Sunteți pe pagina 1din 30

UNIVERSITATEA PETROL – GAZE PLOIEȘTI

FACULTATEA: INGINERIA PETROLULUI ȘI GAZELOR


SPECIALIZAREA: TRANSPORTUL,DISTRIBUTIA SI DEPOZITAREA
HIDROCARBURILOR

EVALUAREA ZĂCĂMINTELOR
DE HIDROCARBURI

"PROIECT - TEMA A5"

Coordonator: Student : Burduja Gheorghe


Conf. Dr. Ing. Daniel Petcu Grupa 20203
ANUL IV
1.Modelul geometric al zacamantului

ℎ = 𝐻𝑐 − 𝐻𝑎 ; 𝐻𝑎∗ = 𝐻𝑎 − 𝐸 ; 𝐻(𝑡 ⁄𝑎) = 𝐻(𝑡⁄𝑎) − 𝐸

Nr ∗
𝐸 𝐻𝑎 𝐻𝑐 ℎ 𝐻(𝑡⁄𝑎) 𝐻𝑎∗ 𝐻(𝑡 ⁄𝑎)
sonda

743 50 1174 1226 52 - 1124 -

750 60 1178 1229 51 - 1118 -

753 70 1288 1342 54 1310 1218 1240

520 50 1258 1318 60 1290 1208 1240

Unde :

 Ha - cotele în acoperiş absolute măsurate pe diagrafii;


H *a
 - cotele în acoperiş izobatice;
 Hc - cotele în culcuş măsurate pe diagrafii;
 Ht/a - cotele limită ţiţei/apă absolute măsurate pe diagrafii;
H *t/a
 - cotele limită ţiţei/apă izobatice;
 E - elevația;
 H - grosimea de strat;

Grosime efectiv saturate cu hidrocarburi

Complexul productiv mai include şi intercalaţii de strate impermeabile, care trebuie puse în
evidenţă şi înlăturate de la grosimea totală a stratului.
Pentru aceast lucru se ia fiecare diagrafie în parte şi se analizează.Se identifică şi se notează
stratele care compun obiectivul. Grosimea se măsoară atât după curba de potenţial standard
cât şi dupa cea de rezistivitate, apoi se face o medie.
Sonda 743

hef
Strat ̅̅̅̅
h ef
Ps ρ
a
20 20 20
b
17 23 20

Total 40

Sonda 750
hef
Strat ̅̅̅̅
h ef
Ps ρ
a
19 20 19,5
b
20 23 21,5

Total 41

Sonda 753
hef
Strat ̅̅̅̅
h ef
Ps ρ
a
18 20 19
b
19 24 21,5

Total 40,5
Sonda 520
hef
Strat ̅̅̅̅
h ef
Ps ρ
a
23 26 24,5
b
18 22 20

Total 44,5

hef
[m] ̅̅̅̅̅ ̅̅̅̅̅
Ai h efi A·h efi
Zona 2]
[m [m] [m3]
Sectiunea A-A´ Sectiunea B-B´

F2-1 99000 28 32 30 2970000

1-2 72600 25 21 23 1669800

2-3 75325 25 21 23 1732475

3-4 75900 25 20 22.5 1707750

4-(𝑡⁄𝑎)𝑐 52800 22 10 16 844800

(𝑡⁄𝑎)𝑐 -(𝑡⁄𝑎)𝑎 194700 60 57 58.5 11389950

Total 20314775
Temperatura medie pe zacamant:
T=T0+H·gradT= 9,8+1240·0,03=47 ̊C
𝑇0 = 9,8℃ – temperatura medie anuala
𝑔𝑟𝑎𝑑𝑇 = 0.03 ℃/𝑚 – gradientul de temperatură
𝑇𝑧 = 47 0C

Ariile ``specifice``:
A743= 168300 m2
A753= 135300 m2
A750= 128700 m2
A520= 136950 m2

Presiunea de zacamant
Citim Po si Psat utilizand fig. 4 (Diagrama PVT ) si aflam valorile :
Po = 135 bar
Psat = 114 bar
P = (Po + P sat) : 2 = 124,5 bar

