Sunteți pe pagina 1din 228

Fascicola 9. p. .

-1931

MAN NECULCE
BULETINUL MUZEULUI MUNICIPAL IASI =

DIRECTOR GIL GHIBANESCU

SUMAR:
I. Studii : Sever Zotta. Despre neamul Cantemirestilor (pag. 1-40); Gh.
Ghibanescu. Samile visteriei Moldovei pe 1764, seria Il-a (pag. 41-62);
Scarlat Calimachi. Un nou izvor istoric despre loan Voda cel Cumplit (pag.
63-82).
II. Documente: A. Locuri, Gh. Ghibanescu. Din actele Epitropiei Casei
Sf. Spiridon ; 6 doc. intre 1714-1751 (ograda spitalului Central); 6 doc. intre
1723-1796 (idem); 6 doc. intre 1729-1753 (idem) ; 3, doc. intre 1758-1760
(idem); 5 doc. intre 1755-1761 (idem); 29 acte intre 1758-1853 (idem), [pag.
83-1201; 20 doc. si regeste a locului Ana Pralea (pag. 121-128); 30 doc. a
caselor Institutului Gregorian intre 1667-1835 (pag. 129-147); 2 doc. casele
Apostol peavet intre 1742-1761 (pag. 148); 7 doc. a caselor Aghentiei Nem-
testi intre 1757-1847 (pag. 149-152) ; 3 doc. a tintirimului de la Moara de
Vant intre 1838-1840 (pag. 153-155) ; actul fabricei de cal-Amick:1' a lui Cihac, nr

din PAcurari (pag. 156).


B. Lucruri. Gh. Ghibanescu. Primele 11 hrisoave de miluiri domnesti Casei
Spitalului Sf. Spiridon intre 1756-1759; 7258 Febr. (pus in butuci); 7273 Ghe-
nar 29 (pretul cascavalului); 7269 (Primul buget al Epitropiei Sf. Spiridon) ;
7268 Mai (Aventarion a verii bis. Sf. Spiridon (pag. 157-176), 7 doc. intre
7256-1776 a morii de postav de la Chiperesti (pag. 177-180) ; 1803 Sept.
(o masuril de apa hatm. C. Ghica); 11 dot. pentru apa de la Spitalul Pas-
canu din Tatarasi intre 1850-1856 (pg. 182-186); 4 doc. intre 1765-1823
apa la Sf. Spiridon (pag. 187-190).
C. Persoane. Gh. Ghibanescu. Familia Greceanu din Moldova (pg. 191-219).
III. Manuscripte. Gh. GhibAnescu, Din Lestvita lui loan Scarariul, (prefe-
tele), scrisa de Varlaam ieromonahul man. Secului catril 1618 (pag. 220 seqq).
(Partea a doua a fascicolei a 9-a va apare in cursul anului 1932).

IA I
INSTITUTUL DE ARTE GRAFICE VIATA ROMINEASCA" S. A.
1931

www.dacoromanica.ro
atom we MI 'OME A VIS *om NE me Isot

Pretul Fascicolei I, apdrutd in 1921 e de 60 lei


II ff , II, If II 1922 If PP 90 If

If II IA f9 ff 1923 If PP 250 If
/9 ff IV ff ,I 1924 97 99 250 yy

PP PP V, PP 1925 99 PP 2Q0 yy

II I/ VI, II 1926 27 II If 250


/I II VII, II 1928 I/ 11 250 If

/I /I VIII, /I 1929 30 If ff. 250 ff


Fascicola , pe anulIX, 1931 ff II If 200
Toate la un loc se expediazd recomandat contra
pldlei de 1800 lei.

Mandatele p(4tale so se trimeald pe adresa D-lui


MIHAI COSTACHESCU, casierul Muzeului Ia§i,
stradela Bucinescu No. 6,

Corespondenta ce privesfe Pedacfia sä se adreseze


D-lui GM_ G.T-1184IVESCU, Direcforul Bulefinului, sfr. Pafai1.
nr. 1 Iasi_

Persoanele, cari vor binevoi a dona orice obiecf


penfru Muzeu1 Municipal, se vor adresa D-lui SELEP
ZOTT)q, Conservaiorul Muzeului, strada Cuza-Uodd, in
curlea Bisericei Golia
!ala-
Scopul Socieldlei Isforico-Ar.oeologice a Muzeului Municipal
Iasi esfe de a publica un BUEETIN, cu cuprins istoric i arpeologic,
care va cuprinde acfe de propriefafe, sou de inferes public, care
privesc ja.sii, inscriplii lapidare, acfe ale bisericilor din Iasi, vederi
folografice ale monumenielor din Iasi, Odrli, planuri, facsimile, ge-
nealogii, documenle de imporfani'd isforicd sau economicei, ce .

privesc Moldova infreagd".

www.dacoromanica.ro
0
4AA% 7(4 :fill

Fascicola 9. p. I.-1931
tf7/1("

JOAN NECULCE
BULETINUL MUZEULUI MUNICIPAL IASI
DIRECTOR : OH. OHIBANESCU

S 11 M-A R :
I. Studii : Sever Zotta. Despre neamul Cantemirestilor (pag. 1-40); Gh.
Ghibimescu. Samile visteriei Moldovei pe 1764, seria Il-a (pag. 41-62);
Scarlat Calimachi. Un nou izvor istoric despre loan Voda' cel Cumplit (pag.
63-82).
II. Documente: A. Locuri. Gh. Ghibanescu. Din actele Epitropiei Casei
Sf. Spiridon ; 6 doc. intre 1714-1751 (ograda spitalului Central); 6 doc. hare
1723-1796 (idem); 6 doc. intre 1729-1753 (idem) ; 3 doc. intre 1758--1760
(idem); 5 doc. intre 1755-1761 (idem) ; 29 acte intre 1758-1853 (idem), [pag.
83-120] ; 20 doc. §i regeste a locului Ana Pralea (pag. 121-128); 30 doc. a
caselor Institutului Gregorian inire 1667-1835 (pag. 129-147); 2 doc. casele
Apostol peavet intre 1742-1761 (pag. 148) ; 7 doc. a caselor Aghentiei Nem-
testi intre 1757-1847 (pag. 149-152) ; 3 doc., a tintirimului de la Moara de
Vant intre 1838-1840 (pag. 153-155) ; actul fabricei de ciAreimidti a lui'Cihac,
din Pacurari (pag. 156).
B. Lucruri. Gh. Ghibanescu. Primele 11 hrisoave de miluiri domnesti Casei
Spitalului Sf. Spiridon intre 1756-1759; '7258 Febr. (pus in butuci); 7273 Ghe-
nar 29 (pretul caKavalului) ; 7269 (Primul buget al Epitropiei Sf. Spiridon) ;
7268 Mai (Aventarion a verii bis. Sf. Spiridon (pag. 157-176); 7 doc. intre
7256-1776 a morii de postav de la Chipereei (pag. 177-180) ; 1803 Sept.
(o masura de apa hatm. C. Ghica); 11 doc. pentru apa de la Spitalul Pa§-
canu din Tatarasi intre 1850-1856 (pg. 182-186); 4 doc. intre 1765-1823
apa la Sf. Spiridon (pag. 187-190).
C. Persoarie. Gh. Ghibanescu. Familia Greceanu din Moldova (pg. 191-219).
III. Manuscripte. Gh. Ghibanescu, Din Lestvita lui loan Scarariul, (prefe-
tele), scrisa de Var/aam ieromonahul man. Secului catra 1618 (pag. 220 seqq).
(Partea a doua a fascicolei a 9-a va apare in cursul anului 1932).

1A$1
INSTITUTUL DE ARTE GRAFICE VIATA ROMiNEASCA" S. A.
www.dacoromanica.ro
9 '3 1
1
BULETINUL 4IOAN NECULCE*
FASCICOLA IX, PARTEA I-a

www.dacoromanica.ro
mcacoto inc., 0030
IOXN NECULCE
BULETINUL MUZEULUI MUNICIPAL, IASI

Despre neamul CantemireOlor


(Urmare)

II
Un frate" necunoscut al lui C. Cantemir Voevod
MArturiile privitoare la neamul Cantemiregtilor, inainte de Domnia tut Constantin
(1685), sunt foarte rare; un indiciu cA familia n'avea nicl supt acest nume, nici supt
cel de Siligteanul, numeroase mogii, ale cAror documente ar fi putut sA ni transmitA, ca
la alte familil boieregti, date suficiente pentru alcAtuirea unel genealogii complete 1).
Cronicarli se contrazic, atat In ce privegte originea, cat §i starea socialA a famIllei,
Astfel N. Costin, care surprinde prin laudele sale la adresa lui C. Cantemir 2), de a cArula
sable cAzuserA capetele Costinegtilor, poate cAzand in extrem, de teamA de a nu fl bl-
nuit de pArtinire, scrie: cCarele din boierie era numit Cantemir, ce au fost clucer
mare la Domnia Ducli VodA: om de leard, moldovean drept, tiind dela Tobac3) de
la locul 1ui4). Neculce, din contra, pretinde cA can Jost de oameni propti, dela 11-
nutul Fálciului5) §i in privinta tinutulului de origine pare mai bine lnformat de cat
asupra stArli sociale a lui Cantemir, el fiind dintre cronicarl singurul, care afirmA orl-
ginea (din oamenl progtiz, adecA de rand, lima cu oarecare motivare a pArerli sale:
incultura lui 6). Am vAzut insA, mal sus, el incultura lui Cantemir era datoritA sArAciei
dupA moartea prematurA a pArintilor ; deci aceastA imprejurare nu ni dA un criterlu
pentru originea lui din punctul de vedere al stArii sociale.
Ceilalti cronicari, Masten 7) gi Amiras8) 1i zic cfchiar pdmánlean din pdrinfti
lui,, cu alte cuvinte mai legat de pAmantul Moldovel cleat altil, prin o stApanire veche
teritorialA.
Cuvintele lui Costin eom de teard, moldovean drepta sunt Intrebuintate de el gl
MO de Dabija Vodd9), jar Miron Costin se exprimA exact cu aceleapi cuvinte despre
$tejan Tompa Vodd 9. RezultA el prin com de feard, moldovean drepta este a se
intelege nobil (mazil) vechiu, autohton, a cArut origine nu se cunoagte, neamul lui fiind
cab antiquoa In tail 9. Insugl Neculce pare sA recunoascA cl legaturile lui Cantemir cu
boerimea Orli erau vechi, pe baza originei tut, and scrie : c(cu boerii trAia bine Oa la

1) De fapt la nol este o imposibilitate sA se facA genealogil complete, in sens


occidental, din cauza lipsei unor registre vechi de stare civilA.
2) Let. 11, 35.
3) Bolgrad, in Basarabia de sud.
4) Let. II. 1. c.
5) Ibid. 230.
6) (cOm prost mai de jos cd nici carte nu f Ila», Ibid. 226.
7) Ibid. III, 24.
8) Ibid. 109.
9) Ibid. .5.
10) Let. 1, 26.
11) La germani avem expresia potrivitA «Ilradel) spre deosebire de «Brieladel*.

www.dacoromanica.ro
2 SEVER ZOTTA "MO

o vreme pentru ca era om de feard §i-i §tia pre toti, tot anume pe careie cum era 1)."
Daca ar fi fost din cpro§ti, nici cariera slujitoreasca boiereasca nu l'ar fi putut pune
In legatura cu cercuri atat de largi ale boerimel exclusiviste2).
Dealtfel, dad aratarile lui D. Cantemir sunt exacte, latIll lui Cantemir, T. SiI4-
teanul, a fost boerna, Vel alpitan de codru, boerie cu caracter militaresc, In rang,
mai tftrziu, Intre Vel Capitan de Tecuci §1 Vornic de Poarta').
Totu§i legaturile de afinitate din tineretea lui Cantemir sunt cu persoane in situatii
foarte modeste. Astfel in 7132 (1623-24), cadd n'avea cleat 11-12 ani, poate cu
prilejul mortil tatälui sau, capätä el dela «PA*, femeia lui Nichifor Iuzba§a4), fata
Parascal §I dela nepotul lor Gheorghe sin Popa Cirstiiz, o parte in Buburuzi, flindu-le
'fin din botez,6) Inrudirea aceasta sufleteasca insa, nu trebue sa ne deruteze, deoa-
rece Buburuzil, acum Ivdneftli (Falciu) au fost Invecinall cu Mkt!! (c. 5 km.) §i Si-
!Went! (c. 12 km ), iar obiceiul cerand ca copiii sa fie imediat botezati, era firesc sA
se recurga la serviclile vecinilor, mai ales dad se putea nutri §I speranta unei aron-
ari teritoriale de pe urma legaturilor suflete§ti.
Tot din cauza vecinatatii se explica §1 o altä legatura sufleteasca, asemänätoare,
a lui Cantemir cu neamul raza§esc, Insä vechiu, Buga din Chilieni (Tutova). In 7183
(1667) Apr. 6, printr'un zapis scris in Ceucani (v. m. s.), Oh. Buga flu! lui T. Buga
marturise§te ca wamii venit la dumnelul Cantemir Seirdariul §-ma luat un cucon a
dumisale pe Antiohie sa-mi fie ficior de suf let §1 sä ma ocroteasca pana voi fi cu
suflet §1 dupa moarta 8) me sa aibl dumnelui a ma grip panA la anul §i a ma pomeni).
In schimb da lui Cantemir c un batran) (parte raza§eascA) din Chilieni §. a 7).
Chilienii sunt aproape de Movilenil (c. 8 km,) uncle Cantemir facuse in 1673 si
1674 urmatoarele cumparaturi, precum reiese din dota laconice regeste de documente8):
7181 ') (1673) Mart 11 CZapisul lui lordachi nepot Dabijii Pah(a)rnicului, prin
care au vandut fratelui sau lui Cantemir a sa driapta ocina §i mo§ii din sat din Mo-
vileni, din Cicoveni §1 din Mireni,.
7183 (1674) Oct. «Zapisul lui Petre Bdgdan ca au vandut partile sale de mo§ie
din Movileni, Cicoveni §i din Mireni §1 altele lui Cantemirz.
Mo§iile acestea le gäsim in 1776 in proprietatea lui Manolachi Bogdan Vel Vor-
nic (decapitat 1778) nepotul de fiu al lui Lupul Bogdan §i al Ruxandei Cantemir. Do-
cumentele acestor mo§li de pe valea Pereschivului cel mic au ars In 24 Sept. 1766 in
ba§ca clopotnitei M-rei Dancul din Ia§i "). Deci pe MO indiciul vecmatatii, avem §1
pe cel al ereditatil pentru identificarea acestui Cantemir, dealtfel nume unic In secolul
al XVII-lea. Cine a fost Insa afratek, lordachi ? Cercetarile au fost anevoioase, din
cauza lipsei numelui patrimonic, sau a unei boerii. Totu§i am putut sa-I identifielm

1) Let. I. 26.
2) Se cunoa§te cazul Iui Lupu Culivarul facut Vel Visternic de Antioh Cantemir
fn 1705: a väzându-1 mazilime (nobilimea) ca este de neam prost, 11 se stricara inimile
tuturor §i voia, ea nu li era cu cinste sa mearga la gazda luio. (Let. II. 284).
3) lorga Stud. i Doc. XXII, 25 rel, la anul 1775.
4) In text Iuzbar, probabil rail tiparit, v. §1 lorga, Is!. Lit. Rom. In sec. XVII-
lea, II, 298, n. 3.
5) Ghibänescu in cArchivaa din Ia§i I, 408.
6) Sic.
7) Com. de d-nul N.Docan, v. Anexe.
8) Arh. Stat, la0. Lit. B. 436, Dos. 36. F. 145.
9) Anul e gre§it transncria In regest, -i-spna in 1oc de --i-spva, o grelail foarte
explicabila din cauza asemanArii literelor.
10) Arh. Stat. lap, Tr. 1349 Dos. 575, F. 90,

www.dacoromanica.ro
DESPRE NEAMUL CANTEMIRE$T1LOR 3

prin urtnAtorul rezumat ; gAnul 1686 lulie 14. Col. Academiei. Un zapis din laoi 7170
(1662) lunie prin care Andsia fata Dabijei ce au lost vel Paharnic, nepoota lui Na-
dabalco ce au fost vornic mare §i cu flu! sdu lordachie vAnd ni§te tigani lui Pave-
la§co feciorul lui Bojoae. IscAlesc intre marturi : Catargiu, Este intAritA vanzarea cu
uricul dela Constantin V. V. (Cantemir) din 7194 (1686) lune 14. Contrasemnat de Ve-
licico Costin HatmanO.
Reiese cä lordachi cfratele, lui Cantemir, a fost nepot de Pa lui Dabija Pah.,
sus mentionat. Se pune insA intrebarea ce fel de frate a fost el? Frate din amdndol
parinti credem cl nu, intrucAt mama lui Cantemir se chiema Maria. Se pare deci cl
a fost sau frate numai dupl tatA, din a doua solle a lui T. Sili§teanul, sau cumnat, sau
in fine Or primar 2). In mice caz a fost o Inrudire apropiatd intre lordachl §1 Can-
temir I aceasta, ca §1 gravitatiunea lui Cantemir spre Bar/ad, dau cercetArilor cu pri-
vire la originea familiei o altd Thdrumare. S'ar putea obiecta cl omiterea numelul lui
Cantemir in actul de vAnzare India o Inrudire mai indepArtata. Se §tie insä, cl In
1662 Cantemir se afla in Tara-RomaneaacA. Omiterea este deci foarte explicabilA.
Inrudirea intre lordachl §1 Cantemir pare sA fi fost de sdnge, cad mo§iile Mo-
vileni §i Cicoveni apartinuserA Schivei, soliel lui Dabija Pah. fiicei lui CArstea Ohe-
novici (Gheonevici) Mare Vornic3). Este deci putin probabil cA ar fi fost cumnati. Cum-
pArAtura, ce o face Cantemir dela P. Bogdan se explica prin inrudirea cu lordachi,
nepot de sorA al sottel Maria, a lui P. Bogdan, altA filcA a lui Dabija').
Acesta a fost flu legitim 5) al lui Drdghici Naddbaico Vel Vornic (c5sAtorit, cu
o Stanca6) fiul, sau nepotul acelui loan NAdAbaico Vornic (numit §i NAbAdaico) al lui
A. LApu§neanu, care, In 1554, fu insarcinat BA scoatA in numele Sultanului, pe Mircea
III Ciobanul, din scaunul lui 7).
1) ljrechia Miron Costin, I, 712.
2) v. N. Docan Frate, In cArhiva) din 1a§1, XI, 431 urm.
3) Uric. XXI, 258 §1 Arh. Stat. Iasi, Lit. B. 436, Dos. 36, F. 145.
4) Com. de d-nul N. Docan.
5) Com. de d-nul Docan, descendent prin P. Bogdan din Dabija Pah.,
6) Rev. cArhiva, din la§i, II, 117. SA fl avut insA incA o sotie, Salomia fica Bas-
cinei, nepoata Stanei. Corn. de d-nul Docan.
7) I. Bogdan, Vechile Cronice Moldovenesti pdnd la Urechia,170 ci 220. Croni-
carul (Eftimie) 11 nume§te aid pe Ndddbaico nosuro OT C4HOKI-111Kh CROFIX1), adecA pe cel
dintdiu dintre boerl lui. (CAHOHHICKII. Plurimum habens dignitatis v. Did Trilingue" Pe-
terb. 1704). De fapt ii gAsim pe I. Ardddbalco in fruntea boerilor in cateva docu-
mente: 7062 (1554) Martie 1 (Ghibanescu Isp. §i Zap. 1, 105) §1 Mart 17 (Id. Uricar
'XVIII, 473.) §i 7063 (1555) Mai 9 (Arh. ist. I. 111).
$i Dröghici Ndddbaico a fost un boier mult timp intrebuintat in diferite func-
tiuni de cAtre P. Schiopul, Stefan RAzvan, leremia Movila, Constantin Movila, Stefan
Tom§a_ §1 Radu Mihnea. Prima lui boierie insemnatA pare se fi fost cea de Pdrcalab de
Orheiu In 1583 (lorga fn Harm. XI 899). Dupl 2 ani a fost Spatar, (Ibid.) functie,
care o pAstreazA pAnA in 1591, (Uric. XVIII, 499.) anul emigraril lui Petru V. V.
Supt leremia Movila apare ca Peircdlab de Neaml in 1602 (Rev. Arhiva XXVI 24-25).
Supt Constantin MovilA e ye! Vdtav de Vaslui in 1609, (lorga, Stud. §i Doc. VI, 533)
§i ajunge Vel Vornic in 1610, (Arch. Stat. Iasi, Tr. 1785, Op. II, 2036, Dos. 20. F.
77-78) boerie care o pastreaza pAnA In 1613 (Archivaa XXVI, 97), cu toatA schirn-
barea regimului §i a luptei de la Cornul lui Sas. In 1614 e mentionat ca lost Vornic
(Cre*terea Colectiunilor Acad. Rom. 1907, 40). In 1617, supt Radu VodA ocupl tar ve-
chia lui boerie de Pdrc.de Neamf (Uric. XVIII. 488). Supt Gaspar V. V. in 1620 este
Ind In viata fiind mentionat ca Vornic (Arch. Stat. kV, Dos. cit.). A avut un rol §1 in
scurta Domnie a lui RAzvan. lntr'o scrisoare din 3 Sept. 1595 a Cancelaruiui polon
Zamoyski cAtre Sigismund Bathory, e astfel mentionat: turn Rosoanus, turn .Nadiba-
cko Valachus, qui Tartaros observabal" (Iorga in Hurm. XII, 102).

www.dacoromanica.ro
4 SEVER iOTTA

Pentru deplina intelegere a celor expuse, trebuie sä ni amintim principille drep-


tului de preemtiune, conform carora nu se puteau vinde mo§ii decat rudelor §i numai
in lipsa, sau in urma refuzului lor, vecinilor §1 numai in lipsa, sau in urma refuzului
acestora, strdinilor. Indic lile deci, sus mentionate, privitoare la amestecul lui Cantemir
in mocille Tutovene, ale neamurlor Nadabaico §i Ghenovici au o deosebita importanta
§i dau indicatiunei genealogice frate" o anumita tarie. Din nefericire n'am putut sä
gasim numele tatälui lui lordachi, deci toti gineril lui Dabija Pah. ni sunt cunoscuti.
Nadajduim !lig in cercetari ulterioare §i in intamplari.
Cantemir a avut deci prin inrudirea cu neamurile Nadabaico §i Ghenovicl legs-
turl de rudenie cu o mare parte a boierimei Tarn de Jos, precum cu forciftii, Pala-
deptii Bogddne0ii, Bujorenii, (descendenti din sori Schivei) Costeiche$1ii, Costine$1ii,
Racovife#ii, etc. §i este deci de inteles de ce §i descendentii lui au preferat aliante
cu unele diu familiile acestea : Racovija, Bogdan §i Paladi.
A mai fost inrudit cu Hie Catargi Vel Logofat, care pretindea, in 1722, ca nicte
figani stint drepli ai d-sale de pe 116ddbaico Vornicul"1). Cum Hie catargi a fost
de dottä ori casatorit, I° cu Elisaveta (Safta) Rosetti, nepoata de fiica a lui Dabija
Vodä, II° cu Ecaterina, fiica lui Lupu Bogdan §i a Ruxandei. Cantemir, §i amandoua
familiile aveau amestec in rnociile ratline dela 11l5ddboico, ni e greu sa precizam mo-
dul 1nrudirei. Totuci reiese din testamentul lui Dabija Vocia a), ca el avea cumparaturi
dela feciorii lui Ndddbaico, cu cari probabil a fost inrudit, Cantemir mai era inrudit
cu Mihalcea Durac, ginerele lui Busuioc Spatarul, care Bosiot .au fost ginere lui AU-
ddbaico Vornicul"3) cu Andrei Mihulef, fost Parcalab, cunoscutul diac, alt ginere al
lui Busuioc 4) ci tatäl acelui Apostol Mihulet, Vel Spatar 5) care fusese in 1711, impre-
unä cu altii, mijlocitor !titre D. Cantewir §i Petru cel Mare ci avuse o parte in 1-1i-
ghidi§ (Orheiu) dimpreuna cu Callimachi (Calmacul) 7).
Interesante sunt legaturile neamului Cantemir, prin Nadabaico, cu familia lui Dabija
Vodd, a carei origine este necunoscuta. Nu pare sä fie o intamplare ca Eustratie Da-
bija, are drept nume patronimic pe cel de botez 8) al fiului lui Nadabaico. Deasemenea
indica o inrudire, precum am vazut, cumpdrdturile lui Dabija Von in satele Sucmeaul §i Ro-
goazele (Putna) ale feciorilorlui Nädabaico 9). Intre mociile lui Dabija Voda se aflä ci. satul
M1Yrhila19, in care recunoactem Mang/a lui Nädabaico. Itt, fine poate iar nu este o
intamplare ca Cantemir se intoarse din Tara Romaneasca abia subi Dabija Vodd (Sept.

El a avut urmatoarele rang: Volcepti, apoi numiti Romanecti (Putna), Sucmezdu,


apoi numit Gaureana (Tecuci), Märvila, Mdrce0i ci Hrife0i (unde ?) Giurge0i §i Vi-
torogii, acum numiti CondrácheOli (Tecuci), mocii cari in 1642 faceau insa parte din
tinutul Adjud. (Crecterea, ibid.). Se pare ca avea §i el parct in Movileni, Cicoveni §i
Mireni (Tutova, v. m, s ) de oarece in mociile acestea aveau in 1636 Feb. 12,. parti,'
pe langA Schiva Dabija §i ni§te nepoji ai lui Dabija, cari atunci cu greu puteau sa fie
descedenfi ai Schivei, (Com. de d- nul Docan).
1) Trudt" din Chicinau, I, 242.
2) Arch. geneal., II, 59-62.
. 3) Trudr, ibid, 243.
4) Ghibanescu Doc. Basarabene 53.
5) Cre0erea Col. Acad. Rom. 1908, 262.
6) lorga, Doc. (am. Caiinach4 1, Pref XXXIV.
7) Ibid. XX. Andrei Mihulet a avut §1 doua fiice, pentru cari a vandut tigani de
a facut haine" (Crecterea, ibid.).
8) Raspandit atat la slavii de Sud, cat ci la cei de Nord.
91 Arch. geneal., ibid. 62-63.
10) lorga, Stud. i Doc. VII, 318.

www.dacoromanica.ro
DESPRE NEAMUL CANTEMIREST1LOR 5

1661Sept. 1665). Indiciile acestea nu pot sä fie neglijate de catre cercetatoril viitori
ai originei lui Cantemir §i a lui Dabija, amandoi toameni de Para, nioldoueni dreptiz.
Dealtfel alegerea unanimV) a lui Cantemir ar fi fost, data fiind mentalitatea boerimei
veacului al XVII-lea, imposibila, cu toata staruinta lui *erban Voda, dacii n'ar fi apar-
tinut unei familii vechi §i cunoscute. Pentru o mai wait orientare in problema aceasta
genealogica, dam deocamdata urmatoarea spita :
IOAN NADABAICO Vornic
?
DRAOHICI NADABAICO Vel Vornic, 1583, 1620,
CAsAtorit I. cu Salomia, f. Bascinei nepoata Stanel,
II. cu a Stanca
/1111 N. =7... ',moms

5 fli Dabija, Vel Paharnic, t c. 1629. asAt. cu Schlva f. 2 filce


I lul CArstea Oheonovici (Ghenevici) Vel Vornic si a I

Anghelinei, f. lui Gligorcea CrAclun 2) Vet Vornic.


Mogli ale Schivel I. a. Movtleni si Cicoveni (Tutova). Pam.: Busuioc,
Mlhulet, Durac.
,--- b.= worNom MEM,.

Oheone 3) Maria as. cu Anisia, 1a62. Nastasia Irina Tofaaa


P. Bogdan, as. cu X.
,...--..--, as. I. cu as. cu as.
I
care vinde lvasco MArzea probabll
part! din lordacht 1162, ofrate cu Contend,- CrAjcu ----"--s c u
Movtlenl, Ci- vinde 1673,
covent ft Mi- pArti din Mo- Ruxanda
,---r--,
cAmAras
II. cu
Adam 4)
CApitan
rent 141 Can- vileni, Cico- as. cu Toderasco
tenztr in 1674 vent 01 Mireni Lupu Bogdan CAmAras I
..,
I 1W Cantemir batman I I
....
....
loan Bogdan
Vel Log.
Manolachl Bogdan Vel VornIc
(mosil I. a. Movtleni, Mtrenl,
Cicovent).

.
III. ANEXE
1.
Document din 7183 (1675) April 6
Cuprinsul: Gh. Buga, fiul lui T. Buga din Chilieni (Tutova) mArturisegte cl venind la
(Ceucanl) la Cantemir, serdariul, (viltorul Domn C-onstantin) a luat pe un flu al lul, Antioh,
(viltorul Domn) drept flu de suflet si I.a dat diferite proprietAti In schimbul obllgatiunei din
partea donatarului de a Oil de donator in viata fi prin un an dela moarte.
Adeca eu Gheorghie Buga, WI Toader Buga, scriu §1 martorisca5) cu cestu a-
del./rat zapis al meu precumil ama ayut ficiori §i emti castorit 5) prea toll §1 em in-
zastrat den ce au fost prilejul meu §i ei ca ni§te omeni tineri fiendii iu§ri 5) la mente

I) Let. II, 226.


2) Frumosul lui epitaf pus lui (t 1570) §i mamei sale Maria de catre Anghelina
lin 1599, se afla In bis. M-rei Voronet din Bucovina. (Kozak, Die Insehriften aus der
Bukovina, 108-9).
3) =Evghenie?
4) Ctitorul M-rei Adam (Falciu).
5) Sic,

www.dacoromanica.ro
6 SEVER ZOTTA

n'au catat sa ma grijasca Inca pana-s viu, dar dupl mode me; deci §1 eu printr-ace
Inca flindl cu suflet amti vinit la dumnelui Cantemir sardariul §-ama luat un cucon a
dumisale pe Antohie sa-mi fie ficior de suflet §i sä ma socoteasca pana voiu II cu
suflet §1 dupl martea 1) me sä aibl dumnelui a ma griji [Ana la anul §i a ma pomeni,
far eu dau danil dumisall dreptil sufletul meu doaa pogoani de vie, care o am Mut
eu singur din padure mereae i o !Ivan de pomi din valea Lupului din capul vie!
pope! §1 cu nuci cu tot, a§jidereale ') aml mai dat dumisali un bltran din sat din
Chilieni, din vatra satului §1 din canpa §1 din Orilla §i din fang §1 din padurea §i
cu vad de moara §1 din tot locul cu tot vinitul, parte me de mo§ie §i de cumparatura,_
MA se va alege acista parte, care mai sus scriem, sa-1 fie dumisale driapta ocina §i
mo§le In veci ; lara cine sa va ispiti din ficiorii mei, sau din sanmentie1) me sa strace
danie me, dupl morte me, acela sa fie treclet §1 afurisit de Domnul nostru !sus HS. §i
de preacurata §i cinastita 1) a lui maid §i de 318 oteti, ce-u fost la Wpm- dintai In
Nicheia l sa-1 fie petrecere lui cu luda Intrun loc §I a§e §1 sl fie afurisit I giudetul
fie carele ce va vre al strAci danie ce-rn tocmit eu dupl morte me §1 daft s'au facut
acesta zapis a fost dumnelui Scarlet Serbul ce-u fost comis marea §1 dumnelui AbAza
vornicul de poarta §1 dumnelui Pojoga eapitan §1 Chiriac sna Neculce Bojoranul §1 for-
dache sna Costantin Ceucanul §i Zaharie snA Boga ot Chilieni §1 Alesandru 1) sna
Buga ot tam §1 pen mai mare credinta acegi boeri au iscalit l noi toti ne-mti pus de-
getele §i eu popa GhiorghIit amü scris zapisul sa-sstie. 1 luzba§e Bejan ot Calra§
s-au tamplat.
Ceucani, vl[eatol 7138 m]i]s[l]ta
April 6, dull:
(s.) Aböza vornicolo (S ) lordachi snd Costantin
(s.) Chirliac sin Bujoran. ot Ciocani iscal.
(s.) Toader Pojoga capitanul.
Gheorghie Buga Zaharie snd Buga -1- Sava Buganul
Toader Vierululu.
Pe verso: Zapisul Chillenilor.
Note. Original la Acad. Rom. Ms. rom. No. 4081, f. 32. Comunicat de d4 N. Docan.
Zapisul este deosebit de interesant, atM ca forma, cat 1 ca fond. Scrlitorui, preotul Gheor-
ghlti din Ceucani, se lupta greu cu ortografia, ale carel inconsecvente aunt remarcabile si ale
cfirel particularitati, ca 114r1, martea. ta loc de moartea, aViderealea in loc de ,,afij-
dereaa aunt alarmante pl recomendabile Cercetarli phsihiatricllor nostrl. 2).
Din punctul de vedere juridic, inflarea este in flagranta contrazicere cu codul nostru
civil, (art. 309) care nu admite ca persoane care au copil, sau descedent! legitiml, BA ado.
teze. Totusi, constatam ci Buga justifica adoptiunea prin faptul ca a fost neglijat de fill
mu!, usorl de minte, carl n'au clutat e'l griji aincl Oars viu, dar dupa moartea mew pi prin
faptul CA 1-a Inzestrat. El ski Mut deci datoria de tata, far el l'au desconsiderat. Adopt!.
unea de fati, care poate sa latereseze pe cercetatoril vechlului nostru drept roman, are deci
caracterul desmostenirei din cauza ingratitudinel.-Un Man din sat din Chllieni inseamna,
fireste, nu un om Man, cl partea de razasie derivata de la unul dln vechH stapanItori al
satului. Neamul Buga zis pl Buganul, a fost un veal neam de razes! din Chilleni, Cernesti
pi Mireni, pe vales Pereschlvului 3) poate Inrudit cu Cantemirestil prin Schlva Dabija.
I

1) Sic.
2) Padure mereaeN inseamna evident p. meree", (v. Uricar, XVII, 184), adeca
continua, dela mereu.
3) Corn. de D-1 Doran.

www.dacoromanica.ro
DESPRE NEAMUL CANTEMIRESTILOR 7

fArA inrudire premergAtoare este grew de admis lotimitatea raporturilor Intre Buga
f I Cantemir.
Ce privegte martorli din zapls, ferbul Comis mare este evident Identic cu ferbul
Comisul, socrul lul lonagco Bale 1). AbAza, este Istratie Hut marelui Comls lonagco Corot 2),
far N. Boforanul (=Bujoraaul) este Hui lul V. Bujoreanu Staroste (de Focgani ?) gl al An-
ghellnei, filca lui CIrstea Ohenevici, mare VornIc f i a Anghelinel CrAclun 2).

2.
Document din 7236 (1728) August 18.
Cuprinsul: Hrisant, Patriarhul lerusalimului @I Palestine!, face cunoscut di In 1720 a
tmprumutat pe Antioh Cantemir, fostul Domn al Moldovei, cu 500 de lel, pentru care sumA
acesta 1-a zAlogit mogia Scheia In fin. Neamjului. Murind Antioh, a obljgat pe fill sAl sA
plAteascA datoria, tar In caz contrar, sA rAmAal mogia Patriarhului. Venind Patrlarhul In
1728 In Principatele RomAne 01 constatAnd cl cop!!! lui Antioh nu vor sA plAteascA datoria,
a scos mogla la mezat @I a cumpArat-o St. lane, f. al dollea Logoflt, rAzeg cu ea f i desce-
dent din neamul, care a vAndut-o lul C. Cantemir Voevod.
Hrisanthl cu mila lui D[u]mn]e]zAu PatriarhA a Sf[i]ntei lui D[u]mn[e]zati cetati
lerusalimului §1 a toatA Palestina.
± Facem vtire cu aceastA carte a Patriar§ii noastre ca sA fie de bunA credintA
cui sl cuvine a §ti. Precum la anul dela Hs, 1720 tamplandu-sA din tamplarea vrea-
milor de au venit la smereniia noastra rApAosat mArie-sa Antohie Vod[A] §i s-au rugat
de i-am fAcut bini cu = 500 = lei cu zi care pentru acevti ban! ni-au pus mArie-sa
alog un sat anume Scheia carele iaste la tinutul Niamtului §1 ni-au dat vi zapisAle ciali
bAtrani a satului la noi ca de n-ar da banii la zua InsAmnatl sA rAmaia satul al nostru
pentru acei bani ce tamplandu-s[A] de au trecut peste zi [opt] ani §1 banii nu 1-au dat
vi Intraceiav vreame dupA datorlia trupascA i-s-au tamplat §i sAvAr§irea viatil mArii
sale Intru care vi in dilata mArii sale cu limbA de moarte au lAsat asupra fiilor mArii
sale ca-s1 plAtiascA aceastA datorie. larA neplAtind sl rAmle satul al nostru pentru a-
ce§ti bani. WA acrnu la anul 1728 viind Patriarviia noastra aicia fn-t[a]ra RomAniascA
vi In-t[a]ra Moldavii pentru cercetarea sv[i]ntelor m[A]n[A]stiri carele sint suptii stApA-
nirea Sf[a]ntului mormant vi afland In t[a]ra romAniascA pre Ion beizadea §i Marlia fii
rApAosatului Antohie Vod[A] tntrebatu-i-am ca-sA plAtiascA aceastA somA de bani dato-
riia pArintilor sAi §1 sA-§ ia satul vi nicedecum nu s-au apucat sA plAtiascA fArA de cat
au dat scrisoare la mAna noastrA iscAliti ca-sA vindem aceastA movii cui om gAsi pentru
acevti bani §1 alcia in Moldova Jail§ afland pre Costantin beizadea §i Anita pe carea
o tine dumnealui Toader PAlade biv vel Vis[ternIc] Jil rAposatului Antohi Voda iarAv
i-am intrebat ca-s1 rAscumpere aceastA mo§ie care nice domniialor n-au vrut sA pIA-
tiascA aceastA datorie vi au iscAllt in mArturiia fratilor sAi ca-sA rAmAe aceastA movie
pentru ace§t1 bani. Pentru care vAzind Patriarviia noastra cA nime din fil §i din niamul
rApAosatului Antohie Vod[A] n-au vrut tA rAscumpere aceastA movie §1 aflAndu-sA vi
sf[a]ntul mormant fn multe valuri vi datorli am socotit §i am scos aciastA movie la vAn-
zare §1 aflAndu-s[A] dumnealui 5tef an lane blv Vtore Logof[A]t ca-s1 o cumpere fiind
vi rAziav cu aceastA movie fncA-v[i] adeverind di sA trage §1 din niamul acelor vAnzA-
tori carli au vAndut aceastA movie mai de nainte rAposat lui Costantin Cantimir Vod A]
socotit-am a iaste cu cale ca sA margA aceastA movie iarAv la niamul cel vechlu fiind
§1 rAzia§ §1 am vAndut-o dumisale numitului mai sus Logof[a]tului Stefan lane dreptu
dnd sute de lei §i fAcAndu-ne plata deplin Intru mAnule noastre i-am dat §1 nol aceastA

1) Arh. geneal. I, 208.


2) Corn. de d-nul Docan.

www.dacoromanica.ro
8 SEVER ZOTTA

scrisoare a-Patriarcii noasire la mftna sa ci i-s-au dat ci ispisoacele ceale veachi aces-
til mocil care au fost zgloWite la noi. Dreptu aceia ca-sA aibA a-stäpAni toate pArtile
ce au cumpArat rAposat Costantin Cantimir Vod[A] dela Lupacco Arapul [eij o parte
dela cAlugäril dela mftnAstirea Bistritii tot dintracest hotar acestui sat cu vecini ci cu
hAlActeu ci din cAmpu ci din pAduri ci cu tot vinitul ce s-ar afla pe acestii hotar ci ca
sA-i fie driaptA ocinA §i mocie In veaci lui ci giupAneasAi sale §i flilor sai ci nepotilor
ci a-tot niamul sAu ci aibl a-c face ci ispisoc domnescii de fntAriturA pe aceastA scri-
soare a Patriarch noastr.e. larA cine din niamul sau rudeniile lui Antiohie Vod[A] s-ar
trage ci s-ar scula mai pre-urmA cu niscari pricini zicftnd ori cA n-au fost fn tart ori
a nu li-au dat mana din tAmplarea vremilor ca-sA hi rascumpArat aceastA mocie sau
mAcar ci niscari drease de s-ar mai afla la cineva din niamul lui Antiohie Vod[A] pre
acestii sat ci nu li-ar da la mAna lui Stefan lane Logoi[A]tului ci macar cAt de pupa
pricinA ar pune ca sA-I scoat[A] din =die ori pe dAnsu ori pe niamul sAu sau de ar
zice cum la vAnzarea acestui sat n-au avut ctire unii ca aciia sA fie blAstamati §1 ne-
ertati de ID[o]rnnul D[u]mn[e]zAu ce-au fAcut ceriul §i pAmftntul ci de prea curatft maica
Sf[iIntii sale feceoarA Mariia ci afurisiti de 318 pArinti purtAtori de D[u]mn[ezAu dela
soborul dela Nicheia ci de.12 Apostoli vArhovnici ci de toate sf[i]ntele sAboar[e] ci de
Patriarciia noastrft ci dupa moartea lor netopiti. Piiatrile herul leamnele sA vor topi iarl
ei niceodatA ci sA aibA parte cu trecletul Arie ci in viiata lor sA dobAndiascA cutremurul
lui Cain ci zugrumarea ludei ci procopsalA dela D[u]mn[e]zAu sA nu vadA in toate zilele
viatii lor ci pentru adevArul am iscAlit ci s-au pus ci peceatea Sv[a]ntului lerusalim.
Aceasta scriem.
U las Ile* Avrgusti 18

L. P.
angora; (Uricarul)

Note. Documentul de fat/ afiAtor intre hArtlile Baronului I. Starcea, proprietarul mo-
siel VAleni, jud. Roman, are ImportantA nu numai pentru cd ni confirmA trista soartA a emi:
grantului fArd de vole, Antioh Vodd Cantemir, care ducea la Constantinopol o viatd de mi..
aerie 1), dar §1 pentru cA emand dela vestitui Patriarh Hrisant, Notara, care In 1711, inaintea
inceputului ostilitAtilor intre Rust ai Turd, fu InsArcinat de aceatia sd mijloceascd, prin prie-
tenul lui, C. BrAncovanu, evitarea rdzbolului cu conditiunea cd va Idsa Turcul Moscului
Dundrea Izotar". Hrisant, indeplinindu-al misiunea printeo scrisoare cAtre BrAncoveanu, acesta
trimise pe Oh. Castriota Macedoneanul, Comisul, ca mijlocitor, tnsA In urma sfaturilor lui
D. Cantemir al Toma Cantacuzino, Tarul refuzd propunerea 2).
Refuzul, des1 probabil convenes gandurilor intime a lul Hrisant, care avea vechi legA-
Uri cu Moscova, Ina din 1693, cAnd fu trimis de unchiul sdu, Patriarhul Dositel, ad cum.
pare stove pentru tipografia luf Antim Ivirlanul din Bucuresti 3), nu-i va fi creat o situatle
plAcutd la PoartA, iar bAnulala, care plana asuprd easel lui Antioh Cantemir, i-ar fl putut
impune o oarecare rezervd In raporturile sale 'cu 'ea. Cu toate aceste vedem cl nobilul prelat
nu Weft parte din cei, care ocoleau casa nenorocitului Domn, ci din contra o ajutd la Payola.
Patriarhul pretinde cA 1-a dat ajutorul acesta in 1720, insA din zapisul lui Antioh, prin
care zdlogeate satul *chela, reiese cd Imprumutui a fost fAcut tocmai In acel an critic 1719,
cAnd se adresd desperat Tarului. 11 reproducem, deal nu este original, cl probabil o tradu-
cere din greceste.

1) Suntem lipsiti de cele necesare zilnic, care sunt consumate ci suntem despretuiti
de toti". (Scrisoare a lui Antioh cAtre Petru cel Mare din 15 Ian. 1719, in St. Ciobanul,
Dimitrie Cantemir fri Rasta'. Ed. Acad. Rom. 1925, 147).
2) Let. II, 102 ci 317.
3) lorga, Stud. fi Doc. VII, CLXXVII.

www.dacoromanica.ro
DESPRE NEAMUL CANTEMIREST1LOR 9

uFacem Vire cu aceasta a noastra adivaratä scrisoare la mana párintelui Patriar-


hutui delerusalim Kir Hrisanthd, precum ne-au Indatorit sfintia-sa cu o suld fascrzeci
de galbini unguresli si doi lei par la un an, pentru care bani am dat la sfintia-sa
zdlog satul nostru $cheia din Moldova §-am dat §1 zapisul1) cel yacht. Deci de n-am
da banil sfintii.sale pör la anul, sa fil sfintiia-sa volnic sä liana satul §i a-0 e banil
§i de nu s-ar agiungi banii cu pretul satului, ce-ar lipsi, iara§ noi sa. avem a-i plini
sfintii-sale §1 peutru mai mare credinta ni-am iscalit §i pecetia noastra s-au pusc.
Noi Antioh Costantin V. V.') let 7227 Mai 9
L. P.

Note. Suma nu corespunde cu cea din documentul din 1728, InsA se pare câ Imprumutul
s-a Mut In tel (=talerl 3) i s-a trecut In zapis numai contravaloarea lui In galbeni ungu-
reati spre a nu'l expune fluctuatiunilor valutel. Dealtfel n'ar fi avut sena a se Imprumuta cu
160 galbenl ai 2 let; se cunoapte dect operatiunea de transformare a leilor tn galbenl. Va-
loarea until galben unguresc a fost deci atunci 3 12 lei al.ceva.
Oricat de solemnA al sacramentalA a fost mArturia Patriarhului Hrisant, InvestitA cu
sigilul Patriarhlei, ea avea nevoe l Ze !Oath-ea Domnitorului, Gr. Ghia, care a urmat In
7237 (1738) Sept. 2, reproducandu-se In ea cuprinsul mArturiel Patriarhulul
Acesta e bine cunoscut Istoriel Principatelor Romane, pe cari le-a vizitat cel putin In
trei randuri i unele date despre el nu ni se par inutile. Ilrisant Notaras Moraltul (din
Moreia) a urmat in Febr. 1707 In scaun Patriarhului Doslteu, mart In vrAstA de 108 ant,
al cArui nepot de pe mama (111po; avetptoc) era 5). Având studil temeinIce din strain/Hate, a
lAsat numeroase publicatiuni Intre cari i una cu sublect. laic China ferbltd", scrisl to parte
dupA notele spatarului N. Milescu, pe care I-a vizitat la Moscova, In parte dupl raportul
exploaratorului T. Baicov din 1653 6).
Curand dupl urcarea sa In natio, Ind. In lunie 1707, Hrisant a venit la Bucureati unde
se afla ai la sfAraitul anului 7). A revenit In 1714 al in tulle se afla la laal 8), de unde In.
torcindu-se probabil spre Bucureatl, a vizitat In lanuarie Episcopia de Roman 9). Pentru ul-
Hata datA a fost In 'raffle noastre din 13 Sept. 1727 pAnA in 18 Dec. 1728 10). A venit lar
IntAl la Bucureati, unde N. Mavrocordat, cu care Intretinea o vie corespondentA 11), la pig-
mit cu fast regal al de aid a plecat, dupl 18 1uhie, la Mal, unde domnea nepotul de sort
al lui Mavrocordat, Grigorie Ghica 12). Aici, de unde dA In Septemvrie hrisovul pentru acoale 13),

1) A se ceti: zapisele" (mo§iei) v. doc. din 1728.


2) Doc. Valeni transcris de P. Casimir, Leg. de Divanul apelativ al Moldovei.
Sectia III, No. 3111, 1850, Mai 16. In loc de Noi e evident a se ceti lo.
3) Se §tie ca talerii, batuti Mai de contele t. Schlick in Ioachimstal In Boemia,
in 1518, aveau pe avers leul Boemiei; de acolo numirea Lowenthaler, lar la noi lel.
(Nistor, Handel und Wandel in d. Moldau 133-135; Gauhen, Adelslexicori, 1, 2105,
unde se mentioneaza ca Schlick a cazut in batalia dela Mohaci, 1526).
4) Doc. Valeni, copie leg.
5) Erbiceanu, Cronicarii greci, 106 ; ,,unchiu-sau raposatul Dositheiu Patriarhul'
(Let. II, 53).
6) Erbiceanu, Ibid. 107-8 §i lorga, op. cit. I, c.
7) lorga, lst. Bis. Rom. II, 11, 47.
8) Id., Stud. §i Doc. V, 100.
9) Melchisedec, Cronica Romanulut, II, 2..
10) Mag. 1st. IV, 152, 176.
11) A. Mavrocordat in wArhivas din Ia§f, 1896, 488 am., dupa Legrand, Episto-
lake grec, Paris 1888.
12) Ibid.
13) Rey. orlodoxd, xv, 671.
Buletinul Muzeului Municipal doan Necuice. tali. 2

www.dacoromanica.ro
10 SEVER ZOTTA

rAmase pAtil la sfargitul iul Noemvrie, and se Intoarse la Bucuregti spre a pleca de acolo
In 18 Dec. 9. Din acest tImp, este precum am vazut .documentul de care ne ocupAm .
Vizitele Patriarhului nu urmareau numai scopuri spirituale, sau politice, ci mai ales in-
teresele materiale ale Patriarhiei, cAreia erau tnchinate nu mai putin decat 24 de manastiri
al schituri 2) cu desigur peste 100 de mogil.
Satul $cheata ($cheia) din documentul de feta nu mai face parte din judetul Neamfu-
tut, ci din cel al Romanulut gl nu se mai chiamA astfel, cl Valenti, mainainte numele unui
c9It al Schellor 3), precum uu alt cot avea numele Davidul 4). VAleni se ohlema partea de
rAsArit a moglei, situatA Intre partea de apus, ($chela) gi Morenl 8). Pe partea, numitA mai-
nainte Schela, se aflA, lAngA parcul Baronului Sttrcea, interesanta bisericA a lui Cozma .arpe,
Postelnicul lui $tefan cel Mare, Bogdan III gl $tefan IV, din 7027 (1519) lunie 22 6). De acest
sat ,,VAleanii" este, credem, vorba In uricul lui $tefaa cel Mare din 6990 (1482) Martie 15 7).
Antioh Cantemir avea moala de pe tatA-sAu Constantin VodA, care In 7198 (1689) Dec.
20, cumpArase jumAtate din Schela ,pre valia lui farpen ,cu vatrA de sat, cu casA gata,
cu beserIca de piatra, cu giumAtate de helegteu" 8) etc. dela Lupago Arapul, fiul lui ille gi al
Tudosiei, filca lui PAtragcu Clolpan, insA dupl ce Apostol Catarglui, fost Comis Hind rAzAgi
mal aproapi" 9) afiAtor atunci In Tara munteniascA", renuntase sA o cumpere. Din cealeltA
jumAtate de sat, jurnAtate a luat-o rantemir In 7198 (1690) lanuarie 1, to sclumb dela ma-
nAstirea Bistrita, egumen Hind Ciligorie trimes de la sfantul Ierusailm", carafe, precum stim,
mAnAstirea era Inchinata. In schimb i-a dat jumAtate tAhneani In acelag judet 10). In 7199
(1691) Aug. 29, Cantemir a mai cumpArat a patra parte de helegteu ce-s[A] hotArAgti cu
Sicheia Arapului", dela Saila (lani, Jignicer) fata lui (Hie) $eptelici (f. Vornic Mare) gl cu.
conli ei Constantin gi .tefan It), .

Acest qlefan, fiul lui lent Jigoicerui este evident .Ftefan lani, Logofatut al 2-lea, cum-
pArAtorui $chelei In 1728, cand se zice di este rAziag cu aceastA movie" gi se trage din
niamul acelor vAnzAtori, calli au vAndut aceastA mogle" lui Cantemir.
Precum am vAzut era nepotul de flicA al lui Hie $eptelici din cAsAtoria acestuia cu
Ana. Ea era Bice lui Petraaco Bout, fost SpAtar, bunicul unui CheorghitA Clolpan al al fra.
tilor lui 12). Deci inrudirea cu familia Arapul avu evident loc prin familia Bout, cArela apar-

1) Mag. ist , vol cit., 176.


2) Intre ele: Sf. Gheorghie, Sf. Sava, Razvan, VAcIresti, etc. In Muntenia ; SI,
Sava, Barnovschi, Nicorita, Galata, Cetatuia, Barnova, Pobrata, Bistrita, etc. In Mol-
dova. (Berechet, Doc Slave, I, 86).
3) 01(1CT WT [MAN LITO IINIEHSET K8T841 asAnul"... (Orig. slay dela Al. llia§ din 7140
(1632) lunie 28.Doc. Men°.
4) Mo§ia Davidul, ce-i zic in documenturi Scheia". Testam. din 1837 Oct. 19,
(Ibid.).
5) Ibid., Doc. din 1766 Apr. 24 §i 1785 Martie 15.
6) Langa acest sat Moreni era situata moVa Poiana a Ep. de Rom. pe care re-
gretatul I. Bogdan nu o putea OM pe harta, precum reiese dintr'un Perilips de scri-
sari : Pentru hotarul Morenilor de catra Poenile Episcopiei Romanului". Se citeaza
uricul din 6996 (1488) Oct. 15. (v. Bogdan, Doc. lui '1. c. Mare, I, 358). Despre bi-
serica din Valeni v. lorga, Inscriplii din bisericile Romaniei, I, 18-19.
7) Bogdan, op. cit., 260-1.
8) Nu mai exista.
9) Proprietarul satului invecinat, Tupilati.
10) Doc. Veilenilor.- Marturi la schimb: Episcopii : Sava de Roman, Misail de RA-
dauti, Varian de H4i , Egumenii: Leonte de Galata, Donosie de Barnovschi, Antirn de
Cetatue, Neofit de Sf. Sava, Irimia de Trei-Sfetitele §1, Timoftii de Sf. Vineri, cari top
iscalesc greceVe.
11) Ibid. intre marturi: M:[iron] K: [ostin] biv Log[ofat] v. §I doc. din 7188
(1680) Aug. 25, in care Ana Vorniceasa rapos Ilie *eptelici, sora lui Ilie Boul, da gi-
n er elui lani Jign. §i fiicel Safta partea ei din Valeni.
12) Ibid. Doc. din 7164 (1656) Martie 24.

www.dacoromanica.ro
DESPRE NEAMUL CANTEMIREST1LOR 11

tinuse satul prin mogteuire dela qarpe 9. In 7178 (1670) Feb. 21, Doamna Safta a rAposa-
tului Gheorghle $tefan VodA, nAscutA Boul (flica lui T. Boul Visternic, ucis In 1615 2) dA
zapis despre mogii, cart sunt despre strdmclut nostru qtarpe Postelnicul" 3), Ea era sora
Banulul de Craiova, supt Gavril MovilA, $t. Bout.
qtef an lard, sau Ent, Postelnic In 7229 (1716) Mai 20, fost mare $atrar In 7253 (1745)
lanuar 13, cAstitorit cu Maria 4) flica iui V. Busutoc %II a Teclel, nepoata lui Gr. Susuloc gi
a unei Murgulef 3) n'a mai trAlt In 7254 (1746) Apr. 15 9 gi a lAsat o numeroasA descendentA,
stinsA to a treia generatie. Din ea fAcea parte gi acel N. Ent, n. 1821, administratorul VA-
lenilor, arendatl ginerelui Ileanel IsAcescu, a. Eni, Comisul Leon Radii. Eni transcrise aces.
tula In 1839 revolutionarul" proect de reorganizare a Moldovel, pe baze mal mutt aristo-
cratice, In care se resimte influenta austro-polonA, insA nu tocmal indepArtate de cerintele
unei adevArate democratil nationale 2). Ultima stApAnitoare a VAlenllor, din acest 'lean', a
fost mares binefAcAtoare 8) Cattnca Eni, cAsAtoritA In 1843 cu loan cavaler de Sttrcea din
Bucovina, fratele bunicului actualulul proprietar.

3.

Document din 7241 (1733) Ianuarie 12.


CuprInsul : Constantin Cantemir vel Comis gi Dumltragco Cantemir Beizade, fill Ono-
satului Antioh Cantemir Voevod al al rAposatel Doamne Ecaterina, nAscutA Claur, dau cu
consimtimantul presupus al fratelui lor mai mare, lonita Beizade, aflAtor in Tara RomAneascA,
suroril tor Anita din mogtenirea pArinteascA mogia Urlatil In jud. FAlciu gi partea ce I se
cuvine din mosla Tigani gi din tigani.
Constantin Cantemir VodA vel Comis, Dumitrasco Cantemir Beizade, feceorii
rAposatului Antiohie VodA, facem §tire cu aceastA scrisoare a noastrA la mina d-sale
surorei noastre Anita. Precum §tiind noi cA §i la cAsAtoria Dumisali fiind §i noi rAmas1
de parinti IliCi o zestre nail luat §i dupA diiata pArintelui nostru avind Dumneaei parte
cit in mo§iile pArintelui nostru asa §i in casele din Tarigrad §i vAandu-ne Dumneei §i
pe noi la cit ne aflam involtu-neam pentru toatA partea Dumisali §1 iam ales si lam dat
un satu anume Urlatii cu toate alte sili§ti dinprejur acestui sat ce sint la tinutul FAlciu-
lui ca sA fie Dumisali mo§ie vecinicA neavind noi nici un cuvint a mai pomeni §i pentru
aceasta si fratele nostru cel mai mare lonita Beizede mAcar cA nici nu s-aii timplat fiind
in tara RomineascA numai nici D-lui la aceasta nu poate sA aibA cuvint de netocmire
din vreme ce Dumneei sora noastrA Anita dupA diata pArintelui nostru de ar fi vrut a
cere §i mai mult de cit atita i sar fi venit ei a§a cu dragoste frAtasca §i Dumneei pri-

1) In 7105 (1597) lunie 25, leremia Movila intAreste stAp.anirea peste niste tigani
Nastasiel, sotia lui Mustea, Uricariul, nepoata lui $earpe Postelnicul §i jeciorilor ei
T. Bout, Stoinicul, Gaoril, Diacul, Peitrasco, Dumitru, lona§co §1 a surorilor lor Antimia
§i Efrosina. (Cre$t. Col. Acad. Rom. 1908, 59). Mustea a fost, sau tatA vitreg al Bou-
lestilor, sau avea porecla Boul. In 1629, se impart unii din frill cu VAleni, Moreni sca. mo§ii.
2) Let. 1, 265.
3) lorga, Stud i Doc. IV, 274. Tot acolo, p, 276, n.: Vdliani a Doamnii Sofia
a lui Gh. Stefan Vode.
4) Doc. Vdleni.
5) Acad. Rom. Spite.
6) Doc. Völeni.
7) Ilurmuzaki, Supl I, Vol. VI, 77 urm. §i Gh. MArzescu, Testam. dejunctei
Catinca Stdrcea, ndscutd Eni Vdleanca, 50.
8) Prin testamentul ei a lAsat is. a, 5000 de galbeni Sf-lui Spiridon, 5000 de gal-
beni pentru soldatii invalizi din resboiul pentru Independenta terei si alte resboae ce
scumpa noastrd patrie Romelniea le va mai avea", 1000 de galbeni Reuniunei Fe-
meilor Romftne din 14. etc. (Ibid. 2 urm.),

www.dacoromanica.ro
12 SEVER ZOTTA

mind lam dat de la noi aceastA incredintata scrisoare ca sA n-avem nol de acmu ina-
Inte a ne mai amesteca la acestu satu ce scrie mai sus Ur latii si sA avem ai da Du-
misali si toate zapisele cele vechi de toate acele silisti. InsA pentru mosia Tigani ce
sar veni de pe Ciauresti parte mamei noastre rAposatei Doamnei Catrina dintracele ce
sar veni dreaptA parte Dumisale sä aibA Dumneei a cere §1 asi lua asijderea §1 de sar
afla niscari tiganl din partea pArintelui nostru incl sA avem a-i da parte §i Dumisali §i
dupl Invoiala ce-am avut i-am dat de la noi aceastA scrisoare in care pentru credinta
am IscAlit §i noi si aIi boeri marl ce s-ati intimplat, si eu Vasile Caminariul am scris.
U las 7241 Ohenar 12.
(IscAliturA autografA) C. Cantemir yel comis. D. Cantemir.
Ion Necuice yel Vornic martur.lordachi Cantacuzin yel Spatar.Sturza Hat-
man.C. Razu yel Spatar.Costantin Logo Idt.Ant Visternic.bio yel
paharnic.
Note. Documentul se afli intre hartille famine! Berea din Husi si a fost publicat de
d-nul Obibanescu In .Uricarulff, vol. XXIII, 276-77. 11 reproducem Intru cat confirma unele
aratarl ale documentulul precedent din 1728, mal ales in ce priveste sltuatia materiala rea,
a familial pe timpul vietei lul Antioh. Dupa moartea lul, in 1726, tocetand nevoia unui train
reprezentativ, conditionat sl de rang social sl de speranta recastigarel scaunulul domnesc,
sltuatia copillor pare sa se II tmbunatatit, caci pe land ca nu este clar daca cuvintele evA-
zandu-ne Dumneel l pe nol la cat ne aflam Involtune-am..." se refera la trecut, sau la mo.
mentul Invoke!, constatam, dinteun alt document, dln 1733 Ianuarle 17, ca Anita mal capata
Inca 24 mos11, nominal enumerate, Intre cart Siliatenil I Ceucanit 9.
Domnita Anita Cantemir era casatorlta cu T. Paladi, mort In 1755 Feb. 1, ca fost
mare Visterolc 7), fiul acelul Ion Paladi din Bdcani mai sus de Bar lad, a carul nunta din
1691 cu Nastasia, flica Vornicului Ion RacovitA, deveni fatala fratilor Miron sl Velisco Cos.
tin 3). Ea a murit tri urma sotulul ei, dupa 7263 (1755) lunie 24, cAnd tIA vil la Greci" Mi.
tropollei. Avu pecete cu coroani si armele Moldovel 1 iscAll greceste,Anita Domnita 4).
la acest an va fl avut cel mull 57 ani, intrucat Ant lob s'a cAsAtorit In postul CrAclunului din
1696 cu Ecaterina, Inca lui Dumitrago Ceaur din Valea-Seacd, jud. Bacau 8), nepolui de
frate a lul Oheorghie $tefan-VodA. Ea era sora cu ,rAsvratitorul Grof a Vasile Ceaur.
In documentul de fatd vedem ca nu este mentionata si a doua Ilia a lui Antioh, Maria,
logodlia fatal cu Radu, flu! lui Constantin Brancoveanul, mort 1714, Aug. 14 6) al casatorita
mai tArziu la Bucuresti c. 1719 7) cu Constantin Dudescu, Banul Craiovel l Grof de Im-
periu" 8) mort, calugar prin silk In 1766 9) si Inmormantat, se pare, dimpreuna cu sotia sa,
In curtea bisericel Sfintil Apostoll din Bucuresti cc). Biserica pAstreaza I un potir, evident
donat de el, cu urmatoarea inscriptle greceascA Adu-11 aminte, Doamne, de pdcdtofii robli
tdi Constantin, Maria, Nicolae, Zoe, de pdrintil 9i copiii tor ; 1741" ifa). Nementionarea Ma-

1) Ghilagnescu, Cuze?tii", XXVI. Silistenii au fost rAscumpAratt de Constantin


VodA in anii 1686-1689 Ibid. XX XXI).
2) lorga, Inscriplii, II, 139-40.
3) Let. II. 240 41.v. si acest studiu introducerea.
4) lorga, Stud. l Doc. V, 108.
5) Let. II, 42.L-a cununat Patriarhul Iacov al Constantinopolului, cel Inmormantat
la Golia. v. despre acesta i studiul nostru ManAstirea Golia" in Bul. Com. Mon. 1st.
1925 §i Bul. Muzeului Municip. 14.
6) R. Greceanu, cronica, ed. St. Greceanu, Buc. 1906, 269.
7) Mag. 1st. IV, 124.
8) Geneal. Cantacuzinilor, ed. lorga, 419.
9) lorga, Stud. 0 Doc. VIII, XXXVII; §i Id, in Analele Academiei Romdne 1925.
M. S. 1st. 378
10) Bilciurescu Mdndstirile din Rom. 253.
11) lorga, Inscriptil, I, 267. Nicolae §i Zoe erau copiii lot (geneal. Cantac.I. c.).

www.dacoromanica.ro
DESPRE NEAMUL CANTEMIRESTILOR 13

riel In documentul de fatl, ne face s presUpunem cl ea nu mal era in \dell in 1732, tar
numArul mic al copillor ar vent in ajutorul acestel presupunert. IncurcIturile financiare ale
lut Ant loh din 1719, sunt poate a se pune in legAturA cu cAsAtoria flicei sale,
Petrecerea tut Ioni(d Cantemit in Tara-RomaneascA se 'explicA dec.i prin incruscrirea
mentionatA. El pare sA se fl intors In Moldova able. in 7250 (1741/42) cAnd C. Mavrocordat
II autortzeazA sA caute Tigani de a! CantemirestIlor i Ceaurestilor 1). Poate cA nu este o
Intamplare cl tocmai in acel limp a ddrult C. Dudescu potirul sus mentlonat al se poate
presupune cl donattunea a fost fAcutA cu prilejul mortli Marie!, care va fl fost cauza intoar-
ceret lui lonitA. El se va fi stabilit desIgur in Valea-Seacd, mosle de pe mamS (v. m. s.) in
jud. BacAti, à! arts! Ispravnic era in 7256 (1748) Julie 24 2). SpAtarul M. Cantacuzino in-
semneazA despre el : loan : s'a insurat in Moldova ; acolo a si murlt ; de la care copli n'au
ramasg 3). Sion, insa, In ,,Arhondologla Moldover pretInde cA a fost holteiu bAtrAna. Ambit
se Inseall intrucAt dinteo scrisoare din 1772 (v. m. I ) reiese cA a avut o flicA cAsAtorltA
cu un Alistarho. lonlIA n'a mai lost in viata in 7262 (1754) Nile 23 4), pe cAnd mat Ma in
27 !nate, (v. m. j.).

4.
Scrisoarea lui Voltaire. câtre Antioh D. Cantemir trimisul extraordinar
al Rusiei la Paris, din 1739 Martie 13.
Cuptinsul: Clteste Istorla Impertului Otoman imprumutatA dela Cantemir. It cere scuze
cA s'a inselat asupra originel Cantemirestilor, cretând dupA varietatea talentelor lor, a a fost
greacA. Promite o verificare in ed. a doua a Istoriei Jul Carol XII. Se pronuntA defavorabll
despre operlle Istorice ales annales des crimes du genre lzumain" §i barbaria Turcllor.
LaudA finetea al culture Cantemirestllor, cari au adus Rusiei mai malt folos decal ea lor.
Cere relatli despre depopularea Rusiet, care, dupA Informatitle lul, n'ar avea decat c. 10,650,000
locultort si cdristatA cA in Rusla sunt mat multi nobIll cleat preotl. In Ucraina 1 reglunea
Donului mai stint c. 14 mIlioatie locutorl. Franta are c. 19 milloane. Un medic 1-a arts cA la
depopulare contribute vartola l scorbutul.
Monseigneur j'ai a votre Altesse bien des obligations. Elle daigne me faire con-
naitre plus d'une vdrité dont j'étois assez mal informé et elle m9nstruit d'une maniere
pleine de bonté qui vaut bien autant que la vdrité meme. Je us actuellement «l'istoire
Ottomane2. de M. le prince Cantémir, votre pere, qui j'aurai l'honneur de vous renvo-
yer incessamment, et dont je ne puis trop remercier votre Altesse. Vous me pardon-
nerez, s'il vous plait, d'avoir été tromp6 sur votre origine.
La multiplicité de talents de M. le prince, votre Ore et des vôtres m'avait fait
penser que vous deviez descendre des anciens Grecs, et je vous aurois soupconné de
race des Péricles plus tot que de celle de Tamerlan.
Quoi qu 91 en soit, ayant toujours fait profession de rendre hommage au mérite
personnel plus qu'à la naissabce, je prends la liberté de vous envoyer la copie de ce
que j'insere sur votre illustre pere dans mon Histoire de Charles XII" qu'on reimprime
actuellement, et fe ne l'enverrai en Hollande que quand j'aarais appris d'un de vos
secrétaires que vous m'en donnez la permission.
Je trouve dans l'Histoire Ottomane, écrite par le prince Démétrius Cantemir", ce
que je vois avec douleur dans toutes les histoires: elle sont les annales de crimes
du genre humain. Je vous avoue surtout que le gouvernement Turc me parait absurde
et af freux. Je félicite votre maison d'avoire quitté ces barbares en faveur de Pierre le
1) lorga, Stud. i Doc. VI, 286.
2) Arh. Stat. Ia0, Tr. 1137. Dos. 126, F. 307.v. gi C. Sion, Arhondologia
Moldovei, 134: au petrecut la mogia Valea SacA".
3) Geneal. Cantac., ed. lorga 418.
4) Acad. Rom. Creg Col. 1909, 193.

www.dacoromanica.ro
14 SEVER ZOTTA

Grand, qui cherchoit au moins A extirper la barbarie, et j'espere que ceux de votre
sang qui sont en Moscovie serviront A y faire fleurir les arts que toute votre rnaison
semble cultiver.
Vous n'avez pas peu contribue sans doute A introduire la politesse qui s'établit
chez ces peuples et vous leur avez fait plus de bien que vous n'en avez recu. Ne se-
rait-ce pas trop abuser de vos bontés, Monseigneur, que d'oser prendre la liberté de
vous faire quelques questions sur ce vaste empire, qui joue actuellement un si beau
rOle dans l'Europe et dont vous augmentez la gloire parmi nous?
On me mande que la Russie est trente fois moins peuplée qu'elle ne l'étoit il y a
sept ou huit cents ans, On m'écrit qu'il n'y a qu 'envirOn cinq cent mille gentilsho-
mmes, dix millions d'hommes payant la taille, en comptant les femmes et les enfants,
environs cent cinquante mille ecclésiastiques, et c'est en ce dernier point que la Russie
dif fere de bien d'autres pays de l'Europe ou il y a plus de pretres que de nobles. On
m'assure que les cosaques de L'Ukraine de Don, eft., ne montent, avec leurs families,
qu'A huit cent mille Ames, et qu'enfin il n'y a pas plus de quatorze millions d'habitants
dans ces vastas pays soumis A l'autocratrice. Cette depopulation me parait &range ;
car enfin je ne crois Pas que les Russes aient eté plus détruits par la guerre que les
Francois, les Allemands, les Anglois, et je crois que la Fiance seule a environ dix neuf
millions d'ahitants.
Cette disproportion est étonnante. Un médicin m'a écrit que cette disette de l'es-
pece humaine devroit etre attribuée A la vérole qui y fait plus de ravages qu'ailleurs,
et que le scorbut rend incurable. En ce cas, les habitants de la terre sont bien mal-
hereux. Faut-il que la Russie soit dépeuplée parce qu'un Génois s'avisa de découvrir
l'Amérique il y a deux cents ans ?
J'entends dire d'ailleurs que toutes les grandes Rides du czar Pierre sont suivies
par le present gouvernement. Comme, parmi seS projets, celui de montrer de la bonté
aux étrangers étoit un des principaux, je me flatte, Monseigneur, que vous l'imiterez,
et que vous pardonnerez toutes ce questions qu'un étranger ose vous adresser.
II y a peu de princes auxquels on demande de pareilles graces, et VQUS etes du
tres petit nombre de ceux qui peuvent instruire les autres hommes.
Je suis avec un profond respect, Monseigneur, de votre altesse le tres humble
et tres obeissant serviteur".
Voltaire
a Cirey, en Champagne, ce 13 mars 1739

Note. Am arAtat (m. s. p. 9) provenienta acestei scrisori, prea interesante ca sa nu


fie reprodusa, ca si aceia, care va urma. Din scrisoare reiese ca Voltaire raspunde unel
scrisorl a lui Antioh, in care va fl protestat a tat in contra afirmatiunilor privitoare la origi-
nea familiei Cantemir, cat sl mai ales In contra aprecierli defavorabile a rolului politic al
tatalui sAu, pe care o cunoastem din Istoria lui Carol al XII-lea I). De quelque maison que
fut Cantemir, il devait toute sa fortune a la Porte ottomane. A peine avatt-il rep l'in-
vestlture de sa prIncipaute, qu'll trahit l'empereur turc son bienfaiteur, pour le czar, dont
il esperalt davantageo.
Spre a'l lumina pe Voltaire despre caracterul regimului turc, pe care D. Cantemir il
pgrasise, Antioh i-a trimis 1st. Imperiului otoman, tradusA de el in limbele Itallanä si en-
gleza, punandu-1 ast.fel o punte de aur pentru o retragere onorabill pe tema aceasta, supt
pretext de lipsa de informatie. Mai constatam In scrisoarea de fata ca a doua editie a Is-
toriel In chestiune se afla in 1739 Ma supt tIpar in Olanda, deci e gresIta afirmatfa lui

1) Hist. de Charles XII, t. II,- p. 36 §i ed. Saraga, imi, p.. 220.

www.dacoromanica.ro
DESPRE NEAMUL CANTEMIRE$TILOR 15

Waddington cA ea a aparut in 1738 1) Antioh se afla cand aparuse prima editie, 1732, la
Londra ; se pare, insA, cá n-a intervenit decAt aflAnd la Paris, unde sosise in 8 Sept. 1738, 2)
cA Voltaire pregAteate o noua editle.
Aluzia la descoperlrea Atnericel se refera evident la boala scoibutului, de care sufera
mai ales marinaril, varlola Mad, din contra, transmisA Americel din Europa.

