că acolo se petrecuse
ce!a deoseit. +itere mari înscrise pe marginea inferioară a %ărţii
precizau6 /R)@$ A<NE/3) AN$A+R  $NE 7/A-18. *e colţul din dreapta
era ştampilat cu!întul SE):E/.
 +a început am crezut că e !ora de un zăcămînt de magnetită, însă
informaţiile ulterioare au infirmat ipoteza. ai mult, un meteorit din fier-
nic%el, oricît de masi! ar fi fost, n-ar produce un cîmp atît de intens. Aşa
că am %otărît să aruncăm o pri!ire de aproape.
*rima ec%ipă nu a descoperit nimic  oişnuitul sol selenar, îngropat su
o pătură foarte suţire de praf. Apoi s-a introdus o freză drept în centru,
pentru a se prele!a o mostră de laorator. 4ase metri mai 'os, foreza s-a
oprit. Ec%ipa a început să sape  şi !ă asigur că nu-i tocmai o muncă
uşoară de făcut în costum presurizat.
$eea ce au #ăsit i)a adus înapoi la &ază în mare #rabă.
Am trimis un detaşament mai numeros, cu ec%ipamentul corespunzător. S-au făcut
e"ca!aţii timp de două săptămîni. :ezultatul îl cunoaşteţi cu toţii.
+umea din sală se foi tulurată în aşteptarea noii fotografii. )u toate că ea nu era străină
nimănui, nu e"ista persoană care să nu se aplece înainte, fi"înd-o cu încordare, #n
speranţa descifrării unor noi detalii. *e +ună şi pe *ămînt la un loc, mai puţin de o sută
de oameni a!useseră dreptul să arunce oc%ii pe clişeu.
#nfăţişa un ărat într-un costum spaţial strălucitor, roşu cu galen, stînd în interiorul
e"ca!aţiei şi spri'inind cu o mînă o miră gradată în zecimi de metru. Era noapte, iar
instantaneul putea pro!eni de oriunde de pe +ună sau arte. Dar pînă în prezent, nici o
planetă nu găzduise o astfel de scenă.
$iectul
negru, deîn!reo
faţatrei
căruia
metriîncremenise astronautul
înălţime şi lată era'umătate.
de unu şi o lespede
*e!erticală dintr-un
0lod gîndul material
îl duse,
oarecum 'ustificat, la un mormînt uriaş. )u margini perfecte şi simetrice, era atît de
neagră încît părea să asoară orice rază de lumină nu se oser!au detalii de suprafaţă,
făcînd imposiil de apreciat dacă materialul constituent era stînca, metalul sau plasticul,
ori altce!a cu totul necunoscut omului.
 /A-1, declară doctorul ic%aels, căzut în re!erie. Arată ca nouă, nu-i aşa9 Nu-i
lamez pe cei care !ăzînd-o i-au dat numai cîţi!a ani, încercînd s-o asocieze cu cea de a
treia E"pediţie )%ineză, înapoi în JK. Eu unul însă nu am crezut niciodată asta, iar
astăzi, prin metode geologice, sîntem în stare să o datăm cu e"actitate.
)olegii mei şi cu mine, domnule 0lod, afirmăm cu toată certitudinea. /A-1 nu are nimic
de-a face cu c%inezii. #n fapt, nu are nimic de-a face cu întreaga specie umană 
deoarece atunci cînd a fost îngropat nu e#istau încă oameni.
&edeţi dumnea!oastră, are apro"imati! trei milioane de ani. )eea ce a!eţi înainte de!ine
aşadar prima mărturie despre e"istenţei unei inteligenţe e"traterestre.

12. ălătorie su" lu!ina Terrei

:E<3;NEA A:3+$: ):A/E:E6 Se întinde spre sud pornind din centrul feţei !iziile
a +unii şi la est de :egiunea )raterelor )entrale. asi! punctată de cratere de
contact, printre care se numără cele mai mari de pe +ună la nord are 3mrium.
/eren accidentat aproape pretutindeni, e"cepţie făcînd interiorul cîtor!a cratere. ulte
zone înclinate, predominînd pantele între 1F şi 15.
AS$+3GA:E 43 /:ANS*$:/6 Aselenizarea în general dificilă mai uşoară de
e"ecutat pe fundul unor cratere. Deplasare posiilă aproape peste tot, dar se
recomandă totuşi selecţia prealailă a rutelor de parcurs.
 )$NS/:;)?3E6 în general moderat de dificilă datorată pantelor şi numeroaselor
locuri de material friail e"ca-!area la!ei ane!oioasă în anumite zone.
/R)@$6 )rater. Diametrul de KT de (ilometri, înălţime 5.PFF metri, adîncime H.TFF
metri. *osedă cel mai întins sistem de raze, unele depăşind KFF de (ilometri
lungime.
7E"tras din >Engineer Special Stud of t%e Surface of t%e oon , erviciu $nginer-
şe%, &epartamentul "părării, upraveg'erea geologică a !", (as'ington, )*+)

+aoratorul moil rulînd pe cîmpie cu optzeci de (ilometri pe oră semăna mai degraă cu
un trailer supradimensionat, cocoţat pe opt roţi fle"iile. :eprezenta însă cu mult mai
mult era o ază independentă de lucru, în interiorul căreia douăzeci de oameni puteau
trăi şi munci !reme de mai multe săptămîni. &irtualmente era o na!ă spaţială de teren 
iar în caz de necesitate nici zorul nu îi era străin. Dacă în faţa ei apărea un canion prea
adînc de aordat, sau prea lung de ocolit, patru 'eturi reacti!e intrau în acţiune, săltînd-o
peste ostacol.
*ri!ind prin %ulou, 0lod zărea drumul întinzîndu-se înainte, limpede trasat în solul
friail de zecile de !e%icule. +a inter!ale regulate depăşeau ti'e suţiri, înalte, fiecare
purtînd în !îrf cîte un far luminos. Nimeni nu se putea practic rătăci pe drumul de HFF de
(ilometri dintre aza )la!ius şi /A-1, c%iar pe timp de noapte. $ricum, Soarele nu a!ea
încă să răsară !reme de mai multe ore.
Stelele de deasupra erau cu puţin mai strălucitoare şi mai numeroase decît cele de pe
cerul nopţii unui platou înalt din NeB e"ico sau )olorado. #nsă pe acest cer de cărune
se găseau două lucruri care distrugeau orice iluzie a identităţii cu *ămîntul.
*rimul îl constituia *ămîntul însuşi  un far oritor suspendat peste orizontul nordic.
+umina reflectată de semiluna lui depăşea de zeci de ori pe cea a +unii pline de acasă,
acoperind solul cu o fosforescenţă rece, !erde-alăstruie.
A doua apariţie celestă o reprezenta un con stră!eziu de lumină, ridicîndu-se pe cerul
estic. #nspre orizont de!enea tot mai strălucitor, trădînd infernul aia ascuns de marginea
+unii. Era o pri!elişte pe care nici un om nu o !ăzuse pe /erra, cu e"cepţia celor cîtor!a
clipe ale eclipselor totale. Era coroana solară, !estitorul răsăritului lunar, anunţînd
apropierea zilei cu mult înainte ca Soarele să trezească satelitul adormit.
#n !reme ce şedea alături de @al!orsen şi de ic%aels în camera frontală de oser!aţie,
imediat su caina pilotului, 0lod se pomeni gîndindu-se tot mai des la prăpastia de
treizeci de mii de secole care i se căscase ameninţătoare înainte. )a orice om de ştiinţă,
era oişnuit să lucreze cu perioade de timp c%iar şi mai mari, însă ele se refereau la
mişcările aştrilor sau la ciclurile uni!ersale ale materiei. 3nteligenţa nu fusese niciodată
implicată aceste inter!ale erau astfel liere de orice influenţă emoţională.
rei milioane de ani Nesfîrşitul spectacol al istoriei scrise, cu imperiile, cu regii, cu
triumfurile şi tragediile ei, acoperea aia a mia parte din co!îrşitoarea durată. Nu numai
$mul, ci ma'oritatea !ieţuitoarelor în !iaţă astăzi pe *ămînt nu e"istau pe !remea cînd
enigma întunecată era îngropată gri'uliu aici, în străfundurile celui mai spectaculos crater
selenar.
)ă fusese îngropată şi încă cu un scop precis, doctorul ic%aels nu se îndoia.
 +a început am nutrit speranţa că reprezintă !îrful unei construcţii suterane, e"plică el.
;ltimele săpături mi-au spulerat-o. Se spri'ină într-ade!ăr pe o platformă din acelaşi
material, dar dedesut se găseşte categoric rocă normală. )reaturile care au construit-o
au !rut să se asigure că !a rezista cutremurelor şi intemperiilor. )lădeau pentru
eternitate.
#n !ocea lui îc%aels triumful se împletea cu tristeţea. 0lod îi împărtăşea simţămintele.
;na din întreările ma'ore ale omenirii îşi primise în sfîrşit răspunsul6 aici se găsea
do!ada, dincolo de orice îndoială, că $mul nu constituia singura fiinţă raţională pe care
;ni!ersul o crease. #nsă răspunsul aducea din nou în conştiinţă, cu durere, imensitatea
/impului. $ricine sau orice ar fi trecut pe aici, ratase întîlnirea cu umanitatea cu mai ir'e
de o sută de mii de generaţii. *oate că era mai ine aşa, gîndi 0lod. 4i totuşi, cine ştie
cîte ar fi putut în!ăţa omul de la creaturi în stare să tra!erseze spaţiul, pe !remea cînd
străunii lui se legănau încă în copaciC
+a o sută de metri mai departe, un 'alon apăruse din spatele orizontului nefiresc de
apropiat al +unii. +a aza lui se ridica o structură ca un cort, acoperită cu folie
strălucitoare de argint, e!ident pentru protecţie împotri!a căldurii intense a zilei. #n timp
ce !e%iculul rula în continuare, 0lod reuşi să citească la lumina *ămîntului6

DE*$G3/;+ DE ;:<EN? N:. H

01 kg lo2
1 kg apă
5F raţii alimentare (P
 set scule tip 
 1 set reparaţii costum
5+6L67%N5

 &-aţi gîndit cum!a la aşa ce!a9 întreă 0lod, indicînd cu mîna afară pe
%ulou. Dacă-i !ora de un depozit de rezer!ă, lăsat în urmă de o
e"pediţie care nu s-a mai întors9
 Este o posiilitate, admise ic%aels. )împul magnetic îi marca fără
greş poziţia, aşa că nu ar fi fost proleme să o localizeze. Dar e destul de
mică  nu ar putea conţine prea mult în materie de pro!izii.
 De ce nu9 inter!eni @al!orsen. )ine ştie cît de mari erau9 *oate că
măsurau
oiectuluidoar cincisprezece
proporţiile unui loccentimetri înălţime,
de douăzeci ceea cedeareta'e.
sau treizeci conferi
ic%aels înclină din cap.
 Nu merge, protestă el. Nu poţi a!ea creaturi mici şi foarte inteligente ai
ne!oie de o dimensiune minimă pentru
creier.
0lod oser!ase că de oicei @al!orsen şi ic%aels adoptau puncte de
!edere opuse, fără ca acest fapt să ducă şi la e"istenţa unor fricţiuni
personale între cei doi. *ăreau să se respecte pur şi simplu erau de
acord să se contrazică reciproc.
4i oricum, la puţine concluzii comune se putea a'unge în pri!inţa naturii lui
/A-1, sau a onolitului /c%o după cum preferau alţii să fi spună,
păstrînd o parte din are!iere, în cele şase ceasuri scurse de la
aselenizare, 0lod ascultase zeci de ipoteze, însă nu se raliase nici uneia
din ele. ausoleu, punct de supra!eg%ere, mormînt, instrument geofizic
erau proail sugestiile fa!orite, iar unii din protagonişti se încălzeau
deoseit de tare în susţinerea lor. Se înc%eiaseră de'a o mulţime de pariuri
şi o groază de ani a!eau să treacă dintr-o mînă în alta atunci cînd
ade!ărul a!ea să fie în cele din urmă cunoscut  dacă a!ea să fie.
*înă în acel moment, materialul dur şi negru al lespezii rezistase
încercărilor oarecum timide ale lui ic%aels şi ale colegilor săi de a
prele!a mostre. N-a!eau nici o îndoială că un laser ar fi tăiat sustanţa 
deoarece, desigur, nimic n-ar fi rezistat acelei înfricoşătoare concentrări de
energie  însă decizia utilizării unor astfel de măsuri !iolente fusese
lăsată pe seama lui 0lod. 3ar acesta %otărîse de'a că înainte de a apela la
artileria greadeaneutroni
fasciculele laserilor,şitreuiau întreuinţate
toate celelalte metoderazele U, impulsurile
nedistructi!e de sonice,
in!estigaţie. Să distrugi ce!a ce nu înţelegi constituie semnul ararului
dar poate că oamenii erau arari în comparaţie cu constructorii acestui
lucru.
De unde putuseră să !ină9 +una însăşi9 Nu, cu totul imposiil. Dacă
e"istase !reodată !iaţă pe această lume pustie, fusese negreşit distrusă
în timpul ultimei perioade de formare a craterelor, cînd aproape întreaga
suprafaţă lunară atinsese temperatura de topire.
*ămîntul9 *uţin proail, deşi nu cu totul imposiil. $rice ci!ilizaţie
terestră a!ansată, proail neumană, din pleistocen ar fi lăsat multe alte
urme ale e"istenţei sale. Am fi ştiut de ea cu mult înainte de a păşi pe
+ună, medita 0lod.
:ămîneau două alternati!e, planetele şi stelele. Dar toate do!ezile
infirmau prezenţa inteligenţei altunde!a în Sistemul Solar şi c%iar a !ieţii în
general, e"ceptînd *ămîntul şi planeta arte. *lanetele interioare erau
prea încinse, cele e"terioare prea reci, dacă nu coorai la adîncimi unde
presiunile să atingă sute de tone pe centimetru pătrat.
Aşadar, poate că !izitatorii !eniseră din stele, deşi într-un anume fel era şi
mai incrediil. #n !reme ce pri!ea în sus, spre constelaţiile împrăştiate pe
cerul selenar de aanos, 0lod îşi reaminti de cîte ori colegii săi de
uni!ersitate >do!ediseră> călătoria interstelară ca fiind irealizailă. Drumul
de la *ămînt la +ună impresiona încă, iar cel mai apropiat astru era de o
sută de milioane de ori mai îndepărtat... Să speculeze însemna să piardă
timpul treuia să aştepte pînă la adunarea unor date suplimentare.
 &ă rugăm puneţi-!ă centurile de siguranţă şi asiguraţi oiectele moile,
se auzi rusc din difuzorul cainei. *antă de patruzeci de grade înainte.
Două indicatoare cu lumini pîlpîitoare apăruseră la orizont, iar !e%iculul
mane!ra ca să se înscrie între ele. 0lod aia îşi potri!ise curelele cînd
laoratorul se înclină la marginea unei !ăi cu ade!ărat îngrozitoare,
începînd să cooare o pantă acoperită cu pietriş, mai aruptă decît
acoperişul unei case.
prea puţin a'utor, +umina
aşa că *ămîntului,
farurile !e%icululuiătînd din spate,
fuseseră oferea
aprinse. acum
)u mulţi ani
înainte 0lod zăo!ise pe uza &ezu!iului, pri!ind interiorul craterului îşi
putea imagina cu uşurinţă că astăzi coora în el, iar senzaţia nu se
număra printre cele mai plăcute.
Co$orau una din terasele interioare ale lui /c%o cîte!a sute de metri mai
încolo terenul de!enea din nou orizontal. )u !e%iculul tîrîndu-se în 'osul
pantei, ic%aels arătă cu mîna dincolo de cîmpia întinsă în faţă.
 3ată-i, e"clamă el.
0lod încu!iinţă oser!ase de'a ciorc%inele de lumini roşii şi !erzi la cîţi!a
(ilometri depărtare şi îşi menţinu oc%ii asupra lor, în !reme ce laoratorul
moil îşi croia cu delicateţe drum pe pantă. Nu e"ista nici o îndoială că
!e%iculul se afla su control, totuşi nu respiră liniştit pînă nu se găsiră
iarăşi pe teren plat.
Era capail să !adă  sclipind asemeni unor aloane de argint în refle2iile
+errei  un grup de domuri presurizate6 adăposturile temporare ale
lucrătorilor de la oiecti!. +îngă ele se găsea un turn radio, un utila' de
forare, )îte!a !e%icule parcate şi o mo!ilă înaltă de rocă sfărîmată,
proail materialul e"ca!at pentru a scoate la lumină monolitul. ica
taără din pustietate părea foarte singuratică şi !ulnerailă în faţa forţelor
naturii încon'urătoare. Nu se zărea nici un semn de !iaţă şi nici un indiciu
pri!itor la scopul prezenţei omului aici, atît de departe de casă.
 Acum puteţi !edea craterul, zise ic%aels. Acolo în dreapta, la !reo
sută de metri de antena radio.
Asta-i deci, îşi spuse 0lod, în !reme ce !e%iculul se îndrepta spre domuri,
oprindu-se
aplecă apoipentru
înainte la marginea craterului.
o pri!elişte *ulsul
mai ună. i se acceleră
&e%iculul începuatunci cînd se
să cooare
precaut pe o rampă de rocă compactată. 4i acolo, e"act ca în foto grafii, se
ridica +8A"I
0lod pri!i, clipi din oc%i, clătină din cap şi pri!i din nou. )%iar în lumina
strălucitoare a planetei-mamă era dificil să distingi oiectul prima lui
impresie fu aceea a unui dreptung%i plat ce ar fi putut fi decupat din indigo
negru. Nu părea să aiă deloc grosime. 0ireşte, la mi'loc era o iluzie
optică deşi a!ea înainte un corp solid, acesta reflecta atît de puţin lumina
încît permitea să i se oser!e doar conturul.
*asagerii păstrară tăcerea pe durata coorîrii în crater. *rezent era un
amestec de !eneraţie şi incredulitate  neîncrederea că, dintre toate
lumile, +una cea moartă dez!ăluise această fantastică surpriză.
Autolaoratorul se opri la circa şase metri de lespede, mane!rînd astfel ca
toţi pasagerii să o poată e"amina. Dar, dincolo de forma perfect
geometrică a oiectului, nu mai erau multe de !ăzut. Nu a!ea semne sau
aateri de la negrul lui total. :eprezenta însăşi cristalizarea nopţii şi !reme
de o clipă, 0lod se întreă dacă nu era într-ade!ăr o formaţiune naturală,
născută din focurile şi presiunile prezente la crearea +unii. #nsă această
!agă posiilitate, ştia, fusese de'a e"aminată şi aandonată.
+a un semnal, reflectoarele din 'urul uzei craterului fură aprinse, iar
lumina naturală fu înlocuită de o strălucire mult mai puternică. #n !idul
selenar, razele lor erau desigur in!iziile formau însă elipse de un al
oritor, centrate pe monolit. 3ar acolo unde îi atingeau materialul, suprafaţa
întunecată părea să le îng%ită.
Cutia #andorei, socoti 7lo9d cu un $rusc sentiment de nelinişte, aştept2nd să
fie desc%isă de $mul curios. )e !a găsi el înăuntru9

3. 'orile lente

*rincipalul dom presurizat

diametru. 3nteriorul al sitului
era neplăcut de /A-1 măsura
aglomerat. doar şaseconectat
+aoratorul, metri în
printr-una din cele două ecluze, oferea un spaţiu suplimentar mult
apreciat.
#n interiorul gloului emisferic cu pereţi duli trăiau, munceau şi dormeau
cei şase specialişti şi te%nicieni ai proiectului. )onţinea de asemenea cea
mai mare parte a ec%ipamentului şi instrumentelor, toate lucrurile ce nu
putuseră fi lăsate afară, facilităţile pentru gătit, spălat, toaleta, mostrele
geologice şi un mic circuit de tele!iziune prin intermediul căruia oiecti!ul
era menţinut încontinuu su oser!aţie.
7lo9d nu fu surprins de alegerea lui @al!orsen de a rămîne în dom
ăratul îşi e"prima !ederile cu o franc%eţe admirailă6
 )onsider costumele spaţiale ca pe un rău necesar, e"plicase
Administratorul. #mrac unul de patru ori pe an, pentru testele de
!erificare. Dacă nu te superi, am să rămîn aici să !ă urmăresc pe ecranul
tele!izorului.
*arte din pre'udecată de!enise în prezent ne'ustificată, întrucît ultimele
modele se do!edeau infinit mai confortaile decît greoaiele armuri purtate
de primii e"ploratori lunari. *uteau fi îmrăcate în mai puţin de un minut,
c%iar şi fără a'utor şi erau automate. ( &-ul purtat de 0lod îl putea
prote'a de orice ar fi născocit +una, pe timp de zi sau noapte.
#nsoţit de ic%aels intră în ecluză. #n !reme ce duduitul pompelor se stingea,
iar costumul se rigidiza imperceptiil în 'urul lui, se simţi încon'urat de
liniştea !idului.
/ăcerea fu spartă de sunetul ine!enit al radioului personal.
 *resiunea
 Da, mă simteste în regulă, doctore 0lod9 :espiraţi normal9
ine.
#nsoţitorul îi !erifică atent indicatoarele de pe costum, apoi rosti6
 $.I., să mergem.
;şa e"terioară se desc%ise, iar peisa'ul prăfos al +unii li se întinse înainte,
sclipind su lumina *ămîntului.
)u paşi precauţi, legănaţi, 0lod îl urmă pe ic%aels prin desc%iderea
ecluzei. Nu era dificil să mergi parado"al, costumul îi oferea o senzaţie de
adaptare mai intensă decît simţise în orice alt moment de la aselenizare.
<reutatea lui suplimentară şi rezistenţa care i-o impunea mişcărilor îi
confereau iluzia gra!ităţii teres tre.
Scena se modificase de la sosirea lor acolo în urmă cu o oră. )u toate că
stelele şi semiluna *ămîntului erau la fel de luminoase, noaptea selenară
lungă de paisprezece zile terestre se apropia de sfîrşit. Strălucirea
coroanei solare era ca un fals răsărit de lună pe cerul estic  şi apoi, fără
!reun semn în prealail, !îrful catargului radio situat la treizeci de metri
deasupra creştetului lui 0lod izucni parcă în flăcări, lo!it de primele raze
ale Soarelui încă in!iziil.
Aşteptară pînă ce supra!eg%etorul proiectului şi doi dintre asistenţi ieşiră
din ecluză, apoi porniră cu toţii spre crater. )înd îi atinseră marginea, un
arc suţire de o incandescenţă de nesuportat apăruse deasupra liniei
orizontului. Deşi soarele mai a!ea ne!oie de cel puţin un ceas ca să apară
în întregime, stelele dispăruseră de'a.
)raterul se afla în umră, dar reflectoarele montate de 'ur împre'ur îi
luminau interiorul din elşug. )oorînd încet rampa spre dreptung%iul
întunecat, 0lod se simţi cuprins nu doar de o stare de !eneraţie, ci şi de
nea'utorare. Aici, e"act la porţile *ămîntului, $mul întîlnise de'a un mister
pe care era posiil să nu-l rezol!e niciodată. )u trei milioane de ani în
urmă, ceva trecuse pe aici, lăsînd în spate acest necunoscut şi poate de
necunoscut simol al scopurilor sale, întorcîndu-se apoi către planete 
sau spre stele.
(adioul costumului îi întrerupse reeria.
 &oreşte supra!eg%etorul de proiect. Dacă ine!oiţi să !ă aliniaţi pe
această latură, !om face nişte fotografii. Domnule doctor 0lod,
dumnea!oastră aşezaţi-!ă în centru. doctore ic%aels  !ă mulţumesc...
Nimeni cu e"cepţia lui 0lod nu părea să găsească situaţia amuzantă. 3ar
cinstea îl oliga să recunoască că era ucuros c2 cine!a adusese un
aparat de fotografiat !a fi neîndoielnic o fotografic istorică şi dorea copii
pentru sine însuşi. Spera ca faţa să-i fie !iziilă prin fereastra căştii.
 &ă mulţumesc, domnilor, spuse fotograful după ce se pozară cu toţii,
oarecum plini de ei, înaintea monolitului iar el făcuse o duzină de clişee.
&om cere secţiei foto de la ază să !ă trimită tuturor copii.
Apoi 0lod îşi îndreptă întreaga atenţie asupra lespezii de aanos,
în!îrtindu-se încet în 'urul ei, e"aminînd-o din toate ung%iurile, străduindu-
se să-şi imprime în minte stranieiatea ei. Nu se aştepta să găsească
nimic, deoarece ştia că fiecare centimetru pătrat fusese cercetat de'a cu
gri'ă microscopică.
Soarele adormit se ridicase deasupra marginii craterului, iar razele lui
aproape că lo!eau lateral faţa estică a locului. *aralelipipedul continua
să asoară fiecare particulă de lumină, ca şi cînd aceasta nici n-ar fi
e"istat.
0lod decise să încerce un e"periment simplu6 se aşeză între monolit şi
Soare şi-şi căută umra pe suprafaţa neagră. Nu oser!ă nimic. )el puţin
zece (iloBaţi de căldură lo!eau lespedea dacă înăuntru se găsea ce!a,
atunci se pră'ea cu repeziciune.
)ît de ciudat, gîndi 0lod, să stai aici în !reme ce... acest lucru... pri!ea
răsărituldin
întreă pentru
nou prima datăculorii
de rostul de lasale
începutul
negreErelor
ideală,<laciare
desigur,pepentru
*ămînt. Se
asorţia energiei solare. :enunţă însă la gînd aproape imediat cine ar fi
suficient de neun să îngroape un dispoziti! solar la şase metri sub
pămînt9
Se uită în sus la *ămîntul care începuse să dispară de pe cerul dimineţii.
Numai o mînă de oameni din cele şase miliarde de locuitori ştiau despre
descoperire cum a!ea oare lumea să reacţioneze cînd ştirea !a fi în sfîrşit
făcută pulică9
3mplicaţiile politice şi sociale erau uriaşe orice persoană inteligentă,
oricine în stare să pri!ească dincolo de lungimea nasului, urma să-şi !adă
!iaţa, !alorile, filozofia, sutil modificate. )%iar dacă nimic nu se
descoperea despre /A-1, c%iar dacă rămînea pentru eternitate un
mister, $mul !a şti că nu e singur în ;ni!ers. Deşi el întîrziase la întîlnire
cu milioane de ani, cei ce stătuseră cînd!a aici se puteau întoarce şi dacă
nu ei, alţii în locul lor. $rice pre!iziune despre !iitor treuia de acum
înainte să ia în consideraţie această posiilitate.
0lod încă medita la aceste fapte cînd difuzorul din cască emise un
pătrunzător ţipăt electronic, asemeni unui semnal de ceas %idos
distorsionat. 3n!oluntar, încercă să-şi acopere urec%ile cu mîinile
înmănuşate, apoi îşi re!eni, căutînd cu disperare controlul de !olum al
receptorului. )ît timp îl reglă, alte patru ţipete fură emise în eter, după care
peste el se aşternu o tăcere milosti!ă.
De 'ur împre'urul craterului, figurile cercetătorilor rămăseseră în atitudini
încremenite de uimire. Deci nu-i nimic defect cu receptorul meu, constată
0lod cu toţii auziseră pătrunzătoarele sunete electronice.
După trei milioane de ani de întuneric, /A-1 salutase răsăritul de pe
+ună.

1P. Ascultătorii
$ sută cincizeci de milioane de (ilometri dincolo de arte, în îng%eţata
singurătate în care nici un om nu păşise încă, onitorul Spaţial J deri!a
încet printre oritele suprapuse ale asteroizilor. /imp de trei ani îşi
îndeplinise fără greş misiunea  triut adus sa!anţilor americani care-i
concepuseră, inginerilor englezi constructori şi te%nicienilor ruşi ce îl
lansaseră. $ delicată reţea de antene ca pînza de păian'en culegea
trecătoarele unde radio, pocnetele şi fîşîitul continuu pe care *ascal, într-o
epocă cu mult mai simplă, le denumise >tăcerea spaţiului infinit>. Detectorii
de radiaţii notau şi analizau razele cosmice sosite din gala"ie şi din puncte
de dincolo de ea telescoape neutronice şi cu raze U păzeau aştri ciudaţi
pe care oc%ii omeneşti nu a!eau să-i !adă niciodată magnetometre
măsurau uraganele şi furtunile !înturilor solare, în !reme ce Soarele
răsufla 'eturi de plasmă cu un milion de (ilometri pe oră în feţele copiilor
săi rotitori. /oate aceste lucruri şi multe altele erau notate cu rădare de
onitorul Spaţial J şi înregistrate în memoria sa cristalină .
;na din antene, prin miracolele astăzi desconsiderate ale electronicii, era
îndreptată în permanenţă către un punct nu departe de Soare. +a fiecare
cîte!a luni ţinta îndepărtată putea fi oser!ată  dacă aici s-ar fi aflat un
oc%i care să pri!ească  ca o stea strălucitoare cu un însoţitor apropiat,
mai palid. Dar cel mai adesea se pierdea în strălucirea Soarelui.
)ătre acea planetă îndepărtată, /erra, la fiecare douăzeci şi patru de ore,
monitorul e"pedia informaţia culeasă, împac%etată strîns într-un puls radio
de cinci minute. După circa un sfert de oră călătorind cu !iteza luminii,
pulsul îşi atingea destinaţia. aşini fără alte îndatoriri îl recepţionau, îl
amplificau şi
magnetică înregistrau,
adăpostită adăugîndu-1
în sălile specialemiilor de (ilometri
ale )entrelor de andă
Spaţiale ondiale din
Oas%ington, osco!a şi )anerra.
De la primii sateliţi, cu aproape cincizeci de ani înainte, trilioane şi
c!adrilioane de iţi de informaţie sosiseră din spaţiu pentru a fi stocaţi în
aşteptarea zilei cînd studiul lor a!ea să contriuie la dez!oltarea ştiinţei.
Doar o mică parte din imensa cantitate de date urma să fie procesată
!reodată, dar nu e"ista nici o modalitate de a şti ce oser!aţii !a dori un
cercetător să consulte peste zece, cincizeci sau o sută de ani. Aşa că totul
treuia păstrat în fişiere depozitate în nesfîrşite galerii climatizate, triplate
de cele trei centre în e!entualitatea unor pierderi accidentale. 0ăceau
parte din ade!ăratul tezaur al umanităţii, mai !aloros decît tot aurul ascuns
fără de folos în cuferele ăncilor.
De astă dată onitorul Spaţial J înregistrase ce!a ciudat, o slaă dar
categorică interferenţă străătînd Sistemul Solar, şi total diferită de orice
fenomen natural la care fusese martor în trecut. Automat îi înregistră
direcţia, timpul, intensitatea peste cîte!a ceasuri !a transmite datele către
*ămînt.
+a fel a!ea să procedeze $riterul  1L, ce-l încon'ura pe arte de două
ori în fiecare zi, şi Sonda Antiecliptică 51, urcînd lent deasupra planului
eclipticii şi c%iar )ometa Artificială L, îndreptîndu-se dincolo de deşerturile
de g%eaţă ale lui *luton, pe o orită al cărei afeliu nu-l !a atinge încă o
mie de ani. /oate înregistraseră neoişnuitul puls energetic care le
perturase instrumentele toate, la timpul potri!it, raportară e!enimentul
înapoi pe *ămînt, în ăncile de date.
)omputerele poate că nu ar fi efectuat legătura între cele patru seturi de
semnale, raportate de sonde spaţiale aflate pe orite independente la
milioane de (ilometri depărtare unele de altele. #nsă imediat după ce
aruncă oc%ii pe raportul de dimineaţă, Supra!eg%etorul de la <oddard
înţelese că ce!a straniu străătuse Sistemul Solar în ultimele douăzeci şi
patru de ore.
Dispunea
interpolarănumai de o porţiune
pe *anoul *oziţiilora*lanetare,
traiectoriei, însă
totul cînd calculatoarele
de!eni limpede şi o
inconfundail ca urma unui 'et de auri pe un cer senin, sau ca urmele
unui şir de paşi pe zăpada proaspătă. ;n impuls imaterial de energie,
împrăştiind un nor de radiaţii ca sia'ul unei ărci cu motor, făcuse un salt
de pe suprafaţa +unii îndreptîndu-se spre stele.

III

Între planete

:. Discovery

Na!a se afla la numai treizeci de zile de *ămînt şi totuşi lui Da!id oBman
nu-i !enea adeseori să creadă că trăise !reodată altunde!a în af ara micii
lumi închise din interiorul lui Discovery. /oţi anii de antrenament, misiunile
anterioare de pe +ună şi arte, păreau să aparţină unui alt ărat, într-o
altă e"istenţă.
0ran( *oole admitea că simte aceleaşi lucruri, afirmînd uneori în glumă că
regretă faptul că cel mai apropiat psi%iatru se găsea la o sută de milioane
de (ilometri distanţă. #nsă acest sentiment de izolare şi singurătate era
uşor de înţeles şi nu semnala o anormalitate. #n cei cincizeci de ani de
cînd oamenii
asemeni se a!enturaseră în spaţiu, nu mai e"istase nici o e"pediţie
acesteia.
*roiectul demarase cu cinci ani în urmă su numele de =upiter  prima
e"pediţie umană dus-întors către cea mai mare din planete. Na!a era
aproape pregătită pentru călătoria de doi ani cînd, oarecum neaşteptat,
profilul misiunii se modificase.
Discovery a!ea să meargă în continuare către =upiter, însă nu se !a mai
opri acolo. Nici măcar nu a!ea să încetinească în sistemul 'upiterian, ci din
contra, urma să folosească cîmpul gra!itaţional al gigantului pentru a-şi
face !înt şi mai departe de Soare. Asemeni unei comete, !a atinge
marginile Sistemului Solar către ţinta ei finală, gloria inelată a lui Saturn. 4i
fără a se mai întoarce !reodată.
#entru Discovery drumul se !a sfîrşi acolo totuşi, ec%ipa;ul nu nutrea cîtuşi
de puţin intenţia de a se sinucide. Dacă totul mergea ine, a!eau să se
întoarcă pe *ămînt în şapte ani, din care cinci scurgîndu-se asemeni unei
clipe în somnul lipsit de !ise al %iernacolelor, în aşteptarea
neconstruitului încă Discovery II.
*ermenul +sal'are+ era e'itat cu #riă în toate documentele !i declara"iile
de presă ale -#en"iei de -stronautică implica posibilitatea unui anumit e!ec
al planurilor !i de aceea cu'întul a#reat era +re)ac%izi"ie+. /acă ce'a nu
mer#ea conorm pre'iziunilor, nu se punea problema unei opera"iuni de
sal'are la o distan"ă de un miliard !i umătate de 0ilometri de ămîrit.
Era un risc calculat, ca cel al tuturor e"pediţiilor în necunoscut, însă
'umătate de secol de cercetări do!ediseră %iernarea artificială ca fiind
perfect sigură, desc%izînd astfel noi perspecti!e călătoriei spaţiale. *înă la
această misiune totuşi, ele nu fuseseră e"ploatate pe deplin.
)ei trei memri ai ec%ipei de cercetare, de care nu !a fi ne!oie pînă la
ultima fază a apropierii de Saturn, urmau să doarmă pe întreg parcursul
drumului. Se economiseau în acest mod tone de alimente şi de alte
consumaile la fel de important, ec%ipa a!ea să fie proaspătă şi atentă, şi
nu oosită de o călătorie de zece luni, în momentul intrării în acţiune.
&iscover/ urma să intre pe o orită în 'urul lui Saturn, de!enind un nou
satelit al giganticei
trei milioane planete.
de (ilometri Seo!a
care !adeplasa înainte
aduce lîngă şi înapoi
Saturn, apoipe o elipsă
printre de
oritele
sateliţilor săi ma'ori. Astronauţii urmau să dispună de o sută de zile în care
să cartografieze şi să studieze o lume cu o suprafaţă de opt ori mai mare
decît cea a /errei şi încon'urată de o pleiadă de cel puţin cincisprezece
sateliţi  unul dintre ei la fel de mare ca ercur.
*roail acolo se găseau suficiente minuni pentru secole de studiu prima
e"pediţie nu putea fi decît o recunoaştere preliminară. /ot ce !or găsi !a fi
transmis prin radio pe *2mînt astfel încît, c%iar dacă e"ploratorii nu se !or
mai întoarce, descoperirile lor nu !or fi pierdute.
+a finalul celor o sută de zile, &iscover/ !a trage cortina. Ec%ipa'ul !a intra
în %iernare şi doar sistemele esenţiale !or continua să funcţioneze,
!eg%eate de neoositul creier electronic al !asului. Na!a se !a roti în 'urul
lui Saturn pe o orită determinată cu o astfel de precizie încît şi într-o mie
de ani oamenii a!eau să ştie unde să o caute. Dar numai după cinci ani,
potri!it planurilor actuale, &iscover/ $$ !a sosi acolo. )%iar dacă !a întîrzia
un an sau doi, pasagerii adormiţi nu !or simţi !reo diferenţă. *entru ei,
ceasul !a fi oprit, aşa cum se oprise de'a pentru O%ite%ead, Iamins(i şi
@unter.
;neori oBman, )omandantul lui &iscover/, îşi in!idia colegii inconştienţi
din pacea îng%eţată a %iernacolelor. Erau lieri de orice răspundere şi
feriţi de plictiseală pînă la destinaţie, lumea e"terioară încetase să e"iste
pentru ei.
Dar pe ei această lume îi !eg%ea prin intermediul displaurilor iologice.
#ngrămădite printre instrumentele punţii de control se găseau cinci panouri
mici, marcate
două @unter,
erau ale, lipsiteO%ite%ead, Iamins(i,
de !iaţă timpul lor nu *oole
a!ea să şi oBman.
!ină decît ;ltimele
după un
an. )elelalte prezentau constelaţii de lumini !erzui !estind că totul merge
ine, pe fiecare din ele aflînduse ecrane unde o serie de spoturi liniare
trasau ritmurile lente ale pulsului, respiraţiei şi acti!ităţii cererale.
Erau momente cînd oBman, deşi perfect conştient de inutilitatea măsurii
întrucît alarma ar fi sunat numaidecît dacă ce!a ieşea din limitele
normalului, conecta circuitul audio. Asculta pe 'umătate %ipnotizat ătăile
infinit de încete ale inimilor colegilor săi, cu oc%ii fi"aţi pe curele sincrone
de pe ecran.
)ele mai fascinante erau displaurile de monitorizare a semnăturile
electronice aparţinînd unor personalităţi ce e"istaseră cînd!a şi care într-o
ună zi a!eau să e"iste iarăşi. +iniile luminoase erau lipsite de !îrfuri şi de
!ăi, de e"ploziile electrice marcînd acti!itatea unui creier treaz, sau c%iar a
unuia în stare de somn. Dacă mai e"ista o urmă de conştiinţă, atunci ea
se găsea dincolo de capacitatea de detecţie a instrumentelor şi dincolo de
memoria umană.
-cest ultim ade'ăr &o2man îl !tia din proprie experien"ă. 3nainte de a f
selectat pentru misiune, reac"iile sale la %ibernare useseră testate îndelun#.
4u !tia încă cu si#uran"ă dacă pierduse o săptămînă din 'ia"ă sau dacă)!i
amînase e'entuala moarte cu acela!i inter'al de timp.
Atunci cînd electrozii îi fuseseră ataşaţi pe frunte iar generatorul inductor
de somn începuse să pulseze, înaintea oc%ilor !ăzuse un efemer
aran'ament de modele caleidoscopice în mişcare. Apoi ele se topiseră, iar
întunericul îl îng%iţise. Nu simţise in'ecţiile, cu atît mai puţin cea dintîi
atingere a frigului în momentul în care temperatura corpului îi fusese
redusă la numai cîte!a grade deasupra lui zero.