2 Modelul fizic al zacamantului


Valorile medii ale proprietatilor mediului solid, la scara adancimii sondelor si la scara intregului
zacamant.
La scara adancimii sondelor:
Porozitatea (m):
Sonda 743
𝑚1 = 17,6% = 0,176 ℎ1 = 1,2 𝑚
𝑚2 = 17,1% = 0,171 ℎ2 = 1,2 𝑚
𝑚3 = 17,8% = 0,178 ℎ3 = 1,2 𝑚
∑ 𝑚𝑖 ∙ ℎ𝑖 (𝑚1 ∙ ℎ1 ) + (𝑚2 ∙ ℎ2 ) + (𝑚3 ∙ ℎ3 )
𝑚= = = 0,175 = 17,5%
∑ ℎ𝑖 ℎ1 + ℎ2 + ℎ3
Sonda 750
𝑚1 = 16,7% = 0,167 ℎ1 = 0,9 𝑚
𝑚2 = 17,9% = 0,179 ℎ2 = 1,2 𝑚
𝑚3 = 14,2% = 0,142 ℎ3 = 0,9 𝑚
𝑚4 = 22,3% = 0,223 ℎ3 = 1,8 𝑚
∑ 𝑚𝑖 ∙ ℎ𝑖 (𝑚1 ∙ ℎ1 ) + (𝑚2 ∙ ℎ2 ) + (𝑚3 ∙ ℎ3 ) + (𝑚4 ∙ ℎ4 )
𝑚= = = 0,1863 = 18,63%
∑ ℎ𝑖 ℎ1 + ℎ2 + ℎ3 + ℎ4
Sonda 753
𝑚1 = 21% = 0,21 ℎ1 = 1,1 𝑚
𝑚2 = 23,1% = 0,231 ℎ2 = 1,1 𝑚
𝑚3 = 21,8% = 0,218 ℎ3 = 1,3 𝑚
∑ 𝑚𝑖 ∙ ℎ𝑖 (𝑚1 ∙ ℎ1 ) + (𝑚2 ∙ ℎ2 ) + (𝑚3 ∙ ℎ3 )
𝑚= = = 0,2195 = 21,95%
∑ ℎ𝑖 ℎ1 + ℎ2 + ℎ3

Sonda 753

𝑚1 = 25,1% = 0,251 ℎ1 = 1,1 𝑚


𝑚2 = 24,8% = 0,248 ℎ2 = 0,8 𝑚
∑ 𝑚𝑖 ∙ ℎ𝑖 (𝑚1 ∙ ℎ1 ) + (𝑚2 ∙ ℎ2 )
𝑚= = = 0,2497 = 24,97%
∑ ℎ𝑖 ℎ1 + ℎ2
Permeabilitatea (k):
Sonda 743
Paralela cu directia de stratificatie:
𝑘1 = 407 𝑚𝐷 ℎ1 = 1,2 𝑚
𝑘2 = 412 𝑚𝐷 ℎ2 = 1,2 𝑚
𝑘3 = 607 𝑚𝐷 ℎ3 = 1,2 𝑚
∑ 𝑘𝑖 ∙ ℎ𝑖 (𝑘1 ∙ ℎ1 ) + (𝑘2 ∙ ℎ2 ) + (𝑘3 ∙ ℎ3 )
𝑘∥ = = = 475,33 𝑚𝐷
∑ ℎ𝑖 ℎ1 + ℎ2 + ℎ3
Perpendicular pe directia de stratificatie
𝑘1 = 385 𝑚𝐷 ℎ1 = 1,2 𝑚
𝑘2 = 376 𝑚𝐷 ℎ2 = 1,2 𝑚
𝑘3 = 465 𝑚𝐷 ℎ3 = 1,2 𝑚
∑ 𝑘𝑖 ∙ ℎ𝑖 (𝑘1 ∙ ℎ1 ) + (𝑘2 ∙ ℎ2 ) + (𝑘3 ∙ ℎ3 )
𝑘⊥ = = = 408,66 𝑚𝐷
∑ ℎ𝑖 ℎ1 + ℎ2 + ℎ3

Sonda 750
Paralela cu directia de stratificatie:
𝑘1 = 578 𝑚𝐷 ℎ1 = 0,9 𝑚
𝑘2 = 632 𝑚𝐷 ℎ2 = 1,2 𝑚
𝑘3 = 241 𝑚𝐷 ℎ3 = 0,9 𝑚
𝑘4 = 578 𝑚𝐷 ℎ3 = 1,8 𝑚
∑ 𝑘𝑖 ∙ ℎ𝑖 (𝑘1 ∙ ℎ1 ) + (𝑘2 ∙ ℎ2 ) + (𝑘3 ∙ ℎ3 ) + (𝑘4 ∙ ℎ4 )
𝑘∥ = = = 528,31 𝑚𝐷
∑ ℎ𝑖 ℎ1 + ℎ2 + ℎ3 + ℎ4
Perpendicular pe directia de stratificatie
𝑘1 = 408 𝑚𝐷 ℎ1 = 0,9 𝑚
𝑘2 = 467 𝑚𝐷 ℎ2 = 1,2 𝑚
𝑘3 = 157 𝑚𝐷 ℎ3 = 0,9 𝑚
𝑘4 = 688 𝑚𝐷 ℎ3 = 1,8 𝑚

∑ 𝑘𝑖 ∙ ℎ𝑖 (𝑘1 ∙ ℎ1 ) + (𝑘2 ∙ ℎ2 ) + (𝑘3 ∙ ℎ3 ) + (𝑘4 ∙ ℎ4 )


𝑘⊥ = = = 480,68 𝑚𝐷
∑ ℎ𝑖 ℎ1 + ℎ2 + ℎ3 + ℎ4
Sonda 753
Paralela cu directia de stratificatie:

𝑘1 = 450 𝑚𝐷 ℎ1 = 1,1 𝑚
𝑘2 = 438 𝑚𝐷 ℎ2 = 1,1 𝑚
𝑘3 = 629 𝑚𝐷 ℎ3 = 1,3 𝑚
∑ 𝑘𝑖 ∙ ℎ𝑖 (𝑘1 ∙ ℎ1 ) + (𝑘2 ∙ ℎ2 ) + (𝑘3 ∙ ℎ3 )
𝑘∥ = = = 512,71 𝑚𝐷
∑ ℎ𝑖 ℎ1 + ℎ2 + ℎ3
Perpendicular pe directia de stratificatie
𝑘1 = 726 𝑚𝐷 ℎ1 = 1,1 𝑚
𝑘2 = 670 𝑚𝐷 ℎ2 = 1,1 𝑚
𝑘3 = 780 𝑚𝐷 ℎ3 = 1,3 𝑚
∑ 𝑘𝑖 ∙ ℎ𝑖 (𝑘1 ∙ ℎ1 ) + (𝑘2 ∙ ℎ2 ) + (𝑘3 ∙ ℎ3 )
𝑘⊥ = = = 728,45 𝑚𝐷
∑ ℎ𝑖 ℎ1 + ℎ2 + ℎ3
Sonda 520
Paralela cu directia de stratificatie:

𝑘1 = 675 𝑚𝐷 ℎ1 = 1,1 𝑚
𝑘2 = 798 𝑚𝐷 ℎ2 = 0,8 𝑚
∑ 𝑘𝑖 ∙ ℎ𝑖 (𝑘1 ∙ ℎ1 ) + (𝑘2 ∙ ℎ2 )
𝑘∥ = = = 726,78 𝑚𝐷
∑ ℎ𝑖 ℎ1 + ℎ2
Perpendicular pe directia de stratificatie

𝑘1 = 980 𝑚𝐷 ℎ1 = 1,1 𝑚
𝑘2 = 1050 𝑚𝐷 ℎ2 = 0,8 𝑚
∑ 𝑘𝑖 ∙ ℎ𝑖 (𝑘1 ∙ ℎ1 ) + (𝑘2 ∙ ℎ2 )
𝑘⊥ = = = 1009,47 𝑚𝐷
∑ ℎ𝑖 ℎ1 + ℎ2
Saturatia in apa inreductibila (𝑺𝒂𝒊 ):
Sonda 743
𝑆𝑎𝑖1 = 30,8% = 0,308 ℎ1 = 1,2 𝑚
𝑆𝑎𝑖2 = 33% = 0,33 ℎ2 = 1,2 𝑚
𝑆𝑎𝑖3 = 30,5% = 0,305 ℎ3 = 1,2 𝑚
∑ 𝑆𝑎𝑖𝑖 ∙ ℎ𝑖 (𝑆𝑎𝑖1 ∙ ℎ1 ) + (𝑆𝑎𝑖2 ∙ ℎ2 ) + (𝑆𝑎𝑖3 ∙ ℎ3 )
𝑆𝑎𝑖 = = = 0,314 = 31,4%
∑ ℎ𝑖 ℎ1 + ℎ2 + ℎ3
Sonda 750
𝑆𝑎𝑖1 = 31,4% = 0,314 ℎ1 = 0,9 𝑚
𝑆𝑎𝑖2 = 30,4% = 0,304 ℎ2 = 1,2 𝑚
𝑆𝑎𝑖3 = 33,7% = 0,337 ℎ3 = 0,9 𝑚
𝑆𝑎𝑖4 = 23,3% = 0,233 ℎ4 = 1,8 𝑚
∑ 𝑆𝑎𝑖𝑖 ∙ ℎ𝑖 (𝑆𝑎𝑖1 ∙ ℎ1 ) + (𝑆𝑎𝑖2 ∙ ℎ2 ) + (𝑆𝑎𝑖3 ∙ ℎ3 ) + (𝑆𝑎𝑖4 ∙ ℎ4 )
𝑆𝑎𝑖 = = = 0,285 = 28,5%
∑ ℎ𝑖 ℎ1 + ℎ2 + ℎ3 + ℎ4
Sonda 753
𝑆𝑎𝑖1 = 20,8% = 0,208 ℎ1 = 1,1𝑚
𝑆𝑎𝑖2 = 24% = 0,24 ℎ2 = 1,1𝑚
𝑆𝑎𝑖3 = 100% = 1 ℎ3 = 1,3 𝑚
∑ 𝑆𝑎𝑖𝑖 ∙ ℎ𝑖 (𝑆𝑎𝑖1 ∙ ℎ1 ) + (𝑆𝑎𝑖2 ∙ ℎ2 ) + (𝑆𝑎𝑖3 ∙ ℎ3 )
𝑆𝑎𝑖 = = = 0,512 = 51,2%
∑ ℎ𝑖 ℎ1 + ℎ2 + ℎ3

