ARGUMENTAREA MANUALULUI

Am optat pentru manualul de clasa aX-a de “Limba şi Literatura Română”

al editurii Humanitas, apărut la Bucureşti, în anul 2000.
Autorii acestui manual sunt: Parvulescu Ioana, Papadima Liviu şi Crişan
Alexandu. Recunosc faptul că a trebuit să pun în balanţă alături de
acesta şi manualul edituriiAll.
Dar, având în vedere aplicativitatea te text, manualul editurii Humanitas a
pus mult mai bine în evidenţă aspectele esenţiale din nuvelă.
De asemenea, aici sunt întâlnite şi exerciţii aplicative pentru abordarea
textului în clasă, apoi o serie de repere interpretative, care
direcţionează elevul spre o mai bună comprehensiune a nuvelei. În
ceea ce privesc exerciţiile de redactare şi compoziţie, acestea sunt
stimulative şi ajută la punerea în valoare a gândirii originale şi a
imaginaţiei elevilor.
Manualul contine matrici semantice si trecerea de la panul simplu de idei
la planul dezvoltat de idei şi mai apoi rezumat, cu sublinierea
raporturilor si a conectorilor adecvaţi pentru contragerea textelor; se
reia clar legăturile şi diferenţele dintre ideea simplă şi cea dezvoltată.
Un alt atuu oferit de editura Humanitas constă în oferirea unor fotografii
ale autorilor textelor, caricaturi sugestive precum şi fotografiile
referitoare la temă. Fragmentele de text sunt bine alese astfel încât
elevii îşi pot da seama cu uşurinţă de ordinea desfăşurării
evenimentelor chiar dacă nu au citit în întregime opera.
Manualul este ordonat, elevul având posibilitatea să găsească cu uşurinţă
elementele importante de reţinut specifice fiecărui capitol.Pentru
partea de gramatică manualul oferă o mulţime de exerciţii, explicaţii
care sunt foarte clare, pe înţelesul tuturor. Ceea ce este important
este marcat prin diferite atenţionări, cum ar fi: Reţineţi!, Observaţi!,
Amintiţi- vă! şi sunt introduse într- un chenar care este urmat de
explicaţiile corespunzătoare. Sunt folosite de asemenea culori care
atrag atenţia elevului.
Un alt argument ar fi claritatea explicaţiilor date, iar majoritatea
exemplelor date sunt corelate cu alte opere literare.
Manualul este conceput în concordanţă cu structura şi cu obiectivele
programei şcolare, aprobate de Ministerul Educaţie şi Cercetării şi
cuprinde o ofertă maximală în ceea ce priveşte numărul scriitorilor şi
al textelor propuse pentru a fi studiate. Consider că manualul satisface
cerinţele tuturor profesorilor, foloseşte conceptele operaţionale,
termenii de teorie literară, un limbaj adecvat grupei de vârsta căreia i
se adresează, creând astfel o sursă de cunoştiinţe pentru toţi elevii.
La subsolul fiecărei pagini sunt explicate cuvintele necunoscute, fapt
care asigură manualului un avantaj evident. După textul literar
urmează elemente de construcţie ale comunicării, noţiuni de
vocabular, universul operei, definiţii, personajele operei literare,
mijloace de caracterizare etc.Exerciţiile propuse se ridică la
standardele învăţământului modern, ele stimulând interesul şi
curiozitatea elevilor prin diversitatea lor, prin faptul că ele conduc la o
înţelegere mult mai uşoară a noilor noţiuni.
TABEL - ARGUMENTAREA MANUALULUI

NUMĂR CRITERII DE EVALUARE MANUALE/ EDITURĂ/ PUCTAJ

CURENT ( 0 – 5)
Manualul All Manualul
Cls. a X- a Humanitas
Cls. a X- a

1. VIZIUNE INTEGRATĂ:
-Limbă şi comunicare-
5 5
Literatura – Concepte functionale

2. SUGESTII:
Fişe evaluare ( sumativă, formativă)
3 4
Exemple. Fişe de lucru

3. PREZENTAREA GRADATĂ ŞI 4 4
PROGRESIVĂ A UNOR STRATEGII
ACTIV-PARTICIPATIVE

4. ALEGEREA TEXTELOR DE BAZA ŞI

AUXILIARE
3 4
Crearea unei intertextualităţi revelante
pentru tipuri diferite de limbaj