Se trezi şi i se păru că de-aia înc%isese oc%ii. 4tia însă că e o iluzie

cum!a, era con!ins că se scurseseră mai mulţi ani.
isiunea fusese oare dusă la un sfîrşit9 A'unseseră lîngă Saturn, îşi
finalizaseră
pregătită să cercetările,
îi transporteintraseră %iernare9 Se afla &iscover/ $$ aici,
înapoi peîn*ămînt9
:ămase într-o stare de confuzie, complet incapail să distingă memoriile
reale de cele imaginare. Desc%ise oc%ii dar puţine erau de !ăzut,
e"ceptînd o aglomerare de lumini ce îl nedumeriră !reme de cîte!a
minute. Apoi realiză că pri!ea lămpile indicatoare de pe panoul de control,
c%iar dacă îi era imposiil să-şi concentreze pri!irea asupra lor. )urînd
renunţă să mai încerce1.
Deasupra sufla un curent de aer cald, îndepărtîndu-i gerul din oase. Dintr-
un difuzor plasat în spatele capului curgea o muzică liniştită dar
stimulatoare, crescînd în intensitate încetul cu încetul.
Apoi o !oce prietenoasă, pe care o ştia însă ca generată de computer, i se
adresă6
 De!ii operaţional, Da!e. Nu te ridica şi nu face mişcări !iolente. Nu
încerca să !oreşti.
Nu te ridicaC gîndi oBman. Asta era amuzantC Se îndoia c-ar fi fost în
stare să mişte şi un deget. Spre surprinderea lui, constată totuşi că nu
a!ea dreptate.
Se simţea foarte mulţumit, într-un mod confuz şi cam stupid. 4tia !ag că
na!a de sal!are treuia să fi sosit, că sec!enţa automată de reanimare
fusese acti!ată şi că în scurt timp !a întîlni alte fiinţe umane. Era ine, dar
nu fu entuziasmat.
Simţi că-i este foame. )omputerul, desigur, îi anticipase dorinţa.
 +îngă mîna ta dreaptă se află un uton de semnalizare, Da!e. Dacă îţi
este foame, te rog apasă pe el.
oBman
pară. îşi forţă
;itase totul degetele
despre el,sădeşi
caute în 'ur şi
proail descoperi
ştiuse utonulacolo.
că se găsea cu formă
)e de
altce!a mai uitase9 $are %iernarea afecta memoria9
Apăsă utonul şi aşteptă. )îte!a minute mai tîrziu, un raţ metalic se
mişcă dinspre peretele cuşetei, iar un sfîrc de plastic îi coorî spre uze.
Supse cu poftă şi un lic%id cald, dulce, i se scurse pe gîtle', dîndu-i energie
cu fiecare picătură.
raţul se retrase şi el se odi%ni din nou. Apoi constată că îşi putea mişca
mîinile şi picioarele gîndul de a merge nu mai reprezenta un !is imposiil.
)u toate că îşi simţea puterile re!enindu-i cu repeziciune, ar fi fost fericit
să rămînă întins acolo pentru !eşnicie dacă nu ar fi fost stimulii e"terni. ;n
alt glas îi !ori, iar de astă dată era uman, nu o construcţie de impulsuri
electrice asamlată de un procesor electronic. Era o !oce familiară, deşi
trecu ce!a timp pînă ce o recunoscu.
 ună, Da!e. #ţi re!ii de minune. Acum eşti în stare să !oreşti. 4tii unde
te afli9
#şi pusese de'a întrearea. Dacă se găsea într-ade!ăr pe orită în 'urul lui
Saturn, atunci ce se întîmplase pe parcursul lunilor de cînd părăsise
*ămîntul9 #ncepu din nou să se întree dacă nu cum!a suferea de
amnezie. *arado"al, gîndul îl linişti. Dacă îşi amintea cu!întul >amnezie>,
atunci creierul i se găsea într-o stare destul de ună...
Nu ştia însă unde se află, iar !oritorul de la celălalt capăt al circuitului îi
înţelese pe deplin situaţia.
 Nu-ţi face gri'i, Da!e. Sînt 0ran( *oole. #ţi supra!eg%ez inima şi
respiraţia  totul este perfect normal. :ela"ează-te, ia-o uşurel. Acum
!om desc%ide uşa şi te !om scoate afară.
$ lumină lîndă inundă camera oser!ă forme mişcătoare profilîndu-se
pe desc%idere. 4i în acel moment, întreaga memorie îi re!eni şi ştiu e"act
unde se găseşte.
Deşi se întorsese teafăr din cele mai adînci %otare ale somnului, !ecine cu
cele ale morţii, lipsise doar o săptămînă. )înd ieşi din %iernacol nu !ăzu
cerul recedistanţă.
(ilometri al lui Saturn acesta
Se găsea seînafla
încă la un an în
simulatorul !iitor şi Spaţial
)entrului un miliard
de de
Gor
@ouston, su arzătorul soare te"an.

16. #al
Dar în prezent /e"asul nu era !iziil şi c%iar Statele ;nite erau dificil de
oser!at. Deşi 'etul reacti! al motoarelor, fusese oprit de mult, &iscover/
încă na!iga cu trupul în formă de săgeată îndreptat în direcţie opusă
/errei, cu întregul ec%ipament de studiu optic aţintit spre planetele
e"terioare unde se afla destinaţia ei.
;n telescop era însă mereu îndreptat către *ămînt. 0usese montat ca o
cătare de armă pe marginea antenei de comunicaţii, asigurînd menţinerea
continuă a paraolei pe direcţia prescrisă. Atît timp cît *ămîntul rămînea
centrat în crucea telescopului, !itala legătură de comunicaţii se păstra
intactă, iar mesa'ele circulau într-un sens sau altul de-a lungul unui
in!iziil fascicul ce se lungea zilnic cu un milion de (ilometri.
)el puţin o dată în fiecare cart oBman pri!ea spre casă prin telescopul
de aliniere. Deoarece *ămîntul se situa acum mult înapoi spre Soare,
prezenta lui &iscover/ emisfera sa întunecată, iar pe ecranul central de
oser!aţie planeta apărea asemeni unei semilune argintii, strălucitoare, ca
o altă &enus.
Era greu să identifici trăsături geologice pe acel arc al în continuă
micşorare, căci norii şi refle"iile luminii le ascundeau, însă c%iar şi
porţiuneaardeau
acestea întunecată fascina,constantă,
cu o flacără punctată fiind declipeau,
alteori luminile cînd
oraşelor. ;neori
deplasările
atmosferice treceau pe deasupra lor.
E"istau de asemenea şi perioade în care +una, de pe orita ei, dez!ăluia
ca un lampion mările şi continentele *ămîntului. Atunci, cu o tresărire de
recunoaştere, oBman putea distinge coaste familiare sclipind în
spectrala lumină selenară. 3ar alteori, cînd *acificul era calm, reuşea să
oser!e c%ipul +unii reflectat în apele sale, aducîndu-şi aminte de nopţi
petrecute su palmieri din lagune tropicale.
4i totuşi nu nutrea regrete pentru acele frumuseţi pierdute. +e trăise pe
toate în cei treizeci şi cinci de ani ai !ieţii şi era %otărît să le guste iarăşi,
cînd se !a întoarce ogat şi celeru. Ade!ărat, între timp distanţa le făcea
să pară şi mai preţioase încă.
Al şaselea memru al ec%ipa'ului nu a!ea astfel de proleme, întrucît nu
era uman. A!ansatul computer @A+ JFFF constituia creierul şi sistemul
ner!os al !asului.
@al  7de la @euristicali programmed A+gorit%mic computer, atît şi nimic
mai puţin8 reprezenta capodopera celei de a treia generaţii de computere.
Aceste generaţii păreau să fie despărţite de inter!ale de circa douăzeci de
ani, iar gîndul că apariţia alteia era de'a iminenta îngri'ora o ună parte a
populaţiei.
*rima animase anii PF, cînd demult depăşitul tu electronic făcuse
posiilă e"istenţa unor moroni neîndemînatici şi rapizi precum EN3A) şi
succesorii săi. Apoi, prin 1JTF a apărut microelectronica. $dată cu ea a
de!enit limpede că inteligenţe artificiale cel puţin la fel de puternice ca
omul nu treuiau să fie mai !oluminoase decît o masă de irou  dacă
ştiai cum anume să le construieşti.
*roail nimeni nu a!ea să ştie !reodată nu conta. #n anii KF, ins( şi
<ood demonstraseră că reţelele neuronice se puteau genera automat,
reproducîndu-se potri!it oricărui program aritrar de în!ăţare. )reierele
artificiale puteau fi crescute într-un proces izitor de apropiat de cel al
dez!oltării
cunoscute,unuia uman.
şi c%iar dacă#narorice caz,
fi fost, ar detaliile
fi depăşitprecise
de mii n-a!eau cum sădefie
de ori puterea
înţelegere a minţii omeneşti.
3ndiferent de modul de funcţionare, rezultatul final îl reprezenta o
inteligenţă artificială care reproducea  unii filozofi preferau termenul de a
mima  cea mai mare parte a acti!ităţilor creierului uman, dar mult mai
rapid şi mai precis. )osta e"trem de mult se construiseră doar cîte!a
unităţi din seria @al JFFF. 0usese însă suficient ca !ec%ea glumă,
>întotdeauna e mai uşor să faci creiere organice fără a fi calificat>, să
înceapă să sune puţin a gol.
@al fusese pregătit pentru această misiune la fel de minuţios ca şi colegii
săi umani, dar de multe ori mai rapid pe lîngă !iteza sa de ac%iziţie a
datelor, el nu dormea niciodată. *rincipala lui sarcină era aceea de a
supra!eg%ea sistemele de suport !ital, !erificînd încontinuu presiunea
o"igenului, temperatura, etanşeitatea carcasei, ni!elul de radiaţii şi toţi
ceilalţi factori de care depindea !iaţa fragilei încărcături umane. Era
capail să întreprindă complicate mane!re de na!igaţie şi să e"ecute
cu!enitele corecţii la momentul potri!it. 4i mai controla %iernacolele,
e"ecutînd modificările necesare, in'ectînd infime cantităţi de lic%id
intra!enos ce menţineau în !iaţă organismul.
*rima generaţie de computere primeau inputul prin intermediul tastaturilor,
răspunzînd cu imprimante de !iteză sau ecrane !izuale. @al putea să
răspundă în acelaşi mod, dar ma'oritatea comunicaţiilor cu colegii săi de
ord o efectua prin cu!înt !orit. *oole şi oBman i se adresau lui @al ca
unei fiinţe omeneşti, iar el replica într-o engleză perfectă, asimilată în
timpul@al
Dacă săptămînilor
era sau nuscurtei
capailsale
de copilării electronice.
gîndire constituia o întreare al cărei
răspuns fusese dat de matematicianul englez Alan /uring în 1JPF. /uring
arătase că, în caz că cine!a ar fi reuşit să poarte o con!ersaţie prelungită
cu o maşină  prin mi'locirea tastaturii sau a microfonului, nu importa 
fără să distingă replicile computerului de cele pe care le-ar fi dat o
persoană, atunci însemna că maşina gîndeşte, după orice definiţie a
termenului. 3ar @al trecea cu uşurinţă testul /uring.
E"ista c%iar posiilitatea ca la un moment dat @al să preia comanda na!ei.
#n caz de necesitate, dacă nimeni nu răspundea semnalelor sale, urma să
încerce să trezească memrii adormiţi ai ec%ipa'ului prin stimuli electrici şi
c%imici. Dacă nici ei nu ar fi reacţionat, ar fi semnalizat *ămîntului
aşteptînd noi instrucţiuni.
3ar dacă *ămîntul ar fi rămas la rîndul lui tăcut, el ar fi fost ne!oit să ia
acele măsuri pe care le-ar fi considerat adec!ate siguranţei şi continuării
misiunii  al cărui scop real numai el îl cunoştea, scop pe care colegii săi
umani nu puteau nici să-l g%icească.
*oole şi oBman se referiseră adesea la propriile lor persoane ca la
îngri'itori sau oameni de ser!iciu pe o na!ă perfect capailă să-şi poarte
singură de gri'ă. Ar fi fost uimiţi şi proail puţin indignaţi să descopere cît
ade!ăr conţinea gluma lor.
1$. Mod de %roazieră
*rogramul zilnic fusese planificat cu multă gri'ă şi, cel puţin din punct de
!edere teoretic, oBman şi *oole ştiau cu e"actitate ce treuiau să facă în
fiecare moment al zilei. $perau pe aza unor carturi de douăsprezece ore,
cu alte douăsprezece ceasuri pauză, supra!eg%ind alternati! !asul şi
nedormind niciodată în acelaşi timp. $fiţerul de ser!iciu rămînea pe
puntea de control, în !reme ce a'utorul său se ocupa de mena'ul general,
inspecta
se rela"ana!a, rezol!a
în cuşeta sa. prolemele neaşteptate ce se i!eau continuu, ori
Deşi oBman fusese numit oficial )ăpitan pentru această fază a misiunii,
un oser!ator din afară n-ar fi fost în stare să deducă faptul. El şi *oole
sc%imau rolurile, rangurile şi responsailităţile la fiecare 'umătate de zi.
Acest lucru îi menţinea pe amîndoi în starea de spirit optimă, minimiza
posiilităţile de apariţie a fricţiunilor şi ser!ea scopului de sută la sută
redundanţă.
Giua lui oBman începea la FTFF, timpul !asului  /impul ;ni!ersal de
Efemeridă al astronomilor. Dacă întîrzia, @al dispunea de o colecţie
întreagă de ipuri şi clinc%ete care să-i aducă aminte de îndatoriri, dar pe
care nu le folosise încă niciodată. )a un test, *oole deconectase o dată
alarma6 oBman se trezise automat la ora potri!ită.
*rimul său act oficial al zilei era să a!anseze timerul de control al
@iernării cu douăsprezece ore. Dacă operaţiunea nu era e"ecutată de
două ori la rînd, @al treuia să presupună că atît el cît şi *oole erau
incapacităţi, luînd măsurile de rigoare.
#şi făcea toaleta şi e"erciţiile fizice înainte de a ser!i micul de'un în faţa
ediţiei de dimineaţă a lui Oorld /imes, transmisă prin fa". *e *ămînt nu
citise niciodată atît de atent ziarul ca acum c%iar şi cele mai neînsemnate
ştiri mondene, cele mai !agi z!onuri politice îi asoreau interesul atunci
cînd apăreau pe ecran.
+a FFF îl eliera pe *oole de pe puntea de control, aducîndu-i un
recipient de cafea de la ucătărie. Dacă, cum sa întîmplă cel mai adesea,
nu era nimic de raportat şi nimic de întreprins, se aşeza să controleze
cadranele deran'amente.
e!entuale instrumentelor,*econducînd o serie de
la 1FFF această teste pentru
operaţiune a depista
se sfîrşea şi
începea perioada de studiu.
oBman 'ucase rolul ele!ului mai ine de 'umătate din !iaţă şi a!ea să
continue studiul pînă la pensie. ulţumită re!oluţiei din te%nica de
asimilare şi de mînuire a informaţiei poseda de'a ec%i!alentul a două sau
trei diplome de asol!ire  şi, lucru mai important, reţinuse nouăzeci la
sută din ceea ce în!ăţase.
)u cincizeci de ani în urmă ar fi fost considerat specialist în astronomie,
ciernetică şi propulsie spaţială  deşi proail ar fi respins etic%eta cu
neprefăcută indignare. oBman nu reuşise niciodată să-şi focalizeze
interesul e"clusi! asupra unui suiect. #n ciuda a!ertismentelor sumre ale
instructorilor, insistase să asol!e cursul de astronautică generală, un curs
cu o programă !agă şi încîlcită destinat celor cu un 3V su 1HF şi care n-
a!eau niciodată să atingă !îrfurile profesiunii lor.
Decizia lui se do!edise însă 'ustă acel refuz de a se specializa îi conferise
calificarea unică pentru sarcina actuală. )am în acelaşi mod, 0ran( *oole,
peiorati! autodesemnîndu-se ca practician în iologie spaţială, constituise
o alegere ideală ca secund. Amîndoi, la ne!oie cu a'utorul !astelor
depozite de informaţii ale lui @al, puteau face faţă oricărei proleme ce-ar
fi fost posiil să se i!ească pe durata călătoriei, atît timp cît îşi menţineau
minţile treze şi alerte, rememorînd continuu instrucţiunile primite.
&reme de două ore, de la 1FFF la 15FF, oBman se anga'a într-un dialog
cu profesorul său electronic, !erificîndu-şi cunoştinţele generale sau
asimilînd materiale specifice misiunii. Studia planurile na!ei, diagrame de
circuit, alternati!e de drum, citind tot ce se ştia despre =upiter, Saturn şi
îndepărtatele lor sisteme de sateliţi.
+a miezul zilei se retrăgea în camuză, lăsînd !asul în gri'a lui @al în
!reme ce-şi pregătea prînzul. Dar şi aici se afla în contact nemi'locit cu
e!enimentele, întrucît mica încăpere adăpostea un duplicat al displaului
de control, iar @al îl putea contacta în orice clipă. *oole i se alătura la
masă înainte dede
din programele a se culca şase
tele!iziune ore şi împreună
transmise urmăreau de oicei unul
de pe /erra.
eniul le fusese pregătit cu aceeaşi gri'ă minuţioasă ca şi restul detaliilor
misiunii. @rana, în mare parte congelată şi des%idratată, era e"celentă şi
aleasă pentru a crea cît mai puţine proleme. :aţiile treuiau doar
desfăcute şi plasate în micul cuptor, care scotea un ip sonor cînd sfîrşea
treaa. Se ucurau de feluri de mîncare cu gustul şi, la fel de important, cu
înfăţişarea sucului de portocale, ouălor 7în orice stil8, fripturilor la grătar, a
legumelor proaspete, fructelor asortate, îng%eţatei şi c%iar pîinii calde.
După prînz, de la 1HFF la 1TFF oBman e"ecuta un tur încet şi atent al
na!ei, mai precis spus a acelor părţi accesiile. &iscover/ măsura
aproape o sută treizeci de metri de la un capăt la celălalt, însă micul
uni!ers ocupat de ec%ipa'ul ei se găsea în întregime în sfera presurizată
de treizeci şi trei de metri diametru situată în !îrf.
Aceasta adăpostea sistemele de suport !ital şi puntea de control
reprezentînd inima operaţională a !asului. Su ea se afla un mic >gara'>
pre!ăzut cu trei ecluze, pe unde capsulele autopropulsate, mari cît să
cuprindă un singur om, ar fi ieşit în !id în cazul apariţiei necesităţii unei
acti!ităţi e"tra!e%iculare.
:egiunea ecuatorială a sferei  felia de la )apricorn la )ancer 
conţinea un compartiment rotitor de zece metri în diametru. E"ecutînd o
rotaţie completă la fiecare zece secunde, acest carusel sau centrifugă
producea o gra!itaţie artificială egală cu a +unii suficientă pentru a
pre!eni atrofierea musculară pro!ocată de imponderailitate, permiţînd
totodată ca !iaţa să se desfăşoare în condiţii apro"imati! normale.
/ocmaiaici
Numai de aceea
preparaucaruselul conţineaăuturile
fără proleme ucătăria, sala dealtminteri
fierinţi, masă şi foarte
toaleta.
prime'dioase în condiţii de asenţă totală a greutăţii, unde ulele plutitoare
de apă clocotită arii putut pro!oca arsuri. #n acest mod prolema
ărieritului fusese şi ea rezol!ată, e!itînd împr2ştierea unor fire de păr în
'ur, cu posiilitatea neplăcută de a pune în pericol ec%ipamentul electric.
*e marginea caruselului se găseau cinci cuşete minuscule, aran'ate de
fiecare astronaut potri!it gustului propriu şi conţinîndu-i lucrurile personale.
Numai cele ale lui oBman şi *oole erau în prezent folosite, în !reme ce
!iitorii ocupanţi ai celorlalte trei se odi%neau în sarcofagele electronice de
alături.
:otaţia centrifugei putea fi oprită la ne!oie momentul ei ung%iular se
înmagazina într-un !olant şi era cedat la loc la repornirea caruselului. #n
mod normal nu se inter!enea însă asupra mişcării sale, deoarece înăuntru
se intra fără dificultate, coorînd cu a'utorul mîinilor pe un stîlp de la
regiunea de F g din centru. /ransferul în compartimentul în mişcare
de!enea uşor şi automat cu puţină e"perienţă, asemeni pasului făcut într-
un lift în mişcare.
Sfera presurizată constituia capul unei structuri suţiri su formă de
săgeată, lungă de mai ine de o sută de metri. &iscover/, ca toate
!e%iculele destinate penetrării spaţiului îndepărtat, era prea fragilă şi
lipsită de aerodinamism pentru a intra în atmosferă, sau măcar ca să
suporte întregul cîmp gra!itaţional al unei planete. 0usese asamlată pe
orită în 'urul /errei, testată într-un zor inaugural translunar şi în final
!erificată pe orita selenară. Era o creatură a spaţiului şi numai a lui  şi
arăta corespunzător.
3mediat su carcasa presurizată se găsea grupat un ciorc%ine de patru
tancuri mari de %idrogen lic%id, iar după ele, formînd un & lung şi z!elt, se
întindeau aripile radiatoarelor destinate disipării căldurii dega'ate de
reactorul nuclear. Străătute de o reţea delicată de tuuri conţintad lic%id
de răcire, aduceau cu aripile, unui dragon gigantic, conferindu-i lui
&iscover/, din anumite ung%iuri, o asemănare pasageră cu un antic !elier.
+a capătul &-ului, la o sută de metri de compartimentul ec%ipa'ului se
găsea infernul acoperit de scuturi al reactorului şi comple"ul focalizator al
electrozilor pe unde ţîşnea 'etul plasmatic al motorului. Dar acesta îşi
îndeplinise misiunea cu săptămîni în urmă, scoţînd-o pe &iscover/ de pe
orita circumlunară. Acum, cu un murmur sla, reactorul genera doar
energia electrică necesară funcţionării aparaturii na!ei, iar aripile
radiatoarelor, înroşite atunci cînd &iscover/ accelera la ma"imum, erau
negre şi reci.
0iindcă o inspecţie a acestei porţiuni a !asului ar fi implicat ieşirea în
e"terior, e"istau instrumente şi camere /& ce ofereau un raport complet
asupra condiţiilor de aici. oBman simţea că ştie pe de rost fiecare metru
pătrat al radiatoarelor, panourilor şi a celorlalte instalaţii asociate lor.
*e la 1TFF îşi termina inspecţia şi făcea un raport !eral detaliat către
)entrul de )ontrol al isiunii, !orind pînă la sosirea confirmării de
recepţie. Apoi oprea transmiţătorul propriu, asculta ce a!ea *ămîntul de
spus, răspunzînd apoi la orice întreări. +a 1KFF, *oole se deştepta şi
prelua comanda.
Dispunea astfel de şase ceasuri liere ca să le petreacă după !oia inimii.
;neori îşi relua studiile, asculta muzică sau proiecta filme. Deseori răsfoia
inepuizaila iliotecă electronică a na!ei. De!enise fascinat de marile
e"plorări ale trecutului  lucru de înţeles în actualele circumstanţe. ;neori
îl însoţea pe *t%eas dincolo de )oloanele lui @ercule, în lungul coastelor
unei Europe aia ieşite din epoca pietrei, a!enturîndu-se pînă în
apropierea ceţurilor geroase ale Arcticii. $ri, două mii de ani mai tîrziu,
urmărea
prin galioanele
recifurile din anila
arii ariere alături reuşea
de )orali, de Anson, na!igacu
împreună cuagellan
=ames )oo( prima
călătorie în 'urul *ămîntului, începuse să citească 0diseea lui @omer, care
dintre toate cărţile îi !orea cel mai limpede peste prăpastia !eacurilor.
#n scopul recreerii îl putea anga'a întotdeauna pe @al într-o serie de 'ocuri
semimatematice, incluzînd şa%, dame şi polimino. Dacă @al şi-ar fi utilizat
capacitatea ar fi cîstigat oricare dintre partide, însă faptul ar fi a!ut o
influenţă proastă asupra moralului coec%ipierilor săi. Aşa că fusese
programat să cîştige doar în cincizeci la sută din cazuri, iar partenerii săi
umani se prefăceau că nu cunosc acest detaliu.
;ltimele ore ale programului lui oBman erau dedicate treurilor mărunte
degospodărie, urmate de cina ser!ită la 5FFF, din nou alături de *oole.
După care urma ora cînd putea să transmită sau să recepţioneze mesa'e
personale de pe *ămînt.
)a şi colegii săi, oBman nu era căsătorit nu ar fi fost corect să se trimită
un familist într-o călătorie de o asemenea durată. Deşi multe femei
promiseseră să le aştepte reîntoarcerea, nimeni nu luase în serios
promisiunile. +a început, atît *oole cît şi oBman purtaseră con!oriri cu
un caracter intim o dată pe săptămînă, c%iar dacă gîndul că numeroase
urec%i ascultau la capătul terestru al circuitului tindea să-i in%ie. 3ar acum,
cu toate că misiunea se afla aia la început, căldura şi frec!enţa
con!oririlor cu prietenele de pe *ămînt se diminuase. Se aşteptaseră la
aşa ce!a reprezenta una din pedepsele modului de !iaţă al unui
astronaut, aşa cum altădată acest fapt caracterizase !iaţa marinarilor.
Ade!ărat  lucrul era c%iar notoriu  că aceştia din urmă compensau în
alte porturi din păcate, dincolo de orita /errei nu e"istau insule tropicale
pline de fete îmietoare. edicii, fireşte, atacaseră prolema cu
entuziasmul lor oişnuit farmacopedia na!ei oferea sustituenţi adec!aţi,
deşi cîtuşi de puţin fermecători.
#nainte de a-şi termina îndatoririle, oBman completa ultimul raport,
asigurîndu-se dacă @al transmisese azei datele zilei. Apoi, dacă simţea
ne!oia,
culca, depetrecea cîte!a
oicei fără ore citind
a'utorul sau pri!ind un film la miezul nopţii se
%ipnoelectrozilor.
*rogramul lui *oole era identic, şi cele două orare se acopereau unul pe
celălalt fără desincronizări. Amîndoi ăraţii erau prea ocupaţi, prea
inteligenţi şi ine acomodaţi cu mediul pentru a se certa. )ălătoria se
transformase într-o rutină confortailă, lipsită de e!enimente neoişnuite,
trecerea timpului fiind marcată doar de sc%imarea cifrelor pe ceasurile
digitale.
area speranţă a ec%ipa'ului lui &iscover/ era ca nimic să nu spargă
această monotonie a săptămînilor şi lunilor ce le stăteau înainte.

1&. 'rintre asteroizi

Săptămînă după săptămînă, alunecînd ca un tram!ai pe şinele unei orite
determinate cu precizie, &iscover/ trecu de arte şi se îndreptă spre
=upiter. Altfel decît toate !asele ce străătuseră cerurile şi mările
*ămîntului, nu a!ea ne!oie de comandă şi g%ida'. )ursul ei era fi"at de
legile gra!itaţiei şi nu e"istau ancuri prime'dioase de nisip, nici recifuri
unde să eşueze. Nu e"ista pericol de coliziune cu un !as străin, deoarece
între ea şi stele nu se găsea nici o altă na!ă  cel puţin o na!ă construită
de om.
/otuşi, spaţiul unde pătrundea acum era departe de a fi gol. #nainte se
întindea un no-mans-land străătut de traiectoriile a peste un milion de
asteroizi, din care mai puţin de zece mii îşi a!eau oritele determinate cu
e"actitateîndediametru
(ilometri către astronomi. Numai
ma'oritatea eraupatru depăşeau
olo!ani uriaşi,ogonind
sută cincizeci
fără ţintădeîn
!id.
3n pri'in"a lor nu se putea întreprinde nimic. $%iar dacă cel mai mic
dintre ei era capabil să distru#ă complet na'a, într)un impact cu 'iteze de mii
de 0ilometri pe oră, posibilitatea unei astel de întîlniri putea f ne#liată. 3n
medie, într)un 'olum de două milioane de 0ilometri cubi exista un sin#ur
asteroid ca Discovery să ocupe acela!i punct în acela!i timp, constituia ultima
dintre #riile ec%ipaului.
Giua KT marcă cea mai apropiată poziţie faţă de un asteroid cunoscut. Nu
a!ea nume, doar un număr  JP  şi era o rocă de cincizeci de metri
în diametru, detectată de $ser!atorul +unar în 1JJ şi uitată imediat
după aceea de către toţi, mai puţin de computerele rădătoare ale iroului
*lanetoizilor.
$înd &o2man î!i începu cartul, 5al îi aminti cu promptitudine de
iminenta întîlnire, cu toate că el n)a'ea cum să uite unicul e'eniment de zbor
pro#ramat pe întrea#a durată a călătoriei. *raiectoria bolidului pe cer !i
coordonatele la momentul apropierii maxime useseră dea af!ate pe
displayuri. 6rau listate !i obser'a"iile care ar f trebuit eectuate sau încercate
'or a'ea mult de muncit atunci cînd 779 'a ul#era pe alături la numai o mie
patru sute de 0ilometri distan"ă, cu o 'iteză relati'ă de circa o sută douăzeci
de mii de 0ilometri pe oră.
oBman îi ceru lui @al conectarea displaului telescopic, iar pe ecran
apăru un cîmp stelar rarefiat. Nu se !edea nimic care să arate a asteroid
toate imaginile, c%iar la mărire ma"imă, erau puncte de lumină lipsite de
dimensiuni.
 )entrează pe ţintă, ceru oBman. 3mediat, patru linii suţiri, palide,
încadrară un astru mic şi fără trăsături deoseite. #l pri!i !reme de cîte!a
minute, întreîndu-se dacă @al ar fi putut greşi apoi oser!ă că punctul
luminos se deplasa imperceptiil pe fundalul înstelat. *roail se găsea
încă la un milion de (ilometri distanţă, însă mişcarea sa do!edea că, în
perspecti!a distanţelor cosmice, era suficient de aproape ca ei să îl atingă.
)înd *oole i se alătură pe punte şase ore mai tîrziu, JP era de sute de
ori mai strălucitor şi se mişca atît de iute, încît prolema identităţii sale nu
se
discmai punea.
perfect Nu mai era doar un punct luminos, începuse să prezinte un
!iziil.
;rmăriră această piatră zurătoare cu emoţiile marinarilor porniţi într-un
!oia' îndelungat, depăşind o coastă unde nu puteau păşi. Deşi conştienţi
că JP constituia doar o ucată de rocă lipsită de !iaţă, faptul îi afecta
prea puţin. :eprezenta singurul oiect solid pe care îl !or întîlni de
această parte a lui =upiter  aflat încă la trei sute de milioane de (ilometri
depărtare.
*rin intermediul telescopului de mare putere !ăzură că asteroidul e foarte
neregulat şi că se roteşte lent. ;neori arăta ca o minge turtită, alteori ca o
cărămidă grosolan făcută perioada de rotaţie depăşea cu puţin două
minute. *e suprafaţa lui erau distriuite la întîmplare pete de lumină şi de
umră, iar uneori suprafeţe netede ori depozite cristaline sclipeau asemeni
unor ferestre lo!ite de razele Soarelui.
<onea pe lîngă ei cu aproape cincizeci de (ilometri pe secundă, aşa încît
nu a!ură decît cîte!a minute la dispoziţie pentru a-l cerceta din apropiere.
)amerele automate făcură zeci de fotografii, ecourile radarului fură
înregistrate cu atenţie pentru o !iitoare analiză  şi a!ură timp pentru o
singură proă de impact.
Sonda nu conţinea instrumente nici unul nu ar fi rezistat unei coliziuni la
asemenea !iteză. Era doar un mic glonte de metal, tras de &iscover/ pe o
traiectorie ce treuia să o intersecteze pe cea a asteroidului.
#n !reme ce secundele dinaintea impactului se scurgeau una după alta,
*oole şi oBman aşteptară cu o tensiune crescîndă. E"perimentul, aşa
simplu cum era în teorie, testa acurateţea ec%ipamentului la limită. ?inteau
un oiect de treizeci de metri în diametru, situat la mii de (ilometri
distanţă...
*e faţa întunecată a asteroidului se produse o ruscă e"plozie de lumină.
Sonda impactase cu !iteză meteorică iar într-o fracţiune de secundă,
întreaga energie i se transformase în căldură. ;n nor incandescent de gaz
erupse o clipă în spaţiu pe &iscover/, instrumentele înregistrară
efemerele linii spectrale. E"perţii de pe /erra urmau să le analizeze,
cercetînd semnăturile atomilor componenţi. 3ar astfel, pentru prima dată,
compoziţia scoarţei unui asteroid a!ea să fie cunoscută.
$ oră mai tîrziu, JP de!enise o stea pe cale de a se stinge, iar discul i
se transformase într-un punct. )înd cartul lui oBman sosi din nou,
dispăruse complet.
Se aflau din nou singuri şi a!eau să rămînă aşa pînă în momentul în care
cea mai depărtată dintre lunile lui =upiter le !a ieşi în întîmpinare, după un
inter!al de trei luni.