Sonda 520
𝑆𝑎𝑖1 = 20% = 0,2 ℎ1 = 1,1 𝑚
𝑆𝑎𝑖2 = 100% = 1 ℎ2 = 0,8 𝑚
∑ 𝑆𝑎𝑖𝑖 ∙ ℎ𝑖 (𝑆𝑎𝑖1 ∙ ℎ1 ) + (𝑆𝑎𝑖2 ∙ ℎ2 )
𝑆𝑎𝑖 = = = 0,536 = 53,6%
∑ ℎ𝑖 ℎ1 + ℎ2

La scara intregului zacamant:


Cu ajutorul programului “ Digi2 “ s-a digitizat harta cu izobate unde am considerat ariile din
jurul sondelor in care proprietatile sunt constante si prin calcul in “Excel” au rezultat
urmatoarele arii:

A743= 168300 m2
A753= 135300 m2
A750= 128700 m2
A520= 136950 m2
Porozitatea (m):

𝑚1 = 0,175 = 17,5%
𝑚2 = 0,1863 = 18,63%
𝑚3 = 0,2195 = 21,95%
𝑚4 = 0,2497 = 24,97%
∑ 𝑚𝑖 ∙ ℎ𝑖 (𝑚1 ∙ 𝐴1 ) + (𝑚2 ∙ 𝐴2 ) + (𝑚3 ∙ 𝐴3 ) + (𝑚4 ∙ 𝐴4 )
𝑚= = = 0,205 = 20,5%
∑ ℎ𝑖 𝐴1 + 𝐴2 + 𝐴3 + 𝐴4

Permeabilitatea (k):
Paralela cu directia de stratificatie:
𝑘1 = 475,33 𝑚𝐷
𝑘2 = 528,31 𝑚𝐷
𝑘3 = 512,71 𝑚𝐷
𝑘4 = 726,78 𝑚𝐷

∑ 𝑘𝑖 ∙ ℎ𝑖 (𝑘1 ∙ 𝐴1 ) + (𝑘2 ∙ 𝐴2 ) + (𝑘3 ∙ 𝐴) + (𝑘4 ∙ 𝐴4 )


𝑘∥ = =
∑ ℎ𝑖 𝐴1 + 𝐴 + 𝐴3 + 𝐴4
(475,33 ∙ 168300) + (528,31 ∙ 135300) + (512,71 ∙ 128700) + (726,78 ∙ 136950)
=
168300 + 135300 + 128700 + 136950
= 556,86 𝑚𝐷
Perpendicular pe directia de stratificatie:
𝑘1 = 408,66 𝑚𝐷
𝑘2 = 480,68 𝑚𝐷
𝑘3 = 728,45 𝑚𝐷
𝑘4 = 1009,47 𝑚𝐷
∑ 𝑘𝑖 ∙ ℎ𝑖 (𝑘1 ∙ 𝐴1 ) + (𝑘2 ∙ 𝐴2 ) + (𝑘3 ∙ 𝐴) + (𝑘4 ∙ 𝐴4 )
𝑘⊥ = =
∑ ℎ𝑖 𝐴1 + 𝐴 + 𝐴3 + 𝐴4
(408,66 ∙ 168300) + (480,68 ∙ 135300) + (728,45 ∙ 128700) + (1009,47 ∙ 136950)
=
168300 + 135300 + 128700 + 136950
= 642,62 𝑚𝐷
1 1
𝑘𝑧𝑎𝑐 = (𝑘∥ + 𝑘⊥ ) = (556,86 + 642,62) = 599,74 𝑚𝐷
2 2
Saturatia in apa ireductibila (𝑺𝒂𝒊 ):
𝑆𝑎𝑖1 = 0,314 = 31,4%
𝑆𝑎𝑖2 = 0,285 = 28,5%
𝑆𝑎𝑖3 = 0,512 = 51,2%
𝑆𝑎𝑖4 = 0,536 = 53,6%
∑ 𝑆𝑎𝑖𝑖 ∙ ℎ𝑖 (𝑆𝑎𝑖1 ∙ 𝐴1 ) + (𝑆𝑎𝑖2 ∙ 𝐴2 ) + (𝑆𝑎𝑖3 ∙ 𝐴3 ) + (𝑆𝑎𝑖4 ∙ 𝐴4 )
𝑆𝑎𝑖 = =
∑ ℎ𝑖 𝐴1 + 𝐴2 + 𝐴3 + 𝐴4
(0,314 ∙ 168300) + (0,285 ∙ 135300) + (0,512 ∙ 128700) + (0,536 ∙ 136950)
= = 0,405
168300 + 135300 + 128700 + 136950
= 40,5%

3. Variatia cu presiunea a proprietatilor titeului


Proprietatile titeiului se determina din diagram PTV

1 Ratia de solutie (r):


𝑟 =𝐴+𝐵∙𝑃
𝐴 = 19
80 − 20
𝐵 = 𝑡𝑔𝛼 = = 0,6
111 − 11
𝑟 = 19 + 0,6 ∙ 𝑃 𝑁𝑚3 ⁄𝑚3 ,unde 𝑃𝜖[11; 111] 𝑏𝑎𝑟

