 Patologia esofagului

 Patologia stomacului
 Patologia IS şi IG
 Patologia pancreatică
 Patologia hepatică

ACALAZIA
Recomandari:
- Clinostatism la cateva ore dupa masa (risc aspiratia –
nocturn, regurgitatii)
 Unele cazuri: - aport caloric insuficient – proteine ->
nutritie enterala
 Modificarea dietei -> alimente lichide si semilichide

Boala de reflux
gastroesofagian (BRGE)
 Tratament:
 modificarea stilului de viata
 tratament medicamentos
 interventii chirurgicale sau endoscopice antireflux

1
 Boala de reflux
gastroesofagian (BRGE)
 Modificarea stilului de viata:
- oprirea fumatului
- evitarea consumului excesiv de alcool
- ridicarea capului patului cu 5 - 10 cm
- evitarea decubitului dorsal timp de 3 ore
dupa masa
- scaderea in greutate - pentru pacientii
supraponderali/obezi

Boala de reflux gastroesofagian

(BRGE)
- evitarea meselor abundente (de preferat 3 mese pe
zi cu 2 gustari intercalate)
- evitarea consumului exagerat de grasimi, alcool,
cafea , ciocolata, ceai, bauturi carbogazoase,
menta, citrice, tomate, condimente, ceapa,
usturoi, otet, viscere
- evitarea aplecatului imediat dupa masa
- evitarea unor medicamente: aspirina, teofilina,
diazepam, estrogen, progesteron, etc.

Alegerea alimentelor in BRGE

2
 Alegerea alimentelor in BRGE

Gastrita şi ulcerul – Obiective

TMN
 Reducerea şi neutralizarea secreţiei de acid gastric;

 Menţinerea rezistenţei ţesutului epitelial GI, pentru a

combate efectele acidului gastric.

 Nutriţie bazată pe toleranţă individuală, dietă echilibrată, 3

mese/zi cu evitarea alimentelor/băuturilor ce determină
exacerbarea simptomatologiei.

 Limitarea consumului de cafea, alcalozi din cafea,

polipeptide, aminoacizi, alcool-alimente ce declanşează
secreţia acidă.

 Fumatul este contraindicat, determină secreţie gastrică

acidă şi întârzie vindecarea leziunilor ulcerative.

 Produse alimentare care conțin flavonoide, cum ar fi mere,

țelină, afine (inclusiv suc de afine), ceapă, usturoi, ceai,
extracte de ghimbir, nucşoară, cuişoare, inhibă creşterea in
vitro a Helicobacter pylori.

3
 Alimente bogate în vitamina B şi calciu, cum ar fi
migdalele, fasolea, cerealele integrale, frunzele verzi
închis (cum ar fi spanac si varza creaţă) și algele.

 Pentru aportul proteic: carne slabă, tofu, fasole.

 Aport hidric zilnic de 2000ml.

 Dieta restrictionata vs nerestrictionata

Ca suplimente alimentare se pot utiliza:

 Complex multivitaminic care să conţină: vitaminele A, C,

E, vitaminele B, și urme de minerale, cum ar fi magneziu,
calciu, zinc şi seleniu- zilnic.

 Acizi grași Omega-3, cum ar fi uleiul de pește, 1-2 capsule

sau 1 lingură ulei de 2 - 3 ori pe zi - poate ajuta la
reducerea inflamației. Uleiul de peşte poate crește riscul
de sângerare.

Cancerul gastric
 Al doilea cel mai comun cancer din lume
 Factori nutritionali pot influenta dezvoltarea
cancerului
 Alimentele bogate in nitrati, nitriti, amine secundare
 Conservele de carne si vegetale
 Consumul crescut de sare
 Consum crescut de HC.
 Risc scazut de cancer – consum crescut de fructe si
vegetale proaspete (micronutrienti)
 Factori genetici: rudele de gradul I -> risc de 2-3 ori >

4
 Sindrom Dumping
 Răspuns fiziologic complex datorat golirii
conținutului hiperton al stomacului în duoden și
jejun.

 Clinic acesta apare la ~ 10% din pacientii care au

suferit o interventie chirurgicala gastrica (vagotomie,
piloroplastie, gastrojejunostomie, rezectie gastrica)

 Eliberarea rapida a nutrientilor osmotici in IS.

Sindrom Dumping
 Simptomele apar la 30-60 min pp
 Dilatarea IS -> crampe, dureri abdominale,
meteorism, diaree
 Trecerea rapida a nutrientilor in IS conduce la
cresterea c% HC -> hiperglicemie -> raspuns
hiperinsulinemic cu scaderea rapida a niv glucozei
 Tratament: - TMN
- medicatie (acarboza, octreotid,
loperamid – efect limitat)
- chirurgie reconstructiva

Sindrom Dumping - TMN

- O componenta importanta in managementul SD
- 6 mese/zi (Mese mici și dese – cresc absorbția
principiilor nutritive)

 Dieta normocalorică
normolipidică (30%)
hiperproteică (20%)
carbohidrații să provină din cereale, vegetale;

 Dieta să mențină greutatea cât mai aproape de Gi.