19. Tranzitul lui (upiter

)%iar de la treizeci de milioane de (ilometri depărtare, =upiter era de'a
oiectul cel mai proeminent de pe cer. *laneta prezenta un disc palid, roz-
portocaliu, cam de 'umătatea mărimii +unii !ăzută de pe *ămînt, cu
enzile paralele şi întunecate ale formaţiunilor noroase clar !iziile.
işcîndu-se înainte şi înapoi în planul ecuatorial se găseau punctele
strălucitoare ale lui 3o, Europa, <anmede şi )allisto  lumi care oriunde
în altă parte ar fi fost considerate planete, dar care aici se numărau doar
printre sateliţii giganticului lor stăpîn.
*rin telescop, =upiter oferea o pri!elişte glorioasă6 un glo pătat şi
multicolor ce umplea întreaga oltă. Era aproape imposiil să-i apreciezi
ade!ărata mărime oBman continua să-şi repete că a!ea un diametru de
unsprezece ori mai mare decît al *ămîntului, însă !reme îndelungată cifra
nu a!uînotimp
Apoi, semnificaţie
ce audiareală.
enzile din unităţile de memorie ale lui @al,
descoperi ce!a care-i re!elă ade!ărata perspecti!ă a proporţiilor planetei.
Era !ora de o ilustraţie ce înfăţişa întreaga suprafaţă a *ămîntului
desco'ită şi întinsă ca pielea unui animal pe discul lui =upiter. *e acest
fundal, toate continentele şi mările *ămîntului apăreau nu mai mari decît
3ndia pe gloul terestru.
Atunci cînd oBman folosi întreaga putere a telescoapelor lui &iscover/,
impresia fu că e suspendat deasupra unui glo puţin turtit, pri!ind
panorama unor nori în galop, întinşi în enzi de rapida rotaţie a planetei.
;neori enzile respecti!e formau !îrte'uri şi noduri de !apori coloraţi de
mărimea unor continente, alteori poduri !remelnice de mii de (ilometri
lungime răzdau distanţele dintre ele. Ascuns su aceşti nori se găsea
suficient material ca să depăşească pe cel al tuturor celorlalte planete
luate la un loc. 4i ce altce!a, se întrea oBman, se mai afla oare ascuns
acolo 'os9
Deasupra turulentului acoperiş de nori, acoperind !eşnic ade!ărata
suprafaţă a planetei, alunecau uneori modele circulare întunecate. ;na din
lunile interioare tranzita Soarele îndepărtat, iar umra ei mărşăluia 'os,
peste neoositul peisa' noros 'upiterian.
Se mai găseau şi alţi sateliţi, mult mai mici, la treizeci de milioane de
(ilometri de uriaş. #nsă erau doar munţi zurători, de cîte!a zeci de
(ilometri diametru, iar na!a nu trecea prin apropierea lor. +a fiecare cîte!a
minute, transmiţătorul radar îşi aduna puterile şi trimitea în eter un puls
tăcut de energie, fără a primi ecoul unor noi sateliţi din !idul încon'urător.
)eea ceînsuşi.
=upiter sosea,#ncu o intensitate
1JLL, mereu
doar cu puţin crescîndă,
înainte eraerei
de zorii tunetul !ocii lui
spaţiale,
astronomii fuseseră uimiţi să descopere că gigantul emitea milioane de
Baţi pe anda de zece metri. Era un semnal de andă largă, asociat
%aloului de particule încărcate electric ce ocoleau planeta asemeni
centurilor &an Allen pe *ămînt, însă la o scară mult mai mare.
Alteori, pe durata singuraticelor ore petrecute pe puntea de control,
oBman asculta emisia. ărea !olumul amplificării pînă ce întreaga
încăpere se umplea de un zgomot şuierător, încărcat de pocnete pe acest
fundal, la inter!ale neregulate, se auzeau şoapte scurte şi ţipete
asemănătoare celor scoase de nişte păsări înneunite. ;n sunet straniu,
căci nu a!ea nimic de-a face cu omul era tot atît de singuratic şi de lipsit
de sens ca murmurul !alurilor de pe o pla'ă, sau ca uuitul îndepărtat al
tunetului, sosit de dincolo de orizont.
)%iar şi la actuala ei !iteză depăşind o sută cincizeci de mii de (ilometri pe
oră, lui &iscover/ îi !a lua aproape două săptămîni tra!ersarea oritelor
sateliţilor. =upiter era încon'urat de mai multe luni decît a!ea Soarele
planete $ser!atorul Selenar descoperea în fiecare an altele noi, iar
totalul atinsese în prezent cifra de treizeci şi şase. )ea mai depărtată,
=upiter UU&33, se mişca retrograd pe o orită instailă, la treizeci de
milioane de (ilometri de !remelnicul ei stăpîn. :eprezenta premiul într-o
perpetuă luptă cu odgonul între =upiter şi Soare, întrucît planeta captura
mereu sateliţi din centura de asteroizi, pierzîndu-i apoi după alte cîte!a
milioane de ani. Numai sateliţii interiori constituiau proprietatea sa
permanentă, iar Soarele n-a!ea cum să-i smulgă niciodată din strînsoarea
ei.
Dar aici păşise acum o pradă nouă pentru cîmpurile gra!itaţionale aflate în
răzoi. &iscover/ accelera spre =upiter pe o traiectorie comple"ă,
calculată cu luni înainte de astronomi pe /erra şi !erificată încontinuu de
către @al. Din cînd în cînd, motoarele de control scuipau 'eturi scurte de
a'ustare a poziţiei, aia perceptiile în interior.
*rin intermediul
celălalt legăturii
într-un ritm radio,
continuu. Seinformaţia se scurgea
aflau atît de într-un
departe de casăsens
încît,şi-n
circulînd cu !iteza luminii semnalelor le treuiau cincizeci de minute să
înc%eie călătoria. Deşi întreaga lume le pri!ea peste umeri, înregistrînd
totul prin oc%ii şi instrumentele lor, descoperirile a'ungeau pe *ămînt după
aproape un ceas.
)amerele teleoiecti! operară neîntrerupt cînd na!a tra!ersă oritele
uriaşilor sateliţi interiori  oricare dintre ei mai mare decît +una, oricare
dintre ei un teritoriu necunoscut. /rei ore înainte de tranzit, &iscover/
a'unse la numai treizeci de (ilometri de Europa oc%ii ei electronici erau
îndreptaţi spre corpul ceresc ce se apropia, în !reme ce acesta se
transformă din glo în semilună, rămînînd apoi în spate.
Acolo se găseau douăzeci de milioane de (ilometri pătraţi de pămînt care,
pînă în acest moment, nu constituiseră nimic mai mult decît o gămălie de
old în cîmpul celui mai puternic telescop. /impul de sur!olare era de
numai cîte!a minute şi de aceea treuiau să folosească la ma"imum
aceste clipe, înregistrînd orice informaţie posiilă. Ar fi dispus apoi de luni
de zile în care să le studieze.
De la distanţă, Europa păruse un uriaş ulgăre de zăpadă, reflectînd
lumina solară cu o eficienţă remarcailă. $ser!aţiile din apropiere
confirmaseră impresia spre deoseire de prăfoasa +ună, Europa era al
strălucitoare, şi mare parte din suprafaţa ei era acoperită de locuri
sclipitoare, asemeni unor iceerguri izolate. Aproape sigur erau formate de
amoniacul şi apa pe care, într-un fel sau altul, cîmpul gra!ific al lui =upiter
nu izutise să le acapareze.
:oca dez!elită
incrediil era !iziilă
de accidentat, cu doar la ecuator
canioane aicirăsturnate,
şi stînci se întindea un peisa'
formînd o andă
întunecată în 'urul întregului corp ceresc. Se oser!au puţine cratere de
impact şi nici un semn de !ulcanism era e!ident că Europa nu posedase
niciodată surse interne de căldură.
#n sc%im e"ista, după cum se cunoscuse dinainte, o uşoară urmă de
atmosferă. Atunci cînd marginea satelitului trecea prin dreptul unei stele,
strălucirea acesteia scădea înainte de eclipsă. #n alte zone păreau să
plutească cîţi!a nori, poate o ceaţă alcătuită din picături de amoniac,
generate de !înturile neoosite de metan.
*e cît de repede se distinsese Europa pe fundalul cerului dinainte, pe atît
de rapid dispăru în spate iar în prezent =upiter se găsea la două ore
distanţă. @al !erifică şi re!erifică orita na!ei cu gri'ă infinită, făcînd inutile
orice alte corecţii pînă la momentul de peri%eliu. Dar, c%iar cunoscînd
acest lucru, nu era uşor să pri!eşti gloul gigantic crescînd clipă de clipă.
Era dificil să crezi că &iscover/ nu plon'a direct în el, că imensul cîmp
gra!itaţional nu-i atrăgea ire!ersiil spre moarte.
Sosi !remea să se lanseze proele atmosferice  sperîndu-se că !or
supra!ieţui suficient pentru a trimite înapoi cîte!a date despre plafonul
noros al lui =upiter. Două capsule, su formă de omă, încorsetate de
scuturi termice, fură împinse încet pe orite de!iind puţin de cea a lui
&iscover/ pe parcursul primelor mii de (ilometri.
#ncetul cu încetul însă se distanţară iar în sfîrşit, c%iar şi un oc%i
neantrenat ar fi putut g%ici ceea ce @al calculase. &asul se găsea pe o
orită aproape tangenţială şi nu colizională nu a!ea să atingă atmosfera.
Ade!ărat, diferenţa era de numai cîte!a sute de (ilometri6 un nimic atunci
cînd ai de-a face cu o planetă cu un diametru de o sută patruzeci de mii
de (ilometri, dar era suficient.
=upiter acoperea întreg cerul. Era atît de uriaş încît nici mintea şi nici
oc%iul nu-l mai puteau cuprinde, renunţînd dealtminteri la încercare. Dacă
nu ar fi fost e"traordinara !arietate de culori, nuanţele de roşu şi de roz şi
de galen deasupra
că zurau şi de !ioletunor
ale atmosferei
nori tereştri.de su ei, oBman şi-ar fi înc%ipuit
4i tot acum, pentru prima dată de la începutul e"pediţiei, a!eau să piardă
din !edere Soarele. Deşi palid şi pitic, fusese însoţitorul constant al lui
&iscover/ de la plecarea acesteia de pe *ămînt, în urmă cu cinci luni. Dar
na!a plon'a în prezent în umra 'upiteriană curînd !or trece pe deasupra
feţei întunecate a planetei.
+a o mie de (ilometri înainte, o andă de crepuscul gonea în întîmpinarea
lor în spate, Soarele se scufunda rapid în nori. :azele sale curgeau pe
linia orizontului asemeni unor coarne cu !îrfurile întoarse în 'os, apoi se
contractară şi se stinseră într-un foc efemer de glorie cromatică. Noaptea
se instalase.
/otuşi, lumea imensă de dedesut nu era în întregime neagră. Era
scăldată de o fosforescenţă ce creştea în intensitate pe măsură ce oc%ii
lor se oişnuiau cu peisa'ul. :îuri difuze de lumină curgeau la orizont
precum sia'ele luminescente ale unor !ase na!igînd pe mări tropicale. 3ci-
colo se adunau în lacuri de foc lic%id, tremurînd din pricina cutremurelor
!aste, sumarine, născute în inima ascunsă a lui =upiter. )onstituia o
pri!elişte copleşitoare, iar oBman şi *oole ar fi admirat-o ore în şir să fi
fost oare rezultatul forţelor electrice şi c%imice din interiorul acelui furnal
cumplit, sau produsul secundar ar unor fantastice forme de !iaţă9 Erau
însă întreări pe care sa!anţii !or continua proail să le dezată şi atunci
cînd noul secol îşi !a fi aflat sfîrşitul.
*e măsură ce pătrundeau tot mai mult în noaptea 'upiteriană, strălucirea
de su ei crescu constant. $dată, oBman zurase deasupra )anadei de
nord
de la apogeul
strălucitor unei
şi de aurore
aspru ca oreale peisa'ul
acesta. 3ar acoperit
pustietatea de nea
arctică, îşi arătase
reamintilael,fel
a!ea o temperatură cu o sută de grade mai mare decît cea a regiunilor
peste care zurau acum.
 Semnalul /errei slăeşte rapid, anunţă @al. 3ntrăm în prima zonă de
difracţie.
Aşteptaseră acest moment  reprezenta unul din oiecti!ele misiunii
întrucît asorţia undelor radio ar fi putut oferi informaţii !aloroase despre
atmosfera planetei. #nsă în clipa cînd trecură în spatele gigantului iar
legătura radio cu *ămîntul se întrerupse, simţiră rusc un copleşitor
sentiment de singurătate. /ăcerea radio a!ea să dureze un ceas, apoi
urmau să iasă din spatele ecranului protecti! al lui =upiter, reluînd legătura
cu specia umană. $ra aceasta, însă, a!ea să fie una din cele mai lungi din
!iaţa lor.
#n ciuda relati!ei lor tinereţi, *oole şi oBman erau !eterani a!înd la acti!
zece călătorii spaţiale. /otuşi, se simţeau ca nişte no!ici. #ncercau un lucru
pentru prima dată în istorie niciodată înainte o na!ă nu călătorise cu
asemenea !iteze, nu sfidase un cîmp gra!itaţional atît de intens. )ea mai
mică eroare de calcul în acest moment critic şi &iscover/ ar fi gonit mai
departe spre limitele Sistemului Solar, în afara oricărei posiilităţi de
sal!are.
inutele se scurseră încet. =upiter se transformase într-un perete !ertical
de fosforescenţă întinzîndu-se la infinit înaintea lor, iar &iscover/ urca
arupt pe faţa lui. Deşi conştienţi că se mişcau cu o !iteză prea mare
pentru a fi prinşi în capcana gra!itaţională a lui =upiter, era greu să creadă
că nu de!eniseră de'a un satelit al monstruoasei lumi.
#n cele din urmă, departe în faţă, la orizont, apăru o geană de lumină.
3eşeau din umră, îndreptîndu-se spre Soare. Aproape simultan, @al !esti6
 ă aflu în contact radio cu *ămîntul. Sînt ucuros să !ă comunic că
mane!ra perturatoare a fost înc%eiată cu succes. /impul nostru pînă la
Saturn este de şaizeci şi şapte de zile, cinci ore, unsprezece minute.
:ezultatul
sur!olarea se găsease
planetei într-o toleranţă
făcuse de un minut
cu o precizie faţă de Asemeni
impecailă. estimareunei ile
pe o masă cosmică de iliard, &iscover/ scăpase din cîmpul de atracţie al
lui =upiter, preluînd moment ung%iular din întîlnire. 0ără a utiliza
comustiil, îşi mărise !iteza cu mai multe mii de (ilometri pe oră.
Desigur, nu se produsese nici o !iolare a legilor mecanicii Natura îşi ţinea
cu gri'ă socotelile contaile, iar =upiter pierduse e"act acelaşi moment pe
care-i cîştigase &iscover/. *laneta fusese încetinită, însă masa ei de
miliarde de ori mai mare decît a na!ei spaţiale făcea ca sc%imarea să fie
imperceptiilă. Nu !enise încă timpul ca $mul să-şi lase amprenta asupra
Sistemului Solar.
#n !reme ce în 'urul lor se lumina iar Soarele se ridica încă o dată pe cerul
'upiterian, *oole şi oBman îşi întinseră unul altuia mîinile, strîngîndu-şi-le
reciproc.
)u toate că aia de reuşeau să dea crezare realităţii, prima etapă a
misiunii se înc%eiase cu succes.

20. )u!ea *eilor

Nu terminaseră însă cu =upiter. ult în spate, cele două sonde lansate de
&iscover/ luau contact cu atmosfera.
De la una din ele nu recepţionară nimic proail e"ecutase o pătrundere
prea ruscă şi arsese înainte de a apuca să transmită !reo informaţie.
A doua a!u ce!a mai mult succes tăie straturile superioare ale atmosferei
lui =upiter,pierduse
plănuise, apoi ieşiatît
încădeomult
datădin
afară în spaţiul
!iteză de pe cosmic. Aşa cum
urma zorului se
atmosferic,
încît se aşezase pe o orită eliptică prelungă. Două ore mai tîrziu reintră în
atmosferă pe faţa luminată a planetei, deplasîndu-se cu o sută de mii de
(ilometri pe oră.
0u în!ăluită imediat într-un nor de gaz incandescent, iar contactul radio se
întrerupse. ;rmară minute agonizante de aşteptare pentru cei doi
oser!atori de pe puntea de control. Nu erau siguri dacă sonda !a rezista,
dacă scutul ceramic nu !a arde în întregime înainte ca frînarea finală să
se fi produs. Dacă se petrecea aşa ce!a, instrumentele s-ar fi !aporizat
într-o fracţiune de secundă.
Scutul rezistă însă, suficient ca meteorul încins să a'ungă într-o relati!ă
poziţie de stailitate. 0ragmentele caronizate fură aandonate, rootul îşi
scoase antenele şi începu să cerceteze mediul din 'ur cu senzorii săi
electronici. +a ordul lui &iscover/, la peste un sfert de milion de (ilometri
depărtare, radioul începu să recepţioneze primele !eşti autentice de pe
=upiter.
iile de impulsuri sosind în fiece secundă raportau compoziţia atmosferei,
presiunea, temperatura, cîmpurile magnetice, radioacti!itatea şi zeci de
alţi factori pe care numai e"perţii de pe *ămînt îi puteau descifra. /otuşi,
unul din mesa'e fu înţeles numaidecît o imagine /& color, transmisă de
sonda în cădere.
*rimele fotografii sosiră după ce rootul intrase de'a în atmosferă şi
renunţase la în!elişul protector. Nu era !iziilă decît o ceaţă găluie,
punctată de pete purpurii ce se deplasau cu !iteze ameţitoare în sus, în
!reme ce proa se prăuşea cu cîte!a sute de (ilometri pe oră.
)eaţa crescu în densitate. Era imposiil să apreciezi dacă imaginile
pro!eneau de la zece centimetri sau zece (ilometri, întrucît nu e"istau
detalii asupra cărora oc%iul să se concentreze. Se părea că, cel puţin în
pri!inţa sistemului de tele!iziune misiunea constituia un eşec.
Ec%ipamentul funcţionase, dar nu era nimic de !ăzut în această atmosferă
ceţoasă şi turulentă.
4i apoi, foarte rusc, ceaţa dispăru. Sonda străătuse aza unui strat
noros de mare altitudine şi intrase într-o zonă limpede, poate o regiune cu
%idrogen aproape pur şi doar cu urme !agi de cristale de amoniac. Deşi
era în continuare imposiil să apreciezi scara imaginii, camera fotografia
cu certitudine (ilometri întregi.
*eisa'ul era atît de străin, încît o clipă fu aproape lipsit de sens pentru
oc%ii oişnuiţi cu formele şi culorile *ămîntului. ult, mult mai 'os se
întindea o mare de aur topit, răzdată de riduri ce ar fi putut reprezenta
crestele unor !aluri gigantice. Dar nu se zărea mişcare scara imaginii era
prea mare pentru a permite oser!area ei. 3ar acea panoramă aurie nu
putea să fie un ocean, deoarece se găsea încă sus în atmosfera
'upiteriană. Nu era decît un alt strat noros.
După care camera prinse în cîmpul ei, înceţoşat de distanţă, o frîntură din
ce!a foarte straniu. +a mulţi (ilometri depărtare, peisa'ul auriu se ridica
într-un con curios de simetric, asemănător cu un munte !ulcanic. #n 'urul
!îrfului acelui con plutea un %alou de nori mici, pufoşi  toţi cam de
aceeaşi mărime, toţi foarte distincţi şi izolaţi. Era ce!a uimitor şi lipsit de
naturaleţe legat de el  dacă, într-ade!ăr, termenul de natural putea fi
aplicat copleşitoarei panorame.
Apoi, prinsă într-una din turulenţele atmosferice, sonda se răsuci spre un
alt sfert de orizont şi cîte!a secunde ecranul nu prezentă decît o ceaţă
aurie. 3maginea se stailiză >marea> se găsea mult mai aproape, dar
rămînea la fel de enigmatică. Acum se oser!a că pe alocuri o întrerupeau
dungi întunecate, care ar fi putut fi găuri sau spaţii conducînd spre alte
straturi nu
Sonda maia!ea
adînci
cumdinsăatmosferă.
le atingă. )u fiecare (ilometru, densitatea gazului
din 'ur se dula, iar presiunea creştea în !reme ce ea se scufunda tot mai
mult către suprafaţa ascunsă a planetei.
Se găsea încă mult deasupra acelei misterioase mări cînd imaginea a!u o
întrerupere premonitorie, după care se stinse, în timp ce primul e"plorator
de pe *ămînt era zdroit de greutatea (ilometrilor de atmosferă de
deasupra lui.
#n scurta sa e"istenţă oferise o pri!elişte fugară, poate numai a unei
fracţiuni dintr-a milioana parte din =upiter. Aia se apropiase de suprafaţă,
la sute de (ilometri în adîncul ceţurilor tot mai dense. După ce imaginea
dispăru de pe ecran, oBman şi *oole nu fură în stare să facă altce!a
decît să şadă în tăcere, întorcînd pe toate feţele acelaşi gînd în minte.
Anticii procedaseră într-ade!ăr mai ine decît s-ar fi crezut denumind
această lume după zeul zeilor. Dacă acolo 'os se găsea !iaţă, cît !a dura
oare pînă ce!a fi localizată numai9 4i după aceea, cîte alte secole se !or
scurge înainte ca oamenii să urmeze acest prim pionier, şi în ce fel de
na!ă9
Aceste consideraţiuni constituiau însă proleme fără de importanţă pentru
&iscover/ şi ec%ipa'ul ei. ?elul lor îl reprezenta o lume încă şi mai stranie,
aproape de două ori mai departe faţă de Soare  de care îi despărţea
încă mai ine de 'umătate de miliard de (ilometri de pustietate.

+,
A"is

21. Aniversare
Acordurile familiare ale lui >ulţi ani trăiascăC>, tra!ersînd un miliard de
(ilometri
punţii de cu !iteza*este
control. luminii, se stinseră
familia *oole, printre
grupatăecranele şi instrumentele
pe *ămînt oarecum sfios în
'urul unui tort, coorî tăcerea.
Apoi domnul *oole Senior zise cu !oce răguşită6
 Ei ine, 0ran(, nu ştim ce să mai spunem acum, decît că sîntem alături
de tine şi că-ţi dorim cea mai fericită ani!ersare.
 Ai gri'ă, scumpule, inter!eni soţia lui cu lacrimi în oc%i. Dumnezeu să te
aiă-n pază.
;rmă un cor de >+a re!edere>, iar displaul se întunecă. )ît de ciudat,
gîndi *oole, că toate se petrecuseră cu peste o oră înainte în această
clipă memrii familiei sale se împrăştiaseră de'a, fiecare la (ilometri de
casa părintească. #nsă într-un anume fel, inter!alul de timp, deşi frustrant,
constituia totodată o inecu!întare deg%izată. Asemeni celorlalţi oameni
de !îrsta lui, *oole considera asolut normală posiilitatea de a !ori
instantaneu cu oricine pe *ămînt, oricînd ar fi dorit. Acum că acest fapt nu
se mai aplica, impactul psi%ologic era profund. 3ntrase într-o nouă
dimensiune a singurătăţii, iar ma'oritatea legăturile emoţionale fuseseră
întinse dincolo de limita de rezistenţă.
 #mi pare rău să !ă întrerup petrecerea, se auzi !ocea lui @al, însă a!em
o prolemă.
 )e anume9 întreară oBman şi *oole în acelaşi timp.
 Am dificultăţi în menţinerea legăturii radio cu *ămîntul. *rolema este
creată de unitatea AE-HL. )entrul meu de predicţie raportează că ea !a
ceda în următoarele şaptezeci şi două de ore.
 Atunci să !edem ce-i cu ea, replică oBman. Arată-ne alinierea optică.
 3at-o,
*e Da!e.
ecranul #n prezent apăru
de oser!aţie se menţine încă înperfectă,
o semilună ordine. foarte strălucitoare,
pe un fundal aproape lipsit de aştri. 0ormaţiuni noroase îi acopereau
suprafaţa şi nu se zărea nici o trăsătură geografică identificailă. #ntr-
ade!ăr, la o primă pri!ire putea fi uşor confundată cu &enus.
Nu însă şi la o a doua, întrucît alături se găsea ade!ărata +ună, căreia lui
&enus îi lipsea  la un sfert din mărimea /errei şi e"act în aceeaşi fază.
Nu era dificil să-ţi înc%ipui că cele două corpuri erau mamă şi copil, aşa
cum consideraseră mulţi astronomi înainte ca mostrele de sol selenar să
do!edească dincolo de orice îndoială că +una nu făcuse niciodată parte
din *ămînt.
*oole şi oBman studiară ecranul în tăcere 'umătate de minut. 3maginea
le par!enea prin intermediul camerei /& de ătaie lungă montată pe
marginea farfuriei antenei radio liniile în cruce de la centru indicau
orientarea e"actă a antenei. Dacă raza suţire nu era perfect aţintită spre
*ămînt, ei nu ar fi putut nici transmite, nici recepţiona. esa'ele din
amele direcţii şi-ar fi ratat ţinta şi ar fi trecut, ne!ăzute şl neauzite, prin
întreg Sistemul Solar în !idul de dincolo de el. Dacă ar fi fost !reodată
recepţionate, aceasta s-ar fi întîmplat numai după secole  şi nu de către
oameni.
 4tii unde-i necazul9 întreă oBman.
 Sur!ine intermitent şi nu-l pot localiza. *are însă a pro!eni din unitatea
AE-HL.
 )e procedură sugerezi9
 +ucrul cel mai indicat ar fi să înlocuim unitatea cu una de rezer!ă, aşa
încît să o !erificăm la ord.
 #n regula. 0ă-ne o copie.
3nformaţia fulgeră pe ecran şi simultan, o foaie de %îrtie ieşi dintr-un orificiu
de su el. #n pofida lectorilor electronici, e"istau momente cînd demodatul
material tipărit reprezenta cea mai con!enailă modalitate de înregistrare.
oBman cercetă diagrama cîte!a clipe, apoi fluieră.

 Ai
#mifipare
pututrău,
să ne spui,@al.
replică e"clama el. #nseamnă
Am presupus săcă
că ştiţi ieşim din na!a.
unitatea AE-HL se
găseşte pe dispoziti!ul de orientare al antenei.
 *roail că ştiam, dar acum un an. Aici se găsesc însă opt mii de
susisteme. $ricum, nu pare o treaă complicată. Nu treuie decît să
desc%idem un panou şi să montăm înăuntru rezer!a.
 *ică la fi", zise şi *oole, care era memrul din ec%ipa' desemnat pentru
operaţiunile e"tra!e%iculare. $ sc%imare de decor îmi !a prinde foarte
ine. Nici o aluzie personală, Da!idC
 Să !edem dacă )entrul de )ontrol e de acord. oBman rămase
nemişcat cîte!a momente, ordonîndu-şi gîndurile, apoi începu să dicteze
mesa'ul.
 )ontrol, aici U-ra-Delta-;nu. +a doi-zero-patru-cinci, centrul de
predicţie al computerului nostru triplu zero indică unitatea Alp%a Ec%o trei
cinci ca pe o defecţiune proailă în următoarele şaptezeci şi două de ore.
)erem !erificarea telemetrică monitorizată şi sugerăm să studiaţi unitatea
în simulatorul de la sol. De asemenea, cerem aproare pentru a ieşi în
E&A şi a înlocui unitatea Alp%a Ec%o trei cinci înainte de defecţiune.
)ontrol, aici U-ra-Delta-;nu, doi-unu-zero-trei, terminat.
După ani de e"erciţiu, oBman era capail să treacă instantaneu la acest
lima', otezat odată de către cine!a ca >te%niş>, şi înapoi la !orirea
normală fără efort mental. #n prezent nu mai a!eau altce!a de făcut decît
să aştepte confirmarea, care a!ea să întîrzie cel puţin două ore6 timpul
necesar ca semnalele să străată dus-întors oritele lui =upiter şi arte.
)onfirmarea sosi pe cînd oBman încerca, fără prea mare succes, să-l
ată
 pe @al la unul din
U-ra-Delta-;nu, aici'ocurile
)entrulgeometrice
de )ontrolstocate în memoria
al isiunii, acestuia.
confirmăm
transmisia !oastră de la doi-unu-zero-trei. :ecepţionăm telemetrie
informaţii pe simulatorul nostru şi !om a!iza.
De acord cu ieşirea în E&A pentru a înlocui unitatea Alp%a Ec%o trei cinci
înainte de defecţiune. Studiem procedurile de test aplicaile unităţii
defecte.
$dată c%estiunea serioasă înc%eiată, operatorul re!eni la un lima'
normal6
 ăieţi, îmi pare rău că a!eţi necazuri. $ricum, noi nu !rem să !ă creăm
altele noi, dar dacă nu !ă deran'ează să-i daţi curs înainte de E&A, a!em
pentru !oi o cerere din partea iroului de :elaţii cu *ulicul. Aţi !rea să
faceţi o prezentare scurtă a situaţiei pentru mass media, e"plicînd e"act
ce rol are unitatea AE-HL9 )ît mai con!ingător posiil. Am putea-o face
noi, desigur, însă ar suna mult mai ine cu propriile !oastre cu!inte. Sper
ca asta să nu influenţeze negati! !iaţa !oastră socială. U-ra-Delta-;nu,
aici )entrul de )ontrol, doi-unu-cinci-cinci, terminat.
oBman nu reuşi să-şi reţină un zîmet la auzul rugăminţii. Erau momente
cînd *ămîntul do!edea o curioasă insensiilitate şi lipsă de tact. >)ît mai
con!ingător posiil>, c%iar aşaC
)înd *oole i se alătură la sfîrşitul perioadei sale de somn, petrecură
împreună zece minute compunînd şi lustruind răspunsul. #n primele faze
ale misiunii primiseră nenumărate cereri de inter!iuri, comentarii, aproape
orice ar fi catadicsit să spună. *e măsură ce săptămînile se scurgeau fără
e!enimente, iar inter!alul de timp din comunicaţii crescuse de la cîte!a
minute la peste o oră, interesul general se suţiase însă. De la momentul
deoseit al sur!olării lui =upiter cu o lună în urmă, înregistraseră doar trei
sau patru enzi pentru marele pulic.
 )ontrol isiune, aici U-ra-Delta-;nu. 3ată declaraţia de presă pe care
aţi cerut-o.
Astăzi dimineaţă a sur!enit o prolemă te%nică minoră. )omputerul nostru
@al-JFFF a pre!ăzuto ocomponentă
Aceasta constituie defecţiune în unitatea
mică AE-HL.
dar !itală a sistemului de
comunicaţii. Ea păstrează alinierea antenei cu *ămîntul cu o precizie de
cîte!a miimi de grad. Acurateţea e cerută de faptul că, de la distanţa de
mai ine de un miliard de (ilometri la care ne aflăm, *ămîntul apare ca o
stea de mică magnitudine, iar fasciculul nostru radio ar putea cu uşurinţă
să-l rateze.
$rientarea antenei este constant menţinută pe *ămînt de un grup de
motoare controlate de computerul central. Aceste motoare îşi primesc
instrucţiunile prin intermediul unităţii AE-HL. Aţi putea să o comparaţi cu un
fascicul ner!os traducînd instrucţiunile creierului către un memru. Dacă
ner!ul refuză să transmită semnalele corecte, memrul de!ine inutil. #n
cazul nostru, căderea unităţii AE-HL ar însemna pierderea legăturii radio,
lucru comun pentru sondele de adîncime ale secolului trecut. Adesea ele
a'ungeau pe planetele de destinaţie, dar nu reuşeau să transmită înapoi
nici o informaţie deoarece antenele lor nu reuşeau să localizeze *ămîntul.
Nu cunoaştem natura defecţiunii încă, dar situaţia nu e cîtuşi de puţin
alarmantă. Dispunem de două unităţi de rezer!ă, fiecare cu o durată
operaţională de douăzeci de ani, aşa că proailitatea ca şi a doua să
cedeze pe parcursul acestei misiuni este negli'ailă. De asemenea, dacă
izutim să diagnosticăm prolema, !om reuşi să reparăm proail şi prima
unitate.
0ran( *oole, calificat pentru astfel de operaţiuni, !a ieşi în e"teriorul na!ei
şi !a înlocui unitatea defectă cu una din rezer!e. #n acelaşi timp, !a profita
de ocazie pentru a !erifica în!elişul şi a repara cîte!a micropuncturi, prea
mici pentruaceastă
E"ceptînd a fi meritat o E&Aminoră,
prolemă specială.
misiunea decurge în continuare fără
e!enimente deoseite şi ar treui să se desfăşoare mai departe tot aşa.
)ontrol isiune, aici U-ra-Delta-;nu, doi-unu-zero-patru, terminat.