Scrisoarea lui Voltaire câtre Antioh D. Cantemir, trimisul extraordinar


al Rusiei la Paris, din 1739, April 19.
Cuprinsul: li face cunoscut cu regret cl editia cartii, dp Ledet este terminat i c5 a
ordonat s5 se adaug5 partea privitoare la D. Cantemir, insA se Indoleate cA ordinal lul va
fi executat. InapolazA prin poata 1st. Imp. Otoman, din care a ftwatat mult 1 spell sA in-
vete ai mai mult din conversatia cu Antioh. Se plange de graba editorilor lui, care prezintA
publicului fructe necoapte i exprimA admiratiunea sa pentru cunoatintele enciclopedice i ta
lentele lui Antioh.

Monseigneur! j'apprends avec chagrin que l'édition de Ledet est déjà faite. Je
leur ordonne de faire un carton concernant ce qui "regarde votre illustre pere; mais
les ordes des auteurs ne sont pas plus executes par les libraires que ceux du Divan
ne le sont par les Arabes voleurs. J'ai écrit et je vais écrire encore; mais je ne re-
ponds pas de l'autorité de mon divan.
J'ai l'honneur de renvoyer a votre Altesse l'Histoire Ottomane" qu'elle a bien
voulu me prêter, et c'est avec regret que je la rends. J'y ai appris beaucoup de choses.
J'en apprendrais encore davantage dans votre conversation; car je sais que vous etes
doctus sermonis cujuscumque linguae et cujuscumque artis.
Je renvoie I'Histoire Otomanea par le carrosse public de Bar-sur-Aube qui part
mecredi prochain, 22 du mois; le paquet est a votre adresse,A votre hotel, et les re-
gistres du bureau public en sont chargees a Bar-sur-Aube. Si on ne le porte pas chez
vous, Monseigneur, vous pouvez envoyer vos ordres au bureau de Paris.
J'ai plus d'une raison de me plaindre de la precipitation de mes libraires. Ils
s'empressent de servir des fruits qui ne sont pas mars, mais, de quelque mauvais gotlt
gulls soient, j'aurai l'honneur, Monseigneur, de vous les presenter, des que je pourrai
en avoir. Je sais que VOU3 faites (naitre)? sous vos mains les fruits et les fleurs de
tous les climats, les langues modernes et les anciennes; la 'philosophie et la poésie
vous sont egalement familieres; votre esprit est comme l'empire de votre autocratrice,
qui s'étend sur de climats opposes et qui tient la moitie d'un cercle de notre globe.
Parmi les Francais qui connaissent votre mérite, ii n'y en a point, Monseigneur,
qui soit avec plus de respect que je suis votre tres humble et tres obeissant serviteur."
Voltaire
k Cirey, ce 19 Avril 1739.

Note. Scrisoarea aceasta face impresia cl este lipsitA de sInceritate ce priveate ordl-
nele date autorului al se pare O. lui Voltaire nui convenea sA modifice radical In editia a doua
cele scrise in cea dintli. CArtile aveau atunci mai mare autoritate decat azi l scriltoril erau
geloal de reputatia lor, mai ales and erau al polemiati ca Voltaire, a cArui istorie a lui
Carol XII, a produs multA valvA in lumea politica l literarA. El a preferat, precum s-a men-

1) Ed. $araga, Introducere, 21. cf. Bengescu, Bibliographie des oeuvres de


Voltaire, 1, 379.
2) Rev. Noud, 1889, II No. 1, Biograjia lui Antioh D. Cantemir.

www.dacoromanica.ro
i6 SEVER ZOTTA

Vont (tn. s. p. 9), sA revina. asupra chestiunel, In sensul dorintel lui Antioh, In Istorla lul
Petru cel Mare.
Din scrisoarea aceasta pare a rele§i cl Voltaire nu cunWea atuncl personal pe An-
tioh, sosit bla de 6 luni la Paris, ceia ce s'ar explica prin Indelungata lui lipsA din Paris,
flind stabilit, Ina din 1733 la Cirey In Lorena, in casteful Inva(atel sale prietene Marchlza
de Chatelet, de undo numal foarte rar lua lungul drum al Parisului 2).

Scrisoarea lui C[onstantin] D[udescu] care cumnatul sfiu [T. Paladi]


.din 7254 (1746) Iunie 29.
Cuprinsul: Dupa o introducere, foarte pesimistA, cii privire la situatia politicA a TA-
rilor Romane, atinge chestiunea plecArli la Constantinopol a nepotului sAu loan [Paladi], care
no vrea BA se Intoarca In (Moldova) cu toate stAruintele unchiului.

Atat la strAmutArile Domnilor, cat §i la rgzmiritele trebute, mi s-au amarat sufle-


tul mi sau uscat oasele, nu mA mangae nici o fericire a vremilor celor bune, cat m-au
amgrat IntamplArile cele Impotrivnice, nemultamirile Domnilor, minciunile vrAjmglor
amAgelile prietenilor celor mincing. De unde am ngclAj Wit, de multe ori ma-rn primej-
duit §i de la cei de la care mg car cA la toatA lumea sant cam acestu feliu de intam-
plAri, darA la aceste doao ticAloase de tgri iaste osebire mare.
Ci cui place, a §azA sAngtos, iar sg c[r]eazg cA sgnt cAtre apusul soarelui, iarg
fiat meu mai bine sci fie In Tarigrad slugd de cdt aicea boeriu. De gre§gsdi nu §tiu,
atat §tiu, cA IntAmplArile a§a mau Mut sg fiu ravnitoriu.
Dumniata iubit frate, sA vede §i am cunoscut-cA te-ai silt fn tot chipul ca sA-I
fad sA viela pgrintescul sanul nostru, darA Ion poate acestea §tiindu-le nu s-au grAbit,
ce Dumnezeu sA facg cu dansul ceia ce va cunoa§te ca un milostiv, cg iaste mai de
folosul lui, iarA Dumneata te-ai grAbit frate de i-ai dat bani, insg nu vei pAgubi Dum.
ci sA va plAti Ion de Dum, ca un nepot cell] iaste Dumitale. Si mila lui Dumnezeu sA
fie cu Dum. pururea rog. luni 29, 7254.
A Dumitale ca un frate §i cumnat pururea gata spre slujbg, C. D.
MArii sale Cumnatei Domnitel cu multA sAnAtate, mg Inchin, pe lubitele nepoate
§i pe Dunl. nepotul voinicul cel mare, pe toll dulce Ii sArut,
Domnita noastrA iubitg, cumnata Dumitale, cu multA sAnAtate sA Inching Durn-
neavoastrA.
Matei §i Zoita cu plecgclune sArutg cin(stite) mainile Duni."

Note. Scrisoarea aceasta, aflAtoare in arhiva muzeului municipal din Iasi, (donatia Gh.
Racovit5) a fost publicata In Buletinul muzeului 1923, Fasc. 3, p. 197, supt titiul Serisoare
Cantemireaseda, incercAndu-se a se identifica pe loan nepotul adresatului cu lonitA Beiza-
dea, flul lui Antioh VodA, cu privire la care, acel pachet de documente cuprInde unele
mArturil. Stim, InsA, cl In 1746 loan Cantemir era de mult Intors din Tarigrad §i deci nu de
el poate sA fie vorbA. Initialele IscAliturei ne lAmuresc 'insA, in legAturA cu indicille genes-
logIce, c5. avem a face cu Constantin Dudescu, vestitul ba§ boler neastAmpArat, de care
ne-am ocupat mai sus, a carui flica Zolfo dimpreunA cu sotul Matel [Cantacuzino] trimit
sArutari de maul prin scrisoarea de feta.
In urma acestel constatAri, scrisoarea, Interesanta prin plasticitatea stilului §I IndrAz-
neala afirmArllor, care trAdeazA o personalitate puternicA, capatA o deosebitA ImportantA. In

1) Meyer, encl. ed. IV, art. Voltaire.

www.dacoromanica.ro
DESPRE NEAMUL CANTEM1REST1LOR 17

ea se oglindegte caracterul neastamparatului boer, pe care astfeF il caracterizeaza eruditul


Ban Mlhai Cantacuzino: Dudescu cel Man, cu toate ca era om prea intelept, dar vrea
el sa fie la toti Domnil cel dintalu sfetnic si nu vrea sa o capete aceasta prin osteneala, cl
sA-1 alba cam de fricA gl pentru aceasta elatoma pururea facea ceartA gi da pricinA de scan-
dal 1).a ln 1764 C. Racovita Voevod, degi %Tar prirnar cu Dudescu, adus la desperare de ceata
Dudescului", se purta cu gandul sa-1 omoare, tar intervenfia pentru el a lui M. Cantacu-
zlno il duse fi pe acesta la Inchisoare 2).
Interesant este, ca Dudescu se arata atat de amarat cu 20 de aril lnaintea mortil sale,
in cursul carora 11 erau rezervate Incercari mult mai grele; exil, tnchisoare dimpreunA cu
hotif si primejdie de moarte. El pare sa fi fost o fire dIntre acelea, carl niciodata, chiar
supt imprejurari prielnice, nu sunt multamite, cu o vadita inclinatiune spre grandomarile. Chiar
in scrisoarea de fatA este de observat, cl da titlurilor o importanta exageratA pentru o scrl-
soars famillara. La acest orgollu va 11 contribult atat tineretea sa, petrecutA langa unchiul
Stefan Von Cantacuzino, cat gi Imprejurarea cli era ginerele lul Antloh Von Cantemir.
Din stilul lui reiese ca. era un bun orator, care utiliza contrastele gi gradatille al ca nu
era lipsit de spirit filosofic.
Scrisoarea, pe o hartle, in parte deteriorata, de lungime de 32 cm. gl latime de 10 cm.
tradeaza o maul Mang, uneori tremurandA, dar este foarte citeata. Zoita, flica nil, era o
femele foarte desfranata ; dar, In cat a trait numitul Matel Cantacuzino, cel ce era om de-
osebit, frumos, cilibiu, bland gi intelept, el acoperea gregeale1e el, lar dupa moartea lul s-a
descoperit firea el," scrie despre ea chiar cuscrul el, Banul M. Cantacuzino, a carul flicA
Paunica sa casatorit In 1769, Nov. cu Constantin, flu! Zoltel 3). Fiul el Neculal, emigrat In
Moldova, era socrul marelul Logofat N. Stratulat 4). Sotul ei, Matei, era nepot de flu al lui
Serban Voda Cantacuzlno. Cine a fost insa, nepotul loan al lui T. Palade ? Credem loan
Sturdza, fiul suroril lui, din casatorla cu marele Logofat Sandul Sturdza 1.
7.
Zapis din 7262 (1754) lunie 11, al lui Ionita Cantemir Beizadea.
Cuprinsul :. Adeveregte ca s'a lmprumutat dela Mola Hann cu 1300 lei, la Tarigrad.
Dat-am scrisoarea noastrA la mAna Dumi[sale] : Mola Hasan, precum sA-s[A] §tie,
cl am poftit pe-dumnealui de ni-[a]u fAcut bine cu o politA la Tarigrad de -, 1300 =lei
adicA o mia trii sute, §i dinteace§ti bani am dat dumi. chindu (sic) am luat polita cinci
sute lei: bani gata §i am mai oranduit cu rAva§ nostru la ficiori ocola§i sA-i mai dea
trii sute lei, cari se fac opt sute lei dati §I mai rAman asupra mea cinci sute lei §i rn-am
apucat sA-11 dau dumi. de astAzi lun[ie] 11 pAn in = 31 =zile §i pentru credinta am is-
cAlit "§i am pus §i pecetea".
L. P. Ion Cont. Betz. lun. 11 =It. 7262.
(

Note. Scrisoarea 6), aflAtoare In acelag pachet al Muzeului, No. 57, pare sa fie scrlsa In
Intregime- de I. Cantemlr, a caul! Iscalitura !mita pe cele domnegti, CU dota Bell transver-
sale, paralele, prin intreaga Iscalitura, cu vaditA tendinta de a face din Ion, dela care pornesc
linille, un Io, care nu lipsegte din jurul emblemei pecetel octogenale, reprezentand un cap de
zimbru cu coroaal suprapusa. Unui flu si nepot de Dome I se poate Insa lefts aceastA am-
bitie nevinovata, ca gl acel pluralis majestatts, Intrebuiotat fn mod inconsecvent.

1) Geneal. Cantacuzinilor, ed. lorga, 132-3; elatoma =grece§te, pdcat; ibid nota.
1) Ibid. 136-7.
3) Ibid. 287-9.
4) Studiul nostru in rev. Arhiva" din la§i, 1916, 99, oeterminat.
5) A. A. C. Sturdza, Règne de Michel Sturdza, spita.
6) V ,§i GhibAnescu in Surele §i Izuoade XXIV, p. 52 cu unele deosebirl de lecturA,
in special ce prive§te pecetea, in care nu putem sA descifrAm pretinsul an 1745. Pro-
habil o cunoa§te d-nul GhibAnescu din alt loc.
Buletinul Muzeului Municipal ',loan Neculcei Iai, 3

www.dacoromanica.ro
18 SEVER ZOTTA

8.
Zapisul din 7262 (1754) Iunie 27 al lui Ionitä Cantemir Beizadea.
Cuprinsul: Adevereste cA s'a Imprumutat cu 450 lei dela Ha gi Sall, In Iasl.
.Dat-am scrisoarea noastrA la mAna dumisale Hagi Sali, pretum sA-s[6] §tie cA
am poftit pe dumnealui di ne-u Wirt bine aid la E§i cu = patru sute cincizeci lei §i
mergandu acas[a] la tinutul Baclului, rn-am apucat sA dau dumisale toti banii aci§tie i
cu multamit[a] §i pentru credinta am iscAlit §i am pus §1 pecet[ea] mea.

Ion Cant. Beiz. lun. 27 Lt. 7262.


L. P.

Note: Ibid. No. 56 si Ghibänescu op. cit. 52-53. Aceleasl observatiuni, ca si la docu-
mentul precedent. DupA nici mdcar o hind, In 23 tulle 1754, lonita Cantémir este mentionat
ca rdposat f).
Cu un an mai tArziu, in 7263 (1755) Mai, este vorba de otupli ce s-au venit la Im-
pArtala In parte mArii sale Domnitil Anitil (Paladi) din stupli rAposatulul Beizadea 2).

9,
Zapis pentru bani dat Domnitei 3) Anita Paladi in 7264 (.1756) tulle 25.
Cuprinsul: Soliman, omul jupAnului Mustafa, certificA cA Domnita Anita a piAtit o da-
torie pentru nigte stupi luati de rAposatul Ion Beizade.

Dat-am scrisoari mea la mAna marl! sali domnitil Anitii Pál[a]doe pricumA sA-s[t]
§tiie cA luAndA rAposatul Ion beizad[e] noA stup[i] dela giupAn Agi Mustafa §i niplAtin-
du-1 rAposatul beizade, mi i-au platit domnita miie lui Soliman, wmul giupAnului Mustafa,
car[i] s-au fAcut bani cAtea doi lei pe stup, optusprazaci lei §i i-amA luatA ace§ti bani in
mAna mea cu mAna lui Stefan Po§chin -§i mArile sa de acmu sA nu mai aibA nici o
.supArari §i pintru credinta tn- amA iscAlitA §1 rn-ama pus §i mohurul §i mart[uri] cat!
s-au IntAmplatA §1 din Turd §1 din Moldo-vini s-au iscAlitA".

isc. tur- 7264 = Iul : 25 =


Stefan Poschin? ceascA m-am tAmplat §i eu Vasile . . .
$tejan Hundii ? cu pecete Caloian? Orz.. m-am tAmplat

Note : Ibid. No. 66. gi Ghiblnescu op, cit. 83 cu diferenta de lecturA la iscAlituri. Scrisoarea
pare scrisA de secretarul particular al Domnitel Anita, precum reiese din comparatiune cu ceiclalte
zapise, iscAlite nurnal de DomultA; sau date la mAna el, pe cari le rezumtm aid : 1) 7263 (=1755)
lunie 29. Zap. la mAna unui Iuragcu pentru 44 lei (No. 71) 2) 7263 (=1755) Aug. 20 Zap. la mAna
lui D. Papafllu pentru 1000 tel luati cu Imprumut pe douA luni cu dobAnda din zeicea doisprd-
Viet", (No. 72) 3) 7265 ( =1756) Sept. I. Zap. la mAna ginert mieu Scirdarului Arghlriem pentru
1000 lel Imprumutati pe 6 !mil cu dobdnda lor cdti =5= lei pe pungd de flundJ (No. 76)
4) 7265 (=1756) Dec. 14. Zap. dela un Turc la mAna domnitel Anita pricum sA-s[-] stle cA
din toatA socoti]a]la cl-rn avutA cu rdposatul loanit beizadi fratili marit salt" a fost deplin

1) V. m. s. Anexe, doc. 3 note.


2) Doc. Muz. Municipal, Pach. citat, No. 73
3) Les filles de ces familles princières conservent leurs titres de Princesse et d'al-
tesse, quel que soit le rang de leur mari, mais la soconde gdnération n'y a aucun droit,
(Langeron in Hurmuzaki. Supl. 1, vol. III, 74).

www.dacoromanica.ro
DESPRE NEAMUL CANTEMIREST1LOR 19

satlsfAcut. Ii pune 01 el mohurulo, adecA pecetea (No. 77). CuvAntul acesta, cu tot suflxul lul
romAnesc, n'a Intrat In patrimoniul 11mbel romAne slpersonal-11 IntAlnim Int Slag datA. 5) 7265
( 1757) Apr. 12. Zap. Domnitel cAtrA al Inolstru bun prietin dum, Husiin Aga ot Romano ru.
gAndu-1 sA o imprumute cu 800 lei, de carl se va achlta prin furnizare de mlere din tint:turtle
Iasi, HArlAu l BacAu. Are cu el o socotealA veche pentru miere. Pe acelagl zap. scrie Miran
Vdrnav cl a luat 500 lei din 800 ce scrie MArla sag. (No. 80) 6) 7265 (=1757) lunle 15. zap.
la !ulna lul Costea Papofilu pentru 1000 lel 1mprumutatl cu dobanda cat Un leu fasa po-
tronici 1) de sutd pe lun[dI (N. 75). 7) 1758 Apr. I zap. la mAna lul C. Papofilu pe 700 lel
pentru carl avea Domnita sA-1 dea miere (No. 87). 8) 7266 (= 1758) Mart 8. zap. pe 650 lel,
cari avea sA-1 des Domnita lul Husain Aga din socoteala pentru miere. (No. 86) 9) 7267
(1759) Apr. 25. ,,Izvod di tiganl carl sIntl la Nistru fl sAntA dati in sama lui Toadir Bir-
bicid (Berbeclu?) gludl". !sc. Anita Domnita. (Ncr. 92) 10) 7268 (=1759) Noem. 1. Cu tril
suti di lel sAntA datoarl dumi: Mehmet Aga ot Bdrdladd cu dobAnda lor din zdci unsprd-
zdclu. Ii va da mlere la toamnI. (No. 89). 11) 7268 (= 1760) Aug. 10. ww finil 2) de argint
am luat dl la dum. Anastasii Duca, marlml au tras : 202= drawl cAtl 12: par[ale] dram[ul].
Pee(?) sA-1 fie dum. de sam[6] : Anita Domnita (greceste). No. 94). 12) 7274 (= 1765) Oct.
27 rap. Cu = 150 lel, adIcAte w sutA cinzAcl di lel me-au fAcut bine dumlui glupAn Hris-
tododor Popfajfel gi dobAnda cdte= 2 lei de sutd pe !undo. (No. 107). 13) 7264 (=
1765) Dec. I. Zap. la mAna dascalului Theodosie, cArula 1-a rAmas datoare 600 de lel. (No.
109). 14) 7267 (= 1759) Ian. 31. Zap. la mAna lui Hristodor Papafil pentru 500 lel cu do-
bAnda ,,din zecl doisprezece pe ants (No. 118). 15) 1767 Apr. 15. Zap. la mAna fiului ei
Constantin, care a imprumutat-o cu 2700 lel cu din zeci doisprezici pi an (No. 120) 3).
Precum reiese din zapisele mentionate, blata Domnits, care paol la Dec. 1765 1st pune
pe langA IscAlltura greceascA l pecetea cu capul de zimbru i coroana princlarA, pare ta fi
avut multe IncurcAturl bluest!. Ele n1 dau h:s1 un interesant material pentru istorla noastrA
financlad, dln punctul de vedere al oscllatlunel cotel dobAnzilor. Ce prlveste pe numerogil
el creditor], mal tot! sunt Turci, sau Greci, lar titlurlle de Aga (= Prefect de Polltie) nu
trebue sl ue deruteze, Intru cat ele nu erau oficlale, ci aderente foastel calitAti oficlale a
diferitilor creditorl din Imperlul otoman. CA Turcil prin cunoscuta lor probltate moralA erau
preferati In afacerl bAnesti, se explicA.

10.
Scrisoarea lui Mihail Cantacuzino 4) (Banul) cdtre cumnata sa Smaragda
SpAtAreasa Cantacuzino näscutA T. Paladi, din 1772 Feb. 14.
Cuprinsul: A prima scrisoarea el prIn nepotul Tudurache (Bals), 0 roagA sA IntervInA
(evident la marele cartier rusesc din Iasi) pentru pära lui Pantazi (CAmpineanu) pi a Bd-
leanului (Grigorie). ExplicA dece a prima boeria de Ban. Amintegte moartea fratelui slu
(Parvu) sotul Smaragdel. Descrie pagubele suferlte din cauza rAzbolulul gi a indelungatel
absente ; bucuria vrAjmasilorg. Aude vorbindu-se de pace intre Rusi I Turd l e hotdrdt sá
pdrdseascd Tara Romdneascd climpreunS cu frale-sAu Rdclucanu gl cu alte 7-10 far:lila,
rude sl client!. NAdajduelgte cl Tara va rAmAnea Rusilor I ImpArAteasa va tinea promlslu-
nile fAcute fratelui sAu si lui personal. SA nu plece la Petersburg inainte de a se intalni cu
el cu voia Feldmaresalulul. 0 roagA sA-I plzeascA de vrAimagl1 lul, cari urnbla std] lechir-
diseascd°.

larA§i dup[A] frAci[ascA] drag[oste] dum. cumnatA Zmaragda SpAtareasA.


Scrisoarea ce mi-ai trimis cu nepotu Tud[u]rache am luat. Am Inteles toate

1) = 72 gro§i (Cihac, Dict.).


2) = Sinie, tablA de metal, cuvânt prob. de origine turceascA. (Cihac, op. cit.).
3) V. §i GhibAnescu op. cit.
4) Autorul genealogiei Cantacuzinilor §i .a. o.

www.dacoromanica.ro
20 SEVER ZOTTA

scrishe dumi[talel: la care sAnt gata a-ci sluji dumitale. DA silinta ce-ai fAcut dum:
pentru noi multAmescu drag. dumi: ci ma rog mai mutt sl fii dum. silitoare pentru Ora
lui Pandazi (sic) §i a BAleanului dupl cum fp scriu dumi. In scrisoare mai pre larg,
Acea scrisoare de- o gAse'§ti cu cale fA o rusegte §i o dA ca nu care cumva§ nevinovat
fiind eu vor prohorisi vrAjma§ii no§tri de ne vor face a pierde ceia ce nadajduim, a§a
mg rog mAcar cl vAz cum scrii dum. cum el noi am gAsit chiverniseala noastrk dar
vet §ti cumnatA cl eu acea supArare a cere Spat Arie §i Visterie la ginerii no§tri, sau
BAniia de mi s-au dat mie, nu le-am cerut drept chivernisealA, ci poci zice dumi. de
ru§inea oamenilor, vAzAnd cl cei ce n-au gAndit, cerfi boeriile noastre §i altii, ce In-
jura pe Ru§i §1 pe noi pentru Ru§i §i de-acum de rAdA de noi, cum cA tot o nAdAjdu-
escii a ne aduce la acel hal.
De aceia am fAcut acea supArare pentru acele 2 boerii, iar nu de vre un cA§tig, .

cA cA§tig cu mila lui Dumnezeu acum nu-i o para de la boerii.


5i mai ales cA nAdejdea chivearnisealii casii noastre, In care numAr §1 pe dum.,
nu o grunsc9 eu la boeriile acestea, cA acestea le-am avut2 la domni, IncA cu venituri
mai pline, mai late, dupA cum bine ne §til dum: cA ai trAit §i mai nainte cu noi §i
mai ales dupA ce ai luat pe rAposatul fratele mieu.
Socote§ti cumnatA mai Intdi vArsarea sAngelui a rAposAtului fratine-mieu, pe care
frate pierzAndu-1 eu §i cAcl bani am pierdut, cari imi era dator §i mi-au rAmas za-
pisile.
Socote§te pe dumneata cA ti-ai pierdut boeriul, ti-ai pierdut zestrea.
LAngl acestea socote§te cAci bani am cheltult eu pentru bulci 2) §i dupA ce am
venit aici nu-mi gAsii §i ale meale §i ale dumnevoastrA §i ale RAducanului; casele prA-
pAdite, 'vitele luate, hainele putrezite, viile pArAginA, martor e DumnezAu, la doaA sute
de pungi de bani3) pagubl la casa a cAt trei fratii. In scurt bucurie vrAjmapor, apoi
§I necAjind vrAjma§ii.
La aceste pierderi cu boeriile acestea vom sA avem vindecare pentru boerii sAnt
multAmit Feltma§alului pentru ochii oamenilor.
lar ochiul mieu iaste la altile, mai intAi cA vAz el umblA vorba foarte tare de pace,
sfArgiturile pAcii nu le §tim ce fel or vrea sA le facA. SA punem ceale inpotriva cAnd
pentru pAcatele noastre sA lase Odle iar la Turci, noi a sta In tail putinta nu e, so-
cote§te cAte mo§ii §i ate lucruri pierdem.
Socote§te casa mea, a dum. a frAtine-mieu, RAducan, nepotu Tudorache, alte 7 :
8 : sau zece familii rude, oameni ai casii noastre, carii ne au fost urmAtori, mie §i
fratilor.
Nici intr'un chip nu pot sta in tarA. PierzAndu-gi tot unde vom merge, or sA
meargA cu no!, nAdejdea lor la noi. Cu ce o sA trAim liol, cu ce o sA-i chivernisim pe
dAn§ii.
SA vorbim §i ceale bune, au dat Dumnezeu §i au rAmas Tara la Ru§i dupl cum
o nAdAjduit' §1 pentru atAtea pierderl §1 pentru atAtea morti §i pentru atAtea necazuri
osa fim in rAndul ob§tii a ne certa pe boerii §I vAduvile noastre, sau copii no§tri dup[A]
moartea noastrA sA moarA de foame, sA nu ne Invrednicim §i noi a cA§tiga vre-o deo-
sebita mila, o deosebitA pAine, I o deosebitA pAine4) I sA fie vecinicA la casa noastrk

1) De la maghiar. goronghy, (Cihac).


2) Dela slay. buiAc, In cazul acesta obiecte de lux. (Cihac).
3) 0 punga de c. 50 Lei vechi,
4) Schimbarea coalei.

www.dacoromanica.ro
DESPRE NEAMUL CANTEMIRESTILOR 21

dupa. mila §i. fAgaduinta prea puternicii ImpArAtese ce iaste datA prin cartea impAr[A]
teascA (notA : cAtre frate meu) 1) si mie insusi prin gura impAratii sale 2).
Eu sfAtuiesc pe dumneata Ia. aceasta sA fie ochiul si socoteala dumitale si nici
cum dumneata sA nu pleci la Petruburgu pan nu mA voi intAlni eu cu dumneata si and
a fi hotArArea sA mergim sA-mi eu voe de la innaltatul Feltma§al arAtAndu-i nä avem
a ne intAlni pentru trebile casii noastre, si viind eu acu vom grAi and, sA fereascA
Dumnezeu, lucrurile impotrivA, ce drum, ce cerere sA facem, cAnd lucrurile bune, lar
ce milA sA cerem la casa a cAte trei fratil si cu venirea mea si pe Tudorache l-oi f ace
a-§i face datorie dupl cum am si vorbit cu dAnsul si eu de la mine deosebi voi face
ajiitor dumitale §i asa urmAndu-sA dum. mA vei cunoaste pe mine de frate §i eu te voi
cunoaste de sor[A] si ne vom petrece viata, ineAt o fi de la Dumnezeu, la un loc ne-
-despartiti. CA asa te sfAtuescii cumnatA si asa -mA rog §i de ti sA pare cA iaste soco-
teala mea gresitA, te sfAtuieste si cu cumnatu si cu surorile dumi.
lar pAnA a vini vreamea m[erl3) gerii dumi §i pAn am luat mie voe sA yin pentru
mergirea dumi., dum. ai purtare de grijA si ma pAze§te de vrAjmasii mei, de cei care
umblA sA mA lechindiseascA cu lechelile gineri mieu. Ca intr'alt chip eu sAnt curat si
toatA paza mea au fost de toate lucrurile numai pentru nAdejdea acea dupl urmA ca
sau bine sA va intAmpla in tarA, sau rAu, sA-mi poatA fi limba slobodA a putea face
cAzutele rugAciuni la vreamea trebuintii, sA nu ne rAmAie in zadar ostenealile §i pri,
mejdiile §i rAmAn Febr. 14. 1772.
Fratele Dumi si gata slugg.
Mih[ail] C[antacuzinol
Dumi-ei cocoanei Zoitii 4) si Dumi-ei Postelnicesii 5) surorilor Dumi, mA inchin
cu frAc[eascA] dragoste."

Nate. Ibid. No. 191. UrmeazA scrlsoarea mentiormta in textul acestel scrlsori.

11.
Scrisoarea lui Mihail Cantacuzino cAtre cumnata sa Stharagda
din 1772 Feb. 14.9
Cuprinsul: Se plAnge de Parztazi Campineanu i alti do! (prob. Gr. BAleanu l poate
N. Dudescu, v. gl scris. precedentA) carl 11 trag la rAspundere, nu atilt' In care chip, pentru
laptele netrebnice" ale rAposatului sAu ginere Dinul (C. Cantacuzino), dupl moartea filcel
sale (PAuna). Cere sprijinul cumnatel, evident aflAtoare la la0, la marele cartier al tut Ru-
miantov, nAdAjduind cl-I vor cunoafte Muscalii, precum ti cunoscuse GreciP.

CinstitA si a-mea tocmai ca o sor[A] din cumnatA Smarando 7) Spat[A]reas[a] cu


mult[A] sAnAtate si cu frAc[easscA] drag[o]ste mA inchin Dumi[tale].
Cu venirea lui Kir Zamfirachi 8) i a lui Kir Diamant nu lipsii a nu cerceta de

1) V. Scrisoarea ImpArAtesei Ecaterina din 1769 Ian. 19, catre PArvu Cantacuzino
-Banul Craiovei, solo! Smaragdei. (Geneal. Cantac. 158-60).
2) Audienta lui Mihai din 1770 (v, mai j )
3) Rupt in orig.
4) CAs. §i divortatA Ruiet.
5) Maria Bostangioglu, (Geneal. 429). .
6) Din aceia§i zi deci, ca si scris. precedentA, in care se mentioueazA para lui
Pantazi §i a BAleanului duper' cum fci scriu dumi fn scrisoare mai pre larg-.
7) In adresA Zmaragdii".
8). Damaris Cernovodeanu ? ginerele lui Matei Gh. Cantacuzino si al Zoitei Du-
descu (v. m. s. si geneal. 431; cf, studiul nostru din Arhiva din Iasi", 1916, 102, n. 4).

www.dacoromanica.ro
22 SEVER ZOTTA

sAnAtatea dumi: ca intragA fiind sA dau laudA milostivului Dumnezeu cu sacAruia mill,
vrAnd Dum. a§a §i eu mA aflu sAnAtos, lar de alte intristAciuni §i necazuri numai unul
Dumnezeu §tie cA nu-mi ajunge ostenelile pierderile cAte mi s- au intAmplat intrace§ti
doi ani ci acum dup[A] m[oartea gi] t)neri mieu a Dinului s-au sculat unchiu sAu Pantazi
CAmp:[ineanu] §1 cu alti doi care -vAzand CA pl mine nu mA pot strica nici nu -pot sA
mA gAsascA mAncat sau furat, de undeva§i, socotesc ei cu faptele Dinului. cele netreb-
nice, care le-au urmat dup[A] moartea fii mea incoace, prin ne§tiinta me, cu aceste sA
sA atingA dA mine: socotind cA mA vor aduce la vre-o stricAciune ca sA rAmAe ei in
tarA, fiindii cA in anul dintAi dupd moartea frAtini-mieu s-au invAtat cu nArav, calici
fiind dupA cum ii tii, s-au inbogAtit. Slut nAdAjduit la Dumnezeu cl vremea Ii va
descoperi del vor cunoa§te §1 Muscalii, precum ii cunoscuse Grecii §i cu ajutoru lui
Dumnezeu sAnt nAdAjduit §i la dreptatea mea cd n-am auzit nici intr-o lume a sA vi-
novAti tatA pentru ficior §1 ficior pentru tatA, mai ales socrul pentru ginere, care fatA
imi era moartA dA mult inaintea lui §1 eu din casa lui n-am clironomisit mAcar un cap
dA atA, dar cu toate aceste ne aflAm stapaniti de oameni noi nu ne §tiu pAnA acum,
mA mAhnescii de alifetturile vrAjma§ilorti ci mA rog ca unii surori ca pe una ce te am
nedAspArtitA afFAndu-te acii pAn prieteni nu lipsi a-mi arAta dreptatea mea ca sA nu
aibA loc vrAjma§ii miei sA mA lechendinsascA cu faptele ginerl-mieu, carele de un an
de cum au murit fiia me au e§it de supt stApAnirea mea §i poci zice mai de aproape
Dudescului §i lui Pantazi, ca un nepot ce Ii era, de cAt mie. lar cAt pentru mine in-
sumi pentru faptele male sA §tii dum. cA sAnt fArA nici un fel de grijA cA sAnt curat
§i dA faptA §i ne§tiitor de faptele gineri-mieu pAnA ce au murit, §i a§a mA rog dumi-
tale sA nu dai aceast[a] la lAsare §1 eu voi fi multumit dumi. i rAmAn: = a dumi. ca-
un frate din cumnati Mih[aill C:antacuzino].
Feb. 14 dn 1772.

In verso : Cinstitei §i a mea ca-o sor[A] Dumneaei cumnatei- Zmaragdii SpAtA-


reasii Cantacozinii cu fraci[asct] drag[os]te sA-s[a] dea.
Pecete in cearA ro§ie representând pajura bicefalA drept coroanA princiarA.

Note ; Ibld. No. 137. lmportanta acestor douA scrisorl se impune, atat prin cuprinsul
lor, care evoacA, in culori vii, Interesante pagini ale istorlei noastre, cat 1 prin persoana
dela care emana, Banul M. Cantacuzino, a carula ,genealogies, de fapt o pretloasa contri-
butie la istoria TArilor noastre, mai ales a Munteniel, a fost, pre6um se cuvine, apreciata
de Istoricli nootrl 2), In frunte cu d-nul lorga. Nu este o simplA intamplare cA scrisorile a-
cestea se aflA Intre hartille unor urmasi al Cantemireftilor, precum nu va fi fost o Intam-
plare cA PArvu Cantacuzlno, care riAdAjdula sA devinA Domn al Muntenlei cu ajutorul Ru§ilor,
§1-a ales ca (a III-a) nevastA pe nepoata lui Antloh Canternir l pe sora unul cunoscut ruse-
fil, Hatmanul C. Paladi. Rusofilismul devenise o traditle, pe care o urmau in mod mai mult
sau mai putln tAinuit numeroase familii, Inrudite sl focuscrite Intre ele, traditie mereu allmentatA
prin insuportabilul regim Fanariot 3). Asupra persoanelor, mentlonate in scrlsorile de fats, ne
Ilinureste foarte bine insusi M. Cantacuzlno In a .sa genealogie ; nepotu Tudurache" este fArA in-

1) Rupt in orig.
2) Prima ed. de Cesar Bolliac in Buciumul", ziar poi, lit. §i comerc. din Bu-
cure§ti (1862 urm.), Acolo a fost tipArit §i corespondeuta lui PArvu Cantacuzino cu
Ru§ii, transcrisa dintr'o condicA greceascA a fam. Cantacuzino §i comunicatA de Ari-
cescu, Dir. Arh, Statului, lui Bolliac (geneal. ed. lorga, prefata).
3) V. §i scrisoarea a doua: (de-i vor cunonte §1 Muscalii, precum ii cunoscuse
Greciia. Ace§tia erau deci adevAratii stApAni.

www.dacoromanica.ro
DESPRE NEAMUL CANTEMIRESTILOR 23

doialA ginerele aposatului sAu frate PArvu, Tadurachi Balf, Clucerul, apoi Mare Aga In divanul
instituit de Ruel 1). Pantaxi este cunoscutul Cdmpineanu, cAsAtorit cu ultima Cantemir,
Maria, flica lui C. A. Cantemir if 1776) 2), El a avut un mare rol politic, IncA din timpul Dom-
ale! lui $tefan RacovijA (1764-65) care'l puse la inchisoare dimpreung cu Cantacuzinii, C.
Dudescu, el a. intre cad ei Gr. BAleanu, evident cal asociat la pAra lul Pantazi. Acesta a
ajuns In Dlvanul rusesc Mare Vornfc, far BAleanu Mare Clucer, pe când pAratul Mihal, pAn'a-
tunciMare Vistier, ajunse la cea mai fnaltA boerie, de Mare Ban, ca el Pand Filipescu 3). N. Du-
descu, atund Mare Vornic 4) fiul aceluia de care ne-am ocupat mal sus ei de care este vorba In
scrisoarea a doua, bAnuim cA este al dollea boier, care sprljini demersul lui Pantazi°. El era vAr
primar cu sojia Jul Pantazi, el unchiu al Dinului (Constantin) Cantacuzino, Hui suroril sale Zoija,
de ale cArui fapte netrebnice" se ocupl scrisoarea aceasta. Nu etim in ce canstau faptele aces-
tea a nonl tAngr, mort In Febr. 1722, deci cu pujine zile inaintea datel scrisorilor, in varsta de pu-
ma! 21 de ani ; cunoagtem numai amAnuntele logodnei Jul din 1769 cu PAunica flia° lui Mihal,
logodnA, cArela mama lui Dinu datorea eliberarea el din MAnAstirea MArgineni. PAunica a mu-
rit inaintea lui Dion, In Mal 1771, la Brasov, In vrAstA de numai 16 anl ei a fost InmormAntatA
In Biserica greceascA din $chelu, pe cand sojul el zace la I. MAnAstire a slAntului loan din Bu-
cureeti. $I-a rAmas tin flu Parvule(, care, emigrat In 2 Mai 1776 cu bunicul Mihal el familia In-
treagA la Petersburg, a murit acolo in 4 Mai 1787 In vArstA de 17 ani ei 8 luni. El avea funcjla
onorificA de Cammer-Page al ImpArAtesil8). In prima scrisoare aminteete Mal boerille re-
cente ale ginerlior noetril° SpAtAria I Visteria. Aceasta o avea de fapt un ginere din 1767
al lu! Mihai, in Divanul din 1771, anume Manolache Vatafe 6) dar nit! pe Dinul, nici pe gi-
nereie lui Parvu Cantacuzino, Tudurachl Bale, nu-I vedem mentionall avand SpAtAria in Divanul
rusesc, cl o avea qt. Topliceanu. Dece nu'l aminteete pe acel ginere, Spatar, in genealogie ?
SA fi fost totuel tAnArui Dinu, poate al 2-lea Spatar l sA II venit din partea caracterului, in
parte militar, al boeriel In conflict cu autoritAjile militare ruseetl ? In orice caz se pare cA
faptele netrebnice" aveau o lature pollticA, deoarece eie dealtfel n'ar fi servit de armA vrAj-
maeilor, geloel de situajla preponderentA a lui M. Cantacuzino. De un alt ginere al Jul
Mihal, Melissino, nu poate sA fie vorba, intrucat acesta s'a cAsAtorit abia in 1788, fo Rusia,
Cu Luxandra, nit de ginerele N. Cataro,7) sojul Smarandei, de oarece aceasta nici In 1788
nu era cAsAtoritA 8).
Banul Mihai pare tare afectat de pdra Jul Pantazi ei tot rostul acestor douA scrisori,
cari cuprifid gi unele pArji de ordin sentimental, nu pare sA fie altul, decAt reacjiunea in
contra el. Precum reiese din prima scrisoare, el dorea ca cea de a doua sA fie tradusA in
limba ruseascA pentru generalisimul P. A. Rumianfev 9) din lael; logrijorarea iui era dealtfel
explicabliA, intrucAt Pantazi, ca sojul ultimei Cantemir si ca until care repede s'a orientat
spre Ruel, fAcAnd parte el din deputajiunea plecatA fn 1770 la Petersburg, 10) ayes desigur
multA trecere la ei. Mihal, tare, precum insuel mArturiseete, nu se afla intre cel propuel
pentru administrarea tart! la intrevederea din Laticev cu Feldmareealul 19, pare sA fi datorit

1) Genealogia, 184-85.
2) Ibid. 418. Mama Mariei era o Bal§ (Ibid).
3) CA erau doi Bani (de Craiova), nu trebuie sA ne mire, deoarece dela 1761 in-
coace BAnia era mai mutt -titularA, guvernatorul celor 5 jud. oltene fiind un Caimacam.
(Fotino, III, 266).
4) Geneal. 187.
5) Ibid. 287 90.
6) Ibid. 187.
7) 1. C. Filitti, Mih. Gh. Gr. Cantacuzino, Buc. 1929, spita.
81 Geneal. 196.
9) Nu Romantov, Romanzov, sau Rumanzow, v. Brockhaus §i Efron, Enfiel. slovar.
Fam. este cunoscutA din sec. al XV-lea.
10) Geneal. 448. El era bunicul marelui patriot I. C , cAs. cu o nep. de flicA a
ultimului Dudescu. (Gervescu, op. cit. spita).
11) Geneal. ibid.

www.dacoromanica.ro
24 SEVER ZOTTA

situatia lui mai mutt renumelui fratilor sAl, PArvu st RAducanu. Cel dintAl, sotul Smarandel,
cAreia aunt adresate scrisorile a avut o atitudine frumoas5, InspiratA desigur de sentimente
altruiste (nationallstnul de atunci fiind ortodoxismul) l o soart5 tragia, la care se face a-.
luzie tn scrlsoarea IntAia vdrsarea sangetui". Mare Ban al Cralovel, Ina din 1767, el a
fost acela pe care Arhimandritul de Argef, Damaschin, conspirAnd cu spionul rus malorul
Nazarie Carazln, I-a recornandat sd se ajnngda 1 fdrd tentere sd se descopere la el, pentru
izbdvirea neamului creftinesc de supt jugul turcesc 9. Incurajat de o scrisoare a ImpArAtesel
Ecaterina II, el a pus cavalerismul acestui strAvechiu si nobil neam in functie de izbdvirea
tArH si a murit cis top oamenil sat toteo luptA Inegall cu Turd! 2), aproape de Mandstirea
Comana, in 12 Dec. 1769 3). Celait irate, Rdducanu, intelegAnd si el sA nu depindA numai
de mila ImpArAtesii, a organizat un regiment de Munteni, Moldoveni i Ardeleni, cu care s'a
distins, mai ales la Silistra in 1773, cand sA fl luat o baterie cu 12 tunuri gi a hotArat prin-
tr'un contra-atac victoria ruseascA 4). In primAvara 1774, insA, mergand inteo zi la vanA-
toare, gonind dupl un iepure, 1.a cAzut calul cu el atat de tare, incat I s'a frant l sabia gi
el a rAmas ca un mort fArA imtire ; carele peste trei ceasuri a murit si I-am Ingropat la
MAngstirea pro.strAmosului sAts, Intea lui fosusi groapA, in MAnAstirea MArginenilor, la Mar-
tle 20" 5).
Despre Banul M. Cantacuzino, in 1723, flu a celui odinloarA cneaz_si graf de Impe-
rlul Romanicesc Mate! Cantacuzino Marele Ban al Cralovel" se poate ceti cu mult folos In
monumentala oper5 a cl.lui lorga, 1st. Lit. Rom. in secl. al XVIII-lea b) si in Minea, Cer-
cetdri istorice, Iasi, 1925, art. G. Pascu. Stilul lui e nervos i itnpresionant, dar se resimte
de influenta greceascA ; cuviate ca prohorisi", leclzindiseascd", sau lechendiseascd",
alifetturile", aunt de neinteles, cu tot ajutorul lul Cihac. Descrierea nevollor si. pagubelor
e miscAtoare. Hainele vor fi putrezit cu prilejul Nagel cAlAtoril la Petersburg. Celelalte pa.
gube se explIcA prio fluxul I refluxul actiunel militare rusesti, asemAnAtoare celel din Buco.
vina din 1914-17. Mihal se hotAreste sA emigreze to caz cA Tara ar cAdea tar supt suve.
ranitate turceascA si a rAmas la hotdrftrea lul, cu toatA amnestia pAcii -din Cucluc-Cainardgi,
de care a beneficlat, desfAcAndu-si, supt pret, averea.
Nu fArA interes este, cA Mihal, desi orlentat spre. Rusia, mai ales dupl audienta fa
ImpArAteasa Ecaterina, din 1770 7), care '1 asigurase ca dupA moartea fratelui sAu PArvu
Cantacuzino s-a indoit mita mea asupra neamului vostru i incepdtura milei noastre se va
lncepe intdiu insufi de la tine" la congresul din Focsani, vara 1772, a cAutat, impreunA cu
N. Dudescu, o apropiere, de Austriaci cu declaratiuni de simpatie pentru casa imperialA, In-
cAt solul Austriei, surprins de ele, crezu cA I se pune o cursA din partea Rt1§1101' spre a se
sonda intentiunile Austriel 8). La acest congres, fArd rezuitat, a luat parte si Ienache
cdrescu, cronicarul, ca om de incredere al Turcilor 9) cu toate cA fu prieten bun al lui PArvu,
vAr primar cu sotia lui Mihal I ca Mare Vistier din Sept. 1769, delegat si el ca deputat
al boerimel pentru Intainlrea cu Rumladtev; pe drum, insA, rAsgAndindu.se, a trecut In Austria loy.
Atat din demersul din Focsani, cat si din scrisoare reiese cA M. Cantacuzino a emigrat mai

1) Geneal. 154-55.
2) Ibid. 179,
3) Fratii Tunuski, 1st. Tarn Rom. 166
.4) Geneal. 183. Cooperarea Ardelenilor e interesantA, ca primA manifestare de
solidaritate nationalA in luptA pentru un scop ideal.
5) Ibid. 189-90. Pro-strAmo§ul e C. Cantacuzino Postelnicul (lorga, Inscr..,I, 92)
6) II, 117-31.
7) 28 Martie c. v. (Arh. Romdneascd I, 253) sau 8 Apr. c. n. (Engel, I, 30).
8) Hurmuzaki VII, 93-4.
9) Papiu, Tezaur, II, 283.
10) Ibid. 280 -1. InteresantA §i cam hazlie este conversatia lui cu Mihai pe drum
la o gazda pe and dormea N. Brancovanu, cAnd a rAspuns la intrebarea lui Mihai Pe
cine 1-ar recomanda ca Domn: nu gasesc altul mai cu cale deceit pe mine", (Ibid).

www.dacoromanica.ro
DESPRE NEAMUL CANTEMIRESTILOR 25

malt de fried de rdzbunarea turceascd 9, decdt din simpatie pentru RuFi ; el era mai mult
antiturc decal rusofil si familia lui avu legAturi mai vechl cu Austria decat Rusia, dar eve-
nimentele erau mai tar! decat simpaiille lui adevArate. In Rusia, unde I s-au dat gradul de
general sl sapte sate In gubernia Mohilevului 2), gandurile lui tot la tara lul au rAmas p1
neputand &Ai viata ce-o dorise, al-a tutors privirile spre trecut, scrlindu-si amintirile. Nu stim
and a murit, dar credem cA In cArtile genealogice rusesti se poate gAsi data. Inmormantat
va fl fost la Mandstirea Nevski 3), unde zace nepotul sAu de filcA, Parvulet Cantacuzino,
Ia care tinea mult, IntrucAt nu avu nici un flu in %Flap din 16 copli(I) pe cari 11 Muse
dela cAsAtoria lui din 1747 Incoace, sotia sa Elena, (t 1762) flica marelul LogofAt C. Ma-
resca, §i a Martel Gh. Krefulescu 4). Ori cum ar fi, scrisorile marelul boier nu denotA un
suflet multAmit, necum fericit.

12.
Scrisoarea polcovnicului cneaz D. C. A. Cantemir catre maresalul Romiantev
din Septemvrie 1772.
Cuprinsul: TatA-slu a emigral in 1738 ln Rusia pe cdnd unchiu-sdu loan se af la la
Tarigrad, far moslile rAmaserA pe mans. unchlului Dimitrie, cel mai mic dintre frati, care
pt acesta a emigrat. Intorcandu-se loan din Tarlgrad, a luat in stApAnire nu numal satele ta-
tAlul sAu cl I cele ale maid! sale. Dui:4 cativa ani, InsA, a murit, lAsAnd mostenitoare pe
fiica sa, cAsAtoritA cu un baler Alistarho i ea a pus mAna pe averea IntreagA InsA a murit
fara copii. Intre timp a murit l Dimitrie in Rusia, fArA urmasl sl astfel tatl-stu, Constan-
tin, trebuia BA mosteneascA averea Intreagg, InsA ca strAin nu putea sA stApAneascA si deci
averea a trecut in stApftialrea surorii sale, Maria Cdmpineanu nu fArA cdteva devagelacuria
fAcute de mAtusa sa Ana Palacli care a pus mAna pe Intreaga avere, trecutA apol la flul el
Constantin si la ginerile el Arghlrie. Cere sA I se dea toate moiile, earl I se cuvin.

In 6 zile a lui Oct. sau luat


Luminatului Graf, mai marelui comandir MArii-sale General fermar§al a toate ru-
se§tilor ordeni §1 a svintei Anii cavaler, Petru Alecsandrovici, Romeantof.

Dono§enie 5).

TatAl mieu In trecutul an 1738, e§ind din patrie-sa, din Cnejie Moldovii, de au
mersu in Rosie, nefiind acolo fratele sAu, cel mare, cnez Ivan, carele atunce s4 afla In
Tarigrad, au läsat stApAnirea pe mâna fratelui sAu cel mai mic cnez Dimitrie, de toate
clironomice§tile mi§cAtoare §i nemi§cAtoare averi, ce au rAmas de op§te, de la tatAl lor
Domnul Moldovii cnez Antohii §i fiindcA dupA aceasta §i numitul 'mai mic frate au mersu
in Rosie, viind din Tarigrad fratele cel mai mare, cnez Ivan, la Moldova, au intrat la
stApanirea tuturor acelora mi§cAtoare §i nemi§catoare averi §i deosebit de aceasta au
Intorsu la stApanirea cea dupA lege clironomice§tele sate, ce era de pe maica lor, ce
sA trAgea din neamul lui Ceaur, care sate le-au fost apucat multi boeri.
Numitul cnez Ivan dup[Al aceasta, dup[A] catva ani au murit, lAsand clironom pe
fiicA-sa, care sau fost mAritat, dup6 un boeriu, de aice Alistarho §i ea au luat la stA-
pftnire toatA mi§catoare §i nemi§cAtoare avere §1 traind numai cAteva luni au murit fArA
copii §1 prin acest[e] §i fratele cel mai. mic cnez Dimitrie au morit In Rosie, Mr de

1) V. §i conversatia lui cu Potemkin : de se va putea fi fdrd fried poftese sd


Mcuiesc in patria mea fir Valahia" (Geneal. 195).
2) Ibid. 202.
3) Ibid 199.
4) Ibid 121.
6) Donosénie, =--- raport.
Buletinul Muzeului Municipal (loan Neculce, Mai.
4

www.dacoromanica.ro
26 SEVER ZOTTA

copil §i a§e toate aceste averi sA cAdea sA le e numai unul, tatAl mieu, dar fiind-cA sA
afla In slujba Rosii, nu putu sA le stApftneascA, ci le-au dat la stAp(A)nirea fiicAi sale §i
a mea soru (sic) Marie, care cAnd au e§it tatAl mieu In Rosie, au rAmas In tam Mun-
teneascA §1 pe urmA s-au mAritat dupd un boeriu, anume Cdmpineanu, la care §1 carte
de Incredintare i s-au fost trimes din Rosie in Tara MunteneascA, dar cu cAteva dem-
geMcurt ce au fAcut sora tAtAnimieu Ana PAlAdoae soru-mea Marie, cheltuind nu putina
somA de bani la giudecAt[ij, trAgAnd aceastA averi n-au lAsatu-o sA stApAneascA, ce au
rAmas toate aceste la stApAnire, fArA de lege, numai cu atAta dreptate pentru c tatAl
mieu au e§it desupt stApAnirea turceascA, la numita sora tAtAnilui mleu, Ana PAlAdoae
§1 dupA dAnsa la fiiul ei Costandin Paladi §i la ginerile ei boeriul Arghirie, care §i
pArA acum stApAnescu toate aceste mi§cAtoare §i nemi§cAtoare averi fArA de dreptate.
Iar eu avAnd de la tatAl mieu vechilAc, ca sA caut §i sA scot toatA aceastA cliro-
nomiceascA avere de care tatAl mieu s-au lipsit, petrecAnd vu putine pagube, din pricinA
cA au e§it din Pattie sa, avAnd osArdie cAtre parintasca slujba MAririi sale intrutot mi-
lostivnicii Imperatritai in cari sA §i aflA la oste, ce era atunce cu Turcii §1 dupA ce s-au
sfAr§it oaste fiind In Rosie catva ani §i mai vArtos vAzAnd acum pe neprietin depArtat
§1 fiind aceste tad luate cu oaste cu bunA norocire §i sAnt supt stApAnirea cea deplin(A)
a MArii tale cu plec[A]ciune mA rog ca satele care numitil Costandin Paladi §1 Arghirii
le stApAnescu, care sate sAnt dispre unchii §i tatal mieu, de care sate arAt §1 izvodu,
anume sA porunce§ti luAndu-le de la dAn§ii sA mi s[A] dea supt stApAnirea me, iar pentru
ce laltA mi§cAtoare avere ce au rAmas de la nutuitul unchiul mieu, cnez Ivan §1 de la
fiica lui, care pe urmA au apucatu mAtu§a mea Ana PAlAdoe cum §1 pentru altele ale
mo§ilor miei ce au rAmas in Moldova, in cAteva locuri nemi§cAtoare lucruri, sA sA po-
ronce§ti sA s[a]e sama §i pentru indestularea me sA faci dup[A] buna IntAlepciune MA-
rii tale."
Au iscAlit polcovnic cnez Dimitrii Cantemir
SApt. Mil 1772.
Note: Bul. Muzeulul Municipal Iavi, 1924, 183; din colectia d-lui Ghlbanescu. Petiti-
unea lui Dimitrie, flu! Comisului Constantin Cantemir, al doilea flu al lui Antioh Von, ne
lamurevte deplin asupra peripetillor movtenirel acestula. Ea ni destainuevte i numele unul
ginere al lui lonita Beizadea : Alistarho, desmintind astfel pe Spatarul M. Cantacuzino, cat
al pe Paharnicul Sion 9. Identificarea acestui ginere este grea, mai ales Intrucat Alistarh a
putut BA fie vi o cunovtinta greaca din exilul constantinopolitan. Dintre bowli moldoveni unul
singur cu acest nume era mai cunoscut, Aristarh Hrisoscoleu, nepot de flica al lui G. Duca
Voda 2), dar acesta a avut copil 3), pe and vedem cA domnita n-a avut. Poate a fost ea a
doua sotie a batranulul Alistarh Hrisoscoleu, sau sotia flului acestuia lordachl Alistarh ?
Arghlrie, ginerele domnitei Anita 01 creditorul el to 1756 4), era Bostanglogtu, sotul Marie!
T. Paladi, grec de origine 1 tntrat in servicille Rusiel, unde tn 1774 a ajuns Brigadier vi a
murit in 1782. Vaduva lui trala in Moldova 5). In 1759, and s'a rasculat norodul din MO Ia
frunte cu Mitropolitul i boeril in contra atotputernicului creditor vi sfatultor al lui loan Ca-
ilimachl, grecul Stavarachl, Arghlrie fu insarcinat, facandu-1 Paharnic", BA duct( arsul boe-
rilor la Tarigrad, insa acolo demersul lui fu paralizat de C. Racovita, care-1 trimise vorba :
,,cum de nu s-au &Ulf alt mdgar acolo in (ard sd pie cu acea jalobd afard de elm 6). In

1) V. m. s. Anexe, doc. 3 note.


2) lorga, Stud. fi Doc. VIII, 1-11.
3) lordachi, Mare Visternic §i Smaranda, cAs. cu N. Roset, Mare Vist, (Arh. Stab
lafl, Tr. 1714, op. 1946, Dos. 600, F. 70.
4) V. m. s. Anexe doc. 10, note.
5) Geneal. 419,
6) Let III, 236-38.

www.dacoromanica.ro
DESPRE NEAMUL CANTEMIRESTILOR 27

1767 era Ban 1), In Moldova. Din petitiunea lui D. Cantemir mai relese cl Marla, sora sa;
s'a cAsAtorit cu Pantazi Campineanu dupl. 1738 2), Mid a emigrat tatAl el Constantin. Pre-
supunem cA atat ea, cat Qi Ionitl Beizadea, unchiul el, se aflau la Maria C. Dudescu la
Bucureotl, unde probabil va fi avut loc cAsAtoria. In deosebit de interesanta carte a d-lui I.
Ciobanu Dimitrie Cantemir in Rusiaa 3), aflAm cl Constantin rettoeote sA formeze din Mol-
doyen!! afiAtori n Rusia un regiment de husari, in capul cArula fu trimis In Moldova In re-
cunoaotere. AbAtandu-se la Brody, a lost fAcut prisonier de cAtre contele Potocki pe malul
drept al Nistrului. A intrat in Ia1 In 12 Sept. 1739 4) cu 3000 de husari. Cu acelaol regi-
ment a luptat In Finlanda, iar tn 1756 a fost trimis in sudul Ruslei pentru paza cetAtilor.
In 1765 s-a retras din armatA cu gradul de general-porucic. SA fl tnebunit, crezand cA este
Domnitor al TArilor Romaneoti. A murit In 1776 la Rogani in gubernia Harcov 5). Purtarea
Principilor In Moldova n'a lAsat tocmal amintiri bune, cu toate cl au fost primitl pcu mare
bucurie de Mitropollt fi boierii la Copout 6). Nu otim intrucat candidatura lui C. Cantemir
la scaunul Moldovel era serloasA, ce priveote intentia Rusiel, dar baillul Venetiel la PoartA,
Contarini, raporteazA In 25 Sept. 1739, cA e vorba de rimpiazzato ii Canh1mir in Domnia
Moldova! 7). Faptul cA Munich a cedat pasul Cantemlreotilor cu prilejul ocupAril soletnne a
lathier. indreptAti In ori ce caz aceastA pArere.
C. A. Cantemir a fost cAsAtorit fatal cu Maria fata IlincAl Balf, la Bucureoti, apol cu
Natalia Ivanovna Golovin (dup5. 1738) ol In fine cu Sofia Bogdanovna Pasec (Pasicova") 8).
In 1772, am vAzut cl Constantin reclamA prin procurA data Hutu! sau Dimitrie, averea pA-
rinteascA, bar in 1756, (v. m. s.) doi anl dupA moartea fratelui sAu IonitA 9) se aflA In Mol-
dova, evident spre a reclama mootenirea fratelui sAu, care mnsfi, precum reiese din scrisoarea
fiului salt (v. m j.) Ii fu refuzatA ca supus strAin. El trAla panA la emigrare, 1736 sau 1738 10),
la mooia mamel sale, Valea-SeacA din jud. BacAu, nu Roman, precum pretinde fiul slu, rAu
infortnat, (v. m. j.), de care ne vom ocupa In anexa urmAtoare,
Cel mai mic dintre frati, Dimitrie, fu InsArcinat de Munich sA prindA pe Domnul go-
nit, Gr. Ghica, la $erbAneoti pe Siret. Domani InsA, prinzand de veste, a trecut Siretul,
noaptea, pre o ploae, refuglindu-se la Braila, iar Dimitraoco Beizadea n-au cutezat sA-1 go-
neascA, ce s-au Intors tnapoi oi au lovit Focoenil i cel de ceastA parte oi cel de ceea parte,
de 1-au prIclat, de au rAmas ()amen!! cu Odle, numal cu sufletele oi au lovit oi pre Mira II)
de au luat pe Lupul Aga, 12) ol pre socru sAu Mitropolitul Nichifor Sidisu §1 au dus pre

1) Ibid. 255.
2) Sau 1736 v. m. j.
3) Ed. Acad. Rom. 1925, 74.
4) Cf. Ch, Mannstein, Beytrag sur gesch. Rusland V. I. 1724-1744, Hamburg
und Bremen 1771, p. 352. Din raportul.lui Munnich reiese insA cA a intrat abia in 2/18
Sept. Munich 1-a urmat in 3/14. (Hodo§ in Hurmuzaki, XVI, 454) v. §i studiul nostru
Mandstirea Gotta" in Bul. Corn. Mon. Ist. 1925, la anul 1739. Neculce precizeazA:
feciorii lui Antioh VodA" au flitrata In .1a0 In anul 7248, Septemvrie In clod zile
(,..= 12) Intr'o Duminica" (Let. 11, 408).
5) Ciobanu, op. cit. 74-5. In dict. rus En ficl. slovar de Brockhaus §1 Efron se
pretinde cA a fost inchis din cauza nebuniei prin 17 ani Iii cetatea Reval.
6) Let. 1. C.
7) Hurmuzaki, IX, I, 671.
8) Geneal. 418. Prob. fiica lui Ivan Mihailovici, Admiral, t 1737. (Enticl. slooar).
9) V. m. s. Anexe, doc. 3 note §i doc. 9 §i Let. III, 228. In Domnia acestui
Domn (Mate! Ghica, 1753-1786) s-au sevAr§it §i Beizadea Ionita Cantemir, care era
cu traiul lui aice in Moldova de cAti va ani".
10) Datele se contrazic chiar in petitiile fiului sAu, dar cu privire la rangul mi-
litar, e de preferat 1736.
11) Ctitoria Cantemire§tilor, (dupA Ursu Motoc, primul ctitor) care in 1717 sA fi
fost minatA de cAtre Turci §i osemintele lui Const. VodA profanate (Ciobanu, op. cit,
103).
12) Anastase? Nichifor cGreculD era Mitr. dupl plecarea lui Antonie cu Ru§ii.

www.dacoromanica.ro
28 SEVER ZOTTA

Lupul la Minih feld-masal, avand el raspundentie mai Inainte vreme vu Min lh and era Sgr-
dar la Orheiu, cu poronca lui Origorie Von°. Dimitrie a murit, ca secund-malor, la Mos-
cova, necasatorit 1), In 1758 si a fost fnrnormantat In cavoul famine] din Manastirea greceasca 2).
Cu petitiunea, elegant numita raport", a Jul D. C. Cantemir 'este in legatura o ana-
foraul a boerilor Moldovei dlu 1775 Aug. 30, privitoare la reclamatia Vornicului Pantazi -

(Campineanu) In contra Paharnicului C. Paladi, varul primar al sotiel sale, pentru averea
Cantemirestilor din Moldova, aratand si o carti a lui Costantin Beizadi socrul dumisale prin
care fl face pe dum. deplin clironom". Paladi.raspunde ca Constantin Beizadea hainindu-se,
far Ionita Beizadea fntorcandu-se In Tarn a aratat lui I. Mavrocordat Voda. cata pagubl si
cheltulala I sau pricinult din pricina hainlacului fratini-sau, far acesta i-a claruit mosille si
tiganil fratilor sal Constantin si Dimitrie cu hrisov din 7253 (1744-45). Pantazi raspunde ca
averile hainilor se iau daca n-au rams clironomi, dar Coast. Beizadea a avut o flica MA-
riuta, nevasta lui, ,,pe care au luat-o dum. Vor. Pantazi In Tara Romaneasca Inca WA de .

varsta si acolo s-au crescut par au venit de varsta de maritat". Pantazi plerde dupa Arnie-
npol V, titlu 8, III. 342 3).
13.
Scrisoarea Banului N. Dudescul catre Spatarul C. Paladi, din 1779 Mai 6.
Cuprinsul: Scrie varului sau primar Of din intamplarea vremilor nu sau inftlintat de
vre-o scrisoare- si-I cere reign despre familia lul, dandu-i si el lamuririle cuvenite. Are 4
fete sI un flu. Scrisoarea o trimite prin omul lui, lonita, care vine In Moldova pentru tre-
bile moslei Grumazestif 4),

Cu dragoste fratiasca §i cu multA sAn[A]t[a]te ne inchinAm dumi. Arh[o]n: Spa-


toy dorit veri§orule.
Intru atata lungime de yreme §i unul pe alt[ul] nu ni-am in§tiintat prin vre-o scri-
soare, adevArat, un lucru de mare mAhniciune iaste aciasta §i cAtre o parte §i cAtre
alta, mai ales rudenie aflAndu-ne. Dar ce sA facem cAnd curgerea vremilor ni-au stAtut
InpotrivA, a nu fi cu indemAnA ca sA cercetAm unul pe altul prin scrisori, iar acum, de
vreme ce din mila lui D[u]mnezeu s-au bucurat sufletul nostru de vestirea pAcii, nu
lipsim cu scrisoarea aciasta prin carea cercetAm de santja]te dumi. ca intreaga afAndu-o
sA ne bucurAm, dAnd laudA lui D[u]mnezeu, din a cAruia milA si noi ne aflAm sAn[A]to§i.
Frate, atAta rudenie avem §i noi acolo la Mold[o]v[A], pe dum: te pohtesc inti-
intiaza-mA cu vre-o scrisoare 'ca sA mA bucur, InpreunA cu sotiia, cu 4: coplle §i cu
un ficior ce ni-au dAruit D[u]mnezeu §1 cum eu arAt dumi: call copii avem, a§a §i
dum sA ne in§tiintezi cAti copii, copile, -ati cA§tigat din mila lui D[u]mnezeu.
Omul nostru, Ionita, carele vine acolia, pentru trebile mosii GrumAzestii, viind §i
cAtredum: te pohtesc sA-I ajuti la cate o trebuintA §i cu toatA dragostia eu §1 sotiia
mia inpreunA cu copiii no§tri ne inchinAm dumi: §i la tot coprinsul casii dumi: §i sAnt
al dumi: ca un frate §i sluga Nec[ulai] Dud[escu[l] vel Ban, 1719 : Mai 6.
Dumi: doritelor mele veripare iubite surorilor dnmi: cu muitA dragoste i dorire
frAtiascA ne. inchinAm."