5
Sindromul Dumping-Obiective
TMN
 Consumul de lichide odata cu masa ar trebui limitat
 Aport adecvat de lichide, dar cantitati mici o data.
- Consumul de HC ar trebui limitat, iar consumul de lipide si
proteine crescut
- Fibrele alimentare au efecte benefice in tratamentul
hipoglicemiei
- Aportul de fibre incetineste tranzitul tactului GI superior;
- Evitarea activitatilor viguroase 1 ora dupa masa poate
incetini evacuarea gastrica.

Sindromul Dumping-Obiective
TMN
 Dulciurile concentrate hipertone doar in cantitati foarte mici
(bauturile carbogazoase, dulciurile, prajiturile); sunt permise
cele cu indulcitori.

 Lactoza poate fi tolerata mai greu deoarece tranzitul este foarte

rapid; branzeturile si iaurul sunt bine tolerate.

 Temperatura alimentelor sa fie potrivita.

 Mestecarea mai indelungata a alimentelor.

Sindrom Dumping - TMN

6
 Postchirurgie gastrică –
Obiective TMN
 Mese lichide – apă, supă, suc de fructe diluat și fara zahar

 Mese mici crescute gradual, 1 an

 Alimentele condimentate, grase sau hipertone trebuie

evitate.

 Monitorizarea fierului, vitaminei B12, acidului folic.

Gastropareza diabetică
 Intarzierea golirii stomacului pentru solide

 Etiologie – neuropatia autonoma

 Mese mici si dese

 Dieta poate fi semilichida sau lichida

 Ajustarea dozelor de insulina – analog de insulina

Sindroamele de malabsorbţie

 Tabloul clinic poate varia foarte mult de la steatoree

severă şi scădere în greutate la diaree cronică,
meteorism abdominal, la semne ale deficitului de
micronutrienţi sau la un status asimptomatic, dar cu teste
paraclinice anormale efectuate întâmplător.

7
Nutrientul malabsorbit Simptomatologie
Lipide Scaun gras, decolorat, ur ât mirositor, fără sindrom diareic sau meteorism

Proteine Edeme, atrofie musculară

Carbohidraţi Diaree apoasă, flatulenţă,disconfort abdominal, distensie abdominală

Vitamina B12 Anemie macrocitară, astenie fizică, glosit ă

Acid folic Anemie macrocitară, glosit ă

Complexul vit aminic B Cheilită ungulară, glosită nedureroasă,

acrodermatită, dermatită, ataxie, disfuncție senzorială sau motorie

Fier Anemie microcitară, astenie fizică, glosită dureroasă,koilonichie

Zinc Pierderea sensibilit ăţii gustative, căderea părului, dermatite

Magneziu Parestezii, tetanie

Seleniu Dureri musculare

Cupru Astenie, parestezii, tulburări de mers

Calciu, vit.D Parestezii, tetanie, dureri osoase sau fracturi,

semne Chvostek / Trousseau pozitive, crampe musculare

Vit. A Cecitate nocturnă, hipercheratoză foliculară

Vit. E Scădere ROT

Vit. K Vânătăi uşoare, hemoragii

Săruri biliare Diaree apoasă

Malabsorţia carbohidraţilor- Intoleranţa la

lactoză- Obiective TMN
 Reducerea lactozei sau eliminarea ei din alimentaţie.
 Toleranţa individuală pentru cantitatea de lactoză la care
apare simptomatologia este variabilă, eliminarea din
alimentaţie a unor cantităţi mai mari decât necesarul nu
aduce nici un beneficiu suplimentar.
 Se pot utiliza lapte sau produse lactate pretate cu lactază
produsă de bacterii.
 Pentru cei cu intoleranţă severă, surse de calciu sunt
peştele, migdalele, broccoli la care după caz se
administrează suplimente de calciu şi vitamină D.

Malabsorţia lipidelor-Obiective TMN

 Dacă steatoreea este secundară insuficienţei lipazei
pancreatice se prescriu enzime pancreatice.
 Se scade aportul de lipide din alimentaţie, ajungându-se
la aproximativ 40g grăsimi/zi- dietă tolerată de
majoritatea acestor pacienţi. Aceasta trebuie să conţină
acizi graşi esenţiali- acid linolenic, linoleic.
 Substituirea deficitului energetic creat se face crescând
aportul de carbohidraţi şi proteine.
 În cazul asocierii tulburărilor de absorbţia a vitaminelor
liposolubile se va asocia suplimentarea lor orală/i.m.