Sunteți pe pagina 1din 46

NUME CÂMPIE CÂMPIA DE VEST CÂMPIA ROMÂNĂ

FORMARE -depuneri de sediment, în strate -depuneri de sediment, în strate orizontale,


orizontale, ușor înclinate, pe locul ușor înclinate, pe locul unei foste mări( Marea
unei foste mări( Marea Panonică) Moesică)
ROCI -roci sedimentare: nisip, pietriș, -roci sedimentare: nisip, pietriș, loess ( strate
loess ( strate subțiri de 2-3 m, care cresc în grosime de la 6-10 m in Vest, la 40
Câmpia Aradului) m în Câmpia Bărăganului)
RELIEF -de acumulare eoliană: dune de -de acumulare eoliană: dune de nisip( fixate
nisip ( fixate de viță de vie, Campia de viță de vie) în Cămpia Olteniei+ Bărăganului
Carei)
- de eroziune fluvială ( văile râurilor -de eroziune fluvială : văile lacurilor largi și cu
largi și cu terase- Someș, Crișul Alb, terase: Jiu, Olt Argeș, Dâmbovița, Ilomița, Siret
Negru, Repede, Mureș, Timiș ) toate
subdiviziunile
-de tasare: apare le leoss, pe
interfluvii*(suprafețe netede dintre văi, numite
popular câmpuri), având ca forme
crovurile*(depresiuni de tasare), în unele crovuri
formându-se lacuri de crov Lacul Amara+Sărat (
Câmpia Bărăganului)
ALTITUDINE MIN Câmpia Timișului- 80 m Câmpia Siretului Interior -5m
MAX Câmpia Vingăi – 174 m Câmpia Piteștilor- 300 m
ORIENTARE N-S N-S
ÎNCLINARE E-V N-S și E- V
CÂMPII ÎNALTE/PIEMONTANE* Câmpia Vingăi Câmpia Piteștilor, Târgoviștei, Ploieștilor,
Râmnicului
JOASE/ SUBSIDENȚĂ* Câmpia Someșului Siretului Inferior, Buzăului
ORIZONTALE/TABULARE* Câmpia Aradului ( intră în contact cu Olteniei, Burnazului, Vlăsiei, Bărăganului,
munții Zarandi ) Brăilei
SUBDIVIZIUNI Câmpia Someșului Câmpia Olteniei
Câmpia Crișanei Câmpia Olt-Argeș
Câmpia Banatului Câmpia Bucureștilor
Câmpia Bărăganului
Câmpia Buzău-Siret
RESURSE SOLICE -soluri fertile( de tip cernoziom) -soluri fertile( de tip cernoziom)
-potențial hidrogenetic --potențial hidrogenetic, amenajat pe Dunăre-
Lacul Ostrovul Mare
-faună piscicolă -faună piscicolă
-potențial turistic (Băile Felix) -potențial turistic (Stațiunea Amara)
RESURSE SUBSOLICE -petrol -petrol
-gaze naturale -gaze natural
-lignit .
-ape geotermale .

*CÂMPII PIEMONTANE= cămpii înalte, de peste 100 m, situate la baza unităților mai înalte
*CÂMPII SUBSIDENȚĂ= câmpii joase, sub 100 m, supuse unor mișcari lente de coborâre din cause tectonice
*CÂMPII TABULARE= câmpii de circa 100 m, netede sau cu înclinare foarte slabă
CARPAȚII MARAMUREȘULUI ȘI A CARPAȚII MOLDO-TRANSILVANI (GRUPA CARPAȚII CURBURII
BUNOVINEI( GRUPA NORDICĂ) CENTRALĂ)
FORMARE prin încrețirea scoarței terestre și vulcanism (Vest) prin încrețirea scoarței terestre și vulcanism (Vest) prin încreţirea scoarţei terestre
ROCI Apar toate tipurile de roci, dispuse pe trei șiruri Apar toate tipurile de roci, dispuse pe trei șiruri paralele:
paralele: -V- roci vulcanice (andezit, basalt, granit)
-V- roci vulcanice (andezit, basalt, granit) -CENTRU- roci metamorfice( șisturi cristaline, marmură)
-CENTRU- roci metamorfice( șisturi cristaline,
marmură)
-EST- roci sedimentare cutate/ flysch (nisip, pietriș, -EST- roci sedimentare cutate/ flysch (nisip, pietriș, argilă, - roci sedimentare cutate/ flysch (
argilă, gresie, marnă, calcar, conglomerate) gresie, marnă, calcar, conglomerate) nisip, pietriş argilă, marnă, calcar,
conglomerate)
RELIEF -relief volcanic: conuri și cratere erodate, neck-uri ( -relief volcanic: conuri și cratere bine păstrate; într un cracter
Creasta Cocoșului- Munții Gutâi) al Masivului Ciomatu Mare
-relief fluvial: văi înguste ale râurilor ( Bistrița, -relief fluvial: văi înguste ale râurilor( Bistrița, Moldova, -relief fluvial: văi înguste ale râurilor
Moldova, Iza)- Trotuș), (Olt, Oituz)
relief glaciar : circuri, văi glaciare( cu profil
transversal în formă de U), morene, custuri, lacuri -relief pe conglomerate( Sfinxul Bratocel)
glaciare( Lala, Buhăiescu)
ALTITUDINE 2303 m Vf. Pietrosu (M-ții Rodnei) 2100 m, Vf. Pietrosul (M-ții Căliman) 1954 m, Vârful Ciucaş (M-ţii Ciucaş)
MAX
ORIENTARE culmile sunt dispuse pe trei șiruri paralele, direcția culmile sunt dispuse pe trei șiruri paralele, direcția NV-SV orientare variată
NV-SV
CARACTERISTICI fragmentare accentuate (multe văi și depresiuni- fragmentare accentuată ( multe văi şi depresiuni- fragmentare accentuată ( multe văi şi
SPECIFICE Depresiunea Maramureşului) - Depresiunea Câmpulung Moldovenesc) depresiuni- Depresiunea Braşovului)
RESURSE SOLICE -păduri, pășuni și fânețe naturale, -păduri, pășuni și fânețe naturale, -păduri, pășuni și fânețe naturale,
-potențial hidroenergetic -potențial hidroenergetic ( amenajat pe Bistrița: Lacul -potențial hidroenergetic ( amenajat pe
Izvorul Muntelui si alte 13 lacuri) Buzău, Lacul Siriu)
-potențial turistic -potential touristic ( Lacul Roşu)’ -potential touristic
-soluri fertile -soluri fertile -soluri fertile
RESURSE -minereuri neferoase -minereuri de fier ( Munţii Harghitei) -ape minerale
SUBSOLICE -ape minerale -ape minerale -roci de construcţie
-roci de construcție ( marmură in M-ții Rodnei) -roci de construcţie
-sulf( Munţii Călimani)
-cărbuni inferiori (Depresiunea Comăneşti) -cărbuni inferiori
GRUPA MUNŢILOR BUCEGI MUNŢILOR FĂGĂRAŞ MUNŢILOR PARÂNG MUNŢILOR RETEZAT-GODEANU
FORMARE Prin încreţirea scoarţei terestre Încreţirea scoarţei terestre încreţirea scoarţei terestre Încreţirea scoarţei terestre
ROCI -roci sedimentare cutate/flysch -roci sedimentare cutate: -roci sedimentare cutate/flysch -roci sedimentare cutate (nisip, pietriş,
(toate) nisip, pietriş argilă (toate) argilă, gresie, marnă, calcar, conglomerate)
-roci metamorfice: şisturi cristaline,
-roci metamorfice: şisturi -roci metamorfice: şisturi -roci metamorfice: şisturi cristaline, marmură
cristaline cristaline, marmură marmură
RELIEF -relief pe conglomerate: Sfinxul,
Babele
-relief carstic: Peştera şi Cheile -relief carstic: Peştera Muierii (Munţii -relief carstic: grote, peşteri, chei
Ialomiţei ( Munţii Bucegi) Căpăţânii) (Complexul CArstic Valea Cernei)
-relief glaciar: circuri, văi,, -relief glaciar: văi, morene, -relief glaciar: văi, morene, circuri( -relief glaciar: văi, morene, custuri, circuri
morene erodate circuri ( Lacul glaciar Capra) Lacul glaciar Gâlcescu) (Lacul Bucura, cel mai intins lac glaciar 19h)
-relief fluvial: văi înguste ale -relief fluvial: văi înguste ale -relief fluvial: văi înguste ale -relief fluvial: văi înguste ale râurilor
râurilor ( Damboviţa, Ialomiţa, râurilor (Argeş), defilee, pe Olt râurilor(Lotru, Strei), defilee ( pe (Cerna), defile (pe Jiu, Defileul Lainici)
Prahova) (Defileul Cozia) Olt,Defileul Turnu Roşu-Cozia)
ALTITUDINE 2505m, Vf. Omu, Munţii Bucegi 2544 m, Vf Moldoveanu, 2519 m, Vf Parângul Mare, Munţii 2509 m, Vf. Peleaga, Munţii Retezatului
MAX Munţii Făgăraşului Parângului
ORIENTARE NE-SV E-V Radială NE-SV
CARACTERISTI -masivitate -masivitate -masivitate -masivitate
CI SPECIFICE -culmea este sub forma de -culmea Munţilor Făgăraşului
platou ( Platoul Bucegilor), este sub formă de creastă ( cea
mai lungă din ţară 60 km)
-versanţii sunt abrupţi -versanţii sunt abrupţi -prezintă abrupturi spre sud -abrupturi spre sud
RESURSE -paduri, păşuni şi fâneţe natural -paduri, păşuni şi fâneţe -paduri, păşuni şi fâneţe natural -paduri, păşuni şi fâneţe natural
SOLICE -potenţial hidroenergetic natural -potenţial hidroenergetic ( amenajat -potenţial hidroenergetic ( amenajat pe
(amenajat pe Ialomiţa-Lacul Bolboci) -potenţial hidroenergetic ( pe Lotru, Lacul Vidra) Cerna, Lacul Valea lui Iovan)
-potenţial touristic amenajat pe Argeş, Lacul Vidraru)
- potenţial touristic -potenţial turistic -potenţial turistic
-soluri fertile ( în depresiune de ex: -soluri fertile -soluri fertile -soluri fertile (Depresiunea Petroşani)
Depresiunea Braşovului
RESURSE -roci de construcţie ( calcar.Valea -roci de construcţie ( marmură, -roci de construcţie ( huilă, Bazinul -roci de construcţie (huilă, Depresiunea
SUBSOLICE Prahovei) Munţii Făgăraşului) Petroşani) Petroşani)
-ape geotermale ( Băile Herculane)
TIPURI DE ROCI :
-roci sedimentare cutate/ flysch : nisip, pietriş, argilă, gresie, marnă, calcar, conglomerate, loess( la campii)