1) Genedl., 418.
2) Ciobanu, op. cit. 75.
3) Bul. Muzeului Municipal 184. Tot acolo (p. 185) când au venit Beizade
Constandin cu CalmAii, in Moldova" sunt Calmucii lui din 1739.
4) Fresupunem cea din jud. Neami, intrucdt intre fam. Karagea, actuala proprie-
tarA a mosiei si fam. Dudescu-Cantemir era o legAturA prin fam. Sulu. Proprietara
mosiei din 1900 era Eufrosina Karagea, Ii. Sulu. (Did. geogr. §1 Filitti, op. cit. spite).
Mihail II Sulu Voevod, era 'qui Saftei N. Dudescu (v. m. j). Conspiratorul C. Gr.
Sutu din Mai 1864 §i el fiul Saftei, nu-si desminti deci sthigele de rebel al Dudetilor.
MArturiseste ma crédulitë et une avengle ambition" (V. M. KogAlniceanu, Acte rel.:
la 2 Maiu 1864).

www.dacoromanica.ro
DESPRE NEAMUL CANTEMIRESTILOR 29

In verso: Cinstitului §i mile mutt doritului veri§or,. Dumi: Spat[a]r Costandin


Palade, cu dragoste frätiascA sã sA dia."
Du[mnea]lui Ban Dudescul, i s-au fAcut rAspunsu la 21 :"
Pecete fit ceard verde') complet deterioratd,
Note: Muz. Mun. Jai, Pach. XII, No. 162. Scrisoarea este frumoasA gi ar putea sl
treacd intr'o antologie ca model de vechie scriere romaneascd, de0 nu este decat iscdlitä de
Dudescul. De acesta ne-am ocupat In cateva randuri, lar viata i cariera lui se poate urtndri
In studille d-lui lorga, dIntre cari cel mai recent, o prigonire politicd sub Fanariolia, se
ocupd in special de N. Dudescu, care inteo inscriptie pe o Evanghelie poveste§te suferintele
lul din 1751 supt Gr. Ghica Vodd, inchis flind prin 4 tun! In MAndstirile Znagov, Cotroceni
si VdcArepl. Evaughelia o Inchind bisericei fAcuta de el in satul Strolepl (Arge) drept mul-
tdmire pentru scdparea lui 7). El a avut o lungA carierd bolereascd, pe care a Inceput-o In
1741 ca al 2-lea Postelnic. Fost stolnic Mare In 1751, Paharnic Mare In 1754, Vistier Mare
supt C. RacovitA (1763-4), Vornic Mare supt Ruei (1769-1774) 5) II vedem iscAlind ca Mare
Ban In 1779. Nu mai era in viatA In 1788, Sept. 22 4). Pare sA fi fost om inteligent, cu spirit
diplomatic qi cel mai echilibrat dintre Dudegtl, dar oportunist In politicA, nestatornie. pre.-
cum 11 crede Arhimandritul Damaschin de Argm informatorul tainic al maiorului rus Ca-
razin 5). Se pare cd cu toatd pare lui Campineanu -- se Intelese Wne cu M. Cantacuzino,
si el un spirit ponderat, amAndol reprezentand, Intr'o concordantA de idel, izvoratd din lute-
rese nationale, bolerimea valahd la Foc§ani In 1772. Avansul f Acut Austriel 6), bAnult ca ipo-
cdt de Thugut, fll fAcut 01 Prusiei 7). Insuccesele, intermitente, ale armelor ruse§ti, fatalele
liegalitAti In raporturile cu populatia, prea putina consideratie ce se addea protipendadei au-
tohtone, vor fl slAbit Increderea naivA a bolerimel conducAtoare §i ratiunea va fl luat locul
inimel.
Scrisoarea din 1779 ni dA §i o pretioasA lAmurire genealogicA din izvorul cel mai au-
torizat. N. Dudescu scrie cd avea un flu §1 patru fete. Tot atati copil 11 dA 1 spite nea-
mului 8). Banul Neculai a avut InsA IncA un flu, Andrei 9), mort evident inaintea intreruperil
relatillor cu PAldde§til din Moldova c. 1774, precum reiese din urmAtorul ducument, pe care,
Bind greu de gAsit, 11 teproducem aid : Vreind Dumnezeu sd traiascd Andricu, nepot sfinfii
sale pdrintelui Climent i fiu dumisale Nicolae Dudescu biv vel Vistiar, i ddruindu-mi
Dumnezeu 1 viiafd fii mete Zmaragdi, m'am avdzat ca sä ne tncuscrdm .cu acevti doi
cepa. i flind aceastd movie de la sfinfiia sa cumpdratd, sd aibu a da zestre flicei mele
Zmaragdi, iar pentru altd zestre, cum ,Dumnezeu va ajuta vreme, _ava voi pune ci allele
trebuincioase, dupd ordnduiala i dup[d] puterea ce-mi va da Dumnezeu la acea vreme.
Milt. K. Vel Vist 10). Cuviosul pArinte Climent nu este situl decat stra§nicul turburAtor al
odihnei Domnilor, C. Dudescu, ler tatAl Zmaragdei, f1re0e M. Cantacuzino. Intr'o inscriptie;
care sA se fi aflat la biserica sf. Apostoll din Bucure0i, se mentioneazd, In 1787 lunie, ca
rdposa(i Smaranda i Andronic" din neamul Dudegtilor ii), credem cl stint aceVia, ler

1) De0 conte" §1 Ban, Dudescul nu indrAznea sA intrebninfeze, supt Ipsilanti, ca


M. Cantacuzino supt ru§i, ceard ro§ie rezervatcl Domnitorului (v. Let. II, 411).
2) Anal, Acad. 1925, 377-8 (v. §i m. s.).
3) Ibid. §1 lorga Stud. i Doc. VIII, XXXVIII.
4) Urechia, 1st. Roni. VII, 522.
5) Geneal. 155.
6) v. m. s,
7) Zegelin, solul Prusiei cAtre Rege: dealtfel s-a adresat §1 boerimea Moldovei
§1 Valahiei cAtre mine, cerând interventia MajestAtil Voastre -regale pentru ca soarta ei
sA devinA suportabilA. (lorga, Fragmente, II, 68).
8) 0. G. Lecca, 100 case.
9) Sau Andronic.
1,1 lorga, 1st. Lit. Rom. in sec. al XVIII-lea, II, adausuri, etc. 53-4.
11 Lecca, Fam. boere0i ram; 210, cf, Bilciurescu, Meindstirile din Rom. 253.

www.dacoromanica.ro
30 SEVER ZOTTA

Smaranda, care aid in 1708 nu era cAsAtorita, era o altd fiic cu acest nume a lul Mihal
Cantacuzino. Plui in viatA, mentionat in scrisoarea din 1779 este falmosul risipitor, contelea
Constantin, nAscut c. 1768 1), despre care se poate spune cl a perit pomenirea lui cu sunet.
Anecdote le despre el stint numeroase, dela bAtala pe tAlpi data unul scolar neamt nevinovat 2),
;Ana la dineul dela Principe le Koltary, guvernatorul Budapestel, nude s'a desbrAcat de doul
saiuri pretioase daruindu-le vecinelor de masa, rAmAnand InsA, cu capul ras Intr'o posturil
ridicolA 3); de la risipa de 75000 de galbeni (c. 3-400 milioane de lei actuali) cu o WA-
torte la Paris 4), Oa la jenanta punere supt epitrople, cAsAtorit Hind si avand copli 5). To-
tual acest grand seigneur, care i aid victima contrastelor vietli a ajuns din Mare Lo-
gofAt in tinerete, CAminar la bAtranete 6), a a vut un merit mare, cel de a fi apropiat cultura
noastra, atunci orientalA, de cea occidentall si de a fl reprezentat neamul nostru cat fast In
strAinAtate, fAcandu-1 mai cunoscut. La Paris a ftiut sd captureze atenliunea generalulul
Bonaparte fi sd'l intereseze de soarta fdrii noastre, pdnd a'l decide sd trimild la Bucu-
refti pe generalul Sebastiani." Tot acolo a ospAtat de multe orl la masa lul pe intAlul
Consul si pe generalii Republicei ; Madame de Recamier nu s'a ridicat nici odatA dela 'masa
lul, fArA sA gAseascA sub servet un diamant, sau un rubin 7). Atentiunea, care I se aratA la
Budapesta, de a fl Invitat de Principele Kohdry 8), inainte de a'l fi vizitat 1 aceia de a ft
fost Invitat la balul Curti! din Viena 9) (1814/15) (oras In care va fi rAmas dupl cura lui
din Baden, din 1913, cand pang la Viena fu intovArlsit de contele de Lagarde 10), cunoscutul
publicist) aratA consideratiunea de care se bucurA C. Dudescu dincolo de hotare. PAM si
Krzuchely, consulul Prusiel la Bucuresti, Hind vorba de numirea unul Domn pAmantean, in
1822, Buie despre Dndescu; je ne pouttaifsj a cet effet proposer que le seul logothete
Dudeskol. NAscut din una dintre principalele familii, a consumat averea lui considerabilA,
nu numai cu cAlAtoril i fetnei (sans lesquelles on ne putt se panser en Valaque" sic)
dar i cu binefaceri; laudA integritatea i talentul lui, precum al cunoasterea iegilor sl obi-
celurilor tAril ; in timpul revolutiel (din 1821) n-a parAsit tam ; un atac de apoplexie 1.a luat
uzul picloarelor; n-are decdt o filcd, cAsAtoritA Cariboglulli). In 1786, Lady Craven, vizi-
and pe Mavroglzeni In trecere prin Bucuresti, fAcu acolo cunostinta flicel lui N. Dudescu,
care purta costum national, boleresc, pe cap avand o cAciulita de zibelinA ; viziteazA §1 par-
cul englez" al bAtranului N. Dudescu un mof cu lungd barbd albd" ; pare rAu intretinut.
Revede acolo pe tanAra Dudescu, care de bucurie o copleseate cu sarutArl 12). Pare sa fi mop
tenit, ca al Constantin bonomia tatAlui, care se manifestA al in duioasa scrisoare cAtre C.

1 ) V. anexa No. XIV.


2) Sulzer, III, 234.
3) lorga in Hurmuzaki, X, 550, dupa Lagarde.
4) Ibid. 134.
5) 1798 (Urechia, 1st. Rom. VII, 499) 0 1803 (lorga, op. cit. 552).
6) lorga, ibid. 517. Supt Ru§i (1806-1812) a fost chiar Caimacam de Craiova,
pentru 1000 galbeni, dati cumnatei generalului Enghelhart, vice-pre§. Divanului (ibid.
n. 1) Contele de Langeron insa pretinde ea 1-a costat 3000 de galb. §i a era le plus
mauvais sujet de la Valahie, dangereux même par ses opinions et par ses liaisons, et
qui du temps de Prince Ypsilant avait dft avoire la tête compde pour une correspon-
dance avec Passevan Ogle (Hurm. supl. I, vol. III, 383), Este suficient sa ni dam seama,
ca Langeron era legitimist, iar Dudescu avu raporturi cu Napoleon, ca sa apreciem o-
biectivitatea acestei pared. De Lagarde II descrie altfel: esprit delié, et souvent pro-
fond, bon et fastueux." (lorga Harm. X, 549).
7) Ghica, scrisori, II, 127-8.
8) t 1826 ; fiica lui, Maria Antonia, cgs. cu Pr. Ferdinand de S. K. Gotha, a fost
o strabunica de pe mama a Regelui nostru Ferdinand §1 de la acest Ferdinand a trecut
numele de botez papa la Regele nostru. (Arh. Geneal. II, 16 §i 19).
9) lorga, Stud. fi Doc. VIII, 169-70.
10) lorga in Hurm. X, 549.
11) Ibid. 153.
12) lonescu-Gion, Din Ist. Fanariofilor, 213-4, dupa memoriile Englezei,

www.dacoromanica.ro
DESPRE NEAMUL CANTEMIRESTILOR 31

Paladi. Dui:4 dol an!, In 1788, N. Dudescu este pomenit ca rAposat, Inteun hrisov dat gine-
relul sati Beizadea Gr. &gut). Dupl spita neamului, sotia lui Sutu se chema Safta. Sora
el Elena a fost cAsAtor1t5 cu poetul A. Vdcdrescu, (-1- 1798), flu! cropicarului 2) si IscAll,
greceste, In 1810 : ,Elena contesa Dudescaa 3). 0 altA sorA, Man(a 4), s'a logodlt In 1784 cu
Oh. Bengescu 5) qi In fine a patra flicA a iui N. Dudescu, Maria a fost sotia lul Scarlat
Glzica 6), nepotul de frate al lui Gr.. Al. Voevod 7). N. Dudescu era cAsAtorit cn Anita,
Rica lui N. tirbei vl a Angel Golescu 8). Fratele el, Radu, adoptat Golescu, strdmovil
GoleVilor de azi, a fost epltrop al lui C. Dudescu, singur In 1798 gl cu Barbu Stirbel In
1803 9). Beizadaa I. Ghica ni-a lAsat o interesantA descriere a casei DudeVilor din Bucu-
rag% IncunjuratA de proprietAti, cari Incepeau dela Sfintil Apostoli si se Intindeau panA la
podul Calicilor, aproape de Antim 10). Ele erau un dar al lul C. Brancovanu 11). Casa Dude-
tilor este amintitA i In antecul lAutarllor Iendchild Vdcdrescu, fede 'n poartd la Dudescua
etc. AdecA to folsorul deasupra portil monumentale 12). De Elena Dudescu, vAduva lui VAcl-
rcscu, fi amintegte Ghica cl nu lipsia nici odatA de a-mi zice vino sã te sdrut evglzenisul
mamei, cd en cdnd ma gdndesc la evglzenia familial noastre, uite inzi vine ametealda ; pre-
tIndea cA-I InruditA, chlar cu Marla-Terezam 13). Este cea mal acutA manifestare de gran-
domaale In familia aceasta gi dacA team putea sl o constatAin al la ginerele lui Antioh Cantemir,
C. Dudescu, am putea sA presupunem cl ea ayes din punct de vedere ereditar o sursA comunA
cu tea a ultimilor Cantemir 14). In mice caz, allanta aceasta va fl contribuit la sporirea el.
Titlul de Conte al Imperiului, greu de dobAndit pe vremile acelea, dar pe care pArintele ge-
nealogiel române, M. Cantacuzino, am vdzut cA-I ia drept autentic, In contrazlcere cu Sul-
zer 15), care se crede bine informat, nu putea al lipseascA orgollului acestei vechi l nobile
familli, care, fArA sA fl domnit, a dominat. Adresatul scrisoarel, Spatarul C. Paladi, fiul
Domnitel Anita Cantemir, a urmat al el, In mod fatal, cursul evenimentelor. FArA sA gtim
dece, dar evident simtindu-se compromis In rAzbolui ruso.turc din 1788-92 se hotArA, ex.
plicabil la flu! unel Cantemir, BA emigreze sl scoase mogille sale la licitatie. UrmAtoarea
Insemnare, dela Inceputul secolulul trecut, privitoare la el, meritg sA fie reprodual Dupd
lnchierea plait tntre poarta otlzomaniceascd l Rosiia, care s-au intdmplat la let-1792 f6,
Wind Domn Alexandru Moruzi Vvod : s-au fdcut sudit rusdscu vdnzdndull toata averea
prin Sultan mezat. S-au fi disfacut cu totul de patria-sa, ducdndu-sd in tam nen:lased,
ft de acolo sd sd ducd in Rosila, apoi fdziind acolo aproape de un an V chelluind mai
tot cea avea au saris rdposatului Logf. Con[stanJcinnI Palad117) cd voeVe a-sd dis-
sudi(i I sd vie iar in Moldova, rugandu-1 sd card de sd poate aceasta, a-sd dissudi(i fi

1) Urechia, 1. c.
2) Lecca, 100 case.
3) lorga, Stud. f i Doc. VIII, 52.
4) Lecca op. cit.
5) lorga op. cit. 8.
6) Lecca, op. cit.
7) Geneal. Cantac. 405; is-a insurat cu fata Dvornicului Nicolae Dudescu ce este
§i Grof de Austria».
8) Filitti, op. cit. spita Golescu.
9) lorga op. cit. XXX1X.
10) Ghica, op. cit. II, 127.
11) lonescu-Gion, 1st. Bucurestilor, 369.
12) lonescu-Gion, op cit. 696 §i n. 4.
13) Op. cit. III, 169.
14) V. m. j. anexa XIV, note.
15) III, 234.
16) 29 Dec. c. v. la Iasi.
17) VArul lui primar, flu! lui IonitA P. -I- 1770, Feb. Intre Kiev §i Nijni Novgorod,
pe drum la Moscova. (Arh. Rom. I, 253). El e inmormantat in biserica Grecilor din N.
Novogorod (G. Antonovici, Doc. Bdrl. III, 293-4).

www.dacoromanica.ro
32 SEVER ZOTTA

aFa cercdndu-sd ;1 afIdndu.sd, cd sd poate, i-au fdcat miflocire a-1 aduce lardfi .cu toatd
casa. Vr'o 3 4 lunt 1-am put in casd in lafi fl la Tutoefti copiOl, dupd aceasta au
stat rdposatfull: Logf : Costandin Paladi cu toad vdrtutea ft cu multe rugarninli card
eel cea cumpdrat la Sultan mezat lucrurile sale fi le-au inturnat innapol, precum casile
de la Visterl Rdscdrachi (sic), Tigani dela StolThijc Co[stan(dfin] Ca(ichi ft In scurt, tot
cea vdndu-sd la mexat, prin silinla boeriului Cod : Paladl s-au boat innapoi,.." Prothis-
mia au lost de 14 luni" 1).

14.
Scrisoarea ultimului Cantemir catre senatorul Serghie S. Kuqnicov2)
pregiedintele Divanurilor Principatelor Romane, din 1809 Septemvrie 20.
Cuprinsul: Cere scuze cA, pe motiv de boalA IncielungatA abia acum 41 rAspunde la
scrlsoarea din 15 Oct. 1808, prin care fusese lostlintat de plecarea Stolnicului (C.) Cdmpi-
neanu la S. Petersburg. Acesta s'a tutors, lama, prin Moscova. Reclaml mogille din Mol-
dova, pArAsite in 1736 de tatd-sau, Beizadea Constantin, care, avand agezarea la Valea-
Seacd, lea Mutt numal in grlja suroril sale, Domnita Ana Paladi, mätuga reclamantului.
Trimite o procurA Vornicului T. Balf pentru clutarea averei, i o scrisoare catre Divanul
din Bucuregti.

Excelenta Voastra, Stimate Domn Serghei Sergheievici: Scrisoarea Excelentei


Voastre, din 15 Octombrie anul trecut, in care imi anuntati plecarea la Sanct Petersburg
a Stolnicului Campineanu, am avut onoarea s'o primesc. Campineanu a plecat inapoi,
iarna, prin Moscova. Dorinta mea a fost sä va aduc de mult multumirea mea caldu-
roasa pentru concediul lui, iar daca pânä acuma am intarziat cu räspunsul meu §i mul-
tumirea mea catre Excelenta Voastra, cauza este boala mea indelungata §i ni§te impre-
jurati ce ma ingrijoreaza. Cu privire la cele ce v'au fost prezentate de Divanul valah,
eu pastrez totdeauna in dorinta mea folosul §i fericirea rudelor mele, dar poate Diva-
nului nu-i sunt cunoscute, dela distanta, imprejurarile mele, de ce pot dispune in pri-
vinta averii mele, §i deaceea am onoare sä explic Excelentii Voastre: eu am in Mol-
dova, in diferite judete, destule mo§ii läsate de parintele meu, la plecarea lui de sub
stapanirea guvernului turcesc in Rusia, pe care nimeni n'are dreptul acolo sa §i-le in-
su§easca, deoarece astazi supt protectia fericita a acelui pamânt de monarhul rus; §i cu
ocazia referatului binevoitor al Excelentei Voastre, eu pot prin aceasta sa va explic
dorinta mea ca prin conducerea ocarmuirii, ce este incredintata Excelentei Voastre sa
intru in dreptul stapanirii, ce-mi apartine, a acelor mo§ii §i sate, care au apartinut din
vechime stramo§ilor mei §i au fost lasate in anul 1736 de tatal meu; va rog cu multa
supunere sa dap porunca Dumneavoastra Divanului de acolo, sa cerceteze despre a-
ceasta dui:4 cea mai stricta dreptate a legilor ortodoxe, care au fost acolo totdeauna,
ca eu, din cauza timpului indelungat, sä nu f iu lipsit de ceeace-mi apartine, cad tatal
meu, Beizade Constantin Cantemir, §i-a parasit casa In tinutul Romanului, in satul un-
guresc cu numele de Valea Seaca §i sate in alte judete §i un numar nu mic de tigani
robi, toate acestea le-a d3t In grija surorii sale drepte, Domnita Ana, maritata cu boe-
rul Paladi, dar nu ca sa ramae mo§ia in neamul lor, ci numai cu ocaziunea plecarii lui

1) Bul. Muz. Mun. lag, XII, No, 199. Pe aceia§i coala urtnatoarele insemnari : 4A-
lexandru loan Mavrocordat, domnind doi ani, au fugit la 1787, Ghenar 28. Alexandru
loan Hypsilante Vvd, venit la 1787, Mart 1, prin menzil (relais) au domnit 16 luni §i
indata, stapanirea Nemtilor I-au luat §i Hanul turcescu pentru ca la 1787, Avg. 15 = au
venit Ferman ca s-au stricat pacea intre poarta turceasca cu Rosiia..
2) Vechiu neatn nobil rusesc din sec. XVI. Senatorul s-a nascut in 1765 §1 a
murit In 1839. (Brockhaus §1 Ekon, op. cit.).

www.dacoromanica.ro
DESPRE NEAMUL CANTEMIRESTILOR 33

in Rusia. Eu, din partea mea, trimit o anumita procura boerului i vorniculul Teodor
Bali, pentru cautarea averii ce-mi apartine, iar pe Excelenta Voastra o rog supus, sa mi
facä dreptate, ca sA fiu Initiintat despre toata averea ce-mi apartine i sa ma pot fo-
losi de ea, dupa dreptul tuturor acelora ce §i-au paräsit patria.
Alaturez la aceasta o scrisoare catre Divanul din Bucureiti; va rog cu supunere
sa dispuneti ca sA fie dusa acolo, iar eu Tn aiteptarea primirii celora ce-mi apartin,
ma recomand neparasirii Domniei Voastre i raman Stimate Domn, totdeauna cu perfecta
stima, supusa sluga a Excelentii Voastre, Printul Dimitri Cantemir.
Septembrie anul 1809, S.-Petersburg."
Note. Scrisoarea a fost publicata In deosebit de Interesanta colectie : Trudd bessarab-
scoi gubernscol ucenoi artivnol commissiii), vol. III, 1907, 485-6 §1 o reproducem atat
pentru interesul el, ca emanand dela ultimul Cantemir, cat §I din cauza ca rara colectle nu
poate BA fie utilizata la nol decat de putinil cunoscatori al limbel rusesti. Ea se afla in Arhlva
Senatorllor, carl au prezidat Divanurile Moldovei §I Taril-Romanegti din 1808-1813, in do-
sarul No. 404 supt titiul (rus.): Despre apdrarea Fi protej area rudelor Prinfului Cantemir,
ale Confilor (sic) Dudescu f i G. Timpiniani (sic) din 29 August 1808, pe 31 files, §1 este
publicata cu urmatoarea introducere:

Printul Dimitrie Constantinovici Cantemir, bolnav i traindu-ii ultimele zile la


Petersburg dela Inceputu12) operatiilor militare la Dunäre (1804), a rugat, neincetat pe
nepotul sail direct, Stolnicul Constantin Campineanu, ce locuia In Valahia, sA vie la
Petersburg, promitand ca-i va ferici toatA familia lui. Printul voia sa-i fncredinteze ne-
potului, sa stArue pentru gasirea §i restituirea moii1or neamului Cantemireitilor, din
Moldova, dar Campineanu, pasionat pentru activitatea sociala, nu gasea timp sa vie la
Petersburg. Presupunand cA pricina intarzierei venirii nepotului, ar fi oarecari Intrigi ale
boierilor interesati, printul Dimitrie recurse la protectia ministrului Afacerilor StrAine,
contelui Nicolae Petrovici Rumiantov3). Acesta din urma nu Intarzie sa-i scrie printului
Prozorovski, insarcinaudu-1 sa protejeze pe rudele printului Dimitrie, contii Dudesco §i
domnii Timpiniani (Campineanu). Neavand despre ei nici o Ore, Prozorovschi rugA
pe Cuinicov sa cerceteze despre ei, cu deamanuntul, unde traesc, cu ce se ocupa, ce
fel de avere au §i ce purtare", i sA-1 anunte despre toate acestea, iar la nevoe sA
nu-i lipseasca pe el de aparare §1 protectie". In timpul locuirii la Bucureiti, Cuinicov
aduna urmatoarele itirl despre rudele lui Cantemir. Contele Nicolae Dudescul, dupa
moartea sa, !Asa un fiu i o fiicL Fiul Constantin, care i-a fost recomandat lui Cuni-
coy din parte bung, avea titlul de Logofat i ocupa postul de Mare Logofat al Valahiel
de Sus. Era in varstA de 40 de ani; averea lui era foarte mare : el avea in Valahla sate,
case, gradini §. a. Scarlat Campineanu, care pe atunci era raposat, §1 fratele lui, Con-
stantin Campineanu erau saraci. Raposatul Scarlat lasase 10 copii, care in acel timp,
primiau educatia la Bucureiti, in casa neamului Campinenilor, unde trAiau cu mama lor
sotia lui Scarlat. Fiul cel mai mare, numit Alexandru era Invatat desAvariit In
limba elino-greacA" se distingea printr'o purtare foarte buna §i la varsta de 20 de ani
fu numit Ispravnic la Buzau, ca ajutor al unchiului sAu Constantin, care era tot Is-

1) Supt directia d-lui I. N. Halippa, ChiilnAu 1900, 1902 §i 1907. Traclucerea o


datorim amabilitatii d-rei E. Cazacu, licentiatä In litere.
2) Prob. eroare de tipar, Intrucat ordinul p. ocuparea Principatelor se cla abia
In 16 Oct. 1806. (Xenopol, Resboaele dintre Ruii §i Turci, 1880, 191).
3) Sic. E interesant, ca aceastA scriere greiita a numelui, se aflA panA §1 inteo
carte ruseasca. (v. m. s. anexa 11, note).
Buletinul Muzeului Municipal (loan Neculcei Ia§i. 5

www.dacoromanica.ro
34 SEVER ZOTTA

pravnic, dar cu titlul de Stolnic. Intre acestea, catre Septemvrie 1808, principele Dimi-
trie Cantemir scrise din nou lui Constantin Campineanu, rugandu-I sa vie MrA intar-
ziere la Petersburg ; cu scrisoarea trimise doi servitor!, ca sA-1 insoteascA pe Campi-
neanu in Rusia. Acesta din urma se hotari in sfAr$it sA piece, dupa ce primi incuviin-
tarea Divanului $1 a lui Cupicov, foae de drum $i papport dela printul Prozorovski
insui, $i leafa de Ispravnic pentru trei luni inainte. Intre altete, Divanul valah, and
1ncuviintare de plecare lui Campineanu, nu pierdu ocaziunea sa prezinte lui Cupicov
o cerere, rugandu-I sa-i aminteasca printului Cantemir, ca, afara de Constantin Cam-
pineanu, printul mai are 'Inca doua moVenitoare, tot atat de apropiat Inrudite ca $1 a-
cesta, $1 anume doua nepoate, a caror existenta poate nu-i este cunoscuta printului, dar
care sunt in varsta mAriti$ului, sunt mult mai sarace decal CAmpineanu $i n'au nic
parinti, nici speranta de a moVeni, dar in acela$ timp au ca$tigat stima i compAtimi-
rea nobilimei valahe, prin calltatile lor superioare." Cu$nicov implini insarcinarea Di-
vanului, trimitand printului in original, intampinarea Divanului. Deabia peste un an
Cu$nicov primi raspunsul dela printul Cantemir."
Note: Cu privire la acest ultim Cantemir, care, spre onoarea rassei noastre, dupd o
Instrdinare de aproape 100 de anl (1711-1809) a famIllel 1), f1 aduce aminte de rudele sale
din Tara Româneascd, reproducem urmAtoarea parte din pretiosul studiu al d-lui Ciobanu
Cel din urmA reprezentant al familiei Cantemlrestilor In Rusia, Dimitrie Cantemir, flu! lul
Constantin l nepotul direct al lui Antioh Cantemir, fostul domnitor al Moldovel, dupd o ca-
rierd strAlucitd In armata rusA i dupd campanla in 'Wile romAnesti la 1771, in care el ia
parte, fnebuneste, filnd urmärit de Idea cl el este domnitor al Moldovel. In acest an I, ca
colonel in armata rind, se retrage din armatA i cu toatA boala lul pretInde la avere Can-
temirestilor, ceeace II face pe 5erban 2) sd facd o plangere polital-maistrului Mosco . i", to
care pretInde cd mosille, donate de coroand tatAlui sAu, nu pot sA treacd la o altA Ilnle
decAt cu ingAduirea imperiald. Cu toate acestea nepotul sdu gdsindu-se acum in Moscovas
Inebunit" ii amenint6, Ian el se teme, sau de isfdrfitul zilelor", sau de o regretabild legl-
fluid apdrare. Dealtfel Serban sl frate-sdu Matei au ddrult o casd si o mosle lui Constantin
tatAl lul Dimitrie. Dinittrie moare in 1820 3). Baler (Beer) 4) pretinde cd el ar mai fl avut
dol frati, Scarlat I Costantin, din prima cAsAtorie a tatAlul sAu 5.) Baler confundl, evident,
pe acestla cu fratil Scarlat i Constandin CtImpineanu, nepotil de sord al ultimulul Cante-
mir. In traducerea pArtil privitoare la D. Cantemir Voevod, din cartea lui D. BantAs-Ka-
mensk11 6), d-nul Victor Gervescu ne mai dA urmAtoarele date despre ultimul Cantemir : a
fost colonel, decorat cu ordlnul sf. Gheorghle in gradul de cavaler, s'a distIns prin bravura
sa In rAsbolul din 1771, a fost lovit de o boalá grea, care a avut influenta asupra pu-
terilor lut sufleleftia §I a avut o sorA cdsAtoritd cu boerul moldovean" 7) CAmpineanu de la
care a avut dol fli In garda imperiald. Curios este cd numai acest pasaj nu este cuprins In
edilla a doua a cArtil lui BantAs, aflAtoare In proprietatea noastrA 5). SA fl fost In ed. In
tdia i sal fl suprimat Banta.; In ed. a doua, din cauza aluziel transparente la caracterul

1) Petrecerea tatalui sau in Moldova a fost de scurta durata.


2) Fiul lui D. Cantemir, unchiul lui de var primar.
3) P. 71
4) Istoria o jizni i dielah Moldavscago gaspodaria cniazia Constantina Can-
temira Moscva, 1783.
5) Ciobanu, op. cit. 74.
6) Dieiania znamenitih polcovodteu ministroy Petra velicago, Moscva, 1821.
7) Op. cit. 20,
8) Cumparata in timpul razboiului (1916-18) anticarul Kupperman din Iafii
refuzand banii, fiind lipsit de hrana cu Lin coco$, 20 kg. Mina de popu$oi, un rand
de haine vechi, trei cama$e, cinici perechi pe ciorapi $i $apte cart! diferite, avAnd atunci
valoarea de c. 100 Lei 1 Cartea, legatA in piele, apartinuse lui uPrince G. Cantacus&le),

www.dacoromanica.ro
DESPRE NEAMUL CANTEMIRESTILOR 35

boatel, poate In urma interventiel Campinenlior ? Ce privegte boala, ea nu se manifestA de


loc In scrisoarea de feta. SA fl considerat Rutin aspirejlunile legitime ale Cantemirestllor a-
supra Scaunului Moldovei ca bolnavicloase, sau, Intrucat tatal gi Hui au fost se zice
bolnavi de nervl avem a face cu o boala ereditard, poate de pe mama lul Constandin, film
acelui D. Ceaur, care marl cumu-i mai rdu, fn dubfi, frenhite ? 1) Numal cercetarl specials
In Ruffle, acum Imposibile, ne-ar putea lamurl. Cu acest prilej constatam ca atat spite d-lui
Gervescu, cat sl cea a d-lui Lecca 2), nu cuprind pe invatatul si cel mai ware flu al lul
Scarlet Campineanu, pe Alexandru, precum nu gtim cum se chema al 10-lea lul copll si de
care doua nepoate, in acelasi grad de inrudire, este vorba in scrisoarea din 1809. N'ar putea
ea fle in acelas grad de inrudire decat surori ale fratilor Scarlet gi Constantin, presupunetn
!pea a e vorba de douA flice nemarltate ale lul Scarlet, lar calitajile lor superioarea ar
indica orlginea comma cu marele suflet gl patriot I. Campineanu. Una dIntre cele chici flice
ale lui Scarlet, a fost sop lul Mate!, nepotul de flu a lui Matel Cantacuzino 5) si al Zoltel
Dudescu, de cari ne-am ocupat mai sus.
Relativ la modul cum s-a distills ultimul Cantemir In razbolui din 1771 (v. m. s.), ne
lAmureste o veche publicatie germana 4): Der Obriste Prinz Kantemir, wurde sogleich
mit einem Reglmente Husaren und einiger schweren Reuterey zum Angriffe Kommandirt. Er
grill auch den Pascha, welcher ihm am machsten stand, an, warf ihn fiber den Haufen, und
verfolgte die Fluchtigen bis an die Garten von Flamund 5). Der Generalllentenant nod der Ritter
Kamenskol, warf slch zu gleicher Zeit auf das Korps der beeden andern Paschen, brachte
solche zum Weichen, und trieb sie gegen den Grafen Soltickow hIn; dieser empfieng den
Feind iiberaus gut, machte viele nieder, und jagte einen Thei! der Tiitken nach Olta, den
andern aber nach Tuna zu, In die Flucht. Dlesen letztern begegnete zu ihrem Unglacke der
Obriste Prinz Kantemir, 6) welcher vom Verfolgen zuracke kara, und fieng hier vom nenen
au elzuhanen."

157).
Copia scrisoarei lui Ionita Cantemir data surorii sale Anita, din 1730 lanuarie 6.
Cuprinsul: S-a Involt cu sore sa Domnita Anita sA-1 dea 200 01 aflatoare in Tara
Romaneasca, pe cari N. Mavrocordat Voevod le daduse pe mane cumnatului Dudescu. Nu
stie daca Vocla 11 va primi.

Suret dipe zapisul rApAosatului beizade lonita Cantemir scris din It. 1730, Ghen.
6. Datam scrisoare mia la m[A]na preaiubitei mele surori DomnitAi AnitAi, precum sA
sA §tie, CA viindu eu la Moldova, ni-am fnpArtitii toate vitile cAte s-au aflat §i in Mol-
dova §i in Tara RomaneascA, s-au rAmas asupra mia din vitae ce shit(' la Tara Ro-
mAneascA sA-i dau parte surorii mele 200 oi §i macar cA dupA diiata rapAosatului pa-
rintelui nostru i sA vinia sd-ia mai multii, dar vAzindii slAbiciune me, au lAsatii §i s-au

1) Let. II, 248, frentit =boalA frantuzeasca.


2) Op. cit.
3) Fiul lui, Neculai, Spatar, fratele Dinului de mai sus, era cAs. iti Mold. cu Ca-
sandra, fiica lui lonila Paladi Mare Log. (t 1770) §i a Ecaterinei, C. Bal§, Mare Vor-
nic (Acad. Rom, Cre0erea coleeliunilor, 1911, 144-5 §i stud, nostru din .Arhiva,
din la§i, sus mentionat). E de mirare cd M. Cantacuzino a comis o eroare genealogicA
privitoare la contemporani §i rude. Dealtfel se §i contrazice. (P. 290 §i 421).
4) Geschichte des gegenwärtigen Krieges zwischen Russland, Polen und der
ottomanischen Pforte. Dreyssigster Then. Frankfurt und Leipzig, 1774, 37.
5) --- Fldmánda, dincolo de DunAre, localitate devenitA istoricA prin trecerea cu-
rajoasA a DunArii de cAtre armata noastra in 1916, comandatA de generalul Averescu.
6) Subiinierile sunt ale noastre.
7) Anexa aceasta §i cea urmAtoare din eroare n'a fost pusA in ordine cronologicA.

www.dacoromanica.ro
36 SEVER ZOTTA

uat parte ca §i ceilalli frat[i] Acmu dar tnergand eu iara§i la Tara Romaneasca sa
aibu a le da ori unde ar poronci fiindu ca este driapta parte Maril sale, dar de sa va
intampla §i nu ma va primi Manila sEal Neculai Von ca sA mergu eu in Tara Roma-
neasca, sa alba a le da Dumn[eallui cumnatul Dudescul, de vreme ce di canda am
lipsitfi eu din Tara Romaneasca, li-au datu toate vitile la maim Dumsale MAriias[a]
Neculai Voda §1 de toate oile ci-am lAsat la Tara RomAniasca sintu 863 §i am data
aceasta scrisoare la man surorii mele Domnitii Anitii, ca sA alba a-§ lua driapta parte
sa 200 mil oi, ori dela mine, ori de la soara (sic) noastrA Domnita Marie."
1730, Ghen. 6.

Note: Scrisoarea a fost publicatA in Bui. Muz. Municipal, laal, 1924, 182 al se MIA in
colectia d-lui GhlbAnescu. Din ea ar reieal cl lonitA Cantemir nu era in raporturi bune cu
N. Mavrocordat Domnul Tarn RomAneati cu toate cA petrecuse in domnia acestulA acolo,
in 1728 2), celace n-arfl de mirare in urma duamAniel dintre Neculai VodA l Dimitrie VodA
Cantemir 3), unchiul lui fonitt. Lipsa din Tara RomAneascA a lui lonitA a avut loc lotre 1728,
Aug. 18 al data documentului de MO. Poate cA au contribuit la tensiunea aeeasta I relele
raporturi dintre N. Mavrocordat al M. Racovitl Voevod, unchiu prin aliantA a till lonitA, pe
care 1-a twos din Domnie in 1720.

16.

traducerea diplomei Academiei din Berlin prin care D. Cantemir


este numit membru al ei, din 1714, lulie 11.
Prezidentul, Viceprezidentul §i conducatorii Academiei Regale a Prusiei, din Berlin,
la toll call intereseaza aducem spre §tiintA i Incredintare.
i

DacA a fost o vreme cand parnasul (dupa zilele grele, prin care a trecut, §i dupA
furtuna grozava starnita de un du§man navalitor) s'a putut spune ca a inflorit din nou,
innalland 'Ana la ceruri varful sAu cel incarcat de frunze, apoi aceasta se potrive§te
cu drept cuvant timpurilor noastre fericite. S'au intors veacurile norocoase, cand rAs-
plata §i cinstea se \rad innapoiate, intocmai ca mai innainte, invatatilor §i celor cu in-
deletniciri nobile. De aceia pornesc la lupta, din cat se poate tine minte (ab annorum
memoria) talentele cele mai puternice §i cuprinse parca de un foc sacru, se silesc cu
avant sa transmita cat mai departe facla primita dela innainta§i.
Zelul spore§te la cei ce se iau la intrecere prin studii, §i in propa§iri neintrerupte
se incadreaza pe fiecare zi tot maimult. Acestor propA§iri le arata recuno§tinta lor cei mai
mari regi, care cu vaza §1 mijloacele ce au, ajuta incercarile celor, care nazuesc catre
bunurl a§a de innalte, insa nevrand numai sa alate hArnicia unuia §i altuia, ei pun ca
inteo linie de Mtn randuri intregi de invatati mobilizati intru doborirea mai cu succes
a ignoranlei.
Un singur lucru mai ramAsese, ceia ce §tim din carp ca a visat §i Plato: ori
Jilosojil so jie regi, ori regii stY fie jilosoji". Insa §i aceasta, lucru mai mult de dorit
cleat de sperat pe vremea and §tiinta se socotia un apanagiu regal in slujba mal
mult a lui Marte decal a Minervei it vedem cu mirare acum implinit, odata ce Prea
Maritul §i Prea Innaltetul D. Cantemir, Print al Sfantului Imperiu rusesc, §i Domn e-
reditar al tarii Moldovei, piida pe cat de rara pe atat de vrednica de lauda, binevoe§te

1) 1714-15 ; Nov. 1716 §1 1719-30.


2) V. m. s. Anexe doc. 2.
3) V. in privinta aceasta studiul lul A. Mavrocordat in wArhioa, din la§i, V, 184-5.

www.dacoromanica.ro
DESPRE NEAMUL CANTEMIRMILOR 37

sa adaoge numele sau stralucit langl al cercetatorilor de stiinta si alaturi de not sa


aduca Academiei noastre o stralucire si o podoaba de seama.
Cu drept cuvant ne tinem fericiti si plini de tot respectul ne aratam recunoscatori
pentru bunavointa Prealäudatului Print atat de priincioasa noua si studiilor noastre. lar
ca sä ramana un semn obstesc al acestui lucru, dupa hotararea Adunarei trecuta In
acte si in urma Imputernicirli date noua de catre Prea-Maritul fundator, am Intarit di-
ploma de fata cu iscalitura cuviincioasa si cu pecetea cea mare a Academiei. Data la
resedinta doroteopolitana din Berlin la 11 lulie, anul mantuirii 1714.
I. C. Schott
Sfetnicul Prea Maritului si Prea Puternicului Rege al Prusiei pentru Arhive si Biblioteca
si p. t. vice-prezident al Academiei Regale

Note: Diploma aceasta, tn orig. Wing, a fost publicata Intal de Bayer In a sa 1st. a
vietii gi activitatil lui D. Cantemir, Moscova, 1783 9. Ea a fost reprodusA de T. Codrescu
In Buctumal Roman" 2) §i In fine a fost publicata de d. Ciobanu in studiul menti-
onat 3). Credem ca merita sA fie tradusa, nu numal pentruca este prima diploma data until
Roman de cAtre o Academie, chiar strAina, dar gi din cauza stilului greoi, pseudoclassic, greu
de Inteles In original. Pe vicepregedinteie Academie!, care iscalegte, I. C. Schott, 11 gasim
trecut in Allgemeines Gelehrten Lexicon" de Ch. Gottlieb Richer, din 1751. Schott (n.
1672, -I- 1718 Dec. 12) a fost un numismat, care 'gi cagtigase Invatatura atM In tara cat g1
prin calatoril tn Franta gl Anglia. Specialitatea lui, neintrecuta Mc! de Morellus, era O. co-
pieze cu penita monetele vechl. A lasat cateva publicatiuni. Academia din Berlin a fost
fundata tn 1700, de catre Regele Frederic I dupa prolectui marelui Leibniz (n. 1646, f 1716)
prin influenta ce a avea asupra spiritualei Regine Sofia Charlotta, a doua sotie a Regelui.
Inaugurarea Insa, a avut loc abia in 1711, Leibniz flind intalui el pregedinte. Intainirel lui
cu Petra cel Mare, tn 1711, in tabara din Torgau, se datoregte gl fondarea Academiei din
Petersburg, deasemenea dupa prolectui lul. Incercarea tut de a fonda o Academie la Viena
cu ajutorul Printuiul Eugen de Savoia, se lzbi de rezistenta lezurtilor §i ea n'a fost inau-
gurata de cat drept omagiu postum pentru Leibniz, 200 de anl de la nagterea lui, In 1846,
cand s'a inaugurat gi soc. regala de gtiinti din Lipsca (Leipzig), oragui lui natal. Ca diploma
pentru Cantemir nu este iscalita de Leibnitz, se explica atM prin Imprejurarea ca nu locuia
la Berlin, ci la Hanovra, de unde era gi Regina Sofia Charlotta, 4) Cat 1 prin varsta lui
inaintata.
Din izvor rusesc se confirma ca. Leibnitz a contribuit la hotararea lui Petru 1 de a crela
o academie, hotarare manifestata prin rezolutia din 11 lunie 1718 pe proectul unuia dintre
sfatuitoril lui strata!, Heinrich Fik : sdelati academiiu" (sa se faca o Academie) etc. Ea
nu s'a tnaugurat tnsa cleat dupa moartea lui Petru, to 12 Nov. c. V. 1725 5). La fundarea
ei va fi contribuit desigur gl d. Cantemir cu sfaturile lui, mai ales dupa ce s-a mutat la
Petersburg 6), dar se Ingeala löcher cand eerie: Cantemir (Demetrius) ein wallachischer
FOrst, der sich durch seine Wissenschaften grossen Ruhm enworben und Director der Aca-
demie zu Petersburg gewesen". *tim a D. Cantemir nu mai traia In 1725. 14:Scher continua :
,Er gab 1722 eln gelehrtes Wentk von dem mahometanischen Cilauben heraus, welches Kohl
ins Lateinische zu tibersetzen versprochen ; verfertigte verschiedene gelehrte Anmerkungen,
die in den commentartis academ. petropolit, stehen, hinterliess auch eine vollstAndige

1) Ciobanu op. cit. 141,


2) 1875 20-22.
3) L. c. Datorim traducerea amabilitatii d-lui Parvescu, prof. de limba latina din Iasi.
4) Mayer, op. cit.
5) Brockhaus si Efron, op. cit.
6) 1719 (Ciobanu, op, cit. 23).

www.dacoromanica.ro
38 SEVER ZOTTA

tiirckische HIstorie nebst anderen Schriften und starb 1723. N. Z. Abreviatiunea Inseamnl:
Nene Zeltungen von gelehrten Sachen*.
Totusi notita nu este fgrg interes, Intrucgt nu numai cg confirmg faima europeang a
savantului Domnitor si a singurului Roman, cupritzs In aceastd mare lucrare din 1751 1),
dar 131 prin detaillul, cred necunoscut la nol, cg Kohl a promis CA va traduce to latineste
lucrarea : von dem mahometanischen Glaubenu, care nu este alta, decAt Sistemul religiei
malzomedaneu, apgruta to 22 Dec. 1722 In limbg ruseascd si pang azi rgmasg netradusg.
Clue era Kohl ? Fireste cg-1 ggsim ta lexiconui lui locher : Kohl (Philipp) ein Candi-
datus Minister!! und Vicarius bel dem Dom-Capitel zu Hamburg, gebohren 1697 zu Cordo-
w8rde im HanOverlschen, studirte zu Kiel, dIsputIrte elide 1717 unter dem Professor Nic.
Muller, de prisca et regia Salomonis sapientia, lebte noachgehends in die 20 Iahr als eine
Privat = Person zu Hamburg und starb ailda 1742 den 4 Febr. Er bat eine Sammbung auser-
lesener und oberzeugender Cantzel-Reden in 6 Theilen : ingleichen eine Sammlung der Pre-
digten von der anferstehung der Todien herausgegeben. A. H. E. Neub[urg]*. Abreviatiunea In-
seamng Acta historico ecclesiasticau. Kohl era deci un preot si este de Inteles cg se lute-
resa de subiectul religios al atilt rusestl, aparuta pe cAnd, probabil, era Ina student de
25 de ani, la Kiel. Surprinzgtor pare cg hanovranul Kohl stia rusefte, tnsg se explicg prin
faptul, cg din 1721 Kiel cu Imprejurimi cAzuse In partea ramurel rusefti a familiel Schleswig-
Hollstein-Gottorp, din casa Oldenburg, stgpanitoarea din vechime a regiunel" 2). Se pare totusi
cg Kohl nu stApAnea indestul limba ruseascg ca sg se ting de promisiunea fAcutg lui lOcher,
probabil cu prilejui adungrii materialului pentru lexiconul lui. Dealtfel a si murit numal In
vArsta de 45 de ani.

Rectificari i .a.daugiri
La pg. 3 este de rectificat cg ,nu ddm de loc de urma lui (Cantemir) in documentele
interne pdnd in 7175 (1667) Mart 126, intrucgt il constatgm ca Vornic (de BArlad) in 7173
(1664) Sept. 1 (Antonovici, Doc. Barlddene, IV, 100). El s'a Intors deci din Tara RomAneascg
inaintea sfArsitului Domniel de acolo a lul Grigorasco China (Dec. 1664).
Deasemenea este de schimbat, ca simplg eroare de tipar, anul 1699 din p. 4., n. 2 In 1669.
La p. 8, rAndul al 23-lea, din sus, este evident a se cetl masseloru in loc de mamelora.
La p. 10 s'a strecurat si In editia aceasta, ilpsitg de ultlma mea corecturg, ca si cea
din Bucuresti, fatala gresalg de tipar Dec. in loc de Oct. la tuna nasterei lui D. Cantemir, in
deobste cunoscutg.
Despre C. N. Dudescu, de care ne-am ocupat la p. 41, presupunAnd dupg datele lul
Kusnikov (Anexe XIV, p. 44) cl s'a ngscut c. 1768, ggsim urmgtoarea Insemnare In cata-
grafia Boierilor Tgril Romftnesti din 1829. Costantin Dudescu, n. Buc., 60 ani, Vornic al
treilea, fade in Bucurefti 3). S'a ngscut den! In 1769. De bunicul acestuia, C. R. Dudescu, se
ocupg si Dapontes In Erbiceanu, crontcarii Greet, 220-21, to cuvinte deosebit de elogioaset
Despre vlata si opera tut D. Cantemir au apgrut in cursul anilor 1923-1931 Ina. ur-
ingtoarele publicatluoi principale : N. lorga, in rev. Cultura_din Club 1923, fasc. 1,N. lorga.
MN lui Constantin Vocld Cantemir de Dimitrie Cantemir, text latin si (prima) traducere
rom., Buc. 1923.G. Pascu, Dimitrie Cantemir, Descrierea Moldovei, traducere rom. Buc.
1923.G. Pascu, Mita f i operele lui D. Cutztemir, Buc. 1924, 1. Minea, Personalitatea
f i activitatea literard a lui D. Cantemir In Rev. Viala Romineascd, last, 1924.-1. Nistor
Pomenirea lui D. Cantemir in Anal. Acad. Rom., m.s. ist., Buc. 1924.G. VAslan, D. Can-
temir ca geograf in Rev. f filnfificd, lasl, 1925.P. Panaltescu, Le prince Demetre Cantemir
et le mouvement intellectuel russe sous Pierre le Grand, In Revue des etudes slaves, Paris,
1926 si in Dacoromania, Cluj, 1926, IV, 1238-1251, recensarea cgrtil d-lui Clobanu.

1) Miron Costin lipse§te, operile lui nefiind pAnA atunci publicate. Deasemenea
lipse§te N. Milescu, de§i avea publicatii din chiar sec. al XV11-lea. Sunt mentionati
Cantacuzinii §i Mavrocordatii cu operile lor.
2) Mayer, op. cit., Kiel. Imparateasa Ecaterina a Il-a a mArit castelul in care se
aflA bibl. UniversitAtii (fondatA 1665) §i un Muzeu. (Ibid).
3) I. C. Filial, In Rev. Arhivelor, V, 202.

www.dacoromanica.ro
17.
Deseendenta lui Antioh Cantemir Voevod 1).
Antioh Cantemir Voeood
(1695-1700 si 1705-1707)
n. prob, la BArlad, in 4 Dec. 1669 ;
t la Constantinopol 1726;
as. 1696 cu Ecaterina, fiica lui D. Ceaur,
Mare Logofat.
.,...,

loan Dimitrie Constantin Maria Anita


Ispravnic de Baau 1741; -1-1758laMoscova, 1- 1776 la Rogani, guy. Harcov, cgs. c. 1719 cu f dual 1767 Apr. 5;
1- intre 27 Iunie si 23 Julie secund-maior general in armata ruseasca si pretendent C. Dudescu, Ban cgs. prob. inainte de 1726
1754, prob. la Valea-Seack in armata ru- la domnia Moldovei 1739; de Craiova. cu T. Paladi,
jud. BacAu ; as. in Moldova seasa. cgs. I, cu Ilinca I. Bals, Mare Visternic, Hatman,
cu X NecAsatorit. H, cu Natalia Ivanovna Golovin t 1755 Feb. 1.
' Fiia III, cu Sofia Bogdanovna Pasec,
Din intAia asAtorie:
cgs. cu un Alistarho 11,
Dimitrie Maria
n. 1749, t 1820, cgs. cu Pantazi
colonel in armata CAmpineanu
rusascA, cgs. cu Eli- Mare Vornic (1770)
saveta Hruscev in Tara-RomAneasca.
(divorsat)

1). Qupg Oervescu, op. cif. (cf. Bantaa-Kamensk1 §1 Lobanov-Rostovskil); Genealogla Cantacuzinflor; Clobanu, op. cit. 0 a. izvoare.

www.dacoromanica.ro
18.
Descendenta lui D. Cantemli")
Dimitrie Cantemir Voevod (1693 si 1710-1711)
n. la Iasi 1673, Oct. 26 c. v.; t la Dimitrevscoie (guy. Orel) 21 Aug. 1723. inmorm. in bis. greceasca
din Moscova 1 Oct.; cas. I, 1699, Mai cu Casandra, n. 1681 2), t 1713, Mai 11, f. lui erban Can-
tacuzino Voevod ; cas. II, 1719, dupa. 23 Nov.3) cu Anastasia, n. 1705,1 Oct, 4, t 1755 5) f.
Principelui Ivan lurievici Trubelcoi, mare§al. Ea s-a recasatorit in 1738 cu maresalul rus Ludovig
Vilhelm Principe de Hessa-Homburg, ri. 1705, t Berlin, 1745, Oct. 23 c. n.
Din cas. I-a (1-7) Din Os. II-a (8-10) Dintr'o concubina (11)
m.."
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11
Matei Constantin $erban Antioh Maria Smaranda copil Smaragda Petru n. mort Augustin
.n. la C-pol, n. la C-pol, n. la C-pol, n. la C-pol, n. la Iasi (?) 11.1a C-pol? n. poate (Ecaterina) D. mort 1722 (Mirov)
1703, Oct. 18 ; 1'105, lul. 29 ; 1706Aug 11; 1708, 1700 1701 mort, pe n. prob la la Bereozca, Nov. 27 n. 1715
11771,Nov.30, t 1747 1an.19; t 1780 Sept. 10 ; April 29 ; Apr. 14 ; drum, sau Petersburg, 355 de
la Dimitrev- capt. In garda Apr. 24 t la Paris t la Mos- t la Mos- la Chiev, 1720 Nov. 4 ; verste de
skoe ? imp.; cas. 1724 la Moscova ; 1744 Mar- cova (?) cova 1720, 1711 t Paris, 1761. Moscova,
ofiter In garda cu Anastasia, of. in garda tie 31. Min. 1757 lul 20. Aug./Sept, D-ra de o- 1721, Nov.
imp.; cas.1734 n.1698,t1746, imp ; neca- plenip. la Sept. 9. . noare a Impä- 10.
cu Agripina f. Princepelui satorit. Din Londra1732, D-ra de o- ratesii Elisa-
(Agrafena) D. Golilin relatille lui La Paris noare a im- veta 1744.
P-sa (Galitin) cu o tur- 1738 ; ne- paratesii Cas. 1751 cu
Lobanov-Ro-
stovskii
fiica
coaicá
-----,,,
E lena 9
casatorit.
capturató Din rel. cu
d-ra D'An-
glebert.')
Ana 8). Principele D.
M Golifin,am-
basadorul Ru-
siei la Viena.
X. n. 1741,
Mai 19 doi copii
1) Dupd Gervescu, op. cit. (cf. D. BantAg-Kamenskt al A. B. Lobanov-Rostovskii). Clobanu, op. cit., genealogla Cantacuzintlor, Tindal,
in D. Cantemlr, 1st. Imp. Otoman, II ai Let II.
2) Gervescu, 15. Dupd Vita" insA, 48-9, ea ar fl avut un an dupl moartea lui Serban Cantacuzino (29 Oct. c. v. 1688) decl In 1689, 7
aoi, lar dupd Tindal, 801, ea ar fl avut la moartea el ablaa 30 de ant. DAm preferintA datei din Gervescu (dupd Bantla).
3) In acea zt nu era decM logodit. (Clobanu, 107).
4) Dupd Beyer, op. cit., care dA In contrazicere cu scrlsoarea din 1719 Nov. 23 cdtre Tar, ca data a cAsAtoriel 1717 lan. 14. D-nul Clo-
banu se Indoeate (52, n. 2) di i anul 1705 Oct. 14 ar ft exact. Totual tn lipsa unel alte date precise, credem cd aceasta se poate admIte.
5) Ferd. Strobl von Ravelsberg, Metternich und seine Zeit, II, spita Hessa-Homburg la pg. 276. El o confundd in alt loc (293) cu Anas-
tasia sotta lul C. D. Cantemir, pe care'l coofunda la raadul lui cu Antioh D. Cantemir.
6) Cu ajutorul el material a apArut Vitaa.
7) Fam. nob. cunoscutd. Blazonul: cles gueles a deux fasces d'argent'. (De Courcelles, Hist. de pairs de France, X, art. du Houx, 28).
8) V. despre ea al raporturile el Intime cu Petru cel Mare: L. Maikov, Kniajna Mariia Kantemirova in Russkaia Starina, XXVIII, 1897, I,
62; Waliszevski, Pierre le Grand, 277-278, (utilizatd de noi In studiul O mtindstire dispilrutda to Rev. Soc. 1st. Arh. Bis. Ch1inu, 1924,11, untie
ne ocupdm al de fam. Bantaf din Rusia).
www.dacoromanica.ro
Sim& stevkek Yotaovei,
pe lunile Iu lie *i August 1764
(Seria II-a)

1. Am avut prilejul sa public in No. 5 al buletinului loan Neculce (p. 70-121),


prima sama a visteriei Moldovei pe 1763, ultimul an de domnie a lui Gr. Ion Calimah
Voda. Mazilitul domn, de §i asupra mazilirei lui nu se ptie mai nimica (N. lorga, Ca-
limachi I, CXL), de cat doara atata ca, sortita sa se intample mai In graba, fu zabo-
vita putin cu hotararile diplomatice urmate intre Poarta si delegatul polon Stankiewicz,
contra incalcarilor, ce Ru§ii le faceau in Po Ionia, mazilitul domn fu In§tiintat ca i s'a
luat domnia in 27 Martie; la 12 April 1764 el era incarcat in radvane cu tot agdrleicul
lui, pazit de seimeni, iar el dus supt supravegherea lui Unchiar-Salahor, avand ca meh-
mendar (aghiotant domnesc) pe stolnicul Beldiman.
Boerii divani§ti, cari parasiau puterea odata cu stapanul lor, erau: Manolachi
Costachi marele logofät, Mihalachi Sturza marele vornic al tarii de jos, Lupul Ba
marele vornic al tarii de sus, Vasile Razul, hatman §1 parcalab Sucevei, Petrachi Ghe-
rachi marele postelnic, IoniIa Paladi marele visternic, Ilie Costachi marele spatar,
Enachi Milo marele ban, Grigore Crupenschi marele paharnic, Costachi Greceanu
marele stolnk, Scartat Caragea marele comis, Manolache Bogdan marele aga, Grigore
Hrisoscoleu marele caminar. (Uricar III, 56; lorga, Calimachi 1, 457, idem 11, 188).
2 Grigore Alexandru Ghica Vodei. Noul domn, care radica treptele domniel, era
din vechea §1 vestita familie a Ghicule§tilor. Ficior a lui Alexandru Ghica dragomanul
Portii, era nepot de frate batranului Grigore Ghica Voda, nepot de fiu lui Matei Ghica,
acesta feciorul lui Grigore Ghica din 1660, §i nepot primului Gh. Ghica Vocia din 1758,
El avea 8 frati §i surori, §i era inrudit prin casatoria fratilor §i surorilor sale cu Bed-
sestii, PdIJdef ii, Caragea, Granet, I. Cantacuzino Deleanul, Cellbi Lucaki §i lorgu
lorgulescu. El era ginerele lui lacovachi Rizul spatar, §i socru Lupului Bal§ log., lui
Filip Catargiul; iar dupa fratele sau Dimitrie Ghica ban se 1nrudia cu ban Vacarescul
Barbu. El venia var primar cu Matei Gr. Ghica Voda §i cu Scarlat Gr. Ghica Voda.
predecesorii sal. Ruda prin alianta §i cu Neculai Voda Mavrocordat, deci §i cu fii sal
Constantin Voda §i cu Ion Von Mavrocordat.
Prea cunoscut boerimei tarii, toata boerimea i-a esit cu mare alaiu la Galati 1ntru
intImpinare, unde domnul a facut olurac 3 zile ; §i zice cronicarul toti boerii i se In-
chinara cu sanatate §1 foarte s'au bucurat de domnia Mariel tale, numai tara s'au scarbit,
and au auzit ca iara§i ai luat pe dr. Stavarachi pe langa maria ta" (Let 1112 250).
. Acela§i cronicar insamna ce boerli a dat la boerii sal: Vasili Cilibiul mare lo-
gofat, lonilã Paladi mare vornic de tam de jos. lonig Sturza mare vornic de tara
de sus, Ionild Deleanul Cantacuzino hatman §i parcalab Sucevei, lordachi Costachi
mare visternic, Vasile Negel (Costachi) mare ban, fordachi Balasachi mare pos-
Buletinul Muzeului Municipal fIoan Neculce, Ia§i. 6

www.dacoromanica.ro
42 OH. GHIBANESCU

telnic, Hie Costachl mare spatar, Manolachi Bogdan mare paharnic, Manolachi Fi-
rail mare stolnic, Alexandru Sulgeropol mare comis, lordachi Panaitachi mare ca-
mara§, Panaiodor mare caminar (Let 1112 251).
3. Sdmile Visteriei pe 1764. Cea dintai grija a domniei, dupl ce a luat primele
misuri politice, prin numirea boerilor divani§ti, randuirea ispravnicilor pe la tinuturi
recomandandu-le la toti sa dea dreptate säracilor, sa nu calce nici sa napastuiasca pe
cineva, sa nu ia mita, a fost controlul samilor visteriei. Asupra birurilor, zice cronicarul
ca a pus bani dupa putinta lor, dändu-le tidule pe cati bani sä dee, §1 anume cdli bani
pentru haraciu, cdlt pentru sarhaturi, Olt pentru zaherele, cdji pentru cherestele, dd/i
pentru menziluri, satele sa-§i dea (ladle cati oameni vor putea, §1 intre ei sa sa u§u-
reze, iar ispravnicul sä n'aiba voe nid a-i scadere nici a-i adaugare la ail. *i de toate
acestea se mirau singuri pamantenii. (Let IIP 251).
Intru dovedirea tuturor acestora stau fata Sdmile visteriei pe anul 1764 1).
A. Veniturile
4. Cel dintal condeiu era al rdmdpijelor. Santa o cifreaza cu suma de 17528 tel
rama§ite ce au ramas de la sama dintaiu de veniturile ce sau luat in cdimdcd-
mie". Din aceasta soma se scad 7376 lei 46 pol bani, radicaturile ce s'au facut
la o sama de lume, din care notam unele: 6224 lei leafa §i emicklcul (tainul) slujito-
rilor de la Curtea domneasca. lar repartizarea radicaturilor facute pe grupe reprezinta
mile 524 tel 12 bani, 2) din ddjdii 37 lei 19 bani, 3) din mucarer 36 tel 108 bani,
4) din ajutorinta de vara §i iarna, cate 12 tel 45 bani de persoana, suma de 406 lei,
15 bani; 5) de la bresle s'au radicat : 17 lei 57 lei de la teslari §i pietrari, 45 lei 39
bani, de la Metorii de lemne, 30 lei 119 bani de la pitari ; 8 lei 114 bani de la jol-
dunari (lefecii), 16 tel 17 bani de la apari, 11 lei 18 bani de la masalagii, etc.
Fiecare radicatura e datata ; ceia ce arata ca se facea cu pecetluitura domneasca, iar
diacul de visterie le insemna rand pe rand, pe tuna §1 zi, la sama cea curata; iar ma-
rele visternic sau §eful cancelariei visteriei insemna in grece§te ca control suma:
ramasa suma curata 10151 lei 88 bani iitot aexazatfas; xxi Exath icercAzovta 'iv ypWal
y.xi eic7pof bfaorpcovra Y.TG" (fila 11 b).
5). Veniturile din poclonul steagului. Cum schimbarea de domnie s'a facut in
primavara anului 1764in April cheltuelile cu luarea steagului pentru domnie noud,
au silit pe noul domn ca sa arunce asupra tarii darea poclonului steagului, care re-
partizata pe judete §i pe categorii de dajnici: birnicii, jidovii, morile, crdpmele, preu-
diaconii §i jiganii iese un total de 185653 lei §1 87 bani.
De banii steagului, cum §i de banii mucarerului (domnie din nou intaritA) vor-
besc des cronlcarii. Ala Ion Neculce aminte§te la mai multi domni ca s'a luat de la
tail ban!! steagului. Vorbind de Gr. Ghica batranul la 1727 zice: iara la banii stea-
gului n'a mai scos alta dajde" (Let IP 365). lar la domnia lui C. Von Mavrocordat
din 1733 arata care erau hartille pentru banii steagului: fruntapii 4 ughi, mijlocapii
3 ughi §1 2 ughi, codapii 1 ug. (Let IP 776). In a doua domnie a lui Gr. Ghica Voda
din 1735 zice: dupa ce sau a§ezat birurile, au scos banii steagului, grei bani pe toata
tara";... §i au ales boeri §i i-au pornit pe la tinuturi cu banii steagului, din zi intai a
lui Ghenarie cu mare sirguiala §1 graba de bani", (Let 112 386).
La intaririle de domnie din an in an sa lua mucarerul.
1). Arhiva raposat. Mi5u Saulescu, condica legata are 80 file; primele 4 file albe;
pe fila a 2-a sta scris soma a doao" (Surete ms. XLVII 1-59). Sama 1ntdia pe
April, Mai §i lunie s'a pierdut.

www.dacoromanica.ro
SAMILE VISTERIEI MOLDOVEI 43

Iatä tabloul pe judete §i pe categoril de dajnici:


birnicii morile preufli
cu jidovii crdpnele diaconli figanit Total
Suceava 8944 309 440 672.60 10365.60
Neamt 8040 465 (0 metoa-
§i1e) 60 650 9755.- (recta 9215)
Roman 3785 160
60.60 dugheni
§i bacanii 142.60 132 60 4320.60
Bacau 6632.60 235 315 297.60 7480.-
Putna 12091.60 743.60
91.60 dugheni 630 242.60 13799.-
Tecuci 6015 195 355 132.60 6697.60
Covurlui 6743.60 122
16.60 2 dugheni 125 60 7071.60 (recte 7066.60)
bogasierie
Tutova 3861.60 105
63 dughenile 297.60 90 4368,- (recte 4417)
Vaslui 3397 70 225 157.60 3849.60
Falciu 3705 95 180 65 4045.-
Läpu§na 222.60
19345
$i Orhel 39.90 dugheni 382.60 215 20204.90
Soroca 4525 126.60
8.30 o du-
ghiana 257,60 102 5019.90
Cernauti 3340 710
35 dugheni 322.60 32.60 7440.- (recte 4440)
HarlAu
§i Dorohoi 7832 300 252.60 120 8504.60
Carligatura 1791 100 95 135 2121.--
la§ii 9304 270 187.60 325.60 10089. (recte 10087)
targul Ia§i 8931 776
si rufeturile 1223.30 dughenile 230 155 11115.--
peste tot 121284.- 4807 60 mort 50279.60 3587.60.136244.30
1737.90 dugheni

La aceste sume se adauga: 2405.60 mazili §i negurttori din la§i ; 108 spor la mazilii
ot Cernauti, 3 spor la mazilii de la Vaslui, 2 spor la mazilii 'de la Falciu =2518.60.
Sau peste tot slujba poclonului steagului fac 138762.90 bani vechi sau lei noi Jac
152639.3 bani.
La aceste sume se mai adauga acestea: 22895 lei 102 bani noi rdsurile, cafe 6
parole noi de leul nou; 113 tel 42 bani femeile sarace din Ia§i, 5 tel pentru 3 liude
saraci din Vaslui == 23014 lei, 24 haul; sau peste tot 185653 lei 87 bani noi.
Cum in acel timp erau In curs §i tel vechi $i lei noi; samile socotesc dajdia po-
clonului steagului §i cu lei vechi 138762.90 ; $1 In tel noi 152639 lei, 3 bani. Dijerenta
de curs faire ace0i bani ai steagului era deci 13856 lei 33 bani. Pe un leu vechi
dadeai un leu nou §1 10 bani pi jumatate.
Scaderile, ce s'au tacut la slujba poclonului steagului, se radica la suma de 8060
lei 19 bani; din care samile arata pe larg la cine s'au facut :

www.dacoromanica.ro
44 GH. GHIBANESCU

a) 3648 lei de la 1216 Midi rufeta$0) ai curtli gospd, cafe 3 lei noi de om
b) 1046 lei de la 523 !Judi rufeturi ate 2 lel de nume 2).
c) 547 lei liude rujeta0 ate 1 leu de om 3).
d) 2251 lei 84 bani vechi, la 356 liude, cate 5 lei vechi de om 4),
e) Se mai scad: 200 tel la Calarasii din Puteni ; 40 lei, menzilul din Tabara, 40
lei menzilul Razina, 287 tel la 91 preuti si diaconi ot Ia§i, cate 2 pol lei vechi de om
= 8060 tel 19 bani,
Din acesti 8060 tel 19 bani s'au mai scazut unii, cari s'au gäsit trecuti in tabelele
zlotasilor, si altora, ce nu Ii s'au facut radicaturi pe la tinuturi ; un total de 1165 tel 60
60 bani, a§a cä ramâne sumA bung, ce s'a tinut in sama, 6894 lei, 119 bani5).
Toata aceasta lume marunta, care era in serviciul direct si imediat al Curtii sau
care indeplinea servicii de paza targului, ca seimenii hatmänesti si agesti, sau de
posta ca lipcanii, calarasii, surugii, pantiri, barani, etc.; domnia avea grija a-I scuti
scazandu-i de banii steagului.
0 alta serie de scaderi privesc lefile date la boerii zlota0, ce au fost oranduiti
pe la tinuturi cu strangerea poclonului steagului, in suma de 5155 lei.
Iata tabloul acestor rdsuri:

1) latä din cine era compus rufetul curtii gospd: 53 liudi steagul lui ba§ bulucba§
din curte, 52 liude steagul bulucbasului al doile ; 53 liude steagul dräganilor, 53 liude
steagul cazacilor 53 liudi steagul basbulucbasul hatmanesc, 53 liude al doilea steag ; 53
liudi al treile steag; 53 liudi steagul basbulucbasul agesc ; 53 liudi steagul al doile, 53
liude steagul al treilea, 53 liude steagul al 4-a; 53 liudi steagul al 5-a ; 53 liude steagul
al 6-a ; 53 liudi steagul rosii agesti; 53 liudi capitand agesti ; 53 liudi steagul capitanului
de darabani ; 6 bulucbasii agesti; 1 buciuca§ akesc ; 34 liudi podarii de paza focului ;
6 trambaci, surmaci i dobo§ gspd; 10 trambacii, surmacii si dobo§ agesc 25 liana-
tori, 15 apari de foc, 92 copii, 40 aprozi, 9 bucatari gospd, 12 dieci de divan, 6 pea-
veati §i psalti de la bisericile gospod, 2 piseri lesesti, 24 mehteri crestini, 21 comi§ei,
25 vezetei, 39 armasei = 1216 liudi.
2) lata lista rufetasilor de a 2-a categorie: 12 darabani ai temnitei, 15 paharnicei, 3
pivniceri, 25 la varna, 3 aparii grajdului, 3 carbunari, 6 sahaidacari, bulgaragii si tes-
lari, 2 topcii, 6 satrarei, 6 pitari, 1 chiulhangiu ot feredeul gospod, 12 maturatori, 4
joldunarl, 6 apari, 8 taetori de lemne 10 petrari si teslari, 12 Jusla0 de vartcY, 12
fustasi de divan, 12 fustasi despre doamna (ot gospdja), 24 darvari, 4 podvodari, 1
odagiu la ScAntea, 90 la cele 3 steaguri seimeni din Galati, 15 vozarii ot Galati, 20
pantirii ot Iubäne§ti, 16 umblatorii la Cernauti, 5 surugii ot Dordhoi, 8 surugii ot
Targu Frumos, 70 mazilgii ot Falciu.
3) Iata lista rufetailor de a treia categorie : 20 Calarasi de Tecuci, 150 Calarasi
sardaresti, 51 calarasi de Heciu, 25 pantirii de Neamt, 12 umblatori la Soroca, 17 IA-
rani ot Cernauti, 13 pantiri de Ropce, 20 surugii de Soroca, 70 calarasi de Bolduresti,
50 calarasi a lui vel capitan, 28 calarasi ot Rasapeni, 30 calarasi ot Magura, 31 cala-
rasi ot Balinesti 30 calarasi ot Caldaruse.
4) WI lista acestor liudi: 31 Calarasi de Tarigrad ot Iasi, 30 calarasi de Tart-
grad ot Focsani, 38 lipcani, 41 userei, 11 ciohodari gospod, 59 leventi, 2 trambaci,
gospod, 6 vornici de poartd, 4 timirasi, 28 surugii ot Barlad, 33 surugii ot menzilul
Esului, 29 surugii ot Stefanesti si Crasnaleuca, 11 beslii crestini.
5) Iata lista acestor noi scaderi: a) ate 3 lei de liude, la 9 seimeni din Curtea
gospod, 21 seimeni de la rufetul hatmanesc, 84 seimeni agesti, 9 armasei, 10 copii din
casa, 3 apari de foc, 3 bucatari gospod ; b) Ole 2 lei de liude la: 25 vanatori 5
paharnicei. 4 beceri 2 maturatori, odagiu de la Scanteie, 2 pietrari, 15 vozari de
1

Galati, 20 pantiri de Iubänesti, 5 surugii ot Dorohoi, 8 surugii la T. Frumps, 70 me-


zelgii la Falciu; c) cate 1 leu de liude la: 20 calarasi de Tecuci, 50 calarasi ai Sär-
däriei, 51 calarasi de Heciu, 25 pantiri de Neamt, 12 umblatori la Soroca, 17 barani ot
Cernauti, 13 pantiri de Ropcea 20 surugii de Soroca, 6 ciohodari gospod (cate 5 pol
tel de liude), 17 leventi= 1165 tel 59 bani.

www.dacoromanica.ro
SAMILE VISTERIEI MOLDOVEI 45

Plata räsurilor pe judete, date boerilor zlota§i


Lei Boeril zlotaft Ispravnicil
A Neculce b1v pah. 100 Dinu Catargiu b. v. ban 50
Suceava 450 Tudurache 50 Manolachi pitar 150
lordachi biv vist. 80
Niamtul 280 Costandin post. 50 Toader Cantacuzino b. v. ban 150
.
Enacachi Mamona b. v. aga 100
Romanul 250 Gh. Pivniceriu 50 Gr. Crupenschi b. pah. 100
capitan de Trotu§ 40 D. Ramadan ispravnic 60
Bacaul 340 un ciubucciu 40 Leon Isuba med. 100
Nec, Roset b. vel pah. 100
Constantin Sofragiu 40 Gr. Leon b. v. stegar staroste 150
Putna 370 lanacachi 2 arm. 30 Ion Cantacuzin b. v. spat. 150
Mihalachi post. 40 Dediul Codreanul serdar 100
Tecuciul 350 Enachi Costandachi spat. 150 Anastasä 2 arma§ 60

Covurluiul 160 Chirica pitar 60 Nec.Ventura camara§ parcalab 100

Tutova 160 Nicole post. 40 Enacachi biv vel sulger 120

Vasluiul 200 Ion Cuze b. v. stolnic 100 Cost, Coce §atrar ispravnic 100
vel capItan de Codru 20 lamandi sardar 100
Falciul 250 Necola med. cap. de Greceni 70
Arghire medelnicer- 60
Lapu§na
§i Orheiul ''' Sandu Samdagiul
Ivan capitan
40
25
Arhire b. V. ban
C. Conachi ban
150
100

Soroca I 210 lordachi Canano med. 60 Manolachi Bogdan b. v, aga is. 150

vornic de Campulung 20 Map staroste 150


Cernaufi 410 vel capitan de Colman 40 Ilie Costachi b. v. spatar 120
C. Cogalniceanu stol. 80
Harlaul §i
Dorohoiul 230 1 C. Canano b. v. pah. 80 lordachi Cantacuzino biv spat. 150

Boto§ani 180 Gr. Bal§ arma§ 80 Raducan pah. vornic 100

Anastasa capitan 30 Stavar b. v. sulger ispravnic 150


Carliga tura Capitan de Ciuhur 40
360 Andrei biv 2 vist 60
§i tin. Ia §ii
Enachi Buzila stol. 80
N. C Talniceanu pah. 60 V. Razul hatman 150
Mihai Che§co jicnicer 50
Anastasa 2 arma§ 30
Ia§ii targ 640 polcovnicul 40
capitan de darabani 60
vet aga 150
V Costachi ban 100
5155 lei fac oeste tot.

www.dacoromanica.ro
46 GH. GHIBANESCU

Domnul cu osebite peceti mai scade de slujba poclonului steagului Inca 1623 lei,
78 bani, pe mai multe persoane : pe capitanii de po§ta ce slujesc pe la menziluri:
Crasnaleuca, Stefane§ti, Tabara, Magura, Rasipeni, Räzina, Caldaru§a, Baline§ti, Baraiac,
Puteni, Bärlad, Vaslui, Iubane§ti (58 lei, 24 bani); se mai plate§te 1000 lei avaetul ma-
relui visternic, 150 lei lui vtori §i treti visternic, 150 lei diacului de visterie §i altele.
Dupa toate aceste scaderi Incheiate la 28 Sept. 1764 In suma. de 13673 lei, 77
bani, raman curati 161980 lei, 60 bani fizot, ix.2fov gypcovTa p.tptcritG x1 vvecaocr[a Oyacnixowro.
ypocrt) Y.2 eiarzEl Uut.
6. Desetina pe stupi. Tata care a fost venitul desetinei, cum s'a vandut la cochil-
vechi:
Suceava . . . 3500 ughi (galbeni)
Niamtul . . . . 2410
Romanul . . . . 1610 a
Bacaul . , . 1750
Putna 1800
Tecuciul . . . 1650 A
Covurluiul . . . 400
Tutova . . . . 1680 c
Vasluiul . . . 2680 A

Falciul 2000
Läpu§na, Orheiul §1
Soroca 7800 a
Cernautii . . . . 2500 a
Harlaul §i Dorohoi 2960 v
Carligatura . . . 1430 v
la§ii (tinut) . . . 3630 a
Grecenii . . . . 50 a
lar peste tot 37870 galbeni; la ace§tia nu se cuprind cei 1010 ughi, ce-i dau Bo-
to§anii, fiind venitul Doamnei.
La ace§ti 37870 gateni se mai adauga cei 10 bani la galban, numiti banii mie-
rei, carl fac 1893 §i jumatate galbeni ; sau peste tot 39763 galbeni §i jumätate; iar lei
noi fac 72899 pi 90 bani ').
Scdderi la aceste slujbe s'au Mut : 500 tel avaetile marelui visternic, 100 avaetul
diacula de visterie §i 40 lei, 40 bani desetina taraneasca la 200 stupi a aug6ilor de
la Ocna 2).
Venitul curat al desetinei se Mica la 72259 lei 0 50 bani,
7. Cali de menzil au dat un venit, pe care sama it socote§te de 9127 lei, 60 bani,
caci socote§te cate 15 tel noi de fiecare cal, luat de pe la manästiri §i boeri ; ar e§i
o soma de 608 cal.