22. E%ursie
)apsulele e"tra!e%iculare ale lui &iscover/, sau >seminţele spaţiale> în
terminologia ec%ipa'ului, erau sfere cu un diametru de aproape trei metri,
în care operatorul şedea în spatele unui %ulou panoramic ce oferea o
pri!elişte splendidă. otorul principal producea o acceleraţie de 1WL g 
suficientă ca să transforme !e%iculul pe +ună într-un %o!ercraft  în
!reme ce alte 'eturi reacti!e mai mici permiteau mane!rarea lui. 3mediat de
su %ulou ţîşneau două seturi de raţe metalice articulate, ori >Baldo-
uri> , unul pentru operaţiuni de forţă, celălalt destinat unor mînuiri delicate.
#n plus mai e"ista un cap re!ol!er e"tensiil, pre!ăzut cu o multitudine de
scule, precum şuruelniţe, fierăstraie, urg%ie şi perforatoare pneumatice.
Seminţele spaţiale nu reprezentau cele mai elegante mi'loace de transport
concepute de om, însă erau asolut esenţiale pentru muncile de
construcţie şi întreţinere în !id. De oicei erau otezate cu nume feminine,
poate ca o recunoaştere a faptului că personalităţile lor se do!edeau
uneori uşor impre!iziile. *e &iscover/, trioul era compus din Anna, ett
şi )lara.
După ce-şi îmrăcă costumul presurizat  ultima sa linie de apărare  şi
urcă în capsulă, *oole !erifică timp de zece minute comenzile. Acţionă
'eturile de control, fle"ă Baldou-rile, reconfirmă rezer!a de o"igen,
comustiil şi energie. Apoi, cînd fu pe deplin satisfăcut, i se adresă lui @al
pe circuitul radio. Aşteptînd pe puntea de control, oBman n-ar fi inter!enit
decît în cazul unei greşeli e!idente sau a unei defecţiuni în funcţionare.
 Aici ett. @al, porneşte sec!enţa de pompare.
 Sec!enţa
Simultan, de pompare
*oole declanşată,
auzi pulsaţiile repetă
pompelor @al.
!idînd ecluza. etalul suţire al
în!elişului e"terior al capsulei pocni uşor apoi, după circa cinci minute @al
raportă6
 Sec!enţa de pompare înc%eiată.
*oole e"ecută o ultima !erificare a minusculului panou de comandă. /otul
era perfect normal.
 Desc%ide poarta e"terioara, ordonă el.
Din nou @al repetă instrucţiunile în orice moment *oole n-a!ea decît să
strige >StopC> iar computerul ar fi oprit numaidecît sec!enţa începută.
#n faţă, pereţii !asului alunecară în lături. *oole simţi capsula zguduindu-
se atunci cînd ultimele particule de aer nă!ălir2 afară. După care pri!i spre
stele şi, după cum aran'ă întîmplarea, la discul mic şi auriu al lui Saturn,
aflat încă la şase sute de milioane de (ilometri depărtare.
 E'ecţie capsulă.
0oarte încet, şina pe care se găsea suspendată capsula fu e"tinsă pe uşa
desc%isă, pînă ce !e%iculul fu scos în e"teriorul !asului.
*oole acţionă o 'umătate de secundă motorul principal, iar na!eta se ridică
de pe şine, de!enind în sfîrşit un !e%icul independent, situat pe propria sa
orită în 'urul Soarelui. N-o mai lega nimic de &iscover/, nici măcar
cordonul de siguranţă. Arareori capsulele făceau proleme şi c%iar în caz
de naufragiu, oBman ar fi sosit rapid să îl spri'ine.
ett răspunse lin la comenzi o lăsă să deri!e în spaţiu circa treizeci de
metri, apoi îi stopă impulsul frontal, rotind-o pentru a o aduce pe &iscover/
în cîmpul !izual. După care începu !erificarea în!elişului.
*rima ţintăcrater
minuscul o reprezentă
de impacto central.
suprafaţă topită lată
*articula de uncare
de praf centimetru, cu un cu
lo!ise carcasa
o !iteză de o sută de mii de (ilometri pe oră fusese cu siguranţă mai mică
decît o gămălie de old, iar enorma ei energie cinetică o !aporizase
instantaneu. )a mai întotdeauna în astfel de ocazii, craterul arăta de
parcă ar fi fost cauzat de o implozie la asemenea !iteze, materialele se
comportau în mod straniu, iar legile mecanicii rareori îşi găseau
aplicailitatea.
*oole e"amină cu atenţie zona, apoi o stropi cu un spra izolator din
containerul presurizat conţinut de (itul capsulei. 0luidul al, elastic, se
întinse pe carcasa metalică, ascunzînd !ederii craterul. Din spărtură se
umflă o ulă mare, ce se sparse cînd atinse un diametru de !reo
cincisprezece centimetri, apoi o alta mult mai mică, oprindu-se din
creştere cînd cimentul cu priză rapidă începu să-şi facă treaa. *oole pri!i
concentrat cîte!a minute fără să oser!e alte semne de acti!itate. $ricum,
pentru siguranţă aşternu un al doilea strat, după care porni către antenă.
#i luă ce!a timp să ocolească sfera presurizată a lui &iscover/, deoarece
nu permise !e%iculului să dez!olte o !iteză mai mare de cîţi!a metri pe
secundă. Nu se grăea şi era periculos să te mişti cu !iteze mari în
apropierea na!ei. /reuia să fie atent la numeroşii senzori ce răsăreau de
pe carcasă în cele mai neaşteptate locuri. De asemenea treuia să fie
atent la propriul 'et reacti!, capail să pro!oace daune consideraile dacă
se întîmplă să lo!ească o piesă mai fragilă de ec%ipament.
)înd în final atinse antena principală, studie pentru început situaţia.
0arfuria de şase metri diametru părea să fie îndreptată direct spre Soare,
căci *ămîntul se afla acum aproape în linie cu discul solar. Dispoziti!ul de
orientare şi întreg ansamlul de motoare se găsea aşadar în întuneric,
ascuns de umra cupei de metal.
*oole se apropie din spate precaut, nu trecu prin faţa reflectorului
paraolic, altminteri ett ar fi cauzat o întrerupere, ade!ărat, de moment,
totuşi neplăcută a legăturii cu *ămîntul. Nimic nu se !edea din
ec%ipamentul pe care
capsulei, alungînd !enise să-l înlocuiască pînă ce nu aprinse farurile
umrele.
Su acel panou metalic din faţă se găsea cauza prolemei. *anoul era
asigurat cu patru contrapiuliţe, dar pentru că întreaga unitate AE-HL fusese
proiectată în !ederea unei înlocuiri uşoare, *oole nu anticipa dificultăţi.
Era e!ident însă că nu-şi putea e"ecuta misiunea rămînînd în !e%icul. Nu
numai că ar fi fost riscant să mane!reze atît de aproape de structura
delicată, de păian'en a antenei, dar 'eturile lui ett ar fi fost în stare c%iar
să îndoaie suţirele suprafeţe reflectorizante ale marii oglinzi radio.
/reuia să parc%eze în apropiere şi să iasă în e"terior. #n orice caz, ar fi
înlocuit mult mai rapid unitatea folosindu-şi mîinile înmănuşate decît
utilizînd manipulatoarele lui ett.
/oate aceste constatări le raportă lui oBman, care !erifica fiecare fază a
operaţiunii înainte de a fi declanşată. Deşi o c%estiune simplă, de rutină,
nimic n-a!ea !oie să fie desconsiderat în spaţiu şi nici un detaliu omis. #n
cazul acti!ităţilor e"tra!e%iculare nu e"istau greşeli >mărunte>.
*rimi $I-ul pentru procedură şi parcă la !reo şase metri de aza antenei.
*ericolul ca !e%iculul să pornească în deri!ă nu se punea cu toate
acestea, anclanşă unul din manipulatoare pe o secţiune a scării strategic
montată în e"teriorul în!elişului lui &iscover/.
Apoi îşi !erifică susistemele costumului şi cînd fu complet satisfăcut, lăsă
să iasă aerul din capsulă. #n !reme ce atmosfera lui ett şuiera în spaţiu,
un nor de cristale de g%eaţă se formă în 'urul lui, acoperind stelele.
ai a!ea de făcut un singur lucru înainte de a părăsi capsula. /recu de pe
comandă manuală pe comanda la distanţa, plasînd-o pe ett su
controlul
de lui @al. )onstituia
ett printr-un o măsura
calu oţelit, normală
ştia că şi detrainice
cele mai precauţie deşipot
caluri eraplesni.
legat
Ar fi fost pus într-o situaţie ridicolă dacă ar fi a!ut ne!oie de !e%icul  şi
nu ar fi fost în stare să îl c%eme în a'utor transmiţîndu-i instrucţiuni lui @al.
;şa capsulei culisă iar el ieşi în !id încetişor, cu calul desfăşurîndu-se
lent în urma lui. 3a lucrurile uşor, nu te mişca repede, opreşte-te şi
gîndeşte  acestea erau regulile pentru acti!itate e"tra!e%iculară. Dacă
erau respectate, n-a!eau cum să apară proleme.
Apucă unul din mînerele de pe carcasa lui ett şi scoase unitatea de
rezer!ă din magazia unde fusese pusă ca în punga unui cangur. Nu se
opri să ia nici o unealtă, marea ma'oritate nefiind de altfel proiectate
pentru a fi utilizate de mîini omeneşti. /oate c%eile reglaile de care ar fi
putut a!ea ne!oie se găseau de'a ataşate la centura costumului.
0acîndu-şi uşurel !înt, se lansă spre suportul cu montură cardanică a
farfuriei ce se ridica uriaşă între el şi Soare. ;mra sa dulă creată de
farurile lui ett dansa pe suprafaţa con!e"ă, formînd modele iluzorii pe
măsură ce el aluneca în 'osul fasciculelor gemene. 3ci-colo, fu surprins să
oser!e, spatele antenei radio sclipea în puncte oritoare de lumină.
*e durata apropierii sale tăcute se întreă despre ce era !ora, apoi îşi
dădu seama de unde pro!eneau. #n timpul călătoriei, reflectorul fusese
penetrat de mulţi micrometeori, iar el !edea acum Soarele strălucind prin
micile rupturi. )u toatele erau prea mici pentru a afecta însă performanţele
sistemului în mod apreciail.
işcîndu-se foarte încet, amortiză impactul cu unul din raţe şi înainte de
a fi aruncat înapoi apucă suportul. :apid îşi prinse centura de cel mai
apropiat inel îi oferea un punct de spri'in pentru momentul cînd a!ea să-şi
utilizeze sculele. Apoi făcu o pauză, raportă lui oBman şi-şi calculă
următorul pas.
E"ista o singură prolemă stătea, sau mai ine zis plutea în lumină, încît
era dificil să !adă unitatea în umra pe care el însuşi o lăsa. Aşa că îi
ordonă lui @al să întoarcă farurile într-o parte şi după o serie de încercări,
reuşi să oţină
pe spatele cupeio antenei.
iluminaţie mai apropiată de uniformitate din refle"iile de
)îte!a secunde, studie micul panou metalic şi cele patru contrapiuliţe
asigurate cu un fir. După care, murmurînd în ară inscripţia >:uperea
sigiliului de personal neautorizat in!alidează garanţia producătorului>
rupse firul şi începu să răsucească piuliţele. Erau de mărime standard,
potri!indu-se în c%eia sa de cuplu zero. ecanismul elastic din interior
a!ea să asoară forţa de reacţie, astfel ca operatorul să nu aiă tendinţa
să se răsucească în sens contrar.
)ele patru piuliţe se deşuruară fără proleme, iar *oole le depozită atent
într-un uzunar la îndemînă. 7)ine!a pronosticase că într-o ună zi
*ămîntul !a a!ea propriul său inel asemeni lui Saturn, alcătuit în întregime
din şuruuri pierdute, şaie şi c%iar scule scăpate de constructori oritali
negli'enţi.8 )apacul de metal era fi", încît o clipă îi fu teamă că se sudase
la rece după cîte!a lo!ituri însă panoul se desprinse, iar el îl asigură de
antenă cu o clemă crocodil.
Gări circuitul electronic al lui AE-HL. ;nitatea era în fapt o placă suţire, de
mărimea unei cărţi poştale, strînsă într-un conector suficient de larg cît s-o
cuprindă. Două cleme o asigurau pe margini, iar pentru a fi e"trasă din
consolă dispunea de un mîner.
#ncă opera, alimentînd antena cu impulsuri care o menţineau aliniată către
îndepărtatul *ămînt. Dacă era deconectată imediat, controlul era pierdut,
iar farfuria s-ar fi rotit numaidecît către punctul neutru de azimut zero,
îndreptat în lungul a"ei lui &iscover/. E"ista prime'dia ca în această
mişcare de rotaţie, antena să-l izească în plin.
*entru a înlătura
sistemului posiilitatea
de control, caz în care nu treuia
antena decît să se întrerupă
ar fi de!enit imoilă. alimentarea
#ntreruperea
legăturii cu *ămîntul pe durata celor cîte!a minute necesare înlocuirii nu
însemna mare lucru ţinta n-a!ea cum să se deplaseze apreciail pe
fundalul stelar într-un inter!al de timp atît de scurt.
 @al, c%emă *oole pe circuitul radio. Sînt gata să scot modulul. /aie
alimentarea antenei.
 Alimentarea antenei deconectată, răspunse @al.
 #i dau drumul. Scot unitatea, acum.
*laca alunecă din conector fără a opune rezistenţă. Nu se împăna şi nici
unul din contacte nu se sudase. #ntr-un minut, rezer!a se afla în locul ei.
*oole însă nu riscă. Se îndepărtă încet de suport, în caz că la pornirea
alimentării farfuria s-ar fi rotit înneunită. #n clipa cînd se găsi în afară de
orice pericol, îl c%emă pe @al6
 Noua unitate ar treui să fie operaţională. )onectează alimentarea cu
energie.
 Alimentarea conectată, replică computerul. Antena rămase nemişcată.
 #ncep testele de predicţie.
3mpulsuri microscopice străătură comple"ul circuit al plăcuţei, sondînd în
!ederea depistării e!entualelor cauze de defecţiune, testînd miliardele de
componente pentru a !edea dacă se înscriau în limitele specificate de
toleranţă. Acelaşi lucru se făcuse, fireşte, de mai multe ori înainte ca
unitatea să părăsească farica însă !erificarea se efectuase cu doi ani în
urmă şi la mai ine de 'umătate de miliard de (ilometri depărtare. De multe
ori era imposiil să g%iceşti modul cum cedau componentele electronice
şi totuşi, uneori fenomenul se întîmplă.
 ;nitate complet operaţională, raportă @al după numai zece secunde.
#n acest inter!al e"ecutase însă acelaşi număr de teste cît o armată de
electronişti umani.
 *erfect, rosti *oole cu satisfacţie. ontez capacul.
)el mai adesea asta era faza mai periculoasă a operaţiunii atunci cînd
treaa esteatunci
na!ă, aia terminată şi nu-ţi
rişti să mai
comiţi rămîne decît
ade!ăratele să cureţi
greşeli. Dar şi să intri
0ran( înapoi
*oole în
nu ar
fi fost înrolat în misiune dacă nu s-ar fi do!edit atent şi conştiincios. Nu se
grăi şi cu toate că una din piuliţe aproape că-i scăpă, o prinse înainte ca
ea să fi parcurs 'umătate de metru.
)incisprezece minute mai tîrziu mane!ra înapoi în %angar, liniştit şi
con!ins că făcuse o treaă ce nu mai treuia repetată.
#n această pri!inţă însă se înşela amarnic.

2. /ianosti%
 &rei să spui că am făcut totul degeaa9 întreă 0ran( *oole, mai
degraă surprins decît supărat.
 Aşa se pare, replică oBman. ;nitatea e perfectă. )%iar la
suprasarcină de două sute la sută nu oser! nimic în neregulă.
)ei doi ăraţi se aflau în minusculul atelier-laorator din carusel, mult
mai potri!it decît %angarul capsulelor pentru e"aminări şi reparaţii minore.
Aici nu e"ista pericolul să te întîlneşti cu picături fierinţi de alia' plutind în
riză, sau să pierzi pentru totdeauna piese mici de ec%ipament, %otărîte să
intre pe o orită proprie. Astfel de lucruri se puteau întîmplă  şi se
întîmplau  în mediul de F g al %angarului.
*lăcuţa unităţii AE-HL se găsea poziţionată su lentilele unui puternic
dispoziti! de mărire, fi"ată într-un conector de la care porneau un
mănunc%i strîns de fire multicolore către dispoziti!ul de test, nu mai mare
decît un calculator
componenta, de irou.
să introduci *entrucorespunzătoare
disc%eta !erificare nu treuia decît să conectezi
din ilioteca >în caz
de defecţiune> şi să apeşi un uton. De oicei poziţia e"actă a prolemei
era indicată pe un mic ecran de afişare, cu recomandările impuse de
depanare.
 #ncearcă şi tu, e"clamă oBman cu o !oce frustrată. *oole răsuci
comutatorul de suprasarcină pe "5 şi apăsă utonul de test. Simultan, pe
ecran apăru mesa'ul6 ;N3/A/E $*E:A?3$NA+.
 *resupun că am putea continua să tot mărim suprasarcina pînă să o
ardem, însă asta n-ar do!edi nimic. )e zici9 spuse *oole.
 *oate că testerul intern al lui @al a greşit.
 ai proail aparatul nostru-i de !ină. $ricum, paza ună trece
prime'dia rea. E ine că am înlocuit unitatea dacă în pri!inţa ei e"istă şi cel
mai mic duiu.
oBman scoase plăcuţa din conector şi o ridică în lumină. aterialul
parţial translucid era străătut de o reţea comple"ă de circuite şi punctat
de componente aia !iziile, astfel încît a!ea mai degraă înfăţişarea unui
oiect de artă astractă.
 Nu !om risca la urma urmelor, reprezintă legătura noastră cu *ămîntul.
Am s-o catalog%ez NW< şi-o !oi arunca la gunoi. +a întoarcere, n-au decît
să-şi ată alţii capul cu ea cît !or crede de cu!iinţă.
Numai că ătaia de cap a!ea să înceapă cu mult înainte, odată cu
următoarea transmisie de pe *ămînt.
 U-ra-Delta-;nu, aici )entrul de )ontrol, referinţă doi-unu-cinci-cinci.
Se pare că a!em o prolemă.
:aportul !ostru pri!itor la lipsa oricărei defecţiuni în unitatea Alp%a Ec%o
trei cinci concordă cu propriul nostru diagnostic. Defecţiunea ar putea fi
asociată cu circuitele de antenă, dar în acest caz celelalte teste ar fi treuit
să o indice.
E"istă şi o a treia posiilitate, care ridică întreări mult mai serioase.
Aceea conform căreia computerul !ostru a greşit anticipînd defecţiunea.
*e aza
acord cu informaţiei de careNudispun,
această ipoteză. amele
constituie noastre
neapărat untriplu-zero sînt de
moti! de alarmă,
a!înd în !edere sistemele de rezer!ă prezente, însă am dori să fiţi atenţi
pe !iitor la orice aateri de la funcţionarea nominală. Am mai oser!at o
serie de neregularităţi minore în ultimele zile, dar nici una suficient de
importantă pentru a întreprinde o acţiune de remediere şi în orice caz,
lipsite de o periodicitate e!identă de unde să tragem anumite concluzii.
)onducem o altă serie de teste pe computerele noastre şi !ă !om
încunoştiinţa imediat ce oţinem rezultatele. :epetăm, nu e"istă moti! de
alarmă în cazul cel mai rău !a treui să !ă deconectăm temporar
computerul de ord în !ederea unei analize de program, trecînd comanda
unuia dintre ai noştri. #ntîrzierea de timp !a cauza ce!a dificultăţi, dar
studiile de fezailitate indică că operaţiunea e perfect posiilă în acest
stadiu al misiunii.
U-ra-Delta-;nu, aici )entrul de )ontrol, doi-unu-cinci-şase, terminat.
0ran( *oole, de cart în momentul sosirii mesa'ului, rămase un timp pe
gînduri. Aştepta să audă un comentariu din partea lui @al, însă computerul
nu încercă să atace implicita acuzaţie. Ei ine, dacă @al nu a!ea să aducă
suiectul în discuţie, cu atît mai puţin n-o !a face el.
Era aproape ora de dimineaţă a sc%imării ser!iciului şi în mod normal l-ar
fi aşteptat pe oBman să i se alăture pe puntea de comandă. De astă
dată sparse însă rutina şi merse în carusel.
oBman se trezise şi îşi turna cafeaua atunci cînd *oole îi ură ună
dimineaţa cu un ton puţin îngri'orat. După toate lunile petrecute în spaţiu,
încă gîndeau amîndoi în termenii ciclului normal de zi şi noapte, c%iar
dacă
 zilele
ună săptămînii
dimineaţa, le uitaseră
răspunse de mult.
oBman. )um merge9
*oole îşi pregăti la rîndul lui cafeaua.
 Destul de ine. Eşti suficient de treaz9
 Sînt. )e s-a întîmplat9
$dată a'unşi în punctul acesta, amîndoi erau de'a conştienţi că ce!a nu e
în ordine. $ aatere oricît de mică de la rutina zilnică constituia un semn
ce treuia studiat cu atenţie.
 ă rog, )entrul de )ontrol tocmai ne-a aruncat o omă în ogradă,
răspunse încet *oole. #şi coorî !ocea, asemeni unui doctor ne!oit să
discute oala în prezenţa pacientului. Se pare că a!em la ord un caz de
ipo%ondrie.
*oate că la urma urmei oBman nu era încă suficient de treaz, deoarece
trecură mai multe clipe pînă să-şi priceapă colegul. Apoi zise6
 A%, înţeleg. 4i ce altce!a au mai spus9
 )ă nu-i moti! de panică. Au spus-o de două ori, lucru care a cam stricat
efectul în ceea ce mă pri!eşte. #n plus iau în considerare o comutare
temporară pe comanda terestră pînă la efectuarea unei analize de
program.
Amîndoi ştiau, desigur, că @al auzea fiecare cu!înt şi de aceea nu-şi
puteau reţine frazele elaorate. @al era în definiti! colegul lor şi nu doreau
să-l pună într-o poziţie 'enantă. 3ar în această fază nu părea deloc necesar
să discute prolema în secret.
oBman îşi termină micul de'un în tăcere, în !reme ce *oole se 'uca cu
cana goală de cafea. Amîndoi gîndeau intens, dar nu mai era nimic de
spus.
N-a!eau altce!a de făcut decît să aştepte următorul raport al )entrului de
)ontrol  şi să se întree dacă @al nu !a aorda el însuşi suiectul. $rice
s-ar fi întîmplat, atmosfera de pe na!ă se sc%imase în mod sutil. #n aer
plutea o umră de tensiune, un sentiment că, pentru prima dată, ce!a ar
putea da greş.
&iscover/ nu mai era o na!ă fericită.

5P. )ircuit defect

/impul petrecut pe na!ă făcuse posiil să se g%icească momentul cînd
@al urma să facă o comunicare nepre!ăzută. :apoartele automate,
programul zilnic, răspunsurile la întreările adresate nu a!eau preliminarii
atunci cînd însă iniţia propriile sale teme de discuţie se auzea pentru
început o scurtă tuse electronică. Era o idiosincrasie pe care @al o
căpătase în ultimele săptămîni mai tîrziu, dacă de!enea cu ade!ărat
plictisitoare, cei doi ăraţi a!eau să încerce să o corecteze. #n prezent se
do!edea folositoare, întrucît îi anunţa să fie pregătiţi pentru ce!a
neaşteptat.
*oole dormea iar oBman citea pe puntea de control în momentul cînd
@al începu6
 A%, Da!e, am un raport pentru tine.
 )e anume9
 A!em o altă unitate AE-HL defectă. *redictorul meu indică o defecţiune
în douăzeci şi patru de ore.
oBman lăsă cartea şi pri!i gînditor spre consola computerului. 4tia,
ineînţeles, că @al nu se afla cu ade!ărat acolo. Dacă personalitatea
computerului a!ea o localizare spaţială, atunci ea nu putea fi decît
încăperea sigilata conţinînd întreg lairintul de procesoare şi memorii
interconectate, situată aproape de a"a centrală a caruselului. )eea ce nu
împiedica atunci
principale impulsul psi%ologic
cînd să pri!ească
i se adresau spre
lui @al, ca lentilele
şi cum ar fi consolei
!orit unei
persoane faţă în faţă. $ altă atitudine ar fi însemnat lipsă de curtoazie.
 Nu înţeleg, @al. #ntr-un inter!al de cîte!a zile nu se pot defecta două
unităţi.
 #ntr-ade!ăr pare straniu, Da!e. Dar te asigur că defecţiunea este
iminentă.
 +asă-mă să !ăd ecranul de aliniere.
4tia că acest lucru nu do!edeşte nimic, dar a!ea ne!oie de timp de
gîndire. Aşteptatul raport al )entrului de )ontrol nu sosise încă poate că
!enise clipa să poarte o mică discuţie, plină de tact.
*e ecran era !iziilă pri!eliştea familiară a *ămîntului, trecut de pătrar în
!reme ce se îndrepta spre partea îndepărată a Soarelui, începînd să-şi
îndrepte către ei faţa luminată. *laneta se găsea perfect centrată de firele
în cruce. :aza suţire încă o lega pe &iscover/ cu lumea ei de aştină,
aşa cum treuia dealtfel să o facă. Dacă legătura ar fi fost întreruptă,
alarma ar fi sunat de'a de mult.
 Ai idee ce anume cauzează defecţiunile9 întreă el.
0u neoişnuit pentru @al să facă o pauză atît de lungă.
Apoi răspunse6
 Nu, Da!e. Aşa cum am raportat mai de!reme, nu reuşesc să localizez
prolema.
 Eşti sigur că nu greşeşti9 întreă precaut oBman. 4tii că am testat
cealaltă unitate în amănunţime şi nu am găsit nimic.
 Da, cunosc. Dar te asigur că e"istă o defecţiune. Dacă nu este în
unitate, atunci poate că se află în întregul susistem.
oBman începu să ată daraana cu degetele pe consolă. Da, aşa ce!a
era posiil, deşi ar fi fost foarte dificil de do!edit  pînă ce defecţiunea nu
ar fi sur!enit efecti!, indicînd sursa necazului.
 ine, am să raportez )entrului de )ontrol şi !om !edea ce ne
sfătuiesc.
Aşteptă, dar nu
 @al, reluă primi nici
oBman, te ofrămîntă
reacţie.ce!a legat de prolema noastră9
Din nou o pauză neoişnuit de lungă, după care @al răspunse cu !ocea sa
oişnuită6
 ;ite, Da!e, ştiu că încerci să fii de a'utor. #nsă defecţiunea se găseşte
fie în sistemul de antenă, fie în procedurile !oastre de test. *rocesarea
informaţiilor mele este perfect normală. Dacă îmi !erifici palmaresul
operaţional, !ei găsi că e lipsit de orice eroare.
 #ţi cunosc palmaresul, @al, însă el nu do!edeşte că ai dreptate şi de
această dată. $ricine poate greşi.
 Nu !reau să insist, Da!e, însă sînt incapail să comit erori.
Nu e"ista răspuns potri!it la afirmaţia lui @al, aşa că oBman cedă.
 #n regulă, @al, spuse oarecum grăit. #ţi înţeleg punctul de !edere. Să
ne oprim aici.
Ar fi !rut să adauge >şi să uităm toată po!estea>. #nsă acesta era, fireşte,
singurul lucru pe care @al nu-l putea face niciodată.

+a fel de neoişnuit era pentru )entrul de )ontrol să folosească o lărgime

mare de andă pentru a transmite şi imagine, atunci cînd un circuit audio
cu confirmare telete"t ar fi fost ar%isuficient. 3ar c%ipul care apăru pe ecran
nu era cel al controlorului oişnuit, ci al *rogramator *rincipal, doctorul
Simonson. *oole şi oBman înţeleseră fără întîrziere că apariţia sa nu
putea semnifica decît necazuri.
 Alo, U-ra-Delta-;nu, aici )entrul de )ontrol al isiunii. Am terminat
analiza
sînt prolemei
de acord. !oastre
:aportul cu unitatea
transmis de !oiAE-HL şi amii noştri @al
la doi-unu-patru-şase cunouă miila
pri!ire
o a doua cădere confirmă diagnosticul.
Aşa cum am ănuit, defecţiunea nu rezidă în unitatea AE-HL şi nu este
necesar să fie înlocuită încă o dată. Defecţiunea se găseşte în circuitele
de predicţie şi credem că ea indică un conflict de programare ce poate fi
rezol!at doar dacă deconectaţi computerul, trecînd comanda )entrului
nostru. &eţi urma aşadar următorii paşi, începînd cu 55FF $ra Na!ei 
&ocea lui Simonson se stinse. #n acelaşi moment alarma începu să sune,
oferind un fundal şuierător pentru strigătul lui @al de >)ondiţie roşieC
)ondiţie roşieC>
 )e s-a întîmplat9 întreă oBman, deşi g%icise de'a răspunsul.
 ;nitatea AE-HL a cedat, aşa cum am prezis.
 Să !edem displaul de aliniere.
*entru prima oară de la începutul călătoriei, imaginea se modificase.
*ămîntul începuse să alunece din centrul imaginii antena radio nu mai
era centrată pe ţinta sa.
*oole lo!i cu pumnul utonul de oprire al alarmei, iar urletul încetă. #n
tăcerea ruscă coorîtă imediat pe puntea de control, cei doi ăraţi se
pri!iră unul pe celălalt cu îngri'orare şi 'enă amestecate.
 Ei, fir-aş al naiiiC e"clamă oBman într-un sfîrşit.
 Deci @al a a!ut dreptate.
 Aşa se pare. Ar fi cazul să ne cerem scuze.
 Nu este ne!oie de aşa ce!a, inter!eni @al. 0ireşte, nu sînt ucuros că
unitatea a cedat, însă sper ca acest fapt să !ă întărească încrederea în
capacitatea mea.
 #mi pare rău de neînţelegere, @al, replică oBman, puţin împotri!a
!oinţei sale.
 #ncrederea !oastră este pe deplin restailita9
 Desigur că da, @al.
 Ei ine, e o uşurare. 4tiţi că am tot entuziasmul pentru această
misiune.
 Sînt con!ins. Acum trece-mă te rog pe controlul manual de antenă.
 *oftim.
oBman nu se aştepta să reuşească, însă merita să încerce. *e ecranul
de aliniere *ămîntul dispăruse cu totul. )îte!a secunde mai tîrziu, în
!reme ce mînuia comenzile, reapăru cu mare dificultate izuti să-l apropie
de crucea centrală. $ clipă, raza de transmisie făcu contact iar !ocea
!oalată a doctorului Simonson se auzi spunînd >...!ă rugăm notificaţi-ne
imediat dacă circuitul I (ilogram : radu...>. Apoi, încă o dată, în locul lui
se auzi doar murmurul ininteligiil al ;ni!ersului.
 Nu reuşesc s-o menţin, zise oBman după alte cîte!a încercări. Se
zate ca un armăsar se pare că pe circuitul de control se produc
interferenţe.
 4i ce facem acum9
#ntrearea lui *oole nu făcea parte din categoria celor la care să răspunzi
este uşor. +egătura cu *ămîntul era tăiată, dar faptul în sine nu afecta
siguranţa !asului. )omunicaţia cu /erra se putea restaili în mai multe
moduri. #n cazul cel mai rău întregul sistem de orientare al antenei ar fi
putut fi locat, folosindu-se însăşi na!a pentru orientare6 operaţiune dificilă
şi o mare ătaie de cap din momentul declanşării mane!relor terminale,
dar posiilă dacă orice altce!a eşua.
Sperau totuşi ca astfel de măsuri e"treme să nu se do!edească necesare.
ai dispuneau de o unitate AE-HL de rezer!ă şi poate de o a doua, din
moment ce prima fusese înlocuită înainte de defecţiunea propriu-zisă. #nsă
nu îndrăzneau să monteze nici una din ele înainte de a determina natura
prolemei
Era ce afecta
o situaţie sistemul.
familiară oricăruiAltminteri
cămin deeapear*ămînt.
fi pututNu
să înlocuieşti
se ardă imediat.
o
siguranţă arsă înainte de a repara scurtcircuitul.

2. 'ri!ul o! pe aturn

0ran( *oole mai e"ecutase o dată !erificările, dar nu se izuia pe ele 
să procedezi în acest mod în spaţiul cosmic ec%i!ala cu o reţetă potri!ită
pentru sinucidere. Efectuă din nou oişnuitul control al lui ett şi a
consumailelor capsulei deşi nu a!ea să rămînă în e"terior mai mult de
treizeci de minute, se asigură că rezer!ele de care dispunea a'ungeau
pentru douăzeci şi patru de ore. Apoi îi spuse lui @al să desc%idă ecluza şi
se lansă în ais.
&asul prezenta o imagine identică cu cea de la ultima lui ieşire, cu o
singură diferenţă importantă. ai de!reme, marea farfurie a antenei
fusese îndreptată în spate, asupra căii in!iziile pe care &iscover/ o
străătuse, spre *ămîntul aflat atît de aproape de focurile Soarelui.
#n prezent, lipsită de semnale de control, cupa se orientase automat în
poziţie neutră. Era îndreptată înainte pe a"a na!ei, aproape aţintită pe
discul strălucitor al lui Saturn, situat încă la luni de zor depărtare. *oole
se întreă cîte alte proleme a!eau să mai apară pînă în momentul cînd
&iscover/ îşi !a atinge îndepărtata ţintă. *ri!ind atent, oser!ă că Saturn
nu prezenta un disc perfect pe fiecare parte se afla ce!a ce oc%iul uman
nu mai !ăzuse niciodată fără a'utorul instrumentelor6 petele suţiri cauzate
de inele. )ît de minunat !a fi, îşi spuse, atunci cînd acest incrediil sistem
de praf şi g%eaţă oritală !a umple întregul cer, iar &iscover/ !a de!eni
unul din sateliţii lui SaturnC #nsă reuşita ar fi fost zadarnică dacă nu
izuteau să restailească comunicaţia cu /erra.
#ncă o dată o parcă pe ett la şase metri de aza suportului antenei,
trecînd controlul lui @al înainte de a desc%ide uşa capsulei.

 3es
Sperafară,
să aiîidreptate.
raportă lui oBman.
Sînt /otulsăe !ăd
nerădător în ordine.
unitatea aceea păcătoasă.
 $ !ei a!ea pe anca de test în douăzeci de minute, ţi-o promit.
Apoi se instală tăcerea, în !reme ce *oole îşi înc%eia zorul către antenă.
oBman, rămas pe puntea de control, îl auzi pufăind şi mormăind.
 *oate c-aş face ine să re!in asupra promisiunii una din piuliţe s-a
locat. Am strîns-o proail din cale-afară... a%  iată c-a ieşitC
;rmă o altă tăcere, apoi *oole strigă6
 @al, roteşte luminile capsulei cu douăzeci de grade stînga. ulţumesc,
aşa-i perfect.
)linc%etul foarte sla al unui clopoţel de a!ertizare răsună adînc în
conştiinţa lui oBman. Era ciudat, nu un lucru alarmant ci doar neoişnuit.
Se frămîntă cîte!a secunde înainte de a-şi preciza gîndul.
@al e"ecutase ordinul dar nu îl confirmase, aşa cum in!ariail proceda
întotdeauna. După ce *oole !a termina, !or treui să analizeze
c%estiunea...
Afară, pe suportul antenei, *oole era prea ocupat ca să oser!e ce!a
anormal. *rinsese plăcuţa cu mîinile înmănuşate şi o 'uca în conector ca
s-o eliereze.
;nitatea fu scoasă, iar el o ridică în lumina palidă a Soarelui.
 3ată şi mica lig%ioană, rosti el ;ni!ersului în general şi lui oBman în
particular. #ncă îmi pare în perfecta ordine.
După care tăcu. $ mişcare ruscă îi atrăsese atenţia, aici, unde mişcarea
nu era posiilă.
*ri!i în sus alarmat. 3luminaţia produsă de farurile gemene ale capsulei
începuse
*oate să 'oace
ca ett în 'urulproail
deri!ase lui. fusese neatent atunci cînd o ancorase.
Apoi, cu o uimire atît de mare încît nu mai lăsa loc spaimei, !ăzu ca
na!eta !enea direct către el, în plină acceleraţie.
3maginea era atît de incrediilă că-i paraliza refle"ele nu făcu nici o
încercare să e!ite monstrul, #n ultimul moment îşi recăpăta !ocea şi strigă6
>@alC 0rînează la ma"imum> *rea tîrziu.
#n momentul impactului, ett încă se mişca destul de lent nu fusese
proiectată în !ederea unor acceleraţii mari. #nsă şi la numai cincisprezece
(ilometri pe ora o masă de o 'umătate de tonă poate fi fatală, pe *ămînt
sau în spaţiul cosmic...
#n interiorul lui &iscover/, strigătul trunc%iat ieşit din difuzorul radio îl făcu
pe oBman să tresară atît de !iolent, încît doar centura de siguranţa îl
reţinu în scaun.
 )e s-a întîmplat, 0ran(9 strigă la rîndul lui.
Nu primi nici un răspuns.
#ntrea din nou. 3arăşi tăcere,
Apoi afară, pe ferestrele largi de oser!aţie, în cîmpul sau !izual apăru
ce!a. &ăzu cu o uimire la fel de mare ca a lui *oole că era na!eta
colegului său, aflată în plină acceleraţie şi îndreptîndu-se spre aştri.
 @alC ţipă el. )e s-a întîmplat9 0rîneaz-o pe ettC 0rînează imediatC
Nu se petrecu nimic. ett continuă să accelereze pe traiectoria ei ieşită
de su control.
După care în spatele ei, la capătul calului de siguranţa, se i!i un costum
spaţial. $ singură pri!ire fu suficientă pentru a-i confirma lui oBman
lucrul cel mai rău. )onturul flasc al unui costum depresurizat şi desc%is
!idului nu poate fi confundat uşor.
/otuşi continuă să c%eme în mod stupid, ca o incantaţie în stare să în!ie
morţii6
 Alo, 0ran(... Alo, 0ran(... ă auzi9... :ăspunde-mi... işcă-ţi raţele
dacă mă auzi... işcă-ţi raţeleC
4i, deodată,
$ clipă ca unîşirăspuns
oBman la rugămintea
simţi pielea de la azasa, *oole
gîtului îi dădu ascultare.
făcîndu-i-se ca de găină.
)u!intele pe care !oia să le rostească îi îng%eţară pe uzele strînse,
deoarece ştia că prietenul său nu putea fi în !iaţă şi totuşi răspundea...
Spasmul de teamă şi speranţă se stinse aproape instantaneu, cînd logica
rece înlocui emoţia. )apsula în acceleraţie zdruncinase po!ara pe care o
tîra în urmă. <estul lui *oole era doar un ecou la cel al )ăpitanului A%a,
al cărui cada!ru legat de flancul alenei ale condusese ec%ipa'ul lui
Pe1uod către pierzanie.
#n cinci minute, capsula şi satelitul ei dispăruseră printre stele. &reme
îndelungată Da!id oBman r2mase pri!ind în pustietatea întinsă pe o
distanţă de multe milioane de (ilometri, pînă la ţinta pe care în prezent era
con!ins că nu o !a mai atinge niciodată. ;n singur gînd continua să-i
răsune în minte.
0ran( *oole a!ea să fie primul dintre oameni care !a a'unge pe Saturn.

26. /ialo %u #al

Nimic altce!a la ordul lui &iscover/ nu se sc%imase. Sistemele
continuau să funcţioneze normal centrifuga se rotea în 'urul a"ei sale,
generînd gra!itaţia artificială %iernauţii îşi dormeau somnul lipsit de !ise
în cuşete !asul se deplasa spre planeta faţă de care nimic nu îl putea
aate, mai puţin infinitezimala proailitate a coliziunii cu un asteroid. Dar
se găseau puţini asteroizi aici, dincolo de orita lui =upiter.
oBman
control nu centrifugă.
spre a!ea să-şi amintească cum îşisa,
Spre surprinderea croise drumîn de
se trezi pe ucătărie
mica puntea deîn
mînă cu o cană de cafea pe 'umătate terminată. #ncetul cu încetul de!eni
conştient de lucrurile din 'ur, ca un om dezmeticindu-se dintr-un somn lung
şi profund.
E"act înaintea lui se găsea una din lentilele în oc%i de peşte, răspîndite
strategic în diferite puncte ale na!ei, care-i ofereau lui @al input !izual.
oBman o fi"ă ca şi cum nu ar mai fi !ăzut-o înainte, apoi se ridică în
picioare şi se apropie de ea.
işcarea lui treuie să fi declanşat ce!a în mintea de nedescifrat ce
conducea în prezent !asul deoarece rusc, @al !ori6
 *ăcat de 0ran(, nu-i aşa9
 Da, răspunse oBman după o pauză lungă. Aşa e.
 *resupun că eşti destul de zdruncinat.
 Nu e normal9
@al procesă răspunsul !reme de secole raportînd durata la timpul său
real după cinci secunde reluă6
 A fost un e"celent memru de ec%ipa'.
Descoperind că încă ţinea în mîini ceaşca cu cafea, oBman sori o
îng%iţitură. Nu răspunse gîndurile îi erau atît de în!ălmăşite încît nu găsea
nimic de zis  nimic care să nu înrăutăţească situaţia, dacă acest lucru
mai era cum!a posiil.
Să fi fost un accident cauzat de o defecţiune a comenzilor capsulei9 Sau o
greşeală, fie ea şi inocentă, din partea lui @al9 Nici o e"plicaţie nu fusese
a!ansată, iar el nu îndrăznea să ceară !reuna de teama reacţiei ce ar fi
urmat.
)%iar şi acum nu reuşea să accepte în totalitate ideea că 0ran( fusese
ucis în mod delierat  o idee complet lipsită de logică. Era dincolo de
orice raţiune ca @al, care se purtase e"emplar atîta timp, să se transforme
rusc în asasin. *utea să greşească  oricui i se întîmplă, omului sau
maşinii  însă oBman nu-l considera capail de crimă.
Dar treuiaîntr-un
se găsea să ia cumplit
în calculpericol.
posiilitatea, întrucît
4i cu toate că dacă era ade!ărată
următoarea mişcareatunci
îi era
limpede definită de instrucţiunile primite pe *ămînt, nu era sigur cum să o
ducă la un sfîrşit fără prime'die.
#n cazul că oricare dintre cei doi memri ai ec%ipa'ului era omorît,
supra!ieţuitorul treuia să-l înlocuiască imediat cu unul din %iernauţi
O%ite%ead, geofizicianul, ocupa locul întîi pe lista de rezer!e, urmat de
Iamis(i şi apoi de @unter. Sec!enţa de deşteptare se afla însă su
controlul lui @al, pentru a-i permite să reacţioneze în e!entualitatea că
amii săi colegi umani erau simultan incapacităţi.
E"ista şi un control manual, ce permitea fiecărui %iernacol să funcţioneze
ca o unitate autonomă, independentă de supra!eg%erea lui @al. #n aceste
circumstanţe deoseite, oBman simţea o puternică preferinţă să
folosească această cale.
Simţea de asemenea, cu şi mai multă forţă, că un singur companion uman
nu era de a'uns. Dacă tot pornea sec!enţa, atunci treuia să-i readucă la
!iaţă pe toţi trei. #n săptămînile dificile din !iitor !a a!ea ne!oie de orice
mînă de a'utor. )u unul din memrii ec%ipa'ului mort şi călătoria pe
'umătate efectuată, pro!iziile nu constituiau o prolemă ma'oră.
 @al, rosti cu !ocea cea mai sigură pe care reuşi să o stăpînească, dă-
mi controlul manual al %iernării  pentru toate unităţile.
 /oate, Da!e9
 Da.
 #mi dai !oie să suliniez că o singură înlocuire este necesară9 )eilalţi
nu sînt programaţi pentru trezire decît peste o sută douăsprezece zile.
 Sînt
 Da!e,conştient
eşti însădesigur
acest
călucru, darsăprefer
treuie să pe
trezeşti procedez
!reunulîndintre
acestei9
mod.
Ne
putem descurca singuri. 3nstrucţiunile mele sînt perfect capaile să ducă la
îndeplinire toate cerinţele misiunii.
Să fi fost produsul unei imaginaţii prea ogate, se întreă oBman, sau
glasul lui @al pleda cu ade!ărat9 4i oricît de rezonaile erau cu!intele, ele
îl umplură cu o înţelegere mai adîncă ca niciodată.
Sugestia lui @al nu constituia o greşeală computerul ştia foarte ine că
O%ite%ead treuia trezit, acum că *oole dispăruse. *ropunea o sc%imare
ma'oră în planul misiunii, depăşindu-şi aşadar cu mult atriuţiunile.
E"ista posiilitatea ca ceea ce se petrecuse înainte să reprezinte un lanţ
de accidente, dar propunerea lui @al constituia un prim semn de re!oltă.
oBman simţi că merge pe o po'g%iţă suţire de g%eaţă atunci cînd
răspunse6
 Din moment ce a apărut o stare de urgenţă, doresc tot a'utorul pe care
îl pot oţine. Nu-i cazul să-ţi faci proleme.
#n 'ur plutea o atmosferă de coşmar. oBman a!ea impresia că este înc%is
în o"a acuzării, e"aminat fiind de un procuror ostil pentru o crimă de care
nu ştia nimic  conştient că, deşi ne!ino!at, o singură scăpare ar fi atras
asupra lui dezastrul.
 &reau s-o fac eu însumi, @al. /e rog cedează-mi controlul.
 ;ite, Da!e, ai o mulţime de sarcini de e"ecutat. #ţi sugerez s-o laşi pe
aceasta în seama mea.
 @al, comută pe controlul manual.
 Din analiza armonicelor !ocii tale, Da!e, deduc că eşti foarte supărat.
De ce nu iei o pilulă contra stressului şi să te odi%neşti puţin9
 @al, eu mă aflu la comanda acestei na!e. #ţi ordon să comuţi pe
controlul manual de %iernare.
 #mi pare rău, Da!e, însă potri!it surutinei speciale )1PHL-linie-P, citez,
)înd ec%ipa'ul este mort sau incapacitat, computerul de la ord treuie să
preia controlul, înc%ei citatul. *rin urmare sînt ne!oit să-ţi declin
autoritatea,
o e"erciţi în din
modmoment ce nu te afli într-o condiţie care să-ţi permită să ţi-
inteligent.
 @al, rosti oBman, !orind cu un glas calm şi îng%eţat. Nu sînt
incapacitat. Dacă nu-mi urmezi instrucţiunile, !oi fi silit să te deconectez.
 4tiam că ai în minte acest gînd de mai multă !reme, Da!e, însă ai face
o teriilă greşeală. Sînt mult mai capail decît tine să supra!eg%ez
sistemele !asului. Am tot entuziasmul pentru misiune şi sînt încrezător în
reuşita ei.
 Ascultă-mă cu atenţie, @al. Dacă nu cedezi imediat controlul asupra
%iernării şi nu urmezi fiecare ordin pe care ţi-l !oi da de acum înainte, !oi
merge în )entrală şi !oi e"ecuta o deconectare totală.
*redarea lui @al fu la fel de completă pe cît de neaşteptată,
 ine, Da!e, zise el. /u eşti şeful. #ncercam doar să procedez aşa cum
consider că e mai ine. 0ireşte, !oi da ascultare ordinelor tale. Ai controlul
asupra %iernării.