Nisip C+M pietriş C+M argilă M gresie M marnă M calcar M conglomerat M

Loess C

-roci metamorfice : şisturi cristaline, marmură

Sisturi cristaline M marmură M

-roci vulcanice : andezit, basalt, granit


Andezit M basalt M granit M
GRUPA MUNŢILOR BANATULUI MUNŢILOR POIANA RUSCĂ MUNŢILOR APUSENI
FORMARE Încreţirea scoarţei terestre Prin încreţirea scoarţei terestre Prin încreţirea scoarţei terestre si
volcanism S-Munţii Metaliferi
ROCI Apar toate tipurile de roci amestecate, sub
forma unui mozaic geologic :
-roci metamorfice: şisturi cristaline, marmură -roci metamorfice: şisturi cristaline, marmură Roci metamorfice
-roci sedimentare cutate (nisip, pietriş, argilă, -roci sedimentare cutate: nisip, pietriş, calcar -roci sedimentare
marnă, gresie, conglomerate) -roci vulcanice
RELIEF -relief carstic: grote, peşteri, chei (Peştera -relief fluvial: văi înguste ale râurilor ( Bega) -relief carstic( cel mai dezvoltat din ţară):
Comarnic) grote, peşteri(Peştera Urşilor), chei (Cheile
-relief fluvial: văi înguste ale râurilor (Cerna, Nera), Turzii), doline ( Lac carstic Vârăşoaia), avenuri
defile (pe Dunăre, Defileul Baziaş-Porţile de Fier, cel (Avenul Scărişoara)
mai lung din Europa, 134 km -relief volcanic: Coloanele de basalt de la
Detunata ( Munţii Metaliferi)
Relief fluvial : văi înguste ale râurilor
(Crişurilor, Someşului MIc, Arieş)
ALTITUDINE 1446 m, Vf Semenic, Munţii Semenicului 1374 m, Vf Padeşu, Munţii Poiana Ruscă 1849 m, Vf Bihor, Munţii Bihorului
MAX
ORIENTARE NE-SV (partea nordică) si E-V (partea sudică) E-V Radială, N-S
CARACTERISTIC -masivitate cu aspect greoi ( « spinare de elefant”) -masivitate in partea centrală
I SPECIFICE -Fragmentare pe margini unde sunt multe
-fragmentată depresiuni tectonice
RESURSE -păduri, păşuni şi fâneţe natural -păduri, păşuni şi fâneţe natural -păduri, păşuni şi fâneţe natural
SOLICE -potenţial hidroenergetic (amenajat pe Dunăre, Lacul -potenţial hidroenergetic -potenţial hidroenergetic ( amenajat pe
Porţilor de Fier) Someşul Cald, Lacul Fântânele)
-potenţial touristic ( Defileul Dunării la Cazane) -potenţial touristic -potenţial touristic ( formele carstice, Tara
-soluri fertile ( Depresiunea Almăjului) -soluri fertile Moţilor)
-soluri fertile
RESURSE -roci de construcţie -roci de construcţie -roci de construcţie
SUBSOLICE -huilă (Bazinul Aninei) -marmură ( Ruşchiţa, cele mai mari zăcăminte) -bauxită ( Munţii Pădurea Craiului)
-minereu de fier ( Ocna de Fier) -fier (cele mai mari zăcăminte) -minereuri neferoase (Munţii metaliferi)
-ape minerale
GRUPA SUBCARPAŢII MOLDOVEI SUBCARPAŢII CURBURII SUBCARPAŢII GETICI
FORMARE Încreţirea scoarţei terestre, odată cu ultimele Încreţirea scoarţei terestre, odată cu ultimele Încreţirea scoarţei terestre, odată cu
mişcări de înălţare a Carpaţilor mişcări de înălţare a Carpaţilor ultimele mişcări de înălţare a Carpaţilor
ROCI -roci sedimentare cutate (nisip, pietriş, argilă, -roci sedimentare cutate (nisip, pietriş, argilă, -roci sedimentare cutate (nisip, pietriş,
marnă, gresie) marnă, gresie) argilă, marnă, gresie)