5. DICŢIONAR EXPLICATIV CORELAT

CU PREZENŢA UNOR CONCEPTE
3 5
FUNCŢIONALE

6. ASPECTE ESTETICE CARE SĂ 3 3

TRIMITĂ CORELAŢII CU
CELELALTE ARTE

TOTAL PUNCTAJ
21 25
 TABEL INTERTEXTUAL – TEXTE LITERARE ŞI
NON LITERARE
Text de bază: „Alexandru
Lăpuşneanul de Costache
Negruzzi
„Vorbind asa, au ajuns
aproape de Tecuci, unde
poposira la o dumbrava.
-Doamne, zise un aprod
apropindu-se, niste boieri
sosind acum cer voie sa
se infatiseze la maria-ta.
-Vie, raspunse Alexandru.
Curand intrara, sub cortul
unde el sedea incungiurat
de boierii si capitanii sai,
patru boieri, dintre care
doi mai batrani, iar doi
juni.Acestii erau vornicul
Motoc, postelnicul
Veverita, spatarul pancioc
si Stroici.Aprpiindu-se de
Alexandru-voda, se
inchinara pana la pamant,
fara ai saruta poala, dupa
obicei.
„Scrisoarea a III-a”
de Mihai Eminescu
„ Si de crunta-mi vijelie tu
te aperi c-un toiag?/Si,
purtat de biruinta, sa ma-
npiedec de-un
mosneag?/-De-un
mosneag, da, imparate,
caci mosneagul ce
privesti/ Nu e om de rand,
e domnul Tarii
Romanesti./ Eu nu ti-as
dori vreodata sa ajungi sa
ne cunosti,/Nici ca marea
sa-nece spumegand a tale
osti./Dupa vremuri multi
venira, incepand cu acel
oaspe,/ Ce din vechi se
pomeneste, cu Dariu a lui
Istaspe;/ Multi durara,
dupa vremuri, peste
Dunare vreun pod,/ De-au
trecut cu spaima lumii si
multime de norod;/
„Mihnea voda cel rau” Textul biblic:
de Alexandru Geneza, cap.1:26-31
Odobescu
„Deodataînsă începură „ Si a zis Dumnezeu:” Sa
a se deosebi tropote de facem om dupa chipul si
cai, şi curând după asemanarea Noastra, ca
aceea câţiva călăreţi sa stapaneasca pestii
băteau tare cu paloşele marii, pasarile cerului,
în poartă.Stoica, om animalele domestice,
vechi al casei, deschise toate vietatile ce se
oblonul, scoase capul tarasc pe pamant si tot
pe o îngustă ferestruie pamantul.
şi întrebă:- Cine e? Si a facut Dumnezeu pe
-Oameni buni! om dupa chipul sau;
răspunseră d-afară. dupa chipul ui Dumnezeu
- Ce cătaţi aşa înnoptat l-a facut;a facut barbat si
pe la casele femeie.Apoi a zis
creştinilor?- Suntem de Dumnezeu: „ iata, va dau
la domnie, noi, boieri ai toata iarba ce face
ţării, şi venim să ne samanta de pe toata
închinăm noului Domn suprafata pamantului si
ales de obşte, lui tot pomul ce are rod cu
Mihnea Vodă samanta in el.Acestea
vor fi hrana voastra.
Iar tuturor fiarelor.
-Bine-ati venit, Imparati pe care La aceste cuvinte neaşteptate, pamantului si tuturor
boieri! Zise lumea nu Stoica deschise poarta şi pasarilor cerului si
acestasilindu-se putea sa-i boierii, descălecând, tuturor vietatilor
a zambi. mai incapa/ merseră până la Mihnea, îi ce se misca pe
-Sa fii maria-ta Au venit si-n sărutară mâna cu smerenie, pamant, care au in
sanatos, tara noastra iar cel mai bătrân dintre ele suflare de
raspunsera de-au cerut dânşii grăi într-astfel: viata,le dau toata
boierii. pamant si - Ani mulţi întru noroc şi fericire iarba verde spre
-Am auzit, urma apa-/ Si nu urăm mariei-tale! Aflatufi- hrana.Si a fost
Alexandru, de voi a sa ma vei din zvonul şi jalea obştii asa.
bantuirile tarii laud, nici ca că s-au pristăvit fericitul Si a privit Dumnezeu
si am venit s-o voi sa te- Domn şi bun creştin Radu totae cate a facut
mantiu; stiu ca nspaimant,/ Vodă, iar norodul cerând cu si iata erau bune
tara m-asteapta Cum venira, o glăsuire ca să-i fii măria-ta foarte.”
cu bucurie.” se facura sprijin şi părinte, boierii ţării
toti o apa s- te-au ales ca să urmezi
un pamant.” răposatului în domnie, şi pe
noi, supusele măriei-tale
slugi, ne-au trimis ca să te
rugăm, din partea tuturor
îndeobşte, să primeşti volnic
şi bucuros această sarcină.
La măria-ta aleargă toţi cu
nădejdea, ca puii la cloşcă.
Nu-i lepăda: îndură-te,
Doamne, de pământenii
măriei-tale.”
 MATRICE SEMANTICĂ - INTERTEXTUALITATEA
Izvoare de inspiraţie : Cea de-a doua domnie
cronicele lui Grigore a lui Alexandru Lăpuşneanul
Ureche şi Miron Costin în sec. al XIX - lea