1). Zece bani erau pe atunci un potronic. Decl la 37870 galbeni se faceau 37870
potronIci, sau In bani 378700 bani, cari Impartiti la 120, cat costa un leu vechiu, fa-
ceau 3155 tel vechi §i 10 bani. Cat valora galbanul (ugul) pe atunci ? Samile ne spun
Ca 1893 galbeni §i jumatate valorau cei 3155 lei vechi §i 10 bani ; deci galbanul costa
pe atunci exact 2 lei vechi. Urma dar cä In lei vechi venitul desetinei ar fi fost de
79527 lei, far in lei noi 72899 i 90 bani, fiecare leu nou fiind cu 11 bani mai Olin
ca leul vechiu ; deci la cei 79527 lei vechi se scadeau 7288 lei, ca sa ne iasa soco-
teala in tel noi, recte 72239 tel noi.
2). In 40 tel 40 bani avem 4840 bani, cari impartiti la cel 200 stupi, vine deseatina
de stup cate 24 bani.

www.dacoromanica.ro
SAMILE VISTERIEI MOLDOVEI 41

8). Dajdia mazililor pe August §i Septembre a dat un venit, pe care sama 11 so-
cote§te de 1302 tel 48 bani, din care nu6ai judetele acestea aveau mazilii lor: Falciul
(23.78), Tutova (9.9), Romanul (8.63), Suceava (25.36), §1 la§ii cu negustorii sai (1235
lei, 102 bani).
Din scaderile Mute la aceste dajde tuturor capitanilor de pe la menziluri, reiese,
ca dajdia mazililor nu era uniforma, ci proporVonala, caci se radlca ate 1 leu 45 bani
capitanilor de Rasipeni §i Dorbaciu ; 1 78 tel capitanului de Balane§ti, ate 1 leu 111
bani capitanilor din Tabara, Magure, Caldarup §i Barlad ; ate 2 lei 24 bani capitani-
lor de Razina §i lubane§ti, 2.57 capitanului de Puteni, cate 2.90 capitanilor de Cras-
naleuca §i Stefane§ti, §i 3.36 se rAdica lui Agapie capltanul de Baraiac. In orice caz
numarul mazililor era foarte mic ; era deja lucru la Inceputul recunoa§terii cu carti gos-
pod a mazililor spre a-i deosebi de raze§i, prin ascendenta lor din boeri divanisti.
9. Sfertul scos la tuna lui August a fost indoit; unul pentru plata birului Orli,
altul pentru cheltuiala spahiilor.
latA tabloul sinoptic a celor 2 sferturi pe luna lui August.
Sfertul birului Sfertul spahiilor
Suceava . . . . 720 ughi 720 ughi potronici
Niamlul . . . . 442 ,, 5 potronici 442 , 5
Romanul . 286 4 I/ 286 4
Bacdul 488 13 )) 489 10
Putna . . . . 1152 10 1152 10
Tecuciul . . . 530 530 __
Covurlui , 386 386
_
. . II

Tutova. . . . 247 __ 247


Vasluiul . . . . 241 15 - 241 ,, 15
Falciul . . . . 280 __ 280 __
Ldpusna, Orhei,
Soroca . . 1405 8 ,, 1405 , 8
Cernduffl. . . . 575 If 565 5
Ildrldul si Do-
rohoiul . . . 554 10 ,, 554 10 *
Cdrligdtura . . 115 pol 114 pol
lasii 517 ughi 10 517 ughi 10
lasii tdrg . . . 43 5 ,, 40 8 .
7985 7 982

Samile ne socotesc galbenii (ughi) in lei noi §I arata a In 1764 galbanul umbla
2 lei noi §i 90 bani; sau pentru potronici, ne aratA ca cei 80 potronici veniau exact
4 ughi, adica ca un galban pretuia 20 potronici, care a 10 bani unul venia ca un gal-.
ban cuprindea 200 bani.
La ace§ti 21958 lei pol bani, venitul sfertului, se mai adaugau alte venituri ; banii
judecdtoriei cate 2 parale la leu, §i alte 2 parale la leu pentru plata zaherelei; care
Wean fiecare din cei Ole 1097 tel 113 bani ; sau peste tot 24154 lei 84 bani.
Aceia§i randuiala s'a pazit §i la sfertul lui August pentru spahii, lei 7972 ughi 60
bani fac in lei nob, cate 2 lei 90 bani ugul, taman 21293 tel 99 bani, la ace§tia s'au
mai adaugat cate 2 parale la leu, banii judecatoriei §i banii zaherelelor, ate 1096 lei
23 bani, sau peste tot, 24116 lei, 25 bani.
Din sfertul spahiilor visteria nu scutia de cat pe fimlrasi, care faceau slujba de

www.dacoromanica.ro
48 OH. GHIBANESCU

curieri pe la tinuturi, cate 2 lei de fata : Cernauti, Iubane§ti, Boto§ani, Sipote §1 oda-
ia§ul de la Scantee ; total 10 lei.
Cat pentru sfertul birului samile scuteau pe toll boerii mari, pe jupanesele sarace,
boerii Greci, Turcii §i jupanesele. Cum fiecare boer avea dreptul dupa ponturile testa-
mentului la un anumit numar de scutelnici, sama arata pe langa numele boerului cu
rangul lui de boerie §i numärul liudelor scutelnict.
Iatd o lista enumerativa pentru a cunoa§te protipendada jarii Moldovei in vara a-
nului 1764.
a) liuzii scutelnici ai marilor boeri : .
I. P. S. S. Mitropolitul Gheorghe Calimah 30 liude ; Manolachi Costachi log, 30 ; Ion
Bogdan log. 30 ; Stefan Ruset log. 30 ; Mih. Sturze vornic 30 ; Andronachi vornic 30 ;
Lupul Bal§e vornic 30, Ion Paladi vornic 30, Ion Sturze vornic 30, D. Sturza ban 30,
V. Ruset hatman 30, Vas. Razul hatm. 30, Ion Cantacuzin vist. 30, Filip Catargiul by.
vist. 30. Total 420 liude.
Cost. Sturza spatar 20 nude, lordachi Canta spat. 20, Ille Costachi spat. 20,
Enacachi Milo spat. 20, Ion Canta spat. 20, Enachi Costandachi spat. 20, C. Conachi
ban 20, total 140 liude.
T. Canta ban 15 liude, Lupul Costachi ban 15, Arghire ban 15, lordachi Costache
ban 15, V. Costachi ban 15, Dinul Canta ban 15, St. Sturza ban 15 ; total 105 liude.
lordachi Costachi pah. 10 nude, Gr. Crupenschi pah. 10, C. Rã§can pah. 10,
C. Canano pah. 10, P. Vidali pah. 10, C. Canta pah. 10, Alex. Neculce pah. 10, N.
Ruset pah. 10, Darie Donici pah. 10, lordachi Bal§ comis 10, lord. Hrisoscoleu aga
10 ; I. Canta aga 5 liude. Total 125 liude.
Ion Stratulat comis 6 liude, C. Sturze stolnic 6, Lupul Crupenschi stol. 6, C.
Paladi stol. 6, Gh. Sturza stol. 6, C Ruset stol. 6, Enachi Hrisoscoleu stol. 6, C. Darie
stol. 6, Ion Cuze stolnic 6, Ion Miclescul stol. 6, Sandul Sturze stoln. 6, St. Ruset stol.
6, Gh. Beldiman stol. 6, Toma Luca stol. 6, Stef, Catargiul stol. 6, C. CogdIniceanul
stol. 6, Enachi Buzila stol. 6, Dracachi dof tor 6, St. Buhaiescul comis 6, C. Adam
stol. 6. Total 138 liude.
Enachi Canta med. 5 liude, Dumitrachi med, 3, Iordachi Canano med. 3, Mario-
lachi Hrisoverghi med. 3, Vas. Bal§e med. 3, C. Costachi med. 3, Arghire med. 3, T.
Galino med. 3, C. Varnav med. 3, Mih. Cehan med. 3, Gavril Caraca§ med. 3, Pasca,
med. 3, Neculai med. cápitan de Greceni 3, Vasilachi med. 3, Sandul Sturze comis 3,
Man. Costachi clucer 3, Gr. Costachi clucer 3, Gr. Costachi clucer 3, Grigore Adam clucer
3, Costin Catargiul clucer 3, lamandachi sardar 3, Necula arma§ 3, Gr. Bal§e arma§ 3,
Gavrilas u§ier 3, T. Buhu§ sulger 3, Stefan Donici sulger 3, Ion Zosin sulger 3, C.
Jora sulger 3, Sol. Sturze sluger 3 ; total 90 liude.
Gheorge sulger 2 liude, Dumitrachi sulger 2, Ion Sulger 1, I. lamandi jignicer 2,
C. Macri jic. 2, Sandul Miclescul jic. 2, Mih. Che§co jicnicer 2, Stef. lamandl jic. 2,
Sandul Ilie jic. 2, Nec. Varnav jic. 2, Apostol Sendre jic. 2, Dediul Codrean sardar 2,
I. Donici pitar 2, Nec. Cogalniceanu pit. 2, I. Chlrica pit. 2, Gheorghe pit. 2,C. Donici §atrar 2.
Gh. Asian satrar 2, Hie lani §atr. 2, Sandul Miclescul §atrar 2, C. Candid §atrar 2, C. Coce
§atr. 2, V. Abaza §atrar 2, lordache Iliescu §atrar 2, N. Asian §atr. 2, Eni §atr. ot Orhei 2
Alexandru satr. ot Tecuci 1, C. Stamati §atr. 2, Gr. lorga biv 2 vist. 4, St. Hurmuzachi 2
vist. 4, lordachi 2 log. 4, Lascarachi Roset 3 log. 4, Alex. Ra§can biv 2 log. 3, C.
Bosie b. 2 log. 2, Lascarachi Roset comis 2, Andrei biv 2 vist. 3, Sandul §i Constan-
tin fil lui Bal§e 2, C. Donici biv 3 vist, 2, Gavril Miclescul 2, lonita Ba§ota pah. 2,
St. Salion post. 1, Antohi lora post. 1, Vas. Silion post. 1, Andrei brat (frate) Darie Donici 2,
V. Scarlet 1, Gh. Carp polc. 1, Ionija Gheuca spat. 1, Papa ispravnic 2, Radu Botianu

www.dacoromanica.ro
SAMILE VISTERIEI MOLDOVEI 49

post. 2, TanasA Gosan lg. ot visterie 4, T. Varnav 3 vist. 3, diecii de visterie 20, Anas-
tasA 2 arma§ I, cAmArasul de izvoade 2, T. Cehan 2 med. 1, Nec. Roset fiul I, .5coala
elineascd 2, .5coola al doilea greceascd 2, .5coa1a slavoneascd 2, lord. lamandi 2
pah. 1, lonita Botez 2 pah. 1, lordachi Lambrino fiul lui Gavril Lambrino pitar 1, Negoe
jic. pi 2, Iordachi brat Stolnicesii LAzoae 1, T. Emandi pah. 1, Stef. Buhu§ post. I,
Sandul Buhg. post. 1, I. Burghele post. 1, Gr. Ceaus 1, T. Scarlet 1, N. Eni 1, An-
ghelutA TAW* 1, Nec. 'Marta 1, T. Nacu 1, Andrei Beldiman comis I, IonitA Cara-
cas 1, T. BuhAescul clucer 1, Andrei Donici zet C. Darie 2, Toma spiter 1, Costan-
din zet Andoni 1, Total 164 liude.
b) Liuzii boerilor greci.
Dumitrachi spat. 30 liude, lord. Balasache post. 30, C. Gullano spatar 20, Dof-
torul 10, Manolachi vel pah, 15, vel cAmAnar 15, Gr. Razul vel usier 10, ispravnicul
de curte 5, lordachi Vintur 2 vist. 4, Chirci bw 4, vtori portar 5, Halipliu Rcihodar
2. Total 150 liude,
c) Liuzii la boerii Turci.
Divan Efendi 10, beaiaga 4, Lipca Agassi 2, Sangectarul 2. Total 18 liude.
d) Lluzii giupelneselor vdduve.
Domnita Anita 20 liude.
Cate 10 liude aveau Maria jicniceroae, PAscArita spAtAreasa, Rusetoae vorniceasa,
vorniceasa lui D. Paladi, Smaranda postelniceasa ; Maria bAneasa 8 liude.
Cate 6 liude aveau: casa rAposatului Scarlatachi ban, stolniceasa lui c. Lazu,
stolniceasa lui Vasile Balse, stolniceasa lui Petru, stolniceasa lui Vasile Ba§otS, Zoila
Pica Domnilei ;-Vintureasa §1 Casandra a rAposat. Alex. Ianculeu cote 5; medelnicerita
Lupului Donici, si medilnicerita lui Nec. RacovitA, stolniceasa lui Carp, stolniceasa lui
N. lora ate 4 liudi.
Cate 3 liude aveau: Ilinca fata PAscAnitei, Maria jicniceroae fata log. I. Bogdan,
medelnicerita lui Macriiu, Zmaranda Lupului Costachi jicnicer, Nastasia jicniceroaia
lui Nec. CostAn, jicnicerita lui §tefan Bosie, vistereasa Dinului Balse, fiica PAscanului,
Ancuta Sturzoae pitAreasa, fiica spatarului Drace, logofeteasa lui T. Gheuca.
Cate 2 liude aveau : Ilinca Racovitoae calugArita, medelnicerita lui Vasile Stamati,
medelnicerita lui Gavril Neculce, Catrina lui Mih. Luca sora log. Sturzei, pitAreasa
Maria Cucoranului, Paraschiva Sturzoae, jicnicerita lui IonitA Adam, jicnicerita lui Vasile
TAnasA, jicnicerita Maria Catargioae, logofeteasa Hurmuzächioae, medelniceasa lui Las-
car ot Vaslui, sAtrAreasa lui Botez ot Suceava, Catrina Die log, al doilea, jicnicerita
Negrii, jicnicerita lui N. Cucoranului, Maria lui Enachi Sava, sora lui Posta maestri; spa-
tärea-a lui C. Carp, Maria Cerchezoae mama credincerului.
Cate un liude aveau: jicniceroaia lui BuzilA, armAsoae Tufeasca, Maria fata lui Ion
Bujoranul, fiica Miclescului calugArita, Nastasia Hermezoae, pitAreasa lui Lambrino ot
FAlciu, sAtrAreasa lui Alexandru fiica lui D. Buhus, sAtrAreasa lui Gorovei, Catrina sor
lui Crupenschie, Nastasia lui Canano, llinca lui Apostol pitar, Catrina fata pitar Pancul,
fiica lui Ion Scarlat mazilitA saracA, Ilinca fata lui PavAl Bujoran, Maria fata Lupului
vist., Maria fata lui Pettit BantAs, Balasa BuzdugAneasa sArad, Nastasia lui T. Malai,
Safta lui Oprisan sulger, Tudosca Proculeasa, Anusca Dinului RoscAi, Safta VArnAvoae
cAlugArita, Casandra lui Durac, Nastasia GosAniasa calugArita, Nastasia Sclipanca, Sa-
rafina calugarita, Maria Ghergheloae lui Dumitrasco post. sAracA, Maria fiica lui Miron
sArdariul, Ilinca lui Neculai ot visterie, Elisafta cAlugArita, Luxandra calugArita, Maria
StefAniasa, Safta lui Ion Mitre postelnic, Ruxanda RahtivAnita, Anita Dinuleasa, Zma-
randa DucAi tipograf.
Buletinul Muzeului Municipal "loan Neculcep Ia§i. 7

www.dacoromanica.ro
50 GH. GHIBANESCU

In total 256 boeri §1 peste tot liudi 1608, cari cate 2 lei noi de liude fac 3216 lei.
La aceste scaderi s'au mai adaugat altele in soma de 665 lei, din care 500 tel
havaetul marelui visternic, 120 tel osteniala diacului de visterie, 30 lei pentru 30 liude
scutelnici ai calaralilor de Tarigrad, §1 15 lei pentru timira§i, ocilia§ul de la Scanteia
§1 5 scutelnici la vatavul de calara§i (4), la odoba§i (1).
lar bani curati din cele 2 §ferturi au ramas 20273 lei, 84 bani+ 24 tel 25 bani=44389,109
lei. Iar la tabla generala a veniturilor (fila 32-a din condica) comisia boerilor cercetatori
inscrie suma de 299, 173 lei 22 bani 1) pe cele 2 luni lulie §i August. Tabla o iscalise
Stefan Roset vel logofat, Ion Sturze vel vornic, Lupul Bal§e vornic, V. Roset batman,
V. Razul hatman §i Ion Cantacuzino visternic §i pun pecetea domneasca cu exerga fix.
rr. RK. 1764 cap de bou.

B. Cheltuelile
10. Daca veniturile visteriei pe cele 2 luni din vara lui 1764 sama a doua se
cuprindeau in 7 ponturi, cheltuelile din contra se vor cuprinde In 44 ponturi, precum
urmeaza :
a). Banii trimW la Tarigrad ?i ce polite s'au pMtit §1 anume :
4450 tel pe 5 polite turce§ti.
1200 c pe polita lui N. Vintura camara§, data la Galati.
10000 g polita lui N. Suciu post. platita prin Mehmet ciohodar ceauplui Ghenghi
Ahmet.
10000 polita lui Casap ba§a, platita prin Husein aga.
10000 polita lui lord. Stavarachi spatar, platita prin omul dumisale.
4300 polita post. N. Suciu, platita prin man marelui visternic la Marza zade
Husein aga.
20670 de diferite alte polite, platite prin mana post, N. Vintura de la Galati.
Total 60620 lei.
0). Datorii ce s'au platit in suma de 63545 lei, din cari 60000 lei de la Kirko
gealepul platita prin spatar lordachi Stavarachi ; restul de 3545 se arata in §ir zilele and
s'au plata.
i) Dobdnzile se radica la 1856 tel 100 bani 2).
a) Sabeptahrisurile adica procesele-verbale, cu care se trimiteau darile catra Poarta,
pentru descarcarea birului, in suma de 56995 lei 80 bani. and poarta avea de facut
unele cheltueli ale sale pe la Cetati, ca Hotinul, ca zahere, meremeturi, Poarta oranduia
ca sa fie platite de clomnul Moldovei in sama haraciului. Procesul verbal (Sabeptahrirul)
cuprindea suma de plata §i destinata ei: pentru meremetul cetatii Hotinului din hara-
ciul Orli cu sabeptahrir 10000 tel pentru zahereaua cetatii Hotinului oranduita cu fir-
man imparatesc sau plata 6166 tel cu sabeptahrir", pentru topcii", ce pazesc cetatea
Hotinului din haraciul tArii cu sabeptahrir 279 lel" etc.
e) Laharnpahassi, adica darea de carne, ce o da tara la Turci, prin Casap ba§a,
cuprinde pe aceste 2 luni suma de lei 8195, cari s'au platit prin Casap ba§a Husein aga.
Zahereaua in soma de 3750 lei, platiti prin mana pah. Parin, staroste de Cer-
nauti pentru zahereaoa §i mumbaeoa Hotinului.

1) ilTol Staxoaa ivveav4ovut ivy& rrIX.tciaec burcbv apaopipcout Tpij ypócni mi amp( exoct
Bud) af5HAtz .c15 paroo; Bu(;) tato uti aiiyouatoc,

2) Socotind dobanzile in parte reiese ca se platia dobanzile din zece unsprezece


§i jumatate pe luna, WA la o punga de bani (500 lei) se lua 7 lei §i 20 parale pe
luna bcq.

www.dacoromanica.ro
SAMILE VISTERIEI MOLDOVEI 51

II) Cheresteaoa i salahorii itt sutra de 18047 lel 30 bani, era una din grelele
havalele, ce apasa tam latA de fapt unde mergeau ace§ti bani : 200 salahori trime§i
la Or pe 3 luni, cate 5 lei de om pe luna ; Sardarului de salahori, !nig de 50 lei pe
lund, pentru 3 luni tot la Or; pentru 5000 ocale carbuni trimi§i la binaemini 125 lei, che-
resteaua la CAlbur 3797 lei ; hacul pluta§ilor la 22 plute cu cherestea la Akkerman;
plata navlon de la Akkerman la Cdlbur pentru 4290 sarampoi, 2574 lel ; pentru che-
resteaoa trimeasä la Vozia ; §i altele; e nesfAr§it pomelnicul lemnelor, zapciilor, lucra-
torilor, plutelor, cari trebuiau sA le dea tara ; §1 aceasta numai in 2 luni.
6) BalgibaWcul, adica darea pe miere, trimeasä Marii Sale Hanului de Causani
in suma de 6457 lei.
i) La port!, adicA la Inaltimele lor Pap de Bender, §i Hanul de Cau§ani : blani
de sangeap (90 lei). Pa§ei (1000 lei), ecpaiaoa pa§ei (150 lei), avaetul Seraschierului
Sultan (500 lei), Hanului dar (1000 lei), 2 cocii Hanului Salem Gherai (30 lei); 2 cocii
ferecate Seraschierului Soltan (40 lei); total 3096 lei, 60 bani.
x) Daruri la agii mari in sumä de 4270 lei, din cari 1150 lei zaimului care a
venit pentru trecerea paplelor, 400 lei lui Capegilar bulucba§ §i M. S. Azu valessi ;
400 lei pretul blanei cu care a imbracat pe Cadi effendi ; 500 lei dar dat zaimului
pentru Husein aga, 250 lei salihtarului M. S. Bender Sasasii, 250 lei muhurdurului M.
S. Pasei de Hotin ; 200 lei dar lui Osman ce3u§; §i altele.
X) La obraze de cinste in soma de 1500 lei, ate 500 lei domnitei Roxandei,
spat. D. Ghica, spataresei Maria, cumnata domnului.
p.) Daruri la Turci in soma de 4563 lei, data la diferiti ciohodari, marzaci, der-
vici, phamzii, be§legi, in mai mult de 50 condee intre luni si Noembre.
v) Conacele sunt trecute cu 6167 lei 112 bani, din care 6027 lei cheltuiala cona-
celor spahiilor ce au trecut la Vozia (Putna 525; Tecuci 500; 775 Covurlui, 1037 Tu-
tova, 1500 Mehl, 1200 Lapupa §i Orhei, 40 lasii, 350 olatul Grecenilor). 40 cu M.
S. Pap cand a trecut la Bender, de n'au venit pe la Grecini ; in fine 100 lei cheltuiala
cu conacele printipului Racivil, mergdnd in tam Ungureascd (27 Targu-Frumos, 18
Roman, 60 Scheia, 60 emiclic ot Dumbrava Roie, 10 Bacau, 14 Tetcani, 13 Coma-
ne§ti ; 31 lei pe 30 merle orzu, la 3 conace ot tinut Bacaului cdte I leu meria.
) Casele de oaspeli, 100 lei pentru meremetul caselor din beilic pe MO alti
600 lei dap cu alta pecete gospod.
o) Musajirii au costat 1571 lei. Musafirlacul era o havale neprevAzuta §i cheltuiala
lor, gazduirea, hrana, cafeaoa o suporta domnia, deci tan. Peste 23 condee arata ce
s'a cheltuit in parte cu fiecare musafir trecator prin lasi, Stefane§ti, BArlad, Chisinau,
Vaslui, Focpni, Crasnaleuca, Galati, Comanesti ; notam un condei 111 lei cari bani
sau cheltuit cu dumnelui doltorul Carulo, insa cu chiria cailor §i alte cheltueli a dru-
mului de la Tarigrad si pana aici, afara de 250 lei, ce i s'au dat de d-lor boerii ca-
puchihaeli 1764 lull 9". Cu acest prilej aflam pretul articulelor de bacanie : 5 lei una
oca cafea §i un ibric cu 2 feligene", 2.60 oca de cafea" "5 lei o litra ceai ce s'a dat
d- sale zaimului".
7c) Pentru nizam (porunci imparate§ti) s'au cheltuit 142 lei, dap la diferiti ceau$i,
ciohodari, nobeccii pentru fan, sau tefticiu pe la Botopni, Dorohoi, Iasi, Cernauti, So-
roca, Hotin; plata unui ceaus era 60 bani pe zi, adica o jumdtate de leu".
p) Daruri la cre§tini, suma de 378 lei, cheltuiti in 5 condee, din cari: 5 tel dap
la un lipcan, ce a venit de la Bucure§ti, 30 lei unui basciohodar de la Maria Sa tefan
VIDA 20 lei banului V. Costachi, 50 lei pitarului Petrachi, capuchihae la Hotin, 275 lei
comisului Alexe la Cuciuc Chiorco pentru 100 ughi zar (aur).
cr) Celor trime0 cu haznble (banii visteriei) la PoartA, s'a plata 565 lei ; din cari

www.dacoromanica.ro
52 GH. GHIBANESCU

240 lei cheltuelile drumului unui ciohodar si 3 leventi, ce au mers cu hazneaoa la Tarigrad,
ate 60 lei de om; 270 lei tot in acela§ scop cu dusul haznalei la Tarigrad: un ca-
laras, 2 leventi, un ciohodar §i Sandul cupet, 40 lei alt drum cu dusul haznalei la
Poarta: 4 calarasi, 4 beslii, 4 leventi, navlonul caicului, etc.
Celor trimisi pe la sarhaturi (fruntarii), cu suma de 1387 lei ; iata cateva
punte de margine (sarhat): Hotin, Bender, Causani, Cram, Focsani, Braila, Capitanul
Ispir II vedem Intrebuintat in asemene drumuri la margine, iar postelnicului Antioh Ca-
ragea in drumul la Maria sa Hanul, la Causani i s'au plata trei condee, 500 cu o pe-
cete a lui gospod, 500 cu Ispir §1 200 la 25 Sept. 1764."
ow) Celor frimii In pdrli strdine s'au plata 1779 tel pentru coroerii trimesi la
Liov, la Varsav, la Stanislav ; aceste fiind centrele din imediata apropiere cu Cernauti,
de unde plecau imblatorii in nontru. Asa cu gazeturile s'au cheltuit un condeiu de 500
lei ; alti 733 tel 40 bani in 200 galbeni Unguresti s'au trimes in nontru la Varsav prin
dmlui starostele de Cernauti. Acesti coroeri, care aduceau cordspondenlia de la Came-
menita la Hotin, isi aveau lefi fixe 3 tel pe luna cei 2 coroeri, ce aduceau agile la
Hotin ; iar imblätorilor ot Soroca Ii s'a platit 35 lei."
s) Celor trimesi fn trebi Ii s'au plätit 1498 lei in mai mult de 40 condee: un
armasel aduce !Acura la grajdul gospod (3 lei), copii din casä ce duc carti legate pe
la ispravnicii intru strangerea banilor sfertului lunie (12 lei), un copil de casa dus la
Neamt sä incarce carele cu zaherea pentru schelea Galatilor (5 lei), un userel de leafd
ce a mers cu vizir ciohodar (5 lei) paharnicul al 2-a Marin ce a mers cu dollorul
(15 lei), domnul si doftorul mergand la Hotin unde M. S. Pasa era bolnav, a cheltuit
8 tel la 2 lipcani, 1 bucatar §i un vezeteu ; cheltuiala a 3 neferi trimesi la Tecuci cu
Soliman biv besliagassi din Cernauti (30 lei); 2 levinti ce duc hazneaoa la Focsani (10
lei), paharnicul al 2-a alt drum facut la Hotin (15 lei) un copil de casa trimes la Mo-
ghilAu (5 lei), 4 seimeni gospd, ce au dus hazneaoa la Galati (8 lei), marele ban C.
Conachi dus la Galati sä se incarce muhimaturile pentru Hotin (150 lei), tot in acest
scop s'a platit §1 lui Costin Negrea 2 pah. 20 lei ; pentru un drum facut la Tarigrad
unde s'au trimes spatar Matei cu 4 comi§ei, 3 povodnici, un capitan, 7 leventi, 2 vi-
zitei, un car comänesc, un calara§, 3 seimeni ; pentru toll ace§tia s'au plätit 400 lei,
pentru conacile lui Mehmet pasa cc a mers de la Hotin in jos s'au plalit lui Marin 2
pah., sa le intocmeasca 30 lei, lui C. Rascanu paharnic, ca conacgiu 50 lei; si altele.
Mai erau §i condee acoperite: 510 tel cheltuelile trimisilor prin maim dmsale vel sar-
dar, in lunile August §i Septembre.
z) Menzilurile, adica cheltuelile cu po§tele. Menziluri in tara erau prin targuri mari
§i targusoare. Personalul de serviciu, caii de menzil, hrana cailor, se arata in amanunt,
asa ca avem in sama stiri de pretul vietii.
Menzil era (a Ia§i, Focsani, Galati, Vaslui, Bärlad, Stefanesti, Crasnaleuca, de a-
tatea menziluri pomene§te aceasta sarna pe lunele lulie si August.
Prefuri: a) Cali erau 60 la Focsani, din cari 50 cai cumparati din nou cu 750
lei cote 11 lei calul; iar din cei vechi 15 cai s'au socotit drept 10 cai buni ; caii erau
80 la menzilul Galati, din cari 60 cai cumparati din nou cu 900 lei, cOle 15 lei calul;
cai 120 la menzilurite Stefanesti §i Crasnaleuca cumparati cu 1800 lei, cafe 15 lei calul;
cal cate 120 la menzilul Vaslui §i Barlad, pentru earl s'au platit cafe 15 lei calul la
menzilul Vasluiului si cdte 16 lei si 10 parale la menzilul Barladului.

1) La 200 ughi ungure§ti aur se plateau 733 tel 40 bani, deci ugul de aur
valora in 1764 fret lei si 80 bani.

www.dacoromanica.ro
SAMILE VISTERIE1 MOLDOVEI 53

0 alta socoteala ne dA sama pentru caii reformati. Peste menziluri era mai mare
hatmanul Vasile Razul.
b) Material: feinul costa 60 parale facutul stogului in loc de 50 cat erau trecuti
la visterie ; iar la Iasi stogul costa 1 leu 30 bani; la Galati §i Foc§ani stogul costa 2
tel (1 leu caratul §i leu facutul); orzul costa 1 leu mega, §1 1 leu 30 bani merta ;
1

rcYgozul cate 60 bani caruta.


c) Card $i cdrule erau 110, din cari 25 carute tnenzilul Stefanesti si Crasnaleuca,
30 cArute la§i, 25 carute Vasluiul, 30 carute Barladul.
d) Simbrii la surugii: 144 lei la Focsani pentru 12 surugii, cdte I leu pe lund;
144 tel la Galati pentru 12 surugii, cdte un leu pe lund; 1428 tel la celelalte menziluri
pentru 119 surugii ate 12 lei pe an de om. Total 513 surugii.
e) Pojijia menzilurilor; pr4tina (400) Ole 80 la un leu, nuele, carul 36 parale;
propele cate 3 bani furci mari de 3V2 stanjAni cdte 45 bani una; schini, carul 30
bani; intrefinerea calului call 2 pol lei de cal (potcoave, traistA, capestre, rogojini,
funii, lumanari), ua ate 2 tel
Sama ne cid pentru menziluri 17460 lei, 80 bani la cheltueli.
0?) Timirurile, adica curierii postali sant trecuti la samA cu 906 lei, cheltuiala hra-
nei pentru caii timirasilor de la Iubanesti, Botosani, *ipote §1 Cernauti ; fanul §i orzul:
1 leu merta de orzu (16 stoguri de fan, §1 80 merle orzu).
to) Chiriile pentru diferite transporturi fie de persoane, fie de transportul haznelei
Hotinului, sama insamnA chiriile cu 360 lei, din care chiria unei caruti era 5 lei, 20
lei carul mocanesc ; 8 tel era caruta ce ducea banii haznelei ; taxa la caii de menzil
era de 10 bani de cal pe ceas, asa cd Schirani Agassi mergdnd de la Iasi ía Bdr-
lad s'a pldlit 66 lei hugeretul pentru 40 cai in 20 de ceasuri". D-rul Carolu mer-
gaud de la Iasi la Tabdra i s'a plata chiria 10 tel pentru 3 caruta, Cate 20 tel de ca-
ruta; chiria casei unde sede dascalul Evghenie 15 lei, iar pentru dusul haznelei Hoti-
nului pang la Focsani s'a platit prin mana sulgerului Leon, staroste de Putna 75 tel
pentru 9 cArute.
act) Calara$ii de Tarigrad sant trecuti cu 1100 lei, cheltuiti in 5 luni cu drumu-
rile la Tarigrad. De la la§i la Tarigrad drumul era mai scump, ca de la Galati la Tarigrad.
In lulie s'au plAtit 130 lei, din cari la un bascihodar (70 lei) si la un calaras (60 lei); in
August s'au platit 210 lei, la 3 calarasi de Tarigrad si la basciohodar ; in Septembre
s'au platit 390 ; in Octombre 160 lel; in Noembre 60 lei ; Toll acesti calarasi faceau
uz de dreptul ce le dadea legea si vechiul obiceiu de a lua in drum cai de olac.
pp) Lipcanilor 11 s'au platit 400 tel cu 5 condee. Plata de lipcan era 2 tel dad
erau trimesi in cuprinsul tarii Cernauti, Hotin, Putna, Focsani, Bender, Galati, BacAu,
Chisinau. Cate 3 lei se platea lipcanilor ce mergeau la Causani, Braila, Bucuresti ; 6
lei lipcanului care mergea la Ismail si in tara Munteneasca, 5 lei la Bacce-Saraiu, 25
lei la Cram si Vozia.
r) Cal tanele, ce se dadeau la boeri, randuiti fn alte boerii ; pentru rangurile mai
midi se plateau 10 lei ; pentru vei sardar, vel aga §i vel comis ate 20 lei, pentru mare
hatman era 30 lei. S'au cheltuit in timp de 4 luni 220 lei pentru 17 caftane (Gr. Razul
usiiar, V. Razul hatman, lanachi Carste medelnicer, Gr. Costachi clucer, Husein aga,
lipcan agassi, Iordachi vatav de copii si apoi 2 logofat, fn aceia0 zi, Iordachi Darie
2 spatar, Alexandru IsAcescul vames, Iancul Anastasa vel aga si apoi vel comis in a-
ceia0 zi, Antohie Jora vel satrar, C. Donici vel satrar, Manolachi Dbnict sardar, An-
doni Donici boer, Coste Donici 2 comis, Petrachi Donici cApitan de Darabani.
BB) mehtupurile si divictoria, adica cheltueli pentru hartia de cancelarie §1 pecet-

www.dacoromanica.ro
54 GH. GHIBANESCU

luiturile, in sutra de 103 lei; Topul de hartie costa 6 lei ; hartia cadirna topul 6 lei,
!Artie 3 capele 3 tel topul, 45 bani oca de cerneala.
es) Curtea gospod (domneasca) a cheltuit 1319 lei, din cari insemnam 1132 chel-
tuiala curtii gspd pe luna lulie, prin man dsale Toma, ispravnicul curtii ; pentru 6
apari ai curtil cate 12 lei pe tuna (72 lei), pentru 20 poloboace aduse de la Bacau
pentru curte (20 lei), pentru 31 oca iarba de pu§ca, ce s'au trimes la Prut ca s6 se
fncarce tunurile ce au trecut la Hotin 46 lei, pentru 544 topuri masalale, ce au ars
16 zile la curte, de la venlrea domnului in Ia§i, WA la randuirea lui Manolachi de vel
arma§, lunie 10 (deci de la 25 Mai-10 lunie) 18 lei ; pentru 20 oca iarba 'de pu§ca,
ce sau .1 dcut unslnie fn toate tunurile, ce sou slobozit, celnd a intrat gospod In 1a0
(40 lei), in ziva de 25 Mai. Oca de pral de mcd costa 60 parole ; iar topul de
masalale costa 4 banill
) Cupöria i ciohothYria sint trecute in sama cu 436 tel 90 bani. Aici intra pa-
pucil, vutca, vinul ce s'au dat in diferite imprejurari ; oca de vutca costa 2 lei, §i s'au
platit pentru vutca cand a fost gospod la trecatoarea muhimaturilor la Prut; tot a§a
pentru Maria sa Hartul s'au dat 30 lei pentru 13 oca vutca §i 6 plo§te (ate 21 parale
plosca); vadra de vill costa 1 leu.
La ciohodarie s'au cumparat ciobote la 12 fusta§i ate 2 tel §1 3 bani parechea ;
asemenea la Feclohodari paici ; pentru beizadele s'au cumparat 4 perechi papuci cate 25
parale parechea.
11) Cofegerie ft ?erbeccerie s'au cheltuit 59 lei; oca de cafea costa 2 lei 90 bani ;
intre dulceli se chemau Anthomiro §1 Odogaci.
86) Cuhne si beciul gospod s'au cheltuit 368 lei, din cari numai la venirea dom-
niei la la§i, pe drum, beciul a cheltuit 350 lei. De sf. Petre sporindu-se numarul vase-
lor la curte cu 107 poloboace s'au cheltuit 18 lei, cafe 21 bani vasul de via.
U) grajdiul gspd s'a cheltuit 437 lei pentru o butca mica cu hamurile ei.
xx) Imbrácómin(e a costat 579 tel pentru copiii din casö. Articule de imbraca-
minte, a unui copil din casa erau : strae, saele, anteree, papuci, ciobote, centieme
la soitar, pupina, Mari. lata cateva preturi : bogasia ate 2 tel 105 bani ; iar pentru
sufragerii 4 lei ; 2 lei cotul de astar, bogasii pentru sangepi la saele 1 leu §i 9 bani;
cotul de postav pentru ceac§iri 3 tel §i jumatate, bucata de panza pentru fileri 12 lei ;
parechea de ciobote 1 leu §i 30 bani §1 2 lei, perechea de papuci pentru copii din
casa 1 leu §i 85 bani.
XX) milele s'au platit 1156 lei in 37 condee. Insemnam cateva mai interesante.
Cele mai multe se dadeau la oameni saraci, batrani §i oameni straini trecatori prin
Ia§i din tara Turceasca. Se mai dadeau mile la boeri cu casa grea, ca Locman girah,
Nicule arnaut ; la ingropare unor slujba§i, la mersul domnului la biserici, la schitul mare
din tara le§asca, la calugari ce mergeau la Sfetagora, (Atos) la bis. sf. Ilie din Kuciuk
Kisos, (150 lei) mitropolitului Sinadion (150 lei), la obraze §tiute (500 lei).
Totdeauna Domnii a trebult sa dea milA la cei nevoini, cari apelau la ajutorul
Curtii Domne§ti. U§a domnului era pururi deschisa pentru asemenea mile. Buna vointa
domnului era in deosebi asupra celor scapatati din randurile boerimei, barbati §i mai
ales jupanese ; toate aceste se treceau in sama ca obraze Oiute divanului §i *marelui
visternic in special.
iw) Bisericile sunt trecute in sama cu 206 lei, 16 bani. Cum boerii erau tinuti
nu numai sa faca biserici pe mo§ille lor, zidite atat pentru slujbele religioase ne-
cesare curtilor boere§ti, cat mai ales pentru sateni ; tot asemenea domnia era tinuta
dupa lege §i dupa obiceiu sa fad biserici prin targuri, §i sa le inzestreze §i sa le In-
tretina. Pentru aceasta s'au facut donatiuni de mo§ii tuturor acestor monastiri §i biserici.

www.dacoromanica.ro
SAMILE VISTERIE1 MOLDOVE1 55

In Ia§i domnii avea In sama sa biserica de pe Poartd, numitA §i biserica gospod,


§i biserica Doamnei (wr rocnomm), azi sf. Gheorghe Lozonschi,
Sama ne aratA in amAnunte catA cearä, cate lumAnAri, untdelemn, tAmae, smirnA,
s'au luat pentru slujbe la aceste 2 biserici. IatA cateva din preturile acestor articule : 3
tel oca de fAclii mari de cearA, 1 leu 30 bani oca de cearA,
vv) Botezuri pi cununii sunt trecute in samA cu 161 tel §i jumAtate, in 2 condee ;
unul la botezul fiului lui Teolan 2 u§liar (50 lei); al doilea la botezul fiului dmsale lui
vel agA (111 lei): o fAclie de 3 ocA (4.60 lei), 16 cop panzA Trepezdneasa (12 lei cafe
90 bani colul), 80 dramuri matasA (8 lei, cafe 12 lei dramul), 20 ugzere (55 lei, cate
2.90 ugzerul), maid, preutilor, peavetilor §1 tircovnicilor ate 2.90 (= un ug de our);
moa§a un ug ; slugilor 6 lei.
Pomazantile sunt trecute in 45 tel In 5 condeee : la hramul bisericei sf. Ilie (din
vechiu biserica Gheanghel logofAt ; la hramul sfintei Paraschive (fostA biserica lui Nes-
tor Ureche, pe locul halei de astAzi), la hramul sf. Marii celei mari (Uspenia), la bis.
Barnovschie, la hramul sfintilor Arhangheli, cum 0 la biserica BArbolul.
oo) Ville gospod de la Groapa sunt trecute cu 56 tel 107 bani la samg, pentru
culesul viei §i uneltele cumpArate pentru cules : mumba§iri la cules (6 lei), 2 jghiaburi
pentru cAlcat poama (300), cede 1.50 lei unul, teascul de vie (3.90), 2 tel polobocul de
yin, 20 bani cofa mare, ciubArarilor §i cAlcAtorilor (5 lei), 2 carA lemne (1 ban), una ocA
lumAnAri sAu (30 bani), una ocA lumAnAri cearA (1 leu 30 bani), un Ott§ (3 bani), o
pAlnie 20 bani, 30 bani ciubArul, 2 lei una cadA, 60 bani sacul de vie.
It7C) Cheltuelile visteriei sunt trecute in samA cu 232 lei in 4 condee, din cari
ate 58 let cheltuelile Visteriei pe lunile lulie, August, Septembre §i Noembre (1 leu cer-
neala, 972 tel panza tare de fAcut pungile, 7 lei ceara tare, 40 tel hartia §i 60 bani
cusutul pungilor,
pp) Mucaeseaoa zaherelei e trecutA cu 172 tel §i 5 condee, din care mai toll
s'au plAtit lui Necula Capuchihae, ce a umblat dupA zaherea la Ismail, scotind si sine-
turile zaherelei.
go) Atte cheltueli slut trecute cu suma de tel 554; aici intrA neprevAzutele ci ex-
traordinarele in 32 condee, §i anume: 80 tel osteneala sameului ce au focut 2 sdmi,
fnsd o sanuY de veni(urile ce s'au luat la visterie de la luarea domniei i pdnd la
slujba poclonului steagului, i o samd la venitul cdmdrii gospod asemenea 1764 ;
73 tel 60 bani pentru lipsa banilor in hazneoa, ce s'a dus la Smil, 20 Sept. 1764 ; 50
tel s'au dat lui vtori camara§ Gipu-horgi ;; 35 lei camarasului Nicolachi Vinturi, ce
a mers in 5 rAnduri la BrAila ; 24 tel tiganului pecetar, ce a fAcut'o In locul celei pier-
dute de ban Arghirie iar gAsindu-se pecetea ce s'a prApAdit sA nu se tie in samk"
Pentru zdvozii samsoni 23 lei, pe 368 ocA carne vad, ate 6 bani pe ocA, §i 368
cApAtini de oae ate 11/2 ban, pe care mesercii au adus'o la curte pentru hrana zAvo-
zilor gospod din poronca cAimAcanilor pe lunile Martie, April si Mai, ate 4 ocA carne
§1 4 cApAtini pe zi; 35 tel pentru calaraci §1 caicile la Galati in cursul lui Mai ; 30
tel pentru 2 steaguri la vel agA ; 20 tel plata a 4 leventi, ce au dus hazneaoa la Ta-
rigrad ; 22 tel oamenilor ce au stat cu ciumalii; 20 tel mAncarea pe 5 turd a ca-
lului domnesc, cote 5 parole pe zi mOncarea lui. Dojtorul curlii a necesitat cateva
condee : 11 tel pentru 5 cai si 2 vezetei §i dresul ce au fAcut la salteoa doftorului la
Hirsova ; 8 tel pentru reparatul roatelor de la catAta doftorului la mAriia Sa Hanul ;
ID lei pentru lumdndrite de sdu, ce s'au pus la jdnarele de la ulila mare pe Julie
0 August; pentru hArtia §i legatul a 2 sAmi de visterie §i de CamarA pe !unite April
0 Mai 4 lei ; §i altele.
TT) Lejile Turcilor sant trecute in samA cu 3858 lei, in 25 condee ; din cari 670

www.dacoromanica.ro
56 OH. GH1BANESCU

leafa lui Divan Efendi §i chiatopului (secretarului) sAu pe 4 luni, cdte 140 lei pe lung,
iar pe Septembre 110 lei ; celor 2 chiatopi (secretari) ai lui Divan Efendi 150 lei, ate
30 lei pe luna.
Be§leagii de tArguri §1 tinuturi primeau peste tot cu iazagii (scriitorii) lor §i ne-
ferii lor 2445 lei, din cari 560 (149, 150 (Foc§anii) 561 (Galatii), 105 (Hu§ii), 260
(Orheiul §i ChiOnaul), 180 (Soroca), 240 (MovilAu), 100 (Cernauti), 105 (Boto§ani).
DupA sama erau slujba§i Turci 26 de belegi cu Divan Efendi i Chiatopii soi,
si 106 neleri i bWii, din cari aproape 40 erau creOini.
ou ou) Lef lie ereOini/or sint trecute in samA cu 6577 lei in mai multe condee. Pu-
tini din boerii marl divani§ti sint trecuti in samA cA ar fi primit vre o leafa, cAci lefile
le orAnduise Matei Ghica Voda numai pentru slujitorii §1 boerii de a 2-a §i a 3 clasA ;
personalul inferior al curtii primea leafA, cum §i steagurile de mili(ii.
latA §irul boerina§ilor cu lefile lor lunare :
a) marele paharnic (Man. Bogdan) 50 lei. mataragii 4
u§ierul cel mare . . . . 60 lei sAraci emac 3 .
u§ierul al doilea . . . 30 cihodari (opt) . 24 lei
u§ierul al treilea . . . 71/2 satArba§a 5
postelnicul al doile . . . 36 tatari (patru) 12
vornicul despre Doamna . 30 . alaiceau§ (doi) 10
comisul al doile . . . . 20
gramaticul al doile . . . 20 c) logofatul al doilea . 20
postelnic al treilea . . . 20 logolAtul de visterie 20 fil

rahtivanul (la grajd) . . , 10 condicari (doi) 30


divictarul 10 vel cApitan 10 ,
gerah (Fotacni) 20 camarasul de izvoade 10
piserul /osep 30 . vornici de poarta (§ese). 5
stolnicul 10 u§iari (zece) 5
chimiruba§e (blanarul) . 10 odagiul din Beilic . . . 10
pivniceriu 71/2
bucatarul din Beilic . . . 5 .
secretar Stial clium . . 10 lei Protopsalt la biserica gospod 10
cantAret tij 5 .
b) copii de casei sInt trecuti la samA diaconul tij 5
urmAtorii: camara§i (doi) 2
logofat /eah 10 tel ceasornicarul gospod . 10
credincerul (doi) . 8 izba§a de divan . 2
ciubucciul cel mare . 4 capitan menzil la§i 10 ,
§erbecciul 4 salahorul la grajd 10
sufragiul cel mare . 4 saizi (lipcani (trei) 71/2
barbierul 4 . nalbar (doi) 5 lei
§amdagiul emac (doi) 6 . iuruc baeractar . 5
sofragiul emac (doi) . 6 . careta§i (doi) 5
ibrictar emac (doi) . 6 sacagii (doi) . . . 5
cahfegiul al doile . . 3 7)
comi§ei gspd, emiclac (21) 9 bani
serbecciu emac .
3 If
(tain)
8 copil in casA 24 vezetei gspd §i emiclic (25) 9 bani
sotnicul (doi) 4 bucatar franfuz . . . . 10 tel
ba§ciohodar 10 bucatar gospod . .. . 12
chihaeaoa de ciohodar 5 If accibas la cuhnie . . . 10
sAraciba§a 4 bucatari (§ase) 4 ,

www.dacoromanica.ro
SAMILE VISTERIEI MOLDOVEI 57

pitari gospod (§ase) . . . 2 lei piseri (doi) 5 lei


trAmbaci (§apte) . . . 5 .
. cApitani de menzil (trei) 5 Soroca
d) levinfii 10Foc§ani
cApitani (unu) 10 .
10 Galati
odoba§i (§ese) 8 sArmaci (trei) 10 lei
ceau§i (§epte) 8 tobo§ari 10 ,
baeractari (§epte) . 6 po§ta maestru 4
levinti (21) 5 II
capichihaele (patru) I50 Sultan
70 Bender
35 Hotin
30 Smil
Deci un total de 455 de lefecii de toate categoriile, intrau in sama lejilor erep-
tinilor1).
Comisia insArcinatA cu verificarea sAmii incheie bilantul celor douA luni, tulle §i
August sama a doua cu urmAtoarele :
lei 299.173.221/2 Venituri
, 288.381.37 Cheltueli
lei 16791.105 bani (prisos)
ijTOl aira g; xtXiaSec xai ii7..ccotoa VXOV V 7p6c1C, xci einpot ima6v Itivu (Jivo papa-
.(avra fitcnuiptoc St& xceracrixou.

1) Cum in sAmile visteriei pe 1763-64, publicate in loan Neculce (V, 100) am


lasat pentru mai apoi cheltuelile f Acute cu lejite creOinilor, gasesc nimerit a le da
aici in note, ca intregire a personalului in lefi, de care se tinea in sdmile visteriei.
a) Fete biserice§ti §i boere§ti: pe tuna
pe lunA pitarul (Gheorghe) . . 20 c
clucerul (lordache Ghiulbazagi 40 «
Proin Mitropolit (Iacov I Putneanul) 50 lei spatar al doilea (lanachi) . 60 c
Mitropolit Sinadon . . . . . 20 . sdcritar (Musiu Laros) . . 90 c
comis (Mihalachi) 300 . gerah (Gioian) 30 c
spatar (En. Millo) . . . , 100 .
gramaticul de cAmarA . . . 40
750 .
c
postelnicul cel mare . . . * vornicul despre Doamna 30 c
aga (Enacachi Manariu) . . 150 c * comis al doilea . . . 20 c
doftorul lordachi 270 e * comis al treilea 10 §t
ban (Vas. Costachi) . . 30 e
Slei
bAneasa (Maria) 35 . arma§ al doilea 10 c
caminar (Orig. Ipsilant , . . 100 . arma§ul (Gr. Bal§) 10 «
Scarl. D. Sturza 100 Mehtupciul (Stefan) 40 c
jicniceroaea (Maria) . . 35 e polcovnicul . . . 10 c
cApitanul cel mare de Ia§t 10 4 .
*logofatul de visterie . . 15 c
vorniceasa (Paraschiva) . . 35 . 10 «
. ....
bAneasa (Maria) . . . .
vel portar .
medelnicer lAnga Hanul . .
.
35 .
100 4
230 c
* condicarul de lefi
gramaticul ot gospojda . .
spatar al treile (lord. Darie) .
gramatic al doile (Petrachi) .
20 c
10 «
20 c
visternicul (Kiri a zi) 100 c
vatavul (Gheorghe) . . . . 30 c
arma§ 10 .
cAmAra§ii (doi) 25 . b) slujitorii ai Curti! gospod
arma§ al doile
stolnicul (Miclescu)
vornic (Anania) . . . . .
10
20 .
120
.
* divictarul
caftangiul
. . . .....
*cahvegiul cel mare, cu emacul lui 15 «
10 c
10 «
spatar al doilea (St. Giamziolu) 20 . *$amdagiul §i emacul lui . 15 «
portar al doilea . . . . . . 30 . * credincerul §i emacul lui . 15 c
Buletinul Muzeului Municipal 'loan Neculce* Ia§i. 8

www.dacoromanica.ro
58 GH. GH1BANESCU

pe lima pe hind
*verbecciul §i emacul lui . . . 10 « Soimarul 3 *
Pe§chengiul . . 10 * * bucatarul din Beilic . . . 5 lei
ibrictarul §i emacul lui . . . 25 tel
* sofragiu (doi) . . . . 15 c c) levinfil
condicarul ce scrie condicele visteriei 10 c * capitani (patru) 10 <

* samdagii . . . . . . . 10 c * odobavi (fiepte) 8 .


* copil din casa la Voda . . . 20 Cf * ceauvi (vepte) 8c
* copii din casä la Beizedea (§ase) 7 C * baeractari (§epte) 6«
* copii din casa tij (opt) . . . 12 tf * leventi (210) 5c
portar al treile '. . . . 15 C
_
portarul din Chisinau . . . 10 c
*camara§ul de izvoade . . . 10 C gramaticul- din Galati . . . . 20 a
dascal la bis. ot Gospodja . . 20 C
* capichihaele (dui) Bender . 70 «
* sacalgi . . . 10 C
Ismail . 30 c
postelnicei (opt) 5 C
Hotin . 35 c
* ceasornicarul gospod . . 10 C
Sultan . 50 «
* capitan postä 10 C
Hanul . 90 «
portarei (13) 5 a
* piseri (doi) (Cernauti) 7 §i (Soroca) 8 lei
* ba§ ciohodar 10 C
* capitani de menzil (trei) Tecuci 10 lei
* ciohodari (17) 3 C
*§atrar gspd (vepte) 3 a Galati 10
cantaragiu gospod 5 C Foc§ani 10
* saraci bava 5 c capitan de Dorohoi 20 ,
iccioglan 5 (C *trambaci (trei) 12 .
ceasut ceau§ . . 5 ft preuti (doi) la Biserica cea mare
* vornicii de poarta (vese) . 5 tf _ din Bucium . . . . . 6
capiciohodar . . . . . 5 C diacon tij . . 3 ,
proin bulucbava (Rali) . . 3 C vamevul ot Neamt . . . 21
* prisacar (Stal) .
. . . 10 R gramaticul cel mare 20
prisacar,Soroca 5 C portarul cel mare 100
pisar (D. Lozonschi) . . 8 C fetele din casa gospod (patru) 10
jidov botezat (trei) . . . 3 C * ski-Mar *tat . . . . . . 10
stegar ot gospojda 4 (C pivnicerul gospod (doi) . . . 3
arapul Curtii (Carabet . 15 C liuzi straini (vase) , 3
* pitari gospd (6) 2 C mance la Beizade (doug) 10
fustavi de divan (vese) . . . 2 C sacherzi (C. Grecul) . . . 5 tI

2c ,
.....
gramaticul de camara .
* calinarvi (2) . . . . . . 10
* trambaci ba§a (doi) . . 5c vataful 10
* comivei gspd emiclic (21) . 9 bani logofatul . . 10
* vezetei gspd emiclic (25) . 9 bani camara§ul de izvoade . 10
* gramatic biv (Nicolau) . . 3 lei * trambacii 4.100
* lzbava 2c capiciohodar 5 lei
gradinarul . . 2* vatav de paharnicei . . 5 ,
condicarul de temnitä . . . 5c
Controland cele 2 sami relesa ca pe cele 7 luni din 1763, fata cu sama pe 2 luni
din 1764 (tulle §1 August) s'au plätit lefi la cre§tini, plecand de la fostul Mitropolit pa-
retisil Iacov Putucanul, pana la cele 2 mance de la copii beizadelelor domnevti, la 112
persoane mai mult de cat in sama a doua, §i ca peste tot numärul cre§tinilor in lefi
era de 567 persoane.

Nota. Numele cu * privesc samile visteriei din 1763.

www.dacoromanica.ro
SAMILE VISTERIEI MO LDO V El 59

VOCABULARUL

ar§in (t. ar§en), cot = 0.68 m. mumbaiaoa (ar. mubaye'a, t. mumbaya),


asciba§ ( de la cuhne) (persan), §eful comert de grane la Turci.
bucAtgriei. nobecciu (I. nobet) sentinelg, muzicg,
bina (tr. bina) clAdire, bina emini, inten- la chindie).
dentul curtii. Or, cetate la marea NeagrA. Orkalessi,
buhurdar (ar. buhur-dan).cutie de par- cetatea Orului (t. kale) cetate.
fumuri (t. buhurdar, popular oraceiu (t. orakci), secretar casei.
muhurdar) vas de bgrbierie. parmac (t. parmak) deget, mdsurg (1
caicciu (t. kayckef) = luntra§. palmg . 8 parmace).
caranfine (t. karanfil) girofla, calapar policandrn (gr. 740oAccivOreAov), la bisericA
(mold.) cu multe lumAngri.
chiatopul ( 30 lei pe lung) (ar. kiatib) spahiu (persan sipahi), cAlgret.
scriitor. spahat-uri (persan. sppahat) trupe.
chilassi (ar. kile), chilg, chillassi malai §aclac-uri (t. §akli) secretar.
=20 ban iti =400ocä=2 merte. §ah-mendan-uri (pers. §ah, t. mend),
cu§aclain cri§ (t. ku§ak) scAndurg, ku- ImpArAte§ti.
§uklie = stinghie de corabie. §amdagiul (ar. §emedan, turc, §amdanky)
Cri$ (t. kiri§) coardA de arc candelabru, (sem = cearg), ca-
(vezi mesea cri§). mgra§ul de lumini.
ecpaiaoa (ar etba, etpa, ekp a), suitg tahtassi (ar. taht) capitalk eau§ tahtassi.
domneascg. temal (t. tam), colorit, poleit ; pei, piei
geamie (hr. k,',ami) bisericA turceascg, colorate.
moschee. Trepezfineasä (ulita la la§i) (t. Trab-
geanzaoa (t. geriz) ochiu, observare. zun = Trebizonda, TrAbujan =
hogeret ( pe cal) (t. u2ret) plata la arman din TrAbujan.
cursa de po§tg. ugzere (t. tegza) droguri, 55 lei pc 20
labumcolu (?) (t. kollu) mAneci. ugzeri.
meimat, vezi muhimaturi. iimer (agg) (t. umera) §ef, ofiter.
meserciu (sl. Almco) carne, cgsap. vozari, (sl. osapiH) cgruta§ii, pahontii.
mucaesaoa (ar. mukayese), cantitatea de Vozia, cetate In Rusia.
zaherea la Turci. zaim (am, zaym), stgpanul unei mo§ii.
muhimat-uri (ar. muhimmat), munitii,
proviant.

www.dacoromanica.ro
Un nou izvor istoric despre Ioan-Vodd cel Cumplit
de Scarlat Callimachi

Chipul fioros, dar frumos, firea lui cinstitA §i viteazA, dar crudA, au fAcut din
loan-Vodd Armanul un erou european, iar trecand anii, o fiintA legendarA, trimeasA de
Dumnezeu ca sA apere crestinii impotriva Turcilor 1).
Scriind acest scurt studiu despre loan-Vodd, trebue sA amintesc §i opera lui B.
Petriceicu-Hasdeu «loan-VodA cel cumplib, o lucrare de o frumoasA eruditie, dar in-
tunecatA, pe alocurea, de felul pAtima§, in care e scrisA. Voiu cita, dupA ea, toate tex-
tele, pe care nu le-am avut la indemAnA.
Cronica zisA a lui Carlon, care ascunde litre scoartele sale vechi, viata, faptele §i
moartea temutului Voevod al Moldovei, loan, a fost scrisä, in parte, de Jean Carion
apoi continuatA si complectatA de Philippe Melanchton, de Gaspar Peace,- 2) si de altli.
Acest nou izvor, Inca necitat §i nefolosit de istoricii nostri, cu toate asemAnarile
pe care le are cu celelalte texte privitoare la loan-Vocid cel Cumplit, are, totusi, o in-
semnAtate mare, fiind scris citiva ani, numai, dupl moartea Voevodului,
latA numele exact al acestei cronici germane, tipAritA in limba francezA.
Chronique et histoire universelle, contenant les choses plus memorables
survenues es quatre souverains Empires, Royaumes, Republiques, & au gouver-
nement de l'Eglise, depuis le commencement du monde, iusques a l'Empereur
Charles cinqiesme. Dressee premierement pan Jean Carion, puis augmentee, am-
plement exposee, & enrichie de diverses histoires, tout Ecclesiastique et Politiques,
anciennes & modernes, par Ph. Melanchthon & Gaspar Peucer, & reduite en cinq
livres traduits du Latin en Francais. Plus deux livres adioustez de nouveaux aux
cinq autres, comprenans les choses notables avenues en l'Europe sous l'Empire
de Charles cinquiesme, Ferdinand premier, Maximilian second, iusques A la fin de
l'an Mil six cens & dix. A. Cologni, pour Jean Vignou. M.DC.XI".
Sunt douA volume de 16.5 cm.X10 5 cm.
Cronica germanA ne aratA, Hain, imprejurArile de care s'a slujit loan- Vodd, pentru
a se sui in scaunul domnesc. Apoi, ne vorbeste de firea sa §1 de cruzimile, ce le-a fAptuit.

1) Carton I. vol. II pag, 436 : «Quoy qu'il en soit, ce fut un merveilleux coup
dela main de Dieu sur les Turcs.
2) Carion I. vol. I (PrefatA) : « Jean Carion, docte Mathematicien, en fit les pre-
miers recueils. Apres lui Philippe Melanchton . les disposa et reduisit A la perfection
La mort de ce grand personnage amortissoit l'oeuvre..... C'est le docteur Peucer, son
gendre, auquel la posterité, demeure infiniment obligée pour les richesses qu'il a en-
chassees en si briefs discours r I CAteva note biografice despre ace§ti trei cronicari ;
Carlon, Jean erudit si matematician german, nAscut in 1499 §i mort in 1538. El a in-
ceput cronica, care ii poartA numele si pe care a dat-o lui P. Melanchton ca s'o in-
drepte si s'o continue. Melanchton, Philippe Schwartzerde, s'a nAscut la 16 Februarie
1497 in Bretten si a murit in 1560, in Wittenberg. Celebru ref ormator german. Peucer,
Gaspard, doctor si matematician german, ginerele lui Melanchton, nAscut in Bautzen,
in 1525, mort in 1602. El este, probabil autorul insemnArilor privitoare la loan- Vodd.

www.dacoromanica.ro
UN NOU IZVOR ISTORIC DESPRE IOAN-VODA CEL CUMPLIT 61

...et en recevant un autre nommé Bogdan lequel ils quitterent pour s'as-
suiettir A luonie ou Jean : apres la mort duquel, inhumaineme(n)t tu6 par les Turcs,
comme il en sera parte ci apres, ils accepterent un nomme Piere... Dauta(n)t que
Bogdan s'acointrait fort des Polonois, ayant donné A l'un de leurs seigneurs sa
soeur en mariage, & se preparoit pour epouser une demoiselle Polonoise, les
Moldaves deliberent secrettement d'avoir un autre Vayuode, et appellent un gen-
tilhomme Vvalache nomm6 Juonie ou lean (estans ces deux mots d'une mesme
signification) qui estoit lors en la cour du Turc, faisant profession du Mahume-
tisme, pour estre leur Vayuode, mot qui vaut autant A dire capitaine ou chef d'ar-
mee. Icelui, qui ne demandoit qu'à commander, assemble Turcs et autres soldats
voisins, af in de venir pre(n)dre possession. Bogdan apres auoir ente(n)du ces nou-
velles fort de Vvalachie (dont Jean s'empare incontinent) et se retire en Pologne.
Mais les Vvalaques conurent incontinent au rude traitement que le nouveau Vayuode
et les Turcs leur faisoyent, que leur condition estoit encores pfus tolerable sous
Bogdan. On recite des cas e'tranges de la cruante de ce Jean, laquelle neamoins
aucuns excusent, estimans que la grande seueritd, estoit la bride necessaire pour re-
tenir ces peuples volages, qui de fait lui furent plus obeissans qu'à nul autre
Vayuode qu'ils eusent eu au parauant 1)"
Cruzimea lui loan-Vodd a devenit legendara intocmai ca §i vitejia lui. Hasdeu,
in lucrarea sa loan-Vodd cel Cumplit" cauta s'o explice, s'o scuze, infati§Andu-ne
pe Voevod ca un du§man neimpacat al boerilor §i al calugarilor §i ca un prieten §i apa-
rator al norodului chinuit §i dispretuit 2).
Nu ca am tagaduit cruzimile comise de loan-Vodei ; dar ele erau ale timpului"...
etc. 3) scrie §1 A. D. Xenopol in Istoria Românilor".
Grigori Ureche, MO , e un du§man inver§unat al Voevodului: 5i aretandu-se grOznicu
se'i pa spaima toti, nu de alta se apuca, ce de casne grOznice §i de versare de sAnge ;
§i atunce§i in diva de Pasci, ati thiatii pre Iona§co Sbierea, §i multe cazne facea 1)6'.
La fel gAnde§te §i Neculai Costin: Ion Voda, daca s'ati a§eqatit in scaunul dom-
niei terei, socoti la inceputul stapAnirei sdle se se arate gróznicu §i stra§nicii se se terna
toti de densul ; ca atunce§i in ciioa de Pasci au Matti pre Iona§co Sbiara. Bine aii dizu
de tirani ca nice o vreme n'au de blAndete... 5).
Lasicki scrie : *i in adeveru ca §i Iuon, §i pentru cea mai mica villa, 'i pedep-
siA cu mOrte, 'i ben de vii, 'i puneA in gëpg, le scoteA ochii (pedépsa usitata in Mol-
dovia),. §i-i diformA taindu-le narile §1 urechile. ." 6).
Dintre cei vechi, numai putini §i, printre ei, autorul acestor pagini din cronica lui
Carlon a cautat sa inteleaga rostul acestor fapte atAt de sAngeroase §i de necre§tine§ti.
El §1-a dat seama ca. pentru a stavili pornirile unui popor atAt de schimbacios", sta-
pAnul trebuia sa se faca temut 7).
Despre credinta lui Than-Voda spune ca a fost cea mahomedana, pe care o a-
doptase pentru a se inscauna mai u§or Domn al Moldovei, fiind pe placul Turcilor §1
inspirAndu-le, astfel mai mita incredere.
i Hasdeu e de aceasta parere: Armenist din leagan, luteran in Polonia (?), turcit
in Constantinopole, Ion-Voda se math cre§tin ortodox ca domn al Moldovei, precum
s'ar fi aratat catollc sa fi domnit in Spania" 8),
1) Carlon, vol. II, pag. 428-429.
2) B. Petriceiu-Hasdeu, loan VodA cei cumplita (Ed. III-a), pag. 51-53.
3) A. D. Xenopol, Istoria Romanilor", (Ed. II-a), vol. V, pag. 125-126.
4) Gr. Ureche, in Letopisete, (Ed. 1872), I pag. 223.
5) N. Costin, in Letopisete, (Ed. 1872), I pag. 456.
6) Lasicki, in Papiu, Tesaur III, pag. 257.
7) Forgach, ap. Hasdeu, Pag 251 : pe cei nobili de mare autoritate, plecati mai
ales lui Bogdan, i-au ucis".
8) B. Petriceicu-Hasdeu, nIoan-Voda cel cumplit", (Ed. Ill-a), pag, 43.

www.dacoromanica.ro
62 SCARLAT CALIMACHI

Mignot zice: sloan, Moldovan din nastere, trece la Constantinopol la ma-


homedanism. El observA curând cA aceastA renegare aducandu-i protectia Tur-
cilor, in depArtase insA de el inimile supusilor sai. Din cauzA a devenise mu-
sulman pentru a fi pe placul Turcilor, reveni la crestinism pentru a recAstiga sim-
patia Moldovenilor 1).
A. D. Xenopol pentru sustinerea aceleiasi teze, reproduce, dinteo scrisoare a
marelui vizir Mohamed Sokoli catra guvernatorul Galitiei, aceste cuvinte : cA precum
il credeau Crestinii a fi Crestin, il socoteau Turcii a fi Turc" 2).
...Bogdan ayant sollicité quelques Seigneurs de Pologne, afin d'auoir gens
pour estre restabli, finaletnent, apres que le Roy eust enuoy6 prier le Turc de
lui pardonner s'il avoit forfalt, il amasse enuiron deux mille cheuaux Polonois, et entre
en Moldauie, ceste troupe ayant pour chefs Nicolas Mieleczki, gouverneur de Po-
dolie et Nicolas Sieniavski fits du Palatin de Russie. Ce voyage se fit en l'an mil
cinq ce(n)ts septante deux environ pasques : et apres plusieurs escarmouches et
rencontres esquelles les Tures curent tousiours du pire par la vaillance des gentil-
hommes polonois, Bogdan envoye la dessus vn des gentilhommes de Mieleczki
vers Jean son co(n)petiteur, l'exhorter a ne plus faire la guerre, ains qintter le
rang qu'il avoit usurpé. Jean au contraire envoya le gentilhomme en Constantino-
pole, ou il fut detenu par calomnie et mis forcat, es galeres, d'ou puis apres il,
fu deliure com(m)e rniraculeuseme(n%
Or dautant que les troupes de Jean se renforcoyent, les Polonois se reti-
rerent du consenteme(n)t de Bogdan; lequel fut prive de sa principaute, retenue
par luonie ou lean, lequel n'en iouit pas longuement. Car se voya(n)t Seigneur pai-
sible il reprint la severité acoustumee, et fit mourir cruellement plusieurs des
parents de Bogdan. La dessus le Palatin de la Valachie Transalpine ayant un frère
nomme Pierre, lequel il desiroit auancer, solicite les Bassas et autres grands seig-
neurs de la porte du Turc, pour faire mettre so(n) frére en la place d'Iuonie, promet-
ta(n)t double tribut, a savoir six vingts mille escus par an. Et il adioustoit a cela
qu'Iuonie avoit réno(n)ce le Mahumetisme pour favoriser aux Chrestiens, et qu'a
l'exemple de Bogdan il se ioindroit au Polonois pour faire la guerre a toute ou-
tra(n)ce aux Turcs, Les Bassas gaignez par l'offre du Palatin procurent que Selyrn
envoye homme a luonie le sommer de payer anuellement ce double tribut, ou de
quitter sa dignité a un autre qui le feroit, et aller faire ses excuses en Constanti-
nople. Le vayvode ayant consulte en soymesne, et communique puis apres avec le
conseil de Vvalachie. refuse le tribut ainsi demandé et commande a l'ambassadeur
de se retirer tout a l'heure sans lui faire aucunt present".
Les Valaques sachans bien a quel ennemi ils auoyent a faire, apres telle
responce donnee du consentement de tous co(n)seillerent leur vayuode de dema(n)-
der secours a He(n)ri de Valois lors roy de Pologne. Ce qu'il fit auec amples re-
mo(n)stra(n)ces. Mais Henri et son conseil refusere(n)t assista(n)ces a luonie,
allegua(n)s les allia(n)ces entre les Empereurs Turcs et les Rois de Pologne. Il y
a presques ordinairement sur les frontières de Pologne vers les Moscovites des
coureurs et des ge(n)s a cheval Polonois qui ne font que voltiger de lieu en autre,
ta(n)t pour butiner que pour brider en quelque sorte les courses des Tartares et
s'appelent au langage du pays Kosaques, luonie les enuoya prier de venir a son
secours leurs remonstra(n)t l'equitd de sa cause, et promettant gra(n)des recom-
penses. Eux, se soucians bien peu de leur nouveau roy Henri, quitteient les larges
campagnes de Podolie et de Russie pour aller secourir le vayuode. Ils estoyent
au nombre de doue cens cheuaux, ayans pour colonnel un gentilhomme nom(m)6
Sujercée sage et vailant, capitaine. Ces Kosaques paruenues en Vvalachie au camps

1) Ivan, ein gebohner Moldauer, nahm zu Constantinopel den Islamismus an. Er


wurde bald gewahr, dass dieser Abfall, indern er ihm den Schutz der Ttirken zu
Wege gebracht, die Herzen seiner Unterthanen von ihm abwendig gemacht hatte. Weil
er also einen muselmann gewarden war, urn den Ttirken gefAllig zu segn, so wurde er
wieder ein Christ, urn die Zuneigung der Moldaner wieder zu gerdinnen. (Mignot, Ge-
schichte des Ottomanischen Reichs. (Mitau u. Leipzig, 1774), vol. I, pag. 675).
2) A. D. Xenopol, Istoria RomAnilor", (Ed. II-a), vol. V, pag. 116.

www.dacoromanica.ro
UN NOU IZVOR ISTORIC DESPRE IOAN-VODA CEL CUMPLIT 63

du vayuode furent honnorablement et magnifiquement traitez, et des leur arriuee,


au leuer d'un banquet qu'on leur fit le Vayuode donna au colonnel et A ses capi-
taines quelques bassins d'argent plains de ducats, afin de les encourager davan-
tage, et mit ordre que tous leurs hommes fussent amplement salariez. Puis ayant
communique des afaires auec eux ils se preparerent tous a la guerre. Cela se pas-
soit au mois de May l'an mil cinq cens septante quatre".
Despre incercArile fAcute de Bogdan pentru a-vi recuceri scaunul, gAsim in Gorecki
urmAtoarele: Intelegendti Bogdand despre turburftrile de acasA ; spre a se putè ape'rà
incontra Turcilorti, ceru dela Augustit ajutoriti in puterea legaturilorti incheiate. August:1'i
dete vro patru mii de cAlArelf, sub conducerea lui Nicolad Mieliecki, palatinul Podoliei,
bArbatti ageru vi intieleptii, ça sA-111 ducA incle'retti in Moldavia" 9
Ureche zice: Era Bogdan-Voda aA trasti agiutorti din téra Levesa i dacA
aü trimisil vr'o 2000 de Levi, §i Milenski Hatmanul venise de era Ostea pe mAna lui,
§i Siniavski, Voevodul Rusescti §i altif, ati intratti in téra .." 2).
In Neculai Costin gAsim trecut acela§ numAr de 2000 de Poloni, ca in cronica
lui Carion, fArA sA spunA, tusk dacA erau calareti, sau pedestrime. Era lid Bogdan-
VodA viindu'i agiutorti la Hotin den tera LevescA, dela prietenii lui, 2000 de Levi, cu
Neculat Milijki Hatmanul, vi cu Neculat Siniavski, Voevodul terei Rusesci..." 3).
Hasdeu spune: Magnati, cuscri ai lui Bogdan, isprAvirA ceva mai mult cleat re-
gele. Cu vai cu chiu, cum se zice, ei regirA a aduna ca la 3000 (?) de luptAtori alevi,
unul ca altul, tot juni din familiile cele mai ilustre ale Poloniei" 4).
Ajutorul primit de I3ogdansA zicem douA mii de Levi, bazAndu-ne pe cele mai
multe izvoarea fost dat, cu vtiinta regelui polon, de cAtrA nobilii levi inruditi vi prie-
teni ai lui Bogdan.
Polonii vAzAnd cA nu pot infrange oastea lul loan- Vodd, care se intAria, din zi
in zi, mai mult, se hotArirA sA se retragA in tara lor, pArAsind pe fostul domn Bogdan.
loan- Vodel vAzAndu-se scApat de duvmani, incepu, iarAvi, sA se dedea la acte de
cruzime. El credea cd astfel ivi va putea asigura o domnie mai tihnitA vi mai lima
Cele insemnate in cronica lui Carion, privitoare la aceste executii sunt spuse astfel:
Car se voyant Seigneur paisible il reprint la severité acoustumée, et fit mourir cruel-
lement plusieurs des parens de Bogdan". Acest text se aseamAnA mult cu cel citat de
Hasdeu din Forgach.
SA analizAm, aunt, pasagiul, in care se vorbe§te de intrigile Domnului muntean
vi de felul demn vi curagios, in care a rAspuns loan- Vodd trimesului sultanului Selim,
care venise sA-i cearA un tribut indoit, sau o abdicare ruvinoasg,
Gr. Ureche povestevte astfel aceste fapte : Intre acele belituri vi motif groznice, fArA
dumnedeire, ce fAcea lon-VodA in domnia sa, vi nice de cum nu'vi aducea aminte cum
va veni la celu de apoi, iatA i-aii venitti veste cA 'I-au mazilitu Imperatul, vi este data
domnia lui Petru-VodA, ce Vab poreclitii mai apoi Schiopul. Acestti Petru-VodA era den
téra MuntenescA, fecioru Mircii-VodA" 5).
Neculai Costin a insemnat acestea, aproape, aidoma cu cronicarul Ureche : nErá
alti-trille anti a domnief lui Ion-Vodd, Maria' atAtea munci vi morti cumplite, urite lui
Dumnedeti vi oterite lumei, eta Ii veni veste cl '1-au mazilitti Impératul, vi aü datu dom-
niea lui Pétru-VodA ").