RELIEF -relief fluvial: văi înguste ale râurilor (Moldova, -relief fluvial: văi înguste ale râurilor (Buzău, -relief fluvial : văi înguste ale râurilor
Bistriţa, Trotuş) Prahova, Ialomiţa) (Dâmboviţa, Argeş, Olt, Jiu))
-relief pseudovulcanic: vulcani noroioşi (
Depresiunea Policiori)

ALTITUDINE 911 m, Culmea Preşului 996 m, Măgura Odobeştilor 1218 m, Dealul Chicera
MAX
ORIENTARE NV-SE Variată N-S
CARACTERISTIC -fragmentare puternică -fragmentare puternică
I SPECIFICE -frecvente alunecări de teren -frecvente alunecări de teren -frecvente alunecări de teren
-reprezintă cel mai complex sector subcarpatic,
deoarece : au formă curbată, au două şiruri de
dealuri şi depresiuni, au pinteni de munte
(Pintenul Ivăneţu)
RESURSE -păduri -păduri -păduri,
SOLICE -potenţial hidroenergetic (amenajat pe Siret, Lacul -potenţial hidroenergetic ( amenajat pe Doftana, -potenţial hidroenergetic ( amenajat pe Olt,
Galben ) Lacul Paltinu) LACUL Râmnicu Vâlcea)
-potenţial touristic ( Cetatea Neamţului) -potenţial touristic ( Vulcanii noroioşi de la Berca- -potenţial touristic ( Complexul Structural
-soluri fertile Arbăneşti din Depresiunea Polciori) Brâncuşi de la Târgu Jiu)
-soluri fertile -soluri fertile
RESURSE -roci de construcţie -roci de construcţie -roci de construcţie
SUBSOLICE -sare ( Târgu Ocna) -sare (Slănic-Prahova) -sare (Ocnele Mari)
-cărbuni inferiori -cărbuni inferiori (lignit) -cărbuni inferiori (lignit-Bazinul Motru-
-petrol şi gaze asociate -petrol şi gaze asociate Rovinari)
-ape minerale (Pucioasa) -petrol şi gaze asociate
-ape minerale (Olăneşti)
PODIȘUL MOLDOVEI PODIȘUL DOBROGEI
FORMARE -depuneri de sedimente, în strate orizontale, ușor înclinate, pe locul unei foste mări - partea sudică -depuneri de sediment, în strate orizontale, pe locul
unei foste mări
-partea nordică- prin încrețire în orogeneza caledonică ( Podișu
Casimcei) și hercinică ( Munții Măcinului)
ROCI -roci sedimentare: argilă, nisip, pietriș, gresie, calcar -roci sedimentare : loess, nisip, pietriș, calcar
-roci metamorfice : șisturi verzi ( cele mai vechi roci din România)
-roci magmatice : granit ( Munții Măcinului)
RELIEF -fluvial : văile râurilor ( Siret, Suceava, Prut) -relief fluvial, văile râurilor ( Telița, Taița, Măcinului)
ALT. MAX 659 m, Dealul Ciungi 467 m, Vf Greci, Munții Măcinului
ORIENTARE NV-SE NV-SE
CARACTERISTICI -în fundamental podișului se află Platforma Est-Europeană
SPECIFICE -puternic fragmentată de văile râurilor
-frecvente alunecări de teren
SUBDIVIZIUNI PODIȘUL SUCEVEI CÂMPIA MOLDOVEI ( JIJIEI) PODIȘUL BÂRLADULUI MASIVUL DOBROGEI DE NORD PODIȘUL DOBROGEI DE SUD
ALTITUDINI 600-700 m 200-300 m 561 m, Dealul Doroșanu 200-400 m, 100-200 m