ISTORIE Legătura Domnitor-

“Capul lui
MOARTE Moţoc vrem”
boier/ţăran

“Dacă voi nu mă “Alexandru

vreţi eu vă DORINŢĂ Lăpuşneanul” PUTERE
vreu...” de C. Negruzzi

TRĂDARE “Mihnea vodă cel rău”

de Alexandru Odobescu
FICŢIUNE

NESUPUNERE INTRIGĂ
Încălcarea adevărului istoric :
•Modificarea destinului unor personaje
(Moţoc)
Scrisoarea a III a de •Crearea unor personaje
Mihai Eminescu (Spancioc,Stroici)
 CONCEPTUL DE DEFINIŢIE – NUVELĂ

NUVELA
It. Novella =noutate
1. Asemănătoare cu povestirea, nuvela se
îndepărtează , totuşi de aceasta printr-o
mai pronunţată obiectivitate în
prezentarea faptelor epice şi printr-o
mai mare atenţie acordată personajului

Nuvela este o specie a 2. Ca şi povestirea, nuvela descinde din

genului epic în proză anecdotă, relatând o întâmplare nouă,
construită pe baza unui surprinzătoare, realistă cu intenţie
singur fir narativ şi a unui satirică
conflict unic, concentrat, de
regulă, în jurul personajului 3. Nuvela impune un subiect concis în
principal – protagonistul - care naratorul poate fi implicat în rolul
de personaj

Nuvela psihologică
Nuvela istorică
“Moara cu noroc”
“Alexandru Lăpuşneanul” de
de I Slavici
C. Negruzzi

Nuvela fantastică
“La Ţigănci” de M. Eliade
ÎNTREBĂRI
TEXTUALE
• De ce este Alexandru
Lăpuşneanul un tip
caracterizat prin cruzime şi
ură?
• Este întemeiată crzimea sau
ura protagonistului?
• Care este principalul gâns care
îl preocupă pe Alexandr
Lăpuşneanul?
• Poate fi considerat Alexandru
Lăpuşneanul un domnitor
tiran?
ÎNTREBĂRI
INTERTEXTUALE
• În ce alte texte aţi mai întâlnit
motivul urii şi al crzimii?
• Ce alte texte mai cunoaşteţiîn
care să fie aşa de bine
conturată dorinta de a domni ?
• Faceţi o comparaţie între
modul în care este văzut
domnitorul la Costache
Negruzzi şi a Alexandru
Odobescu?
ÎNTREBĂRI
TRANSTEXTUALE
• Aţi încercat vreodată
sentimentul cruzimii? Ce stare
v-a dat acest sentiment?
• Ce aţi face voi dacă aţi fi în
locul lui Alexandru
Lăpuşneanul? Aţi lupta cu
boierii pentru putere?
• Voi aţi fi capabili să ucideţi
pentru a avea mai multă
putere?
Ce părere aveţi despre credinţa lui
Alexandru Lăpuşneanul?
Nr. Competenţe Competenţe Text/ Alt text Competenţe Strategii/
crt generale specifice operaţionale Activităţii Evaluare
de învăţare