1) Gorecki, in Papiu, Tesaur, vol. III, pag. 216.


2) Gr. Ureche, in Letopisete (ed. 1872) vol. 1, pag. 224.
3) Letopisete, (Ed. 1872) vol. I, pag. 456.
4) B. P. Hasdeu, loan-VodA cel cumplit" (Ed. III-a), pag. 34.
5) Gr. Ureche, Letopisete (Ed. 1872) vol. I, pag. 225.
6) Niculai Costin, Letopisete (Ed. 1872), vol. I, pag. 458.

www.dacoromanica.ro
64 SCARLAT CALIMACI-II

Gorecki, in opera sa piing de amanunte privitoare la razboaiele sale cu sultanul


Selim al II-lea, (Leonardu Goreciu, nobile Polonu, Descrierea Rezbelului Ce a pur-
tatu Ion Domnulu Moldaviei, La Anulu MDLXXIIII cu Selimu II Imperatulu Turci-
loru") expune faptele intr'un chip foarte asemanator cu cronicarii, cari au dat la lumina
zisa cronica a lui Carlon. A zice insa, ca paginile despre loan- Vodd, din cartea ti-
!Arita in limba frantuzeasca in 1611, sunt traduse dupa cele din lucrarea lui Gorecki,
ar fi sa facem o afirmatie cam riscata, caci examinand cu bagare de sama tot textul
frantuzesc, ne dam u§or sama ca nu poate fi vorba de o simpla traducere, ci de un
text, inspirat, in parte, din opera importantului istoric, al lui loan-Vodd, Gorecki.
Elu pedepsia cu cruclime pre cati §i-i credea adversari, cu deosebire ucidea in
moduri crancene pre consangenii lui Bogdang 1), Omeni straluciti prin nascerea §i ave-
rea lora ; astfelg, neaducanduli aminte de sórta ce i se apropia, se folosi inteunii mo-
cla cam insolentu de invingerea ce cascigase. Inteaceea, Domnula Tierei-Muntenesci, se
ingrijia multu de sOrta fratelui sea Petru. Dreptu aceea, starula pre langa Pa§ii lui Se-
limu, ca, precumg luon scosese pe Bogdanu cu ajutoriulu lui Selling, de aseminea sa
scOta si Petru cu ajutoriu imperatescu, pre luon din scaunulu domniei. Deci totu cu
chipula prin care ajunsese luon la domnia, Muntenului promitea ca, daca Selima va cla
domnia Moldaviei lui Petru. acesta are sa-i respundia tributa indoitu, adeca una suta
dóue-dieci mii galbini ; ca luon parasinda legea lui Moameta §i facendu-se dra§i crestinu
tine cu crestinii, §i nu mai este credinciosu, §i in curenda, urmanda esemplula Iui Bog-
dang, are sa se lege cu Polonii, spre a se desface de Turci...".
Asemanarea acestui text cu cel frantuzesc e mare, dupa cum am mai spus-o, dar
nu ieste o traducere. Sa urmam cu citarea textelor §i sa vedem ce atr scris istoricii des-
pre felul demn, in care loan-Vodd cel cumplit a §tiut sa raspunda la cererile injosi-
toare ale Sultanului §i despre ce a facut, apoi. Incepem cu cronicarii no§tri.
Gr. Ureche : Ion-Voda, daca se vézii strainatii de mila Imperatului Turcescu, socoti
ca sa tie Ora cu sabie...").
Neculai Costin : ,Ion Voda, daca s'aa simtitu streinatu §i scosil den domnie (eta
aice se incepe urgia §1 resplatirea lui Dumnecleg asupra lui Ion Von, pentru Urania
lui), i-au fosta scrisa kapikihaele lui Ion Voda se trimita bani se impinga pre Petru
Vocla *chiopul. Sfatuindu-se Ion Vocla cu boerii ce'l avea sfetnici, tirani ca §i clansul,
cum are fi mai bine, trimite-va bani Ia Pórta se'§i tocmesca domniea despre Imperatie,
all sa se apere de Petru Von cu sabia ; sfatuitu'l-au toti, mai bine se faca cu aciea
bani Oste asupra imperatei Turcului, §i sa nu lase pe Petru Von la scaunul terei"
Paprocki incepe descrierea razboiului dintre Ioan-Voda i Turci astfel : In ziva de
21 Februarie, de lasatul secului, anul dela na§terea lui Christos 1574, trimise sultanul
Soliman pe ciau§ul sat], la loan voevodul, cerandu-i nu ca mai inainte tributul obi§-
nuit, ci dublul sAu 4).
Gorecki : Deci §i trimete soli; la Iuon, care in dioa chiara de clóue-dieci §i una
fevruariu.... ca de astagli inainte sa-i trimiti tributula, nu ca pan acumii ci indouitg 4) a-
deca, in suma de una Rita dóue-dieci mii galbeni. De nu vei face acesta, sa scii ca
este altula care promite a-i respunde acestu tributu.... Asiadar disimulAnduli machnirea

1) Gorecki, Papiu, vol. III, pag. 217. Text asemanator cu cel scris de Carton
§1 Forgach.
2) Gr. Ureche, Letopisete, (1872) vol. I, pag, 225.
3) N. Costin. Letopisete. (1872), vol. 1. pag, 458.
4) Paprocki in Papiu, Tesaur vol. III, pag. 275. (Als man zahlte nach der geburt
Christi 1574, an der Herrn Fastnacht, der 21 Tag Hornungs, sandte der Tfirchische
Keiser Solyman seineu Czaussu, zum luon dem Woiewoden... begerende von im nicht,
wie var, den gewonlichen Tribut, sondern gedoppelten.."),

www.dacoromanica.ro
UN NOU IZVOR ISTORIC DESPRE 10AN.VODA CEL CUMPLIT 65

inimei, poroncesce la ai sei, sl petreacl la sAlasiu, pentruca lucrulu cere o deliberatiune


cu multil mai maturl... luon v6 iiendü seriósA vointiA a tuturorl, §1 laudandu-i in pu-
cine cuvinte pentru aceasta pune pre toti sl jure... cA-Si vorii uni armele cu totii,
Impreuna, §i vorti persecata pre Turd pan la cele din urtnA... pofd pre solii, ca far,
cea mai mica intardiare sA pArAsesca tièra Moldaviei, §i fara sA-i presinte vreunti dartt
precumii avea dating de a face cu alti soli... 1).
Mignot : IndatA cerurl mini§tri sultanului, ca sl plateascA dublul tributului pe care
IL datore§te Porte', dupA cum spuneau el, mai intai ca voevod al Moldovel §1 In ai
doilea rand fiind cre§tin. Fiindca loan se impotrivi acestei pretentii, se oferi voevodu
Valahiel, vecinul §i du§manul sau, sA plateasca acest tribut dublat, dupa cum ceruse
Poarta, intrucat sultanul i-ar da domnia Moldovei. Inainte sl se fi inceput ostilittlilet
trimise Selim, sau mai bine zis mini§trii sAi, un sol caul voevodul Moldovei, pentru a
cere dela el sa plAteasca deacum inainte patruzeci de mii de taleri Inloc de douazeci
de mii. Moldoveanul rAspunse infruntandu-i, ca va fntrebuinta ace§ti bani pentru a-§i
procura trupele, care vor libera pe supu§ii sAi de asupririle lor
Despre aceste Intamplari a mai scris un cronicar anonim 3).
Din textul cronicii lui Carlon reiese clar cA loan-Vodd a luat singur hotArarea
sl nu platiascl un tribut indoit Sultanului, §tiind prea bine ca gonirea solului turcesc
insemna inceputul unui crancen rAzboiu cu Turcii, in care i§i primejduia §i scaunul
domnesc §i viata. Totu§i, fArA a Intreba pe nimeni, farl a avea sprijinul nimAnui, loan-
Vodd s'a hotArat sl Infrunte urgia turceasca, avand o singurl tinta sA smulgA voevo-
datul Moldovei de sub jugul pagan. Dupa o matura chibzuintA, el a supus divanului,
hotArarea sa, cerand boierilor prieteni §1 norodului, sarAcit de (Wile §i jafurile strai-
nilor, sl fie alAturi de el.
Numai Mignot expune acest fapt intr'un chip tot atat de clar §i aproape la fell
Der moldauer antwortate trotzig... etc. Prin Moldauer fntelege pe stapanul Moldovei,
pe loan- Vodd.
Gorecki, In expunerea lui are, pe langa latura istoricA §i una literarA, punand, pe
eroii povestirei sA le vorbeasca. Acest fel de a scrie nu e, insa, intotdeauna folositor
intunecand, pe alocurea, adevArul pur istoric.
loan-Vodd, in rAzboiul sat' cu Turcii, avea nevoie de un ajutor. El cauta sa aibA
ca aliat pe Regele Poloniei, Henric de Valois.

1) Gorecki in Papiu, Tesaur vol. III pag. 217, 218, 219, 220.
2) Mignot, Geschichte des ottomanischen Reichs. (Mitau u. Leipzig, 1774) vol.
I pag. 675--676. (So gleich verlangten die Minister des Grossherrn, dass er den Tri-
but gedoppelt geben sollte, den er, wie sie sagten, erstiich als Woiwode der Moldau,
und hernach auch als ein Christ, der Pforte schuldig ware. Da Ivan sich dieser Zum-
uthung wider setzte, so erbot sich der Woiwode der Wallachey, sein Nachbar und
sein Feind, zu einem solchen doppelten Tribut, wie ihn die Pforte verlangte, wofern der
Grossherr die Lehen fiber die Moldau dem Peter... Ehe noch einige Feindseligkeiten ve-
rtibt wurden, schickte Selim, oder vielmehr seine Ministers einen Staatsboten an den
Woiwoden der Moldau, um von ihrn zu verlangen, dass er anstadt der bisherigen
zwanzig tausend, nunmehr vierzig tausend thaler bezahlen sollte. Der Moldauer antwor-
tete trotzig, dass er dieses Geld auwenden wollte, um truppen anzuwerben, die seine
Unterthanen von den BedrtIckungen befregen sollten...".
3) Callimachi Sc. in Adevdrul din 16 §i 23 Ianuarie, 1 Februarie 1929. Cu-
dose Beschreibung von der Moldau und Wallachey, etc., 1699" (Capitolul XV. Der
Woywode Ivonia aus der Moldau will sich dem Ttirckischen Tribut entziehen, ganz
frey segn...).
9
Buletinul Muzeului Municipal .loan Neculce, la§i,

www.dacoromanica.ro
66 SCARLAT CALIMACH1

In cronica lui Carlon, citim: Valachii... sfAtuira pe voevodul lor sa ceara ajutor
de la regele Poloniei, Henric de Valois 1)a.
Gestul putin cre§tinesc al craiului polon, de a refuza ajutor inteun veac, in care
Turcii schingiuiau §l batjocoriau mii de cre§tini, II gasim astfel insemnat la ceilalti
cronicari.
Gr. Ureche: Trimistat §i la Henric, Craiul Le§escu, poftindii ajutorti de Oste se%
dea ; ce, de acolo nu s'ali folositti ; ca Craiul s'ati mantuitti, cA are legatura cu Turcul
tera lorti, mai multu de o suta de an! neclintita 2)".
Neculai Costin : Ion VocIA socotia se agiungA §i la Henrik, Crawl Le§escii, de a-
giutorU ; ce, sciindti ca are craiea Le§easca legAturi de pace cu imparatia Turcului...8r.
Gorecki : Multti se intrista luon aflandti cumii regele Enricti 't refusa ver-ce
ajutoriti4)",
Ce a Mut, atunci, loan-Vodd ?
A strain o oaste de Moldoveni §i a cerut, ajutor, Cazacilor, cari pentru bani §i
prada bunk serviau cu credinta, pe stapanul lor.
Taranii moldoveni §1... o manA de Cazaci. latA armata lui loan-VodA 5r.
Sl sufletul autorului frumoasei monografil era mandru §i plin de bucurie scriind
acele randuri, care desvaluiau inceputul unei miler! militare, cu care s'ar fi putut fal
orice viteaz al sec, al XVI-lea.
Gr. Ureche : Era Cazacii, cumu§ suntil gata de a se amestecare la tote, neintre-
banal de nhne, s'aü adunatu 1200 de Omen!, §i au venitu la Ion Vodd, pre carii ye-
ciendul Ion Vodd, nu intealtii chip, ce cum ar hi veclutu 'Inger! din certi, cu veste de
izbanda. pogoriti, §1 cu multe daruri capetele ce erau le-au dAruitfl ..... Au alesu Ion Vodd
capii dintre cazach pre Sjirski..." °)
N. Costin : Cazacii, vezendu lefe, §i caril den flrea loru suntii gata la jug §i do-
bang% s'au strInsti ca 1200, neintrebandu voia Craiului, sail a altori; capitenii a crAiei
Le§esci, all purcesti in Ora la lon-Vodd intre cart cazaci erau ace§ti cApitenil: Sok-
ciovski §i Barsam Era dacA ati sositti Mach in tabera lui Ion Vodd, ati poruncitu
I6n VodA de all datu, de bucurie, den tunuri §i den sinete. Dupe ce s'ati radicatil masa,
all poruncitii de all adusti cateva tipsii de argentu pline de galbeni de auru §1 le-au
pusti denaintea Cazaciloru, poftindli se primésca acea- data dela dansul" 7)
Gorecki: ..,Ajungendu Cazacii la marginile Moldaviel, luon indatA ce fit insclintiatu,
trimise ca sa-i priimesca in numele sett cu tOta onOrea i cuviintia Dupa aceea,
priimi pre Mad nu cu unti prandiu militarit; ci cu un ospetiu magnificti ..... Duna ce
mancarile furA ridicate de pre masa poronci sA aduca cate-va tipsii de argintti incar-
cate cu aurii 8).
AsemanArea acestor doul texte din urma cu cel din Carlon e mare. Nu trebue
sa ne miram ca sunt toate cam la fel 8), cAci Ureche s'a folosit in istoria lui loan-
1) Carlon, vol. 11 pag. 430.
2) Gr. Ureche, Letopisete, vol. I, pag. 226,
3) N. Costin, Letopisete, vol. I, pag. 458.
4) Gorecki, in Papiu, Tesaur vol. 111, pag. 221.
5) B. P. Hasdeu, loan-Voda cel cumplit". (Ed. 111-a) pag. 82.
6) Gr. Ureche, Letopisete, vol. I, pag. 226.
7) N. Costin, Letopisete, vol. I, pag. 458.
8) Gorecki, in Papiu, Tesaur vol. III, pag. 222-223.
9) In Camerarius, Ph. gasim : ...Lacrimi de bucurie vArsate de loan-VodA cel
cumplit, and au sosit cazacii..-. (Les meditations historiques, de Philippe Camerarius,
comprinses en deux volumes, qui contiennent deux cents chapitres. Lyon, Anthoine de
Harsy. 1603, in 8° dupl Pomescu, in Universul).

www.dacoromanica.ro
UN NOU IZVOR ISTORIC DESPRE IOAN-VODA CEL CUMPLIT 67

Vodä de Po loon Pascovski §i Bielski; Nicolae Costin, de Guagnint, adicA tot de


Gorecki" I), un autor inspirandu-se din altul. Dr. Peucer 2), care a scris multe din in-
semnArile, folosite in aceastA a doua parte a cronicei, zisA a lui Carlon, a fost un mare
savant al sec. al X VI-lea si un om Parte cifit. El a cunoscut multe din cronicele
poloneze, apArute §i in limba latinA si s'a folosit, inteun chip inteligent §i exact, de ele.
De aceea, avand, in fata ochilor, textul din cronica lui Carlon, putem spune cA avem
o frumoasA si adevAratA descriere a vietii §i a faptelor temutului loan- Vodd.
Selym extremement indigné de la response du Vayuode enuoye incontinent
trente mille Turcs & deux mille Hongrois au Palatin de la Valachie Transalpine,
lui commandant d'atraper le Vayuode, l'enuoyer en Constantinople, s'emparer de
la Moldauie & en bailer le gouvernement a son frere Pierre lequel offrolt double
trbut. Ce Palatin amasse d'autres forces, tellement que son armee estoit de cent
mil hommes, qui pouvoyent, estans bien conduits, non seulement conquester la Mol-
daivie, mais encore une grand part du monde. Apres avoir passe le fleuve Mol-
dave, estans harassez du chemin gulls auoyent fait, & n'estimans pas que personne
deust aprocher d'eux, ils commencent a s'estendre en campagne, A se reposer &
comme en temps de paix. Le Vayuode entendant ces nouvelles, despesche incon-
tinent Sujerceue avec ses troupes & six mile Moldaves qui ente(n)doyent le Ian-
gage Turc, pour marcher deuant: lui et les siens armez plus pesamment les suy-
uent. Sujerceue desirant faire un bon service au Vayuode conduit si dextrement
son avantgarde qu'il envelope quatre cens coureurs du Palatin, sans qu'un seul .

eschapast, & entend d'eux l'estat de leur armee, laquelle ils disoyent estre coin-
posee de septante mile Vvalaques, trente mile Turc & trois mine Hongrois. Les
Kosaques front auortir la Vayuode de ces choses, le prient de se ioindre promp-
tement a eux, & se reposent environ deux heures assez pres du camp des enne-
mis. Le Vayuode se trouua incontinent pres d'eux : & ayant dispose ses troupes
qui estoyent en grahd nombre, les Kosaques commencere(n)t la charge de tette
furie, qu'ils esbranslere(n)t toute l'armée du Palatin, faisa(n)s un meurtre incroyable
des ennemis, ausquels le Vayuode vint soudain donner la seconde charge en telle
sorte qu'il leur estoit impossible de fuir : car les Moldaves auoient fait escarter
les cheuaux Turs & Vvalaques, tellement que toute cetes grande armee fut saccagee,
foulee aux pieds des cheuaux, & hachee en pieces, ne restant presque person(n)e
pour porter les nouvelles d'une si estra(n)ge desfaite, que le Palatin ; son frere
Pierre, & quelque petit no(m)bre d'autres, qui trouva(n)s le moyen d'auoir leur
cheuaux de bonne heure se sauvere(n)t de vistesse. Tenement que sur le champs
& quelques heures apres mourure(n)t pres de ce(n)t mille hommes, sans que le
Vayuode eust perdu nombre de siens : car ils n'eurent autre chose a faire qu'a
esgorger ceux a qui la trop grande asseurance, puis la peur auoit oste les armes.
Les Kosaques et les Moldaves s'enrichirent tous au butin d'une si gra(n)de armee
& seiournerent la quatre iours pour se responser & refraischir".
Apres cela, d'autant que le corps du Palatin & de son frere ne se trouvo-
yent point, le Vayuode estimant (ce qui estoit vray) (=pas s'estoyent sauuex, entre
dedans la Vvalachie transalpine, met le fey) en toutes les places apartenantés au
Palatin, fait tuer cruellement hommes, femmes & enfants. De la il entre en un qu-
artier de Transsylvanie, ou ii sceut en quel lieu le Palatin & son frére s'éstoient
retirez. Incontine(n)t ii aproche de ce lieu nom(m)e Brassouie ou Brailow, qui est
une ville assize sur le Danube, aya(n)t un fort chasteau, au capitaine duquel le
Vayuode envoye une letre, le priant de rendre promptement le Palatin & son frere
Ce capitaine ne respondit que menaces, niant auoir ceux qu'o(n) dema(n)doit: dont

1) Papiu, Tesaur vol. III, pag. 204.


2) IV. lorga' Istoria tnvalómántului románesc" (1928) pag. 21. Domnia lui
loan-VodA Despot ereticul", dAdu o astfel de scoalA, cu totul anacronicA, Moldovei a-
nilor 1560
pentru a complAcea prietenilor i sprijinitorilor sAi, reformatii din Polonia, adu-
sese el, dupA refusul, asa de firesc, al ginerelui marelui Melanchton, Ga§par Peucer,
pe acela care §i lug conducerea §colii, Silesianul Jacob Sommer 1-4.

www.dacoromanica.ro
68 SCARLAT CALIMACHI

le Vayuode extrement irrité fit soudain assaillir la vile, laquelle ayant este prinse
de force fut entiereme(n)t saccagee, rasee iusques aux fondemens, dr tous les ha-
bitans tuez sans que nul eschapast, ni qu'une seule maiso(n) demeurast debout.
Comme le Vayuode vouloit assieger le chasteau, il entend qu'une armee de quinze
,
mile Turcs venoit pour le'n empescher".
B. P. Hasdeu scria : 20.000 de Turci dela Nicopoli, 40.000 de Munteni cu domnin
lor in frunte §I vr'o 2000 de Secui trimi§i din partea beiului transilvan, pa§iau cu sunetele
tabulhanalei, ducand cu triumf pe Petru cel Set-flop pentru a-1 a§eza pe tronul Moldovei....1)
Acolo (in satul Jili§te) in punctul natural unde se concentrara Muntenii, Secuii §i Oto-
manii, pentru a naval asupra lui Ion-Voda.... Vornicul Dumbrava, inaintand in cea mai
mare tacere, surprinse in amurgul serii, inconjura §i desarma 400 Munteni, care pa-
ziau de departe intrarea taberii,... Inamicii dormeau in lini§te, iar cal pa§teau in voie
pe camp.... Ion Voda trimite inainte pe bravul Dumbrava cu Cazacii pentru a inconjura
tabara §i a lovi din dos despre Vadul Ramei.... El insu§i i§i desfa§ura armata inteo
singura linie putin profunda, reline centrul, inainteaza aripele, §i se rapede asupra ina-
micilor din celelalte trei parti isbind cu centrul sau fata taberii, cu aripa stanga pe a-
ceea dreapta ci cu aripa dreapta aripa stanga a vrajmacilor 2) ... etc.".
Paprocki : Acadar erau §aptezeci de mii Moldoveni, treizeci mii Turci §i trei mii
Unguri 5), loan, Indata ce ajunse cu armata, porunci lui Schwiertzowski sa aranjeze §i 0
distribue calaretii Poloni cum se pricepe mai bine §i sa atace ducmanul lui Dumnezeu 1).
Valahii nici nu ajunsesera 5) cand calaretii Poloni 6), oameni iuti, navalisera in !agar §i ast-
fel surprinsera intreaga armata care fu speriata din cauza ca nu-i venea nimeni in aju-
tor §i nu puteau fugi fiindca n'aveau pe ce.
Gr. Ureche : Sjirski, cu Mach §1 cu cine mai eraii cu dansul, ati nimeritli asupra 400
Omeni ce erag straja lui Petru Vocia §i fora-veste incungiurandu-i, pre toti i-aii prinsii 7).
...Si au prinsii veste ca Petru Voda nu scie nimica, de dstea lui Ion Voda, indata
au rapeciitti Omeni de tera de aii &tit scire lui Ion Voda se sirguiasca sa vie WI lovesca
fara-veste, ca are vreme acum.,. §I daca s'au impreunatii toti impartindu-se in het' pilcuri,
'i-au lovitii and ei dormiati fara grije, desbracati... Caii lora erati slobogli la Ovine...".
Gorecki; ...Nunferit lord (al Turcilor §i al Ungurilor) nu se scie bine, dar se cid
cu socotéla a fl peste una suta de mit; ca lasandu-si acumii caii liberi la pasiune, ei
se pusera cu totii la odichna... Si dete (Ion VodA) numai de air ordine lui Sviercev-
scki, ca sa alerge innaite cu ai sei dendu-i §i siese mit de Romani, cunoscetori de limba
turcésca, ca sa afle tote mai cu de ameruntull .. eta daft preste veghia Muntenilor ce
se asiediase din susil de castrele tort: ... Veghia era in num6rii de patru sute.... §i-
princlii pre toll... Era ei, coprinsl de idea marturisira.... ca Romanii munteni, impreuna

1) Hasdeu, loan-Von cel cumplit", pag 94-96.


2) Paprocki, ap, Hasdeu, In Papiu, Tesaur vol. III, pag. 279.
3) Paprocki, in Papiu, Tesaur vol. III, pag. 278.
4) Ibidem pag. 279.
5) Cronicarii Poloni confunda de multe ori numele Moldovenilor cu al Valachilor.
6) Poloni, adica Cazaci. (Item, das der Moldauer siebenzig tausent, der Tiircken
dreissig tausent, der Ungern drey tausent weren...
luon sobald er mit dem Hauffen antam, befahl dem Schwiertzowski die Polnische
Reuter an zu ordnen und aus zuteilen, wie ers am besten verstUnde, und im namen
gottes die Feinde anzugreiffen...
Nu waren die Walachen noch nicht gar herbey komen, da die Polnische Reuter
als geschwinde hurtige Leute schon waren ins Lager gebrachen. , und also den gantzeo
Hauffen Oberfallen, den sogar erschrocken, das ir keiner zur Wehre komen, noch flie-
ken kundte, weil sie nicht hatten worauff).
7) Gr. Ureche, Letopisele, vol. I, pag. 226.

www.dacoromanica.ro
UN NOU IZVOR ISTORIC DESPRE IOAN-VODA CEL CUMPLIT 69

cu Turcii §i Ungurii ce se afla cu den§ii (sunt)... Muntenii nu sunt mai multi de siepte-
dieci mil, Turcii trei-dieci, Ungurii trei.... 1).
Comparand aceste texte privitoare la Walla dela piste, cu cel din cronica lui
Carlon, gasim o mare asemanare, dar, totu§i, stint unele deosebirl, pe care le vom
relief a.
B. P. Hasdeu vorbe§te de 20.000 de Turd, 40.000 de Munk ni §i 2000 de Secul, pe
and ceilalti (Paprocki, Gorecki, Carlon) an evaluat qtile du§mane lui loan-Vodo,
la 70.000 Munteni, 30.000 Turci §i 3000 Unguri. Doar, Nicolae Costin reduce numarul
Ungurilor la 2000 2).
Mignot sustine ca armata Turco-valaha n'avea mai mult de 40.000 de oameni
(20.000 Turci §i 20.000 de Valachi) §1 ca cei carl au evaluat-o, la 100.000 de oameni,
gre§esc. (Oricum ar fi Cazacii §i Moldovenii Mud o armata mult mai insemnata
ca a lor") 3).
B. P. Hasdeu §i A. D. Xenopol 4) spun ca cel 400 5) de Munteni au fost inconjusati
§i prin§i de vornicul Dumbravd §i de hatmanul Sviercevski. Despre Dumbrava nu po-
mene§te nici un text strain. Toate cronicile ne descriu felul cum hatmanul cazacesc a
surprins veghia" Muntenilor, dela care a aflat cat de mare e o§tirea du§manilor.
Descrierea luptel dela JiliOe e povestita de toll, aproape in acela§ chip. Armata
lui loan-Vodd a surprins pe Muntenii §i Turcii lui Petru Schiopul, pe dud se odih-
neau, obositi de drum. Cei mai multi au pierit uci§i, ne mai avAnd timp sa fuga.
Paprocki explica victoria stralucita a Moldovenilor prin felul curagios in care s'au
lnptat §i prin repeziciunea, putin obi§nuita, cu care culegeau §tirile privitoare la du§mani 6).
Acum cateva vorbe despre numele hatmanului celor 1200 de Cazaci. In cronica lui
Carion I se spune (Sujercene) Suiercev') Sviercevski. Schwiertzowski, Sfirski, Sfir-
ciovski, in celelalte.
Printre cei cari au scapat cu viata, in aceasta crancena lupta, au fost domnii A-
lexandru §i Petru Schiopul.
Hand acest studiu comparativ sunt nevoit a le cita, cu toate cd asemanarea din-
ire ele e mare.
Cronicarul Gr. Ureche a 1nsemnat astfel fuga celor doi voevozi : Era Domnii Petru
Von §i Alecsandru Voda anvendoi au scapatti, Mandl; totti in tabera, §i ati nazuitii a-
mêndoi la Braila, numai cu trupurile..
. lasatti (loan Vodd), gOna dup dnii, §i ail slobozitii Ostea in prada, de aü
jecuitil tdra Muntenésca mai multi, de jumatate §1 ati pusti Dommi in Ora Muntendsca
pre Vintila Vuda.
Daca s'aü intorsti den prada dstea lui lOn Voda, den tera Muntendsca, apucatu-
s'ati de Braila, de ati arsii tergul cu totul ; numai cetatea de au rémasii. i gatindu-se
se' bata §1 cetatea se' o dobandésca... i-au venitti veste den urma, ca Tataril alt intratti in OW)"

1) Gorecki, In Papiu, Tesaur vol. III, pag. 225 - 26.


2) N. Costin, Letopisete, vol. I, pag. 459.
3) Mignot, Geschichte der Ottomanischen Reichs" vol. I, pag. 676. (Dem sey
aber wie ihm wolle, die Kosacken und Moldauer hieben eine weit ansehnlichere armee,
als die ihrige war, in Stficken).
4) A. D. Xenopol, Istoria Romanilor" vol. V, pag. 131.
5) N. Costin, Letopisete vol. I, pag. 460. 300 era :I.'.
.
6) Paprocki, In Papiu, Tesaur vol. III, pag. 278. .gedach ten gar nicht, das luon
schon so bald von irer zukunfft (=Ankunk) solt verstendiget sein worden".
7) In ortografia Wing de atunci se punea a in log de u §i u in loc de al deci
putem scrie §i Sviercev.
8) Gr. Ureche, Letopisete. Vol. 1. pag. 226.

www.dacoromanica.ro
70 SCARLAT CALIMACHI

In N. Costin, gAsim : Abia aii 'scapalti Alecsandru Von cu POtru-VodA cu irate-


sOu Peru Von fugi la Braila, lasandu totA tabara in mana lui loan Vocla. Si mita
dobandA ati Malt Cazacii, ca a§a poruncise Ion Von so lase mai multA donna CA-
zacilor... §i, tabarandti subt Braila (loan Vodd) trimis'au doi Muntenr la Beiul de Braila
cerendti pre amendoi Domnii... Trimis'au §i Beiul de Braila patru Agi la Ion Von, cu
clece glonturi mari de tunuri §i cu zece mici, glicendil lui Ion Vocla cA cu aceli felii de
bucate flu va ospOta... Maniatus'au tare Ion Voda pre acei agi... Avancli, loitre gata,
ati oboritii gardul tergului ; §i intrandu in tergti, au Matti pre Turcii den Braila, catu-
nice cane n'aii rOmasti viu,... §i aa datii foci; de aii arsti tergul... Vrandii IOn Vocia a-
tunci sO bata ci cetatea, nu mai ce'i veni veste cAl vinti intr'u agiutorii BrAilei 15.000
de Turci...1)a.
Gorecki: Din atata numOri de Oste numai Domnuli muntenescii putu sa scape,
impreunA cu frate-sOu Petru... cerca cu de a mOruntulil cadavrulu Domnulu muntenesc
cu, §i alit frate-sOu Petru care negasindu-Iti, intra cu tOtA Ostea in Tiera-Romandasca,
atacandu cetatile §i oraciele, care nici dela natura nici de vreo Oste nu era aparate,
Wanda §i ucidiênclu in totu drumuli pre toti farA alegere de semi §i etate... §i intiele-
gendii ca Domnulii muntenescii impreuna cu frate-seri Petru se AA in cetatea BrAilei §i
pled indata cu Ostea asupra cetatii... De aci trimise Pasii din cetate o scrisOria prin
doul Munteni... Acestti rOspunsu Implu de mania pre luon... dete numai decatii ordine,
ca pedestrii sa se suia pre zidurile cetatii.. Patru Ole tinit mAcelu.,. Inteaceea, Hindi
luon ocupatii cu pradarea Brailei, priimesce scire cA ciuci-spre-diece mil Turci veniau
cu pa§i luti intru apararea cetatii...')".
In Paprocki citim: a Insa voevodul moldovean impreuna cu fratele sAu Petru se"
urea pe cai buni trecura inot lacul care se revarsa. din DunAre §i fugira la cetatea Bra-
ileiatunci porunci loan sa fie omoriti oricine, barbati sau femei, porunci inca sa fie
arse orace §i sate, ceace dura !Ana ce ajunse in Trasilvania 8).
Despre cucerirea BrAilei spune : cDas blut rann auff den gassen der Donaw zu,
wie kleine Bechlin... pltinderten und branteu vier gantzer tage .. In summa, da blieb
kein Hund lebenclig da ward Kain Stein auff dem audern gelassen, so weit die Stad,
vor gestanden... Am funfften lage nach der Eroberung, ward dem luon zu wissen
getham, wie der TUrcken etliche tausent das Schloss zu besetzen und zu erretten
aukemen... 4)..
In textul din cronica lui Carion s'a strecurat o gre§ealasocotesc de tipar,
caci nu se poate admite ca un invAtat ca Dr. Peucer, bun cunoscator al celor privi-
toare la trecutul nostru sA fi facut o gre§eala atat de grosolanA ca aceea de a con-
Junda oraul Bröila cu orcqul Bram,.
Despre importanta textului, din cronica lui Carion, ne dam, din ce in ce, mai
mult seama urmand cu citirea lui §i comparandu-I cu celelalte texte vechi, caci insem-
natatea lui e mare prin felul precis In care sunt incirate intamplarile §i faptele mai de
seamA din viata aceluia, care a fost unul din marii cApitani ai veacului al XVI-lea,
voevodul Moldovei loan.

1) N. Costin, Letopisete. Vol. I, pag. 460.


2) Gorecki, in Papiu. Tesaur, Vol. III, pag. 228-29.
3) Paprocki, in Papiu. Tesaur III, Vol. pag. 279. (Allein der Muldawische Wo-
iewod sampt seinem Bruder Petro.. fielen auf gute Pferde, schwem meten fiber den
See, welchert aus der Donaw sich ergeusset, Und entflohen auff das Schloss Brai-
low... alda gebot. luon, man solte alles darmider schlagen was man antreffen wtirde,
Meuner und weiber, hies auch Stedte und Dorfer zu Asschen verbrennen, solchs werete
bis er an Siebenburgen kam.. ).
4) Paprocki, in Papiu. Tesaur, Vol. III, pag. 279-280.

www.dacoromanica.ro
UN NOU IZVOR ISTORIC DESPRE IOAN VODA CEL CUMPL1T 71

cdl evoye incontinent Sujerceue auec ses Kosaques a huit mille cheuaux
Moldanes, lesquels firent tette diligence, qu'ils surprindrent & taillerent en pieces
tout ce secours, exceptez mille cheuaux qui eschapere[n]tA bien courir: encor
Sujerceue leur chaussa les esperons de si pres que la pluspart demeura en pieces
par les champs. Les suruiva[n]s se souvent au chasteau de Teinen apartenant
Selym. Pres de IA estoit une armee de Turcs & de Tartares co[n]tre laquelle le
Vayuode marcha par l'auls du Sujerceue, laissant le siege de Brallov, & auec les
Kosaques desfit & saccagea ceste armee. Cela execute, il print une ville prochaine
nommee Teime tua tous les habitants hommes & femmes autant en firent les Ko-
saques d'une autre ville nommee Bialogrede, apartenant aux Turcs' & eurent un
grand built].
Com[m]e les troupes de Vayuode se reposoyent en ce quartier, les nouuelles
d'une autre armee de Turcs & de Tartares y estans apportees, soudain les Kosa-
ques demandent congé de les combatre. Le vayuode leur donne de renfort trois
mille Moldaues, auec lesquels les Kosaques charge[n]t si resolument les ennemis,
en plus grand nombre quatre fois, qu'ils les mirent a vau de route, une partie
tuee sur le cha[m]p. Ils amenerent deux cents prisonniers que le Vayuode fit
-bacher en pieces avec des faulx dont on fauche l'herbe. Le general de ceste armee
fut prins par les Kosaques & estoit si riche, qu'il leur offrit de payer six fois son
pesant de fina[n]ces, a auoir deux fois d'or, trois fois d'argent, & une fois de
perles, moyennant qu'ils ne le liurassent point entre les mains du Vayuode.
Mais eux estimans plus la promesse qu'ils auoyent luree que tout l'or du monde
l'amenerent au Vayuode, qui l'ayant garde quelques iours, & ente[n]du par lui
beaucoup de choses de l'estat des Turcs, le fit deschirer membre apres membres
par ses soldats. Puis apres tant d'exploits, le Vayuode se campa en lieu com-
mode pour donner moyen A son armee de se reposer un long temps, apres tant
de courses, combats & trauaux.
Acum sa vedem ce spun §i ceilalti cronicari.
Gr. Ureche : cIntelegendii Ion Voda Ca Turcii de prin cetati §i Tatarii din Bugegu
s'au reclicatti asupra lui .. Pre cari dad i-ati lovitii Ion Von cu Ostea sa, pre lesne
i-au batutil... implAndu-se de manic cu focft ail arsti Tighina §i Cetatea Alba... Calcandu
Cazacil _cdmpii Bugegului. aü datti pre o sémä de Oste Turceasca... care mergea sa
loOsca pre Ion Vodti fara veste... ca ;Ana a venire agiutorul dela Ion Voda, era sa
percle cazacii razboiul, de multimea Turcilorii; unde, mai apoi, Moldovenii odihniti, dAndii
resboiii vitezesce, prea lesne fail sparta
Neculai Costin : i indata ati trimisil pre Sfirciorski cu Cazacii impotriva celotti
15.000 de Turci, dAndu-i §i 8000 de Moldoveni... §i infrângendu-i pre Turci, i-au to-
pita a§a, catil abia au scapatti vr'o mie calari... Dupa aceea ati mersti cu o§tile sele,
Ion Voda, subt Tighinea... §1 o aü aprinsii de au arsti giumetate de tergti..
InfrAngendii pre Turci, vii 200 de Turci, §i mAnau denapoi ca pre
ni§cc dobitoace, de i-ati Inchinatti lui len Voda, §i 1ndata all poruncitti IOn Voda de-
Mara cu cOsele. Pre acea Oastea Turceasca era Capti unti Aga prea bogatti, si se pre-
teluia cu multi bani §i od6re se se rescumpere de la Cazaci, së nti'lu mai duca la
16n Voda. Ce Mach mai multi; socotiaii credinta spre Ion Voda cleat averea, §i fu
omoritti §i acela ca §i cei-alti Turci s)".
Gorecki : c...ae nihil tanta multitudine hostium territus; confestim Suierceuium cum
Kosacis, additis ei octo millibus equitum Valachicorum.,.
Jar mai departe:
vCAti scapara de mOrte fugira la cetatea Tighinei, care era a Turcilorii... unde
primi era§i scire despre cAteva cete de Turci §i 'Mari .. Er Cazacii observendu-i din

1) Gr Ureche. Let. vol. I, 226-227.


2) N. Costin, Letopisete, Vol. I, pag. 460-61.
3) Gorecki, in Papiu, Tesaur vol. III, pag. 226.

www.dacoromanica.ro
72 SCARLAT CALIMACHI

depArtare, rugarA pre luon sA le dea voiA de a-i risipl. CArora luon astfel le rAspunse
dupe cumii ne incredintiezA Bartolomeu Paprocki... etc. 1.)). cPe care el (loan VodA)
II trimise curand in intimpinarea lui Svcercevschi §I cAlAretilor Polon!. li mai dAdu
incA ateva mii de Valah12).
lar mai departe :
Din armata PolonA furA omorati numai trei soldati, dintre Valahi o sutl... Coman-
dantul lor (a Turcilor) era un om bogat si insemnat, propuse Polonllor sA le plAteascA
in bani, §1 marfA, o greutate de §ase ori mai mare deck greutatea sa.
El voia sA le deie de trei ori greutatea sa in argint, de douA ori in aur §i odatA
in perle 8).
Textul din cronica lui Carion §i textul din Gorecki sunt foarte asemAnAtoare cu
cel din lucrarea lui Paprocki, cel mai vechiu din toate §i din care s'au inspirat a-
proape toti cronicarii lui loan- Vodd.
Opera lui Paprocki a apArut, mai intaiu, In limba latinA, in anul 1575 4), la un
editor din Cracovia, apoi, in limba germanA, in anul 1576.
Selym estoit lors A Constantinople, esperdu de tant de victolres du Vayuode.
Pour a quoy remedier, lui & les siens firent des processions & autres solennitez
leur mode. Puis on auisa aux remedes, qui furent d'enuoyer encor une pui-
ssante armee, tant pour combatre, que pour tascher d'auoir le Vayuode par quelque
trahison,pour s'en desfair du tout : ce qui succeda, comme nous le verrons main-
tenant. Le Vayuode ayant entendu que Selym enuoyoit contre lui .une armee nou-
velle, fait venir en son pauillon leremie Zarnieuick gouverneur du chasteau de
Chocim place tres forte en Walachie, lequel auoit esté son co[m]pagno[n] d'armes
des long temps. Apres quelque exhortation il l'enuoye avec treizemil Walaques,
hommes d'eslite, pour empescher aux Turcs le passage du Danube, 6 l'auertir
du nombre de leurs troupes & de leurs moyens. Sur ce ayant les larmes aux
yeux II embrasse Zarnieuick, lequel fleschisa[n]t le genouil promit faire son de-
voir, & s'en acquitta aussi du commencement empeschant les Tures de passer
quoy qu'ils jissent. Les Bassas bien empeschez prenent le dernier expedient, &
enuoyent trente mile ducats a Zarnieuick pour venir secrettement parler a eux.
Ce miserable allechè du gain, passa le Danube & va trouuer Pierre Palatin de la
Walachie transalpine, qui estoit delh avec grosse troupe de Turcs. Pierre fait
tant par belles promesses & prieres que Zarnieuick faussant la foy au Vayuode
laissa passer les Turcs librement, aya[n]t emmené ses forces arriere.
Puis entassant une trahison sur l'autre, lb reuient trouuer le Vayuode, s'excuse
de ce qu'il n'auoit peu empescher ce passage, a cause que les ennemis estoyent
en trop grand nombre. Toutesfois que le Vayuode pourroit les rompre aisément,
attendu qu'ils ne pouuoyent estre au plus que quinze mil. Le Vayuode, aidous-
tant trop legerement foy a tel raport, se mit en chemin auec les Kosaques pour
aller au deua[n]t des Tures. Iceux preuoyants aucuneme[n]t le malheur, auertirent
le Vayuode de bien penser aux affaires, & cependant ne laissent de donner a toute

1) lbidem pag. 230.


2) Welchen er (loan Vodd) bald den Schwiertzorvski mit den Polnischen Reu-
tern entgegen schickte, gab im noch etliche tailsent Walachen zu, .
3) Paprocki, In Papiu, Tesaur vol. III pag. 280-81. cAns dem Polnischen Hauffen
wurdennur drey diener er schlagen, Aus den Wallachen hundert... lhr Oberster (al Turcilor)
war ein reicher, ansehnlicher Mann, der erbot sich gegen den Polaken, er wolte inen
sechsmal so viel Gelt und Wahr liefern, als er wigete, allein sie solten in dem woie-
woden nicht Uberantworten. Er wollte inen, nemlich geben dreymal so schwer Silber,
zweymal so schwer Gold, und einmal so schwer Perlen...
4) Engel. Literatur der Wallachischen und Moldauischen Geschichte, pag. 40
ap. Papiu.

www.dacoromanica.ro
UN NOU 1ZVOR 1STORIC DESPRE LOAN VODA CEL CUMPL1T 73

bride, avec six mille Moldaues 1), a trauers six mille auantcoureurs Turcs, lesquels
ils mirent en route, & conurent lors que Zarnienick trahissoit son maistre. De
fait l'armee des Turcs montoit a pres de quatre vingts mil hommes. Celle du
Vayuode compris les Kosaques estoit enuiron trente mil hommes, laquelle fut dis-
posee en trente escadrons, la plus part de ge[n]s depled, co[m]batans avec faulx,
arcs, cimeterres & leuiers. Ils auoyent qatre vingts doubles canons,.
Selym estoit alors a Constantinople, esperdu de tant de victoires du Vayuode",
Imperatul Turcescii, auclindii de simetia lui lon-VodA, §1 catA pagubA i-ail fAcutu,
ait socotitti ca sA stromesca tera Moldovei cu totul, §i pre hainul sett, pre Ion VodA.
se'15 princle 2)".
IntelegAndii aceste Selim, Imperatul turcescii, forte se turburA tare, §i socotia se
se scOle elil cu puterea sea, se vie asupra lui Mt] VodA ; cA intrase in grije mare se
nu piarglA Moldova. .3)".
Interea Selymus, Constantinopoli tot Iuoniae victoriis perturbatus, ac territus ne
plane Valachia exueretur...4)".
Toti cronicarii au insemnat in paginile privitoare la faptele lui loan-Vodd. clipele,
orele de spaimA pe care le-a trAit sultanul Selim, aflând cA toate otile sale trimese
impotriva rAzvrAtitului voevod al Moldovei, fuseserA infrânte, una dui:4 alta.
loan-Vodà era groaza Turcilor Dar, trAdarea lui leremia zis CernAuteanu15), ii
aruncA in bratele nemiloase ale mortii.
Ultimele svArcoliri ale oastei lui loan-Vodd, dupA trAdarea lui leremia, sunt cateva
din paginile cele mai tragice din trecutul Românilor, lar, chipul crunt, hotArat, dar chi-
nuit de o dorinta stranie de libertate, al voevodului moldovean, se desprinde, din veacul
acela mohordt, intocmai ca chipul iluminat al unui martir din fresca uitatA de oameni
§i de vreme, pe zidul unei biserici intunecoase.
Despre trAdarea lui leremia nu toti au scris in acela§ chip : aii trimisti o
semA de Oste a sa cu leremia PArcAlabul de Hotinti, ca se apere trecAtórea Turcilorti
se nu trLA DunArea Unde, vAcIendu leremia PArcAlabul cA nu'i póte opri, s'au in-
torsti, §i all datii scire lui Ion VodA... (cA) cu greu este celorii putini a oprire pre cei
multi, §i celota slabi pre cei tari.. §i atunce o semA den boierti cei marL.., v Nadi; a-
tata puteri de Oste turcescA ce venise cu Petru VodA, temendu-se ca se nu cacIA in
primejdie, alt pArAsitti pre Ion VodA §i au fugitii la Turci, de s'au inchinatii la Petru
VodA 0)",
N. Costin: Intelegendu Ion VodA de atate o§ti ce'i yin a suprA, ail orânduitii
pre leremia, PArcAlabul de Hotin, cu 1400 de Moldoveni, la trecetórea Turcilorii la Du-
nAre, se pOtA oprl se nu tr6cA TurciL.. leremia ParcAlabul, mergendii la DunAre §i ye-
(radii in ceea parte atAta multime de Turci osti cu PAtru Vocid, elii eat agiunsit pre-
tainA cu Petru VodA, §i alt luatti 30.000 galbini de aurii dela PAtru Vodd, dard... §i
s'au fAcuta cA nu pOte opri trecetOrea Turcilorti, pentru multimea de o§li ce suntii .,",
Gorecki: ...luon chiamA la sine pre leremia CernAutianulu, pArcalabii de Hotir,
1) In textul din cronica lui Carlon, din gre§eall, cuvântul Moldaues a fost in-
locuit cu Moraues, in unele locuri.
2) Gr. Ureche, Letopisete, vol. I, pag. 227.
3) N. Costin, Letopisete, vol. I pag. 461.
4) Gorecki, in Papiu, Tesaur vol. III, pag. 232.
5) Numele lui leremia e scris in mai multe feluri : Ieremias Czarnowietzki (Pa-
procki), Czarnieuiecius '(Gorecki), Zarnieuick (Carlon) Tscharnjetzki (Engel), etc.
6) Gr. Ureche, Letopisete, vol. I, pag. 227-28.
7) N. Costin, Letopisete, vol. I, pag. 461.
Buletinul Muzeului Municipal (loan Neculces la§i. 10

www.dacoromanica.ro
74 SCARLAT CALIMACH

§i astfelti se zice a-i fi grAitu... Zicandu acestea, multi incepurA sA lAcrèmeze. In fine
luon ImbrAgisia pre CernAutianulu, pentruca cu atatil mai supusii §i ascultAtoriu sA §i-lu
fad. Er acesta plecandti genuchii 'i promise tOtA supunerea i credinta,. Turcii era
in num6ril mare, dar nu cuteza a trécA DunArea.,Végliadu acésta Pa§ii, trimitil soh la
CernAutianulu, cu o sumA de trei-dieci mii galbeni unguresci, pentruca sA-lu ispitéscA
in totti chipulti... Ea, amägitti de mArimea sumei, primesce banil §i promite cA va merge.
Deci, nesciindii al s6i nimicil, merse intrascunsu de se intielese cu Petru... Cernautia-
nulti, ademenitti §1 incantatu de promisiunile lui Petru, priimesce conditiunea §i frange
jurAmentulii de credintiA ce Meuse lui Ion Von... i)".
Atunci lAsA poporCil sA se odihneascA, trimise insA pe parcAlabul leremia. Cear-
novietki cu treisprezece mil de cAlAreti, la Dun Are...
Deacea nAscocirA (Turcii) acest vicle§ug ; trimiserA pe cineva la el cu treizeci de
mii florini ungure§ti... nu cerurA mai mult in schimb decal sA vorbeascA pe ascuns cu
el. leremia primi darul §1 le indeplini dorinta bucuros...
DupA ce trecurA atatia din ei poruncirA tradAtorului leremia sA dea de §tire lui
loan cA Turcii trecuserA DunArea 2)".
Mignot, in istoria sa a imperiului otoman spune :
«Astfel remise, el treisprezece mii unuia din locotenentii sAi, pe care il considera
prieten, §1 cAruia ii salvase viata in ultima bAtAlie, §1 el conjurA sA impiedece trecerea
DunArei. Ambii printi Valahi care cuno§tea pe locotenentul lui loan mai bine ca el ii
oferirl treizeci de mii ducati pentruca sA lese liberA trecerea fluviului pe care ar fi
putut foarte bine s'o implediee. Acest trAdAtor raportA lui Ion cA Turcii trecuserA Du-
nArea Inainte ce el sA fi putut ajunge malurile fluviului,..3)».
Voiu mai cita un text privitor la acest leremia pArcAlab de Hotin, pe care l'am
gAsit Inteo carte tipóritei fn vremea revolutiei jranceze4). latA ce spune autorul ei :
crIoan (Yvon) boier (magnat) moldovean, cunoscut pentru priceperea §i vitcjia lui, fu
chemat in mijlocul cetAteni!or sAi... Toate o§tile trimise de Sultanul Selim al 11-lea im-
potriva lui §i care aveau, in fruntea lor, pe palatinul Valachiei inferioare, furA pe rand
invinse. Cazacii zaporogeni (Tartares cosaques), Moldovenii §i Jeremia Zarmenique"
starostele Hotinului (Choczhim) infranserA pe Turci, fiind sub comanda palatinului
Moldovei...".

1) Gorecki, in Papiu, vol. III, pag. 236-37.


2) Paprocki, in Papiu, Tesaur, III, pag. 281. Da lies er das Volck ausruhen, schickte
aber doch den leremias Burkalab Czarnonvietzki mit dreyzehn tausent Reutern zur
Donaw... drumb erdachten sie (Turch) diesen list, sandten einen zu im ab, der im
brachte dreissig tausent Ungerische floren zu... begerte dargegen nichr mehr, den allein
das er wolte in geheim mit im etwas redenlassen. leremias nam das Geschenck an,
und wilfaret inen willig und germ.. Als irer nu so viel hit-10er waren, hiessen sie den
Verrheter leremia. er solte dem luon zu wissen thun, dass die Turcken Ober die Do-
naw fUren...".
3) Mignot, Geschich(e des ottomanischen Reichsz, (Mitau, 1774), vol. I,
pag. 677. «,..so tibergab er davon dreyzehn tausend einem seiner Lieutenants, den er
für seinen Freund hielt, und dem er in der letzten Schlachd dos Leben gerettet
hatte, und beschwor ihn dabey, den Ubergang fiber die Donati... bestens zit verhindern.
Die beyden Wallachischen Prinzen, die den Lieutenant des loan besser kannten als
sein Herr selbst, liessen ihm dreyssig tausend Ducaten anbieten, demit er den Ueber-
gang Ober den Fluss, den er sehr wohl verbieten konnte frey lassen möchte... Dieser
Iretilose meldete dem loan, dass die Turken Ober die Donau gegangen wAren, ehe er
die Ufer dieses Flusses hAtte erreichen könnnen...
4) Callimachl Sc. In Adeverrul din 3 Noebrie 1928. ,,0 carte din vrernea re-
voluliel franceze.', L. Prudhomme, lipdritrY in Paris, ,,An. III de ta Rèpublique Franpaise

www.dacoromanica.ro
UN NOU IZVOR 1STORIC DESPRE IOAN-VODA CEL CUMPL1T 75

Facand o comparatie intre textele citatecare suet cele mai de sama, privitoare
la loan Vodane va cuprinde e indreptatita mirare. De ce acest leremia, parcalab
de Hotin, ne este tnJälivt ca un netrebnic, ca un tradator de rand, tn aproape
toate cronicile straine, pe cand cronicarii noOri, dau o tnsemnatate, prea mica,
Japtei sale? Sam, cu totii, ca loan Vodd era urM de boieri $i iubit de norod1), loan
Voda, punand stapanire pe scaunul domnesc, a trebuit saii caute un sprijin puternic
in nauntrul tarii, caci, dumani, avea multi, peste hotare. Pe bolerl nu se putea bizui,
cad ei alegeau domnii, dar vroiau sä fie ei stapanii taril. Azi erau multumiti, :supu$i
$1 credincio$i unui domn, maine, se adunau ; in ascuns, fagaduind sprijinul lor unui
nou stapan, care ii lasa, sa creada el vor capata noi privilegii". Deci loan-Vodd
a fost silit sa fauriasca o puternica legatura intre el $1 popor. Fiind mai bland cu el,
decat cu boierii, fiind drept, fiind viteaz $1 un duman neimpacat al necredincio$ilor,
a putut sa hipnotizeze, intr'u catva, multimea $1 s'o prefaca inteo arma periculoasa
de luptä. El s'a $i folosit de acest tainic legamant cu norodul, luptand $i impotriva
boierilor $i impotriva dumanilor Moldovei. De aceea, cronicarii noVri, boieri de neam
mare, purtau, in sufletele or, o ura adand impotriva lui loan- Voda, ura, care i-a
facut sa ia, aproape apararea lui leremia.
Autorul cronicei lui Carlon nu ne aratd pe leremia plecand cu gandul sa fro-
deze ci ne spune ca el 1-a Jacut infra Inceput datoria tmpiedicand pe Turci set
treaca Dunarea. Pa0i vazand ca cu greu vor putea invinge pe calea armelor, s'au
hotarat, atunci, sa caute alt mijloc, prin care sa biruiasca pe Ioan-Voda. Si, de aceea,
au trimes un om, in tabara lui leremia Cernauteanul, cu treizeci de mii de galbeni,
suma mare de bani $1 care om i-a mai adus $i f AgAdueli din partea Turcilor $i a lui
Petru Voda. Tot pe acest leremia Camerarius l'a pus printre tradatorii celebri 3).
Socotind ca faptele s'au petrecut precum spune crenica lui Carion, vina lui le-
remia Cernautianul e cu atat mai mare $i mai desgustatoare, fiind rezultatul unei jos-
nice pofte de a ca$tiga suma mare de bani oferita, cred insa ca pofta parcalabului de
Hotin a fost un gest premeditat de rdzbunare, nu numai al lui, ci al tuturor bole-
rilor, in sufletele carora clocotia o nemiloasa ura impotriva lul Than- Voda.
Textul din Mignot ne face sa interpretam, in felul acesta, fapta lui leremia Cer-
nautianul. Aceasta tradare oglindeVe bine ura dintre boleti $i domn.
Sa urmam, acum, cu citirea cronicel lui Carion:
Un pet auant la bataille, le Vayuode ayant d'un costau prochaiu descou-
uert la multitude des ennemis, conutlors le meschant tour de Zarnieuick, lequel
il fit appeller. Mais ce traistre s'excusa, disant qu'il se preparoit pour combatre
vaillament les Turcs. Surce les trompettes sonnent & Zarnieuick au lieu de com-
batre commit une troisiesme trahiso(n) qui ruina entierement le Vaywde:
car, suivant ce qu'il aouit co(n)clu auec les Bassas, il comma(n)de aux treize mil
Moldaues qu'll conduisoit, de baisser les enseignes, metre leurs chapeaux aux
bont des iauelots & des espees, les hausser en l'air & baisser les testes. Les
Turcs voyans cela, hausserent leurs picques & cimeterres, leur faisant signe qu'ils
se vinssent ioindre a aux : ce qui fut fait. Le Vayuode entendant ceste reuolte ne
perdit courage, ains marsche resolument au combat. Les Turc s'auancent aussi,
& s'attendans bien que les canons du Vayuode donneroyent a trauers leurs ba-
taillons, contraignire(n)t les treize mil Moldaues revoltez de marcher en f ront

1) Mignot, ap. A. D Xenopol, Histoire de l'empire ottoman". Paris, 1773,


vol. II, pag. 215 : ,Pierre fut place sur le trone de Moldavie au milieu des larmes des
pcuples, qui regrettoient loan",
2) Camerarius, ap. Hasdeu, op. cit. pag. 141- 42. (,,...Nu e mull de cdnd le-
remia Zarnawleczi, guvernatorul cetalli Chomik, din Valachia, 4i primi pretul
traddrii sale..").

www.dacoromanica.ro
76 SCARLAT CALIMACHI

tuans ceux qui reculoyent. Le Voyuode extremement despite de la menee de ces


traistres fait decharger l'artillerie qui les despescha presque tous. Le Turcs mar-
chans par dessus ces corps despecez viendrent au combat, oft les Kosaques se
porterent si vaillament qu'ils mirent en route l'auant garde auec un tel carnage
que le sang ruisseloit de tous costez & ayans soustenu A respousse un autre ba-
taillon de Turcs se retirerent pres du Vayuode, lequel ayant fait recharges l'arti-
lerie, don(n)e derechef a trauers la bataille des Turcs, en laquelle ii y eut un
terrible meurtre de part et d'autre. Finalement les deux armees se separent, & IA
dessus suruint une grosse pluye, laquelle nuisit grandement a l'artillerie du Vayuode
& la rendit inutile, do(n)t s'ensuiuit la desfaite. Car vingt mille Turcs, reuindrent
a la charge incontinent que la pluye fut arrestee, qui furent vaillamment soustenus
& repoussez par les troupes du Vayuode. Mais un autre bataillon de Turcs & de
Tartares tous frais donnerent A la trauerse qui mirent les Moldaues & Valaques
en route. Les Kosaques ayant fait un merueilleux deuoir quitterent leurs cheuaux
& se ioignirent aux gens de pied, auec lesquels ils reconquirent soixante pieces
d'artillerie que les Turc auoyent prinses. Toutesfois dautant que cela leur do(n)noit
trops de peine a trainer ils les laisserent toutes chargeos en campagne. Les Turcs
pensans s'en seruir, elles creuerent toutes en les deschargeant".
SA vedem, mai intaiu, cat de mare a fast oastea lui Selim §1 cat de micAin
comparatie a lui loan Vodd,
Sd cercetdm deci toate textele mai de seam&
Gr. Ureche: cErl tótA dstea lui Ion VodA era de 30.000, WA pro§ti §i adunAturA...1),
N. Costin: v...s'ail trasii cu tOtA Ostea sea, care era 30.000, §i aii tocmit'o in
treictieci de polcuri...
Atuncea aü völutil Ion VodA multimea o§tii Turcesci, care se socotia mai bine
de 50.000...2)).
Mignot: Noul zed de mii de oameni au fost trimi§i supt ordinele Beglerbei-
cului Ahmet spre Moldoval).
Gorecki: (Erà atunci Turcii in numeru de dOu6 sute mii, carii trecurä DunArea
impreunA cu tunurile loril.°)
Carion : cDe fait l'armée des Turcs montoit a pres de quatre vingts mil hommes.
Celle du Vayuode compris les Kosaques estoit enuiron trente mil hommes..
Paprocki: Unter des., kamen bald der Turcken etwa zwey hundert tausent, hi-
nt:113er mit dem Geschützund anderer Rtistung 5)".
Baudier vorbe§te de 100.000 de turci 0) §i De Tou de 20.000 de Turci. Nu §tim
exact cat de numeroasA a fost o§tirea turceascA, totu§i, ne dAm sama c'a fost mutt
mai mare cleat armata lui loan-Vodd, o maul de oameni.
Putem spune, fArA a face o afirmatie prea riscatA, cA dacd leremia nu l'ar fi
trAdat pe loan-VodA §i dacA ploaia n'ar fi stricat pulberea tunurilor sale, el cu oastea
lui de treizeci §i ceva de mii de oameni, ar fi invins Inca odatA pe Turci. Si, aceastA
din urmA victorie, ar fi fost poate cea hotgratoare. Dar, de ce sA ne avantAm in lumea
supozil(ilor. SA citim §i celelalte texte, care ne zugrAvesc aceastA crancenA luptA :
Gr. Ureche: ...Erd Moldouenh star, asa cum ar hi gatili de mode, érd nu
so izbandescd ; §1 multä mOrte s'aii facutti de ambe partite, cA nu era o cAlcare pe

1) Gr. Ureche, Letopisete, vol. I, pag. 228.


2) N. Costin, Letopisete, vol. I, pag. 462-63.
3) Mignot, op. C. vol, 1, pag. 677. (Neunzig tausend Mann wurden, unter den
Befehlen des Beglierberg Achmet, nach der Wallachey geschickt").
4) Gorecki in Papiu, Tesaur, vol. III, pag. 238.
5) Paprocki, in Papiu, Tesaur, vol. III, pag. 281.
6) Baudier apud Hasdeu. cloan-Vodd cel cumplih pag. 146.

www.dacoromanica.ro
UN NOU 1ZVOR ISTORIC DESPRE IOAN VODA CEL CUMPLIT 77

pamenta, ce totii pre trupuri de omil ; §i mai apoi, a§a aprOpe se bateau, ea §i manule
le obosise. §1 armele 4i scapau...1)".
Din N. Costin: a...atunce s'ati vëclutiii amOgitu de leremia Parcalabul... §i clue-
mandlu Ion Voda l'a sine s'ati ap6ratu leremia ParcAlabul, ctiandii ca elti n'au pututti
pricepe se" cunOsca multimea Turcilorti... 5i indata cu polculti seu au purcesu leremia
Parcalabut asupra Turciloru era apropiindu-se de Turci, ati poruncitti stegarului sOu de
au slobozitil stegul in gios §i '§i-afi luatti toti §licele §i '§i-ati plecatu capetele la Turci ..
Era Turcii ail pusii in frunte pre leremia Parcalabul cu Omenii sei, de'i manau, denapoi
ca pre nisce vite asupra o§tii lui Ion-Voda. Era lon-Voda, vkendu pre Moldovenii sOi
cu leremia Parcalabul in frunte, afi poruncitti de au sloboclitti sinetele tOte intran§ii, de
au peritti ;Ana la unul... Slobozit-au Turcii focul in Moldoveni ; acea mOrte se Mai,
catu picaii de pre cai a§a Moldovenil cum §i Turcii... A§a standu si privindii unit pre
altii, au datti Dumne4eil plOie mare §i rapede §i s'au udatti pravul de pusci, de unde
aveati nadejde de agiutorti Moldovenii .2)z.
Din Gorecki: Era Turcii, vëcliendti turburarea cetelorti romane, mi§cara asupi a
!oat, puindii in frunte pre insu§i Cernautianulu cu ai sei, menandu-i dennapoi ca pre
nisce vite, asupra ostii Domnului lorii, batendu-i §i ucidiendu-i. Pre carii vediendui luon
Von, coprinsii de mania, poronci sa descarce tunurile intr'An§ii... Pica de pre cai Turci
§i Valachi de o potriva. Se intunecase sOrele de pulberea §i fumulti tunurilorii ; nici tu-
narii nu mai scia in cine'§i indreapta tunurile... canal de odata incepu s'e verse o
plOia mare §1 repede, care implit de apa §1 pre unii §i pre altii, §i muia tOta pulberea
tunurilorti §i puscilorti romane...3)".
Paprocki, face §1 el, detaliata descriere a acestei lupte, din care nu voiu repro-
duce decat patine, care descriu momentele, din lupta, insemnate §i in cronica lui Carlon.
«Indata ce el (tradAtorul) se apropie de ei, porunci sa se rastoarne stegu-
letul §i sa-I intoarca cu partea de jos in locul celei de sus ; oamenilor sai le po-
runci sa puie palariile in varful lancilor §i armelor §i sa le ridice deasupra lor aple-
and capetele. Turcii vazand ca ei se predau ridicara §i ei in sus manerele lancilor
lor... Cei treisprezece mii calareti Valahi full pu§i de Turci in fruntea armatei, §i
trebuira deci sa se lupte cu Valahii §i full impin§i catra tunurile lui loan, care porunci
ca toate tunurile sa traga in ei ca in trestie. Turcii intretimp ii alungau inaintea lor §i
ii bAtea din spate, cazand astfel peste Valachi ca orbii. Deabia incetasera sa se bata
intre ei cand se porni o ploaie mare care lovi §i pre Turci §i pe Valahi.,. Era o ploie
repede, ca §1 cum s'ar turna cu galeata... §i se udara tunurile Valahilor cu care dealfel
facusera mare paguba inamicului. Curand furl adu§i la ordine cloud zeci de mii de
Turci care atacara pe Valahi din flancul stang din cauza ca tunurile ude nu le puteau
face vreo paguba 4),

1) Gr. Ureche, Letopisete, vol. I, pag. 228.