CARACTERISTICI -traversat de Siret și -traversat de Jijia -traversat de Bârlad -relief îmbătrânit, erodat -relief plat, cu aspect de câmpie
GENERALE Suceava -nu este o câmpie tipică -formată din dealuri -relief carstic : peșteri, chei (Cheile
-formată din dealuri deoarece este alcătuită din coliniare: Podișul Central Dobrogei)
coliniare și depresiuni dealuri și prezintă alunecări Moldovenesc, Colinele Tutovei, -prezintă povărâșuri spre Lunca
( Dealul Ciungi, Podișul de teren Deaurile Fălciului) Dunării și Marea Neagră
Fâlticenilor, Depresiunea -se mai numește câmpie -prezintă versanți abrupți,
Rădăuți) deoarece este cultivate numiți cueste- Coasta Iașilor
agricol, este despădurită și -deține cele mai multe
are văi largi cu iazuri ( cele suprafețe afectate de
mai multe din țară) alunecări de teren
RESURSE SOLICE -soluri fertile -soluri fertile
-potențial hidroenergetic ( Lacul Stânca) -potențial turistic ( Cetatea Histria, zona litorală : Mamaia)
-potențial touristic (
RESURSE -roci de construcție -roci de construcție
SUBSOLICE -sare -granit (Iacohdeal)
-ape minerale
PODIȘUL GETIC PODIȘUL MEHEDINȚI DEALURILE DE VEST
FORMARE prin sedimentare piemontană, pe locul unei foste -prin încrețire în timpul orogenezei -prin sedimentare, în strate orizontale, pe locul unei foste
mări alpine, ca o treaptă mai joasă a mări, ușor înclinate de la E la V
Munților Mehedinți
ROCI -roci sedimentare: argilă, nisip, pietriș ( Pietrișuri -roci sedimentare: calcare, nisip, pietriș -roci sedimentare: argilă, nisip, pietriș, gresii
de Cădești)
-roci metamorfice: șisturi cristaline
RELIEF -relief fluvial : văile râurilor (Dâmbovița, Argeș, Olt, -relief fluvial: văile râurilor ( Motru, -relief fluvial: văile râurilor ( Someș, Crișul Alb, Repede,
Jiu) Topolnița), defile ( Defileul Dunării) Negru,Mureș,Bega, Timiș)
-relief carstic bine dezvoltat : Peștera
Topolnița, Lacul Zăton
ALTITUDINE 772 m, Platforma Argeșului 500-600 m 356 m, Dealul Buziașului
MAX
ORIENTARE N-S NV-SE E-V
CARACTERISTIC -puternic fragmentată de văile râurilor -masivitate, fără depresiuni și cu văi -puternic fragmentată de văile râurilor
I SPECIFICE puține, având aspect de platou calcaros
-frecvente alunecări de teren -frecvente alunecări de teren
-este alcătuit din dealuri numite platforme
PLATFORME EST DE OLT VEST DE OLT - DEALURILE SILVANIEI DEALURILE DEALURILE
CRIȘURILOR BANATULUI
-platforme înalte și -platforme joase și -alcătuite din dealuri -traversate de -alcătuite din
restrânse ca suprafață întinse coliniare și Crișuri dealuri și
-Platforma Strehaia, -Platforma Cotmeana, depresiuni :Dealurile depresiuni :
Platforma Jiu, Platforma Platforma Argeș, Silvaniei, Depresiunea Dealurile Lipovei,
Olteț Platforma Cândești Baia Mare Depresiunea
Orăviței
RESURSE -păduri -păduri ( cu specii submediteraneene)
SOLICE -soluri fertile -soluri fertile -soluri fertile
-potențial hidroenergetic ( amenajat pe Olt, Lacul -potențial hidroenergetic (amenajat pe -potențial hidroenergetic
Drăgășani) Dunăre, Lacul Porțile de Fier)
-potențial touristic (marile orașe, Craiova) -potențial touristic ( Defileul Dunării) -potențial touristic ( marile orașe: Oradea, Baia Mare)
RESURSE -roci de construcție -roci de construcție -roci de construcție
SUBSOLICE -lignit ( Bazinul Motru-Rovinari- cel mai mare bazin din
țară)
-petrol și gaze asociate -petrol și gaze asociate
DEPRESIUNEA COLINIARĂ A TRANSILVANIEI
FORMARE -o data cu înălțarea Carpaților, fundamental depresiunii s-a scufundat tectonic până la 4500 m adâncime, formându-se un lac adânc( cu apă sărată)
-lacul format a fost sedimentat îndelung de către râurile montane, cu aluviuni aduse din Carpați
-la contactul cu Carpații Orientali, startele sedimentare au fost înălțate până la vertical numindu-se cute diapire, care conține sâmburi de sare.
ROCI -roci sedimentare cutate (nisip, pietriş, argilă, marnă)
SUBDIVIZIUNI ZONA DEALURILOR ȘI DEPRESIUNILOR PODIȘUL TRANSILVANIEI
MĂRGINALE
RELIEF - -relief fluvial: văile râurilor ( Someșul Mic, Mare, Mureș, Târnavele, Olt)
ALTITUDINE 1080 m, Dealul Bicheș 600-700 m, Podișul Someșan, împădurit
MAX
ORIENTARE - - -
CARACTERISTIC -alcătuită din șiruri de dealuri și depresiuni -frecvente alunecări de teren
I SPECIFICE În E , Subcarpații Transilvaniei, În Nord, Podișul Șomeșan
În Sud, Depresiunea Făgărașului pe Olt si În Centru, Câmpia Transilvaniei, care se numește câmpie pentru că este cultivată agricol, are văi
Depresiunea Sibiului pe Cibin largi cu iazuri, este despădurită. Nu este o câmpie tipică deoarece are altitudini de 400-600 m si
În Vest, Culoarul Alba-Iulia-Turda, pe Mureș prezintă domuri gazelifere
În Sud, Podișul Târnavelor, cu altitudini mari 600-700 m, prezintă domuri gazelifere
RESURSE -păduri
SOLICE -soluri fertile
-potenţial hidroenergetic (amenajat pe Olt, Lacul Ursu-Sovata)
-potenţial touristic
RESURSE -roci de construcţie
SUBSOLICE -sare
-gaz metan
DELTA DUNĂRII
FORMARE prin aluvionarea unui fost golf al Mării Negre de către Dunăre, fiind cea mai tânără unitate de relief a țării, aflată în
continua formare
FACTORI GENETICI: -cantitatea mare de aluviuni aduse de Dunăre ( 57 milioane tone/an
-mareea slabă a Mării Negre ( 10-14 cm), care a permis depunerea de aluviuni
-curenții marini, care au adus nisipuri și le-au depus la gurile de vărsare ale Dunării
ROCI -roci sedimentare: nisip, pietriș
ALTITUDINE MEDIE 0,5 m
MAXIMĂ 12 metri, Grindul Letea
TIPURI DE RELIEF NEGATIV
BRAȚELE PRINCIPALE BRAȚUL CHILIA BRAȚUL SULINA BRAȚUL SFÂNTUL GHEORGHE
-cel mai mare debit (60% din volumul -cel mai mic debit (18,8 %) -al doilea ca debit ( 21,2 %)
fluviului)
-are pescaj fluvial ( adâncime pentru -este adâncit și canalizat, având -are pescaj fluvial ( 2-7m )
navigație 2-7 m) pescaj maritime ( peste 7 m,
adâncime maximă 30m )
-la vărsarea în mare se formează Delta -permite circulația vaselor
secundară a Chiliei maritime
BRAȚELE SECUNDARE au rezultat prin bifurcarea brațelor principale
CUVETELE LACUSTRE mici depresiuni în care s-au acumulat apă în urma revărsării apelor Dunării: Lacul Puiu,, Lacul Lumina
POZITIV
GRINDURILE -sunt suprafețe de uscat neinundabile, situate între brațele principale:
-prezintă relief de acumulare eoliană: dune de nisip
-după modul de formare grindurile pot fi:
a. continentale- suprafețe de uscat predeltaic: Grindul Chilia
b. fluviale-suprafețe de uscat alungite de-a lungul brațelor principale, formate de fluviu
c. maritime (fluvio-maritime)- grinduri transversale pe direcția fluviului, formate de curenții maritime: Grindul
Letea, Caraorman, Sărăturile
OSTROAVELE -suprafețe mici de uscat inundabil, situate în interiorul brațelor principale: Ostrovul Babina
RESURSE SOLICE -soluri fertile
-stuf, fauna piscicolă
-potențial touristic ( Rezervația Biosferei Delta Dunării, cu multe specii de păsări protejate: pelicani, lebede, egrete)
RESURSE SUBSOLICE -roci de construcție
RELIEF EUROPA
RELIEF EUROPA-HARTĂ MUTĂ
MUNTE AŞEZARE OROGENEZA ROCI RELIEF ALT. ORIENTARE CARACT. SPECIFICE
Munţii Scandinaviei Norvegia+Suedia caledonică+ -spre ocean, versanţi glaciar Vf Goldhopiggen NE-SV foarte fragmentaţi de râuri
alpină abrupţi de tip fiorduri 2649m
- gheţari montani actuali
Munţii Grampiani N. Marea Britanie caledonică roci dure (şisturi cristaline) glaciar Vf. Ben Nevis 1343 m N-S
- fiorduri
Munţii Penini Marea Britanie caledonică+ calcare carstic 900 m N-S munţi vechi, puternic erodaţi
hercinică
Munţii Cambrian
Munţii Ural Rusia hercinică ‘ 1894 m, Narodnaja N-S -cel mai lung lanţ 200 km
-puternic erodaţi
Munţii Pădurea Neagră- Germania hercinică 1493 m, Vf. Heldberg NE-SV -puternic erodaţi
Vosgi
Masivul Şistoş Renan Germania hercinică -maaree vulcanic 600-800 m V-E -aspect de podiș vălurit
Munții Hartz Germania Hercinică 1000 m -aspect de podis
-puternic erodați
Masivul Central Francez Franța hercinică -carstic
-
vulcanic