1. C2 C 2.1 “Alexandru Să definească Conversaţi Aprecieri

Relec- Folosirea Analiza Lăpuşnea- noţiune a; verbale
tura modalităţilo principale- nu” – a de Descope-
r de analiză lor Costache nuvelă; rirea
tematică, component Negruzzi Să rezume
structura-lă e de oral
şi stilistică structură, subiec-
în de tul
receptarea compoziţie operei
diferitelor şi de limbaj
texte specifice
literare şi textului
nonlitera-re narativ
2. C2 C 2.3 “Alexandru Sa identifice Tehnica Realiza-rea
Relec- Folosirea Identifica- Lăpuşnea- semnificaţiile răspunsu- unei
tura modalităţilo rea şi nu” – nuvelei lui compozi-ţii
r de analiză analiza Costache “Alexandru subiectiv; cu romanul
tematică, elemente- Negruzzi Lăpuşnea- Munca cu “Răscoala”
structura-lă lor de nu”; manualul;
şi stilistică compoziţ ţie Să identifice Explicaţia
în şi de limbaj importanţa Observa-
receptarea în textul mulţimii în ţia;
diferitelor poetic; fragmentul indepen-
texte C 2.4 din manual dentă
literare şi Folosirea “Capul lui
nonlitera-re unor Moţoc vrem!”
modalităţi Să
diverse de menţioneze
înţelegere şi consecinţe-le
de colectivită-ţii.
interpreta-
re a textelor
literare
studiate
3. C1 C 1.1 “Alexandru Să Lucru în Rezolvarea
Compo Utilizarea Identificare Lăpuşnea- identifice grup; unor
ziţia corectă şi a particula- nu” – corect rolul Descoperire exerciţii.
gramat adecvată a rităţilor şi a Costache verbelor în a;
icală limbii funcţiilor Negruzzi naraţiune Manualul;
române în stilistice Să observe Exerciţiul.
receptarea ale limbii în nivelul de
şi în recepta-rea receptare a
producerea diferitelor textului
mesajelor. tipuri de literar.
În diferite texte.
situaţii de
comunica-
re.
4. C2 C 2.3 Alexandru Să Manualul; Caracterizar
Lectur Folosirea Identifica- Lăpuşnea- identifice Descoperi ea personaju
a inter modalităţilo rea şi nu” – “Capul elemente le rea; lui colectiv
preta r de analiză analiza lui Moţoc de
elemente- vrem!” construcţie Conversa
tivă tematică, ţia
structura-lă lor de Costache a subiectu
compoziţ Negruzzi lui; euristică;
şi stilistică
în ţie şi de Să stabileas Matricile
limbaj în semantice
textul
poetic;
 receptarea că legătura
diferitelor autor-
texte narator-
literare şi martor;
nonlitera-re Să
identifice
corect
modurile de
expunere
din text
5. C2 C 2.3 Alexandru Să citească Analiză de Aprecieri
Activit Folosirea Identifica- Lăpuşnea- poezia dată; text; verbale
ate în modalităţilo rea şi nu” – Să Conversaţia
grup r de analiză analiza Costache identifice euristică;
tematică, elemente- Negruzzi, asemănările Munca în
structura-lă lor de Mihai şi deosebiri grup;
şi stilistică compozi Eminescu- le din cele Problemati
în ţie şi de “Scrisoa două texte zarea.
receptarea limbaj în rea a-III-a”
diferitelor textul
texte poetic.
 literare şi
nonlitera-re

6. C3 C 3.1 Alexandru Să Conversa Aprecieri

Plan Argumentar Identificare Lăpuşnea- stabilească ţia euristică; verbale
de e scrisă şi a nul” – structurile Descoperire
com orală a unor structurilor Costache elementare a;
pune opinii în argumentat Negruzzi, discursului Explicaţia
re diverse ive în argumenta
situaţii de vederea tiv;
comunica sesizării Să precizeze
re logicii şi a rolul
coerenţei conectorilor
mesajului în
comunicare
7. C2 C 2.3 Alexandru Să citească Conversa ţia Evaluarea
Inter - Folosirea Identifica- Lăpuşnea- cele două euristică; orală
text modalităţilo rea şi nu” – texte şi cel Analiza pe
r de analiză analiza Costache din manual; text;
tematică, elemente- Negruzzi, Să Munca
structura-lă lor de Mihai stabilească individuală
şi stilistică compoziţ Eminescu- corelaţii între problematiza
ţie şi de “Scrisoa cele trei texte. rea
limbaj în rea a-III-a”
 ANEXĂ nr.1 – Harta personajelor

ALEXANDRU Oportunist, linguşitor la culme, lacom

LĂPUŞNEANUL de avere şi putere , tipul versatilului al
trădătorului intrigant

Crud, inteligent, diplomatic, cunoscător

al psihologiei umane, tipul tiranului cu Moţoc
o voinţă inflexibilă, viclean, caracterizat
prin cruzime şi ură
 ANEXĂ nr.2 - HARTA PERSONAJELOR

-“Gingaşa Ruxanda ajunseră a fi

parte biruitorului”
ALEXANDRU - “Nu pot să tac!” : curajoasă
-“Ce zici părinte?zise sărmana
LĂPUŞNEANUL femeie, înturnându-se cu ochi
lăcrîmători spre mitropolit” :
credincioasă , sensibilă
- “Femeie tot femeie! Zise
Lăpuşneanul zâmbind” :
nedreptăţită , neînţeleasă