2) N. Costin, Letopisete, vol I. pag. 463.
3) Gorecki in Papiu, Tesaur vol. III, pag. 241-42.
4) Paprocki in Papiu, Tesaur vol. III, pag. 282-83. .gSinenbalder (trAdAtorul) zu sopa-
hate lies er das Fehnlein niderschlagen, und das unterst zu Oberst keren, die seinen hies er
die Hute auff die Wehren und Spiesse stecken, und Ober sich empor heben mit nei-
gung des Hauptes. Als die Turcken sahen, das sie sich ergaben, huben sie die stiel
irer Spiesse auch in die hohe .. und die dreyzehn tausent Walachische Reuter wurden
als bald von Türcken an die spitze vorher gestellet, musten also von inen her mitden
Walachen streiten, und wurden auff des luons Geschtitzezugetrieben, welcher befahl man
solte ausallem Geschtitze auff sie hinein schissen, als ins Rohr. Die Tfircken unter des
trieben sie imer vor inen her, und von hinden schlugen sie auff sie zu, und fielen also
in die Walachen hinein, als ob sie blind weren... Sie hatten kaum auffgehoret mit ei-

www.dacoromanica.ro
78 SCARLAT CALIMACHI

Vedem cl si aceastA parte a textului din cronica, zisä a lui Carion, este Parte
asemanlitoare cu celelalte texte din cronicile, care vorbesc de sfArsitul apropiat si
tragic al lui lon-Vodd. Presimlim, In aceste rânduri, cA steaua viteazului si temutului
voevod al Moldovel, incepuse sA apunA. Cu pasi repezi se indrepta spre ciasul mortiii
0 §tia §i el, a Paprocki, ne spune : Dupg aceasta se repezi loan cAtre Poloni §i
zise : iubitii credinciosii si cinstitii mei Poloni, astAzi sufletul meu va fi la Dumnezeu
§i capul meu va zAcea langA trupurile voastre ')".
SA citim ce s'a mai scris in cronica lui Carlon despre ultimele sfortAri ale acestui
uria§ si despre chipul, cumplit, murdar, In care a fost ucis de ostasi sultanului Senn].
Cependant le Vayuode se retira aueo le reste de son armee montant a vingt
mil hommes, & fut si mal auise de clore & fortifier son camp en lieu fort incom-
mode, dautant que l'eau en estoit loin: tellement que la soif tuoit ses soldats.
Le dixiesme iour de lain les Turcs enuironnerent le ca(m)p de toutes parts,
afin que personne n'eschapast Et l4.1 lendemain des le matin commencent a cano-
nner, sansgrand efect toutesfois par la dexteritë des assiegez, qui en quelques
escarmouches tuerent grand nombre de Turcs. Les Bassas considerans qu'ils ne
pourroyent forcer le camp du Vayuode, sans perdre autant & plus d'hommes
qu'auparauant, enuoyent sommer le Vayuode de se rendre, Ce que luy escouta
& promit faire, moyennant que les Bassas promissent & iurassent par sept fois
de lui tenir trois choses: l'une de laisser aller sains & saufs les Kosaques auec
leurs cheuaux, armes & bagages : l'autre qu'ils le liurasse(n)t vif entre les mains
de Selym ; la tierce qu'o(n) ne fit aucun tort aux personnes & biens des Wala-
!agues & Moldaues, qui estoyent en son armee. Les Kosaques estoyent entiere-
ment d'auis que le Vayuode auec eux & le reste de ses troupes allassent donner
de pied & de teste a trauers les bataillons Turcs, & mourir vaillament les armes
au poing, plustost que de se fier en ceux qui n'auoyent point de foy, Mais le
Vayuode ayant pitie de son armee trauaillee de soif, aima mieux suiure l'autre
parti lequel les Bassas promirent observer, & le lurerent par sept fois.
. Le Vayuode les alla inco(n)tinent trouuer, ayant dit adieu aux Kosaques,
ausquels il fit encores quel-ques presens, leur donnant son cimetere & son poig-
nard : puis aux soldats qui le suiuoyent: & estant tout desarme entra au camp
des Turcs, se presentant aux Bassas, acompagne d'un Polonois. Et s'esta(n)t mis
deuiser auec quelques Turcs, un Bassa nommè Capuce, prenant occasion de
se despiter de qu'il parloit trop longtemps, desgaine son cimeterre, & courant
sus au Vayuode lui fendit la leste & perca le ventre.
Incontinent les lanissaires l'empoignent & lui coupe(n)t le col, puis attache(n)t
le corps aux pieds de 2 chameaux, qui le dechirent en pieces. Lateste ainsi
coupee & cassee fut mise au bout d'une picque, le corps hache par menus mor-
ceaux, dont les principaux prindrent chacun une piece, frotans leurs cimeterres
au sang fumant, & le faisant boire a leur cheuaux, afin gulls fussent plus furieux A la
guerre. Or. comme celui qui s'est periure une fois, ne fait dificulte de continuer
iusques a sept, les Turcs accourent incontinent au camp du Vayuode, & tuent crue-
Ilement les soldats, qui destituez de leur chef estoyent A demi morts. Les Kosa-
ques voyans qu'il n'y auoit moyen de retourner en Pologne. & que toutes les
promesses estoyent violees, se rassemblent, & d'un cceur heroique se fourrent
A teste baissee parmi les Turcs : & estans las de tuer, moururent tous armes au
poing exceptez quelques uns, qui demeurerent prlsonniers au nombre de douze,
nander zu streiten, da fiel bald ein seer grosser Platzregen, traff alle mit einander
beide Turcken und Walachen.. Eswar ein geschwinder Regen, als weun man mit zti-
bern gosse... und alles geschiitz der Walachen ward garnass, damit sie sonst einem
grossen Abbruch hetten der Feinden gethan. Bald wurden zwentig tausent Ttircken In
die ordnung gestellet, die auff der Lincken seiten in die Walachen fielen, weil das
nasse Geschittz inen nicht schaden kundte...)),
1) Paprocki, ibidem pag. 283. Nach dem, sprang Iuoa zu den Polaken, und
sprach: Meine libe, frome und redliche Polacken, Heute wird meine Seele bey gott
dem Hernn sein, rind mein Leib wird liegen bey ewren Korp'ern..."

www.dacoromanica.ro
UN NOU 1ZVOR 1STORIC DESPRE LOAN VODA CEL CUMPL1T 79

dont Suierceue estoit le principal, qui eschaperent puis apres, moyennant grosse
rancon, fournie par quelques grands seigneurs de Pologne. Durant leur captiuite
ils fure(n)t sollicitez plusieurs fois de se ranger au Mahumetisme, a quoi ils ne
voulurent iamais s'accorder, ainsi se retirerent finalement en leurs pays.
I'ay discouru un peu amplement sur ceste histoire d'Iuonie, afin que le lec-
teur considere plus aisement les iugements de Dieu sur les peuples & sur les
particuliers. On estime que les bastonnades que Selym recent en ceste guerre le
contraignirent d'accorder auec les Venitiens. Quoy qu'il en soit, ce Jut un meruei-
Ileux coup de la main de Dieu sur les Turcs,Walaques & Moldaues, peuples
merueilleusement Jarouches & cruels. Pour reuenir a Selym, apres cest inique
traiteme(n)t fait au Vayuode, ii se saisit de toute la Moldauie, fit mourir presque
. tous les vrais Walaques, grands & petis: & s'estant rendu maistre de la Walachie,
y mit garnison en diuers lieux, transporta le peuple cA & IA, peupla le pays de
gens ramassez & amenez d'ailleurs..."
Mai intdiu, prin cercetarea textelor privitoare la aceste momente din viata lui
loan-Voda, trebue sd stabilim dacd retragerea domnului moldovean, impreund cu oastea
sa, land satul Roscani, a fost, sau nu, o gre§alA strategicd.
Carion spune lAmurit, cd loan-Von a fAcut o mare gre§eald intdrinduli tabdra
inteun loc, unde nu era apd. Cependant le Vayuode se retira auec le reste de son
armee montant A vingt mil hommes, & fut si mal auisè de clore & fortifier son camp
en lieu tort incommode, daulant que l'eau en estoit loin..."
In Gr. Ureche gäsim : c... i legAndii tabOra s'ail datii inapoi, si s'ad trasu 15ngA
sata !And Roscani, de s'ati ingropatii, unde mare nevoie avea de apd. ErA Turcii, dacA
eat strinsti top cu cei de la end, iau incongiuratti, mai'nainte de apusul sdrelui, .;1
tótd nOptea i-aU strëjuitU, sO nu esd de'ntracela loci! .J)a.
N. Costin: ..§i legAndu tabura, s'aii trasti cale de o cli, la ung satu, de s'au
ingropatii ; insO, de apd le era lipsd mare §i nevoie... §i erau multi Turci §i TAtari,
cAtii nu'i putea cuprinde cu ochii, §1 acolo totd nOptea 'fad strgjuitii, so nu scape den-
teacelii loc
P. Hasdeu, in frumoasa sa lucrare despre foan-Vothi cel Cumplit, scria : clsto-
ricii acuzd pe loan-Vodd de all fi ales o pozitiune fArd apd §i de a nu fi luat nici o
mAsurd pentru a §i-o procura prin mijtoace artificiale.
Acuzatlunea e bazatd pe necuno§tinta localitAtii :
1) In tot cuprinsul Budjacului apa e aproape totatAt de rard ca in centrul Africei ;
2) CdutAnd izvoare pe vdrful unui .munte, trebuia sdpat pdmAntul pdnd ,a o adAn-
cime foarte mare ;
3) Chiar rdu§ind in asemenea hazardoasd §i grea operatiune, o fantAnd n'ar fi
ajuns pentru indestularea a 7000 de oameni... 3).
Mignot, vorbe.,te de un munte : .Superioritatea multimii hotArdse curAnd aceasld
bdtaie. Mai mult de cloud treimi din armatA il costa pe loan numai ca sA ajungd un
deal unde se intäri prin §anturi 4)D.
In Gorecki, cititn: c...luon, slAbitu in puteri, se trase inclCretii cu tote trupele sale
si cdteva tunuri, pre urma Osto cei infrAnte, §I iotro cii intrégA nu putu face mai multil
de o miie de pa§i din causa movilelorii de trupuri mOrte ce zAceA pre drumuri nein-
gropate. In fine, ajunse cu IOtA pedestrimea la ruinele unui satii ars(' ; act '§i asieclid
1) Gr Ureche, Letopisete, vol. I pag. 228.
2) N. Costin, Letopisete, vol. I, pag 464.
3) P. Hasdeu, op. cit. pag. 166-67.
4) Mignot, op. cit. vol. I, pag. 678. (.. ,,Die Neberlegenheit der Menge hatte bald
dieses Treffen entschieden. Es kostete dem loan mehr, als zwey Drittheile seiner Armee,
um einen Berg zu erreichen, auf welchen er sich verschanzte...).

www.dacoromanica.ro
80 SCARLAT CALIMACH1

castrele, intarindu-le cu siantiuri impregiuru... Asta data luon facu o mare gresielä, (de
§i era greti a se opune ursitei) a§ieclandu-se la unti locti fail de apa..1yr.
La fel scria §i Paprocki: ...Apoi se intarise cu §anturi intr'un loc unde fusese
un sat care arsese. Acest lucru nu-I facura cu intelepciune, din cauza lipsei de apa,
care fu pricina ca apoi trebuira sa moara de sete in §anturile de intaritura sau in
cetatea de care 2)".
Din citirea acestor texte reiese clar, ca loan-Vodd a facut o gre§eala, cand s'a
retras langA satul Ro§cani §i and §i-a intArit, acolo tabara, fiind un loc lipsit de apa.
Totu§i, voevodul Moldovei, a avut un bun aparator in Hasdeu, care a cautat sa ne
arate, ca gre§ala lui Ioan-Vocla nu a fost atat de mare, precum spun toti cronicarii
straini. Regiunea, in care se afla, fiind cu totul lipsita de apa, el nu pntuse sa inlature
acest mare §i funest neajuns.
0§tirea sa, imputinata prin grele pierderi, obosita de neincetate atacuri §i hartu-
ieli, chinuita de sate, a facut minuni de vitejie alaturi de marele ei capitan. El, insa,
cu mintea sa agera, a inteles dintru inceput, ca trebuia sa gasiasca un alt mijloc, decal
acela al armelor, pentru a scapa, de la moarte, pe ce-i carl ii mai ramasesera in viata.
Si, de aceea, fail sa se gandeasca o clipa la el, a primit pe scull Turd, veniti sa-i
sfatuiasca sa se predea cu toata armata.
Ce ati socotitti dOra cu blandete §1 cu juramênturi se faca cu Turcii, ca se scape
de Wide ; §i aii inceputu a trimitere la clên§ii ca se va inchina, de vorii trimete unii
omii se'i jure lui, ca, de ce va pofti, sei MO pe vOie. Turcii bucuro§i se primira la
una ca acesta... ay%
Ion VocIA, Inca *radii ca flamanclescii §i le§ina de sete, §1 pravul Inca se im-
17

putinase.,. au socotitti ca clOr cu blandete:§i cu giuramantii facendu Turcilorti, se va


scOte den peire... incepu a trimite la Turci ca se va inchina...4)".
,Observandu Turcii catu are sa fia de greil a ocupà castrele lui luon, incepura
sa intre cu dansulti in vorba, trimitiendu'i soli] §i invitandu-lii sa se inchine WA intar-
cliare, el mai multa sperantia pdte sa alba in misericordia Turcilorti decatii in puterea
sa cea mica...9"
Duminica, incepura Turcii sa trateze cu ei pacea. Insa loan vedea cum poporu
sail moare in cetatea care §i zise ; Eu nu vreau sa fiu asasinul poporului -rneu...6)"
Din aceste texte straine reiese : Turcii au trimes soli voevodului loan, pentru a-i
cere pace, iar nu el a fost acéladupa cum spun cronicarii no§tricare s'a injosit ce-
rand, mila, du§manului sail cel mai urat, Turcului.
In cronica lui Carlon, citim: ,,Les Bassas considerans qu'ils ne pourroyent forcer
le camp du Vayuode, sans perdre autant et plus d'hommes qu'auparauant, enuoyent
sommer le Vayuode de se rendre". Deci, toate textele straine se aseamana intre ele. Si,
fiind nepartinitoare, sunt cel mai frumos omagiu adus lui loan- Voda, invinsul.
1) Gorecki, in Papiu, Tesaur, vol. III, pag. 224.
2) Paprocki in Papiu, Tesaur, vol. 111, pag 284_ .Demnach umbschautzen sie sich an
einer Stelle, dar vor ein Dorff gestanden, und abgebrandt worden war. Daran sie doch
nicht weislich gehandelt, wegen mangel des Wassers, denn sie nachmals in derselbel
Schantzgrub oder Wagenburg vor durst musten verschmachten..."
3) Gr. Ureche, Letopisete, vol. 1, pag. 228.
4) N. Coslin, Letopisete, vol. I, pag. 464.
5) Gorecki, in Papiu, Tesaur, vol. III, pag. 245.
6) Paprocki, in Papiu, Tesaur, vol. III, pag. 284. ccDes Sontags hernach, fiengen die
Tilrcken an wegen des Friedens mit ihnen zu haudlen... Aber Iuon sahe, wie das Volck
in der Wagenburg verschmachte und sprach, Ich wil kein. MOrder sein an meinem
Volck.."

www.dacoromanica.ro
UN NOU IZVOR ISTORIC DESPRE 1OAN-VODA CEL CUMPLIT 81

SA compadm, acum, randurile privitoare la conditiile puse de loan-Vodd, Tur-


cilor, inainte de a capitula.
In Gr. Ureche : A§a, trimiserA Turcii (a Ion VodA de'i jurarS, pre pofta Itn, ca
se'15 dud viti la imperatul ; pre CAzaci se'i lase neatin§i, se mergA de unde au venitti,
érl altA adunAturA WI slobólA se se dud volnici pe la casele (or...')"
N. Costin: Si trimeserA un5 Turd la Ion VodA de'i giurA intr'acesta chipti : An-
teiu, pre CAzaci se-i slobóclA cu dile intregi se se ducg ; a- dotia selti dud pre Ion
Von vi5 la stepanul du, Imperatul; erA pentr5 óstea de terA nimicA n'ati pomenitii...2)"
In Gorecki : Asiadar, -dad toti comandantii §i Pa§ii vo§tri, tni vorti jurà, fiAs
care de siepte ori, pre urmAtórile conditiuni : atunci me voiti inchinA. Antaiti, dad von;
lAsa pre Cazaci, carii a5 venit5 chiAmati de mine.., a se inteirce la ale sale, liberi, im-
preud cu call §1 aparatele tort'', .trecend5 Nistrulti farA vreo peded. Mu douilea, ca
pre mine sA me ducA viu §i neatinsti la Selimi,.. Despre Valachl nu dicii nimid: acestia,
fiind5 supu§i ai imperatului... n'am indoélA cA-i vett lAsa in pace....3)".
lar Paprocki scrie : Si toti pa§ii §i judecAtorli catl jurarA pentru a §aptea oarA,
ambii in fata lor 0 in primul rand von lAsa pe Poloni sA treacA Nistru spre Polonla.
In al doilea rand cA mA vor duce viu la sultan, stapanul meu. In ce prive§te de Valahi nu
spune nimic 4)"
Mignot scrie : ...Cu conditia, sA fie dus la Constantinopole unde se va bucura de li-
bertatea sa §i de o pensie corespunzAtoare cu demnitatea ce o pierdea ; familia sa sA
fie lasatA de a se intoarce acasA, fArA ca sl se atenteze la libertatea sau la bunurile
lor... Aceste conditii furA adeverite prin jurAmant solemn de §apte ori de cAtre beglerberg
judecand pe Koran §i Patrie, noul voevod, care jurA pe evanghelie 5)6.
L. Prodhomme In lucrarea sa: Les crimes des Empereurs tures 9arspune: A-
ceastA capitulatie a dictat-o el insu§i : Cazacii se vor retrage cu arme §i bagaje ; voe-
vodul loan va fi dus viu la Constantinopol §i infAti§at, astfel, sultanului Selim. El ia
de trei ori jurAmantul pa§ilor. Ace§tia jurau cu u§urintA, dar nu se prea tineau de cuvant .."
JurAmintele au fost cAlcate §i temutul voevod loan ucis miple§te. Trupul ski a
fost ciopärtit In bucAti §i cu sangele sAu, au fost inro§ite iataganele pAganilor.
Despre fapta sangeroasa, a lui Selim, a scris toti cronicarii lui loan Vodd.
Trebue sA reproducem §i aceste texte, care ne dovedesc catA teamA, aveau Turcii
§i Selym, de loan-Vodd pe care 11 credeau o fiintA cu puteri supranaturale.
Acolo dad 1-ati dobAndliti, cu multA manic de cAtrA Pa§a, 1-ati datu de viti de

1) Gr. Ureche Letopisete, vol. I, pag. 229.


2) N. Castin, Letopisete, vol. I, pag. 464.
3) Gorecki, in Papiu, Tesaur, vol. III, pag, 246-47,
4) Paprocki, in Papiu, Tesaur, vol. III, pag. 284. (c...Und alle Basche und Richter
schwuren zum siebenden mahl, beide vor sich und ir Volck .. Flits Erste, das die Po-,
taken als Ritterliche .. fiber den Fluss Nester auff Pohlen zu zichen, und passiren
lassen. Furs Ander, das ir mich zum Ttircki:zchen Keiser, meinem Herrn, lebendig ftiren
wollet, der Walachen halben sage ich nichts,.." .
5) Mignot, op. cit. vol. I, pag. 679, ...mit der Bedingung, dass man ihn nach
Constantinopol fahrte wo er seine Freyheit und einen Gnadengehalt, der der Wfirde,
die er verlohre, gemass ware, geniesen sollte; dass man alle die Leinigen wieder nach
Rause zurtick gehen liesse, ohne ihnen weder an ihren Leben nach au ihrer Freyheit,
noch auch an ihren Gfitern Leides zuzuftigen... Diese Bedingungen wurden bis auf
sieben unterschiedene Mahle von dem Beglierberg beydem Koran, und bey dem Haupte
des Kaisers, von Peter aber, dem neuen Woiwoden, fiber das Evangelium feyerlich
beschworen..."
6) Callimachi, S. .0 carte din vremea revolutiel franceze*, in Adevdrul din 3
Noemurie 1928.
Buletinul Muzeului Municipal loan Neculce, 11

www.dacoromanica.ro
82 SCARLAT CALIMACHI

legatil de c6dele a doue cAmile, I le-aa sloboclita, pren tabëra de 'I-aa sfArAmati-i 1).
N. Costin spune.., 1-ati giunghiatu Paga cu hangerul in pantece §1 in gurá, §i sco-
tindula earl 1-ati tAiatu capul §i 'Ili puserA intr'o sulitA ; drA trupul lui 'Iau legatii de
c6dele a cloud cAmile gi l'aa ruptii in bucati ; aga scrie cronica lui Gvagnik istoricul...
Apoi Turcii toll tgi ungeati sAbille cu sangele liii Ion VodA 2)".
In Mignot: i cand generalul TurC duse maim la sabie, acei care erau in jurul
slu, asasinarA pe Voevod la picioarele sale 8)".
In Gorecki citim : calla Capigi-basia, simtindu-se ofensatii prin 6re-care cuvinte
ale lui luon, §i uitAndu-gi de credinta data §1 intAritA prin jurAnientii militariii, lua han-
gerulti §1-1li tAia in fagia §i in pantece. Vulneratu astfelia, apucarA laniciaril, §i pan
a nu-§1 da IncA suiletulti, '1 tliarA, capulii, erA trupulti legarA de piciOrele a &tie
Wilk care gonite intr'o parte gi alta, rupserA in bucAti. Capulu infipserA intr'o
sulita lungA, trupulti era sfagiatii §i ruptii in mici liucati Osele-i le impArtia intre sine
in sangele lui IncA caldil '§i incrunta sAbiele pi-lit cla cailora sA bea, rugandu-se lui
Dumnelieti ca sA le dea i lorti inimA ca a lui luon §i asemine mAestriA de resbeiti 4)",
lar Paprocki: Atuncl trase sabia Kosintzki, un pagI, strApunse pe loan prin pan-
tece §1 fail etc., gi tAiarA corpul In bucAti mici, deasemenea §1 picioarele irnpArtind
bucAcile ?litre el, apoi unserA cu sangele lui sabiile §i call lor, cerand lui Dumnezeu sA
le dea i lor o astfel de barbAtie §1 indernanare 5)".
$i L. Prudhomme, In lucrarea sa, ,,Nelegiuirile ImpAratilor Turci, a scris : ...11
implantA iataganul in piept. Capul ti este tAiat gi trupul cioparti in bucAtit cu care
Turcii tgi lustruesc palogele. Sangele lui este dat cAnilor, bAuturA,..6)".
Si, pan/ astAzi, uciderea lui loan-Vodd e socotitA ca una din faptele cele mai
sangeroase, sAvArgite de oamenii Sultanilor.
Autorul cronicei lui Carlon, Incheie, astfel paginile privitoare la epoca aceia, de
glorie infiorAtoare a strAmogilor nogtri :
...Walaques & Moldaues, peuples merueilleussement farouches& cruets".
Cu vorbele de mai sus autorul acestor pagini din cronica lui Carlon, dupA ce a
sfargit sA povesteascA viata tragicA a lui loan-Vodd, i§i exprimA toatA admiratia sa
pentru cele douA popoare, Moldoveni gi Valachl, care au stat alaturi gi au slujit cu cre-
dinta pe nernilosul dugman al Turcilor, voevodul tArii moldovenegti loan-Vod6 Armanul,
supranurnit, mai tArziu, cel cumplit".
Aceste pagini din cronica zisA a lul Carlon, ne dovedesc odatA mai mult, cat au
impresionat faptele gi moartea lui loan Voda, generatiile dela finele sec. al XVI-lea §i
catA inseamnAtate i se dAdea, de cAtrA cronicarii veacurilor trecute.

1) Gr. Ureche, Letopisete, vol. I, pag. 229.


2) N. Costin, Letopisete, vol. I, pag. 465.
3) Mignot, op. cit. vol. I., pag. 680, ...und da der ttirkische general die Hand
an seinen Sabel legte, so ermorde ten diejenigen, die um ihn herum stunden, den
Woiwoden vor seinen Ftissen.
4) Gorecki. In Papiu, Tesaur, vol. III, pag. 248-49.
5) Paprocki, In Papiu, Tesaur, vol. III, pag. 285. ...So zeucht Kosintzhi ein
Basche sein Sebel ans, sticht den luon durch den Bauch und das Angesicht... etc.
und zerhackten den Korper zu kleinen stticken, teileten solche unter sich aus, sampt
den Beinen bestrichen auch mit irem Blut die Sebel und Ross wtischen de von Gott, das
er inen auch eine solche Mann ligkeit und Geschickligkeit, wie er gehabt, geben und
mitteilen wolte...
6) In Adevefrul, din 3 Noemvrie, 1928.

www.dacoromanica.ro
DOCUMENTE
A) LOCUM')
A) Acta caselor din ograda spitalului central.
I. 7222 August 15 (1714) lasi. hv Nicolae Alexandru Voevod. bj. mls. gospo-
dars zemli Moldavscoi, datam cartea domnii meale, dumisali lui Dumitrii Priluschil
polcounicului, sä fie volnic cu cartea domnii meale a vindia sau a pune zalog, casale
lui Ghiorghie biv vel pah. pentru 226 lel ce iaste dator, paharnicul dumisale det ori
and ar afla sa le vanza sau sa le pui Wog, sa fie volnic ci nimi sa nu ste Impotriva
cartii gsd.
I. p. domnecti mici in tuc roc u. las It. 7222 ay. 15
in dos : umipomue Asop4.

11. 1714 August 20 1asi. Facem ctire tuturor cui sä cad-k a cti cu atasta scri-
soare a noastra fie la car,k iudet, ci Indreptaciunm sari tämpla pentru o curte tam In
leci in care am cezut vro 5 ani, ci mai bine, cark am avut de la dumnealui Ohior-
ghiti 'eau Jostu peiharnic mare aciall curti drept 500 lei zalojite precum marturisiacte
zapisul dumisale din care datorie am luat din bunurile dumisali, 274 lei dupd dusul
dumsali cu Dumitrasco Vodd la Moscu, din miiare, din paine din yin ci ditralteli, cl de
vrt.um ca mai ramaindu ramacita cu 226 lei batuti avandu In pagubl de acecti bani,
fiindu In tall streina ci avandu eu cinstita carte de la manna sa domnul Moldovel Ni-
colae Vod., de volnicim ori sä li vandzu aciall curt! cui sari gasi ori sa li zalojescu
unde vol putia deci neavandu cu ce ma cheltui mam fost indatorit la sfintliea sa, prea-
osfintitul chir Ghedeon mitropolitul din laci cu o sama de bani ci neputandui da bani1
toti iam lasat sfintii sali aceali curti pentru acea ramacita drept 226 lei deci pentru a-
ceaia am pus intratiasta scrisoare mia a6asta socoteall cine sar afla din rudiali dumi-
sali lui Gheorghita päharnicul ci ari gältisvi pentru curti sä aiba a da sfintiei sali, aciali
226 lei ci sac ia curtili far gältiava insä pan la un an sa fie atasta de astazi Augst
20 de zile iar trecandu peste an sa fie curtili istovite sä naiba nimea din rudiali du-
misali sa mai amestiace nice a mai cum casell de la sfintie sa Mitropolitul, sau sä o
mai rascumpere ce sa alba. sfintia sa a le stapani precum scria zapisul dumisall pa-
harnicului ca gupanesei dumisali qi ce ia hi voia O. faca ci sä li vandza off sä 11 daru-
iasca cui ari avia sau de treaba manästirii sa le tie cum ia hi voe sfintii sale acia sä
faca ci despre nime nice o galeava sä naiba insa pan candu voi fi eu cezatoriu In laci
sa nu m scoata sfintia sa din curti acia am acedzat ci am dat la man sfiintil sail ci
zapisul lui Ghiorghita paharnicul Impreun cu atastä scrisoare a mia ci pentru mai mare
credinta am !scat ci am pus ci pecete ca sa s ctie anul de la Hs. 1714 (agrAi) Aug. 20.
Dumitru Horlenco polcovnics voiscago porotcogo.
obs. zapisul e scris de Axinte uricar

1) Publicam In acest volum al IX din Ion Neculce toate actele de proprletate,


ce le are epitropia Ospitalelor sfantului Spiridon in laci atat pe locul, unde este cladit
spitalul, cat ci alte acezeminte atarnatoare de spitalul central.

www.dacoromanica.ro
84 OH. GHIBANESCU

7225 lunie 25 (1717) la§i. Ghedeon arhiepiscop §1 Mitropolit Sueavschii.


III.
Facem §tir.k cu aeastA scrisoarm §i zapis a smearenil noastre tuturor cui sari ddia
a §ti pentru curtili eau fost a lui Ghlorghe vel pAharnic cart curli sintu despre Mun-
tenimi §i cu locul lor cu tot preacum sântu IngrAdite caria aciali curti au fostu dlo-
jite de dumnealui Ghiorghi pAharnicul §i de aupãneasa dumisale Catrina, fata lui Ale-
xandru &fru§ hatmanul la dumnealui Dumifrie Horlenco polcounicul Prelufki pribagul
drept 500 de tel preacum aratA zapisul lor, deci dupd lipsitul lui Ghiorghie pdharnicul
avAndu §i noi datorie la Dumitrie polcovnicul §i neputândune da banii toll niau dat
§i curtill aciall dreptu 226 lei pentru cAci fiindu om strein, nu lam putut supAra cu
zapcii sAmi dia bani gata ce am priimit §i aciali curti drept acei bani. Deci acuma cu
toatA vointa noastrA liam dAruit §i noi aciali milli cu totul dumisali Lupului Gheuca
treti logofAt pentru min slujbA ce niau slujit dintru logofetii dumisali ca sAi fie de la
noi driaptA oenA §1 mo§im, §i danie cu toatA IndreptAciunea ca sA aibA a le mo§teni
precum scriu diriadli ce i liam dat la mAni drill am avut dela Prelutki pentru ai
nostri drepti bani cemi rAspunde acolo aeastA danie am fAcut denaintea dumilorsali bo-
iarilor celor marl §i a mici carii sau iscAlit mai dos cA sA aibA a§ face §i dreas dom-
nescu dintAritur, §1 pentru mai mare tAri,a §i Incredintare niam iscAlit §i am pus §1
peciata sfintel Mitropolii ca sA s §tie. u. Ias It. 7225 lunie 23
Ghedeon Mitropolit Moldovlahii (pecete : cid negark fcm cTro miTpolioilif mom. H.
aCKl. Sf. Gheorghe cAlare c. riwpriF.
Hie Catargiul vet logofAt martur
Darie Donici vel vornic Dumitra§co vel ban
Gavril Miclescul vel vornic Costandin Costachi vel visternic
Dumitra§co RAcovit hatman lonlachi Canta vel comis
Ion RAcovit vel jicnicer Sandul Crupenschi medelnicer
az Gheorghie vornic de poartA Gligorii Cucoranu vornic glotnii
Vasile RojnitA vornic glotnii (pecete 1716 d-mt I rp I Klc I pu.
obs. Actul scris de Axinte Uricariul.
IV. 7229 August 25 (1721) la0 Adec eu Lupul Gheuca logofAtul al triile uric
§i marturisescu cu aeastA adevArat zapis al mieu la manule dumisali Marii stolniceasAi
rAposatului Ursachi eau fostu stolnic mari precum eu de bunA voe mim am fAcut toc-
mala cu dumneaei §1 iam dat dumisali casdli din l'a cari casA a fost 1ntAi a pahar-
nicului Ghiorghita §1 mie mi sau fostu danii dela sfintie sa pArintele Ghedeon mitro-
politul, iarA mitropolitului iau fost cumpArAturA pentru 226 lei de la Prilutchii polcovnicul
§i la Prilutchii au fost zAlojite casAli cli altA mo§ie anume dela tinutul .. pentru 500 de
lei §i luind Prilutchi alti bani din venitul satului iau rAmas cu ace§ti 226 tel §i leau
vândut sfiintii sali pArintelui §i pArintele ml liau dAruit mie, larA eu am fAcut cu dum-
naei tocmala eu iam dat casAli iarA dumneaei miau dat satul Horod4te /a finutul Or-
heiului cu tot hotarul, §1 niam fAcut unul altuia zapis pentru aceia ca sAi fie dumisali
driaptA ocinft §i mo§ie in vee §i pe zapisul mieu sA aibA dumneaei a§ face §i ispisoc
domnescu §i lam dat dumisali toatA zapisali dti miati dat §i mie pArintele §i paharni-
cului eau Jostu la mAnule lui Prilutschi §i a lui Priltukckii eau dat pArintelui §i acest
zapis sau fAcut denainte a multi boiari §i oameni buni cari sA vor iscali mai jos §1
pentru credinta am iscAlit ca sAi fie dumisali de bun cr lidintA sA s §tie.
v. las It. 7229 Aug. 23
Lupul Gheuca logofAt Darie Donici vel vornic martur
Dumitra§co Racovita hatman lordachi Cantacuzin 2 vist martur
Gavril... vel stolnic

www.dacoromanica.ro
DOCUMENTE 85

V. 7248 Fevruarie 14 (1740) Iai. Ermonah Varlaam Ursachi fac §tiri cu acest ade-
varat zapis al mieu la maim dumisali cumnatului Toader Carl:I MAK vel medelniceariu:precum
eu de bunA voia mea am vandut driapta ocina §i mo§ie casdle din 14, ce sint tn
Muntenime pe ulila podului Hagioae, intre casa Cantel §i intre locul casii lzba§ii lani
cari casA ne au fostu noaa schimbatura cu dumnealui Lupul Gheuca vel stolnic drept
o mo§ie anume Horod4tea ce este la tinutul Orheiului, iar dumisali Lupul Gheuca, stol-
nicul iau fost danie de la raposatul parintele Ghedeon mitropolitu, iar parintelui Ghedeon
mitropolitului iau fost danie de la Prilutchi polcovnecul Cazacescu, iar lui Prilutchi pol-
covnicul iau fost zalojitura de la dnelui unchiul nostru Gheorghill spatariul §i de
la mAtu§a Catrina fata lui Alexandru Buhu§, far unchiului nostru Gheorghlta spa-
tariul iau fost dzestre de la Alexandra Buhu§oae, dee la impartala noastra cu fratii
miei aceste casa sau vinit in partea mia, §i eu le am vandut dumisali ce mai sus
scrie Toader Carp drept doa sute lei batuti ca sAi fie dumisale driapta ocina §i mo§ie
in veaci neclatita, §i giupanesii dumsali §i cuconilor dumisali, §i nepotilor §i stranepo-
tilor §i a tot niamul dumisali cine sar aleage mai de aproape, caci fiind dumnalui me-
delniceariul Toader ginere spatariului Gheorghlta, §i scocmdusa casale la vanzari altii nau
incaput sa le cumpere, fiind dumnalui mai de aproape §i dumnalui mi au facut plata
deplin cu bani gata dupa cum mai sus scrie, da sute lei batuti, deci nime din fratii
mei sau din niamul meu sa nu alba triabA a sa arnesteca piste zapisul mieu, del noi
niam impartit mo§iile iar cine ar avea a raspunde ceva, cu mine sa§ intrebe, iar dum-
nalui Toader Carp, medelnicerul sA§i stapaneascA casale cu pace, §i sa alba a§ faci §i
ispisoc domnescu, pe zapisul mieu, §i zapisale ceale vechi Inca sa aiba a le da dumi-
sale §i la aeastA tocmala a noastra sau tamplat multi boiari mari §i mici, carii mai gos
sau iscalit, §i pentru mai buna credinta §i eu insumi cu mana mea am iscAlit.
vlet 7248 msta (tuna) Fevr. 14
Sturza vel logo fAt martur Ermonah Varlaam Ursache
T. Paladi vel vist. Costachi Razul hatman
in dos regeste : casile ce sint in Muntenime pe ulita podului Hagioae.

VI. 7260 Decembre 25 (1751) laV. Ghiorghi Carpu capit facem §tire cu a-
eastA scrisoare a noastra pentru casile noastre din E de pe alga Hagioaii care casa
de ba§tina au fost a mo§ului nostru Ghiorghita paharnic §i le au fost vandut lui Pre-
lutchii, polcovnic CAzacescu, Prelutkii polc. leau dat mitropolii den E§i. Mitropolia liau
vandut Lupului stolnic Gheuca, stolnicul Gheuca au facut schimbatura cu matu§a noastra
Marie Ursachioae stolnieasa ; au dat Gheuca stolnic casile pe o mo§ie, ce avea Ursa-
chfoe la Orheii, anume Pahmutiu dupa sAvar§ire Ursachioli Varlaam calugarul ficeorul
Ur(sa)chioai leau scose la vandzare §i neincapand allii sa le cumpere leu cumparat
tatul nostru la vandzare §i leam cumparat eu, acu avandu §i eu trebuintA de bani leam
scos vandzatoare §1 iat dum. Stefan Bosil biv vel jicniceriu, leau cumparat cu bani gata
400 lei ca sa facA o svanta, rugA pominire svantului Spiridon pentru care §i eu cu tot
sufletul meu le am dat rugand pre milostivul DumnezAu §1 pe svantu Splridon sa le fie
intragutoriu, sa savar§esc aeasta incepere, sa le fie veenica pomenire dumilorsale §a tot
niamul dumilorsale, nime din neamul meu sa naiba a sa amestical dupa cum arat
zapisili vechi §1 la aeasta vandzare sau tamplat multi boeri mari caremai gos sau iscalit.
It. 7.260 Dek. 25
Ghiorghi Carp cApitan.

www.dacoromanica.ro
86 GH. GHIBANESCU

B) acta locului din cuprinsul ogräzii spitalului Central


cumparat de la Hie Ungurul tiii C. Crupenschi ban
VII, 1723 April 20 la0. AdicA eu Vasilie de aloe din la, datam adivArat za-
pisul meu la mAna lui Mihai bucAtar precum sAs §tie cA lam vantut o casd kingd collul
Jul Spiridon din deal dreptu treisprezce lei casA cari este de la Hie bucAtar §i tam-
plandusA de au muritu i el i e fir nu avem cu cei scoate din casd §l aflandusa
acestu Mihai bucAtar au dat ace§ti bani pe cas de iam grijitu 5i iam vândut casa de
istov sal fii ocinA 5i mo§ii dum. 51 fillor dum. iar sau oriacul din niamul lui sau din
noi sA nu fie volnici a intorce 5i ori la ce judecatA am mergi sA nu sA tie in samA
§1 pentru mai adevAratA credinta am pus numile §i degitele mai jos ca sA s criazA.
1723 Apr. 20 (cu cifre)
X Eu Vasilca sotia lui Vasile am vandut
X Eu Vasile bucatar la Slit Spiridon.
X Eu lordachl sin Me, am vandut
in dos :
§i acestA casA o au lasato mortul cu limbA de moarte ca sA o vandA sA grijasca
§i allii doi copii moll a lui.
4 am scris zapisu cu zisa amandor parrile. Eu Alexandru vAtav.

VIII. 7267 April 27 (1759) Ia0. AdecA eu Anton Ungurul inpreunA cu fimeia
me Ileana fata lui Mihai Ungurul §a Varvarii Unguroncii socrii mei, scriem 5i mArtu-
risAm cu acest adevArat zapis al nostru, cA nol de nime silitnice asupriti, ce de a
noastrA bung voe, am vandut a noastrA casA cu locul ei tot pArintelui losaf, egumenului
de sfti Spiridon, drept 40 lei, care casA 51 noao ne este datA zestrea de la socrul mieu
Mihaiu Ungurul §i maica Varvara, iarA lor le este cumpArAturA de la preutul Toader
de la Prapadoamna, care loc este in ograda mAnAstirii sfântului Spiridon adecA despre
rAsArit §1 despre miazAzi este alAturi cu locul mãnAstirii 51 dispre crivat On in ulitl...
iar despre apus iarA§ pan in ulitA.., ca sA fie sfintei mAnAstiri driapta ocinA 51 mo§ie
in veci, 5I am dat §l un zapis vechiu de an... deci luand banii in mânule noastre am
dat §1 noi acest adevArat zapis inainte a multi oamenl buni caria sau intAmplat, §i
pentru adevAratA credintA neam pus O. degetele.
let. 7267 ap. 27
X Eu Anton Ungurul cu voe me am vândut
X Eu Ileaua sotie lui Anton cu voe me am vandut
X Eu Varvara moa§A Unguronca adiverez
X Eu Mihai Ungur adiverez Vasile Coza vet cApitan martur
X Eu Toader ot Prepodoamna.

IX. 1767. Datam scrisoarea noastrA lui Gheorghie Danul, sA sA §tie CA din bun
cugetul 5i ravna lui voitau 51 cu acele ce au socotit lucruri drepte all lui sau inchinat
§i sau dat in mftinile Sfantului Ierarh Spiridon, priimindus sd .1 slujascd mândstirit la
spitalie §i la alte trebi cei vom porunci noi §i pentru pomenirea lui 5i a parintilor lui
datau lui Sfti Spiridon 500 tel adicA cincisute tel bani gata lui §i cinzAci stupi
51 cu a lui cheltuialö la poarta mdnelstirii au .16cut fi as dugheni insd atat dobAnda
acestor 500 lei §i dobAnda stupilor ce vor da cum 5i chiria dughenilor pan la moarte
lui a lui sA fie, 5i el sA ia chiriia dughenilor 5i dobanda banilor pentru ca sAl fie de
chivernisala vietii lui 51 bezmAnul locului pe aceste 5as dugheni incA pe tot anul sA de

www.dacoromanica.ro
DOCUMENTE 87

la mângstire ate optsprezAce lei adicA ate trei lei de dughianA pe an mai mult ; larA
dupl moarte lui banii, dughenile §1 stupii ce sânt arAtate mai sus sA fie de istov a
mânAstiiri, §1 cu tot venitul lor, nime din frail sau alte rude ale lui sA nu sA amestece,
§i banii ace§ti 500 lei lam dat acum inainte la mAnAstire in mAinile noastre, numai cea
din an In an sA avem ai da dobdnda banitor acestor 500 lei din zece unsprezece
adicA cinzAci de lei la un an dupe cum §1 scrisoare lui ce au dat la ma nAstire aratA ;
dee §i de l noi datuiam aastA scrisoare la mAnA ca sA sA pAzascA alstA orânduialA
§i a§azare de cAtrA toti epitropii manAstirti lui Sfeti Spiridon ; nestrAmutat pa.nA la
moarte lui ; cum §1 noi la trebuintili §i supdrArile lui orice va ave cu cele ce ne va da
mana sA fim mAnA de autoriu spre odihna lui.
MastA
6 ELF/Imam; Ecyfpovtoc
Vasile Roset hatman loan Canta hatman, KwvaTavti,v Apfav,

X. 1774 Mai 20 Iasi. IncredintAz cu aastA scrisoare a mea la dmlor epitropii


manAstirei sfântului Spiridon pentru o casd ce am aldturea cu mdndstirea din sus,
care casd este cu locul ei si se hotdrdste de la dial cu locul dmsale lordachi
Canano, si din dos cu locul gramaticului RDA iar de la vale sd hotdrdste
cu locul mandstirii, deci fiindumi de vanzare de nimeni silitA nici asupritA ci de a
me bunA voe am vandut sfintei mAnAstiri, drept 7J lei adecA §aptezAci lei bani de
argint curati §1 de acu inainte sA aibA a o stApAni pe casa mAnAstirea cu pace, iar
feeorii mti sau surorile mele sau alte neamuri sA nu aibA nici odAnAoarA a sA radica
ca sA o intorcA de la sidnta manAstire, de vreme cA iam intrebat mai inainte de van-
zare §i au fost cu voia tuturora ca sa o vdndzu cui voi gAsi iar scrisori nu amu pe
locul casH, find noi doao surori au vandut sora mea cea mai micA Safta, partea ei
locul ce iau fost dat zestre, frateiui nostru Antohie §i Antohi pe urmA lau vandut
dmisale lordachi Canano §1 scrisorile ce au fost sAntu la man dmisale dee vAzAnd
plata deplin in mAnule meale am dat §i eu aeastA scrisoare la InAna dmlor epitropilor
mAnAstirii §i pentru credinta am pus degetul.
It. 1774 Mai 20
x Eu Athanasie am vandut cu voia tuturora
X Eu Safta cu voe me sau vandutA.
in dos: regeste: Zapisul casii Mdrculesii 'earn cumpArato cu 70 lei 1774 Mai 20,
pentru o casA ce baste alAture cu manastire siântului Spiridon de la dial.

XI. 1787 Ghenar 20 Iasi. AdicA eu Ilinca fata lui Ciudin datam adivArat §i in-
credintat zapisul mieu la maim lui The bucdtur sIdntului Spiridon precum sAs §tie cA
iam vândut o cdsuld la collul zidului, sidntului Spiridon din sus, care o am cum-
pArato §i eu de la Grigorie arman botezat, insA eu de a mea bunAvoia o am vândut
dmsale numitului mai sus §i copiilor lui sA o stApftneascA in veaci nesupArati din partea
rudilor meale §1 a neamului mieu, §i bani miau dat tot deplin fasA tocmala doispAce lei
§i Mad bani deplin iam dat acest zapis la man dsale sA o stApaneascA cu pace, §i
pentru credinta am pus degetu.
1787 Ghenar 20
X Eu Ilinca am vândut cu voia mea §i la acest zapis sau intâmplat §i alti oament
Erei Feodor mam tAmplat fatä.
§i eu Sandul am scris zapis cu zisa ei.

www.dacoromanica.ro
88 OH. GI-IIBANESCU

X11. 1796 Fevruarie 14 IaA Din porunca dmisale lordachi Ghica vet logofät
ce mai sus sau dat prin tidula scrisA din 12 a curgAtoarii luni Fevruarie, cA intre locul
mAnAstirii svantului Spiridon de aice din E, avand $i dmlui ban Costantin Cru-
penschi o parte de loc care lau fAcut schimbu cu manAstirea, dandui alt loc dintra
manAstirii, unde mai avandu $i dsa ban acolo, mau randuit dlui ye! logofAt pe mine
ca sA mergu la fata locului, $1 dupA scrisorile de imbe Orlin, sA aleg cat stAnjani sA
vor dovedi cA au avut dmlui banu intre locul matthstirii $i sAi dau dsale banu, lipindui
la un loc cAtrA locul ce mai are dmlui banu, langA alt osAbit loc a manAstirii, $i dupA
alegere cevoiu face sA dau $i mArturie cu arAtare pre largu de6 dupA poroncA am mersu
la stare locului, unde fiind de MIA $i dmlui banu Constantin Crupenschi, cum $1 dmlui
clucer Costandin Burchi vechil fiind din parte numitei manAstirl, am fAcut cercetare
scrisoritor $i osAbit de alte scrisori 0 are dmlui banu, au scos o mArturie hotarnici
din 1765 Febv, 16 cu pezetea portii gspd. iscAlitA de TAnasie Meleghie $i de Alexandru
Flaciul vornici de poartä, prin care aratA cA din poronca preinAltatului domnu Grigorie
Alexandru Ghica Vvod, fiind randuiti de dmlui Stefan Roset vel logft, ca sA hotArascA
ni$te locuri de casA a dmsali medelnicerului lordachi Canano, de aice din E, ce sInt
in mahaloua Muntenimii din sus de sveli Spiridon, §i osAbit de deal locuri de casA
ce le ara IA cu mAsura stanjAnilor ce sau gAsit aratA $1 pentru alt loc cel are med.
lordachi danie de la Vasile Ratai ce este pe din vale de casa popii lui Ion Marcul,
pentru care loc aratA cA mAsurandul cu stanjAnul de opt palme, din coltul $urii lui
Vasile RatAi la dial panA in celAlalt coltu, sau aflat opt stAnjAni $i opt palme, pAnA in
locul casei popii lui Ion, dispArtindul $i cu pietri hotArA, iar lungul locului mearge in
gos pond In ulita care so coboard de la dial aloturia cu zidul svántului Spiridon
care loc avandul $1 dmlui banu Costandin Crupenschi, danie de la numitul boer
dmlui banu lordachi Canano §1 aflândusl intre locurile svantului Spiridon, lau fAcut
schimbu, clandui dmlui banu, din locul ce sA nume$te a popii lui Ion, de la care preot
il are §i mAnAstire svantului Spiridon danie $i dupl poroncA vrand sA mAsor locul ce
sau dat dmsale banului $i gAsindusA in hotarnica vornicului de poartA, insemnatA palma
cu care au fAcut stanjAnul de au mAsurat locurile, am fAcut asernine stanjAn $i am
mAsurat din douA pietre ce sint coltu de la dial despre locul cel mai are dmlui
cf banu Costantin Crupenschi de cAtrA miazAnoapte, margina locului despre apus
K. panA uncle sau implinit opt stanjAni cinci palme, $i am pus doe pietre hotar
g fAcAnd coltu, din cari piétre una cautA inapoi la pietrele ce sant de la dial $1
2 una cautA spre rAsArit, am mAsurat $i margine locului dispre rAsArit din pie-
trele ce sant coltu de la dial, iar despre locul dmlui banu, $i la vale pang unde
2
sau implit iar opt stanjAni cinci palme unde am pus $i o piatt A hotar, cu care
t' pietre ce sau pus de la vale sau despartit locul dmsale banului de cAtrA locul
47. manAstirei svantului Spiridon, $i sau lipit locurile ce mai are dmlui banu, de
2 cAtrA miazAnoapte $1 despre apus, §1 dupA mAsura ce am f Acut locului, $i
LS
pietre despArtitoare ce am pus, am fAcut aZastA mArturie hotarnicA la maim
if dmsale banu Costandin Crupenschl, intru care am pus pecete portii gsp. $1
g am iscAlit dand asAmine mArturie hotarnicA $1 la manAstirea svantului Spiridon.
A
P 1796 Fev. 14
`cs.A
Gheorghe Ghiga vornic de poartA :
4- ilftlrrf nopuin rocuoAz 1782

www.dacoromanica.ro
DO CUMENTE 89

C) Acta easelor cumparate de la pr. Toader


XIII. 7237 Marl 18 (1729) Iasi. Adec eu preotul Nechita §i sotul mieu Sanda
facutamz .zapisul nostru la maim dmsale lui lonit Blanariului §1 sotului dumisale Ilincai
precum iam vandut o cas driapta a me ocina nesilitz de nimi drepts 12 lei bani noi
iar de sar scula cineva din niamul mieu sau den seminiii a me sa fi neertati de mine
§i de trii sute §i 18 otetts de la Nichiia, bra de ar ave dumnalor a o vinde sA aiba
a o cumpara fe'6oril miRt iar necumparando fiEorii miel sa aiba a o vinde cui ar vre
sa o cumpere si se fie iertati §1 de mine §1 de domnulz nostru Is. Hristos cine ar voi
sa o cumpere sa fie ertatx §i péntru credinta mamz §ii iscalits.
popa Nechta iscahs let 7237 Nufusfx iii
Eu Sanda solul preotului miam pus degetul X
§i Eu Ion am scris cu dzisa dumilorsale.

XIV. 7243 August 12 (1735) Iasi. Adec noi Ion Blanar ginere lui Vasilie Bo-
tedzatul blanar Impreun cu sotul mieu 11 Inca facutam acest adevArat §i de credinta zapis
al mieu la maim dumisali Alexandril sor lui Chiriac Croitor preacum sa s §tie cA avand
noi, o cas cumpärata de la prkwtul Nechita aici In tdrgul in Iasi la ulila Hagioae
din sus Idngd casa Catioae,s1 iam fost vandut a6a casa Alexandri agiunganduma nevoe
§i am trait intraEa cas 45 ani pan acmu ce miau arsu Jocul casdli pi dughenile acmu
dupd eiau arsu tdrgul vroitam sai intoarcem banii i sa ne rascumparam casa numai
e§ind la :gudecat la dumnialor boerii cei mari nau lasat tudecata boerilor sal 1ntoarcem
banii si au poroncit dumnalor boerii sal dau pace sa§ tie casa §i noi Inca vadzand ca
nu vini kudecata sal intoarcem banii sa ne de casa, iam Mut acest al doile zapis dup
cel dintai ca sa§ tie casa cu pace sa nu mai aibA nice o Okay despre noi, far caret
ar mai scorni vro galav de acmu innainte pentru pricina acei casa, sa fie de mare
rusine §1 de certare ori la cari kudecatA sar tampla I acest zapis lam facut denainte
dumilorsale a socrului Vasilie blanar, si a soacrei meli Mari!, Botedzatii, §1 altor maha-
lagii, carii sor iscali mai gos si noi de credinta am pus degetele.
u. las It. 7243 ay. 12
X Ion Blanar, X llinca, X 5tefan en !lineal X Vasilie Botedzatuf
Maria Botedzat, lordachi Canta vornic denainte noastra sau asezat
Erei Ion Co§ciug martur ot sfeti Ilie.

XV: Ford dald (c. 7243). Adec eu I )n Blanariul ginerile Botedzatel dipreun cu
sotul mieu Ilinca si cu copii mei inpreuna facutam adevarat zapis la man dumsale
Alexadrii precum sa s stie ca iam vandut o cas driapta mo§le a me Maga Cantoe cu
loc cu tot di nime siliti ni6 asupriti ci de a nostra bun voe iam vanduto dreptu §es-
preC lei noi ca sai fie poman faorilor dumilorsale §i nepotilor dumilorsali In veci §i la
aZestu zapis sau tamplat multi omeni buni carii mai kos sau iscalit.
X Eu Ion ginerile Botezatii miam pus degetul ca sA s criaza.(§ters : ca s Jie de credinla)
X l cu Ilinca sotul dumsali X *i cu Vasile blanar socrul mieu pintru cre-
dinta sau pus degetul. X l eu sotul lui Vasilie Blanarul miam pus degetul.
Eu preutul Ion CosEug. ot sfeti Ilie mam tamplat. Eu Chiriiac croitor frate
Alixandrii. Eu Gligora§ Grama tij mam tamplat.
Si eu Panaite am scris acestu zapis cu dzisa lor.

Buletinul Muzeului Municipal .loan Neculce, 12

www.dacoromanica.ro
90 01-1. GHIBANESCU

XVI. 7246 April 18 (1738) Iapi, Antonii din mila lui Dumnezeu arhiepiscop §i
mitropolit Sucevei §i a toatA Moldavia. Precum au venit inainte smerenii noastre Alexandra.
fata lui MiMild Cray, depreunA §I cu preotul Nichita, §1 sau pArat fat6 pentru o easel jou
josh] a preolului Nichila, pe ulila Hagioae §i tâmplandusA diau vanduto preolui
Nichita aeasta casA a sa Intaiu lui loan blanar §1 fimeii sale Elinca, §I loan blAnar au
vânduto ace§tii femei Alexandrii, §I featii ei Safta, §i dupA eau vândutx loan blAnar
casa Alexandrii, au oblicit §1 preotul Nichita §i nemic nau rAspunsu Ong acmu eau
trecut ani 7 de and au cumpArat Alexandra, deci acmu vrand popa a intoara banii
Alexandrii §i a§ ia7casa am socotit smerenia noastrA a nu iaste cu dreptate de vreme
cA el intAii au vanduto lui loan blanar, §i de la loan au cumpArato Alexandra, §1 and
au cumpArato au §tiut §1 popa, §i atuncea nemic nau zis Alexandrei sA§ pm casa dupA
cum au cumpArato, §1 mai multz sA nu o supere, deci ands pre popa rAmas de la
gudecata Mitropoliei noastre, am dat §i aeastA carte de tntAriturA la maim Alexandrei §1
a *-kmmi sali Saftei ca sA aibA aVtine casa ca o driapta ocinA a lor iar popa Nichita
a nalbA triabA §i ori la ce gudecatA ar mai e§i a nu s tie in samA. asia am socotit
cA iaste dreptz §i pentru mai bunA indreptark §i inthrink am iscAlit cu mAna noastrA.
u. las It. 7246 ap. 17
Antonii Mitropolit Sueavschli

XVII. 7251 Mai 22 (1743) MA AdecA eu Ali(x)andra §1 cu fiicAmea Safta §


cu fiiul (lers nepotul) mieu Costantin §1 cu gineremieu Toader f Acutam acest adevArat
zapis al nostru de nime siliti nici asupriti, ce de a noastrA bunA voi la man Sfintii
sale preotului Toader ot Vovedenie ot scoala gspd. precum sA s §tim a iam vândut
sfintii sali, o cas cu loc cu tot drept §esAzAci de lei bani noi, care §1 noaw nei cum-
pArAtur cu zapis vechi, care cas este la alga Hagioae hare casa Cdntioae §1 Intre
Postolachii peavet §i din vale de aplazii Sturzii §i iam fAcutu aceastu zapis precum
sA aibA a§ stäpani a lui driaptA ocinli §1 mo§ie, neclAtit §i nerA§uit /nsu§ cu copii,
nepotil, strAnepotli ; iar cine sar scula din niamul mieu sA fie neertat §i _nepricopsit de
domnul Dumneau, §i de maica Preacista §i and sau scris acest zapis sau intAmplat
multi preoti care mai {los sau §i iscAlit ca a s criaz.
It. 7251 Mai 22
X Eu Alisandra am vândut cu voe me ; §i eu Safta fiica Alicsandri x
X §ii eu Costantin nepot Alisandri X §i eu Toader zet Alisandrei
sSi eu preutul Anton mam tamplat ot Rodejstvo Bgrdli. i eu preutul Grigore
Dit mam tamplat ot Vovedenii.
,,§1 eu preotul Toader am scris zapisu cu zisa lor WT np'knOAOAMHA rI4NWICI1KA.

XVIII. 7261 Feyruarie 1 (1753) loi. Adea Au preutul Toader fAcutam zapisul
mliau la maim dmisali jupanului $leforr Bosie camaro precum a s §til a am vândut
dmisali o cas cu loc cu tot drept treiaci §i cinci lei bani nol. care cas §i mie Imi
iaste cumpArAturA cu zapisA vechi, care iaste la ulita Hagiwaim intre casa Cantioai §i
intre casa lui Postolachi peavetul §1 iam dat acest adevArat zapis al Ian, a aibA
dum. a§ stApani driaptA ocinA §i mo§ie neclAtita:§i neru§AitA In veci, iar clue sar
*scula din niamul mmu, cu niscavna zapisA sA fie blestemat de dnul Dumnedau §i de
maica precista, §1 de toti sfintii, §1 pentru credinta am §i iscAlit.
let. 7261 Fev. 1
§I pentru credinta mam isalit, eu preutul Toader.

www.dacoromanica.ro
DOCUMENTE 91

D) Acta Caselor Iftodi sin Toader din ograda spitalului Central.


XIX. 7266 lull 20 (1758) 10i. Adec eu Ion Nart vi cu sotul meu Anita, si cu
preutul Vasile feeorul lui Ion Nart si cu sotul meu Ilinca facutam adevarat zapisul nostru
la maim dum. gupanului Vasilachi Cozmi biv vel capit. si a dumisale glipanesei Despii
si cuconilor dmilorsale, precum sa sä vti ci de nimi siliti nit' asuprit, ce de a noastra
bun voi am vandut a noastra drapta ocina vi movie casale ce avem In taro: in las
pe ulita Hagioaii, cari cas qi cu locul lor esti pan tn locul mancYstirii lui sveati
Spiridon din sus si de la dial pan In locul Sturzei, i din g-os pan in locul Pevi-
lelui i de la vali pan In ulita Hagioai, cari vi noa acestu loc ne este copdrat de
la Apostol Pevitul ce lau cumparat *tefan sn Sandul Bosie si eu am Mut schimbu cu
dumnalui lam dat eu casale mele cele vek unde sant casale dum. vi dum. mau dat loc
acesta ce arat mai sus si am dat vi zapisul cel de cumparatura de la Apostol Pevitul
si de acum Inainte sai fie drapta ocina si cu movie In vee dmilor sale vi cuconilor dumi-
lorsale vi nepotilor dumilorsale §i aceste cas cu tot cu loc lam vandut drept trii sute vi cinzaci
lei noi si nau .dat dutn. nof tot bani si pentru mai mare credinta niam iscalit mai gos.
let 7266 lulie 20
X Eu Nart si cu- sotul meu Anita
X vi Eu preutul Vasile si cu sotul meu Ilinca

XX. 7267 lunie 15 (1759) las. Adeca eu Apostol Pevitul inprkunä cu fii anume
Ion vi Simion ot ulita Hagioi facutam adevarat zapisul nostru la mana lui Iftodii
Tardzian, prkcum sa s vtii ca avan(d) eu o casd cu locul el la ulila Hagioi am vanduto
dumisali d-k nimi siliti nici asupriti ce de a nostra buna voi sal fie dmisale drapta
ocina si movie, vi dumisale vi copiilor vi locul este intrk Ion Nart si intre ,Ursul Nart
vi liana ulila Hagioi §i di la dal in jundu 'Ana itt locul Cantli CH dispre dugana lui
Mihalachi fieorului meu pana In picatura streavinii si din dosul dughenii pana in petra
undii locul insämnat si In curmedzivu!pana in gardul a lui Ion Nartii si [Jana a lui
Ursului Nartie, vl lam vandut cu toc(ma)Ia dreapta 70 lei si banii am luat deplin vi de
sar mai scula ciniva din nemul meu sa nu fii volnicu nici sa alba trabl cu dum-
nalui sA§i intreabi cu mine pentru ca. noi am vandut casa cu locul ei si la aeestu
zapisul de cumparatura au fost vi alti omini bunii si mahalagiu cari mai ii-os sau iscalit,
vi pentru crkdinta am pus degetili ca sa s cradza.
lt, 7267 lunie 15
X Eu Apostol pevitul am vandut cu voe me
X Eu fkorul lui Apostol Pevit am vandut cu voe me.
X i eu Simion tij fieorul meu am vandut cu voe me.
Eu Ion Nart mam intamplat martur ; Eu Toader Cante daraban mam tamplat
martur. Eu Toader stolnicu la capitan de darabani mam tamplat martur
vi eu Ursul am scris zapisul cu zisa lui Apostol vi fiilor lui vi mam tamplat la
aeasta tocmala marturu.

XXI. 7268 August 3 (1760) la0. Adeca eu lftodi sin loader Impreuna cu sotul
meu Anita adiverescu cu aeasta zapis al meu, cum eu din buna voe me, mam socotit
pentru a sufletului mantuire si din cat mi au fost putinta am dat si am daruit sfintel
m(a)n(a)stiri a sfantului Ierarh Spiridon o bucata de loc din locul ce lam fost cumparat
eu dila Apostol pevetul ca sa ma pomeneasca la jirtvanic care loc este intre casa lui
Ion Nart vi litre casa lui Ursachi Bichiul capitan pe ulila Hagioaei §i pentru cat

www.dacoromanica.ro
92 GIL GHIBANESCU

loo miau fost mai ramas din cel ce am dat danii sfintii mnstiri din buna voe me mam
primit de miau intorsu dumnealor clitorii banii cati sau facut inpreuna §i cheltueli §i
dobanda care sau Mut piste tot 43 pol lei §1 miau dat banii deplin ace§ti arAtati
da de acu inainte sl fie tot lucul acesta driapta ocina §i mo§ie a sfintei manAstiri in
ve6 §I nimene dintrai mei ori ce neam mai de aproapi ar fi sa nu sa amestice la
locul acesta ca este drept al meu eumpArat pe bani din osteneala me §1 eu cu toata
voe mea am vrut sa ramae a manastirii, §1 la aZasta de buna voe me danii sau
tamplat multi oameni buni §i boeri carii mai jos sa vor iscAli §i am dat §1 scrisorile
ce am fost mai avut pe loc §1 pentru mai mare credinta miam pus numile §i degetul.
let 7268 August 3
X Eu Iftodi sau Toader am dat
X Eu Anita fimee lui Iftodii.
Eu preutul Anton mam tamplat
Ion preot mam tamplat
*tefanz preutul
in dos regeste : scrisorile locului lui Iftodi tiganu danie §i cumpArAtura.

El Acta locului daruit de Despa calugarita


XXII. 7263 Mai 11 (1755) MA Din luminata porunca pre inAltatului domnului
nostru Ion Matei Ghica Voevod, nau oranduitu dum. lordachi Catacozono vel logft ca
s mergem la o cos cu locul ei ce este pe ulila Muntenimei din i1ros de meinástire
sfeti Spiridon i de unde vine uliora din uli1a Hagioe i merge la dial la tdrgul
Boilor i in collul ulilelor de la vale §i mergandu acolo am stransu omeni mahalagii
§i bAtrani auume pe tile siiman hat manescu §i Ion tij siiman §i Lupul §etrarul §i An-
ghelu§a CAntazoe femee bAtrana §1 Sanda iar bAtrana §i pe altii megie§i cum §tiu cau
imblat aceste locuri a lui Necului §Atrarel sin Marii MandzAroae §i dupA mArturie lor
am Mut stanjin de 8 palme §1 incepandu intAiu a masura de la vale in frunte lo-
cului din ulie-ora §1 din locul lui Toader Cantii la dal §1 pan in rAspintinile ulitilor §i
sau aflatu noi stAnjini §i kumAtate [Ana in coltul di la dial a ogrAdzii §i
din ungul acela in sus §i pe de la vale de ulita pana unde sau pus o piatra
hotar sau aflat iar not stanjini §i jumAtate §i de acolo la vale pe din dosul
casii lui Neculai dupa cum au mArturisit ace§ti oameni mai sus numiti CA au
apucat grädinut din dosul acei cas un stanjin §i jumAtate din parete in sus
ce i noi am mäsurat a§a un stanjin §i jumAtate §1 din hotarul ce sau pus de
la dal in ulit §i !Ana in cela de la vali §i pe din dos sau aflat dzace stanjëni
§i o palma §i sau pus piatra hotar in coltul de la vali §i de aculo drept in
jos alAturi cu locul lui Toadir Cantii §i pan iar de unde sau inceput a s ma-
8. sura §i sau aflatu unsprazAce stanjini §i jumAtate, §i aceste semne sau pus
§i sau hotArat acestu locu cu do/ pietre hotar dup cum sau hotArat am fAcut
§i noi a6asta marturie la maim lui Neculai sin Mariutii MandzAroae §AtrAroe,
iscalit de noi §i de call sau tamplat la aZasta hotArAre §i pentru credinta "am
pus §i peceti portii gspd.
It. 7263 Mai 11
Ion Meleghi vornic de poarta Tann Me-leghe vornic de ponta I. p.
§i eu Neculai vAtav de §AtrArei portii n. ii. Anpu, 1718
mam tamplat §i sant martur
Eu preutul Pinteliei ma m tAmplat Eu diaconul Aftanasii mam tumplat

www.dacoromanica.ro
DOCUMENTE 93

X Eu Ilie siiman martur X Eu Lupul §atrarul martur. §i eu He CAntaz


Xi eu Ghiorghe calara§ mahalagiu mam tamplat.
X Eu Toder BlAnarul mahalagiu tij mam tamplat Eu Toader Canti mahalagiu.