Meseta Spaniolă Peninsula Iberică hercinică+ sierre 600-1000 m V-E -aspect de podiș puternic
alpină erodat
Munții Pirinei granița Spania- alpină -șisturi cristaline -glaciar Pic d^Aneto, 3404 m V-E foarte masivi
Franța -creste, circuri glaciare -Versanți abrupți
Munții Siera Nevada Peninsula Iberică alpină -șisturi cristaline - Vf. Mulhacen 3478 V-E
-roci metamorfice m
Munții Jura alpină -carstic Get de la Neige, -dispuse în cute regulate,
- 1723 m paralele
jurasian
Munții Alpi alpină -șisturi cristaline -carstic Vf Mont Blanc , 4807 E-V -masivi
-ghețari montani actuali -glaciar m N-S
Munții Apenini Italia alpină Vf Gran Sasso, 2914 NV-SE -versanți abrupți
Munții Dinarici alpină -șisturi cristaline -carstic
-calare
-fliș
Munții Pindului Grecia alpină -șisturi cristaline -carstic Olimp, 2917 m N-S
-calcare
-roci sedimentare
Munții Carpați alpine -șisturi cristaline -carstic Vf Gerlachovska, curbați -puternic fragmentați
-roci sedimentare -glaciar 2655 m
-vulcanice -
vulcanic
Munții Balcani Bulgaria alpină -șisturi cristaline Vf Botev, 2372 m V-E -culmi paralele
-calcare
-fliș
Munții Caucaz aplină -șisturi crsitaline -glaciar Vf Elbrus, 5642 m V-E -masivitate
-calcare - -cei mai înalți din UE
-vulcanice vulcanic
Munții Sumava alpină

Munții Metaliferi alpină

Munții Sudeți alpină

Munții Rodopi alpină -glaciar Vf. Musala, 2925 m


RÂURI
EUROPA
RÂURI
EUROPA-
HARTĂ
MUTĂ
JUDEȚE+REȘEDINȚĂ DE JUDEȚ ROMÂNIA
JUDEȚE+REȘEDINȚĂ DE JUDEȚ ROMÂNIA- HARTĂ MUTĂ
UNITĂȚI DE RELIEF ROMÂNIA
UNITĂȚI DE RELIEF ROMÂNIA- HARTĂ MUTĂ
ELEMENTE DE GEOGRAFIE UMANĂ ALE EUROPEI ȘI ALE
ROMÂNIEI

POPULAȚIA EUROPEI SI CARACTERISTICILE EI GEODEMOGRAFICE


1. EVOLUȚIA NUMĂRULUI DE LOCUITORI:
Europa are o populație de aproximativ 736 milioane de locuitori. Numărul de locuitori a crescut în cea
de doua jumătate a secolului XVIII, datorită revoluției industriale, care a ridicat nivelul de trai.
!!Cele mai populate state europene sunt: Rusia, Germania, Franșa, Italia, Spania, Ucraina

2. DENSITATEA POPULAȚIEI
Densitate medie a populației Europei este : 72,3 loc/km2
 Cele mai mari valori ale densității se înregistrează în Monaco: 16 000 loc./km2
 valori foarte mari, peste 200/300 : Belgia, Olanda, Regatul Unit, Valea Rhinului . FACTORI: climatului
prielnic ( temperat-oceanic), a reliefului jos, a dezvoltării economice accentuate, a teritoriului
restrâns, prezența multor orașe mari.
 valori mici, sub 50/ chiar 1: Peninsula Scandinavă, Islanda. FACTORI: relieful predominant montan,
cu pante abrupte, altiudini mari, ghețari, păduri, soluri înghețate, clima rece
în țările cu suprafețe mari, densitatea variază mult ( Rusia, Spania, Franța)

3.CARACTERISTICILE MIȘCĂRII NATURALE A POPULAȚIEI (INDICATORII DEMOGRAFCI):


NATALITATEA (nr de născuți vii înregistrat într-un an, la o mie de locuitori). Europa este un spațiu
caracterizat de dramatism demografic, deoarece valorile natalității au scăzut la 11-12‰
 cele mai mici valori: Ucraina ( 8‰), Bulgaria și Cehia ( 8-9‰), Italia (9,1 ‰), Spania( 9,2‰)
 cele mai mari valori: Irlanda, Islanda, Albania (15-20‰)

MORTALITATEA –nr de decese înregistrate într-un an la o mie de locuitori. Mortalitatea a crescut la 11


BILANȚUL NATURAL = Natalitate-mortalitate, arată creșterea sau scăderea populației. Bilanțul natural
este scăzut, apropiat de 0 sau chiar negativ, mai ales în Europa de Vest, Rusia, Ucraina ( -4 sau -6‰) .
EXCEPȚII: Franța ( imigranții arabi + comportamentul tradițional de a avea 3-4 copii) , Irlanda ( populație
catolică) sau Albania( musulmani).
 cauzele Bn scăzut: natalitate scăzută ( comportament modern, de a avea 1-2 copii/familie,
emanciparea femeii, planning familial), moartea infantila mare (în E Europei, din cauza nivelului
igienico-sanitar scăzut)
Bilanțul natural scăzut evidențiază tendința de îmbătrânire demografică: se nasc din ce în ce mai
puțini copii, iar, datorită sistemului sanitar bun din Europa Vestică, speranța de viață medie a crescut, deci
rămân din ce în ce mai mulți bătrâni. Astfel , apare nevoia de forță de muncă tânără din afara țării:
imigranții.

4.MOBILITATEA TERITORIALĂ A POPULAȚIEI:


FACTORI: economia, cauze de ordin religios, educațional, sanitar și cauze naturale
În Europa se deosebesc 2 tipuri de deplasări:
 deplasări temporale ( studii, locuri de muncă sezoniale)
 deplasări definitive (locuri de muncă mai bine plătite *locuitorii țărilor ex comuniste*, pentru a
părăsi zonele de conflict armat * locuitorii țărilor ex iugoslave* )

și două categorii de state:


 state furnizoare de emigranți: Bulgaria, România, Ucraina, Albania
 state receptoare de emigranți: Italia, Spania, Franța, Germania, Regatul Unit

5.STRUCTURI GEODEMOGRAFICE:
STRUCTURA ETNO-LINGVISTICĂ este variată, datorită proceselor de etnogeneză complexe și
îndelungate. Se remarcă grupele de popoare:
 slavi: Rusia, Belarus, Ucraina, Serbia, Bulgaria
 germanici: Germania, Austria, Britania, Olanda, Islanda, Norvegia, Suedia, Danemarca, Belgia,
Elveția
 latini: Franța, Spania, Italia, Portugalia, România, Moldova, Belgia, Elveția
 fino-ugrici: Finlanda, Ungaria, Estonia
 alte popoare: Grecia, Albania, Irlanda

STRUCTURA CONFESIONALĂ: predomină creștinismul: catolici și protestanți (Europa Sudică, Europa


Vestică, Europa Centrală) și ortodocși ( Europa Sudică, Europa Central-Estică). Apar și musulmani în Albania,
Bosnia, Turcia.

STRUCTURA PE GRUPE DE VÂRSTĂ:


FACTORI: mobilitatea populației, comportamentul demografic, nivelul de trai al locuitorilor
 ponderea populației <15 ani: 17 %
 ponderea populației adulte: 65-70%, ceea ce înseamnă o forță de muncă însemnată, deși peste 40%
au peste 40 de ani, ceea ce înseamnă un deficit de muncă rezolvat de imigranți.
 ponderea populației > ani : 13-18%, ceea ce evidențiază accentuarea procesului de
îmbătrânire.

STRUCTURA SOCIALĂ A POPULAȚIEI:


FACTORI: inegalitatea societăților actuale, din punct de vedere politic, juridic, educație, repartiția veniturilor,
statutul social moștenit
 sectoare non-agricole, terțiare: Europa de Vest și de Nord
 sectorul primar ( agricultură, minerit, silvicultură): Europa de Est

POPULAȚIA ROMÂNIEI ȘI CARACTERISTICILE EI GEODEMOGRAFICE

1.EVOLUȚIA NUMERICĂ A POPULAȚIEI


România are o populație de 20 121 641 locuitori ( 2011). Evoluția populației a fost influențată de Bn
negativ, care a fost ridicat în anii 1950-1955 și 1967-1970 ( 18,1 %), dar a scăzut după 1992.
Mortalitatea înregistrează valori mai mari decât ale natalității, cea din urmă fiind în scădere. Cele mai
mute persoane născute ( 555 000) au fost născute în 1967, deoarece atunci s- a promulgat interzicerea
avorturilor.