-“Dacă voi nu mă vreţi, eu vă

vreu...” : hotărât, insensibil
-“... Să te ferească , ... , de nu vrea
să fac din ciolanile lui surle”:
Crud
DOAMNA
-“Boaită făţarnica!... Eu care te-am
facut mitropolit, eu te RUXANDA
desmitropolesc” : fără frica de
Dumnezeu
 ANEXĂ nr.3 - SECVENŢĂ DE
EVENIMENTE
Întors în ţară cu oşti
turceşti, Lăpuşneanul
Devenit domn, Sub pretextul Lăpuşneanul
este întâmpinat de un Sub diferite
caută să-şi Unui ospăţ de retras în
grup de boiericare îi învinuiri, ucide
consolideze împăcare,domnul cetatea
declară că ţara nu-l numeroşi boieri
puterea îi adună la curte Hotinului se
vrea.El însă nu renunţă din partida
eliminându-şi pe boieri şi ucide Îmbolnăveşte
şi prin puterea armelor adversă
adversarii 47 dintre ei şi e otrăvit
îsi recapătă
tronul

“De mă voi scula,

“Dacă voi nu mă “Dacă voi nu mă “Ai să dai seamă, “Capul lui Moţoc
pre mulţi am
vreţi, eu vă vreu…” vreţi, eu vă vreu…” Doamnă!” vrem”
să popesc şi eu”
 ANEXĂ nr. 4 - FORMULA DISCUŢIEI
1.Nuvela “Alexandru Lăpuşneanul”
REŢEA
poate fi privită doar
ca o nuvelă istorica?
2. Se poate afirma că în nuvela
“Alexandru Lăpuşneanul”adevărul
istoric este încălcat pe alocuri?

DA NU

1. Este şi o nuvelă romantică prin temă

2. C.Negruzzi imaginează scene (întâlnirea
(lupta pentru putere dintre domnitor şi
dintre Doamna Ruxanda şi soţia unui boier
boieri),izvoare de inspiraţie (cronicele) şi
ucis) sau personaje inexistente în
Prin câteva procedee (antiteză : Alexandru
Letopiseţ (Spancioc, Stroici)
Lăpuşneanul vs. Doamna Ruxanda)
 CÂMP SEMANTIC - CONSTELAŢIE
Decor/cadru/spaţiu temporar :
Actori/protagonişti/personaje :

•Alexandru Lăpuşneanul
•Curtea domnitorului
•Doamna Ruxanda
•Moţoc
•Cetatea Hotinului
•Spancioc
•Stroici
•Mitropolitul Teofan
•Masa de târgoveţi

“Alexandru
Lăpuşneanul”

Atmosferă :

•Tensionată
•Conflict
•Competivitate
•Luptă
 FIŞĂ DE EVALUARE

1. Analizează raportul dintre naraţiune şi

descriere în nuveva “Alexandru
Lăpuşneanul” de C.Negruzzi.

2. Analizează modul în care este prezentată

mulţimea în fragmentul revoltei : “Capul lui
Moţoc vrem”

3. Demonstrează în 10 – 15 rânduri că
“Alexandru Lăpuşneanul” este o nuvelă
romantică.
 FIŞĂ DE LUCRU

1. Exemplificaţi personajul colectiv din nuvela

“Alexandru Lăpuşneanul”de C.Negruzzi.

• Personajul colectiv este reprezentat de

masa de târgoveţi care se strânge în jurul
palatului, mişcându-se psihologic de la
stupefacţie şi nehotărâre la ideea finală
rezumată în strigătul comun :”Capul lui
Moţoc vrem”.Ideea de gloată este realizată
într-un mod remarcabil, C.Negruzzi
devenind un precursor al lui Liviu Rebreanu
din romanul “Răscoala”
 REALIZAREA UNUI ESEU CONFORM
VARIANTELOR PROPUSE PENTRU
BACALAUREAT
Scrie un eseu de 2-3 pagini în care să prezinţi
particularităţile nuvelei istorice, prin referire la o
operă literară studiată, din literatura română.

În elaborarea eseului vei avea în vedere :

• Patru caracteristici ale nuvelei istorice
• Patru elemente de construcţie a subiectului şi a
discursului narativ : conflict, acţiune, momentele
subiectului etc.
• Raporturile dintre erou şi alte personaje din nuvela
istorică
• Afirmaţia critică
“Alexandru Lăpuşneanul, după 100 de ani, se
citeşte, nu de teama profesorului sau de
dragul unei note, ci de plăcere, parcă ar fi
scrisă azi.Interesează pe lectorul cel mai
rafinat ca şi pe începătorul şovăitor.Se zice
că numai capodoperele posedă acest farmec de
a se adresa tuturor şi de a fi înţelese de toţi”

Liviu Rebreanu “Centenarul nuvelei

româneşti în Amalgam”