XXIII. 7265 April 8 (1757) las. AdicA noi anume Catrina Inpreun cu soru me Safta
fetele lui Mihai Ungurul facutam zapisulz nostru la man dumisale Marii Cazanes precum
sa s §tie Ca de nime silite neci asuprite ce de a nostra bunA voi amz vandut a nostrA
driapt ocin §i mo§ii o cas car §1 nowa nei de la parintele nostru Mihai Ungurul §1
maid noastrA Anita, tnsd casa este pe ulila Hagioi Ifingd sfeti Spiridon din sus
piste drums de casa lui Ion 'eubotar §i dinainti cas lui Ion CAruntul cantaragiu §i
Tonmala nati fostu drepti ban zece lei bani noi mina cu locul ei cat sar alegi §i iam
dat dumisali §i fiilor dumisale §i nepotilor §1 stranepotilor §i a tot niamul de a dumisali
iar carili dintre noi se vor scula or din namulk nostru sA nu hie volnici a rAscumpAra
cAci am Intrebat din namurile nostre §i ne aflandusA nime am vandut dumisale cari
mai sus este numit §i la atast vanzari sau Intamplat omini buni mahalagii cari mai
kos §au pus degetele.
It. 7265 apr. 8
X Eu Safta cu voe me X Eu Catrina sor Saftei X Eu Mata cu voe me.
X Eu Me X Eu Varnav martur X Eu liana cu voe me
Eu Gavril Cazan martur, X Eu Paraschiva sot lui Ion tobotar.
Eu Gheorghe am scris zapis cu zisa lor

XXIV. 7266 Mai 5 (1758) MO, Adeca eu Nicolaiu Croitor fetor Manzaroae, in-
premix cu sotul mieu Anita ci cu fii no§tri facutam adevarat §i Incredintat zapis at
nostru de nime silit nici asuprit ce de a noastra buna voe am vandutz o casA a noastra
dumisale giupdnesii Despii a rdposat a dumisale ucitavului Alexandrul, care casA
§i noA ne este de la maicame ManzAroe, care dumneei maicame au lasat cu limba de
moarte cini a: grijia din fetor acela sA ia casa, §i eu am gri(ji)t cu toate cele ce sA
cuvin mortului §i sArindar, §i rAmaind la man noastra, am vanduto dumisale mai sus
numite Arliwrz treizAci §i §ase lei, §i iam dat §i scrisoille care am avut de aparare
casai, adica carti de ,?", udecata la man dumisali ca sal fiia dumisale dreapta ocina §i
mociia dmsale §i fiilor dumsale §1 nepot in vet nerucietz §I cari este !Ana Toader
Canta §1 casa cu locul ei care loc este hotArat cu vornici de poarta gspd. §i cu maha-
lagii de prin imprejur adeca a mahalalii Muntenimii §i a mAhalalii manastirli sfantului
Spiridon §i nime din niamul nostru sA naiba a Intoarce casa fara voe dumisale ca noi
am luat plata deplin §i candu sau facutz atasta vanzare sau tamplat oineni buni adecA
preot §I mahalagii carii mai jos sau pus anume §i pentru credinta miam pus ci degetile
ca sa s §tim.
It. 7266 Mai 5 zile
X Eu Nicolae am pus degetul §am vandut cu voe me
X §i eu Anita sot dumsale WA§ cu voe me §am pus §i degetul.
Eu preot Mavtei ma(m) iscalit.
Eu preot Zanfir ma(m) iscalit
Eu preutul Anton ot sfeti Spiridon mam iscalit
§i eu preotul Stefan ot Vovedenie am scris zapisul cu zisa dumsali Nicolai Croitor
sin Manzaroae.

www.dacoromanica.ro
94 GH. GHIBANESCU

XXV. 7266 lull 8 (1758) Iasi. Facem §tiri cu aceastA carte de giudecat cA din
luminat poronca marii sale pre inaltat domnului nostru Scar lat Ghica Vvod, sau giu-
decat de fatA innaintA noastrA Neculai §AtrArelul fRor MAnzAroaia din lasi, cu AcsAniia
CAzAnias larA§ din la§ jáluind AcsAniia CAzAnias cA au avut un loc de cas ai In las
In mahalaoa Hagioaia, cark loc nefiindui trebuitoriu au lAsat pe un tigan de §au fAcut
o cAs§oarA ca sA s odihniascA de poman §i au §Azut tAganul catAva vremi §i au vandut
casa in trii lei unor fAmei precupeti §i tamplandus de au murit precupetale 5i rAmaind
casa la un nepot al lor au vanduto unul Toader tAgan §1 acel Toader tagan au vanduto
ManzAroaie mumil acestui Neculai Oft Arel, care iau vandut numai locul casAi, iar acmu
Neculai §AtrArelul Ii stApane§te 5i locul zAcandA cl casa este cumpArAturA cu loc cu
tot cer§and dreptate, Neculaiu §AtrArelul fiind fat lam intrebat cu ce stApane§te el 51
locul casAl de vreme cl pArintii lui au cumpArat numai lemnul casAi, el alt rAspunderea
nau avut fArA cat niau arAtat o carte de giudecat ciau mai avut cu AcsAniia CAzAnias
la velet 7263 Oct. 12 innainte dum lordachi Cantacozonu logft §i innaintea mea in
carea carte scrim cum cA i sau cer§ut AcsAnii dovad sA aducA oameni marturi cum cA
ManzAroaia candu au cumpArat au cumpArat numai locul casAi iar nu §1 cu locul
§i ni o dovad nam avut §i fiind stäpanirea acei cas de ManzAroaie de 37 ani §i la
toate vanzArile casAi, ce sau fAcut de au imblat din manA in mânA CAzAnias au fost
tot fat fiind treitoark acolo 5i nimic nau rAmas prAvind cu ochii cum sau vandut casa
din manA in manA, sau dat rAmas din toat giudecat cum sA nu aibl a sl mai acolisA
de loc iar Neculaiu sA§i stApaniascA casa cu loc cu tot, 5i dupA atasta am intrebat pe
CAzAnias ce dovad mai ark sA mai arAtea inpotriva acestii cartA de giudecat, ia
alt dovad nau arAtat fArA cat tot :zasalii de mai sus arAtat k, dee stand a lua sama §i
voind ca sA gAsim un chip ca acela ca doar vom putea afla adevArul am aruncat pri-
cina asupra lui Neculaiu §AtrArelul, carsA radice el cu sufletul lui cum cA in viala pArin-
tAlor lui nau auzAt din pArintA au dintraltai cumcum (sic) cA casa nu este cumpArat
cu loc cu tot, au sA este vreo pricinA asupra locului, §i el la a/asta au rAspunsu cum
cA dupA giudecata ciau avut mai innalnte iau fAcut Cazanias §i carte de blAstAm, care
carte este 5i acmu si au primito la care ni/ CAzAnias nau tAgAduit, dee la aciast dupA
dreptate a§a am giudecat cl de vreme cA CAzAnias nil o dovadd la zAsAle ei nu aratA
§i carte de blAstAm iau fAcut §i Neculaiu au primito am hotArAt Neculaiu sA5 stApaniascA
casa cu loc cu tot, cu pal ca driaptA ocinA mo5iia sa iar pe .AxAnila CAzAnias am dato
rAmas din toatA giudecat cA rAu 5i fAr de cale sA acolisA§te aastA inviintam.
let. 7266 lull 8
lwan Bogdan vel logofat
f Zoo zaov haavvtxto;

XXVI 7269 Mai 1 (1761) Iasi. Adic eu Despa cAlugArita inpreunA cu fii mei
fAcutam adevArat scrisore me la maim dumilorsale epitropilor dela sleti Spiridon
precum sA sA 5tie cA am dat locul casii danii sfantului Spiridon iarA pi cas i alti chel-
tumli ce am cheltuit pi langi casi meu intorss dumnalor epitropii inapoi banii §1 miam
luat banii deplin 46 lei, iarA locul a rAmas danii pentru sufletile celor rapAosati §1
§i pentru sufletul meu, sA fii pomanA in veci §1 la aeastA danii sau int'amplat multi oamen
bun §1 am dat cu voe me de nime silit nie asupriti 'ci de a me ', bunA voe §i cu
a fiilor mei.
vleat 7269 Mai 9
Eu Despa monahii am dat
Eu Ilie barhbatu Despii mam tam(plat)X Eu lordachi mazil mam tamplat.
Si eu preot Mafteiu mam iscAlit.
Eu preut Anton ot sfeti Spiridon am scris cu zisa dumilorsale.

www.dacoromanica.ro
DO CUMENTE 95

F) Acta caselor lui Andrii Banescu iconom din dosul spitalului central
XXVII. 7266 (1758) lapi Din luminata porond pre inaltatului domnului nostru MAria
sa Ion Scarlat Ghica Voevod niau oranduit pe noi dmlui Ion Bogdan vel logofAt ca
sA mergem §1 sA hotArAm un loc de cas6 a dsale ScArlAtachi Costache vel ban care
loc taste aice In 1(10 din dial de m6n6stire lui sfeti Spiridon, i al6turea cu alga
ce vine de la dial de la Muntenime §i cari loc iaste dumsale cumpArAturA de la
Costandin Canano si de la fratesAu IonitA Canano, §1 cu altu loc ce au mai cumpArat
dum. de la lonita Ciubotarul siman, carele iaste allturea pi din k o s din coltul de la
vale si cu altu loc Zau mai cumpArat dum, de la Gavril Cazan ce laste din dial de
locul cel de la lonit Ciubotar siman care aceaste trei locuri fiind cumpArate de dmlui
vel ban Scarlatachi dupA cum scriu zapisele de cumpArAturA si fiind tot alAturea la un
loc au cersut dm. banul ca sA I sA hotArascA tot la un loc. Da nol pe luminatA po-
ronca mArii sale lui Vod. am mersu la aceste locuri si am strAnsu pe toti rAzAsii s;
pe alti mahalagii carii sau tAmplat anume Sfintiia sa pArintele losaf egumenul ot sfeti
Spiridon si dmlui Vasilachi Colman biv vel cApitan si dmlui Enachl BudzilA logft ot
visterie si dmlui Stefan Buhus si Antonie cApitan si alti boerl si preuti st negutitori
carl sA vor iscAll mai kos deZ Maud noi stAnjini de optu palmi am mAsurat tot locul
incepAnd intAi din coltul locului cel de la Canano din sus din margIne ulitii ce vine de
la deal despre Muntenime unde am pus o piatrA hotar in coltul loculul din sus si de
la vale, si dintraZastA platrA am mAsurat fata locului in j-os inspre rAsArit alAture cu
ulita ce vine despre sfeti Teodor (0402c,p` si ;Ana in locul cel cumpArat de mAria sa
Costandin VodA Mavrocorordat §1 marginia locului cel cumpArat de la Ion Cibotariul
siman, si sau a flat treidzAci si unul stAnjini si patru palme fata locului pi din vale, si
acolea am pus altA piatrA hotar, si de acolea am mAsurat drept la dial marginea locului
despre rAsArit alAturea cu locul cel domnescu §1 pAnA in coltul locului de la dial si
despre rAsArit si sau aflat treidzeci si unul de stAnjlni, si acolo iargs am pus o piatrA
hotar in coltul locului de la dial si despre rAsArit si de acolo am mAsurat capul lo-
cului pi din dial si panA In locul casAi lui Neculai bucAtariul ce iaste in coltul locului
acestuia de la dial si sau aflat saptespreci stanjinl si vase palme si acolo am pus
laitA ApiatrA hotar in coltul de la dial, si de acolo am mAsurat drept la vale
alAturea cu locul lui Neculaiu bucAtariul si sau aflat dzeace stAnjini si dot palme si a-
colo ambus altA piatrA hotar incunjurAnd locul lui Neculai bucAtariul, si de acolo am
mAsurat drept in sus curmedzis si WA In cilia ce vine de la dial dispre Munk-
nime, si sau aflat septe stAnjini si sease palme si acolo am pus altA piatrA hotar drept
in marginia until si de acolea am mAsurat drept alAture cu ulita la vale marginia
locului pi din sus, si pftnA in piatra Zarn pus intAi in coltul din sus si din vale si sau
aflat treidzAci di stAnjini, sl asia sau incheiat tot locul dum. banului ScArlAtache din
cAte treale cumpArAturile ce sau numit mai sus pentru a'easta am fAcut si de la no;
aZastA marturie hotarnicA la cinstita mAna dum. ScArlAtache Costache vel ban ca sAs
facA dmn. si intArituri domnesti si pentru credinta am pus si peceatia portii domnesti
si niam si iscAlit.
lt. 7266
$ tefan PopAscul vornic de poartA hotarnic.
Chiriiac Poroschi biv vel pecetea
n
cApitan marn tamplat
X Eu Gavril CAzan copil din cas martur
Eu preutul Ion mam intAmplat A fl P ik

Eu preutul Anton mam intAmplat I 1718

www.dacoromanica.ro
96 GH. OHIBANESCU

XXVIII. 1784:Mar1 5 Ian. Eu [liana spAtAroai Catargioai fiica rAposatului ScArlAtachl


Costachi biv vel bann, adiverescu cu aostA scrisoare a mea la mâna dms, Toader
VArgolie biv ba§ bulucba§ din curte 5i a sotului sAu Ilenii, precum sA s §tie cA iam
dat un loc de casa l'au lost pdrinfdscu §1 lam avut eu cumpArAtur de la frati mei
Ghiorghe Costache 5i Matei Costache, ScArlMache Costache, dupA cum adiveriazA za-
pisul de cumpArAturl, care loc este de la dial de ma'nöstire svdnfului Spiridon, dupA
cum pre largu fl aratA hotarnica ce este, care loc pretAluindui dreptu 800 lei adecA
optu sute lei lam dat schimbu lui Toader §1 Ileani, dAndus §1 un suflet de tiganu pentru
alte dot locuri de cas6 a lor ce au aice In tdrgul Eii la mahalaoa Muntenimea
de in/floc, ldngd uli fa Hagioai, f i Idngd nuM6stire sldnfului Spiridon, la colful zi-
dului dispre rdslirit 51 sA hotArA§te 5i cu locul casAlor noastre care locuri de cas sint
tot intrun hotar, iar pentru cheresteoa llpit 51 alt lucru a dot pArechi de cas ce sint
facute pe aceaste doi locuri lam dat bani gata 803 lei adicA optusute lei, 5i dupA a-
Easta schimbAturA de loc ci dnzare de cas ce miau vândut lam dat §i eu loc de mai
sus pomenit,IdAndui 51 hotarnica §i alte zapise vechi Earn avut 5i tot banii 5i dupA a-
EastA schimbAturA de locuri :sau dat 5i acestu fncredintat zapis al mieu ca de acum
innainte sa alba a stApAni loc de mai sus pomenit, cu bun/ pace 5i sA aibA a§ face
5i IntArituri domnecti, 5i pentru mai adevAratA credinta niam iscAlit 51 noi iscAlindusA
5i alp boeri marturi car sau IntAmplat.
4- agnc 1, Mart a
Costin Catargiul spatar martur
Mitre biv vornic martur
Dumitru Popa martur
Ileana Catargi spAtäroaia
Acestu zapis lam scris cu zisa dumsale Cucoana Ilenii spAtAroai
Stefan Het meziu vtori vist. martur

XXIX. 1784 Mart 23 Ia0. Facem 5tire cu aEastA mArturie hotarnicA a noastrA
cA din poronca dumisali Gheorghe Sturza vel logofát, flindu or-Adult ca sA mergu la
mahalaoa Muntenime de mijloc la 'tin loc de casA a dmisale spAtAroaei Ilenii Catargioaei
fiica rapoasatului Scarlatachl Costachi banul, care locu este de la deal de mad's-
Ikea sjdntului Spiridon §i sA hotAracte acest locu de la deal despre rniazAnoapte cu
locul casAlor dumisale vornicesei Catrini Rusetoi, iar de la vale despre amiaz6zi sel
hotdr4te cu ulila ce vine de la sldnful Teodor pe Idingd zidul mdnóstirii sj. Spi-
ridon cei despre rAsArit sA hotAracte cu un loc al mArii sale beizade Dimitrachi Ma -
vrocordat, iar despre apus sA hotArA5te cu ulila ce vine de la deal din Munfenime,
care acest loc este de cumpArAturA dumisale rApoosatului Scarlatachi Costachi banu ;
InsA un loc au fost cumpArat dmnalui de la Costachi Canano 5i de la frateli dmsali
lonita Canano, 51 un locu lau cumpAratu de la lonita Ciubotariul siiman §i un loc au
cumpArat de la un Gavril CAzan, cari aceste trei locuri fiind tot alAturea unul lAngA
altul sau hotArAt tot la un locu, facandule tot un locu, dui:4 cum pre largu aratA ho-
tarnica lui Stefan PopAscul vornic de poartA din an! 7266. *i apoi dupA vreme lau
cumpArat acest loc dumneaei spAtAreasa Ilean Catargioai 51 cu fratii dumisale Gheorghie
Costachi, Mate! Costachi, Scarlatachi Costache §1 fiindcA pietrele hotarA ce sau fost
pus atuncea la hotArAtul acestui locu de mai sus numitu vornic de poartA au lipsit de
pela locurile ce le aratA hotarnica, au cerut dumneei SpAtAroae ca de iznoav sA sA
hotArascA acest locu, ca sA nu sA impresoare despre megia5i, ci poruncindumi dmlui
vel logofAt ca sA mergu la stare acestui locu, ci dupA hotarnica arAtatA mai sus sA

www.dacoromanica.ro
DO CUMENTE 97

cercetez locul acesta mAsurandul §i in stanjAni si aflandu-se intocma dupA hotarnicA si


fiind trebuintA a sA pune si pietre pe la locurile ce ar fi lipsit sA le pui hotArandul
de giur imprejur despre alte locuri ce sant Impregiur. DupA poroncl mergand la stare
locului pe alti den megiesi nam avut pe cine strange, fiindcA acolea impregiurul acestui
loc acum nu §Ad altii fdrA numai ni§te tigani si fiinda Iii hotarnica cea veche nu arata
stlinjdn domnesc sau prost numai aratA stanjenu de opt palme ; NM am fAcat stanjinu de
optu palme domnesti, cu care mAsurand nau esit tocma, dupl hotarnicA, apoi am _Meat
sMnj inn prostu de optu palme de om de mijloc §1 mAsurand cu acest stanjen au esit
tocma dupA hotarnica insemnatA ; incepand intAi a mAsura parti loculul despre amiazi
din coltul locului din sus si alAture cu ulita ce vine despre sfeti Teodor, pe. Iâng aidut-
mAnAstitii sfantului Spiridon si pan In locul mArii sale beizadea Dumitrachi Mavrocordat

-
sau aflat treizAci si unul de stanjeni si patru palme, dupl cum scrie In botarnica veche
si mAsurand si parte locului despre rAsArit din marginea ulitii ce sau arAtat mai sus,
ce merge pe langl zidul manAstirii si drept la deal alAture cu loc mArii sale Beizade
si spre fnlazä noapte pan in coltul locului despre rAsArit si despre miazanoapte
sau aflat 31 de stangeni, dupA cum scrie la hotarnica, si din coltul acesta mA-
surand drept spre apus partea locului de la dial si despre miazAnoapte, ala-
ture cu locu dmsale vornicesei Rusetoai pe de la vale si pan in marginea u-
Nit ce vine din Muntenime §i panA in coltul locului, de la vale si !Ana in
margine ulitei ce merge pe langA zidul sau aflat 41 de stanjeni si 3 palme,
cu un loc de la Neculai bucAtar ce lau cumpArat mai la urmA dupA hotAraturA
si lau lipit tot la acestu locu, apoi filnda pietrele hotarl ce sau fost pus de
oranduitul vornic de poartA, dud au hotArat acel loc au fost lipsit toate, acum
din poronca dumisale vel logofAt am pus alti pietre, MO 2 piatre chiotoare
hotarl am pus in coltul loculul din sus in rAspantiile ulitilor, despre apus, uncle
da ulita ce vine din Muntenime, In ulita ce vine dispre sfeti Teodor pe langA
zidul manAstirii, si 2 pietre chiotoare hotarA am pus in coltul locului despre
rasArit si iar In marginea ulitii ce vine langI zid manAstirii, :largA ulita aeasta,
de 6 stanjAni domnesti, iar 2 pietre chiotoare hotarA am pus iar in coltul lo-
cului de la dial si in marginea ulitii ce vine de la dial din Muntenime llsand
ulita aasta de 4 stanjini domnesti, care aceste 2 chiotori ce am pus in col-
turile locului de la dial desparte locul acesta al dumisale SpAtAresii Ilenii, de locu
dumisale vornicesei Catrinei Rusetoae si asa cu aceste mAsuri si pietre hotarA ce sA
aratA mai sus intraeastA hotarnicA sau Inchiet tot locul acesta si am fAcut si eu ajastA
mArturie hotarnicA intru care puind peceta portii gspod. am iscAlit.
Costandin StAncescul vornic de poarta
1784 Mart 23
nitirrF nopititi rocnoAts 1782

XXX. 1786 Mai 22 Iasi. AdicA eu Toader Vargolici biv bas bulucbas de curtea
gospod. inpreunA cu sotu mieu Iliana fiica rIplosatului lonit lancu biv ispravnic za
aproz cari mai kos niam iscAlit, datam acest al nostru adevArat zapis la mama dmsale
logofAt Enachi PAun precum sI s §tie el avand noi ni§te cast aice In E In mall&
laoa Muntenimii de mijloc din dial de zidu manAstirii svantului Spiridon la coltu de
amiazAnoapti cari case liam fAcut noi cu cheltuiala noastrA pe locu ce lam luat schimbu
de la dumneal Cucoana Diana Catargioaei spAtAreasa pentru casile de zAstre pArintAsti
ce am dat in coltul zidulul svantului Spiridon despre amiazAzi de la vale cum aratA
scrisorili acesti casi care nefiinduni noao trebuitoari si scotinduli vanzAtoari ca sA cum-
Buletinul Muzeului Municipal ((loan Neculces Ia§i. 13

www.dacoromanica.ro
98 OH. GHIBANESCU

!Aram alti cas dui:4 ce sar afla cativa mu§terei ca s le e cu pretu ce II va da mana
sau aflat acmu dum. logofät Enachi si avand si dmlui alti casi mai mici cu locu lor
In mahalaoa Fanärii de kos langä sveti loan Zlatoust facuti de dumlui cu banii de zas-
tre dumsale prin tocmalä niam invoit adica dandumi dumlui logofat Enachi aceali casi
cu locu lor dupa zapisile ce are schimbu, miau mai datu si noaa sute lei bani gata,
§un postav cari cas luincluli noi la stapanire cum §i banii luindui pesin In manale noastre
nob Inca iam dat dumsali zapis acesta Impreuna cu toati scrisorile ce am avut noi
pe acest loc... cu cari de astazi inainte sa aiba dmlui a stapani casile aceste cu locul
lor dupa hotarnica ce iam dat din let.,. [1784] iscalit de Costachi Stancescu vornic de poarta
atat dmlui cat §i kupaniasa dumisale §1 fii §i stränepoti, dmsale in veci pe cari sas
faca dmnalui §1 intarituri domne§ti caci noi niam multamit cu schimbu casilor si pret
banilor ce niau dat dum. caZ niam castigat §i cas pentru odihna noastra §i am luat §i
bani de niam agutorat la datoriile ce am fost insarcinat acmu in vreme ce eu Matta
mam bolnavit de greli patimi precum este §tiut §1 sa nu fiu volnic nIci odata a arata
pricinuire §i cerire acestui loc §i cas cu cuvant cad esti cumparat cu bani cu zastre mea,
caZ osabit eu singura de a mea buna voi am priimit schimbu §i a§azare aasta, dar
zastre mea mi sau implinit de catra sotu mea cu alti juvaeruri statornice ce miam luat
din banii vânzarii locului de zastre §i :spre aciasta fiindu §i cu a fratinimio voi dupa
cartea ce niau scris de la Tarigrad §1 cu a tuturor rudilor niam iscalit puindu §i
pecetea Inainte marturilor ce sau Intamplat.
1786 Mai 22
Toader Vargolici ba§ bulucba§ am vandut se am schimbat cu voe me se a sotu
meu (pecetea vo,A I Br. 1777).
Eu Iliana sot dum. am schimbat §am vândut cu voe,mea §1 ne§tiind carti am pus
pecete ca sa s creada.
lordachi Banescu martur.
Ursul Agapi §etrar am fost fata §1 martur.
L. TS p.ncipvoPt avOttLog p.apst;
nefiindumi mil trebuitoara aceste cas am iscalit §i despre mine sa naibä Toader
basbulucba§ nici o supArare'nici cel ce au cumparat pe cas.
Andrei vornicul biv vtori paharnic.
eu Iordachi lancu am scds cu zisa dumilorsale.

XXXI. 1786 Mai 30. Adiverez cu scrisoar(e) me la mana dumisale logofatului,


Enak Nun §e a sotului dmisale, ca Wand noi schimbu cu ni§te cas emu dat numai
zapis de vanzare §1 do w hotarniE §i un zapis de schimbu ce am facut cu dmneei spata-
roae Catargioi iar zapisale cele veki pi acestu loc fiindu neluat pana acum de la dmneei
spataroi mam apucat ca pan in trii luni sä i le dau §1 eu sam eu aZast scrisoari in-
napol §i am iscalit,
Toader Vargolici ba§ bulucba§ 17/36 Mai 30

XXXII. 1796 April 3. Adeverez la mana lui Toader ba§ bulucba§a ca pentru schim-
bul locurilor ce am avut cu maicame cate scrisori vechi sor gäsä la mini pe locul acesta
dupe sfeti Spiridon sa fie a dumisale ori §i and sor ivi la mini fiindca acum nu Ham
gasit, iar locul sal stapaniasca dupa puterea schimbului acesta.
96. Ap. 3
lordachi Catargi comis.

www.dacoromanica.ro
DOCUMENTE 99

XXXIII. 1806 luni 12 lapi. De la vornicia de aprozl cAtrA Costandin Telial baga.
Fiinda dumnealui pah. Enachi Nun au adus poroncitoare tidula mArii Sale lui VodA
dintracest curgAtor an luni 6 pentru casAle cu tot locul lor cat sl aflA ingrAdit ci le
are aice In ora. EVi di la dial de mdndstire sjdniului Spiridon ca sA i sA Oita la
sultan mezat neflindui trebuitoare, fiinda sA aflâ acum cu toatA agAzare sa la targul
Chi§inAului. Deci fiinda dupA cercetare ce sau fAcut de cAtrA dmlui vel logofAt de tara
de kos prin vornic de poartA nau egit nici o pricinA asupra acestui locu. Drept aceia
sA poruncegti ca sA stragi la mezat arAtatile casA cu tot locul lor In curgere de 40 de
zile pe toate ulitele oragului l In divanul domnesc i cu pretul cel mai de pe urmA
ce vor egi la strAgare mezatului asupra cui vor rAmane, fiind l cu multAmiri vanzAto-
riului gi sA se dei mugteriului ce va fi, cArue mugtereu pe langA zapis de istov vanzare
ce Va lua cum gi toate alte scrisori 1 sA va intAri stApanire prin osAbita carti mArii sale
lui VodA 1806, luni 12.
vet vornic
4500 lei dmlui pah. Alecu 7500 Alexandrif gatrar gapte mii cinci suti
4600 lei dmlui vornic Toder Balog 8000 dmlui sulger Vasiliu
4700 lei dmlui spAtar lonita Canano 8200 Alexandrii gatrar opt mii dot sute
4750 lei dmlui comis Costandin Neculce 8500 dmlui sulger Meriacri
4800 lei sulger Leondari 9000 dau eu
5100 Sofragi bag Andon. 9100 dmlui medelnicer Meriacri
5250 fiTOL 7CenctxtMccae; Staxoaix 7CESMIXOna. M. 9200 am dat Canta
5500 Iordachi Alexandrii gitrar 9700 dmlui med. Meriacri.
9900 Alexandrii gatrar
11000 D.
12000 D.
12200 dmlui cApitan Vasile
12300 dmlui spatar Constandin Catargiu
12403 dmlui banu loan Roseti
12500 dmlui spatar Cost. Catargiu.
13500 lei adicA treisprezece mii cinci sute lei sau fAcut hareci in divanu asupra
dmsale comisului Costandin 1Viculce cu multAmiri vanzAtoriului prin vechilul d-sale
Alecu Afenclule.
1808 Avg, 7.
Balg logofAt. T. Balg vorn. Dumitru Sturza vornic, Ghica postelnic, Alesandru
lanculeu vornic, . . . . spatar.

XXX1V. 1808 August 9 la0. lanachi PAun biv vel pah, incredintAz prin acest
zapis cA eu aflandumA cu toatA agAzare me la targul ChiginAului in tinut Orheiului, gi
avAnd in oragul Egii drepte a mete o pAreche de casA cu tot locul lor cat sA aflA in-
grAdit cu zaplazi stalpit gi hotArat impreur despre alte megiegite locuri gl cu toate
alte trebuinEoase binale a unei case de agAzare cuprinsA in ingrAditura zaplazllor la
mahalaoe Muntenlmei de mijloc de la dial de mAnAstire sfantului Spiridon i neflin-
dumi trebultoare, Inca In trecutul an 1806 prin jaloba ce am dat MAriei Sale domnului
Alexandru Costandin Muruz VodA, am fAcut rugAtoare cerire de a sA vinde cu sultan
mezat arAtatile binale cu tot locul lor, ca cu banii ce vor egi din vanzarea- lor sAm poci
cumpAra alt acaret de la care sA mA folosAsc mai bine ; gi rândult flind cu jaloba la dmlui
vet logofAt al tArii de Iros, unde mergand i prin cercetare eam fAcut dovedindusl casile

www.dacoromanica.ro
100 GH. GH1BANESCU

cu tot locul lor dreptu a mele, mi sau dat luminata tadulg domneascA atunci la 1806
lunie 6 poroncitoarea dsale vel vornic de aprozi ca sg pue pe telal sg strage la sultan
mezat argtatile binale cu tot locul lor pe obiceiu In curgere de 40 zile, si de la vorni-
cie mi sau dat altA Os:luta cAtrg Costandin Ghiorghiu telal basa, carele cu necontenire
stragandule la sultan mezat pe toate ulitele orasului §1 in divan In curgere de 2 ani §i
mai bine, adicg de la 1806 luni 12 si pang acum la 1808 Aug. 7, and atunci pretul
cel mai bun lau esit la strigare ce mai de pre urmg 13500 lei adicg treisprezece mii
cincisute lei, lau dat cinstitului boeriu dmlui Costandin Neculce biv vet comis, peste
carele nimene mai adAugand cu multImire me Zam argtat prin vechil d lui pah. Aleco Afen-
dule sau f gcut hareciu In divan asupra dumisale, cum sg aratg In dosul tidulei mezatului
care sau incredintat de (bailor velitii boeri ai divanului, si plgtind dmlui comis suma
banilor de sus argtati deplin In mAnule dsale pah. vechilului mieu, eu incg pe langg
acest zapis al mieu de ce de veci vanzare prin sultan mezat iam dat dmisale si toate
scrisorile vechi §i Botta Zarn avut asupra acestor casg cu tot locul lor. Deci de astgzi
Innainte ci in veci In pace sg aibg a stApani dmlui §i In urmg clironomii dmisale din
niam In niam, aceste arAtate binale cu tot locul lor Intocma dupg acest zapis al mieu
si dupA scrisorile vechi si nova ce am dat dmisale, ca pe drept lucrul dmisale ce lau
cumpArat de la sultan mezat cu bung credintg, si dupg randuiala pazitg asupra carora
binale cu locul lor sg aibg dmlui asi face si dresg de intgriturg pe acest zapis al mieu
In carele insu§i mam iscglit, poftind si pre alte obrazd de sau iscglit marturi, spre mai
bung Intemeiare acei de veci vanzgri a mete prin sultan mezat.
In Iasi la anii 1808 August 9
lanachi Pgun pah. am vandut cu buna voia mea.
Stefan spatar mattur Vasile Roset spatar, martur, loan... med. martur, Gligori
Clucerescul med. martur, Mihai... medelnicer martur, Costandin Nastasg martur
Filatache CAplescu sulger martur

XXXV. 1810 Mai 12 ,IW. De la divanul cnejiei Moldovii.


Instiintare sg face cu aciastg carte a divanului cg medelnicereasa Smaranda sotia
rAposatului medelnicer Toma Buhaescu, prin jalobg cgtrg divan In curgere acestui an
au f Acut cerire ca spre plata datoriilor barbatului sg i sg yang cu mezat niste casg
cu toate binalele si locul lor ce le are aice fn ora EVi de la dial despre zidul o-
grózii mdmistirit sfdatului Spiridon in mahalaoa Muntenimei de mijkc luate cu schim-
bu de la d-lui cAminar Costandin Neculce, fiind cg alt chip de plata nu are, care cerire
a sa ggsindusg si de cAtrA divan cu cuviinta prin tidula din 23 ale trecutei luni Fevr.
sau randuit pe Touter Vargolici vornic de poartg spre a face cercetare in ce stare sg
aflg casile si ce alte binale mai au cum si .cat le iaste mgrimea locului si de nu iaste
nice vreo pricing despre megiasii imprejurasi sau altii, si dupg cum va adiveri pentru
toati sg dei Inscris mgrturie, de la carele raduit vornic de poartg au adus medelnicer
inscris mArturie la divan cuprinzAtoare a dupg cercetaie ce au fAcut nici o pricing
despre nimene nu este §i cg mgrime locului cu stanjan prost sg af IA Intru aCastg mg-
surg, adicA margine despre rgsgrit 32 st. §i capAtul de la dial 35 st. iar margine despre
apus pe langg ulifa ce merge la Muntenime 32 st. si capAtul ce merge pe langg ulita
pe din dosul zidului sf. Spiridon 32 st. si Ingrgdit tot locul cu zaplaz de giur impre-
giur, iar binaoa casel este 6 odgi supt un acoperAmant cu cuhne, o casg de ficlori o-
sebit dud, grajduri si cgsoae, cum mai pre larg aratg mgrturia vornicului de poartg, ce
este din 25 zile tot aceiasi luni Fevr. Dupg care apoi dupg ce divanul sau incredintat
cA arAtatele casA cu toate binalele si locul sant a jaluitorilor, si nu este nici o pricinA

www.dacoromanica.ro
DOCUMENTE 101

despre nimene prin tidula sau poroncit vorniclei de aprozi spre a randui pe telal ba§a
sA le strige la mezat in curgere de 40 zile dupA obiceiul atat in divan §i la stare lo-
cului cat §i pe ulitile oraplui pretutindeni spre in§tiintare celor ce vor fi mu§terii ca-
sAlor sA le cumpere, §1 la implinire vadelei la hareciul ce sA va face in divan mu§te-
reului ce va da pretul cu care sA sl multAmeascA vanzAtoare sA sA dea cArui cumpArA-
toriu pe langA zapis de vanzare §i scrisorile vechi ce va lua de la vanzAtoare, i sA va
intAri stApanire §i cu carte divanului. Dvornicul de poartA incA larg§i prin tidula din zi
intAi a lunei lui Mart dand aceia§i poruncA lui telal ba§a ca sA facA urmare intocmai,
§i de atunce §i pAn acum in curgere de doai luni de zile mai bine, cat sau strigat la
mezat, nimene MO mai bun pret nu au dat fArA decal pitAreasa Elena Papafi, prin ve-
chilul dmisale sotul sAy pitarul Anastasi Papafil au dat pretu de soma de 23000 mii
lei, drept care pretu in divan inaintea noastrA fiind §i cu multämire vanzAtoarei, prin
vechil sArdarul Gheorghe Hermeziul sau sAvar§it hareciul mezatului asupra sa, precum
aceia§i sAvar§ire a mezatului fiind la 8 zile ale aceia§i curgAtoare luni Maiu, adiverit de
cAtrA divan §i in dosul tidulei vorniciei de aprozi ce au fost dat cAtrA telal ba§a. De§i
acum dupA zapisul de vanzare §i scrisorile vechi ce au primit dumneaei pitAreasa de
la vanzAtoare ,cer§ind sA i sA intAriascA stApanirea §1 de cAtrA divan ; drept aceia de
vreme ce vanzare aceasta sau sgvar§it prin mezat §i in divan dupl toatA randuiala pA-
zitA, iatA dar §i de cMrA divan prin carte aasta, sg intgre§te stApanire dmisale pita-
resei asupra arAtatelor casA cu toate celelalte binale, §I cu tot locul lor dupA mAsurile
in sus arAtate, pe care de acum inainte §1 in veci atat dmneaei cat §i urma§ii dmisale
clironomi sA aibA a le stgpani in bunA pace, ca pe a sale drepte cumpArate cu bunA
credintA, §i carte aceasta a divanului sAi fie dmisale §i in urmg clironomilor de intAri-
toare statornicA neclintitA §i nerupitA nici o dAnAoarg in veci, care sau adeverit §i cu
ale noastre iscAlituri.
(ss) 1810 Mai 12
intocmai cu orighinalul lordachi Ke§co
lancu Papafil cAminar

XXXVI. 1810 Noembrie 7 lapi. Constandin Niculce biv vel comis, prin scrisoarea
at'asta fac in§tiintare, pentru casile ce am avut in Orapul Epii, de la dial de ma-
niislirea sfcinfului Spiridon peste drum, cumpArate cu locul lor de la dmlui paharnic
lanachi PAun, cum aratA pre larg zapisul din anul (1808 August 9) a numitului pahar-
nic, de vanzare cAtrA mine, aceste case, de insu§i bunA vointa mea Hind indemnat, fiam
dat schimbare dumisale medelniceresei Zmaragda Cerchez, sotia sAvar§itului din viatA me-
delnicer Thoma Buhgescul, dandui §i bani 22500 adicA doao zeci §i doao mii cinci sute
lei, iar §i numita medelnicereasa miau dat schimb casile cu locul lor ce au avut rAmase
dela sotul dmisale med. Thoma BuhAescul, iarA§i in orapul Epii la ulifa klrgului de
sus, cum aratA pe larg scrisoarea de schimbare ce miau dat dneei med'6s. Den toate
scrisorile vechi asupra casilor de mai sus ce am avut, impreunA cu aZastA scrisoare de
schimb, Ham dat dumisale medIs, §i de astAzi inainte medelnicereasa Zmaragda Cer-
chez §i mo§tenitorii dumisale, in urmA, sA stApaneascA in veci cu bunA pace, casele ce
iam dat cu tot locul lor, cat este acum cuprinsA cu ingrAdituri zAplazilor, dupl putere
scrisorilor, ca pe drept lucrul dmisale luat de la mine cu schimbul cu bunA credintA,
§i pentru ca sA aibg schimbul depling tArie §i, in toatA vreme cu nestramutatA stapanire,
sau iscAlit de mine scrisoarea absta, §i sau incredintat de persoane marturi.
in E§i la anul 1810 Noemvrie 7
Cost. Neculce loan Neculce spAtar
Gheorghe Hermeziu martur Bal§ vornic martur

www.dacoromanica.ro
102 01-1. GHIBANESCU

Divanul cnejiei Moldovei


AceastA scrisoare de schimbare sau cercetat in divan, §I fiind cA schimbul arAtat
taste fAcut cu bunA priimire amanduror pArtilor §i urmat dupä hotArare sobornicescului
hrisov sau incredintat de cAtrA noi.
1810 Noembre 9
Th. Ball logofat Alexandru Ianculeu vornic Grigore Razul spatar
L. Bal§ vornic Cost. Crupenschi vornic Alesandru Beldiman ban martur

XXXVR. 1811 Fevruar 25 1a§1.

\
locul domnului hatman Neculai Stratulat Räsdrit

,
cuhnie st
alta bu. A 1,0

calorie
casoae
umbla.
toare
casa de 0
a CIS

ficiort _40
Pivnita
32
32 st.

pi
u3-
gradina si pomi 32 st.

/\
preutului State
poarta

$$$$
urá
z match
surd

ocu caselor dm.


medelnicercasa
IJ Smarandal3uba.
cr escu

Ij "a!

ulita ce merge pe dupa sfeti Spiridon

Din porunca cinstitului divan fiind randuit ca sA mergu la casele dmsale


medelnicereasa Smaranda BUhAescu ce le are aice fn E? dupd sjdntu Spirldon
tna mahalaoa Muntenimei de mijloc, fiind cA are rAli vesti la mezat ca sA§ pIA-
teascA datoriile sale, dupA poruncA am mers §i am mAsurat locul din giur im-
pregiur §i prin mijoc §1 la margini pre din gios despre rAsArit sau gAsit 32 st.
la capAtul de pe di la dial sau gAsit 35 stanjani, §i la margine pe din sus pe
ltingd ulila ce merge la Muntenime ojard, sau gash 32 stAnj §i prin captul pe
langA ulita ce merge pe din dosul sfAntului Spiridon sau gAsit 32 stAnjani, care
loc este ingrAdit cu zAplaz de stejar din giur impregiur §i nici o pricinA nici de
o parte nu este §I am mAsurat §1 mijlocul in curmezi§ §1 am gAsit 32 stanjani §i
pe harta Inchipuitoare de stare locului am insAmnat §i toate binalele ce se aflA pe
acest loc §i am pus §i palma cu care am mAsurat tot locul atat capitele cat §i
curmegi§ul incemnand pe de alAturi §1 cu eine sA megiente, dupA cum pre largu
aratA hotarnica ce am dat.
1811 Fevruarie 25
Toader Vargolici vornic de poartA

www.dacoromanica.ro
IDOCUMENTE 103

XXXVIII. 1811 Febr,28, la0. De la divanul cnejiei Moldavaieicatra cinstita vornicie


de aprozi. Fiind ca .dumnei medelnicereasa Zmaranda Buhaescu, sotiia raposatului inedel-
nicer 'Nina Buhaescu, prin jaloba Eau dat catra divan au Mut cerire ca spre plata datori-
ilor creditorilor barbatusau, despre care iaste silitä a le plati sa I sa vanda prin mezat.
ni§te case cu toate binalele §1 cu tot locul lor ce au, cari sant aice In ora§ul la0i din
deal de spre zildiul ogrdzii rmindstirii slontului Spiridon tn mahalaua Muntenimei
de milloc, pe carele §i dumneaei le are luate cu schimbu de la dumnelui comis Cosian-
din Neculce, fiind ca alt chip de plata nu are, care cerire a dumisale gasindusa §i de
catra divan cu cuviinta, prin tadula din 23 zile ale ace..tei curgatoare luni sau randuit
pe Toader Vargo lid vornic de poartei spre a face cercetare. In ce stare sa afla ca-
sile, §i ce alte binale mai are, cum §i cat le iaste §i marimea locului dupa masura ce
le va face §i de nu iaste vreo prIcina despre megie§ii impregiura§i sau altii, §i dupa
cum va adeveri pentru toate sa de Inscris marturie, de la carele rauduit vornic de
doarta, au adus dmneei medEs. marturia cuprinzatoare ca dupa cercetare Eau facut nici
o pricina nu iaste despre nime, §1 ca marime locului dupa masura ce liau facut cu
stanjan prost, sau aflat margina din kos despre rasarit 32 stanj., §1 capatul de la deal 35
stanjani, §1 margina pe din sus de langa ulila ce merge la Muntenime 32 stanjani,
iar capatul pe langa ulita ce tncepe pe din dosul zidului sfelntului Spiridon 32 Wiz-
jdni, care loc este Ingradit cu zaplazi de gur Impre&r, iar binaoa casii iaste cu sasa
odai supt un acoperemant, cu cuhnie i o casa de fiEori deosebita, §uri grajduri, §i Ca-
soai cum mai pe largu arata marturla vornicului de poarta, ce iaste din 25 ale acestei
curgatoare luni, drept aceia cinstita vornicie va randui pe telal ba§i ca sa le strige la
mezatu in curgere de 40 zile atat In divan, §i la 'stare locului cat §i pe toate ulitele o-
rasului, spre in§tiintare celor ce vor fi mu§terii ca sa cumpere, si la implinirea vadelii
mu§teriului ce va fl §i va da pretul cel mai bun la haraul ce s va face fn divan, fiind
§i cu multamire dmneei medelnicereasa sa i sa de, caruia cumparatoriu pe langa scri-
sorile vechi §i zapisul de vanzare, ce va lua dela vanzatoare i sa va Intari stapanire
§i cu carte divanului.
1811 Fevr. 28
Manolachi Dimachi logofat. Th. Paladi vornic,
L. Bal§ vornic. Roseti vornic. loan Neculce vornic, Hermeziu vornic
Nedelcu (scrie)
in dos. regeste:
sau facut tidula catra telal. Mart 1.
tidula de mezat pentru casile cu locu lor a ra posat. med. Toma Buhaescu ce
sant aice In E§ din dial de sfete Spiridon.

XXXIX. 1811 Marl 1. De la vornicia de aproziCatra Constantin telal ba§a.


Rind ca dmneaei medelnicereasa Zmaranda Buhaescu sotia rapousatului medelnicer
Toma Buhaescu, prin jaloba Eau dat ca.ra divan au Mut cerire ca spre plata datori-
ilor creditorilor barbatusau despre care este silita a le plati, sa i sa vanda prin me-
zat niste casa cu toate binalele §1 cu tot locul lor ce au, care sant aice In om E0i
din dial despre zidul ograZii möndstirii ShIntului Spiridon tn mahalaua Muntenimei
de mijloc, pe care §i dumnealui le are luate cu schimbu de la dinlui comis Constandin
Neculce, fiind ca alt chip de plata nu are, care cerire a dmisale, gasindusa §i de catra
divan, cu cuviinta, prin tidula din 23 zile ale acestei curgatoare luni, sau !Indult pe
Toader Vargolici vornic de poarta spre a face cercetare In ce stare sa aflä casale si
ce alte binale mai au, cum si cat le este marimea locului, dupa masurare ce li va face,

www.dacoromanica.ro
104 GH. OHIBANESCU

§1 de nu este nici vreo pricina despre megie§ii imprejurni §i altii, §i dupa cum va
adeveri pentru toate sa de inscris mAiturie, de la carele randuit vornic de poarta au
adus dmneei medelnicereasa mArturie cuprinzMoare ca dupa cercetare ce au facut nici
o pricina nu este despre nime, §I ca marime locului dupa masurare ce leau Mut cu stanjan
prost sau aflat margina din ;6-, os despre rasArit 32 stanjini §i capMul pe de la dial 35
stanjan, §i margina pe din sus pe langA ce merge la Muntenime 32 stanjani, iar
capAtul pe langA ulita ce merge pe din dosul zidiului sjdntului Spiridon 32 stanjani,
care loc este ingradit cu zaplazi din ii-ur impreur, iar binaoa este cu 6 odAi supt un
acoperamant cu cuhnie 1 o casa de ficiori deosebit, I §uri, grajduri §1 casoae, cum mai
pre largu arata marturia vornicului de poarta, ce laste din 23 ale acestei curgatoare
luni. Pentru aceia ii sa porunce§te ca sA le strige la mezat in curgere de 40 zile atat
in divan §1 la stare locului cat §i pe toate ulitele oracului spre inctlintare celor ce vor
fi mu§terei ca sa cumpere, §1 la implinirea vadelei muctereului ce va fi §i va da pretul
cel mai bun, la hara ce se va face in divan, fiind §1 cu multamire dmisale medelni-
ceresei sa i sa de, cAruia cumparator pe langa scrisorile vechl §i zapisul de vanzare,
ce va lua de la vanzAtoare i se va intAri stApanire §i prin carte divanului.
ss (indescifrabil) 1811 Mart 1
8000 lei evel mezat
9000 ilda D.
15000 Esot D.
18000 adica optsprezece mil D.
18800 iko. Sexa awroxi)taBec. wxt axocr(a D.
Drept doaa zeci §i trei mil tel in divan inaintea noastrA cu toata multAmire van-
zAtoarei prin vechil sardar Gheorghi Hermeziu asupra pitaresei Ileana Papafil, prin ve-
chil sotul sAu pitar Anastasie.
1811 Mai 8
loan Neculce vornic
Bal§ vornic T. Paladi vornic
...logofat

XL. 1811 Mai 5 100. Niam alcatuit intru a*Azare §i buna invoiala §i am vandut
casale mele ce le am in dosul sfantului Spiridon dumisale pitaresei Anastasiia Papafil
drept 23000 lei, banii sA aiba a mii numara dupA 2-3 zile, §1 sa sa primasca sinetul
mieu de primirea banilor §1 asupra casAlor sa sa urmeze sAvarsire mezatului drept cum
sant scrise la sultan mezat, §i ori de sa vor sui mai mult piste pretul arMat sau de nu
vor agiunge la pretul mai sus nici o parte nici alta nu are a pretenderisi nimica §i spre
statornica tocmala intre noi sau *Mut scrisorile aceste §i la o parte §i la alta §i am !s-
cant, Iar osteneala lul telal bap sa fie datoriu a o raspunde dmlui,
1811 Maiu 5
Smaranda Buhaescu
intocma cu originalul. lordachi Checco lanachi Papafil caminar

XLI 1811 Mai 12 141. De la divanul cnejiei Moldaviel.


Inctiintare sA face cu aZasta carte al divanului, cA medelnicereasa Zmaranda sotia
rapost. med. Toma Buhaescu prin jalobA Ohl divan in curgere acestui an, au facut
cerire despre plata datoriilor bArbatusau, sa i sa vanclA cu mezat nicte casa cu toate
binalele §i locul lor, ce ii ari aice In ora E0i di la dial despre zidul ogr6zii m6-

www.dacoromanica.ro
DOCUMENTE 105

n6stirii sjántului Spiridon in mahalaoa Muntenimei de mijloc, luate cu schimbu de


la dmlui comis Costandin Neculce, fiind cA alt chip de plata nu ari ; care cerire a sa
gAsindusA §1 de cAtrA divan cu cuviinta, prin tidula din 23 zile a trecutil luni Fevruarie
sau randuit pe Toader Vargolici vornic de poartà, spre a face cercetare in ce stare sA
aflA casAle §1 ce alte binale mai au, cum §i cat le iaste mArimea locului, §1 de nu laste
nici vreo pricinA despre megie§ii impregiura§1 sau altii §1 dupA cum va adiveri pentru
toate sA de inscris mArturie ; de la care 'indult vornic de poartA au adus medelnice-
reasa in scris mArturie la divan cuprinzAtoare cA dupA cercetare Eau fAcut, nici o pri-
cinA despre nime nu iaste, §i cA mArimea locului cu stdnján prost sA aflA intraceste
mAsuri, adicA margine despre rasArit 32 slánjdni; §i capAtul de la dial 35 slonjdni,
§1 capAtul ce merge pe Fang ulija pe din dosul zidului stantului Spiridon 32 stan-
jeini, §i ingrAdit tot locul cu zaplaz de ,-ur impreur, iar binaoa casAi iaste §asA odAi
supt un acoperAmant cu cuhnie i o casA de fiEori osAbitA, §uri, grajduri §i cAsoal cum
mai pre largu aratA mArturia vornicului de poartA, ce iaste din 25 zile tot a aceia§i
luni Fevruarie. DupA care apoi dupA ce divanul sau incredintat CA arAtatile casA cu tot
locul §i binalele lor sant drepte a jAluitorilor §i nu iaste .nici o pricinA despre nime ;
prin tidula saa dat poroncA vorniciei de aprozi spre a randui pe telal ba§a sA le strage
la mezat in curgere de 40 zile dupl obiceiu atat In divan §i la stare locului cat §1 pe
toate ulitile oraplui pretutindeni spre in§tlintare celor ce vor fi mu§terel ca sAl cum-
pere, §1 la implinire vadelii, la hardul ce sA va face in divan mu§tereului ce va da pre-
lul cu care sA sA multAmeasca vanzAtoarea, sA I sA de, cAruia cumpArAtoriu pe langA
zapis de vanzare, §1 scrisorile vechi ce va lua de la vanzAtoare i sA va intAri stApanire
§1 cu cartea divanului, §i vornicia de aprozi IncA iarA§ prin tidula din zi fatal a lunei
lui Mart, (land aceia§i poronca lui telal ba§a ca sA facA urmare intocma §i de atunce §i
panA acum in curgere de douA luni de zile mai bine cat sau strigat la mezat, nimene
altii mai bun pret nau dat, fAr decat pitAreasa Eliana Papafil prin vechil din parte sa,
sotul sAu pitar Anastasie Papafil au dat pret in somA doaA zaci §i trel mil lei, drept
care pret in divan inaintea noastrA fiind §i cu multamire vanzAtoarii prin vechil sArda-
rul Gheorghe Hermeziul, sau sAvar§it haraul mezatului aspra sa precum ace1ai sAvar-
§ire a mezatulul fiind la 8 zile ale acestei curgAtoare lunii Mal sau adiverit de cgtrA
divan §i in dosul tidulii vorniciei de aprozi eau fost data cAtrA telal ba§a. Deci acum
dupA zapisul de vanzare §i scrisorile vechl t'au priimit dumneaei pitAreasa de la van-
zAtoare, cer§ind ca sA i sA intAriascA stApanire §i de cAtrA divan, drept aceia de vreme
ce vanzarea aZasta sau sAvar4it prin mezat §i in divan dupA toatA randuiala pAzitA ;
iatA dar §i de cAtrA divan prin carte aeasta i sA intAre§te stApanire dmsale pitAresel
asupra arAtatelor casA cu toate celelalte binale §1 cu tot locul lor dupA mAsurile in sus
arAtate, pe care de acum inainte §i in veci atat dumneaei cat §1 toll urma§ii dmisale
clironomii sA aibA a le stApani in bunA pace ca pe a sale drepte cumparate cu bunA
credinta, §i carte aEasta a divanului sai fie dmisale §i in urmA clironomilor de intAri-
turA statornicA neclintitA §i nerApitA nici o dAngoarA in veci, cari sau adiverit §i cu ale
noastre iscAlituri.
1811 Mai 12
Nec. Hermeziu vornic, Vasile Roset paharnic, T. Paladi vornic, Bal§ vornic
...logofAt

XLII, 1824 Decembre 2 (lap°


Prea truYllate Doamne,
CuprinsA fiind de multe nevol a vAduvii meale §i lipsindumi tot prilejul sprijinitor
Buletinul Muzeului Municipal cloan Neculcel) Cant 14

www.dacoromanica.ro
106 GH. GHIBANESCU

cu umilinta mA rog sA sA vanzA de veci prin mezat casóle cu locul ce am aid In


orapul Eapi Idngd monastirea Spitalului Spiridon spre intimpinare nevoilor meale.
A inAllimii tale prea plecatA slugAIleana Papafil CAminAreasa.
In dos e Dumnealui vel logofat va pune la cale. Asian 2 logofet 824 Deckemv 2.
De la logofetia cea mare
CAtrA dmlui Costandin Timircan vornic de poart5.
DupA cerire dumisale CAminAreasA ca sA sA vanzA de veci prin mezat cabAle arA-
tate cu locul lor, cerand trebuinta a sA face cercetare cuviincioasA, logofetia te oran-
due§ti sA cercetezi de sant cu locul lor sau pe loc cu bezmAn §1 ce mArimi are locul
lor mAsurandul cu stanjAn domnescu impreEfur, asAmine in ce stare sA afla acestA cask
§i de sant a dumsale CAiminAresei sau a boeriului dumisale ; §1 precum vei afla sA dai
mArturia cu arAtare pre largu.
Dekemvre 5
Canta vel logofet

XLIII. 1824 Decembre 8 lapi. Dumneaei cAminAreasa Iliana solia sAvar§itului din
viiatA Anastasi Papafil de aice din ora§ul E§ii, prin jaloba ce au dat cAtrA preinAltat
domnul nostru mAria sa loan Sandul Sturza VodA la 1824 Dek. 2, cu cerire sA i sA
vanzA de veci prin sultan mezat casAle cu locul lor, ce le are aice In orapul Epii In
mahalaoa Muntenimii din mijloc de la dial de zidul möndstirii slántului Spiridon,
pe care casA §i dmlui le are cumpArate de la sultan mezat din 1811 Mai 8, dupg ti-
dula de mezat, de la dumneaei medelnicereasa ZmAranda BuhAiasca sotie sAvar§itului
din viiatA Toma BuhAescul, prin vechil sAvar§itul din viiata sotul dmisali AnastasA Pa-
pafil, Oar fiind atunce ; in dosul cArie jalobe Decemvre 5 mi sA porunce§t de cAtrA cin-
stita logofetie ce mare, ca sA fac cercetare la fata locului, de sant aceste casA cu locul
lor velnice a dmisale cAminAresei Ilenii §i de nu sant pe loc cu bezmAt §i de sant drepti
a dmisale zestre sau a sAvar§itului din viiatA sotul dmisale AnastasA Papafil, §i ce mA-
rime are locul §1 in ce stare sA aflA casAle, §i mAsurand locul cu stanjan gospod. sA
fac mArturie hotarnicA dupA randuiala ce sA pAze§te. UrmAtoriu poroncii fiind, am mers
la arAtatele casA cu locul lor, fata fiind dmneaei cAminAreasa jAluitoare, i dmlui sArdar
Costachi, §i altii ; am cerut ca sAmi arAte scrisori dovezi cu care stApane§te casAle cu
locul lor ; §i intAiu au scos l miau arAtat o hotarnicA §1 fAcutA §i inchipuitoare hartA,
arAtand mArimea locului de gur impregur cu locul hanului din 1811 Fear. 25, cu palma
stanjenului cu care sau mAsurat locul in ace vreme pusA pe ea iscAlitA de vornicul portii
Toader VargoliZu, au scos tadula de mezat din 1811 Mart 1, prin cari sA aratA cA dum-
neaei cAminAreasa ZmAranda BuhAiasca sotie sAvar§itului din viiata Toma BuhAescu au
scos la mezat arAtatile casA cu locul lor, §i pretul cel mai bun au dat sAvar§it -din viiatA
pitar AnastasA Papafil, sotul dumisale cAminAresei Iliana Papafil, vechil fiind dmneei
cAminAresei, fiind cA banii ce au dat pe casA au fost banii dmisale cAminAresei zestre
dmisale luoati de pe mo§iia Scobinia-nii care mo§ie §tiut iaste de cAtrA toll cA au fost
vetnicA a dmisale cAminAresei Ilenii §i au vanduto cu mezat dmisale biv vel vornic Ser-
ban Negel in trecutii ani ; au scos zapisul dmisale medelniceresei Zmaranda BuhAescu
din 1811 Mart 1 prin care aratA cA au vandut arAtatele casA cu locul lor sAvar§itului
din viata pitar AnastasA Papafil vechil fiind din parte solidi sale pitAresel Iliana, care
dupA vreme sau fAcut cAminar, §i sA cunonte vederat CA aceste casA cu locul for sant
cumpArati cu banii de zAstre de pe mo§iia ScobintAnii, ce au fost a dmisale cAminA-
reset Ilenii sotia sAvar§itului din viiatA AnastasA Papafil cAminar; aratandumi §i alte
multe scrisori vechi §i hotarnice arAtand cateva locuri Intrupate acum la un loc §i pre-

www.dacoromanica.ro
DOCUMENTE 107

cum sau cumpArat §i au venit din mânA in mAnA panA la mAna dumisale aminAresii
Matta Papafil, incun;urdndu§i toate locurile cu harta §i hotarnica mai sus pomenitA din
1811 &yr, 25; deci eu Maud stanjAn de opt palme proaste, dupl palma ce sau gA-
sat inamnatA in ace hotarnicA, §1 Wand cercare mAsurilor dupg hotarnicA §1 inchipui-
toare hartA cu totul au e§it ace mAsurAtoare prostä impotriva scrierii somii stAnjanilor,
ce sA \tad insAmnate in ace hartä, cad in toate partite acum au e§it pe acele sämne
mai multi stAnjAni de cat sA scriu la harta, fiind locul acesta Intre doa. uliti §i despre
celelalte parti sA hotArA§te cu alte locuri boere§ti, unde nau avut putere a sA mai in-
tinde nici unul nici altul, avAndu§i fie§tecare stapAnire din vechiu pe sAmnile ce sant
§i pAna astAzi fiind in ace hartA §i hotarnicA cuprinsu locul afAtatelor casA cu locul ha-
nului care iaste la rAspântenile ulitilor, §i mergAnd eu singur la dmlui biv vel logofAt
Costandin Catargiu, iam fAcut intrebare de iaste driaptA stapanire dmisale despre lucul
dmisale cAminAresei, precum iaste gardul pus acum, fiind dmlui megie§ cu locul dumi-
sale de locul dmisale caminaresei despre rAsArit, §i au dat rAspuns cA nu are nici o
pretentie asupra dmisale cAminAresei ; am Intrebat §i pe vechil dmisale logofetesAi Safta
Stratulat iarA§i asAmine au rAspuns, fiind megie§i cu locul dumisale de la dial tot cam
despre rAsArit de locul dmisale cAminAresei ; asAmine §i pe dmlui Vasale Bra§ovan rA-
za§i despre amiaazi de locul caminaresai, §i au rAspuns cA nu are nici o prick-A, a-
vAnd fAcute binale pe locul au, §i cu acel stAnjAn de pe palma insämnatl precum sau
as de pe hotarnica din 1811 Fevr. 25, incepAnd a mAsura locul casAlor ce acum vro-
e§ti sA vAndA bez locul hanului, care §i acela sau mAsurat §i sau facut inchipuitoare
hartA arAtAndusl mArimea locului casAlor §i a hanului precum sA aflA fatA, incepand din
locul casAlor dmisale logofetesai Safta StrAtulat la vale spre apus alAture dispre amia-
zAzi cu villa care vine de la dial din Muntenimea din mijloc §i pAnA in locul hanu-
lui despre cam rasArit §i miaanoapte de jdnldna de piatrd, care rAmAne pe locul ha-
nului, de la care fantana sa poatA avea impartA§ire a§ lua apA §i acela care va cum-
Ora locul cu casAle, rArnAind hanul cu locul lui nevAndut, parte despre miazAnoapte
sau gAsit 32 stAnjAni i 3 palme fata locului la acea uluta, rAmAind locul hanului la a-
ceia§i ulita §i pftnA in marginea until care merge cam spre rAsArit §i amiaazi pintre
locul hanului §i zidiul sfAntului Spiridon de 6 stAnjAni cu locul casAlor ce sAnt prinsA
de zidiul sfAntului Spiridon, fata locului hanului la ulifd care vine de la dial 13 stall-
-0
Atli. De acolo din margine ulitAi care vine de la dial läsatA largime ei de patru
stanjAni trei palme patru parmace, intorcAnd cu mAsura spre amiazAzi alAture despre
rAsarit de locul hanului §i fAntAna pomenita, precum §i rasuflatorile pivnitii de la han
O linie driaptA pAnA in dreptul coltului a grajdiului de la han, unde din coltul grajdului
a_ §i pArA unde sau fAcut linie despArtitoare locul hanului de locul casAlor, ant 4 palme
f42 patru parmace, parte aastA de loc despre apus de casA, §i despre rftsärit de locul
o hanului pArA la coltul grajdiului, sau &At 21 stAnjAni, i 2 palme ; de acole din
t coltul intorcAnd cu 'Masura la vale spre apus alAture despre amiazazi de fundul
,v

5 c grajdiului linii driapta §i parA in margine care merge la slant Theodor,


.Jo'g
despArtitoriu locul hanului de adiul sfAutului Spiridon Maud lArgimea ei de 6
stAnjAni din zidiu §i Ora acolo, parte kast de loc sau gAsit 12 stanjani 4
b.J
palme. De acole din coltul grajdiului intorcAnd cu mAsura spre apus cam miaazi
OZ
§i rasarit, alAturi despre rasarit cd ulita pomenitii linii §i Ora in locul §i pAretile
0 benalilor dmsale Vasali Bra§ovan parte aEasta despre apus sau gAsit noaA stan-
a Atli 5 palme, de acolo den margine tot aceia§i ulita 1AsAnd lArgimea 'Ana in zi-
,0
diul lui sfAntu Spiridon de §esA stAnjAni intorcAnd cu mAsura la dial cam spre miaa-
noapte §i rAsArit, alAturi despre miaanoapte de locul lui VasAli Bra§ovanul pAnA
1a un toe, apoi asamine alAture cu locul biv vel logofat Costandin Catargiul Ora la

www.dacoromanica.ro
108 GH. GHIBANESCU

cont.', WA§ in locul dmisale logofAt Catargiul, pe linie gardului ograzai dmisale stapa-
nire dintaiu, parte locului despre amiazazi, sau gasit 34 stanjani 1 palmA ; §i de acolo
din coltu §i locul dmisale logofat Costandin Catargiul, intorcand masura spre miazA-
noapte §i alaturl despre apus de locul dmisale logofat Costandin Catargiul 'Ana la un
loc, §I apol tot inainte alature despre apus de locul dmisale logofitesai Safta Stratulat
§i para in margine ulitii care vine dela dial lasata largime ei de 4 stanjani, 4 palme,
doa parmace, de uncle sau Inceput cu mAsura intai, parte despre rAsarit sau gasit 36 stan-
jani, §1 cu aceste 6 masuri sau incunjurat tot locul casalor In cuprinsul acestui loc, sa
afla casa marl supt un acoperAmant §asA octal I mäsurile lor, i un beciu dedesupt pe
timilii de piatra, I cuhne i grajdiu prost, bune sanatoase cu toate cele trebuineoasa la
eli §inclilite Mgt-As:lite de kur impregur cu gard de nueli prost vechiu, §1 de cercetare
§i masuratoare ce am facut am dat VastA marturie hotarnica, Maud §i inchipuitoare
harta de stare locului casalor i locul hanului.
1824 Dekemv. 8
Costandin Timircan vornic de poarta

XLIV. 1832 Sept. 18 la0. Prin acest zapis de vanzare fac §tiut §i incredintaz
cl In trecutul an 1831 facand cerire prin jaloba catrA cinstit divan giudecatoresc ca sa
sl Ana de veci prin mezat un han i o casd cu locul kr de aice din E0 in do-
sul mdndstirli sfdntului Spiridon cumparate la anul 1811 cu banii mei din vanzarea
a unii mo§il anume Scoblillent ce au fostu a me de zastre, prin carte divanului de la
10 zile Saptemvre a aceluia§1 an supt Nr. 3443, sau oranduit pe vornicii de poartA Va-
sile Padure ci loan Popovici sa cerceteze marime locului lor §I de nu este in vreo pri-
cina despre megie§i ; care randulti prin marturiia ce au dat la 14 a aceiaci luni, Sep-
tembre, arata ca dupA marturiia hotarnica din anul 1824 Dekemvrie 8 de la vornic de
poarta Costandin Timircanu, ci au vazut asupra locului acestor binale Maud cercare
mAsurilor lui cu stanjan domnesc sau aflat intru aZastA marime, adicA
12 st. 4 palme fata ulitai despre apus Oa in locul altor ma a mele ci liam o-
prit de vanzare pantru a me trebuinta ;
27 sldnjent parte despre amiazanoapte alature intru mArginire cu locul celorlante
casa a mete panA in locul casalor dmisale vornic Vasile Hrisoverghi ;
11 st. 3 palme fundul locului intru mArginire cu locul dmisale vornic §i a unui
han a mortului Vasile Braiovanul WA in dosul despre zidiul manAstirii sfantului Spi-
ridon, ce sau gaslt intru largime de doi stanjani §1 §apte palme;
27 stdnjeni 6 palme margine in lungu despre acela§ drum WA in coltul zadiu-
lui hanului acestue de unde intai cu masura au inceput.
78 steinjeni 5 palme adicA §apte zaci §i opt stanjini cinci palme sau aflat intru
aceste patru masuri impregiur, Insa scrisorile megie§itelor locuri nu sau vazut, dar sta-
panire sA urmeaza fara prihanire cum arata mArturie aZasta ; dupa care prin tidula di-
vanului catrA dmlui postelnic Neculai Canta, epistatul vorniciei de aprozi ci prin arA-
tata tidula dmisale de la 16 Septemvre a aceluiaci an 1831 sau scos la mezat hanul a-
cesta cu locul lui ci cu toate zidirile ce au pre dansul in puterea scrisorllor ca la in-
tamplare nascand vreo pricina despre megie§itile locuri sA fie pe soarta cumpAratoriului,
§1 de atunce §i [Ana acuma la 16 a urmatoarii luni Septemvre tratarisandusa mezatul
acestui han cu necontenire atat in oracul Ecii cat §i in toatA tara, dupA legiuitele forme
pazate, prelul cel mai de pe urma ci mai bun adicA §aptesprezece mii zece lei lau dat
dmlui negutatoriul Alexandru Ciulei cu care multamindumA eu sa facut hareci in divan
cum sa arata sAvarcire vanzarii ce sau trecut la tadula mezatului cari sau adeverit de

www.dacoromanica.ro
DOCUMENTE 109

cAtrA cinstitul divan, Intracesta chip land sAvarsire prin mezat vanzarea acestui han
cu load lui i cu toate zidirile Impreglur gi prihnind deplin arAtatii bani de la cum-
pArAtoriul am dat gi eu ImpreunA cu zapisul acesta toate scrisorile ce am avut, gi de
acuin inainte gi In veci In puterea mezatului gi a zapisului meu acesta sA aibA dmlui gi
inogtenitorii sAi al stapani veZnic ca pe al Mt drept lucru cumpArat prin mezat cu bunA
credintA precum spre aceasta urmeazA a me iscAliturA,
anul 1832 Septembrie 18
Ileana cAminAreasa
Divanul 'gudecatoresc al printipatului Moldaviei
Vanzarea acestui han cu binalele lui pe locul lor arAtat In zapisul acesta sau sA-
vargit prin mezat dupA toate formalitAtile pAzite, publicarisandusA vanzarea acestui han
In toatA tara dupA noul a0zAmant gi condica politilascA, precum de iznoavA gi in ora-
gul Eii prin adgie, care prin raportul ei de la 7 zile a trecutei luni lunie supt N. 2035
aratA cA nu urmeazA nici o pricinA, multamindusA gi vanzAtoare cu pretul de gapte spre-
zAcemii zece lei, ce lau dat cel de pre urmA mugtereu Alexandru Ciulei, cum sA aratA
sAvargire vanzArii ce sau trecut la tadula mezatului care sau adeverit de la divan, pre-
cum gi vanzAtoarea mArturisAgte prin zapisul acesta.
Drept dceia sA intAregte de la divan stApanirea numitului cumpArAtoriu asupra a-
cestui han, cu locul lui, pe care atat el cat gi moitenitorii sli, din niam in niam, sA
aibl a stApani vanic ca pe al sAu drept lucru cumpArat prin mezatu cu bunA credintA,
precum spre aeasta sA adiveregte gi sA IntAregte de la divan.
anul 1832. Septembrie 19 zile
I. Cantacuzino ;N. Dimachi vornic
Catargi vornic, Grigori Ghica vornic
Chirica ban. Balg spatar
director comis Chirilov
Pecete : IIpHIIIHIIdTS MOA,1,Afilif11. AflIIIi NISMICITONCK$ 1832.
al mesai secretar E. Stamate

XLV. 1839 Mai 20 Iai. OrAgAniasca adjie.


CAtrA dumlui Neculai Telal baga.
Divanul apelativ a Orli de sus prin tadula cu Nr. 2962 face cunoscut adjii cA
dumnealui medelnicer lorgu Papafil unul din fii rAposatel CAminArese Ilinca Papafil
prin jaloba cAtrA acel divan, au fAcut arAtare cA de vreme ce nime nu sA gAsegte
sA primascA a fi epitrop pe averea rAmasA de la maica dumisale sprijin fn nipie casi
de aice din E aJlóloare fn dosul mandslirii soantului Spiridon ; iar casile sant
supusA intamplArilor pAgubitoare i ei au pAgat cAtrA venire In legiuita vrastA, gi numai
din nehotArire pArtii ce sar cuveni surorilor nu sar pute cAsAtori apoi sA sA scoatA la
mezat arAtatele casi spre de veci vanzare a cArora pret ce va egi sA s ImpartA In trei
Orli, din cari o parte cuvenitA surorii sale sA sA dei in manile dsale vornic *tefan
Catargiu, carele are pArinteascA Ingrijire asupra surorii sale, far celilante dot parti cuve-
nite jAluitorului gi mai marele sAu frate, Neculai care este cAzut in bicisnicie gi carele
este in a sa purtare de grijA, sA sA dei sau in ocarmuire sa, sau sA sA del de cAtrA
divan cu dobanda la vreo persoanA sigurA ; gi numal dobanda sA Ii sA sloboadA pAr la
venire In legiuita vrasta pe care aEastA cerere impArtA§indui logojelie spre dezlegare la
23 a txecutii luni Ghenar cu adresul de supt numArul 292 sau primit copii de pe a-

www.dacoromanica.ro
110 GIL GHIBANESCU

dresul secretariatului de stat urmat dupl a sfatului dizlegare ; ce pentru ferire de in-
tamplAtoare paguba, daca sA gasA§te mai deplin a sä vinde casile spre a sA folosi cliro-
nomii de dobAnda pretului vanzArii ; divanul sA pA§asca catrA o a§a lucrare iar pentru
impArrtre banilor la sinclironomi in ceia ce sA atinge de partea cuvenitA surorii sar pute
incredinta lui Stefan Catargiu ramaind pentru celelante dol parti ca divanul sA urmezi
potrivit glasuirii pravililor ; pe temeiul dar a acestei dezlegariincuviintandusa vanzare,
sau cercetat titlurile proprietAtei din cari sau vazut ca arAtatele casa cu locul lor au
fostu drepte a raposatei caminAresei Elenei Papafil, cumparate prin mezat la 1811 de la
med. Smaranda Buhaescu sotiia rapaosatului med. Toma Buhaescul, a carora loc ma-
rime este 32 skinjani pro0i marginia despre, rAsArit 35 stanjAni capAtul de la dial,
32 stanjani margine pe din sus alature cu ulita ce merge la Muntenime §i 32 stAnjani
capatul alaturi cu ulita ce merge pe din dosul manAstirii svantului Spiridon ; in urma
cAriea adjiia scrie dumitale ca sA sa pue in lucrare strigare la mezat a aratatelor casA
cu locul lor in termen de 40 zile, potrivit § 7 anexa a dol din condica politilasca spre
in§tiintare acelor ce vor fi mu§terii ; pentru care sau randuit a sA urma publicarisire,
§i in tot printipatul priu Foae Buletinului sAtesc, iar dupa impliniri arAtatului termen ne-
urmand vreo pricinA inpedecatoare vanzarii sa vor face hareciu in presudsfiia diva-
nului, asupra mu§tereului ce va da pretul cel mai folositori ; caruia sA va intAri stA-
!Attire pe forma. lar atasta la vreme a sA predstavlisi adjil ca ea sA o trimiatA divanului.
Rallet vel aga
Massa. INo. 5688 1839 Mai 20 zile stolnaZalnic Cerchez pitar
5000 lei evel mezat.
7000 adicA §epte mii lei dau eu 1839 luni 7 Enacachi paharnic
10000 lei adicA zece mii lei dau eu serdar Carp.
14000 lei adicA patrusprezece mii lei dau eu lulie 7, EnAcachi paharnic
450 # adicA patru sute cinci zeci galbeni dau eu serdar Carpu
500 # adicA cinci sute galbeni dau eu K SlAtineanu.
550 # adicA cinci sute cinzAci galbeni dau eu Ene Tufescu.
600 # adica §ase sute galbeni blancu pe socotiala me lorgu Papafil medelnicer.
650 # adica §asa sute cincizAci galbeni pe socoteala me Catargiu spatar
750 4* adica §apte sute cincizaci galbeni blancu dau eu Costandin Ciulei cA-
minar 1839 Octmbre 28 zile.
800 # adicA optu sute galbeni blancu dau eu, Catargiu spatar 1839 Dekvre 19 zile.
801 # adicA optu sute unu galbeni blancu dau eu 1841 Ghenar 31 C. Chirilovici.
802 # adicA optu sute doi galbeni dau eu, M. Draghici, 1841 lull 31.
850 4f adicA optu sute cincizAci galbeni la strigare de astazi au ramas asupra
me §i mai mult din cat acest pretu nu dau M. DrAghici.
850 # jumatate adica optu sute cincizAci pol galbeni blancu dau eu K. Kirilovici
1841 August 28.
880 adicA optu sute optzAci galbeni blancu dau eu 1841 August 28 M. Draghici.
880 adicA optu sute optzAci galbeni blancu cu acest pret sau hareeluit mezatul
asupra me astAzi §1 banli am ai aduce in divan, 1841 Septebr. 5 zile M. DrAghici.
Divanul apelativ al tarii de sus,
AstAzi in presudsfia divanului in fiintA §i cu multamire dumisale medelnicer lorgu
Papafil i a cumnatului dumsale dlui CAlin Chirilovici sau hareduit mezatul casAlor cu locul
lor cuprinsu in tadula aZasta asupra dumsale post Manolachi Draghici cu opt sute
optzaci galbeni blancu. De aceia sA adivere§ti de cAtrA divan.
Aga Cost. Tacul. Grigore spatardirector Stamati.
No. 4755, 1841 SAptmbré 5

www.dacoromanica.ro
DOCUMENTE I1I

In dos regeste: lidula de a se vinde prin mezat casele cu locul lor in dosul
ulitii sfantului Spiridon a dmsale medelnicer lorgu Papafil.