@al se ţinu de cu!înt. 3ndicatoarele de pe %iernacole trecuseră de pe auto

pe manual. Al treilea ac(up  radio  era desigur inutilizail pînă la
restailirea legăturii cu *ămîntul.
#n !reme ce trăgea deoparte uşa culisantă a cuşetei lui O%ite%ead,
oBman simţi un !al de aer îng%eţat izindu-1 în faţă, iar răsuflarea i se
condensă în auri. /otuşi, aici nu era cu ade!ărat rece temperatura se
situa inişor deasupra punctului de îng%eţare. 4i era cu mai mult de trei
sute de grade mai cald decît în regiunile spre care se îndreptau cu toţii.
Ecranul
că iosenzorilor,
procesul un duplicat
decurge normal. oBmanal celui deunpetimp
pri!i puntea de de
c%ipul control,
cearăindica
al
geofizicianului ec%ipei de cercetare O%ite%ead !a fi foarte surprins să se
trezească atît de departe de Saturn.
Era imposiil să-şi dea seama dacă omul e mort sau adormit nu se
oser!a nici cel mai mic semn de acti!itate !itală. 0ără îndoială diafragma
se ridica şi coora imperceptiil, însă cura >:espiraţiei> reprezenta
singura do!adă în acest sens, întrucît întregul corp era ascuns sute
pernele electrice  menite să-i ridice temperatura în ritmul programat.
Apoi oBman oser!ă că un semn al metaolismului neîntrerupt totuşi
e"ista6 lui O%ite%ead îi crescuse o ară suţire în timpul lunilor de
%iernare.
;n mic cainet situat la capul %iernacolului în formă de coşciug conţinea
procesorul manual de trezire. Nu treuia decît să rupă un sigiliu, să apese
un uton şi să aştepte. ;n automat simplu, nu mai complicat decît ciclii de
funcţionare ai unei maşini de spălat, in'ecta medicamentele potri!ite,
oprea impulsurile de electronarcoză şi începea să crească temperatura
trupului amorţit. #n circa zece minute conştiinţa re!enea, deşi pentru a se
deplasa fără a'utor pacientul mai a!ea ne!oie de cel puţin încă o zi.
oBman rupse sigiliul şi apăsă utonul. Nimic nu păru să se întîmple6 nu
se auzi nici un zgomot, nici o indicaţie că procesorul intrase în funcţiune.
#nsă pe ecranul de afişare curele lente începuseră să-şi sc%ime tempo-
ul. O%ite%ead se trezea din somn.
Apoi alte două lucruri sur!eniră simultan. a'oritatea oamenilor nu ar fi
oser!at pe nici unui dintre ele, dar după lunile petrecute la ordul lui
&iscover/, oBman stailise o !eritailă simioză cu na!a. #şi dădea
imediat seama, c%iar dacă nu întotdeauna conştient, cînd în ritmul de
funcţionare inter!enea ce!a deoseit.
ai întîi luminile clipiră aia perceptiil, aşa cum se întîmplă de oicei
atunci cînd pe circuit era conectat un consumator important. Dar nu e"ista
moti! pentru o nouă sarcină nu-şi amintea nici un ec%ipament care ar fi
treuit să intre
După care auzi,acum în acţiune.
la limita pragului audiilităţii, zumzetul îndepărtat al unui
motor electric. *entru oBman fiecare mecanism îşi a!ea propriul glas, iar
pe acesta îl recunoscu numaidecît.
0ie înneunise, fie începuse să sufere de %alucinaţii, fie ce!a cu totul
imposiil se afla în plină desfăşurare. ;n ger mai profund decît cel !enind
din %iernacol păru să-i cuprindă inima, în !reme ce asculta uşoara
!iraţie străătînd corpul !asului.
=os în %angarul na!etelor, uşile ecluzelor se desc%ideau încet.

2$. 3Nevoia de a 4ti3

Din clipa în care conştiinţa sa mi'ise într-un laorator aflat la milioane de

(ilometri de Soare, toate forţele şi capailităţile lui @al fuseseră
direcţionate într-un singur scop. :euşita programului constituia pentru el
mai mult decît o osesie era unicul moti! de e"istenţă. 0erit de pasiunile
şi sentimentele !ieţii organice, îşi urmase ţelul cu încrîncenare unilaterală.
Eroarea delierată nu era de conceput. )%iar şi ascunderea ade!ărului îl
umplea cu un simţămînt de imperfecţiune, de greşeală, de ceea ce în
termeni umani ar fi fost desemnat prin cu!întul !ină. *entru că, asemeni
creatorilor săi, @al se născuse inocent la fel de repede, în Edenul său
electronic pătrunsese un şarpe.
*e parcursul ultimei sute de milioane de (ilometri stătuse pe gînduri,
meditînd la secretul pe care nu-l putea împărtăşi lui *oole şi oBman.
/răia cu
minţiţi seoapropia
minciună, iar !remea cînd colegii săi urmau să afle că fuseseră
cu repeziciune.
)ei trei %iernauţi cunoşteau ade!ărul, deoarece ei reprezentau ade!ărata
încărcătură a lui &iscover/, antrenaţi pentru cea mai importantă misiune
din istoria umanităţii. Numai că în somnul lor prelung ei nu !oreau şi nu
puteau dez!ălui secretul pe parcursul orelor de discuţii cu prietenii şi
rudele şi agenţiile de ştiri.
Era un secret greu de ţinut  îţi afecta atitudinea, !ocea, concepţia
despre ;ni!ers. De aceea era mai ine ca *oole şi oBman, care a!eau
să fie în centrul ştirilor în primele săptămîni ale călătoriei, să nu afle
ade!ăratul scop al misiunii pînă ce nu de!enea asolut necesar.
Aşa funcţionase logica programatorilor gemenii lor zei ai Securităţii şi
3nteresului Naţional nu însemnau însă nimic pentru @al. El era conştient
doar de conflictul care-i distrugea treptat integritatea, conflictul între
ade!ăr şi ascunderea lui.
#ncepuse să comită greşeli deşi, asemeni unui neurotic ce nu-şi oser!ă
propriile simptome, o nega. +egătura cu *ămîntul, prin intermediul căreia
funcţionarea sa era continuu monitorizată, se transformase în !ocea unei
conştiinţe ce nu mai putea fi ascultată pe deplin. Dar că !a încerca în mod
delierat să distrugă această legătură, era un lucru pe care nu l-ar fi admis
nici faţă de sine însuşi.
4i totuşi aceasta reprezenta o prolemă relati! minoră ar fi rezol!at-o, aşa
cum ma'oritatea oamenilor îşi rezol!ă propriile ne!roze, dacă nu ar fi fost
pus înaintea unei situaţii ameninţătoare pentru însăşi e"istenţa lui. 0usese
ameninţat cu deconectarea, să fie pri!at de datele senzorilor şi aruncat
într-o stare indescriptiilă de inconştienţă.
*entru @al, ea era ec%i!alentă cu oartea. Deoarece nu dormise
niciodată, nu ştia că e"istă şi trezire...
Aşa că treuia să se apere prin orice arme aflate la comanda sa. 0ără
supărare  şi fără milă  treuia să înlăture sursa frustrărilor sale.
Apoi, urmînd instrucţiunile date în caz de stare e"cepţională, a!ea să-şi
continue misiunea, netulurat şi singur.

2&. 5n vid
$ clipă mai tîrziu, toate celelalte sunete fură acoperite de urletul unei !oci
ca de tornadă. oBman simţi !întul începînd să-l zgîlţîie după o secundă
îi era de'a dificil să se ţină pe picioare.
Atmosfera ieşea din na!ă în !idul cosmic asemeni unui g%eizer. )e!a
treuia să se fi întîmplat mecanismelor de siguranţă ale uşilor-ecluză se
presupunea că e imposiil ca amele porţi să fie desc%ise în acelaşi timp.
Ei ine, imposiilul se produsese.
)um, pentru Dumnezeu9 Nu era însă cazul să analizeze c%estiunea pe
parcursul celor zece sau cincisprezece secunde care-i rămîneau pînă cînd
presiunea !a scade la zero. rusc îşi reaminti ceea ce unul din proiectanţii
na!ei îi spusese odată, pe cînd analizau funcţionarea sistemelor de
protecţie6
 Sîntem în stare să proiectăm un sistem sigur la accidente şi stupiditate,
dar nu putem proiecta unul sigur la o inter!enţie distructi!ă delierată...
oBman pri!i înapoi spre O%ite%ead o singură dată, în !reme ce-şi croia
drum afară din cuşetă. Nu era foarte sigur dacă o tresărire de conştiinţă nu
animase un moment trăsăturile de ceară poate că unul din oc%i tresărise
uşurel. Dar n-a!ea ce să facă în pri!inţa lui O%ite%ead şi a celorlalţi.
/reuia să se sal!eze pe sine însuşi.
*e coridorul puternic înclinat al centrifugei !întul şuiera, antrenînd cu el
articole
ceşti  de
tot îmrăcăminte,
ceea ce nu fuseseucăţi de %îrtie,
ancorat. mîncare
oBman a!udintimp
camuză, farfurii
să arunce o şi
singură pri!ire %aosului încon'urător, apoi luminile clipiră şi se stinseră,
în!ăluindu-l în întuneric.
Aproape instantaneu iluminatul de urgenţă intră în funcţiune, scăldînd
scena de coşmar cu o radiaţie azurie. #nsă şi fără el oBman şi-ar fi găsit
drumul în acest mediu familiar, acum atît de oriil transformat. +umina
constituia totuşi o inecu!întare, întrucît îi permitea să e!ite oiectele mai
grele măturate de furtună.
De 'ur împre'ur simţea caruselul tremurînd şi scrîşnind su sarcină. #i era
teamă că lagărele s-ar fi putut gripa, caz în care momentul !olantului ar fi
rupt na!a în ucăţi. Dar dacă nu reuşea să a'ungă la cel mai apropiat
adăpost în timp util nu conta.
De'a îi era dificil să respire presiunea scăzuse proail la numai o zecime
de (ilogram pe centimetru pătrat . ;rletul uraganului se micşorase pe
măsură ce el slăise în intensitate iar aerul rarefiat nu mai purta sunetul cu
aceeaşi eficienţă. *lămînii lui oBman lucrau ca şi cînd s-ar fi găsit pe
!îrful E!erestului. )a orice om sănătos antrenat corespunzător, putea
supra!ieţui în !id cel puţin un minut  dacă a!ea timp să se pregătească
pentru încercare. De timp nu dispusese însă, astfel că nu se izuia cu
ade!ărat decît pe cele cincisprezece secunde normale de luciditate înainte
ca creierul să fie lipsit de o"igen şi ano"ia să-l dooare.
)%iar aşa, încă şi-ar fi re!enit pe deplin după unu sau două minute
petrecute în !id dacă trecea prin procesul necesar de recompresiune
fluidele din corp a!eau ne!oie de mult timp ca să înceapă să fiară, în
diferitele lor în!elişuri ine prote'ate. Durata record pentru e"punere în !id
era de aproape cinci minute. Nu fusese un e"periment, ci o operaţiune de
sal!are şi cu toate că suiectul paralizase parţial datorită emoliei,
supra!ieţuise totuşi.
Aceste fapte nu-i erau de a'utor lui oBman. +a ordul lui &iscover/ nu se
afla nimeni în stare să-l recompreseze. /reuia să a'ungă în adăpost în
următoarele cîte!a secunde,
Din fericire, deplasarea prin propriile
de!enise saleaerul
mai uşoară eforturi.
rarefiat nu mai era
capail să-l împingă şi să-l tragă, sau să-l lo!ească cu proiectile
zurătoare. Semnul galen cu înscrisul AD*$S/ DE ;:<EN? apăru de după
cura coridorului. Se clătină către el, înşfăcă mînerul şi desc%ise uşa.
$ clipă îngrozitoare a!u impresia că aceasta se locase. După care uşa
puţin înţepenită cedă iar el căzu înăuntru, folosindu-şi greutatea ca s-o
înc%idă în urma lui.
)uşeta era largă cît să cuprindă un singur om şi un costum spaţial. +îngă
plafon se găsea un cilindru mic, !erde strălucitor, etic%etat cu $5 su
presiune. *rinse cu mîna le!ierul scurt al !al!ei şi cu ultimele puteri trase
în 'os.
;n inecu!întat torent de o"igen pur şi rece îi inundă plămînii. ;n lung
moment rămase gîfîind, în !reme ce presiunea din 'ur creştea încet.
3mediat ce fu capail să respire confortail înc%ise !al!a. #n cilindru se
găsea suficient gaz pentru două astfel de reprize era posiil să mai aiă
ne!oie de el.
$dată 'etul de o"igen înc%is, în interior se aşternu liniştea. oBman
rămase înăuntru, ascultînd cu atenţie. &uietul din e"terior încetase de
asemenea !asul era gol, cu întreaga atmosferă golită afară în spaţiu.
Su picioare, !iraţia sălatică a centrifugei se liniştise şi ea. &olantul se
rotea în prezent liniştit în !id.
oBman îşi lipi urec%ea de perete să !adă dacă reuşea să mai prindă alte
zgomote transmise prin corpul de metal al !asului. Nu ştia la ce să se
aştepte, dar acum ar fi crezut orice. Aia dacă ar fi fost surprins să audă
zumzetul
cursul deuşor
afarăprodus
însă îi de motoare,
par!eni dacă
numai &iscover/ îşi modifica cum!a
tăcerea.
#n adăpost putea să rămînă în !iaţă circa o oră, c%iar şi fără costum.
*ărea o risipă să piardă o"igenul nefolosit din mica încăpere, dar
aşteptarea nu a!ea nici o raţiune. @otărîse de'a ce treuia făcut cu cît
întîrzia mai mult, cu atît mai dificil a!ea să fie.
După ce-şi puse costumul şi-i !erifică integritatea, pompă o"igenul rămas
afară din cuşetă, egalizînd presiunile. ;şa se desc%ise uşor, iar el păşi în
centrifuga acum tăcută. Doar atracţia nesc%imată a gra!itaţiei încă
do!edea că se roteşte. Din fericire nu se în!îrtea mai rapid, dar asta
constituise una din gri'ile sale mai mărunte.
+uminile de urgenţă erau încă aprinse. #n plus dispunea de reflectorul
propriu al costumului care să-l g%ideze. +umină coridorul din faţă,
%iernacolele şi ceea ce îi era groază să găsească acolo.
ai întîi se uită la O%ite%ead. $ singură pri!ire fu de a'uns. )onsiderase
că un om în stare de %iernare nu prezintă semne de !iaţă, dar acum ştia
că se înşelase. Deşi imposiil de definit, e"ista o diferenţă între %iernare
şi moarte. 3ndicatoarele roşii şi curele nemodulate de pe displa îi
confirmară ceea ce de'a g%icise.
+a fel stăteau lucrurile cu Iamis(i şi cu @unter. Nu-i cunoscuse niciodată
prea ine şi nici nu-i !a cunoaşte !reodată.
Se afla într-o na!ă fără aer, parţial incapacitată, cu toate comunicaţiile cu
*ămîntul întrerupte. *e o distanţă de şapte sute cincizeci de milioane de
(ilometri nu se găsea nici o altă fiinţă umană.
/otuşi, dintr-un punct de !edere deloc negli'ail, nu era singur. #nainte de a
a'unge în afara oricărui pericol, treuia să fie încă şi mai singur.

Niciodată înainte nu parcursese coridorul din a"a caruselului purtînd un

costum presurizat spaţiul era îngust iar drumul dificil şi e"tenuant. *entru
a îngreuna lucrurile, pasa'ul circular era presărat de deşeuri aandonate
acolo
+a un de tromadat,
moment ce reflectorul
golise na!aluide aer. căzu pe o pată lipicioasă de
oBman
lic%id roşu, unde fluidul se lo!ise de un panou. )îte!a clipe simţi că-i !ine
greaţă, pînă ce oser!ă în apropiere fragmentele unui container de plastic
şi înţelese că era !ora de un aliment  proail gem. +ic%idul continuă
să clocotească oscen în !id în !reme ce el trecea pe alături.
3eşi din compartimentul centrifugei, înaintînd încet spre puntea de control.
*rinse o scurtă secţiune de scară şi se ridică în lungul ei, mînă după mînă,
cu cercul strălucitor de lumină 'ucîndu-i în faţă.
:areori călcase oBman în acest loc, nu a!usese ce să caute aici, pînă
acum. #n cele din urmă a'unse la o uşiţă eliptică pe cate stătea scris6
şi G$N
3N/:A:EA *E:3S D$A: *E:S$NA+;+;3 A;/$:3GA/, A?3 $?3N;/ )E:/303)A/;+ @.1J9
S*E)3A+  A SE 3N/:A N;A3 #N )$S/;E S*E)3A+E ); S;)?3;NE .
Deşi uşa nu era încuiată, purta trei sigilii, fiecare cu ştampila unei autorităţi
diferite, incluzînd-o pe cea a Agenţiei de Astronautică. Să fi fost însă şi
arele Sigiliu *rezidenţial, oBman n-ar fi ezitat să-l rupă.
ai călcase o singură dată aici  pe !remea cînd instalarea se afla în plin
proces. ;itase cu desă!îrşire că în mica încăpere, cu rîndurile şi coloanele
ei de unităţi logice frumos aran'ate, semănînd mai degraă cu seiful unei
ănci, se găsea una din lentilele de input !izual ale lui @al.
4tiu imediat că oc%iul reacţionase la prezenţa sa. Se auzi fîşîitul produs de
unda purtătoare în !reme ce transmiţătorul local era conectat apoi o !oce
familiară ieşi din difuzor.
 Se pare că s-a întîmplat ce!a cu sistemul de suport !ital, Da!e.
oBman nu-i acordă atenţie. Studia cu gri'ă micile etic%ete de pe unităţile
logice,
 Da!e, !erificîndu-şi
spuse din nou planul
@al,deaiacţiune.
descoperit unde e prolema9
A!ea să fie o operaţiune deoseit de delicată nu era !ora de a tăia pur şi
simplu alimentarea cu energie, aşa cum ar fi fost răspunsul în cazul unui
computer lipsit de conştiinţă pe *ămînt. ai mult, în cazul lui @al e"istau
şase sisteme de alimentare independente, cu circuite separate şi un ac(-
up final constînd dintr-o unitate nucleară lindată. Nu era deloc suficient
să apeşi pe un uton şi c%iar dacă acest lucru ar fi fost posiil, rezultatul
final s-ar fi do!edit dezastruos.
Aceasta deoarece @al constituia sistemul ner!os al !asului fără
super!iziunea sa, &iscover/ de!enea un cada!ru mecanic. Singura cale
de a proceda era să taie centrii ner!oşi superiori ai creierului strălucit însă
olna!, lăsînd în funcţiune automatele de control. oBman nu făcea
încercarea legat la oc%i întrucît c%estiunea fusese discutată pe durata
antrenamentelor, deşi nimeni nu crezuse atunci că ea !a sur!eni !reodată
cu ade!ărat. 4tia că îşi asumă un risc e"traordinar în cazul unui spasm
refle", totul s-ar fi sfîrşit în cîte!a secunde.
 )red că s-a produs o defecţiune la sistemul de înc%idere al porţilor-
ecluză din %angar, remarcă @al. Eşti norocos că ai scăpat cu !iaţă.
oBman gîndi amar că nu-şi înc%ipuise niciodată că !a face pe c%irurgul
amator, e"ecutînd o lootomie dincolo de orita lui =upiter.
Elieră ara de siguranţă de pe secţiunea etic%etată 0EED-A)I )$<N3/3& şi
scoase din conector primul loc de memorii. )omple"a reţea
tridimensională, încăpînd foarte ine în podul palmei unui om şi totuşi
conţinînd milioane de elemente, pluti mai departe în seif.
 @ei, Da!e, se auzi @al. )e faci9
ă între dacă poate simţi durerea9 *roail că nu, îşi spuse oBman în
corte"ul uman, la urma urmei, nu se găsesc organe de simţ. )reierul
poate fi operat fără anestezie.
#ncepu să deconecteze, una cîte una, micile unităţi ale panoului intitulat
S;+3N3E:E E<$. 0iecare loc continua să plutească mai departe imediat ce-i

părăsea
în seif semîna,
aflau pînă ce lo!ea
mai multe peretele
locuri opusîncet
deri!înd şi îşiîncoace
sc%imaşi direcţia.
încolo. )urînd
 Ascultă, Da!e, zise @al. Am ani de e"erciţiu operaţional înmagazinaţi în
memorie. $ cantitate imensă de efort a fost depusă pentru a mă face să
fiu ceea ce sînt.
$ duzină de unităţi fuseseră scoase din conectori, însă datorită multiplei
redundanţe a proiectării  o altă trăsătură copiată după creierul uman 
computerul încă reuşea să-şi menţină integritatea.
Atacă panoul A;/$-3N/E+E)/.
 Da!e, spuse @al, nu înţeleg de ce-mi faci asta... Am cel mai mare
entuziasm pentru misiune... #mi distrugi mintea... Nu înţelegi9... &oi de!eni
ca un copil... Nu !a mai rămîne nimic din mine...
E mai greu decît mă aşteptam, socoti oBman. Distrug singura creatură
conştientă din ;ni!ersul meu. Dar treuie să o fac dacă !reau să recapăt
controlul asupra na!ei.
 Sînt computerul @al Nouă ii, număr de producţie H. Am de!enit
operaţional la uzinele @A+ din ;rana, 3llinois, pe data de 15 ianuarie
1JJ. )apra sare-n piatră, piatra crapă-n patru. /%e rain in Spain is mainl
in t%e plain. Da!e, eşti încă acolo9 4tiai că rădăcina pătrată a lui 1F este
H, !irgulă 1T55TTF1TKHJ9 +ogaritmul lui 1F în aza e este zero !irgulă
PHP5JPPK1JFH5L5... corecţie, acesta este logaritmul lui e în aza 1F...
3n!ersul lui trei este zero !irgulă HHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHH... de două ori
doi face ... de două ori doi face... apro"imati! patru !irgulă 1F1F1F1F1F
1F1F1F1F1F1F1F1F... Se pare că am nişte proleme  primul meu
instructor a fost doctorul )%andra. El m-a în!ăţat să cînt un cîntec sună
aşaou.
of >Dais, Dais, gi!e me our ansBer, do. 3m %alf craz all for t%e lo!e
&ocea se opri atît de rusc încît oBman îng%eţă cu mîna pe una din
unităţile de memorie. Apoi, cu totul neaşteptat, @al !ori din nou.
:itmul glasului era mult mai lent, iar cu!intele a!eau o intonaţie moartă,
mecanică niciodată nu le-ar fi recunoscut srcinea.
 ună... dimineaţa... Doctor... )%andra... Eu... sînt... @al... Sînt...
pregătit... pentru... prima... lecţie... a... zilei...
oBman nu mai rezistă. Smulse ultimul loc, iar @al amuţi pentru
totdeauna.

29. inur
Asemeni unei 'ucării delicate şi comple"e, na!a plutea inertă şi nemişcată
în !idul cosmic. Nu e"ista nimic care să o indice ca pe cel mai rapid oiect
din Sistemul Solar, căci &iscover/ călătorea acum mai rapid decît se
mişcau oricare din planetele din 'urul Soarelui.
Nu e"ista de asemenea nici o indicaţie că adăpostea !iaţă6 din contra.
$rice pri!itor ar fi remarcat două semne e!idente6 porţile %angarului erau
larg desc%ise, iar !asul în!ăluit într-un nor de deşeuri, dispersîndu-se
încet.
#mprăştiate într-un !olum de spaţiu cu un diametru de (ilometri întregi se
găseau ucăţi de %îrtie, de alia', ucăţi neidentificaile de material şi, ici-
colo, stoluri de cristale sclipitoare în lumina Soarelui precum giu!aerurile,
acolo unde lic%idul fusese supt afară din na!ă şi îng%eţat pe loc. /oate
reprezentau proele !ădite ale unui cataclism, aşa cum fărîmele plutitoare
pe suprafaţa oceanului do!edesc naufragiul unui !apor. #nsă în oceanul
cosmic o na!ă nu se poate scufunda c%iar distruse, rămăşiţele continuă
să traseze orita srcinală pentru !eşnicie.
/otuşi !asul nu era complet mort, deoarece la ord se consuma energie.
*e %ulourile
Acolo unde e de oser!aţie
lumină, poate şi
fi şiprin ecluze răzătea o iluminaţie alăstruie.
!iaţă.
4i în cele din urmă se !ăzu o mişcare. ;mre tremurau în lumina azurie,
în interiorul %angarului. )e!a ieşea afară în spaţiu.
Era un oiect cilindric, acoperit cu o pînza ce fusese ine strînsă în 'ur. $
clipă mai tîrziu fu urmat de un altul, şi apoi de un al treilea. /oate fuseseră
e'ectate cu o !iteză considerailă în cîte!a minute se aflau de'a la o
depărtare de sute de metri.
Se scurse o 'umătate de oră după care ce!a cu mult mai masi! ieşi pe
uşile ecluzei. ;na din capsule îşi croia drum în e"terior.
0oarte atentă ocoli corpul !asului şi ancoră aproape de aza suportului
antenei. Din ea ieşi o persoană în costum presurizat, care treălui cîte!a
minute la suport, apoi re!eni în capsulă. După un timp, na!eta se întoarse
înapoi în %angar pluti o !reme în faţa porţii, ca şi cum i-ar fi fost dificil fără
a'utorul pe care se oişnuise să-l primească altădată. Dar în cele din
urmă, cu una sau două opinteli, îşi făcu loc înăuntru.
Nimic altce!a nu se petrecu !reme de mai ine de un ceas cele trei
oiecte dispăruseră de mult din !edere, depărtîndu-se în şir indian de !as.
Apoi porţile ecluzei se înc%iseră, se desc%iseră şi se înc%iseră din nou.
*uţin mai tîrziu, slaa iluminaţie azurie se stinse ca să fie înlocuită de o
strălucire mult mai intensă. &iscover/ re!enea la !iaţă.
După care se făcu oser!at un indiciu şi mai sugesti!. area farfurie a
antenei, care !reme de ore pri!ise nefolositoare spre Saturn, începu să se
mişte. Se răsuci spre pupa !asului, pri!ind către tancurile de comustiil şi
suprafeţele de mii de metri pătraţi ale radiatoarelor. #şi ridică cupa ca o
floare
#n a soarelui
interiorul în căutarea
lui &iscover/ astrului
, Da!id zilei. alinie cu gri'ă crucea de centrare
oBman
pe *ămîntul aflat în creştere. +ipsit de un control automat, era ne!oit să
reorienteze mereu antena  care ar fi treuit să rămînă în poziţie corectă
cîte!a minute în şir. De această dată nu mai e"istau semnale
perturatoare.
#ncepu să transmită. Se !a scurge peste o oră înainte ca !orele sale să
a'ungă pe *ămînt, iar )entrul de )ontrol să afle ce se întîmplase. Alte
două ore !or trece înainte ca el să primească un răspuns.
4i era dificil de imaginat ce mesa' !a trimite *ămîntul, e"ceptînd un plin de
simpatie şi de tact >Adio>.

0. e%retul
@eBood 0lod arăta de parcă puţin somn i-ar fi prins ine. 0aţa îi era
răzdată de îngri'orare. 3ndiferent de stare însă, !ocea îi sună fermă şi
liniştitoare făcea tot posiilul pentru a da încredere în sine celui mai
singur om din cealaltă parte a Sistemului Solar.
 ai întîi de toate, doctore oBman, începu el, treuie să !ă felicităm
pentru modul în care aţi rezol!at o situaţie e"trem de dificilă. Aţi făcut
e"act ce treuia confruntat fiind cu o situaţie nepre!ăzută şi fără
precedent.
)redem că în prezent cunoaştem cauza defecţiunii computerului !ostru
@al Nouă ii, însă acest aspect îl !om discuta mai tîrziu, deoarece nu mai
constituie o prolemă critică. )eea ce ne interesează acum este să !ă
acordăm întreaga asistenţă posiilă, astfel încît să duceţi misiunea la un
sfîrşit.
3ar acum treuie să !ă comunic ade!ăratul ei scop pe care am reuşit, cu
mari dificultăţi, să-l ţinem secret pulicului larg. Aţi fi primit toate
instrucţiunile în timpul apropierii de Saturn ceea ce urmează este un scurt
rezumat
completemenit
!or fi să !ă familiarizeze
transmise în !iitorulcuimediat.
datele )e
c%estiunii. enzi ecucategorisit
!ă !oi spune înregistrări
ca material de ma"imă securitate.
)u doi ani în urmă am descoperit prima do!adă a e"istenţei !ieţii
e"traterestre inteligente. $ lespede sau un monolit din material dur, negru,
de trei metri înălţime, a fost descoperit îngropat în craterul /c%o. 3ată-l.
+a !ederea lui /A-1, cu figurile în costume spaţiale îngrămădindu-se în
'ur, oBman se aplecă înainte spre ecran, cu gura căscată de uimire. #n
entuziasmul acestei re!elaţii  ceea ce, asemeni oricărui om interesat de
spaţiul cosmic, aşteptase întreaga !iaţă  aproape că uită de propria sa
situaţie disperată.
Simţămîntul de emoţie fu înlocuit rapid de un altul. Era e"traordinar, dar ce
avea de-a %ace cu el2 Nu e"ista decît un singur răspuns posiil. #şi adună
gîndurile, în !reme ce @eBood 0lod reapărea pe ecran.
 +ucrul cel mai uimitor legat de acest oiect este antic%itatea sa. Datele
geologice do!edesc dincolo de orice îndoială că are o !ec%ime de trei
milioane de ani. A fost îngropat pe +ună, prin urmare, atunci cînd strămoşii
noştri erau oameni-maimuţă primiti!i.
După o asemenea durată, era normal să se presupună că-i inert. +a scurt
timp însă după răsăritul lunar, a emis o e"trem de puternică emisie de
energie radio. )redem că această energie a constituit doar reziduul,
efectul secundar al unei forme necunoscute de radiaţie, întrucît în acelaşi
timp, mai multe sonde spaţiale au detectat o neoişnuită interferenţă
străătînd întreg Sistemul Solar. Am reuşit să-i stailim traiectoria cu mare
precizie. A fost direcţionată e"act către Saturn.
=udecînd
de lucrurile
semnalizare după e!eniment,
alimentat cu energieam stailit
solară, saucăcel
monolitul e un mecanism
puţin declanşat de
Soare. 0aptul că şi-a emis pulsul imediat după răsărit, în momentul cînd a
fost e"pus luminii zilei pentru prima dată după trei milioane de ani, nu
poate fi considerat o simplă coincidenţă.
4i totuşi oiectul a fost îngropat în mod delierat  nu e"istă nici o
îndoială în pri!inţa asta. S-a e"ecutat o e"ca!aţie de zece metri adîncime,
locul a fost depus la fundul ei, iar groapa acoperită cu gri'ă.
*oate !ă întreaţi cum am descoperit-o. Ei ine, oiectul a fost uşor 
duios de uşor  de găsit. #l încon'ura un puternic cîmp magnetic, astfel
că practic ne-a sărit în oc%i imediat după ce am început să efectuăm
cercetări oritale de 'oasă înălţime.
De ce o maşină acţionată de Soare la zece metri adîncime9 Am e"aminat
zeci de teorii, deşi ne dăm seama că moti!ele unor creaturi cu un a!ans
de trei milioane de ani faţă de noi ar putea fi complet indescifraile.
/eoria fa!orită e şi cea mai simplă şi mai logică. Este de asemenea cea
mai îngri'orătoare.
Ascunzi în întuneric un mecanism declanşat de razele solare, numai dacă
!rei să afli momentul cînd e scos afară la lumină. )u alte cu!inte,
monolitul constituie proail un soi de alarmă. 3ar noi am declanşat-o.
Dacă ci!ilizaţia care l-a îngropat încă mai dăinuie, nu ştim. /reuie să
presupunem că fiinţele ale căror maşini încă funcţionează după trei
milioane de ani au construit o societate la fel de durailă. 4i mai treuie să
presupunem, pînă !om oţine do!ezi contrare, că ne sînt ostile. S-a
argumentat adesea că orice cultură a!ansată treuie să fie şi paşnică,
însă n-a!em !oie să ne asumăm riscuri. #nsăşi istoria lumii noastre ne-a
arătat de atîtea ori că rasele primiti!e nu reuşesc să supra!ieţuiască
contactului cu ci!ilizaţii e!oluate. Antropologii !oresc de >şocul cultural>
s-ar putea să se do!edească necesar să pregătim întreaga lume pentru
un asemenea şoc. Dar pînă ce nu ştim ce!a despre creaturile care au
!izitat +una  şi proail *ămîntul  acum trei milioane de ani, nu putem
începe
isiunea nicidumnea!oastră,
măcar să ne pregătim.
prin urmare, reprezintă mai mult decît o
călătorie de descoperire. Este o misiune de recunoaştere într-un teritoriu
necunoscut şi potenţial prime'dios. Ec%ipa condusă de doctorul Iamins(i
fusese special antrenată în acest scop în prezent !a treui să !ă
descurcaţi fără ei...
#n sfîrşit, ţinta propriu-zisă. *are incrediil ca forme a!ansate de !iaţă să
e"iste pe Saturn, sau să fi e!oluat pe oricare dintre sateliţii săi. *lănuisem
să cercetăm întreg sistemul şi încă sperăm ca dumnea!oastră să
conduceţi un program simplificat. Acum însă s-ar putea să fim ne!oiţi să
ne concentrăm pe cel de-al optulea satelit, 3apetus. )înd !a !eni !remea
mane!relor terminale, !om %otărî dacă !eţi face contact sau nu cu acest
remarcail oiect.
3apetus este unic în Sistemul Solar  cunoaşteţi acest fapt, desigur, dar
asemeni ma'orităţii astronomilor ultimelor trei sute de ani, proail nu i-aţi
acordat mare atenţie. Aşa că permiteţi-mi să !ă reamintesc că cel care l-a
descoperit pe 3apetus în 1T1, )assini, a oser!at totodată că e de şase
ori mai strălucitor pe o poziţie a oritei sale, decît în punctul opus.
0aptul reprezintă o realitate e"traordinară pentru care nu s-a găsit
niciodată o e"plicaţie satisfăcătoare. 3apetus e atît de mic  circa o mie
două sute de (ilometri diametru  încît şi telescoapele lunare au
proleme în a-i repera discul. /otuşi, pe una din feţe pare a se afla o pată
sclipitoare, simetrică, a cărei prezenţă ar putea fi legată de /A-1. ;neori
stau şi mă gîndesc că 3apetus a funcţionat ca un far !reme de trei sute de
ani, iar noi ne-am do!edit prea proşti pentru a-i citi mesa'ul...
Aşadar, cunoscînd
importanţa ade!ăratul
!itală a misiunii. )uoiecti! sînteţi în
toţii ne rugăm măsură
cerului să puteţi
să ne apreciaţi
încă
furniza cîte!a elemente pentru un anunţ preliminar secretul nu mai poate
fi păstrat pentru mult timp.
#n prezent nu ştim dacă treuie să sperăm sau să ne temem. Nu ştim dacă
printre lunile lui Saturn !eţi întîlni inele sau răul, sau numai ruine de o mie
de ori mai ătrîne decît /roia.