2 Factorul de volum (𝒃𝒕 ):

𝑏𝑡 = 𝐴 + 𝐵 ∙ 𝑃
𝐴 = 1,079
1,25 − 1,08
𝐵 = 𝑡𝑔𝛼 = = 0,0017
111 − 11
𝑏𝑡 = 1,079 + 0,0017 ∙ 𝑃 unde 𝑃𝜖[11; 111] 𝑏𝑎𝑟

3 Vascozitatea dinamica
10∙ 𝜇𝑡 = 𝐴 + 𝐵 ∙ 𝑃
𝐴 = 26
17 − 15
𝐵 = 𝑡𝑔𝛼 = = 0,02
111 − 12
𝜇𝑡 = 2,6 + 0,02 ∙ 𝑃⁄10 𝑐𝑃 unde 𝑃𝜖[12; 135] 𝑏𝑎𝑟
4 Coeficientul de compresibilitatea (𝜷𝒕 ):
1 𝑏𝑡𝑠 − 𝑏𝑡0 1 1,26 − 1,25 1
𝛽𝑡 = ∙ = ∙ = 3,33 ∙ 10−4
𝑏𝑡𝑠 𝑃0 − 𝑃𝑠𝑎𝑡 1,25 135 − 111 𝑏𝑎𝑟

4. Variatia proprietatilor apei de zacamant


1 Temperature de zacamant:
𝑇 = 𝑇𝑚𝑒𝑑 + 𝑔𝑟𝑎𝑑 𝐻𝑡∗⁄𝑎 = 9,8 + 0,03 ∙ 1240 = 47 ℃

2 Corectia de salinitate (X):


Aceasta se determina graphic cu ajutorul tabelului:

Temperatura ℃ Corectia pt salinitate X


37,8 0,074
65,6 0,05
93,3 0,044
121,2 0,033
0.08

0.07

0.06
Corectia de salinitatea

0.05

0.04
Series1
0.03 Linear (Series1)

0.02

0.01

0
0 50 100 150
Temperatura

𝑋 = −0,0005 ∙ 46,8 + 0,0871 = 0,0637


Salinitatea apei:
𝑚𝑔
𝑌 = 48592,4 + 6311,3 + 1072,8 + 88712,4 + 477,4 + 266,2 = 145432,5
𝑙

Solubilitatea gazelor in apa nemineralizata(G):


Se determina din grafica dupa alegerea mai multor valori ale lui G functie de P la temperatura
de 47℃.

Solubilitatea gazelor in apa nemineralizata. 𝐺 = 2,2 𝑁𝑚3⁄𝑚3


Solubilitatea gazelor in apa mineralizata (𝑮, ):
𝑋𝑌 0,0637 ∙ 13,85
𝐺 ∗ = 𝐺 (1 − ) = 2,2 (1 − ) = 2,199 = 2,2 𝑁𝑚3⁄𝑚3
10000 10000
Unde : Y este gradul de salinitate si se determin cu regula de trei simpla:

Se alege apa sarata cu 𝜌 = 1050 𝑘𝑔⁄𝑚3 .


1050000 mg apa sarata ………………Y mg saruri
100 mg ……………………………………….X(%)

𝑌 = 145432,5 𝑚𝑔⁄𝑙
145432,5 ∙ 100
𝑋= = 13,85 %
1050000

Factotul de volum al apei (𝒃𝒂 ):


Dependenta factorului de volum al apei cu presiunea si temeratura (liniile pline-pentru apa
nemineralizata ,iar liniile punctate –pentru apa mineralizata)
Din diagrama ba=1
Coeficientul de compresibilitate al apei nemineralizate (𝜷∗𝒂 ):
1
𝛽𝑎∗ = 𝛽𝑎 (1 + 0,05 ∙ 𝐺 ∗ ) = 4,25 ∙ 10−5 (1 + 0,05 ∙ 2,2) = 4,72 ∙ 10−5
𝑏𝑎𝑟

Dependenta coeficentului de compresibilitate al apei functie depresiune si temperatura


1
Din diagrama: 𝛽𝑎 = 𝛽𝑎 (𝑃; 𝑇) = (135; 47) = 4,25 ∙ 10−5 𝑏𝑎𝑟
Vascozitatea dinamica a apei(𝝁𝒈 ):

μa = μa(T, %NaCl)= μa(47℃;13,85 %)=0,8 ∙ 103 𝑃𝑎𝑠 = 0,8 𝑐𝑃

Variatia proprietatilor gazelor in conditi de zacamant:


Nr. Compo- Fractia
crt nentul i volume- 𝑷𝒄𝒓 𝑻𝒄𝒓 𝑴𝒊
trica (𝑵⁄𝒎𝟐 ) (𝑲) (𝑲𝒈⁄𝑲𝒎𝒐𝒍) 𝒚𝒊 ∙ 𝑷𝒄𝒓 𝒚𝒊 ∙ 𝑻𝒄𝒓 𝒚𝒊 ∙ 𝑴𝒊
(𝒚𝒊 ) 𝟏𝟎−𝟓
1 metan 45,03735 187,90134 15,80939
0,9855 45,7 190,666 16,042
2 etan 0,5292 3,303288 0,324086
0,0108 49 305,86 30,008
3 propan 0,084 0,74 0,088188
0,002 42 370 44,094
4 n-butan 0,0207 0,255102 0,034872
0,0006 34,5 425,17 58,12
5 izo-butan 0,014 0,163256 0,023248
0,0004 35 408,14 58,12
6 n-pentan 0,0099 0,140934 0,021644
0, 0003 33 469,78 72,146
7 izo-pentan 0,00658 0,092156 0,014429
0, 0002 32,9 460,78 72,146
8 n-hextan 0,002992 0,050786 0,008617
0, 0001 29,92 507,86 86,172
9 n-heptan 0,00268 0,054017 0,01002
0, 0001 26,8 540,17 100,198
Suma 1 𝑃𝑝𝑐 = 46 𝑇𝑝𝑐 = 193 16

Temperatura pseudoredusa:
𝑇 47 + 273,15
𝑇𝑝𝑟 = = = 1,65
𝑇𝑝𝑐𝑟 193

Unde: 𝑇 = 47℃ si este temperatura de zacamant;


𝑇𝑝𝑐𝑟 = 𝑦𝑖 ∙ 𝑇𝑐𝑟 = 193 𝐾 si este temperatura pseudocrtitca.

Presiunea pseudoredusa:

𝑃 111
𝑃𝑝𝑟 = = = 2,41
𝑃𝑝𝑐𝑟 46
Unde: 𝑃 = 111 𝑏𝑎𝑟 si este presiunea de saturatie;
𝑃𝑝𝑐𝑟 = 46 𝑏𝑎𝑟 si este presuinea pseudocritica.

In continuare, deoarece domeniul care ne intereseaza este [0, Psat] vom determina factorul de
neidealitate pentru o serie de presiuni cuprinse in acest domeniu. Pentru aceasta vom digitiza
curba de T = 1,65 din diagrama Standing- Katz. Valorile obtinute le vom reprezenta intr-un
grafic (Excel) de unde vom determina ecuatia empirica a factorului de neidealitate.
In urma digitizarii s-a obtinut urmatoarea diagrama cu urmatoarea ecuatie empirica:
Digitizarea curbei T=1,65 din diagrama Standing-
Katz
1.04
1.02
y = -0,0004x3 + 0,0146x2 - 0,0904x + 1,0162
1
0.98
0.96
0.94
0.92
0.9
0.88
0.86
0.84
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9

Utilizand ecuatia empirica s-au obtinut urmatoarele valori pentru factorul de neidealitate:

P Ppr Tpr Z
10 0.219829 1.65 0,998117
20 0.439657 1.65 0,979439
30 0.659486 1.65 0,963088
40 0.879314 1.65 0,948057
50 1.099143 1.65 0,934321
60 1.318971 1.65 0,921854
70 1.5388 1.65 0,910632
80 1.758628 1.65 0,900630
90 1.978457 1.65 0,891822
100 2.198285 1.65 0,884184
111 2.410097 1.65 0,878541
Reprezentam grafic variatia factorului de neidealitate functie de presiunea pseudoredusa:

Z=f(P)
1.02

0.98

0.96

0.94

0.92

0.9

0.88

0.86
0 2 4 6 8 10 12

Se calculeaza factorul de volum cu urmatoarea relatie:

1 Tz
bg = ∙ Z ∙ ∙ P0
P T0

Tz [°C] Tz [K]
47 320.15

p< psat p pr Z bg μg/μ1 μg [cP]


0 0 1,0162 0.74300 0.008363
10 0.219168 0,998117 0.106262 0.74410 0.008376
20 0.438337 0,979439 0.05258 0.74519 0.008388
30 0.657505 0,963088 0.034687 0.74629 0.0084
40 0.876674 0,948057 0.02574 0.74738 0.008413
50 1.095842 0,934321 0.020371 0.74848 0.008425
60 1.315011 0,921854 0.016793 0.74957 0.008437
70 1.534179 0,910632 0.014236 0.75067 0.008449
80 1.753348 0,900630 0.012319 0.75176 0.008462
90 1.972516 0,891822 0.010828 0.75285 0.008474
100 2.191685 0,884184 0.009635 0.75395 0.008486
110 2.410853 0,878541 0.008659 0.75504 0.008499
111 2.41277 0,998117 0.008571 0.75515 0.0085
bg=f (P)
0.12

0.1

0.08
bg

0.06

0.04

0.02

0
0 20 40 60 80 100 120
P

 Vascozitatea gazelor – μg
μg = R ∙ μ1

Unde:
R – raportul vascozitatilor 𝜇𝑔 /𝜇1 ( de determina din diagrama de mai jos);