2.DENSITATEA POPULAȚIEI:
densitatea medie: 84,4 loc/km2
 valori mici( sub 50 loc/km2) : Carpați, Delta Dunării, Dobrogea, Bărăgan
 valori medii ( 50-150), în câmpii, dealuri, podișuri
 valori mari ( peste 150), în marile orașe, Județul Prahova, Nordul Câmpiei Române, Culoarul Siretului,
centrul DCT, marile depresiuni ( Brașov, Hațeg)

3.STRUCTURA POPULAȚIEI:
STRUCTURA ETNO-LINGVISTICĂ 2002:
 români 87,4 %
 maghiari 6,6 %: secui ( Harghita, Covasna), unguri ( Mureș, Cluj, Bihor, Brașov, Sălaj, Arad, Timiș)
 rromi 2,2 %
 germani 0,3%: sași ( colonizați în sec XII în S Transilvaniei) și șvabi ( sec XIII-XIX, Banat)
 altele 1,2 % : turci, greci, tătari( Dobrogea), armeni și evrei ( Moldova), sârbo-croați, slovaci, bulgari

STRUCTURA CONFESIONALĂ:
 creștini ortodocși: 86,7 %
 minorități: creștini romno-catolici, greco catolici reformați

STRUCTURA PE GRUPE DE VÂRSTĂ: îmbătrânire demografică

STRUCTURA PROFESIONALĂ:
populația activă( populație ocupată + populație fără loc de muncă) care poate desfășura o activitate
economică sau socială ( fără elevi, studenți, pensionari)
 sectorul primar( agricultură, minerit, silvicultură) 37%, ponderea este mare datorită retrocedărilor
 sectorul secundar ( industrie, construcții) 27 %
 sectorul terțiar (servicii) 36% , ponderea a crescut după 1989

STRUCTURA PE MEDII 2002


 populația urbană 52,7 %
 populația rurală 47,3 %, a scăzut după 1985

4.MOBILITATEA TERITORIALĂ A POPULAȚIEI


Înainte de 1990, datorită industrializării forțate a orașelor s-a realizat deplasarea dinspre rural
spre urban. După 1990, din cauza ratei șomajului și a retrocedărilor s a produs exodul rural.
În ultimii ani, din cauze economice, au crescut migrațiile externe către Europa de V ȘI S, SUA,
Canada, Australia.
AȘEZĂRILE OMENEȘTI DIN EUROPA

1. SISTEMUL DE ORAȘE ALE EUROPEI


Primele orașe sunt întemeiate în timpul civilizației minoice, acum 4000 de ani ( Orașul Cnossos, Insula
Creta). Orașele europene se dezvoltă foarte mult în timpul civilizaților greacă și romană. Se deosebesc
generațiile de orașe:
 orașele grecești: Atena, Marsilia, Corint, Tomis, Callatis, Histria
 orașele romane: Roma, Paris, Londra, Viena, Napoca, Apulum, Drobeta
 orașe medievale ( orașe cetăți): Madrid, Sevilla, Moscova, Kiev, Praga, Budapesta
 orașe moderne și contemporane: Manchester, Liverpool, Odessa, Rotterdam

AGLOMERAȚII URBANE: Rhin-Ruhr ( Germania), Catowice ( Polonia), Randstad-Holland , Londra


Paris, Moscova

FUNCȚII:
 comerciale: orașe port: Odessa, Marsilia, Ninarvik,
 industriale ( Munchen, Manchester, Lyon)
 culturale: Canness, Oxford, Versailles
 de servicii ( turistice, balneare) : Vichy-Innsbruck,

Nivelul de urbanizare = 77% , explicat prin condițiile economice, demografice, sociale, politice

2. ANALIZA GEOGRAFICĂ A UNOR ORAȘE EUROPENE

LONDRA
-așezată în partea de S-E a Angliei, traversată de Tamisa
-7,6 mil loc, perioada romană
-este un centru comercial și financiar de talie mondială
-reprezință un important nod de comunicații: feroviare (cel mai vechi și cel mai extins metrou din lume,
409 km), rutiere și de navigație maritimă și aeriană ( cel mai important aeroport european Heathrow, 21
de aeroporturi)
-industrie puternică : avioane, autoturisme, nave, produse optice, aparatură electronică și electrotehnică,
confecții, încălțăminte, produse alimentare
-important centru turistic, cultural, științific și universitar: British Academy, British Museum, Turnul
Londrei, Big Ben, Catedrala Saint Paul, Palatul regal Buckingham

PARIS
-așezată în centrul Franței, traversat de Sena
-9,8 mil loc, perioada romană
-concentrează 50 % din activitatea comercială și financiară a Franței și 25 % din activitatea industrială
-cel mai mare nod de comunicații din Franța: 11 magistrale feroviare + 25 rutiere, 3 aeroporturi
internaționale, porturi pe Sena
-important centru turistic, cultural, stiințific: Universitatea Sorbona( una dintre cele mai renumite din
lume) , Muzeul Luvru, Palatul Versailles, Turnul Eiffel, Arcul de Triumf, Domul Invalizilor, Catedrala
NotreDame
ROMA
-situată în partea centrala a Italiei, traversată de Tibru, este supranumită Cetatea Eternă sau Orașul celor
7 coline
-2,7 mil loc
- în centru se afla statul papal Vatican
-centru internațional bancar, comercial și de transport
-centru industrial: confecții, metalurgie, alimentară
-unul dintre cele mai mari centre culturale și artistice ale lumii : columne, dovezi istorice

MILANO
-întemeiat de celți în N Italiei
-2,3 mil loc
-cel mai industrializat din Italia
-concentrează toate activitățile economice și cele portuare
-capitala financiara a design-ului

MOSCOVA
-situată în Rusia, traversat de râul Moscova, cel mai mare oraș din Europa
-apărut în perioada medievală
-unul dintre cele mai mari centre industriale ale lumii, cu câteva sute de uzine
-cele mai mari magistrale rutiere și feroviare ale lumii, 4 mari aeroporturi cel mai intens utilizat metrou
din lume, porturi pe râul Moscova
-important centru cultural, turistic, științific al Europei: Cremlinul-complex de catedrale, turnuri, palate,
biserici

VIENA
-situată în partea de N-V a Austriei, traversată de Dunăre
-1,6 mil loc
-întemeiată de celți
-cel mai important centru industrial al țării: instrumente muzicale, mașini, utilaje, confecții, încălțăminte
-renumit centru de cultură și învățământ, cu muzee, biblioteci, galerii de artă, catedrale
ȚĂRI ȘI CAPITALE EUROPA
ȚĂRI ȘI CAPITALE EUROPA – HARTĂ MUTĂ
AȘEZĂRILE OMENEȘTI DIN ROMÂNIA

1.AȘEZĂRILE RURALE
Stele sunt comunități umane puțin numeroase, organizate în gospodării individuale, în care populația
desfășoară, de regulă, activități agricole.