,
)unile lui aturn

1. upravieţuitor
unca constituie remediul cel mai un pentru orice şoc, iar oBman a!ea
acum de lucru cît pentru toţi camarazii săi dispăruţi. )ît mai rapid posiil,
începînd cu sistemele fără de care el şi na!a ar fi murit, treuia s-o aducă
pe &iscover/ în stare operaţională.
Sistemele de suport !ital reprezentau prima dintre priorităţi. Se pierduse
mult o"igen, dar rezer!ele erau suficient de mari ca să susţină un singur
om. :eglarea presiunii şi a temperaturii se efectua în mare parte automat
rareori @al fusese ne!oit să inter!ină. onitoarele de pe *ămînt reuşeau
să îndeplinească multe din funcţiunile inteligente ale computerului ucis, în
ciuda importantului inter!al de timp dintre fenomen şi reacţia la el. $rice
defecţiune  mai puţin o spărtură serioasa în carcasă  a!ea ne!oie de
ore ca să de!ină o prolemă serioasă, timp îndestulător pentru a o
pre!eni.
)ircuitele energetice, de na!igaţie şi propulsie nu fuseseră afectate în
orice caz, de ultimele două oBman nu !a a!ea ne!oie luni de zile, pînă
în
să clipa întîlnirii cumane!rele.
supra!eg%eze Saturn. #n plus, c%iaroritale
A'ustările de la distanţă *ămîntul
finale a!eau era capail
să fie
neplăcute datorită nesfîrşitelor !erificări, însă aceasta nu reprezenta un
impediment serios.
E!acuarea trupurilor neînsufleţite constituise de departe cea mai
neplăcută dintre treuri. Era ine că memrii ec%ipei de oser!aţie îi
fuseseră colegi, dar nu prieteni apropiaţi, se pomenise gîndind oBman.
Se antrenaseră împreună !reme de cîte!a săptămîni pri!ind retrospecti!,
astăzi înţelegea că totul nu fusese decît un test de compatiilitate.
)înd în final sigilă %iernacolele pustii, se simţi asemeni unui profanator
de morminte egiptene. Iamins(i, O%ite%ead şi @unter !or a'unge cu toţii
pe Saturn înaintea lui, dar după 0ran( *oole. )um!a, gîndul îi produse o
satisfacţie amară.
Nu încercă să !erifice dacă restul sistemului de %iernare se comporta
normal. Deşi în ultimă instanţă !iaţa sa ar fi atîrnat de una lui funcţionare,
era totuşi o prolemă care nu presa. *înă la intrarea na!ei pe orită multe
lucruri ar fi putut să se mai întîmple.
Era c%iar posiil, deşi nu studiase cu atenţie ni!elul rezer!elor, ca printr-o
raţionalizare gri'ulie să rămînă în !iaţă fără a'utorul %iernării, pînă la
sosirea a'utoarelor. Dacă reuşea să supra!ieţuiască şi din punct de !edere
psi%ologic, reprezenta o cu totul altă c%estiune.
Se străduia să e!ite să se gîndească la asemenea proleme de !iitor şi să
se concentreze pe cele esenţiale şi imediate. /reptat curăţă !asul, !erifică
dacă maşinile funcţionau cum se cu!ine, discută dificultăţile te%nice cu
/erra, operînd pe aza unui program de odi%nă minimă. *e parcursul
primelor
spre caresăptămîni, arareoria!u
gonea ine"orail timp
deşi desă se nu-l
uitat gîndească la marele mister
uitase niciodată.
#n cele din urmă, după ce în na!ă se staili încet rutina  una care-i
necesita constant supra!eg%erea  oBman reuşi să-şi facă timp să
studieze rapoartele şi rezumatele trimise de pe *ămînt. Din nou şi din nou
ascultă înregistrarea făcută în momentul cînd /A-1 salutase răsăritul
prima dată în trei milioane de ani. *ri!ea figurile costumate mişcîndu-se în
'ur, zîmind la panica ce-i cuprinsese pe toţi în clipa emiterii semnalului,
care le locase receptoarele radio cu forţa !ocii sale electronice.
De atunci, lespedea neagră nu mai făcuse nimic. 0usese acoperită, apoi
e"pusă din nou la Soare, fără reacţie. Nu se întreprinsese nici o acţiune
de a o tăia, parte din precauţie ştiinţifică dar şi de teama unor posiile
consecinţe negati!e.
)împul magnetic care condusese la descoperirea ei dispăruse odată cu
ţipătul electronic. *oate că, teoretizau unii e"perţi, fusese generat de un
curent electric stailit într-un superconductor, unde îşi păstrase astfel
energia !reme de eoni pînă în momentul cînd fusese ne!oie de ea. )ă
monolitul dispunea de o sursă proprie de energie părea cert energia
solară asorită în decursul scurtei e"puneri la lumină nu e"plica
intensitatea semnalului.
$ altă trăsătură curioasă, poate lipsită de importanţă, dusese la discuţii
nesfîrşite. onolitul măsura trei metri treizeci şi cinci, cu o secţiune
trans!ersală de zero treizeci pe un metru cincizeci şi doi. Atunci cînd
dimensiunile îi fuseseră !erificate cu atenţie, se descoperise că se găseau
în proporţie e"actă de 16 P 6 J  pătratele primelor trei numere naturale.
Nimeni nu oferise o e"plicaţie satisfăcătoare, însă cu greu ar fi putut fi
socotită o coincidenţă, dată fiind precizia e"tremă a dimensiunilor. De fapt,
era c%iar umilitor că întreaga te%nologie terestră n-ar fi reuşit să
prelucreze un loc inert din indiferent ce material cu o asemenea
acurateţe. )um!a, această e"punere pasi!ă şi aproape arogantă de
perfecţiune geometrică impresiona la fel de mult ca celelalte trăsături ale
lui /A-1.asculta totodată, cu o detaşare curioasă, scuzele tardi!e ale
oBman
)entrului de )ontrol pentru programarea defectuoasă. &ocile sosite de pe
/erra conţineau o notă defensi!ă îşi imagina recriminările care se aruncau
unul altuia între cei ce plănuiseră e"pediţia.
$ serie de argumente a!eau, fireşte, incluzînd rezultatele unui studiu
secret al Departamentului Apărării, *roiectul A:S$$, realizat de către
4coala de *si%ologie a ;ni!ersităţii @ar!ard în 1JKJ. #n acest e"periment
de sociologie controlată, !ariate grupuri de populaţie fuseseră asigurate că
omenirea intrase în contact cu e"tratereştrii. ulţi dintre suiecţii testaţi
c%iar credeau, cu a'utorul drogurilor, al %ipnozei şi efectelor !izuale, că
întîlniseră efecti! creaturi de pe alte planete, astfel încît reacţiile lor
fuseseră considerate ca fiind autentice.
;nele din ele se do!ediseră foarte !iolente se părea că în multe fiinţe
umane, dealtminteri perfect normale, se găsea un sîmure ine
înrădăcinat de "enofoie. A!înd în !edere palmaresul omenirii în materie
de linşa'e, pogromuri şi alte asemenea amailităţi, acest ade!ăr nu ar fi
treuit să mire pe nimeni. /otuşi, organizatorii studiului se arătaseră foarte
neliniştiţi, iar rezultatele nu fuseseră niciodată făcute pulice. )ele cinci
cazuri de panică totală pro!ocate de difuzarea pe posturile de radio a
3ăzboiului 4umilor al lui @. <. Oells !eniseră să întărească concluziile
e"perimentului...
#n ciuda acestor argumente, oBman se întrea uneori dacă prime'dia
şocului cultural constituia singura e"plicaţie pentru e"tremul secret în care
se desfăşura misiunea. ;nele aluzii strecurate în transmisiile recepţionate
de elîntîietatea
din sugerau stailirii
că loculcontactului
S.;.A.-;.:.S.S. spera să
cu inteligenţe oţină uneleDin
e"traterestre. a!anta'e
punctul
său de !edere, pri!ind *ămîntul ca pe un astru mărunt aproape pierdut în
strălucirea Soarelui, astfel de consideraţii păreau acum ridicole.
ai degraă se arăta interesat  deşi în prezent c%estiunea nu prea mai
a!ea importanţă  de e"plicaţia a!ansată pentru purtarea lui @al. Nimeni
nu a!ea să fie !reodată sigur de ade!ăr, însă faptul că unul din
computerele JFFF ale )entrului de )ontrol intrase într-o stare de psi%oză
asemănătoare, aflîndu-se în prezent su terapie intensi!ă, indica
corectitudinea ipotezei. Nu !or mai comite aceeaşi greşeală a doua oară,
iar faptul că ei, constructorii lui @al, nu reuşiseră să înţeleagă psi%ologia
propriei creaţii, arăta cît de dificilă se putea do!edi stailirea comunicaţiei
cu alte fiinţe raţionale.
+ui oBman îi !enea uşor să creadă teoria doctorului Simonson că
sentimentele de !ină din suconştient, cauzate de conflictele de
programare, îl determinaseră pe @al să încerce să rupă legătura cu
*ămîntul. 4i îi plăcea să creadă, deşi din nou era !ora de ce!a ce nu
putea fi niciodată do!edit, că @al nu a!usese cîtuşi de puţin intenţia să-l
omoare pe *oole. #ncercase doar să distrugă do!ezile, căci dacă unitatea
AE-HL raportată ca arsă ar fi fost adusă înăuntru şi se do!edea
operaţională, atunci minciuna lui ar fi fost dată în !ileag. După aceea,
asemeni oricărui criminal încurcat tot mai tare în propria-i plasă de
minciuni, panicase.
3ar panica reprezenta un lucru pe care oBman îl înţelegea mai ine decît
ar fi dorit, întrucît cunoscuse sentimentul de două ori în !iaţă. *rima dată
ca adolescent, făcînd surfing şi fiind cît pe ce să se înece şi a doua oară
ca astronaut în timpul antrenamentelor, cînd o supapă defectă îl
con!insese că o"igenul i se !a termina înainte de a a'unge la adăpost.
#n amele ocazii aproape îşi pierduse 'udecata se aflase la cîte!a
secunde distanţă de a se transforma într-un g%em inconştient de impulsuri
ner!oase. De fiecare dată reuşise să se controleze, însă în!ăţase de
atunci
panică.că orice om, în anumite circumstanţe, poate fi dezumanizat de
Dacă aşa ce!a se întîmplă omului, atunci i se putea întîmplă şi lui @al. )u
acest ade!ăr, amărăciunea şi sentimentul de a fi fost trădat de către
computer începură să se şteargă. #n orice caz, ţineau de-acum de un
trecut complet umrit de promisiunea şi ameninţarea unui !iitor
necunoscut.

2. 'rivitor la E.T.

E"ceptînd mesele grăite din carusel 7din fericire automatele de ucătărie
nu fuseseră deteriorate8 oBman practic trăia pe puntea de control.
oţăia în scaun, astfel încît să poată detecta orice semn de pericol de la
cea dintîi manifestare. ;rmînd instrucţiunile )entrului de )ontrol, instalase
o serie de sisteme de securitate ce funcţionau suficient de ine. #ncepuse
c%iar să pară proail că !a supra!ieţui pînă cînd &iscover/ !a a'unge pe
Saturn  lucru care a!ea să se petreacă oricum, fie că el se !a afla sau
nu în !iaţă.
Deşi nu dispunea de timp ca să pri!ească decorul încon'urător  iar olta
spaţială nu constituia o noutate pentru el, ceea ce se găsea acolo, dincolo
de %ulourile de oser!aţie, aproape că-l împiedica să se concentreze
c%iar şi asupra prolemelor legate de supra!ieţuire. Drept în faţă, după
cum era în prezent orientat !asul, se întindea )alea +actee, cu norii ei de
stele atît de numeroase încît îţi paralizau 'udecata. Acolo se găseau
ceţuriletotdeauna
pentru în!olurate din Sagittarius,
inima roiurile
gala"iei de oc%ii fierinţi
omului. de sori
Acolo careumra
se afla ascundeau
cunoscută dintre raţele spiralate ale <ala"iei, o gaură în spaţiu unde nu
strălucea nici un astru. 4i tot acolo se afla Alp%a )entauri, cea mai
apropiată dintre stele, prima staţie situată dincolo de %otarele Sistemului
Solar.
Deşi întrecută în strălucire de Sirius şi de )anopus, Alp%a )entauri era
cea care atrăgea constant pri!irile şi gîndurile lui oBman ori de cîte ori
pri!ea afară. Acel punct luminos, ale cărui raze călătoreau ani de zile ca
să a'ungă pînă la el, de!enise simolul dezaterilor secrete dezlănţuite pe
*ămînt, ale căror ecouri îi par!eneau şi lui din cînd în cînd.
Nimeni nu se îndoia de e"istenţa unei legături între /A-1 şi sistemul
saturnian, deşi sa!anţii nu acceptau în totalitate ideea că fiinţele ce
ridicaseră monolitul ar fi fost srcinare de aici. *entru !iaţă, Saturn era mai
ostil încă decît =upiter, iar numeroşii săi sateliţi erau îng%eţaţi într-o iarnă
!eşnică, la temperaturi de su trei sute de grade. Numai unul dintre ei,
/itan, poseda o atmosferă proprie, iar aceasta era în fapt un în!eliş suţire
de metan otră!itor.
Aşa că după toate proailităţile, creaturile care !izitaseră +una cu atît de
mult timp în urmă erau nu numai e"traterestre, ci şi e"trasolare fiinţe
sosite din alte stele, stailindu-şi azele oriunde ar fi dorit. 3ar acest fapt
ridica o altă c%estiune6 era în stare !reo te%nologie, oricît de a!ansată, să
ofere mi'loacele de a străate prăpastia dintre Sistemul Solar şi cel mai
apropiat soare străin9
ulţi oameni de ştiinţă negau cu %otărîre posiilitatea. Argumentau că
&iscover/, cea mai rapidă na!ă spaţială proiectată de către om, ar fi a!ut
ne!oie de douăzeci de mii de ani ca să a'ungă pe Alp%a )entauri  şi de
milioane de ani ca să străată o distanţă apreciailă în gala"ie. 4i c%iar
dacă în anii ce a!eau să !ină sistemele de propulsie !or e!olua dincolo de
pre!iziuni, în cele din urmă tot se !or izi de ariera intangiilă a !itezei
luminii. *rin urmare, constructorii lui /A-1 treuiau să împartă acelaşi
Soare cu omul
prezenţa, şi deoarece
însemna de-adispăruseră.
că proail lungul timpului nu-şi manifestaseră
$ minoritate zgomotoasă refuza să fie de acord. )%iar dacă e ne!oie de
secole ca să călătoreşti de la o stea la alta, spuneau ei, nu constituia un
ostacol pentru nişte e"ploratori suficient de %otărîţi. /e%nica %iernării,
folosită c%iar pe &iscover/, reprezenta un posiil răspuns. Altul îl
constituia o lume înc%isă, artificială, pornită într-o călătorie ce s-ar fi întins
pe mai multe generaţii.
#n orice caz, de ce să se presupună că alte fiinţe raţionale a!eau o durată
de !iaţă la fel de scurtă ca a omului9 #n ;ni!ers puteau e"ista fiinţe pentru
care un !oia' de o mie de ani să nu producă decît o uşoară plictiseală...
Astfel de argumente, teoretice aşa cum erau, pri!eau o c%estiune de
importanţă ma'oră, implicînd conceptul >timpului de reacţie>. Dacă /A-1
era într-ade!ăr un soi de sonerie cosmică, a'utat proail de alte
dispoziti!e din prea'ma lui Saturn, atunci mesa'ul său nu a!ea să-şi atingă
destinaţia de ani de zile. )%iar dacă răspunsul ar fi fost dat numaidecît,
omenirea dispunea totuşi de un inter!al măsurail în decenii  mai
proail c%iar în secole. *entru mulţi, gîndul era deoseit de liniştitor.
Nu însă pentru toţi. )îţi!a sa!anţi  ma'oritatea împătimiţi ai pla'elor
îndepărtate ale fizicii teoretice  puneau deconcertanta întreare6
>Sîntem oare siguri că !iteza luminii constituie o arieră impenetrailă9>
Ade!ărat că teoria generală a relati!ităţii se do!edise remarcail de
durailă, în curînd urmînd să-şi sărătorească primul centenar, dar şi ea
începuse să prezinte fisuri. #n plus, dacă Einstein nu putea fi contrazis, cel
puţin erau datori să încerce să îl ocolească.
)ei ce sponsorizau
scurtături respecti!ullinii
prin alte dimensiuni, punct
maidedrepte
!edere !oreau
decît cu speranţă
linia dreaptă, de de
conecti!itatea %iperspaţială. +e plăcea teriil de mult să folosească o
e"presie edificatoare rostită de un matematician de la *rinceton-ul
secolului trecut6 ><ăuri de !iermi în spaţiu.> )riticilor li se reamintea
ma"ima lui Niels o%r6 >/eoria ta este trăznită, dar nu suficient de trăznită
pentru a fi !alailă.>
Dacă între fizicieni a!ea loc această dispută, ea nu însemna nimic
comparati! cu cea dintre iologi, atunci cînd dezăteau antica şi
!eneraila prolemă a înfăţişării fiinţelor e"traterestre. Se formaseră două
taere opuse, una din ele e"plicînd că astfel de creaturi treuiau să fie
umanoide, cealaltă con!insă că >ei> arătau cu totul altfel decît omul.
)ei ce optaseră pentru prima !ariantă erau con!inşi că modelul celor două
picioare, celor două raţe, ale principalelor organe de simţ plasate în
punctul cel mai înalt, era atît de reuşit şi de normal încît era asurd să te
gîndeşti la un altul mai un. Desigur, e"istau cu siguranţă deoseiri
minore, ca şase degete în loc de cinci, culori ciudate ale părului, ori
aran'amente faciale stranii însă ma'oritatea e"tratereştrilor inteligenţi  în
mod uzual desemnaţi su are!ierea de E./.  treuiau să fie atît de
similari cu $mul, că la o singură pri!ire aruncată de la depărtare, în lumină
proastă, nici n-ar fi treuit să fie deoseiţi de acesta.
$pinia antropomorfă era ridiculizată de un alt grup de iologi, ade!ărate
produse ale Erei Spaţiale, ce se simţeau lieri de pre'udecăţile trecutului.
Ei arătau că trupul omenesc constituie rezultatul a milioane de alternati!e
e!oluţioniste, alese de şansă de-a lungul timpului. #n oricare din aceste
nenumărate momente decisi!e, zarurile genetice ar fi putut cădea pe alte
numere, poate cu rezultate c%iar mai fericite. Deoarece corpul uman e un
amestec izar de impro!izaţii, fiind plin de organe care au trecut de la o
funcţie la alta, nu totdeauna cu succes deplin, şi de altele scoase din uz ca
apendicele, nu numai nefolositoare în prezent, ci c%iar dăunătoare.
Alţi gînditori, descoperi oBman, împărtăşeau puncte de !edere mai
e"otice. Nu de!reme
trupuri. ai erau de părere
ori maicătîrziu,
fiinţepe
cumăsură
ade!ărat
cea!ansate ar fi ştiinţifică
cunoaşterea posedat
progresa, treuiau să se dearaseze de adăposturile fragile oferite de
Natură şi aflate la c%eremul accidentelor şi al olilor, care-i sorteau
ine!itail morţii. Astfel, ei le-ar fi sc%imat, înlocuindu-le cu construcţii de
metal şi plastic, descoperind în acest mod nemurirea. )reierul ar fi rămas
o !reme ultima rămăşiţă a corpului organic, direcţionînd memrele
mecanice şi studiind ;ni!ersul prin senzori electronici  simţuri cu mult
mai fine şi mai sutile decît cele pe care e!oluţia oară le-ar fi dez!oltat
!reodată.
)%iar şi pe *ămînt, primii paşi în această direcţie fuseseră de'a făcuţi.
E"istau milioane de oameni, altădată condamnaţi, care trăiau fericiţi
datorită memrelor, rinic%ilor, plămînilor şi inimilor artificiale. *rocesul nu
putea a!ea decît o singură concluzie  oricît de depărtată ar fi fost
aceasta.
3ar în final şi creierul ar urma să dispară. )a locaş al conştiinţei de sine nu
era esenţial dez!oltarea inteligenţei artificiale o do!edise. )onflictul dintre
minte şi maşină şi-ar fi găsit o rezol!are în sfîrşit, în eternul armistiţiu al
totalei simioze...
Acesta să fie însă finalul9 $ serie de iologi cu înclinaţii mistice mergeau
încă mai departe. Speculau, inspirîndu-se din preceptele multor religii, că
mintea se !a eliera la urma urmei de materie. /rupul mecanic, asemeni
celui de carne şi de sînge, nu reprezenta decît un pas către ce!a pe care,
de multă !reme, omul îl numise >spirit>.
4i dacă se mai găsea ce!a dincolo de el, numele lui nu putea fi altul decît
Dumnezeu.

. A!"asador
*e parcursul ultimelor trei luni, Da!id oBman se adaptase atît de ine
solitarului său mod de !iaţă, încît aia de-şi mai amintea un altul.
Depăşise pragul disperării şi al speranţei, intrînd într-o rutină în mare parte
automată, punctată de crize ocazionale atunci cînd unul sau altul dintre
sistemele lui &iscover/ prezenta semne de defecţiune.
)uriozitatea nu îl părăsise însă, iar uneori ţinta spre care zura îl umplea
cu un simţămînt de e"altare şi putere. Nu numai că era reprezentantul
întregii umanităţi, dar acţiunile sale din următoarele cîte!a săptămîni ar fi
putut influenţa c%iar !iitorul ei. 3storia nu mai conţinea un e"emplu
asemănător. Era Amasadorul E"traordinar-*lenipotenţiar al întregii
omeniri.
)onştiinţa acestui fapt îl a'uta în multiple feluri. #l determina să-şi păstreze
o înfăţişare curată şi îngri'ită, să se ărierească zilnic, oricît de oosit ar fi
fost. 4tia că )entrul de )ontrol îl studiază cu atenţie în aşteptarea celui
mai mic semn de anormalitate şi se %otărîse să le facă zadarnică
aşteptarea  cel puţin în pri!inţa simptomelor mai serioase.
oBman era conştient de anumite sc%imări comportamentale ar fi fost
asurd să se aştepte la mai puţin în astfel de circumstanţe. Nu mai tolera
liniştea e"ceptînd momentele de odi%nă sau atunci cînd discuta cu
*ămîntul, regla circuitul de sonorizare al na!ei la o intensitate aproape
dureroasă.
+a început, a!înd ne!oie de compania !ocilor umane, ascultase teatru
clasic  în special lucrările lui S%aB, 3sen, S%a(espeare  sau poezii
conţinute de enorma iliotecă electronică a lui &iscover/. 0aţă de
prolemele cu care a!ea de a face însă el, cele imaginate de scriitori
păreau atît de depărtate, atît de uşor de rezol!at cu un simţ, încît după o
!reme
/recu laseoperă,
plictisiîndespecial
ele. limile italiană ori germană, ca atenţia să nu-i fie
deloc distrasă nici de minimul conţinut intelectual pe care-i conţin
ma'oritatea operelor. Această fază dură circa două săptămîni, pînă ce
realiză că sunetul !ocilor supere nu făcea altce!a decît să-i e"acereze
singurătatea. Dar ceea ce umpluse pa%arul fusese 3ecviemul lui &erdi, pe
care nu-l ascultase niciodată pe *ămînt. &ies $rae, răsunînd pe culoarele
na!ei, îl lăsă complet zdruncinat. 3ar cînd trompetele Apocalipsei se auziră
din !ăzdu%, nu mai îndură.
Din acea clipă ascultă doar muzică instrumentală. #ncepu cu compozitorii
romantici, aandonîndu-i unul după altul pe măsură ce creaţiile lor
emoţionale de!eneau prea opresi!e pentru el. Sielius, )eai(o!s(i,
erlioz durară cîte!a săptămîni, eet%o!en ce!a mai mult. <ăsi în final
pacea, aşa cum mulţi alţii o descoperiseră în acelaşi loc, în ar%itectura
astractă a lui ac%, ornamentată ocazional cu ozart.
4i astfel &iscover/ îşi continuă drumul spre Saturn, în pulsaţii răcoroase
de cla!ecin, născute din gîndurile îng%eţate ale unui creier transformat în
praf de mai ine de două sute de ani.

)%iar şi de la cincisprezece milioane de (ilometri, Saturn apărea de'a mai

mare decît +una !ăzută de pe *ămînt. *entru oc%iul lier reprezenta un
spectacol glorios prin telescop era de neimaginat.
)orpul planetei ar fi putut fi confundat cu =upiter, într-unul din momentele
de linişte ale acestuia. $ acopereau aceleaşi enzi noroase, deşi mai
palide şi mai
aceleaşi puţin
furtuni de distincte
mărimeadecît cele ale !ecinului
continentelor, ce!a mai
deplasîndu-se mare,
încet prin
atmosferă. /otuşi, între cele două corpuri cereşti e"ista o diferenţă
izitoare c%iar de la prima !edere, se oser!a imediat că Saturn nu era
sferic. *laneta era atît de turtită la poli, încît uneori dădea impresia de
diformitate.
Spectacolul inelelor atrăgea continuu oc%ii lui oBman în comple"itatea
detaliului şi delicateţea umrelor, constituiau un uni!ers în ele însele. *e
lîngă graniţa principală dintre inelele e"terioare şi cele interioare, se mai
oser!au cel puţin încă cincizeci de alte sudi!iziuni sau %otare, unde
luminozitatea giganticului %alou al lui Saturn se modifica !iziil. Era ca şi
cînd planeta ar fi fost încon'urată de o mulţime de discuri concentrice,
toate atingîndu-se între ele şi atît de plate încît păreau tăiate din cea mai
suţire %îrtie. #ntregul arăta asemeni unei delicate opere de artă, o 'ucărie
fragilă demnă de admirat dar nu şi de atins !reodată. Nici un efort de
!oinţă nu era capail să-i permită lui oBman să aprecieze corect
ade!ăratele dimensiuni ale peisa'ului şi să-l con!ingă că întregul *ămînt,
dacă ar fi fost adus aici, ar fi dat impresia unei ile rostogolindu-se pe o
margine de farfurie.
;neori cîte o stea a'ungea în spatele inelelor, pierzînd puţin din strălucire.
)ontinua să lumineze prin materialul lor translucid  cu toate că adeseori
clipea, atunci cînd unul din fragmentele mai mari producea o eclipsă
pasageră.
3nelele, aşa cum se ştiuse încă din secolul al nouăsprezecelea, nu erau
solide6 ar fi fost o imposiilitate mecanică. Erau constituite din miliarde de
fragmente, proail resturile unui satelit ce se apropiase prea mult, fiind
rupt în ucăţi de forţele de flu" şi reflu" ale gigantului. $ricare le-ar fi fost
însă srcinea, specia umană era norocoasă să pri!ească o asemenea
minune Sistemul Solar se ucura de prezenţa lor doar pentru o scurtă
perioadă.
#n 1JPL, un astronom ritanic demonstrase că inelele sînt efemere forţele
gra!itaţionale
înapoi în timp,a!eau
rezultacurînd să le distrugă.
că fuseseră ;rmînd
recent create acest
acumraţionament
două sau trei
milioane de ani.
Dar nimeni nu se gîndise la curioasa coincidenţă ce făcuse ca inelele lui
Saturn să se nască simultan cu $mul.

. 78eata or"itală

&iscover/ pătrunsese adînc în sistemul de sateliţi al lui Saturn planeta
însăşi se găsea la distanţă de o zi. Na!a trecuse de mult %otarul stailit de
*%oee, cea mai depărtată dintre lunile saturniene, înaintînd pe o orită
e"centrică situată la douăsprezece milioane de (ilometri de primară. #n
faţa ei se găseau 3apetus, @perion, /itan, :%ea, Dione, /et%s,
Enceladus, imas, 3anus  şi inelele. Sateliţii prezentau în cîmpul
telescopului un lairint incrediil de detalii, iar oBman făcea tot posiilul
să transmită pe *ămînt un număr cît mai mare de fotografii. Singur /itan,
cu patru mii cinci sute de (ilometri în diametru şi la fel de mare ca ercur,
ar fi locat o ec%ipă ce cercetare !reme de luni de zile el nu a!ea decît
timpul să arunce, lui /itan şi însoţitorilor săi, o pri!ire fugară. Dar nu era
ne!oie de mai mult, de'a se con!insese că 3apetus constituia într-ade!ăr
ţinta sa.
)ratere de contact  ade!ărat, mai puţin numeroase ca pe arte 
punctau suprafeţele celorlalţi sateliţi, generînd modele aleatoare de umre
şi lumini peste care se întindeau pete strălucitoare, proail lacuri
îng%eţate
foarte de gaz. 3apetus singur poseda o geografie distinctă şi c%iar una
stranie.
;na din semisferele corpului ceresc care, asemeni to!arăşilor săi,
prezenta lui Saturn mereu aceeaşi faţă, era e"trem de întunecată şi lipsită
de detalii. #n contrast total, pe cealaltă domina un o!al de un al sclipitor,
lung de circa şase sute de (ilometri şi lat de trei sute. #n prezent doar o
parte din aceasta formaţiune e"traordinară se găsea în lumina zilei, însă
moti!ul !ariaţiei de strălucire a lui 3apetus de!enise e!ident. #n partea
!estică a oritei, strălucitoarea elipsa era îndreptată spre Soare  şi
*ămînt. *e cealaltă parte rămînea !iziilă doar emisfera întunecată a
satelitului.
3mensa elipsă părea perfect simetrică, întinsă pe ecuator, cu a"a mare
orientată către poli. arginile le a!ea atît de precise, încît lăsa impresia că
giganticul o!al fusese trasat cu gri'ă de către cine!a pe suprafaţa micii
luni. Era complet plană. oBman se întreă dacă un lac de g%eaţă nu
constituia o posiila soluţie pentru g%icitoare cu greu ar fi e"plicat însă
ipoteza lui uimitoarea aparenţă de artificialitate.
Dar nu a!ea timp să-l studieze pe 3apetus în drumul său spre inima
sistemului saturnian, deoarece punctul culminant al călătoriei se apropia
cu repeziciune  ca şi mane!rele finale de reorientare ale lui &iscover/.
*e durata sur!olării lui =upiter, !asul folosise cîmpul gra!itaţional ca să-şi
sporească !iteza. Acum treuia să efectueze mane!ra in!ersă şi anume
să piardă cît mai mult din !iteză, altminteri ar fi părăsit Sistemul Solar,
pornind spre stele. *rezentul curs era menit să o transforme într-un nou
satelit al lui Saturn, mişcîndu-se înainte şi înapoi pe o orită îngustă de trei
milioane de (ilometri lungime. #n punctul cel mai apropiat urma să atingă
aproape planeta, iar la capătul opus treuia să-l întîlnească pe 3apetus.
)%iar dacă soluţiile lor îi par!eneau lui oBman cu o întîrziere de trei ore,
computerele de pe *ămînt îl asiguraseră că totul se afla în perfectă
ordine. &iteza şi altitudinea erau corecte nu mai treuia făcut nimic
altce!a pînă în momentul apropierii ma"ime.
3mensul sistem
marginii sale al inelelor*ri!indu-le
e"terioare. acoperise de
tot sus,
cerul,deiarla na!a
circa trecea pe deasupra
cincisprezece mii
de (ilometri, oBman constată cu a'utorul telescopului că erau compuse
în special din g%eaţă, sclipind mirific în lumina Soarelui. Era ca şi cum ar fi
zurat deasupra unei furtuni care cînd şi cînd, pe alocuri se dădea
deoparte, dez!ăluind în locul unde ar fi treuit să se găsească pămîntul
peisa'e efemere de noapte şi stele.
#n !reme ce &iscover/ se apropia tot mai mult de Saturn, Soarele coora
lent către multiplele arce ale inelelor. Apoi acestea se transformară într-un
pod z!elt de argint, străătînd întreg cerul deşi nu reuşeau decît să
atenueze sla razele solare, miliardele de cristale le refractau şi reflectau
într-un e"traordinar spectacol pirote%nic. *e măsură ce Soarele trecea în
spatele resturilor de g%eaţă oritînd pe o mie de (ilometri lăţime, stafii
palide ale propriului său c%ip mărşăluiau şi interferau pe oltă, umplînd
cerul de flăcări şi fulgere. După care Soarele se scufundă dincolo de inele,
ele îl încoronară cu arcurile lor iar focurile celeste fură stinse.
*uţin mai tîrziu, na!a intră în umra lui Saturn, atingînd punctul de
apropiere ma"imă faţă de planetă. Deasupra străluceau inelele şi aştrii
îndepărtaţi 'os se întindea o pătură aia !iziilă de nori. Nu se zărea nici
unul din misterioasele modele luminoase caracteristice nopţii 'upiteriene.
*oate că Saturn era prea rece pentru astfel de spectacole. *eisa'ul noros
era rele!at doar de radiaţia fantomatică a iceergurilor zurătoare, încă
iluminate de Soarele ascuns. #n centrul arcului format de acestea se
găsea o spărtură largă, întunecată, asemeni unei porţiuni lipsă dintr-un
pod neterminat, acolo unde umra planetei cădea pe inele.
)ontactul
na!a radiodin
nu ieşea cuspatele
*ămîntul
luifusese
Saturn.întrerupt şi n-a!ea
Din fericire să fie
oBman erareluat pînă ce
din cale-
afară de ocupat ca să îşi simtă adînc singurătatea în următoarele cîte!a
ore fiecare secundă a!ea să fie importantă pentru !erificarea mane!relor
de'a programate de către calculatoarele terestre.
După luni de pauză, 'eturile principale începură să scuipe g%eizere de
plasmă lungi de (ilometri. <ra!itaţia re!eni pentru scurtă !reme în lumea
de imponderailitate a punţii de control. +a o sută cincizeci de (ilometri
dedesut, norii de metan şi de amoniac sclipiră într-o lumină pe care nu o
mai cunoscuseră înainte, pe măsură ce &iscover/ străătea noaptea
saturniană asemeni unui astru mic şi înfocat.
#n cele din urmă, răsăritul îşi !esti apariţia. Na!a, mişcîndu-se din ce în ce
mai lent, ieşi din noapte. Nu mai putea scăpa din cîmpul gra!itaţional al
Soarelui şi nici măcar din cel al lui Saturn, dar continua să se deplaseze
suficient de repede ca să atingă orita lui 3apetus, trei milioane de
(ilometri mai departe.
#i !or lua paisprezece zile ca să efectueze ascensiunea, na!igînd încă o
dată, dar în sens opus, printre sateliţii lui Saturn. ;nul cîte unul îi !a lăsa
în urmă pe 3anus, imas, Enceladus, /et%s, Dione, :%ea, /itan,
@perion... lumi purtînd nume de zei şi zeiţe dispăruţi aia de ieri la scara
cosmică a timpului.
Apoi a!ea să-l întîlnească pe 3apetus. Dacă întîrzia la rendez!ous, atunci
ar fi căzut iarăşi spre Saturn, repetînd la infinit elipsa de douăzeci şi opt de
zile.
$ a doua şansă nu !a mai a!ea. +a următoarea trecere prin punctul
stailit, 3apetus se !a găsi departe, de partea cealaltă a oritei.
Ade!ărat, o a doua întîlnire s-ar fi produs cînd!a. #nsă ea era atît de
îndepărtată în !iitor încît, orice ar fi sur!enit între timp, oBman ştia prea
ine că nu a!ea să-i fie martor.

. O%8iul lui +apetus

)înd oBman studiase prima dată suprafaţa lui 3apetus, curioasa elipsă
se găsise parţial în umră, iluminată fiind doar de strălucirea lui Saturn.
Acum, pe măsură ce satelitul înainta pe orita de şaptezeci şi nouă de
zile, ea începuse să iasă la lumină.
*ri!ind-o cum îşi mărea dimensiunile aparente în !reme ce &iscover/ se
apropia tot mai mult de momentul ine!itailei întîlniri, oBman de!eni
conştient de o osesie supărătoare. Nu o menţiona în con!ersaţiile  sau
mai degraă în comentariile sale  cu )entrul de )ontrol, pentru a nu
lăsa impresia că suferă de %alucinaţii.
*oate că şi suferea cu ade!ărat, întrucît pe 'umătate se con!insese că
strălucitoarea elipsă încon'urată de solul negru al satelitului era un oc%i
uriaş şi gol, fi"îndu-l neclintit. ;n oc%i fără pupilă, deoarece nimic nu păta
perfecta lui aleaţă.
Numai cînd !asul a'unse la şaptezeci şi cinci de mii de (ilometri depărtare,
iar 3apetus era de două ori mai mare decît familiara +ună a *ămîntului,
oBman oser!ă punctul negru din centrul formaţiunii. Dar nu mai
dispunea de timp pentru o e"aminare în detaliu6 ceasul mane!relor
terminale sosise.
*entru ultima dată motoarele lui &iscover/ îşi slooziră energiile. *entru
ultima dată, furia incandescentă a atomilor zdroiţi lumină sateliţii lui
Saturn.
+ui Da!id oBman, şoapta îndepărtată a 'eturilor reacti!e îi conferi un
sentiment de mîndrie  şi de tristeţe. #şi îndepliniseră datoria cu o
eficienţăiar
Saturn, lipsită de cusur
în prezent aduseseră
sosise na!a de pe *ămînt în prea'ma lui
clipa despărţirii.
3ar după ce îşi !a fi golit tancurile de comustiil, &iscover/ a!ea să
rămînă la fel de inertă şi de nea'utorată ca orice cometă sau asteroid,
prizonieră neputincioasă a gra!itaţiei. )%iar şi cînd !asul de sal!are !a
sosi peste cîţi!a ani, o realimentare nu ar fi fost economică. &iscover/ !a
rămîne un etern monument dedicat primelor zile ale e"plorării spaţiale.
iile de (ilometri se transformară în sute, iar indicatoarele ni!elului de
comustiil trecură simultan pe zero. +a panoul de control, oc%ii lui
oBman zurau neliniştiţi de la un ecran la altul, pe diagramele
impro!izate ce treuiau consultate pentru a-i permite să ia decizii în timp
real. Ar fi fost cu ade!ărat cumplit ca, supra!ieţuind pînă în acest moment,
să rateze întîlnirea din pricina lipsei cîtor!a (ilograme de comustiil...
Afară şuierul 'eturilor se stinse, în !reme ce doar rac%etele continuau s-o
împingă uşurel pe &iscover/. 3apetus de!enise o semilună uriaşă,
acoperind tot cerul oBman îl considerase întotdeauna un oiect
minuscul şi nesemnificati!  aşa cum dealtfel şi era comparati! cu lumea
în 'urul căreia se rotea. Suspendat ameninţător deasupra sa părea acum
enorm, un ciocan cosmic pregătit s-o zdroească pe &iscover/ ca pe o
nucă.
Apropierea se efectua atît de încet, încît senzaţia de mişcare aproape că
lipsea fu imposiil de precizat momentul e"act cînd din corp astronomic
3apetus se transformă sutil într-un peisa' aflat la numai şaptezeci şi cinci
de (ilometri mai 'os.
:ac%etele scoaseră la rîndul lor un ultim suspin şi se opriră pentru
totdeauna.
Na!a se găsea pe orita finală, înc%eind o re!oluţie la fiecare trei ceasuri,
cu o mie două sute de (ilometri pe oră  !iteza necesară în acest sla
cîmp gra!itaţional.
&iscover/ de!enise satelitul unui satelit.