μ1 – vascozitatea gazelor functie de compozitia chimica; (se determina cu ajutorul figurii 1.39,
functie de masa molara si de temperature de zacamant)
M = 17,82; T = 65 ºC
μ1 = 11,9 ·106 Pa·s

Cu aceste date se calculeaza vascozitatea gazelor:


μg·106 μ1·106
p,bar Ppr Tpr Z Pa·s Pa·s
0 0 1,65 1,0162 11,9 11,9
10 0,357856 1,65 0,9881171 12,614 11,9
20 0,437141 1,65 0,979439 12,733 11,9
30 0,655711 1,65 0,9630883 12,852 11,9
40 0,874282 1,65 0,9480574 12,971 11,9
50 1,092852 1,65 0,9343212 13,209 11,9
60 1,311422 1,65 0,9218547 13,447 11,9
70 1,529993 1,65 0,9106329 14,161 11,9
80 1,748563 1,65 0,9006305 14,399 11,9
90 1,967134 1,65 0,8918227 14,6965 11,9
100 2,185704 1,65 0,8841843 14,994 11,9
110 2,404274 1,65 0,8776902 15,47 11,9

Proprietatile sistemului roca-fluid


 Curgerea bifazica titei-gaze:

Sg + St + Sai = 1 (1)
Sai = 0,405 St0 = 1 - Sai = 0,595
St
Saturatia normalizata: S = (2)
1−Sai

Faza umezitoare: k tg = (1 − S)2 ∙ (1 − S 2 ) (3)


Faza neumezitoare: k g = S 4 (4)

i Sa =Sai St Sg S Ktg Kg Kg/Ktg

1 0,405 0 0,595 0 0 1 ∞
2 0,405 0,05 0,545 0,084034 4,99E-05 0,985927 19771,17

3 0,405 0,1 0,495 0,168067 0,000798 0,944305 1183,532

4 0,405 0,15 0,445 0,252101 0,004039 0,87693 217,1039

5 0,405 0,2 0,395 0,336134 0,012766 0,786793 61,63231

6 0,405 0,25 0,345 0,420168 0,031167 0,678084 21,75663

7 0,405 0,3 0,295 0,504202 0,064627 0,556189 8,606074

8 0,405 0,35 0,245 0,588235 0,11973 0,427689 3,5721

9 0,405 0,4 0,195 0,672269 0,204255 0,300364 1,470535

10 0,405 0,45 0,145 0,756303 0,327177 0,18319 0,55991

11 0,405 0,5 0,095 0,840336 0,498669 0,086339 0,173139

12 0,405 0,55 0,045 0,92437 0,730101 0,021182 0,029013

13 0,405 0,595 0 1 1 0 0
Variatia permeabilitatii relative cu
saturatia
1.2

0.8

0.6
K

0.4

0.2

0
0 0.1 0.2 0.3 0.4 0.5 0.6 0.7
-0.2
Sa

Ktg Kg

Variatia raportului permeabilitatilor cu saturatia


in titei
100000

10000

1000

100

10

1
0 0.1 0.2 0.3 0.4 0.5 0.6
0.1

0.01
 Curgerea bifazica titei –apa:

St + Sai = 1 (5)
Sa −Sai
Saturatia normalizata: S ∗ = (6)
1−Sai

Faza umezitoare: k a = (1 − 𝑆 ∗ )2 ∙ (1 − S ∗2 ) (7)


Faza neumezitoare: k ta = S 4 (8)
1
Fractia apa in curent: fa = k µ (9)
1+ t ∙ a
ka µ t