CLASIFICAREA SATELOR:
1. după numărul de locuitori:
 sate mici și foarte mici (<500 loc), la munte
 sate mijlocii (500-1500 loc), la deal si la podis
 sate mari ( 1500-3000 loc), la podis si campie
 sate foarte mari ( >3000 loc), la campie si in unele depresiuni

2. după structură:
 sate risipite ( munte)–au casele situate la distanță mare unele de altele, cu gospodării întinse,
cuprinzând și suprafețe de pășune și păduri. Se numsc crânguri în Munții Apuseni și cătune în
Obcinele Bucovinei
 sate răsfirate( podiș, dealuri)- gospodării legate între ele prin drumuri, printer podgorii şi livezi
 sate adunate (câmpie) - casele sunt apropiate unele de altele, vatra fiind bine delimitată de
moșie. Există: sate compacte ( au pereții lipiți unii de alții- S Transilvaniei) și case liniare ( au
gospodăriile înșirate în lungul văilor sau al drumurilor- Podișul Bărăganului)

3. după funcții:
 sate agricole: sate cerealiere ( câmpie), sate pomi-viticole ( deal), sate legumicole(în luncile râurilor),
sate zootehnice ( la munte)
 sate miniere ( deal, munte)
 sate forestiere ( munte)
 sate piscicole ( delta, litoral)
 sate agroturistie ( munte, litoral)

2.AȘEZĂRILE URBANE
Orașele reprezintă localități în care se desfășoară, în general, activități non-agricole și în care sunt
prezente anumite construcții și dotări cu specific uman.

CLASIFICAREA ORAȘELOR:
1.după vechimea orașelor:
 orașe din Antichitate : sec VII Î Hr. – Histria, sec VI Â Hr- Callatis si Tomis, cetăți întemeiate de greci pe
țărmul Mării Negre, ca orașe porturi.
 centre urbane dacice ( sec –I si +I): Sarmisegetusa, Petrodava
 orașe daco-romane ( sec –I si +I): Drobeta, Apullum, Potaissa, Napoca, Dierna( Orșova),
Sarmisegetusa Ulpia Traiana, Aegyssus, Arrubium(Măcin)
 orașe medieval ( Evul Mediu, sec XIV-XV)
 orașe noi ( epoca modern și contemporană) : Petroșani ( oraș miner, fost târg), Reșița ( sidelurgic),
Alexandria și Călărași ( apărute în zonă agricolă)

2. după mărimea demografică:


 orașe foarte mari ( peste 1 mil. loc) : București
 orașe mari ( 100 000- 350 000 loc): Constanța, Craiova, Ploiești
 orașe mijlocii ( 50 000-100 000 loc): Vaslui, Tulcea, Zalău
 orașe mici ( 25 000-50 000 loc) : Miercurea Ciuc
 orașe foarte mici (sub 25 000 loc): Hârlău

3.după funcții:
 orașe-capitală : București
 orașe cu character complex : Tulcea
 orașe industrial: Slatina
 orașe miniere: Petroșani
 orașe noduri feroviare: Pașcani
 orașe porturi: Sulina
 orașe turistice: Predeal, Sinaia
 orașe agricole : Videle

3.ORGANIZAREA ADMINISTRATIV-TERITORIALĂ A ROMÂNIEI


Diviziunile administrative ale României: 41 județe, municipiul București, orașe ( peste 300),
comune ( peste 2700, cu 11 000 sate componente)
Județele sunt forme de organizare administrative care cuprind un anumit teritoriu, cu
localitățile, populația, activitățile economice aferente și o administrație comună.
 cele mai mari : Timiș ( ca suprafață), Prahova ( ca populație)
 cele mai mici: Ilfov ( ca suprafață), Sălaj ( ca populație)

Municipiile sunt orașe cu o importanță mai mare pe o anumită suprafață din județ, cu u număr
mai mare de locuitori și o organizare internă de un rang mai înalt decât celelalte orașe.

Comunele reprezintă forme elementare de organizare administrative; cuprind un anumit


teritoriu rural din județ și sunt alcătuie dintr-unul sau mai multe sate componente.

VECHIMEA REȘEDINȚELOR:
 antică: Alba Iulia( Apulum), Culj-Napoca( Napoca), Constanța ( Tomis), Drobeta Turnu-Severin (
Drobeta), Tulcea ( Aegyssus)
 medieval: restul
PRINCIPALELE CARATERISTICI GEOGRAFICE ALE STATELOR
EUROPENE VECINE ROMÂNIEI

___UNGARIA___________________________________________
Ungaria este situată în Europa Centrală, traversată de cursul mijlociu al Dunării. Este membru al
Uniunii Europene din 2007 și are ca vecini: Slovacia, Ucraina, Serbia, Croația și Austria. Capitala ei
este Budapesta. Alte orașe: Gyor, Szeged, Miskolc
POPULAȚIA
Bilanțul natura este ușor negativ ( natalitatea scăzută, mai mică decât mortalitatea, emigrarea
unui număr mare de tineri); MĂSURI: scutire de taxe și impozite, sume mari pentru îngrijirea copiilor(
alocații), concediu de maternitate cu durată mare.
Limba maghiară, ce aparține familiei limbilor fino-ugrice
Grupuri etnice: maghiari, români, sârbi, țigani
CADRUL NATURAL:
 relieful: predominant de câmpie ( Câmpia Panonică, formată prin sedimentare în
Depresiunea Panonică), din loc în loc apar dealuri și munți joși (Munții Bakony, Munții
Matra, orientați pe direcția NE-SV)
 clima este temperat-continentală de tranziție, cu influențe oceanice
 hidrografia: Dunărea, Tisa, Someșul, Crișul, Mureșul; lacuri tectonice: Lacul Balaton
 vegetația: stepa ( pusta) și silvostepa, păduri de foioase
 resurse naturale: solice ( soluri fertile), subsolice ( cărbuni, gaze naturale, bauxită, fier)

ECONOMIA:
Ungaria are o economie de tranziție, al cărei PIB poate crește dacă cor fi dezvoltate turismul și
activitățile financiar-bancare.
 agricultura este bine dezvoltată și diversificată, cu o balanță agricolă excedentară. CULTURI:
cereale, vița-de-vie, legume(tomate), sfecla de zahăr, floarea-soarelui, creșterea porcinelor,
avicultura
 industria: extractivă metalurgiei neferoase( aluminiu), construcții de mașini (autoturisme,
utilaje și echipament electronic), chimică, petrochimică, alimentară.
 transporturi: fluviale ( pe Dunăre, pe Lacul Balaton), autostrăzi, căi ferate electrificate,
transporturi speciale (rețea de conducte pentru petrol din Federația Rusă)
 turismul: cultural ( Budapesta, Pecs), acvatic (Lacul Balaton-Marea interioară a Ungariei,
Dunărea-croaziere)

___UCRAINA:_________________________________________
Ucraina este o republică din Europa Estică, în Nordul Mării Negre și are ca vecini : Belarus,
Ucraina, Rusia, Republica Moldova, România, Polonia, Slovacia, Ungaria. Capitala țării este Kiev (
traversată de Nipru, are 3 mil. loc.). Alte orașe: Odessa(1 mil), Harkov (1,4 mil).