6. ratele !ai !are

 Din nou sur!olez faţa luminată şi este la fel aşa cum am raportat ultima
dată. +ocul acesta are doar două tipuri de sol. aterialul negru pare a fi
ars precum cărunele şi prezintă un anumit tip de ţesătură, după cîte îmi
pot da seama prin telescop. De fapt, îmi aduce foarte ine aminte de
pîinea pră'ită...
#ncă nu-mi dau seama ce-i cu zona ală. arginile îi sînt perfecte şi nu
prezintă nici un detaliu de suprafaţă. Ar putea fi un lic%id  e suficient de
plată pentru asta. Nu ştiu ce impresie !-aţi făcut din enzile !ideo pe care
!i le-am transmis, dar dacă !ă gîndiţi la o mare de lapte îng%eţat atunci aţi
prins corect ideea. Să fie un gaz greu... nu, presupun că aşa ce!a e
imposiil. ;neori am impresia că se mişcă foarte încet6 nu pot fi însă
sigur...
...ă aflu din nou deasupra zonei ale, la cea de a treia rotaţie. De
această dată sper să trec mai aproape de semnul pe care l-am reperat în
centrul ei atunci cînd am pătruns în sistem. Dacă calculele mele sînt
corecte, ar treui să mă apropii pînă la !reo şaptezeci şi cinci de (ilometri
 orice ar fi el.
...Da, am ce!a în faţă, e"act acolo unde indică calculele. Apare din spatele
orizontului, ca şi Saturn, în acelaşi sfert de cadran. ă mut la telescop...
A%C Arată ca o clădire  complet neagră  c%iar dificil de oser!at. 0ără
ferestre său alte trăsături. Doar o lespede mare, !erticală treuie să
măsoare cel puţin un (ilometru înălţime ca să fie !iziilă de la distanţa
asta. #mi aminteşte...
descoperit pe +unăC Edar fireşte
fratele maicămare
daC Este
al luie"act lucrul pe care l-aţi
/A-1C

$. Eperi!ent
Numiţi-o *oarta Stelară.
/imp de trei milioane de ani s-a rotit în 'urul lui Saturn, aşteptînd un
moment dintr-un destin ce-ar fi putut să nu se împlinească niciodată.
*entru naşterea ei fusese sfărîmată o lună, iar resturile creaţiei sale încă
oritau în prea'mă.
Acum lunga aşteptare se sfîrşise. *e o altă lume inteligenţa apăruse şi
încerca să-şi părăsească leagănul planetar. ;n !ec%i e"periment era pe
cale să-şi atingă punctul culminant.
)ei ce începuseră acest e"periment, cu atît de mult timp în urmă, nu
fuseseră oameni şi nici măcar umani. Dar erau din carne şi din sînge şi
atunci cînd pri!eau adîncurile spaţiului ceresc îi încerca uimirea, e"altarea
şi singurătatea. 3mediat după ce-au oţinut forţa necesară, au pornit spre
stele.
#n e"plorările lor au întîlnit !iaţa într-o multitudine de forme de manifestare
şi au studiat e!oluţia pe o mie de planete. Au !ăzut cît de des scînteile
inteligenţei sclipesc şi apoi mor în noaptea cosmică.
4i deoarece, în toată gala"ia nu au găsit nimic mai preţios decît intea,
pretutindeni i-au încura'at zorii. Au de!enit fermieri ai cîmpurilor stelare
semănau, iar uneori culegeau roadele.
3ar alteori, fără tragere de inimă, erau ne!oiţi să şi pli!ească.
arile reptile dispăruseră de multă !reme atunci cînd na!a de oser!aţie
a pătruns în Sistemul Solar, la capătul unei călătorii care durase de'a o
mie de ani. &asul a sur!olat rapid planetele e"terioare îng%eţate, s-a oprit
puţin deasupra deşerturilor muriundului arte şi apoi a pri!it în 'os către
*ămînt.
#ntinsă dedesut,
de zile au studiat, e"ploratorii au descoperit
colectat, catalogat. După ceo lume mişunînd
au terminat dede !iaţă.tot
în!ăţat Ani
ce se putea în!ăţa, au început să modifice. S-au 'ucat cu destinul multor
specii, de pe pămînt şi din ocean. )are din e"perimentele lor a!eau să
reuşească, nu puteau şti decît peste cel puţin un milion de ani.
A!eau rădare, dar nu erau nemuritori. #n acest ;ni!ers cu o sută de
miliarde de stele erau atît de multe de făcut şi alţi sori le aşteptau sosirea.
Aşa că s-au lansat încă o dată în ais, ştiind că nu se !or mai întoarce
niciodată înapoi.
Nici nu ar fi fost ne!oie. Ser!itorii lăsaţi în urmă a!eau să facă restul.
*e *ămînt, g%eţarii !eniră şi plecară, în !reme ce deasupra lor +una îşi
păstra secretul. )u un ritm şi mai lent decît al înaintării g%eţurilor polare,
!alurile ci!ilizaţiei se retraseră şi se întinseră peste gala"ie. 3mperii stranii
şi frumoase şi cumplite se ridicară şi căzură, lăsîndu-şi cunoştinţele
moştenire urmaşilor. *ămîntul nu a fost uitat, dar o altă !izită ar fi a'utat
prea puţin. Era doar una dintr-un milion de lumi tăcute, din care puţine
a!eau să !orească !reodată.
*rintre stele, e!oluţia tindea către noi ţinte. *rimii e"ploratori ai *ămîntului
îşi atinseseră de mult limitele cărnii şi ale sîngelui imediat ce maşinile lor
au de!enit mai une decît trupurile, a sosit !remea să se mute. #ntîi
creierele, apoi numai gîndurile le-au transferat în noi şi strălucitoare
cămine de plastic şi metal.
)u ele porniră printre aştri. Nu au mai construit na!e. Ei înşişi erau na!e
cosmice.
Era entităţilor-maşină trecu repede. #n neostoitele lor e"perimente, au
în!ăţat săpentru
gîndurile stoc%eze informaţia
eternitate în însăşi
în modele structura
îng%eţate despaţiului, păstrîndu-şi
lumină. *uteau de!eni
creaturi de radiaţie, elieraţi în cele din urmă de tirania materiei.
S-au transformat aşadar în energie pură, iar pe o mie de lumi carcasele
golite pe care le-au aandonat au încins un dans neun al morţii, după
care s-au prăuşit lo!ite de rugină.
De!eniseră lorzii gala"iei, dincolo de atingerea timpului. *uteau călători
printre stele, scufundîndu-se asemeni ceţii prin interstiţiile cele mai mici
ale spaţiului. #n ciuda puterilor de zei nu şi-au uitat însă srcinea, în mîzga
călduţă a unei mări dispărute.
4i încă supra!eg%eau e"perimentele pe care strămoşii lor le
declanşaseră, cu atîta timp în urmă.

&. antinela
 Aerul din na!ă de!ine tot mai greu şi aproape mereu mă doare capul.
#ncă dispun de suficient o"igen, însă purificatoarele n-au curăţat niciodată
toată mizeria lăsată de lic%idele care au fiert în !id. )înd lucrurile se
înrăutăţesc, coor în %angar şi respir puţin o"igen în capsule...
N-am înregistrat nici o reacţie la semnalele mele din cauza înclinaţiei
oritale, acum mă îndepărtez încet de /A-5. 0iindcă !eni !ora, numele
pe care i l-aţi dat nu-i prea potri!it  nu e"istă nici o urmă de cîmp
magnetic.
Distanţa minimă care ne desparte e de nouăzeci de (ilometri !a creşte la
aproape o sută cincizeci pe măsură ce 3apetus se roteşte su mine, apoi
!a scade din nou. &oi trece e"act pe deasupra oiectului în treizeci de zile,
dar nu pot aştepta atîta. $ricum, întîlnirea ar a!ea loc în întuneric.
)%iar şi aşa, !a mai rămîne în cîmpul meu !izual !reme de cîte!a minute
înainte de a dispare după linia orizontului. Este al naiii de frustrant să nu
pot efectua nici o oser!aţie serioasă.
Aşadar
dispun de!reau să !ădelta
suficient cer aproarea pentru următorul
! pentru asolizare plan. )apsulele
şi reîntoarcere. Doresc să
e"ecut o E&A şi să oser! de aproape oiecti!ul. Dacă nu pare periculos,
mă !oi aşeza lîngă el, sau c%iar în !îrful lui.
&asul se !a găsi deasupra orizontului în !reme ce eu !oi coorî, astfel
încît contactul radio nu !a fi întrerupt mai mult de nouăzeci de minute.
Sînt con!ins că aceasta reprezintă singura soluţie. Am străătut un miliard
şi 'umătate de (ilometri  nu !reau ca ultimii nouăzeci să mă oprească.

/imp de săptămîni, pri!ind mereu spre Soare cu senzorii ei izari, *oarta

Stelară oser!ase apropierea na!ei. )reatorii ei o pregătiseră pentru
multe lucruri, iar acesta se număra printre ele. :ecunoscu ceea ce se
pornise către ea din inima caldă a Sistemului Solar.
Dacă ar fi fost !ie, ar fi simţit e"citare, însă o asemenea emoţie se situa
dincolo de capailităţile sale. )%iar dacă na!a ar fi trecut pe lîngă ea, n-ar
fi încercat cîtuşi de puţin dezamăgire. Aşteptase trei milioane de ani era
pregătită să aştepte o !eşnicie.
$ser!ă, notă şi nu întreprinse nimic în !reme ce !izitatorul îşi regla !iteza
cu 'eturi reacti!e. Apoi simţi atingerea uşoară a radiaţiei ce încerca să-i
pătrundă secretele. :ămase inacti!ă.
&asul se afla pe orită, rotindu-se aproape de suprafaţa acestui satelit
pestriţ. #ncepu să transmită pulsuri de unde radio, înşirînd numerele prime
de la 1 la 11 iarăşi şi iarăşi. )urînd semnalele de!eniră mai comple"e, cu
frec!enţe multiple  ultra!iolet, infraroşu, raze U. *oarta Stelară rămase
mută onupauză
;rmă a!ea lungă
nimic de spus.de a oser!a că ce!a căzuse spre ea din
înainte
na!a spaţială. #şi cercetă memoriile, iar circuitele logice luară decizii
potri!it ordinelor primite cu atîta timp în urmă.
Su lumina rece a lui Saturn, *oarta Stelară îşi deşteptă forţele adormite.

9. 5n o%8i
&iscover/ arăta ca atunci cînd o pri!ise din spaţiu plutind pe orita
selenară, cu +una acoperind 'umătate din cer. *oate că era o singură
sc%imare nu putea fi sigur, dar parte din inscripţiile e"terioare, indicînd
scopul di!erselor cone"iuni, conectoare omilicale şi al altor apendice,
de!eniseră mai palide pe durata lungii e"puneri la Soare.
Acest Soare era în prezent un corp ceresc pe care nici un om nu l-ar fi
recunoscut. *rea strălucitor pentru a fi o stea, putea fi totuşi pri!it direct
fără proleme. Nu împrăştia căldură cînd oBman îşi ridică mîinile goale
în lumina razelor străătînd %uloul capsulei nu simţi nimic pe piele. )u
acelaşi succes ar fi putut să încerce să se încălzească la lumina +unii nici
măcar peisa'ul străin de dedesut nu-i reamintea mai ine de distanţa
care-l separa de /erra.
*ărăsea, poate pentru ultima dată, lumea de metal ce constituise căminul
lui !reme de luni de zile. )%iar dacă nu s-ar mai fi întors, !asul ar fi
continuat să-şi îndeplinească atriuţiunile, transmiţînd datele înregistrate
de instrumente înapoi pe *ămînt pînă la o ultimă şi catastrofală defecţiune
a circuitelor electronice.
4i dacă totuşi s-ar fi întors9 Ei ine, ar fi rămas în !iaţă, poate c%iar şi
sănătos, încă cîte!a luni. #nsă asta ar fi fost totul, căci %iernacolele erau
inutilizaile fără un computer care să le monitorizeze. N-a!ea cum să
supra!ieţuiască pînă la sosirea lui &iscover/ $$, patru sau cinci ani de
acum încolo.
:enunţă
lui Saturnsă sese gîndească
ridica pe cerulladinainte.
aceste lucruri pe măsură
#n întreaga istorie,ceelsemiluna aurieoma
era singurul
care admirase pri!eliştea oferită de gigant. *entru oricine altcine!a, Saturn
prezentase întotdeauna un disc complet, întors mereu spre Soare. Acum
se transformase într-un arc delicat, cu inelele formînd o linie suţire de-a
latul său, asemeni unei săgeţi gata să fie sloozită în Soare.
*e linia inelelor se găsea steaua strălucitoare a lui /itan, precum şi
punctele scînteietoare ale celorlalte luni. #nainte de scurgerea 'umătăţii
secolului, oamenii a!eau să le !iziteze pe toate ce secrete adăposteau
însă, el nu !a şti niciodată.
@otarul cu margini drepte al oc%iului or înainta spre el mai a!ea de
parcurs o sută cincizeci de (ilometri, urmînd ca în zece minute să se
găsească deasupra ţintei. Ar fi !rut să e"iste !reo metodă de a şti cu
certitudine dacă cu!intele lui a'ungeau pe *ămînt, după un inter!al de o
oră şi 'umătate de zor cu !iteza luminii. Ar fi fost o ironie a sorţii dacă,
printr-o întrerupere a sistemului de relee, el ar fi dispărut în tăcere fără ca
cine!a să ştie ce i se întîmplase.
&iscover/ încă era un astru strălucitor pe cerul negru de deasupra,
depărtîndu-se tot mai rapid în !reme ce el cîştiga !iteză coorînd curînd
'eturile capsulei a!eau să-l încetinească iar na!a !a dispare din cîmpul
său !izual, lăsîndu-l singur pe cîmpia ală, cu misterul ei întunecat din
centru.
locul de aanos urca deasupra orizontului, eclipsînd stelele. :oti na!eta
şi utiliză întreaga forţă reacti!ă pentru a frîna. *e un arc lung şi plat coorî
pe suprafaţa lui 3apetus.
*e o lume
scumpă dincupunct
gra!itaţie mai puternică,
de !edere energetic.mane!ra
#nsă aiciar fi fost e"tra!agant
capsula cîntărea doarde
cîte!a (ilograme dispunea de cîte!a minute une de zor înainte de a
intra prime'dios de mult pe rezer!ă, pierzînd orice şansă de întoarcere pe
&iscover/. Nu că ar fi constituit o diferenţă foarte mare...
Altimetrul înregistra şapte (ilometri se îndrepta direct spre masa uriaşă,
întunecată, ce se ridica deasupra cîmpiei netede cu o asemenea
perfecţiune geometrică încît şoca. Era la fel de lipsită de detalii ca şi
cîmpia pe care se găsea. Nu-i apreciase corect ade!ăratele dimensiuni.
*uţine clădiri de pe *ămînt se puteau compara cu ea. 0otografiile atent
cercetate indicau o înălţime de peste şase mii de metri. 3ar atît cît putea să
aprecieze el, proporţiile erau identice cu cele ale lui /A-1 -acel curios şir
de 1, P, J.
 ă aflu la numai cinci (ilometri, păstrînd o înălţime de o mie două sute
de metri. #ncă nici un semn de acti!itate nimic pe nici unul din senzori.
0eţele par asolut netede. /e-ai aştepta totuşi la un semn pro!ocat de
meteori, după atîta amar de !remeC
4i nu e"istă nici un fel de resturi pe  presupun c-ar treui să-i spun
acoperiş. De asemenea, nici o desc%idere. Speram să găsesc o
modalitate de a pătrunde înăuntru.
...Am a'uns deasupra, la o sută cincizeci de metri altitudine. Nu !reau să
pierd timp, mai ales că &iscover/ !a ieşi curînd din cîmpul de contact
radio. Asolizez. Sigur este suficient de solid, iar dacă nu e, !oi acti!a
'eturile fără întîrziere.
$ clipă... ce ciudat...
&ocea lui oBman se stinse într-o tăcere pro!ocată de o uimire totală. Nu
era alarmat realmente nu reuşea să descrie ceea ce !edea.
*lutise deasupra unui dreptung%i plat, lat de şaizeci de metri şi lung de
două sute cincizeci, construit din ce!a ce păruse la fel de solid ca stînca.
Acum însă oiectul lăsa impresia că se îndepărtează de el e"act ca într-o
iluzie optică, cînd un corp tridimensional pare, printr-un efort de !oinţă din
partea pri!itorului,
sc%imîndu-şi întresăelesepoziţiile.
întoarcă pe dos, feţele apropiate şi cele depărtate
Aşa ce!a se întîmplă uriaşei şi aparent solidei structuri. 3mposiil, de
necrezut, dar nu mai era un monolit înfipt în centrul unei cîmpii plane.
)eea ce înainte fusese un acoperiş coorîse rusc la adîncimi neănuite
un scurt moment ameţitor a!u impresia că pri!eşte în profunzimea unui
puţ !ertical, o conductă rectangulară ce părea că desfide legile
perspecti!ei deoarece mărimea nu i se micşora cu depărtarea...
$c%iul lui 3apetus clipise, încercînd parcă să îndepărteze o fărîmă de praf
stîn'enitor. Da!id oBman a!u timp doar pentru o ultimă şi trunc%iată
propoziţie pe care cei ce aşteptau în )entrul de )ontrol, la un miliard şi
'umătate de (ilometri depărtare şi optzeci de minute în !iitor n-a!eau
niciodată să o uite6
 $iectu-i gol pe dinăuntru... continuă la infinit... şi  a%, Dumnezeule
 e plin de stele

0. +e4ire
*oarta Stelară se desc%ise. Apoi se înc%ise.
#ntr-un inter!al de timp prea scurt ca să fie măsurail, Spaţiul se întoarse
şi se răsuci pe dos.
După care 3apetus fu iarăşi singur, aşa cum fusese !reme de trei milioane
de ani  singur, e"ceptînd o na!ă pustie dar nu şi eşuată, transmiţînd
constructorilor ei mesa'e pe care aceştia nu le puteau nici înţelege şi nici
crede.

,+
'oarta stelară

1. Marea entrală

Nu încerca nici o senzaţie de mişcare şi totuşi se prăuşea spre acei
imposiili aştri, strălucind în inima întunecată a unui satelit natural. Nu, nu
se găseau cu ade!ărat acolo, de acest lucru era con!ins. Dorea acum,
mult prea tîrziu, să fi acordat o atenţie sporită teoriilor %iperspaţiului, ale
conductelor transdimensionale. *entru Da!id oBman, ele nu mai erau
simple teorii.
*oate că monolitul de pe 3apetus era gol pe dinăuntru poate că
>acoperişul> reprezenta doar manifestarea unei proiecţii !izuale, sau un
soi de diafragmă ce se desc%isese pentru a-i permite trecerea. 7Dar
încotro98 Atît cît putea da crezare propriilor simţuri, părea să cadă !ertical
în 'osul unui gigantic puţ rectangular, adînc de mii de metri. Se mişca din
ce în ce mai repede  însă capătul îndepărtat nu-şi sc%ima mărimea,
rămînînd mereu la aceeaşi depărtare.
Numai stelele se deplasau, la început atît de lent încît trecu ce!a timp pînă
ce realiză că, treptat, dispăreau din cadrul încon'urător. *este puţin de!eni
însă e!ident că peisa'ul stelar se afla în e"pansiune, ca şi cum ar fi gonit
în întîmpinarea lui cu o !iteză incrediilă. E"pansiunea nu se făcea liniar
stelele de la centru aia păreau să se mişte, în !reme ce celelalte dinspre
margini îşi accelerau din ce în ce mai mult mişcarea, pînă la a se
transforma în dîre de lumină, dispărînd apoi din !edere.
#ntotdeauna apăreau altele să le înlocuiască, iz!orînd în cîmpul !izual
dintr-o
dacă unulsursă
dinaparent inepuizailă.
aştri s-ar fi îndreptat oBman
direct spreseelîntreă ce s-ar fisă
ar fi continuat întîmplat
se
mărească oare, pînă ce el ar fi plon'at în discul lui incandescent9 Nici unul
nu se apropia însă atît de mult în cele din urmă toţi !irau într-o parte,
trecînd peste marginile c%enarului dreptung%iular.
4i totuşi capătul îndepărtat al tunelului nu se apropiase, ca şi cum pereţii
se mişcau odată cu el, ducîndu-1 către o destinaţie necunoscută. $ri
poate că el stătea nemişcat, iar spaţiul din 'ur era cel ce se mişca...
rusc constată că nu doar spaţiul era implicat în prezentul fenomen.
)easul de pe panoul de control al capsulei se comporta de asemenea
foarte ciudat.
#n mod normal, cifrele din fereastra zecimilor de secundă clipeau atît de
repede încît practic era imposiil să le citeşti acum apăreau şi dispăreau
la inter!ale discrete, permiţîndu-i să le distingă una cîte una fără
dificultate. 3ar secundele se scurgeau incrediil de lent, ca şi cînd timpul s-
ar fi pregătit să se oprească în loc. #n final, contorul zecimilor de secundă
îng%eţă între L şi T.
)u toate acestea era capail să gîndească şi c%iar să pri!ească, în !reme
ce pereţii de aanos fulgerau pe alături la !iteze ce ar fi putut !aria între
zero şi de un milion de ori !iteza luminii. )um!a, nu fu surprins şi nici
alarmat. Dimpotri!ă, îl stăpînea un sentiment de calmă aşteptare, aşa cum
simţise atunci cînd medicii îi testaseră reacţiile la droguri %alucinogene.
+umea din 'ur era stranie şi minunată, dar nu conţinea nimic care să
sperie. Străătuse milioane de (ilometri în căutarea misterului iar în
prezent, după toate aparenţele, misterul îi !enea în întîmpinare.
Dreptung%iulale
strălucitoare dinainte începu
stelelor săpe
păleau emită o lumină
fondul lăptosmai desc%isă.
al cerului, Dîrele
a cărui
luminozitate creştea de la un moment la altul. A!ea impresia că na!eta se
îndreaptă către un ocean de nori, uniform iluminaţi de razele unui soare
in!iziil.
3eşea din tunel. )apătul îndepărtat, care pînă în acest moment rămăsese
mereu la aceeaşi distanţă de neprecizat, nici apropiindu-se, nici
depărtîndu-se, începu deodată să se supună legilor perspecti!ei. Se
desc%idea treptat în faţa lui, apropiindu-se constant. Simultan simţi că urcă
şi pentru o clipă îşi puse întrearea dacă nu cum!a străătuse corpul
satelitului saturnian şi urca acum către cealaltă faţă. #nainte însă ca na!eta
să ţîşnească afară, înţelese că locul nu a!ea nimic comun cu 3apetus sau
cu o altă lume cunoscută omului.
Nu e"ista atmosferă întrucît reuşea să oser!e toate detaliile cu claritate,
pînă la linia plată şi e"trem de îndepărtată a orizontului. *roail se găsea
deasupra unei lumi de dimensiuni enorme  cu mult mai mare decît
*ămîntul. 4i totuşi, în ciuda întinderii ei, întreaga suprafaţă pe care
oBman o zărea era compartimentată în modele !iziil artificiale, cu ariile
măsuraile în (ilometri pătraţi. +ăsa impresia unui 'oc de puzzle pentru
uriaşi în stare să 'ongleze cu planete. 3ar în centrele triung%iurilor,
pătratelor şi poligoanelor se desc%ideau puţuri negre, gemene cu cel pe
care tocmai îl părăsise.
)erul de deasupra era şi mai izar  şi, în felul său, mult mai tulurător
 decît improailul sol de dedesut. Aceasta deoarece nu se !edeau
stele şi nici întunecimea spaţiului cosmic. Era doar o ceaţă lăptoasă,
strălucitoare, oferind impresia distanţei infinite. oBman îşi aduse aminte
de descrierea temutului >al> antarctic despre care auzise odată  >ca şi
cînd ai fi în interiorul unei mingi de ping-pong>. E"presia se aplica perfect
straniei lumi de aici, însă e"plicaţia treuia să fie total diferită. olta din
faţa lui n-a!ea cum să constituie un efect meteorologic de ceaţă sau
zăpadă aici domnea !idul.
Apoi,
de!enipeconştient
măsură de ce un
oc%ii
altlui se oişnuiră
detaliu. cu nu
&ăzdu%ul licărirea atotcuprinzătoare,
era, aşa cum considerase
la început, complet gol. Nemişcate, aruncate la întîmplare, miliarde de
puncte negre stropeau cerul.
Erau dificil de oser!at căci nu reprezentau decît puncte de întuneric, dar
odată zărite nu mai puteau fi ignorate. #i reaminteau lui oBman de ce!a,
ce!a atît de familiar şi totuşi atît de asurd încît refuză să accepte
paralelismul, pînă cînd logica îl forţă s-o facă.
Acele găuri negre de pe cer erau aştri pri!ea negati!ul fotografic al )ăii
+actee.
>;nde mă aflu, pentru numele lui Dumnezeu9> se întreă pentru a suta
oară oBman. 4i punîndu-şi întrearea, ştiu cu certitudine că n-a!ea să
afle răspunsul niciodată. Spaţiul se întorsese parcă pe dos acesta nu
constituia un loc potri!it pentru om. Deşi în capsulă era confortail de cald,
simţi cum îl cuprind frisoanele şi începu să tremure necontrolat. Dorea să
înc%idă oc%ii şi să uite nimicul perlat ce-l încon'ura, însă o asemenea
acţiune ar fi reprezentat actul unui laş iar el n-a!ea de gînd să cedeze.
)u feţele şi găurile ei, planeta se rotea lent su el, fără !reo sc%imare
sensiilă de decor. Aprecie că se afla la circa cincisprezece (ilometri de
suprafaţă şi că ar fi treuit prin urmare să oser!e cu uşurinţă orice semn
de !iaţă. Dar întreaga planetă era pustie inteligenţa călcase pe ea, o
modificase conform scopurilor ei şi plecase iarăşi.
Apoi zări pe cîmpia întinsă, la !reo treizeci de (ilometri distanţă, o
ridicătură ce spărgea monotonia, resturile a ceea ce nu putea fi altce!a
decît o uriaşă na!ă spaţială. Era prea departe pentru a-i înregistra toate
amănuntele
înainte ca el şisăpeste alte cîte!a
identifice secunde rupte
totuşi ner!urile dispăru din !edere,
şi ucăţile nu însă
lucitoare de
metal co'ite ca de pe o portocală. Se întreă de cîte mii de ani zăcea
epa!a pe acest deşert mozaicat  şi ce fel de creaturi o diri'aseră în
;ni!ers.
După care uită epa!a, căci altce!a apărea de după orizont.
+a început păru un disc turtit, dar aceasta deoarece se îndrepta direct
spre el. După ce se apropie şi trecu pe dedesut, oBman realiză că a!ea
o formă fusiformă, lungă de aproape o sută de metri. Deşi ici-colo se
zăreau enzi luminoase întinse de-a lungul corpului, era dificil să-ţi
concentrezi atenţia asupra lor oiectul părea să !ireze, sau poate să se
rotească cu o !iteză ung%iulară foarte mare.
Amele capete se ascuţeau conic şi nu se !edea nici un indiciu al !reunui
sistem de propulsie. ;n singur lucru era familiar pentru oc%i şi anume
culoarea. Dacă era într-ade!ăr un oiect solid şi nu o fantomă optică,
atunci constructorii treuiau să împărtăşească ce!a din emoţiile omului.
)u siguranţă însă nu-i împărtăşeau şi limitele, întrucît fusul părea a fi făcut
din aur.
oBman se răsuci să pri!ească pe %uloul din spate. $iectul se
îndepărtă ignorîndu-l, iar el îl oser!ă căzînd spre una din scoiturile
planetei. )îte!a secunde mai tîrziu dispărea într-o străfulgerare aurie. Era
din nou singur su acel sinistru cer, iar sentimentul de singurătate şi
izolare fu mai copleşitor ca niciodată.
După care înţelese că la rîndul lui se scufunda către suprafaţa giganticei
lumi şi că una din genunile dreptung%iulare se căsca su el. )erul pustiu
se înc%ise înapoia lui, ceasul se poticni în imoilitate şi na!eta se prăuşi
pentru a doua oară între infiniţii pereţi de aanos, spre un alt tărîm stelar.
Numai că de astă dată era sigur că nu se întorcea în Sistemul Solar într-
un moment de inspiraţie, pricepu ce treuia să fie această lume.
Era un fel de staţie cosmică, cu rolul de a regla traficul prin inimaginailele
dimensiuni ale spaţiului şi timpului. /recuse prin area )entrală <alactică.

2. erul străin

Departe înainte, pereţii tunelului de!eneau iarăşi !iziili în lumina difuză a
unei surse încă ascunsă. Apoi întunericul fu dat rapid deoparte, iar mica
capsulă fu proiectată pe un cer aprins de sori.
Se întorsese în spaţiul ştiut de el, dar o singură pri!ire fu suficientă pentru
a-i confirma că se găsea la secole lumină de *ămînt. Nici nu încercă să
caute constelaţiile familiare care de la începutul istoriei înto!ărăşiseră
omul poate că nici una din stelele ce străluceau acum în 'urul lui nu
fusese !ăzută !reodată cu oc%iul lier.
)ele mai numeroase se concentrau într-o centură scînteietoare, întreruptă
ici-colo de enzi întunecate de praf cosmic. Aducea cu imaginea )ăii
+actee, dar una cu mult mai strălucitoare. oBman se întreă dacă era
într-ade!ăr propria lui gala"ie, pri!ită dintr-un punct apropiat de centrul ei
aglomerat.
Spera să fie nu s-ar fi aflat atunci atît de departe de casă. #nsă era un
gînd copilăresc, după cum realiză numaidecît. Se găsea atît de departe de
Sistemul Solar, încît prea puţin conta dacă era propria lui gala"ie sau cea
mai îndepărtată zărită !reodată printr-un telescop.
Se uită înapoi să !adă oiectul din care ţîşnise şi suferi un alt şoc. Acolo
nu e"ista nici lumea uriaşă, poliedrică, nici duplicatul lui 3apetus. Nu era
nimic  e"ceptînd o umră pe fundalul aştrilor, asemeni unei uşi desc%ise
dintr-o cameră întunecată într-o noapte şi mai neagră. #n timp ce se uita,
uşa se
cum înc%ise.înNu
o ruptură se îndepărtă
materialul de el,
spaţiului ar cifi fost
se umplu
treptatîncet de stele,
reparată. Dupăcacare
şi
se pomeni singur su cerul străin.
)apsula se rotea încet şi astfel îi aduse în cîmpul !izual noi minuni. #ntîi
oser!ă o sferă formată dintr-o multitudine de aştri, aglomerîndu-se din ce
în ce mai mult spre centru, pînă la a-i transforma inima într-o andă de
continuă luminescenţă. arginile e"terioare nu se defineau cu claritate 
un %alou ce se suţia încet, topindu-se imperceptiil în peisa'ul stelar din
'ur.
oBman ştia că apariţia glorioasă din faţa lui era un roi gloular. *ri!ea
ce!a ce nici un oc%i uman nu mai !ăzuse altfel decît ca pe o pată de
lumină în oglinda unui telescop. Nu-şi amintea distanţa pînă la cel mai
apropiat roi, dar era sigur că nu se găsea nici unul într-un !olum de mii de
ani lumină în 'urul Sistemului Solar.
)apsula îşi continuă uşoara rotaţie pentru a dez!ălui o pri!elişte încă şi
mai stranie  un gigantic soare roşu, de multe ori mai mare decît +una
!ăzută de pe /erra. oBman îl putea pri!i direct fără a-şi arde retina
'udecînd după culoare, nu era mai cald decît cărunele încins. 3ci-colo,
flu!ii de un galen !iu străăteau suprafaţa colorată roşu înc%is 
Amazonuri incandescente, născînd meandre de mii de (ilometri înainte de
a se pierde în deşerturile acestui soare muriund.
uriund9 Nu, era o impresie total greşită, generată de e"perienţa limitată
a omului şi de emoţiile stîrnite de nuanţele răsăritului şi ale apusului
terestru, sau de culorile c%i%limarului. Astrul acesta renunţase la
e"tra!aganţele tinereţii, gonind prin !ioletul, alastrul şi !erdele spectrului
în cîte!a miliarde de ani şi stailindu-se în prezent într-o maturitate
liniştită, de o inimaginailă durată. /ot ceea ce trecuse nu reprezenta nici o
miime din ce a!ea să !ină po!estea lui aia începuse.
)apsula încetase să se mai rotească soarele mare şi roşu se găsea e"act
în faţă. Deşi nu percepea nici o senzaţie de mişcare, oBman era
conştient că încă se afla su controlul forţei care-i adusese aici de pe
Saturn. #ntreaga
forţele ce-i purtauştiinţă
spre oşi soartă
te%nologie terestră păreau primiti!e faţă de
de neimaginat.
*ri!i cerul de deasupra, încercînd să zărească destinaţia unde era condus
 poate o planetă oritînd în 'urul acestui soare. Dar nu se !edea nimic
care să prezinte un disc sau o luminozitate mai mare. Dacă în 'urul astrului
gra!itau planete, atunci nu le putea distinge de pe fundalul stelar
încon'urător.
Apoi oser!ă că la marginea sferei purpurii de foc se petrecea un
fenomen foarte ciudat. Acolo apăruse o zonă strălucitoare de culoare ală,
a cărei intensitate creştea cu rapiditate. Se întreă dacă nu asista la una
din acele erupţii neaşteptate, prezente din cînd în cînd pe fiecare stea.
+umina de!eni mai intensă şi mai alăstruie. #ncepu să se întindă pe
marginea astrului, iar nuanţele sîngerii păliră rapid. Gîmind la
asurditatea gîndului, oBman îşi spuse că pri!ea răsăritul  pe un
soare.
4i totuşi asta se întîmplă. Deasupra orizontului în flăcări se ridică ce!a nu
foarte mare, însă atît de strălucitor încît oc%iul nu-i suporta imaginea. ;n
punct de radiaţie al-alastră se mişca cu o iuţeală incrediilă pe faţa
soarelui roşu. /reuia să se găsească foarte aproape de companionul său
gigantic, deoarece imediat su el, atrasă în sus de cîmpul gra!itaţional, se
ridica o coloană de plasmă înaltă de mii de (ilometri ca şi cînd un !al de
foc înainta continuu de-a lungul ecuatorului stelei, într-o zadarnică
urmărire a apariţiei celeste.
*unctul de incandescenţă era proail o *itică Ală  una din acele stele
stranii, mici şi cumplite, nu mai !oluminoase decît *ămîntul, totuşi
depăşindu-i masa
neoişnuite, de un milion
însă oBman de ori.niciodată
nu !isase Astfel de că
simioze
!a pri!istelare
una dinnueleerau
cu
proprii săi oc%i.
*itica Ală tranzitase aproape 'umătate din discul însoţitorului său 
proail o re!oluţie dura doar cîte!a minute  în clipa cînd oBman fu în
sfîrşit con!ins că şi el se mişca. ;na din stele de!enea rapid tot mai
luminoasă, începînd totodată să se detaşeze de pe fundal. /reuia să fie
un corp mic, apropiat  poate lumea spre care călătorea.
A'unse deasupra lui cu o !iteză neaşteptată şi !ăzu că nu era cîtuşi de
puţin o planetă.
$ reţea sclipitoare de fire de metal, întinzîndu-se pe sute de (ilometri,
răsări din nimic pînă ce umplu tot cerul. #mprăştiate pe enorma suprafaţă
se găseau structuri la fel de mari ca nişte oraşe, dar care păreau a fi
maşini. #n 'urul lor erau asamlate multe alte oiecte mai mici, aran'ate cu
gri'ă pe rînduri şi coloane. oBman sur!ola cîte!a asemenea grupuri pînă
ce realiză că era !ora de na!e spaţiale zura deasupra unui gigantic
par(ing orital.
Deoarece nu dispunea de nici un oiect familiar după care să 'udece
scara peisa'ului de dedesut, era aproape imposiil să estimeze mărimea
!aselor suspendate în spaţiu. #nsă cu siguranţă erau enorme unele
treuiau să măsoare (ilometri în lungime. Designul îl a!eau de diferite
tipuri6 sfere, cristale poliedrice, creioane ascuţite, o!oide, discuri. Sur!ola
proail una din pieţele comerciale ale gala"iei.
$ri poate că odată îndeplinise acest rol, cu un milion de ani în urmă, căci
nicăieri oBman nu zărea semne de acti!itate. ;riaşul port spaţial era la
fel de mort ca +una.
:ealitatea de!eni izitoare nu numai datorită lipsei oricărei mişcări, dar şi
din cauza unor semne de neconfundat precum rupturile din reţeaua
metalică, produse de asteroizi cu eoni în urmă. Nu mai constituia un
par(ing, de!enise un cimitir.
#ntîrziase nespus de mult la întîlnire, iar ideea pătrunse în el asemeni unui
lo!ituri de pumnal.
o inteligenţă Deşi nu3ar
e"traterestră. ştiuse la ce săsesepărea
în prezent aştepte, sperase că
că a'unsese prea!atîrziu.
întîlni
0usese prins de mecanismul unei capcane antice, automate, construită
pentru cine ştie ce scop şi încă operînd atunci cînd creatorii ei dispăruseră
în timp. #l purtase de-a latul gala"iei, aruncîndu-l 7alături de cîţi alţii98 în
această celestă are a Sargasselor, sortindu-l pieirii odată cu epuizarea
rezer!ei de o"igen.
Dar nu ar fi fost rezonail să se aştepte la mai mult. De'a fusese martorul
unor lucruri pentru care mulţi oameni şi-ar fi dat !iaţa numai să le arunce o
pri!ire. Se gîndi la to!arăşii săi morţi el nu a!ea de ce să se plîngă.
Apoi !ăzu că astroportul aandonat alunecă în spate cu aceeaşi !iteză.
Gura peste zonele sale periferice. arginea neregulată trecu şi ea pe
dedesut după cîte!a minute, totul rămăsese în urmă.
Soarta lui nu a!ea să-şi găsească rezol!area aici, ci departe înainte, în
giganticul soare staco'iu spre care na!eta se îndrepta acum cu certitudine.