Sai μa μt μa/μt
0,287 0,91 2,6 0,35

Sa St S* Kta Ka Kta/Ka fa dfa/dSa


0,405 0,595 0 1 0 ∞ 0 0

0,45 0,55 0,07563 0,988593 3,27E-05 30215,88 9,45E-05 0,02054075

0,5 0,5 0,159664 0,949665 0,00065 1461,315 0,001951 0,11166969

0,55 0,45 0,243697 0,88475 0,003527 250,8514 0,011262 0,37776084

0,6 0,4 0,327731 0,796721 0,011536 69,06145 0,039727 0,9516107

0,65 0,35 0,411765 0,689647 0,028747 23,99 0,106423 1,9312318

0,7 0,3 0,495798 0,568794 0,060425 9,413139 0,232851 3,16525742

0,75 0,25 0,579832 0,440624 0,113034 3,898157 0,422948 4,0667839

0,8 0,2 0,663866 0,312797 0,194232 1,610431 0,639529 3,98603478

0,85 0,15 0,747899 0,19417 0,312876 0,620596 0,821552 2,9569473

0,9 0,1 0,831933 0,094795 0,479019 0,197894 0,935224 1,65722842

0,95 0,05 0,915966 0,025923 0,703912 0,036827 0,987275 0,64776246

1 0 1 0 1 0 1 0
Variatia permeabilitatilor relative cu
saturatia in apa
1.2

0.8
K

0.6
Kta
0.4
Ka
0.2

0
0 0.1 0.2 0.3 0.4 0.5 0.6 0.7
-0.2
Sa

Variatia raportului permeabilitatilor cu


saturatia in apa
100000

10000

1000

100
kta/ka

10

1
0 0.1 0.2 0.3 0.4 0.5 0.6 0.7
0.1

0.01
Sa
Fractia de apa si derivata acesteia
functie de saturatia in apa
4.5

3.5

2.5
fa
2
dfa/dSa
1.5

0.5

0
0 0.2 0.4 0.6 0.8 1 1.2
-0.5
Calculul resurselor de hidrocarburi

a)Calculul resursei de titei


1 1
N = m · Vb · St0 · 𝑏 = 0,2497 · 20314775· 0,595 · 1,024 = 2947457,61 m3
𝑡0

Unde:
m = 0,2497 – porozitatea zacamantului;
Vb = 20314775 m3 – volumul brut al zacamantului;
bt = 1,024 – factorul de volum;
Po = 135 bar – presiunea initiala de zacamant ;
St0 = 0,595 – saturatia in titei.

b)Calculul resurselor de gaze


M = r0 · N = 35 · 2947457,61 = 103161016,35 N · m3
r0 = 35N·m3/m3 – ratia de solutie la presiunea initiala

Amplasarea sondelor
Amplasarea sondelor pe zăcăminte de ţiţei tip bandă liniară ( precum cel prezentat in tema de
proiect) se face în şiruri ( rânduri ) paralele, în raport cu conturul interior ( limita ţiţei/apă pe
culcuş ), aceasta deoarece sondele se inundă mai întâi pe culcuş. Numerotarea şirurilor începe
dinspre conturul petrolifer ( limita ţiţei/apă ) către conturul de închidere ( C.I. ).
Se determină distanţa între şiruri - a :

d
a= = 145 m
k

Unde :
d = distanţa de la ( ţ/a )c pana la ultimul şir de sonde;
d = 290 m

k = este numărul total de şiruri;


k=2
S-a constatat din practica exploatării, că exploatarea cu mai mult de două şiruri nu este
eficientă din punct de vedere al consumului energetic şi deci se recomandă ca în exploatare să
fie întotdeauna cel mult două şiruri, celelalte urmând să fie activate succesiv. Se va proiecta în
continuare numai modelul zăcământului pe care funcţionează două şiruri simultan, indiferent
de numărul de şiruri proiectate în vederea exploatării acestuia.

Astfel, distanţa de la conturul (ţiţei/apă)c la primul şir de sonde de extracţie este :

a1 = 1,05 ∙ a = 1,05 ∙ 145 = 152,25 m

iar distanţa dintre penultimul şir şi ultimul şir va fi :

a2 = 0,95 ∙ a = 0,95 ∙ 145 = 137,75 m

Numarul de sonde pe sir se calculeaza functie de rrs ( raza redusa a sondei) care se
calculeaza in functie de filtrele pe care le utilizam. Calculul razei reduse a sondei se face cu
ajutorul relaţiei propuse de Sciurov.

425
ln 𝑟𝑟𝑠 = ln rs − [ ] + 0,6
( l + 1,5 )n ∙ d

Unde : rs – raza sondei după sapă;


Ds 20,32
rs = = = 10,16 cm
2 2
Ds – diametrul sapei de foraj;
Ds = 8 inch = 20,32 cm
l – lungimea canalului perforaturii
realizate în strat;
l = 30 - 50 cm
n – numărul de perforaturi pe metru
liniar de coloană;
n = 8 – 12
d – diametrul glontului;
d = 0,8 – 1,2 cm
In continuare vom determina semidistanta dintre sonde (σ) cu ajutorul nomogramei de
mai jos.

a 145
lg = = 3,85
rrs 0,020024
σ = 72,082 m;
k = 2 siruri
Numarul de sonde se determina cu formula:
L 945
n= = = 6,55 sonde
2σ 2 ∙ 72,082
* L – lungimea unui sir intermediar;
L = 945 m
Numarul de sonde pentru fiecare sir:
 Primul sir:

n1 = 0,88 ∙ n = 0,88 ∙ 6,55 = 5,76 sonde


Se alege: n1 = 6 sonde
 Al-II-lea sir:

n2 = 1,36 ∙ n = 1,36 ∙ 6,55 = 8,91 sonde


Se alege: n2 = 9 sonde
Se recalculeaza semidistanta dintre sonde (σ) pentru fiecare sir:
 Primul sir:
L1 955
σ1 = = = 79,5 m
2 ∙ n1 2 ∙ 6
 L1 – lungimea primului sir;

 Al-II-lea sir:
L2 925
σ2 = = = 51 m
2 ∙ n2 2 ∙ 9
L2 – lungimea sirului doi;