POPULAȚIA:
Sporul natural este negativ (natalitate scăzută, de 7,7 , din cauza emigrării unui număr mare de
tineri și declinului economic). Cea mai mare parte a populației active este ocupată în agricultură și
industrie.
CADRUL NATURAL
 relieful este variat: munți( Munții Păduroși), podișuri(Podișul Podolic), câmpii (Câmpia Niprului,
care s-a format prin sedimentare pe o veche platformă- Platforma Rusă)
 clima este temperat-continentală aridă ( continentalismul crește de la V la E)
 hidrografia: Dunărea, Nipru, Nistru,; lacuri naturale: limanturi fluvio-maritime la vărsarea în
Marea Neagră
 vegetația: stepă și silvostepă, păduri de foioase ( stejar, în podiș), păduri de conifere (în munți)
 resurse naturale: solice( soluri fertile, potențial turistic-litoralul Mării Negre, Munții Carpați),
subsolice ( cărbuni-Bazinul Donbass, minereuri de fier-Krivoi Rog)

ECONOMIA
Ucraina are o economie de tranziție, bazată pe industrie și agricultură.
 agricultura: culturi cerealiere, legume, sfeclă de zahăr, creșterea porcinelor, a păsărilor
 industria: extractivă, energetică(inclusiv nucleară-Centrala de la Cernobîl din N țării, care a
provocat un hazard antropic în 1986), siderurgică (pe baza resurselor enorme de cărbuni și
fier), construcții de mașini, chimică, alimentară.
 transporturi: navale, pe Marea Neagră ( porturi: Odessa), autostrăzi, căi ferate electrificate,
transporturi speciale (conducte pentru petrol din Federația Rusă).
 turismul: turism litoral și montan: Marea Neagră, Carpații Păduroși)

__REPUBLICA MOLDOVA______________________________
Republica Moldova este situată în sud-estul Europei Centrale și are ca vecini: Ucraina, România.
Capitala este Chișinău. Alte orașe: Tiraspol, Tighina, Bălți.

POPULAȚIA
Bilanțul natural este pozitiv. Întâlnim grupurile etnice: români, ucraineni, ruși, găgăuzi, evrei

CADRUL NATURAL
 Relieful : în N sunt podișuri ( Podișul Moldovei Centrale, Podișul Nistrului, altitudine maximă
430 m) și în S este o câmpie care se înclină spre sud( Câmpia Moldovei de Sud)
 clima este temperat continentală cu influențe de ariditate
 hidrografia: Dunărea, Nistru, Prut
 vegetația: stepă și silvostepă(S), păduri de foioase ( N)
 resurse naturale: solice( soluri fertile), subsolice ( cărbuni, roci de construcție-argilă)

ECONOMIA
Economie de tranziție, bazată pe agricultură.
 agricultura este bazată pe cultura cerealelor, viței-de-vie, pomilor fructiferi, tutun, legume,
exporta vinuri, fructe, tutun
 industria: slav dezvoltată, bazată pe cea alimentară ( vinuri, coniac, șampanie, conserve de
legume)
 transporturi: rutiere( având puncte comune cu România-Albița, Sculeni), transporturi feroviare(
puncte comune cu România- Ungheni, Galați)
 turismul: turism cultural ( Chișinău, Soroca, Orhei-cetățile medievale), turism de recreere (Valea
Nistrului, Codrii Moldovei)
____BULGARIA__________________________________
Bulgaria este o republică din Europa Sudică, în bazinul Dunării( cursul inferior), cu ieșire la
Marea Neagră, membră UE din 2007. Are ca vecini: România, Grecia, Turcia, Srebia, Macedonia, Marea
Neagră. Are multe elemente comune cu România: evoluția comună ( influența otomană, ortodoxism,
intrare simultană în blocul comunist și, apoi, în U.E. și NATO, economie actuală de tranziție. Capitala
este Sofia. Alte orașe: Varna, Burgas ( ambele porturi la Marea Neagră), Ruse( port la Dunăre)

POPULAȚIA
Bilanțul natural este ușor pozitiv ( natalitatea scăzută, mai mare totuși decât mortalitatea) Măsuri de
creștere a bilanțului natural: scutirea de taxe și impozite, sume mari pentru îngrijirea copiilor( alocații),
concediu de maternitate cu durată mare) Grupuri etnice: bulgari( ortodocși), turci, români, rromi

CADRUL NATURAL
 relieful este variat: munți( Munții Balcani-Stara Planina, Munții Rila, Munții Rodopi, care au
înălțimi de peste 2 000 m, cu relief glaciar), podișuri ( Podișul Prebalcanic), câmpii ( Câmpia
Dunării, Câmpia Traciei Superioare), unitățile de relief sunt dispuse pe trepte paralele, pe
direcția V-E.
 clima este temperat continentală de tranziție ( N) și mediteraneeană (S), cu influențe pontice
 hidrografia: Dunărea, Marița, Struma
 vegetația: stepa și silvostepa ( N), păduri de foioase și conifere ( în munți), specii
mediteraneene ( la S de Munții Balcani: migdali, chiparoși, smochini)
 resurse naturale: solice(soluri fertile, potențial hidroenergetic), subsolice (modeste cantitativ:
cărbuni inferiori, minereuri de fier, minereuri neferoase, Cupru, Plumb, zinc)

ECONOMIA
Bulgaria are o economie de tranziție, al cărei PIB se caracterizează prin valori scăzute din cauza
resurselor subsolice modeste, precum și din cauza tranziției economice cu perioade de cădere
economică. Valoarea PIB poate crește dacă vor fi dezvoltate serviciile: turismul, transporturile.
 agricultura este bine dezvoltată și diversificată, cu o balanță agricolă excedentară: culturi de
cereale, pomi fructiferi, legume, tutun, trandafiri și creșterea porcilor și a păsărilor.
 industria: extractivă, energetică( termocentrale, care predomină deoarece se bazează pe
producția internă de cărbuni, iar alte forme de energie sunt slab reprezentate din lipsa de
tehnologie și resurse), construcții de mașini agricole, chimică, petrochimică, alimentară( ulei de
trandafir)
 transporturi: navale( pe Dunăre, pe Marea Neagră), căi rutiere și căi ferate electrificate, puncte
de frontieră cu România: Ruse, Silistra
 turismul: turism litoral ( Albena, Nisipurile de Aur, Burgas), turism montan ( Munții Balcani)

________SERBIA____________________________________
Serbia este o republică situată în Europa Sudică, în bazinul Dunării( cursul mijlociu). Vecini:
Ungaria, România, Bulgaria, Croația, Bosnia și Herțegovina, Muntenegru, Albania, Macedonia. Capitala
este BELGRAD. Alte orașe: Novi Sad, Nis.

POPULAȚIA
Bilanțul natural este ușor pozitiv. Grupuri etnice: sârbi, români, maghiari, albanezi ( în Kosovo-
probleme etnice)
CADRUL NATURAL
 relieful este dispus în trepte a căror altitudine crește de la N la S: câmpie ( Câmpia Panonică,
formată prin sedimentare de către Dunăre și afluenții ei), munți ( Munții Alpii Dinarici,>2000 m)
 clima este –continentală de tranziție, cu influențe mediteraneene
 hidrografia: Dunărea, Tisa, Sava, Morava
 vegetația: silvostepă, păduri de foioase și conifere
 resurse naturale: solice ( soluri fertile, păduri), subsolice ( Cărbuni, bauxită, minereuri de fier)
SISTEMUL DE TRANSPORTURI AL EUROPEI