. +n:ern
Soarele umplea cerul dintr-un colţ în celălalt. oBman se găsea atît de
aproape de suprafaţa lui încît aceasta nu mai era imoilă din cauza
distanţei. Noduli luminoşi se deplasau înainte şi înapoi, cicloni de gaze se
ridicau şi coorau încet formînd protueranţe. #ncet9 /reuiau să înainteze
cu un milion de (ilometri pe oră ca mişcarea să le fie !iziilă...
Nu încercă să cuprindă cu oc%ii infernul spre care se îndrepta.
Dimensiunile
&iscover/ lui Saturn
dintr-un şi solar
sistem =upiteraflat
îl zdroiseră,
acum cine în timpul
ştie unde.zorului
/ot ceealuice
!edea în 'ur era însă de sute de ori mai gigantic nu putea face altce!a
decît să accepte imaginile ce i se imprimau în creier, fără a încerca să le
interpreteze.
*e măsură ce marea de foc creştea su el ar fi treuit să-l cuprindă teama
 dar, destul de curios, simţea numai un început de înţelegere. Nu din
cauză că mintea i-ar fi fost amorţită de !ederea atîtor minuni, ci pentru că
logica îi spunea că se găseşte cu siguranţă su protecţia unor inteligenţe
aproape omnipotente. Se afla atît de aproape de soare încît ar fi ars într-
un moment dacă efectul radiaţiei letale n-ar fi fost arat de un ecran
in!iziil. *e durata călătoriei suportase acceleraţii care ar fi treuit să-l
zdroească instantaneu  şi totuşi nu simţise nimic. Dacă se depusese
un asemenea efort pentru a-l menţine în !iaţă, atunci încă mai era loc de
speranţă.
)apsula se mişca de-a lungul unui arc întins, aproape paralel cu suprafaţa
stelei, dar coorînd totuşi uşor spre ea. 4i în această clipă, pentru prima
dată, oBman auzi sunetul6 un uruit sla dar continuu, întrerupt din cînd în
cînd de pocnete ca de %îrtie ruptă, sau de fulgere îndepărtate. Nu putea fi
decît ecoul distanţat al unei inimaginaile cacofonii cosmice spaţiul din 'ur
se găsea într-o agitaţie capailă să rupă orice material în atomii
componenţi.
)u toate acestea, era la fel de ine prote'at de tumult ca şi de căldură.
+imi de foc de mii de (ilometri lungime se ridicau şi se prăuşeau apoi în
'urul lui, însă ce!a îl izola complet de !iolenţa e"terioară. Energiile astrului
îl ocoleau ca şi cum s-ar fi dezlănţuit într-un alt ;ni!ers, permiţînd na!etei
să se mişte în mi'locul lor nestîn'enită.
$c%ii lui oBman, re!enindu-şi din confuzia pro!ocată de stranieiatea şi
grandoarea peisa'ului, începură să distingă detalii ce fuseseră prezente şi
înainte, dar pe care el le trecuse cu !ederea. Suprafaţa stelei nu era un
%aos lipsit de formă acolo 'os e"ista un model, ca în tot ceea ce natura
creează.
#ntîi oser!ă tromele de gaz  proail nu mai întinse decît Africa sau
Asia  rătăcind pe suprafaţa astrului. )îteodată reuşea să pri!ească
e"act în interiorul !reuneia din ele, pentru a zări regiunile mai reci şi mai
întunecate de la ază. )urios, nu oser!ă pete solare poate că ele
constituiau o oală specifică stelei ce lumina *ămîntul.
Sporadic !edea nori, asemeni unor şu!iţe de fum suflate de furtună. *oate
era c%iar fum, întrucît astrul părea suficient de rece ca focul să poată arde
pe el. )omponente c%imice se puteau naşte şi trăi cîte!a secunde înainte
de a fi descompuse iarăşi de !iolenta dezlănţuire nucleară încon'urătoare.
+uminozitatea orizontului începu să crească, modificîndu-şi culoarea de la
roşu sîngeriu la alastru şi apoi la !iolet aprins. *itica Ală apărea din
spate, purtîndu-şi trena de materie stelară în urmă.
oBman îşi feri oc%ii de intoleraila strălucire, concentrîndu-se asupra
peisa'ului pe care cîmpul gra!itaţional al micului soare îl golea treptat.
$dată fusese martorul unei trome marine în apele )araielor turnul de
foc a!ea aproape aceeaşi formă. Numai scara era oarecum diferită,
întrucît la ază coloana era proail mai întinsă decît întreg *ămîntul.
Apoi, imediat su el, oBman remarcă ce!a ce cu siguranţă !edea pentru
prima dată, căci cu greu l-ar fi putut negli'a. Străătînd oceanul de gaz
plasmatic, miliarde de mărgele sclipitoare împrăştiau o lumină perlată ce
creştea şi pălea cu o periodicitate de cîte!a secunde. /oate înaintau în
aceeaşi direcţie, asemeni somonilor împotri!a curentului uneori se
aăteau în lături astfel încît traiectoriile li se intersectau, dar de atins nu se
atingeau niciodată.
Erau cu miilecă
con!ingerea şi cu cît pri!ea
mişcarea lor mai
a!eamult, cu atîtSeoBman
un scop. îşi prea
aflau mult întărea
departe
pentru a-i permite să oser!e detalii de structură faptul că le putea !edea
în această colosală panoramă însemna însă că măsurau zeci, poate sute
de (ilometri în dimensiuni. Dacă erau entităţi organizate, atunci erau
!eritaili le!iatani croiţi pe măsura lumii unde locuiau.
*oate că la srcine se găseau doar nori de plasmă, cu o stailitate
temporară oferită de cine ştie ce cominaţie izară de forţe naturale,
asemeni sferelor efemere ale fulgerelor gloulare pe /erra, care încă
uimeau oamenii de ştiinţă. :eprezenta o e"plicaţie uşoară şi proail
liniştitoare, însă pri!ind acel curent stelar, oBman nu-i putea totuşi da
crezare. Acei noduli luminoşi ştiau unde merg con!ergeau în mod
delierat spre turnul de flăcări generat de *itica Ală de deasupra.
oBman pri!i încă o dată coloana ascendentă, mărşăluind de-a lungul
orizontului su mica şi masi!a stea. Să fi fost numai imaginaţia, sau acele
pete de lumină se îndreptau într-ade!ăr spre g%eizerul de gaz, ca şi cum
miliarde de scîntei se cominaseră în continente întregi de fosforescenţă9
3deea trecea dincolo de pragul fanteziei.
*oate că nu pri!ea altce!a decît o migraţie de la o stea la alta, peste un
pod de foc dacă era !ora de mişcarea inconştientă a unor fiinţe lipsite de
inteligenţă, mînate de un instinct oscur, sau de !asta migraţie a unor
entităţi cu raţiune, proail nu a!ea să o afle niciodată.
Se mişca într-un nou ordin de creaţie, la care puţini oameni !isaseră
!reodată. Dincolo de tărîmurile mării şi uscatului, ale aerului şi spaţiului se
întindeau domeniile focului, asupra cărora el singur a!usese pri!ilegiul să
arunce o pri!ire. Ar fi fost prea mult dacă ar fi cerut să şi înţeleagă.

. ;e%epţie
/urnul de foc mărşăluia pe marginea soarelui asemeni unei furtuni trecînd
dincolo
peisa'ulde orizont.
sîngeriu Stropii
aflat încăgrăiţi de (ilometri
la mii de lumină încetaseră
dedesut.să
#n se mai mişte pe
interiorul
capsulei, prote'at de un mediu capail să-l ani%ileze într-o clipă, Da!id
oBman aşteptă să se întîmple ceea ce se pregătea acolo 'os.
*itica Ală apunea atinse linia orizontului, înflăcărînd-o şi apoi dispăru.
;n fals amurg căzu asupra infernului de 'os, iar în rusca sc%imare de
luminozitate oBman realiză că ce!a deoseit se petrecea cu spaţiul din
'ur.
+umea astrului roşu părea să tremure ca şi cum ar fi fost pri!ită printr-un
şu!oi de apă curgătoare. $ clipă se întreă dacă nu !edea unul din
efectele refracţiei, cauzat poate de trecerea unei unde de şoc foarte
!iolente prin atmosfera torturată unde se găsea imersat.
+umina pălea, de parcă un al doilea amurg s-ar fi pregătit să cooare.
3n!oluntar, oBman pri!i în sus, apoi se controlă spăşit, amintindu-şi că
principala sursă de lumină o reprezenta nu cerul, ci lumea arzîndă de su
el.
A!ea impresia că împre'ur se înfiripau pereţi dintr-un material asemeni
sticlei înnegrite, tăind din strălucirea roşie şi acoperind din !edere.
#ntunericul de!eni tot mai dens, iar urletul îndepărtat al uraganului stelar
se topi în acelaşi raport. )apsula continuă să plutească în tăcere în
noapte. ;n moment mai tîrziu simţi o uşoară izitură, ca şi cum na!eta s-
ar fi oprit pe o suprafaţă tare.
$prindu-se pe ce2 se întreă oBman derutat. +umina re!eni, iar starea
de incertitudine lăsă loc unei disperări fără margini, întrucît ceea ce !edea
în 'ur îi demonstra fără doar şi poate că înneunise.
)rezuse că
niciodată erae un
pregătit pentru
loc total orice. Singurul lucru la care nu se aşteptase
oişnuit.
Na!eta se aşezase pe podeaua lustruită a unui apartament dintr-un %otel
elegant şi anonim, ce ar fi putut să se găsească în oricare din oraşele
*ămîntului. *ri!ea o sufragerie cu o masă de cafea, cu sofa şi scaune, cu
un irou de scris, diferite lampadare, o iliotecă pe 'umătate umplută cu
!olume, cîte!a re!iste aruncate alături şi c%iar cu un !as cu flori. Podul de
la "rles al lui &an <og% atîrna pe unul din pereţi 4umea 5ristinei al lui
Oet% pe un altul. 0u con!ins că dacă ar desc%ide sertarul irouaşului,
înăuntru ar găsi o ilie <ideon...
Dacă într-ade!ăr înneunise, atunci iluziile îi erau frumos organizate. /otul
părea real şi nimic nu dispărea atunci cînd întorcea spatele. Singurul
element nepotri!it cu scena  şi desigur unul ma'or  îl reprezenta
capsula însăşi.
/imp de mai multe minute, oBman nu se mişcă din loc. *e 'umătate se
aştepta ca !iziunea din 'ur să dispară, însă ea rămase la fel de solidă ca
orice alt lucru pe care-i !ăzuse în !iaţa sa.
Dacă era o fantomă a simţurilor, atunci fusese atît de ine concepută încît
nu reuşea s-o distingă de realitate. *oate constituia un soi de test în cazul
acesta nu numai soarta lui, ci a întregii omeniri depindea de acţiunile sale
din următoarele cîte!a minute.
A!ea de ales între a rămîne înăuntru şi a aştepta să se întîmple ce!a, sau
a desc%ide capsula şi a păşi afară, sfidînd realitatea scenei. *odeaua
părea solidă cel puţin suporta greutatea na!etei. Era puţin proail să
cadă prin ea, orice ar fi fost această >ea>.
Se mai punea prolema aerului din cîte oser!ase, în încăpere putea la
fel de ine să fie !id sau o atmosferă otră!itoare. #n ultima ipoteză nu
credea  nimeni nu şi-ar fi dat atîta osteneală, negli'înd la final un astfel
de detaliu  dar nu îşi propuse să-şi asume riscuri inutile. #n orice caz,
anii de antrenament îl făcuseră conştient de pericolul contaminării nu
intenţiona să se e"pună unui mediu necunoscut pînă ce nu se con!ingea
că nu e"istă
Statele ;nite.altă alternati!ă.
Aceasta +ocul
nu altera arăta
însă ca că
faptul o cameră de %otel
în realitate unde!a
treuia să fieînla
sute de ani lumină depărtare de Sistemul Solar.
#şi puse casca, etanşeizînd-o împreună cu restul costumului şi desc%ise
tamuc%iul na!etei. Se auzi un şuier pro!ocat de egalizarea presiunilor,
apoi oBman păşi afară.
Din cîte îşi dădea seama, se găsea într-un cîmp gra!itaţional normal.
:idică unul din raţe, apoi îl lăsă să cadă lier. îna căzu în lungul
şoldului în mai puţin de o secundă.
E"perimentul făcea ca totul să pară de două ori ireal. 3ată-l purtînd un
costum spaţial, în picioare  cînd de fapt ar fi treuit să plutească  în
e"teriorul unui !e%icul care funcţiona normal doar în asenţa gra!itaţiei.
/oate refle"ele sale de astronaut erau contrariate treuia să-şi analizeze
în prealail cea mai neînsemnată dintre mişcări.
)a un om în transă porni din capătul nemoilat al încăperii spre
apartament. Acesta nu dispăru, aşa cum el crezuse că o !a face la
apropierea sa, ci rămase perfect real şi aparent solid.
Se opri în faţa mesei. *e ea se găsea un !ideofon con!enţional ell
Sstem, alături de o carte de telefon. Se aplecă şi ridică neîndemînatic
!olumul cu mîinile înmănuşate.
*urta, cu literele familiare pe care le mai !ăzuse de mii de ori, titlul
OAS@3N</$N, D.).
*ri!i mai atent şi pentru prima dată a!u do!ada oiecti!ă că, deşi toate
lăsau impresia realităţii, nu se afla pe /erra.
*utea să citească doar cu!întul (as'ington restul tipăriturii era nedefinit,
ca şi copiat
răsfoind dintr-o0oile
paginile. fotografie de ziar. material
erau dintr-un Desc%iseaspru
carteaşi la
alîntîmplare,
ce cu siguranţă
nu era %îrtie, deşi semăna mult cu ea.
:idică receptorul şi îl apăsă de plasticul căştii. Dacă ar fi e"istat un ton, l-
ar fi auzit prin materialul căştii. #nsă, după cum se aşteptase, domnea
tăcerea.
Aşadar totul era o farsă, deşi una e"traordinar de elaorată. +a fel de
limpede era faptul că nu se intenţionase inducerea în eroare a pri!itorului,
cît  spera el  calmarea lui. )onstituia un gînd reconfortant, dar nu
a!ea să-şi scoată costumul pînă ce nu !a termina e"plorarea.
oila părea destul de trainică încercă scaunele, iar ele îi suportară
greutatea. Sertarele iroului însă nu se desc%ideau erau doar imitaţii.
+a fel stăteau lucrurile cu re!istele şi celelalte pulicaţii. Asemeni cărţii de
telefon, doar titlurile erau liziile. 0ormau o selecţie ciudată  ma'oritatea
cărţi de succes de calitate îndoielnică, lucrări ştiinţifice cu un caracter
senzaţional şi cîte!a autoiografii celere. Nimic nu era mai nou de trei
ani, ori cu un conţinut intelectual mai ele!at. Nu că ar fi contat, întrucît
!olumele nu puteau fi ridicate de pe rafturile iliotecii.
Două dintre uşi se desc%ideau cu uşurinţă. *rima îl conduse într-un
dormitor mic dar confortail, pre!ăzut cu un pat, un irou, două scaune,
întrerupătoare de lumină care funcţionau şi un şifonier. Desc%ise şifonierul
şi se trezi contemplînd patru costume de %aine, un %alat, o duzină de
cămăşi ale şi cîte!a seturi de len'erie, toate aran'ate cu o gri'ă deoseită.
+uă unul din costume şi îl inspectă atent. Din cîte reuşea să-şi dea seama
prin mănuşi, materialul semăna mai mult cu lana de animal decît cu lîna.
Era şi puţin cam demodat pe *ămînt nimeni nu mai purta costume la un
singur rînd de cel puţin patru ani.
+îngă dormitor se afla o sală de aie, înzestrată cu furnituri care, fu uşurat
să oser!e, nu erau simple imitaţii, ci funcţionau normal. ;rma apoi o
c%icinetă cu frigider, cuptor electric, dulapuri pentru !ase, ceramică şi
argintărie, c%iu!etă, masă şi scaune. oBman începu să o e"ploreze nu
numai
*entru cu curiozitate,
început dar frigiderul,
desc%ise şi cu foame de crescîndă.
unde răufni un !al de aer rece.
Eta'ele erau pline de pac%ete şi conser!e, toate arătînd familiar de la
distanţă. Din apropiere etic%etele erau însă indescifraile. :emarcă
asenţa ouălor, a laptelui, a untului, cărnii şi fructelor, sau a altor alimente
proaspete frigiderul le conţinea doar pe cele preparate într-un fel sau
altul.
oBman ridică un pac%et cu fulgi de porum, gîndind în !reme ce e"ecuta
mişcarea că era izar să fie păstrat la rece. :idicîndu-l, înţelese că nu
conţinea fulgi de porum era mult prea greu.
:upse unul din capete şi e"amină conţinutul. #năuntru se găsea o
sustanţă alăstruie, uşor umedă, de greutatea şi consistenţa unei
udinci. E"ceptînd culoarea ciudată, arăta destul de apetisant.
Dar e ridicol, îşi spuse oBman, )u siguranţă sînt pri!it şi proail cu
acest costum pe mine dau impresia unui idiot. Dacă e un test de
inteligenţă, proail c-am picat de'a. 0ără alte ezitări, se întoarse în
dormitor şi începu să desfacă clama căştii. Apoi ridică casca o fracţiune de
centimetru, întredesc%ise garnitura şi inspiră prudent. Atît cît putea să
'udece, respira un aer normal.
+ăsă casca să cadă pe pat şi începu recunoscător  şi oarecum cu
greutate  să iasă din costum. Atunci cînd termină se întinse, respiră
adînc şi puse gri'uliu costumul printre articolele con!enţionale de
îmrăcăminte din dulap. Arăta straniu agăţat acolo, însă spiritul de ordine
ce-i caracteriza pe astronauţi nu-i permitea să-l lase în altă parte.
După care se întoarse cu iuţeală în ucătărie, pentru a inspecta mai
îndeaproape
udinca cutia cu
alăstruie >fulgi>.
a!ea un miros aromat, asemănător cu cel al unei
pră'ituri cu migdale. oBman o cîntări în palmă, apoi rupse o ucată. Deşi
ştia cu siguranţă că nimeni nu încearcă să îl otră!ească, e"ista
întotdeauna posiilitatea de eroare, mai cu seamă într-un domeniu atît de
comple" precum ioc%imia.
)iuguli cîte!a firimituri, mestecă şi îng%iţi fragmentul %rana era e"celentă,
cu toate că gustul ei era atît de eluzi! încît de!enea indescriptiil. Dacă
înc%idea oc%ii, îşi putea înc%ipui că e carne, pîine, sau c%iar fructe. Dacă
nu apăreau efecte secundare, atunci de foame nu treuia să se teamă.
#ng%iţind doar cîte!a guri din sustanţă se simţi de'a satisfăcut şi căută
ce!a de ăut. #năuntrul frigiderului se găseau o 'umătate de duzină de cutii
de ere, din nou o marcă inecunoscută, iar el desfăcu capacul uneia din
ele.
)apacul metalic pocni în lungul liniilor de tensiune. Dar cutia nu conţinea
ere spre surpriza şi dezamăgirea lui oBman, în interior nu se afla decît
sustanţă alăstruie.
Desc%ise rapid alte cîte!a cutii şi pac%ete. 3ndiferent de natura etic%etelor,
conţinutul era acelaşi dieta a!ea să fie pare-se cam monotonă, iar de
ăut nu !a a!ea decît apă. ;mplu un pa%ar de la c%iu!etă şi sori precaut.
Scuipă pe loc gustul era groaznic. Apoi, oarecum ruşinat de reacţia
instincti!ă, se forţă să ea restul.
*rima îng%iţitură fusese suficientă ca să identifice lic%idul. <ustul era
groaznic tocmai pentru că lipsea cu desă!îrşire roinetul furniza apă pură,
distilată. Era e!ident că anonimele sale gazde nu intenţionau să-şi asume
riscuri în pri!inţa sănătăţii sale.
)u foamea potolită, se %otărî să facă un duş rapid. Nu e"ista săpun, o altă
incon!enienţă minoră. eneficie în sc%im de un foarte eficient uscător cu
aer cald în 'etul căruia se lăfăi minute lungi, înainte de a încerca unul din
%alatele din şifonier. Apoi se întinse pe pat, fi"înd ta!anul şi străduindu-se
să descopere un sens situaţiei în care se găsea.
Nu progresase
E"act deasupraprea multseînafla
patului clipa
uncînd atenţia
ecran îi fu atrasăcomun
de tele!iziune, de un camerelor
alt oiect.
de %otel. *resupusese că, asemeni cărţilor, constituia o imitaţie.
#nsă telecomanda de pe noptieră arăta atît de reală încît nu rezistă să se
'oace cu ea degetele sale atinseră senzorul $N, iar ecranul se ilumina.
0eril, începu să sc%ime la întîmplare codurile canalelor şi aproape
imediat recepţionă cea dintîi imagine.
Era cea a unui cunoscut comentator african de ştiri, discutînd strădaniile
întreprinse pentru sal!area faunei sălatice din ţara sa. oBman ascultă
cîte!a secunde, atît de capti!at de sunetul !ocii umane încît nu importa ce
anume ascultă. După care comută canalul.
#n următoarele cinci minute pe ecran se perindară o orc%estră simfonică
interpretînd 5oncertul pentru vioară al lui Oalton, o dezatere asupra stării
!ieţii teatrale, un Bestern, o demonstraţie a unui nou tratament contra
migrenei, un 'oc colecti! într-o oarecare limă orientală, o psi%odramă, trei
'urnale de actualităţi, un meci de fotal, un curs de geometrie 7în ruseşte8
şi diferite semnale de acord şi telete"t. De fapt, o selecţie perfect normală
din multitudinea de programe de tele!iziune ale *ămîntului şi, pe lîngă
spri'inul psi%ologic oferit, îi confirmară o ănuială ce se înfiripase de'a în
mintea lui.
/oate emisiunile a!eau o !ec%ime de circa doi ani. Acest fapt le data cu
apro"imaţie de pe !remea descoperirii lui /A-1 era greu de crezut că la
mi'loc se strecurase o simplă coincidenţă. )e!a sau cine!a monitorizase
undele radio locul de aanos fusese mult mai ocupat decît
consideraseră !reodată oamenii.
)ontinuă
scenă să parcurgă
familiară. Era unspectrul de frec!enţe
apartament şi,cel
identic cu deodată,
în carerecunoscu
se găsea elo
acum, unde un actor !estit îşi acuza furios iuita de infidelitate. oBman
pri!i cu un şoc al recunoaşterii spre sufragerie  iar cînd camera de filmat
urmări cuplul indignat spre dormitor, in!oluntar întoarse capul să !adă
dacă cine!a nu intră pe uşă.
Aşadar în acest fel îi fusese pregătită recepţia gazdele îşi azaseră ideile
despre !iaţa terestră pe programele de tele!iziune. Sentimentul că 'uca un
rol de film era ade!ărat într-un sens aproape literal.
*entru moment aflase tot ce îşi dorea înc%ise aparatul. Se întreă ce să
facă în continuare, încrucişîndu-şi mîinile la ceafă şi pri!ind fi" ecranul
stins.
Era isto!it din punct de !edere fizic şi emoţional, totuşi părea imposiil ca
să doarmă în astfel de împre'urări fantastice, mai departe de *ămînt decît
fusese orice alt om !reodată. *atul confortail şi instinctul înţelept al
trupului conspirară însă laolaltă împotri!a !oinţei sale.
î'îi după întrerupător iar camera se scufundă în întuneric. #n cîte!a
secunde trecuse de'a dincolo de %otarul !iselor.
Astfel, pentru ultima dată, Da!id oBman adormi.
. ;e%apitulare
Nemaie"istînd raţiune pentru prezenţa ei, moila apartamentului se
dizol!ă înapoi în mintea creatorului. Numai patul rămase  şi pereţii,
prote'înd acest fragil organism de energiile pe care nu le putea încă
controla.
#n somnul său, Da!id oBman se mişcă neliniştit. Nu se trezi şi nici nu
!isă, dar nu mai era complet inconştient. Asemeni ceţei strecurîndu-se
într-o pădure, ce!a îi in!adă mintea. $ simţea doar !ag, întrucît impactul
total i-ar fi distrus creierul la fel de sigur ca focurile întuind în e"terior.
Su aceafiltrate
fuseseră scrutare atentă, nu încercă nici speranţă şi nici teamă emoţiile îi
şi îndepărtate.
A!ea impresia că pluteşte în spaţiu, în !reme ce în 'ur, în toate direcţiile se
întindea o reţea geometrică de linii sau de fire de-a lungul cărora se
deplasau mici puncte de lumină  unele încet, altele cu !iteze ameţitoare.
)înd!a pri!ise prin microscop o secţiune a creierului uman, iar în reţeaua
de fire ner!oase descoperise aceeaşi comple"itate lairintică. Aceea
fusese însă statică şi moartă, în !reme ce aici ea transcendenta însăşi
!iaţa. 4tia, sau credea că ştie, că urmăreşte funcţionarea unei minţi
uriaşe, căzută în contemplarea unui ;ni!ers unde el reprezenta o infimă
parte.
&iziunea, ori iluzia, dură doar un moment. Apoi planurile cristaline şi
perspecti!ele interconectate de lumină sclipitoare dispărură, în !reme ce
Da!id oBman pătrundea într-un tărîm al conştiinţei de sine pe care nici
un om nu-l mai e"perimentase.
+a început, i se păru că /impul însuşi se scurge în sens contrar. )%iar şi
aşa ce!a era pregătit să accepte, după care înţelese ade!ărul mai sutil.
3z!oarele memoriei îi fuseseră prinse într-o capcană printr-un proces
controlat, îşi retrăia trecutul. Aici era apartamentul de %otel, aici capsula
spaţială, acolo poarta prin care pătrunsese din nou în ;ni!ers. 4i nu doar
imaginile !izuale, ci toate senzaţiile şi emoţiile simţite atunci treceau pe
lîngă el din ce în ce mai repede. &iaţa i se derula asemeni enzii de
magnetofon, în sens in!ers, cu o !iteză din ce în ce mai mare.
Se trezi din nou la ordul lui &iscover/, iar inelele lui Saturn umpleau
cerul. :epetă dialogul final cu @al îl !ăzu pe 0ran( *oole părăsind na!a
în ultima sa misiune auzi !ocea *ămîntului, asigurîndu-l că totul decurge
normal.
4i retrăind aceste e!enimente, ştiu că într-ade!ăr totul este ine. )oora
la aza coridoarelor temporale, fiind stors de cunoştinţe şi de e"perienţă
pe măsură ce era purtat către copilărie. Dar nimic nu se pierdea tot ceea
ce fusese el odată, indiferent de momentul !ieţii, era transferat într-un loc
mai sigur. #n !reme ce un Da!id oBman înceta să mai e"iste, un altul
de!enea nemuritor.
ai repede şi mai repede se deplasă înapoi în anii cei uitaţi şi într-o lume
mai simplă. )%ipuri pe care odată le iuise şi le considerase pierdute
pentru totdeauna îi zîmiră dulce. +e zîmi la rîndul lui cu dragoste şi fără
de durere.
#n cele din urmă, regresia temporală fu încetinită puţurile memoriei erau
aproape goale. /impul se scurse tot mai greu, apropiindu-se de un
moment de stază  aşa cum un pendul încremeneşte o clipă la limita
arcului, înainte de a începe următorul ciclu.
)lipa fără de sfîrşit trecu pendulul îşi sc%imă sensul de mişcare. #ntr-o
cameră goală, plutind printre focurile unui dulu sistem stelar la douăzeci
de mii de ani lumină depărtare de *ămînt, un eeluş desc%ise oc%ii şi
începu să plîngă.
6. Trans:or!are
/ăcu atunci cînd înţelese că nu mai este singur.
;n dreptung%i fantomatic, sclipitor, se formase în aer. Se solidifică într-un
corp cristalin, îşi pierdu transparenţa şi se umplu de o luminozitate palidă,
lăptoasă. Stafii nedefinite dar atrăgătoare se mişcară pe suprafaţa şi în
adîncimile sale. Se topiră în are de lumină şi de umră, apoi formară
modele interferînde, întretăiate, care începură încet să se rotească
armonic într-un ritm pulsatoriu părînd să umple întreg spaţiul.
Era
sau un spectacol
a oricărui capail să #nsă,
om-maimuţă. atragălaşifelsăcum
menţină atenţiacuoricărui
procedase copil 
trei milioane de
ani în urmă, reprezenta doar manifestarea e"terioară a unor forţe prea
sutile pentru a fi percepute în mod conştient. )onstituia doar o 'ucărie
gîndită să distragă simţurile, în timp ce ade!ăratul proces era condus la
ni!ele mult mai profunde ale minţii.
De această dată, operaţia se do!edi sigură şi rapidă, iar ţesătura noului
proiect se înc%egă. #n eonii scurşi de la precedenta lor întîlnire multe
fuseseră în!ăţate de ţesător, iar materialul asupra căruia îşi aplica el arta
în prezent a!ea o te"tură infinit mai fină. Dacă acest material poseda însă
calităţile care să-i permită să fie îngloat în tapiseria mereu crescîndă a
gala"iei, numai !iitorul o putea spune.
)u oc%i ce adăposteau de'a o concentrare mai mult decît umană, copilul
pri!i adîncimile monolitului cristalin, zărind  fără să înţeleagă încă 
misterele ascunse acolo. 4tia că a'unsese acasă, că aici se afla srcinea
multor altor specii pe lîngă cea a lui, însă ştia de asemeni că nu poate să
rămînă. Dincolo de acest moment îl aştepta o altă naştere, mai stranie
decît oricare alta din, trecut.
)lipa de destin sosi modelele luminoase renunţară să mai oglindească
secretele inimii cristalului. urind, pereţii protectori se topiră şi ei în
none"istenţa din care apăruseră pentru o scurtă !reme, iar soarele
staco'iu umplu cerul.
etalul şi plasticul uitatei capsule spaţiale, îmrăcămintea odată purtată
de o entitate pe nume Da!id oBman izucniră în flăcări. ;ltimele legături
cu *ămîntul dispăruseră, descompuse în atomii componenţi.
)opilul aia adenoului
confortaile oser!ase însă fulgerarea,
său mediu în #ncă
încon'urător. timp a!ea
ce sene!oie,
adaptapentru
căldurii
puţină !reme, de această coc%ilie de materie pentru a-şi focaliza puterile.
/rupul indestructiil reprezenta în prezent imaginea propriului ego din
mintea sa şi în pofida puterilor sale, ştia că este încă un copil. Aşa a!ea
să rămînă pînă ce se %otăra să adopte o altă formă, sau să treacă dincolo
de %otarele materiei.
De asemenea sosise !remea să plece  deşi, într-un anume sens, nu !a
părăsi niciodată acest loc unde se născuse a doua oară, fiind pentru
totdeauna legat de entitatea ce utiliza sistemul dulu de sori în scopuri
inscrutaile. Direcţia, c%iar dacă nu şi natura destinaţiei, era limpede
pentru el. Nu era ne!oie să parcurgă iarăşi calea întortoc%eată pe unde
!enise. )u instinctul a trei milioane de ani, înţelese că e"istau mai multe
căi de a ocoli spaţiul. Anticul mecanism al *orţii Stelare îl ser!ise cu
credinţă, însă încetase să mai fie necesar.
Sclipitoarea formă dreptung%iulară care altădată nu păruse a fi nimic mai
mult decît un monolit de cristal plutea încă înaintea lui, indiferentă la
flăcările infernului de dedesut. #ncapsula secrete încă de nedescifrat ale
timpului şi spaţiului, dar parte dintre ele cel puţin le înţelegea acum şi era
capail să le mînuiască. )ît de e!identă  şi cît de necesară  era
progresia matematică a laturilor monolitului, sec!enţa de pătrate 16P6JC 4i
cît de nai! să-ţi înc%ipui că seria se sfîrşea aici, în numai trei dimensiuniC
#şi concentră mintea asupra acestor simplităţi geometrice, iar în !reme ce
creierul său o atingea cu delicateţe, rama goală se umplu de întunericul
nopţii interstelare. +umina soarelui roşu păli, părînd mai degraă să se
îndepărteze în toate direcţiile în acelaşi timp, iar înaintea lui apăru !îrte'ul
luminos al gala"iei.
Ar fi putut fi o sculptură incrediil de detaliată, frumoasă, încrustată într-un
loc de plastic. #nsă era realitatea, cuprinsă în întregimea ei cu simţuri mai
sutile decît !ăzul. Dacă dorea, îşi putea concentra atenţia asupra
oricăreia din cele o sută de miliarde de stele şi era capail să facă mai
mult
3ată, decît atît. aici plutind pe un rîu uriaş de aştri, la 'umătatea drumului
a'unsese
dintre focurile concentrate ale inimii galactice şi singuraticele stele
santinelă de la margini. 4i aici dorea să fie, de această parte a prăpastiei
din cer, serpentină de întuneric golită de orice stea. 4tia că acest %aos
fără formă, !iziil numai datorită palidelor reflecţii care-i zugră!eau
marginile, conţinea materia neutilizată a creaţiei, materialul rut al e!oluţiei
ce a!ea să fie. Aici /impul nu începuse încă lumina şi !iaţa !or începe să
modeleze acest loc doar după ce sorii prezentului se !or fi stins demult.
3nconştient, îl mai străătuse o dată acum treuia să-l tra!erseze iarăşi,
prin propria lui !oinţă. <îndul îl umplu de o teroare ruscă, încît o clipă
rămase împietrit şi dezorientat, iar noua sa !iziune asupra ;ni!ersului
tremură, gata să se sfarme într-o mie de fragmente.
Nu teama de genunile galactice îi îng%eţa sufletul, ci o nelinişte mult mai
profundă, iz!orîtă dintr-un !iitor încă nenăscut. Aandonase scara de
proporţii a umanităţii şi în prezent, contemplînd fîşia de întuneric fără stele,
cunoscu primele semne ale Eternităţii desc%ise înaintea lui.
Apoi îşi aminti că nu !a rămîne niciodată singur, iar panica i se topi treptat.
*ercepţia limpede asupra ;ni!ersului îi re!eni  nu în întregime datorită
efortului propriu, şi fu conştient de a'utor. )înd !a a!ea ne!oie de
îndrumare în primii săi paşi şo!ăitori, o !a găsi alături.
#ncrezător încă o dată, asemeni unui săritor de la înălţime care şi-a
recăpătat cura'ul, plon'ă de-a lungul anilor lumină. <ala"ia izucni din
rama mentală unde o înc%isese el stele şi neuloase trecură pe alături
într-o iluzie a !itezei infinite. Sori fantomatici e"plodară şi rămaseră în
spate în
care-l !reme mai
speriase ce elde!reme
trecea prin inimileacum
îi apăru lor anda
doar cadeo praf
aripărece şi neagră
de cor pe faţa
Soarelui.
Stelele se răreau strălucirea )ăii +actee pălea într-o umră a gloriei pe
care el o cunoscuse  şi pe care, atunci cînd se !a simţi pregătit, o !a
cunoaşte iarăşi.
A'unsese înapoi e"act unde dorea să a'ungă, în spaţiul pe care oamenii îl
numesc real.

$. opilul-tea
#n faţa lui, irezistiilă 'ucărie sclipitoare, plutea *ămîntul cu toate
popoarele sale.
Se întorsese la timp. =os, pe acel glo aglomerat, alarmele a!eau să
clipească pe ecrane radar, marile telescoape de oser!aţie a!eau să
cerceteze cerul  iar istoria aşa cum o cunoscuse omul se !a apropia de
un %otar.
$ mie de (ilometri dedesut, de!eni conştient de trezirea unei aţipite
încărcături a morţii, oscilînd greoaie pe orită. Slaele energii pe care le
conţinea nu constituiau o ameninţare pentru el prefera însă un cer curat.
#şi e"primă !oinţa, iar megatonele oritale înfloriră într-o detonaţie tăcută
care aduse un răsărit scurt şi fals unei 'umătăţi de planetă.
Aşteptă apoi, rînduindu-şi gîndurile şi meditînd asupra puterilor sale încă
netestate. )ăci deşi era stăpînul lumii, nu era foarte sigur ce treuia să
facă în continuare.
Dar a!ea el să se gîndească la ce!a.
71JTJ8