XLVI. 1841 Octombre 21. MO. Zapis.


Prin 'care noi gios iscalitii medelnicer lorgu Papafil §i Theodosiia Chirilovici nas-
cutä Papafil, facim §tiut §i incredintam el dupa moartea maicii noastre, rämaind noi
clironomi inpreuna cu mai marile a nostru irate Neculai ci esti cazut in bicisnicie, iar
casale cu totul lor de aice din oraul E0i, din dosul so. Spiridon, ci niau ramas di
la maica noastra vazand a din vreme in vreme sa darama, mai vartos de un foc, dupa
cari sa fim cu totul paguba§, am socotit de cuviinta de a li vindi prin sultan mezat ;
§i a§a gios iscalitul medelnicer lorgu Papafil facand ceriri prin jaloba catra divanul de
apelatii a tarii de sus, de a sä puni in lucrare vanzare ;acel divan prin logofitiia drep-
tatii, cerand dizlegare sfatului intru alasta, au priimito in sfar§it incuviintatoari ceririi
vanzarii.
In urmare cane dizlegari, divanul acela, publicarisand vânzare acestor tasa in ter-
menul hotarat de lege, §i neurmand nici o protistatie asupra vanarii inpedicatoare ha-
reIuirii lor. la 5 Septemvre anul curgator in presustviia divanului, sau haraluit cu
multamire noastra aratatile casä cu locul lor asupra dmisale boerului postelnic Mano-
lachi Draghici cu pretul cel mai folositor, de 880 # adica optsute optzaci galbini blanc,
care suma dmlui au §i raspunsu in divan, de undi ramane a o primi.
Insä fiind ca in tadula mezatului sä cuprinde marime locului in catime de stanjeni
dupa glasuirea documentelor, iar noi ne§tiind daca acei stanjani cu adevarat pot fi in
Ingraditura locului de astazi, am inchiat inscris cu dmlui boeriul postelnic Draghici, ca
dad lipsa locului ci va fi va dovedi trecut prin vanzari de maica noastrA medelnice-
reasa Elena Papafil, atunce dmlui sä nu MIA drept a cere ceva, iar daca din impotrivä
11 va dovedi inpresurat, §i cu ra credinta stapanit, atunce dmlui sa§ caute cu aciia,
iar nici cum cu noi iscalitii; §i in sfar§it §i cu care chip noi clironomii vanzatori sa
nu fim suparati nici cum de dmlui boeriul post. Manolachi Draghici. Pentru cari incre-
dintand drnisale zapisul acesta cu ali noastri iscalituri, intarit §i de divan pi forma, do-
cumenturile cuvenite le va primi din acel divan (la cari au §1 numarat banii precum
sau aratat mai sus) impreuna §i cu tadula mezatului.
Anul 1841 Octomvre 21 zile
lorgu Papafil medelnicer
Teodosiia Chirilovici
Nastasae Papafil
Divanul apelativ a tarii de sus
Dmlui medelnicer lorgu Papafil unul din fii rapo3atel caminäresei Elena Papafil,
prin tadula ce au dat la anul 1838 au facut aratare ca nimi nu sa gäse§te a le fi epi-
tropi, §i avere ramasä de la maica dmsale esti ni§ti casä aflatoare aice fn Eii In do-
sul Sv. Spiridon (cuprinsa in zapisul acesta) cari sant supusa intAmplarilor pagubitoare,
iar dmlui cu o sora au pa§it cu venire catra legiuita varstä, §i numai din nilamurire partii
ce sar cuveni surorii sale nu sar pute casatori, apoi sä sa scoata la mezat aratatile
casa spre de veci vanzare, a caror pret ci va e§a sa sä imparta in trei parti, din care
o parte cuvenita surorii sale sa sa dea in mainile dmsale vornicului Stefan Catargiu,
care are parintiasca ingrijiri asupra ei, iar celelalte doa parti cuvenite dmlsale medel-
nicer. §1 mai marelui sau frate Neculai ci este cazut in bicisnicie, §i carile este in a sa
purtare dd grijä sä se dei sau in ocarmuire sa, sau sa sä dei de catra divan cu do-

www.dacoromanica.ro
112 01-1. GHIBANESCU

bandA la o persoad sigurä, si numai dobanda sA ii sA sloboadA pang la venire in le-


giuita varstA ; pe care aZastA ceriri inpArtásindusA logofelii spre dezlegare, la 23 Ghe-
nari 839 cu adresul de supt No. 292 sau primit copia adresului secretariatului de stat
urmatA dung a sfatului dezlegare, cA pentru fcrire de intamplgtoare pagube dad sä gg
sgste mai de folos a sA vinde casile spre a sA folosa clironomli si dobanda pretului
vanzArli, divanul sA pg§ascA Ohl o asa lucrare, ca pentru impArtire banilor la sancli-
ronomi, fn ceia ce sA atinge de parte cuvenitg surorii, sar pute incredinta dmsale vor-
nicului Catargiu rAmaind pentru celelante doaa parti ca divanul sä urrnezi potrivit gIA-
suiril pravilelor ; pi temeiul dar a acestii dizlegari la 18 mai prin tidula No. 2962 cAtrA
orgsAniascA adjie sau scos la mezat arAtatile casA cu locul lor, arAtandusA anume prin
ia mArime locului, pentru care sau urmat publicarisiri si in tot printipatul prin supli-
mentul Foii Sdte0i cu No. 10 din 4 luni 839 apoi dung implinire termenului publica-
risarii i trecere a indestulA vreme urmandusA strigare mezatului in cateva randuri la
zioa hotgratg pentru asAmine ;in sfar§it la 5 a trecutii luui Septemvre in fiinta si cu
multamirea dmsale med. lorgu Papafil I a dsale Cann Chirilovici, ce are intru insotire
pe Teodosia sora dmsale medelnicer, sau savarsit mezatul asupra dmisale post. Mano-
lachi Draghici cu pret de 880 # adicg opt sute optzAci galbeni 'Mane, care suma sau
§1 primit in divan de la dmlui post Drept aicia asa precum vanzare arAtatelor cad
cu locul lor sau urmat prin mezat dupg toate formele, apoi in putere si acestui zapis
a vanzAtorilor, sa aibg a le stApani dlui post. ca pe un drept acaret a dmsale pentru
care sA intAre§ti de cAtrA divan zapisul acesta.
Voriic Paladi Aga Cantacuzino D. vornic Grigori spatar
sectia I. N. 5218.-1841 Octomvre 18 zile director Stamati
I. P. nomilvinATtin 11/10mouni 1834. Amians 11,R111111 Af CSC. §ef Milea

LXVII. 1847 Marne 12 lapi. Zapis.


Casa meli illgtoare In dosul modstirii sv. Spiridon de aice din E§ ce liam cum-
'Arai pren mezat, la anul 1841, de la clironomii rAposatii caminarese Papafil, in pute-
ria actului de la 18 Octvr. supt No. 5218, si a tadulii de mezat, din 5 Sept. acelue§
an supt No. 4855, liam trecut in di veci vanzare, cAtrA sfintiia sa pgrintele iconomul
Andreiu BAnescu, cu pret de 797 4, adicA §apte sute nogzAci §i sapte galbini blancu,
sl cu locul lor, bez opt stanjani loc, cari tot din aceste am vandut, dmsale Dimitrii Zan-
firovIci, di la vali de casg, §i a cgrora stanjini mAsurA esti tot, de opt, atat in fata u-
litai, cat §i in fundul locului, lar Iungul pe cat sA aflA locul astAzi din ulita spre rAd-
rit pentru cari loc, de opt, stanjani, am dat osäbit, zapis, dumisale Zanfirovici, §i dar
priimindumi astAzi §1 banil deplin, dupg cuprinderia zapisului di la pArintile iconomul,
rAmAne sfintia sa, de acum inainte velnic stapan locului vfindut, cAtrA sfintia sa, cu ca-
sAle din niam in niam, si dreptAtile i indatoririle cuprind pren tatatUl mai sus act, a
clironomilor, si tadula mezatului, bez de stanjani vandal, dumsali Zanfirovici, pe care
acturi cu toate documenturile vechi si noa, liam dat parintelui iconomul Andreiu, ca
unul ci sA aflA cumpArAtoriul pArtai cei mai mari a locului cu casa, si loc, spre credinta,
si intocmai urmare am iscAlit, intArindusg zapisul aZesta si de cinstitul divau, dupg a-
rAtata cerire,
anul 1849, luna Mart, 12 zali
M. DrAghici postelenicu
Divanul apelativ din Printipatul Moldaviel
Pentru cA iscAlitura de supt zapisul acesta, iaste adevAratA a dumisale boeriului
post. Manolache DrAghici, sA adevere§te de catra divan vremelnic, pe temeiul ceririi

www.dacoromanica.ro
DOCUMENTE 113

ce prin inscris Inreghistrat supt No. 1707 au fAcut, rAmaind a sg faci statornica intg-
rire dupg urmarea legiuitei publicatiuni dacg nu se va ivi vreo pricing inpedecgtoare
vAnzgrii.
A. K. Mavrocordat post. D. Miclescu A. Bran spatar
Leon postelnic Director Luca
1. p. divanului de apelatie 1845 Mai 1 §ef loanu Scorpan
sectia 3. No. 1756 1847 Mart 11 zile.
Divanul apelativ din Moldova
Dupg vremelnica adiverire sus insgmnatg publicarisandusg aceastg vanzare prin
adaosul cu N. 32 §i 33 a foil SAte§ti din 6 april anul trecut 1847 §i implinindusg atat
legiuitul termin de 6 luni a publicarisirii, cat §i acele 15 zile ovajarisite de sfat prin
anaforaoa din 20 Maiu 1839 N. 1038 1nnalt la'gritg, nici o pricing inpiedecMoare sta-
tornicii Intgriri nu sau ivit. De aceia sg intgre§te statornic de cgtrg divan spre vecinica
sal:dike sfintii sale iconomol Andrii Bgnescu §i a urma§ilor sfintii sale asupra pome-
nitelor casg cu locul lor.
prezgdent Gheorghe Cgrstescu vornic ;post. lacov Leon ;Maior C. Duca ;
T. Scobihorn spgtar. Alecu Bran spgtar director A. Cerne. §ef sectiei Lecache
sectia 111parte IIN. 7433-1848 Dechemvre 16.

LXVIII. 1847 funie 16 laA (regeste). Jurnalul Tribunalului giudecgtoresc al tanut,


la§i sectia 1-a, Inchee jurnal asupra averii rgmase de pe urma rgposat negutitor A-
lexandru Ciulei, de la care au rgmas sotia sa Paraschiva §1 trei copii : Anastasg Clu-
lei, Zoita §i Marghioala. Epitropia casei era compusg din solia sa Paraschiva, Alexan-
dru Ciulei särdar §i comis loan Vraghie.
Averea rgmasg se rAdicg la 194944 lei 5 parale ; din cat e
11.322 bani de scos dupg sineturi
11.655 (610 galbeni) materialul dughenii din dosul sf. Spiridon
28 266.35 locul dughenilor din care 12 stanjeni 2 palme la fatg, iar latul 27 stan-
jeni, a 65 galbeni stanjenul (fac 796 44= §i un sfert)
49.700 binalele treisprezece (1400 44=)
47.925 locul celor 13 dugheni (33 stanjani 6 palme) cgte 40 # stanjenul (1350
galbeni)
17.040 binaoa din Targul Cucului (480 44=)
16.507.20 locul acestii binale (fata 7 st. 6 pa'rne, §i latul 9 st. 5 palme) cgte 60
galbeni stgnjenul (465 *)
2 570.30 argintgriile
194.944.5 pe peste tot
a) Partea Paraschivei Ciulei sotie : hanul din dosul sf, Spiridon (21655 §i 28_66)
a patra parte din datoria de 11322 lei (2830 lei 20 parale), a patra parte din argin-
tgrie (631 lei)=---53.583.10 ; din acestia se scade partea sa 48756 lei 10 pr., rgmane a
intoarce casei 4647 lei 30 parole.
b) Partea sdrdar Anastasd Ciulei: dugheana cu locul ei din Targul Cucului (17040
§i 16507.20) ; a patra parte din datorii de 13222 lei (2830) ; a patra parte din argin-
tArie (631 lei), bani luati mai mult (12758)=49758.20, din acestia se scade partea sa
(48736 lei) ; rAmAne a intoarce casei 1022.20.
c) Partia Zoiiii sotie pitarului Anastasie Gusti: 6 binale din cele 13, capgtul
de la vale despre poarta lui Cehan (24850 §i 25560 lei) ; a patra parte din datoria de
Buletinul Muzeului Municipal «loan Neculcei 15

www.dacoromanica.ro
114 GI-1. GHIBANESCU

11322 lei (2830), a patra parte din argintarie (631).=--,52871 lei; din acestia se scade
partea sa 48736 lei, banl luati mai mull ; rat/lane a intoarce casei 5135 lei.
d) Partia nevrdsnicei Marghloala: 7 binale de la dial de cele date Zoitei (28850
§i cu 22305 lei); a patra parte din datorie (2830 lei) ; a patra parte din argintarie
(631 lei)=50616 lei ; din acestia se scade partea sa 48736 lei §1 rAmane sa dea casei
1880 lei.
Iscalesc jurnalul A. Ciurea, M. Casul ; loan Vraghie comis ; Anastasä Ciulei sardar,
Nastasa Gusti pitar, Zoita Gusti nascuta Ciulei, Paraschiva Ciulei.
Posladuitor Carda§
Obs. Copia e data in 1847 Aug. 25 de judecatoria Ia§i sectia I (masa 11, N. 4765).
iscalesc A. Ciurea, Casul director Alecsandri
§ef Carda§

XLIX. 1847 Avgust 25 la0. Dumsali Paraschiva Ciulei sotia raposat Alexan-
dru Ciulei.
De catra cinstita comisie epitropiceasca prin poronca N. 813 imbunatatindusa a-
cum impärtala facuta de acest tribunal giudecatoresc a tinut E§ii sectiia I. averii rapo-
satului Alexandru Ciulei privitoare pe clironomii rAma§1, §1 la care faci §i dmta parte,
iscalitul prezident pomenitului triuunal va face cunoscut impartg§induva tot o data §i
copie incredintata supt Nr. 4765 de pe zisa inpartala spre a va sluji di act doveditor
averii varsata in parte dmtale.
in lipsa. N. Clucer.
director. A. Lipan
§ef Carda§
Massa IINr 4764-1847 Avgust 25.

L. 1849 Ghenar I Iai. Divanul de apelatie.


De §i de catra acest divan in urmarea mijlocirii giudecatorii tinut E§ii secjia 1,
prin raport Nr. 1015 sau fost inaintat lucrarile privitoare catra vanzarea de veci prin
mezat a hanului cu locul lui ajleitor aicea in capitala In dosul man. slontului Sp;i-
ridon a casii raposat. Alesandra Ciulel. in cat dupa publicarisiria urmata prin redactie
sau fost §1 indeplinit legiuitele termine a publicarisirii. Insa in urma priimindusa jaloba
de la ep1tropii §i clironomii ci fac parte la acel han, cu cerire ca sä sa lämureasca Ca
hanul sa vinde cu toate heiurile cuprinsa pe locul lui, atat la fata cat §i inlauntru, pc-
trivit aceasta pe numarul stanjanilor a fatadii cuprinsa priu jurnalul giudecatoriei tin. E-
§ii sectia I-ia, ce sau dat dumsale Paraschiva, sotiia raposat Ciuleiu, spre ai sluji de
un act doveditor averii venita in parte ; divanul prin incheieria din 18 Octomvre anul
trecut 1848 au incuviintat cerirea pomenitilor a sa publicarisi Inca un termen de pa-
truzaci de zile §1 cu lamuririle cerute, spre care sfar§it cerandusa zisul jurnal lau in fa-
to§at in copie adeverit de giudecatorie E§ii sectia I supt Nr. 4765, inchiet la anu11847
Juni 16, §1 cu adresul Nr. 4764. a pomenitei giudecatorii trimisa dumsale Paraschivei
Ciulei, spre ai sluji de act doveditor averii venita in parte, din a carila cuprindere sau
luat lamuriri cA prin impartala facuta de giudecatorie intre dneaei Paraschiva §i ceilalti
clironomi, a averil ramasa de la raposat Alexandru Ciulel, sa da in partea dmisale Pa-
raschiva hanul cu imbunatatirile aflate pe locul din acel pomenit mai sus in dosul man.
Sfantul Spiridon, §i in masurlle acestea, adica 12 st. 2 palme fata, §i latul 27 st. Deci
supt No, 6449 scriindu-sa redactiei foilor sate§ti a publicarisi §i aratatul termen cu 14-

www.dacoromanica.ro
DOCUMENTE 115

muririle arAtate mai sus, cA au §i indeplinit aceastA mAsurA prin adausul cu No. 53 §i
54, a foii sAte§ti din 7 Noemvre 1848, dupA implinirea cArui termen, precum §i acelor
15 zile osAbit lAsate cu ovajenie dupA anaforaoa sfatului cu No. 1003 inalt intArite pentru
protestatie, avandu-se in privire CA nici o leginith pretentie nu sau ivit sau infiintat a-
ciastA tidulA spre urmarea strigArii §i hardluire mezatului.
Cristescu vornic, Grigori Tufescu postelnic, T. Scobihorn spatar, Maior C. Duca.
Dir. A. Cernea, §ef Lecachi
Sectia III N. 346 1849 Ghenar 21.
200 galbeni evel. mezat.
1450 adicA una mie patru sute cinci zAci galbeni blancu, cu acest pret la strigare
urmatA astAzi in presudsfiia divanului sau fAcut hareE mezatului pomenit in dastA tidulA
asupra me, pentru epitropiia averilor mon. Sfantul Spiridon cu conditie ca banii sAi aduc
in divan 1849 Ghenar 21.
Grigore Codreanul postelnic
in fiinta §i cu multAmirea noastrA sau fAcut hard mezatului asupra dums. boerul
post. Grigori Codreanu, pentru epitropiia averilor mon. Sf. Spiridon 1849 Ghenar 21.
X Eu Paraschiva Ciulei, Anastasi Ciulei sardai, Maior C. Duca.
in presudsfiie am pus degetul"
divanul de apel
AstAzi in presudsfiia divanului urmandusA strigarea mezatului hanului ctt- locul lui
i celelalte pomenite in tadula de fall in fiinta dmsale Paraschiva Ciulei §i sardar Anas-
tasi Ciulei, unul din epitropii casei rAposat. carele au fost Imputernicit a stArui la ha-
reduire §i din partea sinepitropului sAu dlui comis loan Vrabie prin inscris declaratia
dmsale cAtrA divan inregistrat supt N. . . . precum §i a unui din clironomi §i anume
d1ui Paharnic Anastasiu Gustia, iarA§i prin asAmine declaratie inregistratA supt N. 3685,
care aceste amandoA sau alAturat la dellA §i dintre toll mu§terii ce sau arAtat, necland
altul mai folositor pret de cat dlui post. Grigore Codreanu suma de una mie patru sute
cinci zAci galbini blanci N. 1450, cu acest pret dupA multAmire arAtatA de numitii sau
fAcut harej mezatului asupra dmisale post. pentru epitropia averilor mon. Sf. Spiridon,
cu conditia ca banii sAi aducA in divan, despre care §i intAre§te d'astA tadulA.
prezident Cristescu Gligori Tufescu post. Colonel Cazimir
Maior C. Duca Dir. A. Cerne
Sectia IllN. 355-1849 Genar 21. §ef Lecache
I. p. divanului de apelatie

LI 1849 Februarie 28 la0.


act de vdnicA vanzare
GiudecAtoriia linutului E§ii sectia I-a, pe temeiul jurnalului inbunAtAtit de cAtrA
comisia epitropilascA mijlocind la divanul de apel a sA scoate in de veci vanzare prin
mezat, hanul Cu locul lui vejnic, a 'Maar in capilalia Eii in dosul mns. skint. Spi-
ridon, rAmas de la rAposat meu sot Alexandru Ciulei, §1 cari la inpArtalA sau venit in
partia me, §i banii ce sar prinde sA sA dei epitropiei casai rAposatului pentru a sa do-
bandarisi, zisul divan dupA cercetare titlurilor proprietAtii, atat pe temeiul titatii mijlo-
ciri, a giudecAtorii, precum §i pe temeiul a deosebitei declaratii, ce in unire cu dmlor
epitropii casAi rAposatului meu sot, dmlor comis loan Vrabie §1 sardar Anastasie Ciulei,
am fAcut, au inaintat lucrArile cuvenite pentru vanzarer.hanului cu locul lui,';,.cu toate

www.dacoromanica.ro
116 GH. GHIBANESCU

heiurile aflati pe acest loc, atat la fata cat §i inlAuntru, iar dupA inplinire legiuitelor
formalitAti, la 21 a trecutii luni Gh enari anul curgAtoriu, in fiinta me §1 a unui din e-
pitropl dmlui sArdar Anastasie Ciulei, inputernicitul prin deosebite inscrisuri, atAt din
parte sinepitropulul dmlui comis loan Vrabie precum §i a unuia din clironomi dmlui
pitar Anastasie Gustle, urmandusA strigaria mezatului in presudstviia divanului, dintre toti
mu§tereil ce sau arAtat nimenia altul nau dat mai folositoru pret de cat dmlui post. Gni-
gorie Codrianul, unul din epitropii averilor mns. SUM. Spiridon soma de 1450 # blanci,
adlcA una mie patru sute cinzAci galbeni, cu care pret multamindumA atat eu precum
ci epitropul dmlui sArdar Clulel, sau §i fAcut hareci mezatul asupra dmsale postelnicul
Codrianul pentru casa averilor mAnAstirii sfant Spiridon, deci filndcA arAtata suma de
galbinl de cAtrA pomenita ep!trople sau §i räspuns in priimirea epitropilor potrivit cu
mijlociria zisA a giudecMoriii dupA cum prin insämnare de mai gos a dumilorsale sA
face incredintare, rAmane dar ca §i pomenita epitropie pe puteria acestui act, ce in unire
cu epitropia it slobod, sA§ urmezi vanica stApanire asupra hanului cu locul sAu, §i he-
Write aflAtoare la fatA §i inlAuntru, ca pre uncle ce liau cumpArat cu bunA credintA de
la mezat.
anul 1849 tuna Fevruarie 28 zile
X Eu Paraschiva Ciulei
In presudstvie a pui degetul. Cazimir
loan Vraghle comis Anastasie Ciulei sardar
Divanul apelativ din Printipatul Moldovvei
GiudecAtoria tinutului E§ii sectia I cu raportul N. 6015 mijlocind cAtrA acest divan
in temeiul Incuviintarii comisiei epitropilor orfanice§ti prin porond cAtrA ia supt N. 1142
sA s scoatA la mezat spre veZnicA vanzare un han ajldtor aice In capitalhia E§ii In
dosul mcYndslirei sj. Spiridon a casii rAposatului Alexandru Ciulei, venit la impArtalA
dmisale Paraschiva sotiia rAposatului Ciulei, iar banii ce sar prinde din vanzare sA sa
incredinteze in primirea epitropilor casei (pentru ai dobandarisi) supt cvitanta pe care
sA i sA impArtascA. divanul au cercetat titlurile proprietAtii §i dupA incredintare ce din
cuprindere unor asAmine sau luat cA hanul cu locul lui vanic este a rAposatului Ciulei,
au ci inaintat lucrare mezatul, MO in urmA primindusA jalobl de la Epitropii §i cliro-
nomil ce fac parte la acel han cu cerire ca sA sA lAmuriascA cA hanul sl vinde cu toate
heiurile cuprinsA pe locul lui atAt la fata cat §i in lAuntru potrivit aciastui pe numArul
stanjanilor a fatadei cuprinsA prin jurnalui giudecAtoriel tinutului Ecii sectia I ce sau
dat dmisale Paraschivei sotiia räposat. ,spre ai sluji ca un act doveditor averii ce sau
venit in parte!, divanul prin inchierea din 28 Oztombre anul trecut 1848 incredintand
cerire pomenitilor a sA publicarisi din nou vanzarea §i cu Ilmuririle cerute, spre care
sfarcit cerandusA zisul jurnal lau §i infAto§at in copie adiverit de giudecAtorie supt N.
4765, din a caruia cuprindere luandusA lAmurire a prin Impartala fAcutl de giuded-
torie intre dmneei Paraschiva §i ceilanti clironomi a averii rAmasA de la rAposat Ale-
xandru Ciulei, sA de in partea dmisale Paraschiva hanul cu imbunAtAtirile allati pe locul
lui acel mai sus pomenit in dosul mAn. Sf. Spiridon §i in mAsurile aceste : 12 stanjani
2 palme fata, §i latul 27 stanjani, supt N. 6449 sau scris redactiei a publicarisi din nou
vanzare, iar redactie Indeplinind ae'astA mAsurA prin adaosul cu N. 53 ci 54 a Foii SA.
tecti din 7 Noembre 1848, §1 ImplinindusA atat termenul de 40 zile a publicarisirii pre.
cum ci osAbit Inca 15 zile lAsate cu ovajAnie dupl anaforaoa sfatului cu N. 1008 Inalt
IntAritA, nici o pricinA impiedecAtoare vanzArii nu sau ivit, in cat infiintandusA apoi ti.
dula cu N. 346 ci la 21 Genar trecut In presudstviia divanului urmandusa strigare me-
zatulul In Ill* dmsale Paraschiva Clulei §i sardar Anastasie Ciulei unul din epitropii

www.dacoromanica.ro
DOCUMENTE 117

casai raposatului carile au fostu imputernicit a stärui la haraluire §i din parte a sin-
epitropului sau dmlui comis loan Vraghie prin inscris declaratia dmsale catra divan, in-
reghistrat supt N. 396 precum §i a unui din clironomi §i anurne dmlui pitar Anastasie
Gustia ; iara§i prin asamine declaratie inreghistrata supt N. 3685, §i dintre top mu§te-
reii ce sau at-Mat necland altul mai folosltori pret de cat drnlui post. Grigorie Codria-
nul soma de 1450 # blancu, cu acest prat dui:4 multamirea aratata de numilii sau §1
facut hareci mezatul asupra dmlui post. pentru epitropiia averilor man. Sf. Spiridon, cu
conditia ca banii sai aduca in divan. Deci cu privire ea giudecatorila prin raportul titat
mai sus intare§te :a sa vindi hanul §i banii a sa Incredinta in priimire epitropilor §1
cvitantiia ce sar luoa sa io triimata el, iar dmlor epitropii pe MO osebit cvitantie ce
au dat §1 prin insamnarea Muth supt actul sris in dos, incredintaza ca au priimit de-
plin pretul vanzaril de la pomenita epitropie a averilor Sf. Spirldon, divanul iutare§te
acest act spre vanica §i panica stapanire din parte mon. averilor sfantului Spiridon
asupra hanului cu locul lui i cele mai sus pomenite, ca pe o driapta proprietate cum-
parata cu blma credinta prin formal mezat.
Prezident In lipsa Post. lacov Leon, Colonelul T. Cazimir Maior Costachi Duca
Grigore Crupenschi post. director Alexandru Cerne sardar
1. p. §ef N. Lecache
Sectia III
Parte I. N. 1327-1849 Martie 4 zile.

LII. 1852 Sept. 2. last.


Divanul intariturilor
Sfintiea sa iconomul Andrei Banescul, la anul 1847 April 28 prin sanet intabulat
de catra. divan de apel imprumutandusa pe termenul de un an cu suma de 242 # ca-
pita de la dumnalui Dimitrie Spartali au siguripsit ca amanet casili cu locul lor ci li
ari aice in capitaliea Esii in dosul man. slant. Spiridon (care datorie in urma §i
dmului Spartali au trecuto catra dmlui Gheorghe Mosari) §1 in urma mai imprumutan-
dusA §i de la Kkoana Casandra Blaslibei cu suma de 203 # sau siguripsit iara§ In a-
celi casa cu sanetul Intabulat tot de zisul divan cu dreptati de al doile amanetari la
1848, dupa cerirea sfintii sale iconomulul Banescu, urmata catra divanul de apel sau
scos cu de bung voi in mezat spre vanzare casilor pomenite, lima cu conditia ca banii
sa sa depuna in divan pentru ca sfintiia sa iconomul Banescu nau staruit spre aseasta,
iar deosebit de datoriile mai sus aratate la actu acestui object mai sant §i osabite ba-
ne§ti pretentli asupra sfintii sale iconomul. Divanul de apel din indemnul staruintii cre-
ditorilor au regularisit a sa scoate in vanzare de veci prin mezat silnic amanetatele casa
cu locul lor, insa necunoscandusa marime locului am scris giudecatorii tinutului a fact
asamine, §i de la ia pe langa raportul cu N. 2018 priimindusa asemenea ca candidatul
comandarisit mergand la fata locului au facut masurile locului §i lau aflat de giur im-
prejur in marime de 81 stanjani §1 patru palme, adica ca masura intai o au inceput din
stalpul vechiu acestui loc gasit despre apus §i allturea pe langa locul starp a dm-
sale Zamfirovici, parte despre miazazi §1 inainte spre rasarit pana In zidirea de pe lo-
cul dmisale boerului logofat Petrachi Rosat, care zidire i§i cla drept hotar cu acest loc
§1 pana unde au venit 24 stanjani §i 5 palme ; de la acest zid au pornit masura a doa
partea despre rasarit §1 Inainte cam Impregiur §i tot drept inainte partea despre miazA-
noapte pe tang/ vechea Ingracitiura cu zaplazi §i tumurugi de stejar a locului caselor
dmisale Cucoanii bragadieresei Ecaterina Ghica §i pana in stalpul acestui zaplazi din

www.dacoromanica.ro
118 GIL GHIBANESCU

fata until §i pang unde au venit 36 st. 7 palme ; §1 apoi de la zisul mai sus stAlp au
pornit mAsura a triia fata la ulita mergAtoare la mai multe ogrAzi in partea miezului
noptii §i care f§i are priivire cAtrA apus §i au mers inainte pAnA la locul de unde au
inceput intAi mAsura §i pAn unde sau implinit 20 stAnjAni ; §i cu aceste trei mAsuri sau
§i implinit tot locul pe cat sA zice cA sub ingrAditutA §i semne sA gAse§te ; de la acest
divan prin foaia oficialA cu No. 26 din 27 Septmbre 1851 publiand o asemenea van-
zare in termin, de 6 luni ca unii ce ar ave vreo pretentie asupra acestei vanzAri sA sA
arAti cu reclamatia la giudecAtoriia competentA in titatul termin §1 implinindusA atftt
acest termin di 6 luni cat §1 osAbitele 15 zile legiuite prin dezlegarea de la fila 208 a
colectiei, nici o pricing impedicAtoare vAnzArii nu sau ivit, Meat spre indeplinire §i a
lisitatii de 40 zile pe de oparte sau scris redactiei celi cuvenite, far pe de alta spre
urmarea strigAril §i harelluirii mezatului vanzarii de veci a acestor casA cu locul lor
sau infiintat alastA tidula cu indatorire ca cumpArAtorul sA depue banii in divan.
A. Donici Catichi T. Kasimir
director Sterian §ef Sofieano
Masa I-lu---No. 2433-1852 Sept. 2 zile (§ters August).
la strigare de astAzi am.dat 50 galbeni. 1852 Sept. 12. Gh. CarathanlAu sluger,
la strigare de astAzi nu sau ivit muiterei. 1852 Sept. 19. T. Cazimir.
la strigare de astAzi nu sau ivit mu§terei. 1852 Sept. 26. T. Cazimir.
la strigare de astAzi am dat eu 55 gableni. K. TufA. 1852 Oct. 3.
la strigare de astAzi am dat eu 500 galbeni. A. Ku§i §atrar. 1852 Oct. 10.
la strigare de astAzi nu sau ivit nici un mqtereu. Catiki 1852 O..:t. 17.
urmiazA inchierea din 24 Oct. pentru strigare a 7-a. 1852 Oct. 31.
T. Cazimir
N. 668cu noA sute galbeni blanco zamti sau adjudecat vAnzaria casilor potrivit
acestei foi asupra Epitropiei averei mon. sv. Spiridon. 1852 Decemv. 5.
Gh. Boianu
Divanul de intArituri
In fiinta dmilorsale creditorilor amanetari in seansa divanului sau urmat in des-
tule strigAri pentru vanzare de veci a binalei cu locul ei arAtatA in aceastA foae §i din
tre toti doritorii de a cAmpAra ce sau aflat fatA nimeni altul n'au dat mai folositori pret
de cat dmlui aga lordachi Boianu, unul dintre epitropii averei monAstirei Sv. Spiridon
soma de 900 galbeni blancu zAmti, cu care preti sau §i fAcut adjudecAti a zisei vAnzAri
aspra dmisale aggi Boianu potrivit acestei foi, pentru epitropia averei sv. Spiridon. De
aceia sA adivere§te a6astA foae potrivit formelor.
A. Donici Katichi D. Gligorescu
director Sterian §ef Sofieano
masa I-a N. 3693-1852 Decembre 5 zile.
Obs. Foae mezatului e un caet §nuruit, cu regestul : adicA trei file scrisA §i una
nescrisA cuprinde aceastA foae de mezat".
Vollinti
Pecete in cearA ro§ie , Printipatul Moldovii divanul de intArituri-1851,

LIII. 1853 Fevruarie 6 la0.


Divanul intAriturilor,
Sf. Iconomul Andril BAnescu la anul 1847 April 28 prin sAnet intabulat de cAtrA
divanul d'apel inprumutAndusA pe termen de un an cu suma de 242 # capeteLde la

www.dacoromanica.ro
DO CUMENTE 119

dmului Dimitrii Sparta li au siguripsit cu amanet casAle cu locul lor cel are a ice in ca-
pitalia Ia Oi fn dosul mon. so. Spiridon (care datorie §i dmlui in urmA au trecuto cgtrg
dum. Gheorghie Musuri) §1 in urmA mai imprumutandusA de la dum. kkna Casandra
Blasliben cu suma de 200 # s'au säguripsat WA§ in acele casA cu sAnetu intabulat tot
de cinstitul divan cu dreptati de al doile amanetarA, la 1848, dupA cerire sv. iconomu-
lui 13Anescu urmatA cAtrA divanul d'apel sau scos de bunA voe in mezat casAle pome-
nite insA cu conditie ca banii sA sA depue in divan spre plata datoriilor, lar haralui-
rea nu sau fAcut pentru cA sv. iconomul 13Anescu n'au stAruit spre aciasta, §i pe langA
aceste datorii mai ivindusA §i altile bAne§ti pretentii asupra sv. iconomul BAnescu, di-
vanul d'apel din indemnul stAruintii creditorilor au regularisit a sA scoate in vanzare
de veci prin mezat salnic amanetatele casA cu locul lor, insA necunoscandusA mArimia
locului, au scris giudecAtorii tinut a face o asAmine §i de la ia pe MO raport Nol
2018 prlimindusA lucrarea candidatului lAmuritoare cA mergand la fata locului l'au aflat
de giur impregiur in mArime de optzAci §i unul stanjani patru palme mAsurat dupA ur-
mAtorul chip : din sfalpul vechi a acestui loc ce este despre apus §i alAture pe langA
locul sterp a dmisale Dumitru Zanfirovici parte despre miazAzi §i inainte spre rAsArit
panA in zidirea de pe locul dmisale boerul loggia! Petrachi Roseit; care zidire i§i dA
drept hotar cu acest loc §i pang unde au venit 24 stanjani ci 5 palme ; de la acest zid
au pornit masura a doa partea despre rAsArit §i innainte cam impregiur §i tot drept
innainte partia despre miazA noapte pe langl vechea ingrAditura cu zaplaz §i tumurugi
de stejar a locului casAlor dmisale kkoanei bragadiresei Ecaterina Ghica §i panA in stalpu.
acestui zaplazi din fata ulitii §i pArA unde au vinit 36 stanjanl 7 palme ; §1 apoi de
la zisul mai sus stalp au pornit mAsura a triea fata la ulita mergAtoare la mai multe
ogrAzi in parte miezul noptii, §i care i5i au priivire cAtrA apus §i au mers innainte pang
la locul de unde au inceput intAia mAsurd §i panA unde sau implinit 20 st §i Cu aceste
trii mAsuri sau indeplinit tot locul pe cat sA zice cA sub ingrAditura §i semne sA gA-
secte. Deci acest divan prin Foae OficialA cu N. 26 din 27 Sept. 1851 publicA cA o a-
sAmine vanzare in termen de §ase luni ca cei ce vor ave vreo pretentie asupra acestei
vanzAri sA sA arAte cu reclamatie la giudecAtorie competentA in termen de 6 luni, (land
in §tire §i divanului de la care vreme implinit fiind atat acest termen cat §i osAbitele
15 zile legiuite prin dezlegarea de la fata 208 a colectiei nici o pricing impedecAtoare
vanzArii nu sau ivit, in cat spre indeplinire ci a licitaliel de 40 zile pe de o parte sau
scris redactiei cele cuvenite iar sub N. 2433 sau inflintat foae mezatului spre urmare a
strigArii §i adjudecAtiei vanzArii cu indatoriri ca cumpArMorul sA depue banii in divan
ci la 5 Dekemv. 1852 in fiinta dmilorsale creditorilor amanetari in seansa divanului s'au
urmat indeztule strigAri pentru vanzarea de veci a cAsAlor cu locul lor pomenite mai
sus, dintre toti muctereil adunati nimene altul n'au dat mai folositor pret de cat dmlui
aga lordache Boianu, unul dintre epitropii averii mon. sv. Spiridon suma de 900 gal-
beni blanco zamti, cu care pret sau ci adjudecat vanzaria asupra dmisale agai Boiann
potrivit lAmtiririlor de mai sus pentru epitropia averii mon. sv. Spiridon ; in privire insA
cA Epitropia averii mon. sv. Spiridon prin adresul No. 1773 au fAcut cerire divanului
de a sA pune in lucrare intArirea acestui mezat spre a putea face ci numa rare banilor ;
divanul prin acest act intArecte veInicA stApanire a Epitropiei averii mon. sv. Spiridon
asupra arAtatelor casA cu locul lor potrivit lAmuririlor de mai sus ; iar desAvarcita in-
thriturA acestui mezat urmiazA a sA face prin domnescul hrisov, dupA care epitropiia
depunand in divan pretul va intra in stApanire cumpAratelor binale.
A. Donici D. Grigoriu T. Kasimir
dir. Stan cel Th. Sofieano
pecete divanului de vnT.I1I1T5pI4. 1851.
masa I N. 424-1853 Fevruarie 6.

www.dacoromanica.ro
120 OH. GHIBANESCU

LIV. 1853 April 2


Noi Grigorie Aiexandru Ghica Vv. cu mita lui Dumnezeu domn tarn Mildovei.
Divanul intariturilor prin adresa supt N. 425, au mijlocit catra departamentul drep-
tatii de a sä intari §i cu domnesc hrisov, mezatul salnicii vanzari a casälor cu locul
lor din 14 ce au fost a iconomului Andrei Banescu, §1 cari sau cumparat de caträ E-
pitropia averilor ms. sf. Spiridon. A§a dar depart. observand actul dat din partia di-
vanului, lau gäsit cu data din 6 a trecutii luni Februarie supt N. 424 §1 in cuprindere
urmatoare. sfintlea sa iconomul Andrei Bänescul la anul 1847 April 28 (urmeaza tex-
tul adus mai sus supt No. LII.)... iar desavar§ita intaritura acestui mezat urmiaza a sa
faci prin domnesc hrisov, dupa care Epitropia depuind In divan pretul va intari in sta..
panire cumparatilor binale". Drept aceia domniia noastra pe temeiul formalitatilor mai
sus prescrist, §i dupa legiuirea Reglementului artic al 4-a din anexa litera t, prin acest
hrisov cu a noastra domniasca iscalitura §i pecete intarim mezatul aratat spre panica
stapanire a Epitropiei averilor manastirii sf. Spiridon, intocmai dupa cuprinderia actu-
lui mai sus prescris, urmand intru aciasta credinta botrilor domniei noastre membri ai
divanului de intarituri iscaliti in acest actu, dmlor aga Alecu Donici, aga Dumitru Gri-
goriu §i Panaite Cazimir, pentru care punem indatorire dmsale vel logofátului dreptatii,
ca prin locul cuviinZos sa sä statornilasca pe cumparatoarea Epitropiei a averilor ms,
sf. Splridon in stapanire aratatelor casa cu locul lor. Datu-sau hrisovul acesta la re-
zidenla noastra Iail in anul al patrulia a domniei noastre. Una mie optu sute cinci zeci
§i trei. luna April in doua zile.
Noi Grigore Ghica Voda N. 10
pecetea domneasca K. Sturza
N. 12 §ef sectiei I. Manoliu spätar
sau scris de stolnic Gh. Bogdan inreghistrator Albinescu

LV. 1853 Maiu 12. Divanul intariturilor.


754 galbeni 19 lei adica §apte sute cincizaci §i patru galbeni blang cu zimti §i
nousprezce lei intr'un irmilicu de argint de paisprezece lei, doi sorocoveti unul de
dot lei do6zeci parole, §i un pitac de patru parale sau primit in depozitul divanului
pe langa adresal epitropiei man. sf. Spiridon din pretul casilor ceau fost a iconomului
Andrei Banescu, §i de la mezat sau cumparat de catra zisa epitropie cari bani pecet-
luindusä cu pecetea divanului sau trecut in condica la Nr. 64.
A. Donici, D. Grigoriu Sigara dir. Sterian, §ef Raulet
pecete : nouilkallAT811 M011AORKIII-AHRANSA Af x111'7.0'0301 1851
Mass, IINo. 1544-1852 Mai 12.

LV1. 1853 Octoinvre 27. Divanul intAriturilor.


145 galbeni 18 lei adica una suta patruzaci, cinci galbeni, §i optusprezece lei sau
priimit in depozitul divanului pe langa adresul Epitropiei Sf. Spiridon supt Nr. 1350 restul
din pretul cumparaturii casilor ce au fost a sv. sale iconomului Andrei Banescu, §i
cari prin mezat sau cumparat de catra ace epitropie, cari bani sau trecut la condica
depozitelor la Nr. 131.
A. Donici D. Grigoriu V. Gorgos dir. Rizu
1. p. divanului de intarituri 1851

Massa II-aNI% 3531-1853 Octv. 27.

www.dacoromanica.ro
DOCUMENTE 121

F) Acta caselor Ana Pralea din Muntenimea de mijloc


LVII. 7270 Decembre 13 (1760 regeste. HotarnicA de la un Lupul Hadambul
vornic portii pe locul casii unii babe Varvara ce au tinuto un Sava Olariul pentru un
loc din mahalaoa Muntenimii din mijloc ce sA hotAra§te de la dial cu locul casei San-
dulu san lui Bubulig, §i din kos liana in poarta lui Costin copil din casA §1 din os
de un horn ci s arde oale, §i din sus pana fn hindichiu §i la vale pana in drumul
Sdrii, §i Ca dupA masurile ce au fAcut cu stanjan gospod, au aflat 11 stanjani 4 palme
din picAtura stre§inei casii Varvariii di la dial pana in locul casii Lupului calara§ sau
pus piiatra ; §1 din hindichiul di sus pan in poarta lui CoStin copil din casa din f;os
de horn sau aflat 21 stanjani 4 palme §i au pus piiatrA ; §i sau aflat §1 3 stanjani din
picAtura casAi de la vali papa in drumul sarii, §i dupA zapisul Varvarii de 21 ani §i
marturie oamenilor megie§i au dat at'astA marturie babei Varvarii.

LVIII. 7272 Octombre 30 (1763) regeste.


Alta marturie hotarnicA tot de la vornieul portii Lupul Hadambul cuprinzatoare
ca din porunca domlui Grigorie Ioan Voevod, au mers la o casA a Lupului san San-
dului Bubulighi cA este pi loc gospod, care de la dial sA hotara§ti cu altA casa a lui
Neculai Olariu §i fiind cMva loc sterp din dosul casii Lupului, §1 pAnA in casa lui Ne-
culai Olariu §i neputândusa invoi amandoi care cat lac sA tae, au fAcut stanjen de 8
palme §1 au mAsurat din casa Lupului din dos §i ;Ana in casa lui Neculai Olariu din
fata §i au aflat 23 stanjeni §i dupA porunca ce au avut lau dat in doA, insA cu un
stanjAn ce au läsat mai mult lui Necului Olariu, adica 12 stanjAni §i Lupului i sau dat
iara§i 12 stanjani, punand §i piatra la disparcitul locului, punand pietre §i la celelante
locuri precum anume le aratA.

L1X. 1779 April 10 (regeste).


MArturie de la un Stefan vornic portii cuprinzAtoare ca din porunca domneascA
mergand in mahalaua Muntenimei de kos la o casa cu locul ei a lui Ursul faiorul
lui Gavril, ginerele lui Vasilachi Partheni §i strangand pe toti razA5ii imprqura§i, pe
cari anumi Ii aratA, au inceput cu masura din doa petri ci liau pus hotara chiotoare in
unghiul locului lui Vasili Ciobotariu dispre hindichiul cel vechiu al Muscalilor dispre
rasarit §i au mers cu masura pe dinaintea casei lui Vasili Ciobotariul fundul locului
casei Ursului despre miaza noapte §i Ord fn drumul ce merge la Holin sau aflat 17
stangini §i au pus piatrA chiotoare despre apus, §i mergand cu mAsura la vale aláturi
cu drumul cel mare al Hotinului tot despre apus sau aflat 20 stânjani §i au pus §i
piatrA hotar ldngel sclPátura drumului cam la mijloc; §i de acolo au purces cu masura
tot coasta locului aleiture cu drumul cel mare sau aflat 13 stanj. §i au pus platra
hotar iara§i chiotoare locului din fata §1 in coltul langa drum, §1 de acolo au purces
cu masura fata locului cam ratund §i dispre amiazAzi §1 panA langA locul casei Para-
schivei Bobuligoai sau aflat 9 stanjAni §i au pus piatrA hotar, §i de acole au purces
cu masura despre rasArit i pin hindichiul Muscalilor.

LX. 1787 Marl 22 (regeste).


MArturie hotarnicA de la Costandin Perjul vornic portii cuprinzAtoare Ca dupa po-
runcA alegAnd locul lui Trohin §i stAlpindu-1 cu pietre in fiinta raza§ilor §I a megiesilor
impregiura§i, din scrisori au dovedtt cl Grigora§ Trohin au avut casa §i nestramutata
Buletinul Muzeului Municipal doan Neculces Ia§i. 16

www.dacoromanica.ro
122 OH. GHIBANESCU

stapanire pe acest loc, dupa samnile ce sau gäsit din giur impregiur pe unde au pus
§1 pletrile hotar cu primire raza§ilor stapanitori locurilor de prin pregiur aratand ea au
pus &A petri hotara chiotoare locului acestuia in margine drumului pdrului ce dis-
port! de drum §I de locul §i ograda lui Neculai Grecul, §i iaste pe de la vale despre
amiazazi ; §i din pietrile acele purcezand cu masura la deal spre miaza noapte aldture
cu drumul pdrului sau aflat 23 stanjani 2 palme §1 puind doa pietre chiotoare locului
ci disparte una dispre rasarit drumul pdrului, §i un a de la dial de locul casai Ac-
saniei ce au tinuto Toader Sofilcu (astazi a jaluitoriului) §i din pietrile aceste tntorcand
masura spre apus allturi cu locul casai Acsiniei lui Toader Sofiicu pin taibd §i 'Ana
in locul §i casula dmsale spatar Grigori Ba4, ce o are cumparatura de la Vasili Ciu-
botariu §i sau aflat 14 stanjani 5 palme, puind &A pietre hotar chiotoare ce disparte
una despre amiazanoapte locul casai Acsanii, §i una despre apus locul §1 casula spatar
Grigori Bal§ fiind §1 vechilul Bal§a§tilor MO ; §i din pietrele aceste sau intorsu cu ma-
sura la vale spre amiazazi pe margina tabiel §i alature cu locul casutai spat. Grigori
Bal§ §1 prin pietrele hotara chiotoare ce sunt in fundul locului easalor capitan Ursachi
a marginei locului din gios §i tot inainte drept pravdful pe eard §i alature cu locul
casalor capitanului Ursachi .pana unde sau implinit 19 stanjani 7 palme §i giumatate
aratand §i celelalte masuri impregiur precum §i pietrile ce au mai statornicit intru stal-
pire acestui loc.

LXI. 1805 Fevruar 9 (regeste).


Inscris marturie de la Crästina Cipragarita fimeia lui Ion Cepragariu prin care
marturisa§te ca ia mai inainte avand casa despre utila pdrului despre rasarit impo-
triva portii Trofinoaei §i ca dud traia ia in casa ei au apucat locul lui Toader So-
fiicu ce sau zis §i Burchi (astazi a loanei Prale) au fost ingradit §i cu casa §i din
hudila pdrului au mersu locul pe lungu spre apus pana fa drumul Hotinului §i acolo
despre drumul Hotinului era §I poarta ograzii iar dispre hudila pdrdului era o por-
tip, iar margina acestui loc a lui Toader Sofiicu pe dispre amiazazi sau hotarat cu
locul lui Grigora§ Trohin §i de la un loc cu locul unei vaduve !Ana in drumul Hoti-
tinului, iar pe despre miazanoapte din huidila pdrului !Ana la un loc sau hotarat cu
Anton Olar §i de la un loc sau hotarat cu lordachi dobocar, ci casa lui Toader Sofiicu
au fost unde este temelia cea veche §i au apucat ci tine minte ca sant trecuti piste 32
ani, ca Toader Sofiicu au stapanit locul acesta ci el lau avut cumparat de la un Vasile
Tau!, aca §tlind marturisa§ti cu sufletul ei ca locul lui Toader Sofiicu au fost in lungu
din huidila párului pi 'And fn drumul Hotinului, ci au apucat ci pe o femee vaduva
cu un bordeiu cu putin loc intre hotarul lui Grigora§ Trofin §1 Intre drumul Hotinului,
§i pe de la vale de locul lui Sofiicu ; tot asamine in aciasta marturie marturisacte §i Vasale
fieorul lui Vasilie Taranul ca tatal sau au cumparat un loc de casa langA locul lui *tiu-
bei §i langa locul lui Stan Olariul pe dispre apus fn drumul Hotinului, §i lau dat zas-
tre unei fete a sale anume Nastasae ce iau fost lui soil, pe care au tinuto lordachi 0-
lariu ce au fost ci dobocar ; au vandut locul acesta raposatului Grigore Bal§, §i locul
acela pe de la vale pe dispre amiazazi sa hotara cu locul lui Toader Sofiicu ci lau
avut cumparat de la Vasile ci de la cumnatul ski lordachi numal atata loc au avut §i
atata au §1 vandut raposatului Grlgora§ Baic iar nu mai mult, §I dupa cum au §tiut au
dat aciasta marturie la mana lui Irimia Samson ginerile Acsanii femeii lui Toader So-
fiicu ci iau zis §1 Burculiasa.

www.dacoromanica.ro
DOCUMENTE 123

LXII. 1805 (regeste). Harta de stare loculul fAcutg de JArdian vornic de poartg
argtgtoare de stare locului jAluitorului §i acelor megie§ite locuri.

LXIII. 1805 Fevruar 18 (regeste). Mgrturia hotarnicA de la Jgrdian vornic de poartg


iscAlitg §i de megie§ii locului de prin pregiur §i anume CrAstina cepreggrita, Vasile fi-
ciorul lui loan Tgranul, lonita Prgstina croitori, §i Ilinca Trofiniasa §i de un Stefan
Carbin diiacul, cuprinzAtoare cA dupg porunca gspd. mergand la mahalaoa Muntenimei
de mijloc li chemand pe mahalagli §i intrebandui ce §tiintg au pentru locul lui Samson
cu casA ce lau avut zgstre de pe solia sa §i pe unde au apucat din vechi despArtlre a-
cestui loc despre megie§i §i intgiu iau arAtat lonitg Prg§tina o hotarnicA pe locul casei
lui din 1784 April 29 iscAlitg de loan Gordul i Stefan Ciogole vornicil de poartg intg-
ritg si cu pecete Curtii gospod iscAlitg §i de alti mahalagii cum de Acsinia soacra nu-
mitului jAluitor Irimiia Samson, §i aratg numitii vornici de poartg la hotarnicA cA din
poronca logofAtului Ghiorghie Sturza, mergand la mahalaoa Muntenimei de mijloc, la
un loc de casA a unui Manoll Stiubeiu mazgl ce sg hotAre§te cu locul casgi lui Stan
Olariul seiman agiescu, §i locul lui Stan pe despre amiazgzi sg hotArg§te cu locul casgi
Acsaniei §i neavand atunci nici unul scrisoare, adicA nici Stan nici AcsAniia §i avand
totdiauna pricing intre dansii aratA cg au dispgrtit cu piatrg locul Acsanii de cgtrg lo-
cul lui Stan Olariul, §i au pus dog pietri hotarg dispgrtitoare despre apus despre banul
Grigori Bal§, una disparte din capul locului Stan Olariul de cAtrg dmuialui Banul, §i
una disparte locul lui Stan Olariul de locul Acsanii §i cautg spre rgsgrit pan In hudila
pdrului, §i unde sau implinit 10 stanjeni au pus piatrA hotar in margina hudilit Pa-
rului dispartitoare locului lui Stan Olariu ce rAmane spre amizAnoapte §i locului Ac-
sgnii ce rAmane spre amiazgzi ; §i amandog locurile sA infundiazg in margina hudifii
Pdrulut, §i au argtat lonitg Pra§ting cg locul lui Stan Olariul II are cumpgrat el, §i de
dud il stApaneve acel loc a lui Stan tot cu pietrele aceste sg desparte de locul Ac-
satin dupg cum au argtat §1 Irimiia Samson cg dispre Pra§ting nu are nici o pricing ;
au cerut §i de la giupaniasa Ilinca sotiia mortului Grigora§ Trohin sg§ argte hotarnica
ce are pe locul casglor sale ce sA hotArg§te cu locul acesta a jgluitorului §i despre a-
miazAzi din hudita Parului §i pan in locul rAposat ban Grigorie Bal§, §1 dumneaei lau
argtat ca hotarnica nu este aice ci la targ unde este a§gzare ; dar iau arAtat trei petri
hotarg, una dispre rgsgrit in margina huditii parului §i doa petri in coltul locuIul dmi-
sale cel are despre amiazgnoapte, §i dispre locul rAposatului Bal§ dispre apus §i dis-
pre amiazgnoapte despre Acsaniia §i din linia petrilor acestora au argtat cg nici dm-
neei cu locul dmisale nu trece in locul Acsaniei, nici Acsaniia cat au trAit §i dupg
moarte fkorii ei nau trecut in locul sgu, §i pe petrile acestea iar fi scriind §i hotarnica.
Si asa au arAtat §i numitul jgluitor Irimiia Samson cu sotul sail Catrina fata Acsanii cg
tot pan in pietrele aceste au stApanit §i ei §i nu au nici o pricing nici impresurare
despre locul lui Grigora§ Trohin. Dar au zis cA ar fi avand impresurare despre apus
despre drumul Hotinuhii de cgtrg dmlor boerii BAlsgsti §i cerandulisg sA scoatA scri-
sortie sau mArturii ca sg argti adevgrul pang unde au fost locul din invechime acestui
Vasile Taut de la care lau cumpArat tatgl lui Toader Sofiicul §i ei au argtat cg scri-
sori nu au fiind cg liar fi prApAdit mai inainte In creme rdzmerifflor 0 a ciumelor
ce au fost pe atuncea dar au cerut ca sg§i scoatA scrisorile §i dmlor boerii BAl§g§ti
§i pe cat loc cuprinde dmlor sgsi ei §i apoi cat loc va rAmane din cuprinsul scrisorilor
BAIsg§ti acela au zis cg esti drept a lor, §i la cercetare ce au fAcut sau vgzut cateva
zapisa la 'liana vornicului de poarta Ionitg Caragea a boerilor BAlsg§ti, scriind anume
pe locul lui lordachi dobo§eriul, §i altul pe alt loc tot acolo mai la vale §i sg pomi-

www.dacoromanica.ro
124 GH. GHIBANESCU

ne§te In cele mal vechi zapia §1 sA hotArAsc locurile acele cu locul unui Vasile, §1 in
zapisAle cele mai din urmA aratA cA sA hotArAsc cu locul BurculesAi §I a§a din zapi-
sAle aceste au dovedit cA locul acesta sA hotArA§te cu locurile boerilor BA1§A§ti. Apoi
au mArturisit §i CrAstina cu sufletul ei fiind femeie bAtrAnA ca de 60 ani, cA au apucat
in ceialalte rAzmerite pe Toader Sofiicul ce iau zis §i BurcA §i pe femeia lui Acaniia
cu casA pi locul acesta, unde este temelia ce veche §i cu ograda ingrAditA impregiur
din hudila Pelrului despre rAsArit in lung locul pAnA despre apus fn drumul Holt-
nului, unde 11 era §i poarta ogrAzii, iar pe despre amiazAnoapte sA hotArA cu Stan 0-
larul §1 cu lordachl Dobo§Ar, iar despre amiazAzi sA hotArA cu locul ce stApAne§te I-
linca TrofineasA §i cu alt loc in capul locului Trofineal despre apus e unei femei vA-
duve, care acum acel loc este cumpArat de boerii BAI§A§ti. Apoi dupA aceasta =rind
Toader Sofiicu au rAmas femeia lui Acaniia, §1 strAcAndusA casa §i gardul cel vechiu
§au fAcut Acania alte casA alAture cu temelia casei cea vechi despre rAsArit care casA
este §i acuma, §i de and au fAcut Acaniia casa aCasta §i pe urmA nau mai ingrAdit
locul pe impregiur dupl cum il avea bArbatul ei, §1 nici dmlor boeril BAIsA§ti de and
§au cumpArat locurile in coace pAnA acum nau mai ingrAdit locurile acele, cAci §au fAcut
casA pe dAnsele, Vasile ficiorul lui Ion Taranul au mArturisit cu sufletul lui cA tatAl lui
au cumpArat un loc de casA lArigA locul lui 5tiubeiu §i lAngA locul lui Stan pe despre
opus pdnef In drumul Hotinului, §i lau dat zAstre unei fete anume Nastasiia ce au ti-
nuto lordachi Olariul, §1 apoi acel lordache Olariul ce au fost §i doboar au vAndut
locul lui, rAposatului Grigori Bal§, §i locul acela pe de la vale §i despte amiazAzi sA
hotArA cu locul lui Toader SoPicul ci iau zis l Burcö, §i au mArturisit cA sorAsa Nas-
tasila §i cumnatul sAu lordachi numai atAta loc au avut §i atAta au vAndut rAposatului
Grigori Bal§ iar nu mai mult ; §i nefiind toate scrisorile dnialor boerilor BA1sA§ti nici ve-
chil deplin rAspunzAtor ca dupA cercetare sä poatA da sfAr§it pricinei au rAmas locul
acesta al jAluitorului din dreptul capului locurilor lui PrA§tinA §1 a lui Trohin spre
apus ptincY In drumul Hotinului pAnA and vor fi toate scrisorile boerilor BAIsA§ti §i
vechil din parte dmisale §i atunce sA sA cerceteze §1 a cui sA va dovedi cA este acel
loc sAl tragA in stApAnire, iar locul ce au rAmas fArA prIcinA lau mAsurat de giur im-
pregiur cu stanjAn de opt palme gospod, in margina locului dispre lonitA PrA§tinA au
e§it 10 stAjAni pol, iar capul locului dispre huidifa pdrulut au e§it 11 stAnjAni 1 palmA,
iar margina locului despre Grigora§ Trohin au e§it 13 stAnjani 6 palme §i jumAtate, iar
curmezi§ul locului despre apus au e§it 12 stanjAni, peste temelia casei cea veche din
coltul despre Trohln §i pAnA in coltul lui PrA§tinA, iar locul de pricinA lau arAtat la
hartA in mAsuri.

LXIV. 1823 August 11 (regeste) un rAva§ particularnic a spAtarului Pomir cAtrA


dmlui logofAtul Teodor Bal§ (acum ba§ boer) cuprinzAtor cA slobozAnd unui om ca sA§i
facA o bina pe un loc a lui Tufecci Ba§a sar fi supArAnd despre dmlui ca sAi strice
binaoa, §i cA Intl-And insu§i in cercetare sau dovedit cA sar impresura locul dmisale,
ci incA cu 2 palme despre locul dmisale au intrat in locul lui Tufecci ba§a scriindui ca
sA nul supere pe acel om dacA sA va dovedi precurn el aratA.

LXV. 1830 luni 22 (regeste). MArturie hotarnicA de la vornicul portii Costantin


Gheanghe cuprinzAtoare cA dupA poronca divanului slobozitA in urmare jalobii vechilului
clironomilor rAposatii vornicese Ecaterina Doro§canul cA prin mezat sA i sA vAnzA doA
pArechi casA ce iau rAmas fn mahalaoa Muntenimei de mUloc, mergand la fata boculuj
dupA cercetare ce au fAcut nau aflat nici o pricinA asupra locului casAlor despre cei-

www.dacoromanica.ro
DOCUMENTE 125

lalti megie§i de cat despre miazanoapte unde sa hotara§te cu o bucatica de loc ce are
dmlui logofat Toader Bal§ §i cu locul unor casula a unii Anica Zamfiroae, unde urmiaza
putina impresurare cu locul acesta (adica a casalor ce au cerut a sa vinde), aratandusa
§i mäsurile ce au facut imprejurul acestui loc.

LXVI. 1830 Sept. 14 (regeste). Tidula vornicii de aprozi catra telal ba§a cuprin-
zatoare ca sa strage la mezat casale cu locul lor dupa cercetare vornicului de poarta
Gheanghe mai sus aratata prin care sa arata masurile locului.

LXVII. 1830 Sept. 17 (regeste). Scrisoare dmisale logofatului Toader Bal§ (acum
bas boer) cuprinzatoare ca avand un loc in mahalaoa Muntenimei de =floc din nia-
mul Bal§asc, o parte dintransul lau dat räposatului lordachi Asian, iar o parte au dato
mai in urma raposatului varului sau vornic Teodor Bal§ Doro§canul, carile lau §i tras
in graditura casalor ce liau avut aice in E§i, iar acele a lui As Ian aflandusa pana acum
slobode §1 neingradite §1 pentru ca acum spatar Teodor Asian au cumparat de la mezat
casile cu tot locul lor de la clironomii varului ei §i acel loc de la clironomi vroe§te al
impreuna §i al lipi cu tot celalalt loc cel are luat prin mezat ii da dmisale spataru-
lui Asian aceste scrisori cu care sa fie puternic al stapani in paci ca pe un drept loc
cel are, §i pentru ca hotarnica acelui loc esti pierduta, dmnialui spatar sa§i caute ho-
tarnic ca sal hotarasca §1 sal aliaga despre celalti megie§i impregiura§i.

LXVIII. 1830 Octombre 4 (regestre), Marturie hotarnica de la vornicii portii


Costandin Gheanghe cuprinzatoare de masori§tea ce au Mut §i acestul loc daruit de
hoeriul Bal§ dumsale spatar Aslan al-Mild prin absta marturie §i marime lui in masuri
de stanjani de jur imprejur §i ca pentru impresurare cei face dumneaei Anica Prale,
iau dat aEasta marturie cum pe largu sa cuprinde prin aeasta marturie.

LXIX. 1851 Dechembrie 29 (regeste). In§tiintare mai sus numitului vornic


de poarta catra divanul giudecatoresc, cuprinzatoare ca dupa poronca mergand la
un loc de casa cel are dlui spatar Asian ca sal scoata de supt impresurare megie§ilor
impregiura§, earora facandulisa cerire ca sa scoata dovezi pe la locutile ce au, o va-
duva Anica Prale megie§A cu acel loc, nici intrun chip nu sau supus a le scoate Find
suditd, §1 prin consulatul rosienesc indatorindusa, nici a§a nu sau supus a scoate
hartii pentru care in§tiintaza.

LXX. 1832 Mart 14 (regeste). Adresul giudecatorii di E§ catra spatarul Aslan,


prin care ii imparta§e§te copie jalobii Anicai Prale data divanului giudecatoresc cu ja-
luire a sar fi impresurand -piste 5 stanjeni loc de catra locul casalor dumisale spatar Aslan.

LXXI. 1833 Decembrie 22 (regeste). Adresul gludecatoresc catra spatar Asian


prin care Pi imparta§e§te copia di pe raspunsul dmsale ba§ boer Teodor Bal§, cuprin-
zator ca de §i sau aflat intro vreme scrisorile caselor spatarului Aslan supt pastrare la
dmlui, Insil In ureme reizvratirei sau pierdut pe langA alte scrisori a dmsale la spar-
gerea letzilor din biserica Bunei Vestiri.

www.dacoromanica.ro
126 GH. GHIBANESCU

LXXII. 1836 Februar (regeste). Harta de stare locului Incredintata §i de lettul


giudecatoriei tanutului.

LXXIII. 1836 April 11 (regeste). Protest dat de dmlui spatar Asian la divanul Orli
de sus asupra hotararei Incheiata de ansul, asupra carie urmiaza nadpis ca fiind In-
cheiata socotinta divanului nui ramane In putinta de a mai face divanul vreo lucrare.

LXXIV. 1836 April 15 (regeste). Jaloba dmsale spatar Asian data catra domnia
noastra cu tanguire asupra hotarkii divanului tarii de sus §i asupra careia urmeaza re-
zolutia catra acest divan domnescu Ca de va trece pricina In apelatie dupa forma va fi
in videre jaloba a'easta la tratatie pricinei.

LXXV. 1836 August 31 (regeste). Replica data de dmlui spatar Asian att./ acest
divan cu IntAmpinare asupra hotardrei divanului tarii de sus.

LXXVI. 1836 Noembre 5 Iai. Hrisov domnesc.


Cu mila lui Dumnezau Noi Mihail Grigorie Sturza Vvod. domn tarii Moldaviei.
Divanul domnesc prin anaforaoa din 23 a urmatoarei luni 1836 cu No. 2445 au
adus la §tiinta domniei noastre ca Intre supusa rosieneasca Ana sotia sävduitului din
via/a Zamf ir loan, sau Prate, §i Intre dmlui spatar Asian, urmand pricina de giude-
cata dupa pretentia intinsa de dmlui spatar pentru o bucata de loc de aice din E0,
din mahalaoa Muntenimea de mijloc, vroind dlui spatar prin aeasta a se intinde cu
locurile ce are de amândoaa partile §1 IntrupAndu-le la un loc sa cuprinda §i acel loc
acevit din capul locului jaluitoarei despre apus ca prin aasta sä margIneasca fntin-
derea iocului jäluitoarei ca din drumul Pdrului, sd nu sd poald intinde pi spre opus
pond in drumul Holinului, la care a sa pretentie urmand impotrivire din partea jalu-
itoarei cä adica sä ia acel loc pe temeiul hotarniciel din anii 1805 §i a hart!! de starea lo-
cului fact] tä atunci aid boerii Bal§a§ti de la care locurile au trecut catra spatar Asian
nau Infato§at niclun document ca sa poata cuprinde acel loc ce jäluitoarea lau stapanit
färA stramutare WA la trecutul an 1832, dud dmlui spatar sar fi Intins cu fmpresurare.
La trecutul an 1832 jaluitoare Anica Prate prin jaloba ce au dat desfiintatului divan
giudecatoresc cu aratare ca ia avand In mahalaoa Muntenimea de mijloc aice in
oraul Eii casa cu locul ei cumparata de multa vreme §i dupa scrisorile ce are sa cu-
noa§te cu multa Impresurare despre megie§i, iar mai ales in partea den gios dispre lo-
cul casalor dmsale spatarului Asian, carele boer nu numal ca §i pAna acum fi cuprinde
piste 5 stânjeni loc in Ingraditura dumisale, dar Inca osabit voe§te sai mai iei din giu-
mätate din drept locul casälor sale, i cerand ca prin Infato§are cu dmlui spatar sa i
sa hotarasca locul fntocmai dupa scrisori. Prin adresul aceluia§i divan din 5 Mart re-
comanduindusä aZastä jaloba judecatoriei tinutului spre a i se da legiuitul curs, aratata
giudecatorie dupa indestulä peripisca urmata intru ceia ce sa atinge de chemarea fetelor
I -npricinate, precum §1 de cercetarile urmate la starea locului spre dezlegare marimii lo-
cului jäluitorului §i a semnelor cuprinsa prin hotarnica din 1805. In sfAr§it la 5 August
a trecutului an 1835 dui:A pretentia urmata in pricina in fiinta partilor prigonitoare cu
denunturile ce au avut au incheiet socotinta ca din vreme ci dupa hotaratura vornicului
de poartä Jardian din anii 1805 Fevruar 18. Dmlor boerii Bal§e§ti nici au scos do-

www.dacoromanica.ro
DOCUMENTE 127

,,vezi asupra acelui loc, nici lau stApanit pana atunci nici de atunce incoace, apoi nu
mai ramane nici o indoialä ca mArturisirea marturilor de atunce este adevaratä cari
cu 30 ani mai inainte au stat mai bine de cat oricare marturisire de acum ; §i in sfar§it
ffind in privire §1 stäpanirea locului de catra. Toader Sofiicu (astAzi e jäluitor) cA au
ormat atata soma de ani §i tocmai dupa reclamatia jaluitorului pentru impresurarea ce
ar fi patimind despre megie§itele locuri a dmsale spatarului §1 dmlui sa arata cu pre-
tentie apoi nu poate avea nici o dreptate dupl care imprejurare nu ramane nici o in-
doialä ca locul galcevit este a jaluitoarei, dar in ceia ce prive§te catra impresurare
giudecatoria sau unit cu socotinta Elenului ei adica ca din sämnul garliciului sa sa ia
onAsurile cer§ute pentru statornicirea locului. Dupa care aciastä incheiere dmlui spatar
Aslan rAmanand nemultamit, della sau prestavlisit in cercetare divanului tarii de sus,
unde dupa tratatia urmatA pricinii §1 de cAtra acel divan luanduse larnurire ca
locurile dmsale spat. Asian sant hotArate din vechime dupä hotarnicile Infato§ate
de dmlui spatar Aslan din anii 7270 Dek. 13, din 1779 April 1 §i 1783 Mart 22
pe a cgrora cuprindere §i insu§i dmlui spatar sa intemeiaa, din care hotarnicA pe
acea din 7270 localnica cercetare nau väzuto, §i nici localnica comisie nici giude-
catoria nau lämurit locurile §i sAmnile cuprinse prin acele hotarnice, i sau intors giu-
decAtoriei della pricinei scriinduisA ca dui:4 toate zisäle hotarnice sA urmeze a face cer-
cArile insämnate §i facand gropi §i inchipuind §1 harta lämuritoare cu prescriere impre-
giurárilor aflate sl raportulasca divanului. Dui:4 care giudecatoriia prin de iznoava
tratatie ce au urmat asupra observatiilor divanului WU de sus ramaind tot in aceia§i a
ial socotinta dintai, dui:4 jurnalul ce au incheiat, pentru ca prin cercetare ce de iznoavA
au facut la fata locului Elenul ei spatar Neculai Mavrogheni nu sau putut lamuri masu-
rile hotarnicllor din pricina cä hotarnica din 1779 April 10 nu sa arata cu ce anume
palma sau mäsurat atunce acel loc, §i nici palma nu este insemnata pe hotarnica de
cat harta au facut de stare locului' cu insárnnare locurilor §i trimetand della iara§i di-
vanului Orli de sus, and apoi la 5 Mart anul curgator tratarisandu-sa de iznoavA pri-
cina de catra acel divan sau incheiat hotararea in unire cu socotinta giudecAtoriei cu
care §i aasta hotarare a divanului, dmlui spatar Aslan ramaind tot nemultamit, della
acestei pricini au trecut in apelatie acestui divan, dupa care la 21 Sept. 1836 luandusA
pricina in tratatie in complect de §apte madulari intru sthruire de fall in presudstvie a
dmsale Anica Prate jaluitoare, precum §i a dumisale spatar Theodor Asian, fata fiind §1
dmlui dragomanul cinstitului Rosienesc Consulat, sau cerut mai intAi la dmlui spatar ca
sa infato§eze dovezile ce are in aciasta pricina §i dmlui prin opisul ce au dat iscalit
pe forma au infato§at urmatoarele documenturi §i anume (1. 7270 Dec. 13 ; 2. 7272
Oct. 20 ; 3. 1779 April 10 ; 4. 1787 Mart 22, 5. 1823 August 11 ; 6. 1830 Ionic 22 ;
7. 1830 Sept. 14-; 8. 1830 Sept, 17 ; 9. 1830 Oct. 4 ; 10. 1831 Dech, 31 ; 11. 1832
Mart 14 ; 12. 1833 Dec. 22 ; 13. 1836 Febr.; 14. 1886 April 11 ; 15. 1836 April 15 ;
16. 1836 August 31).
lar dumneaei Anica Prate iara§i prin opisul iscalit ce au dat au infAto§at aceste
documenturi (1. 1805 Febr. 9 ; 2, 1805 iharta) ; 3. 1805 Febr. 18)1).
In privirea dar acestor de mai sus documenturi, divanul dupa patrunzatoare cer-
. cetare §i luare aminte ce au Mut incungiurarilor acestei pricini au venit in lamurire ca
dmlui spatar Asian vroe§te a§i intinde stapanirea locului dmsale spre miazAnoapte pang
in locul dumsale agAi Manolachi Radul, insamnat pe harta inginereasca de stare locului
ce este din sus de locul Dobo§Ariului, dar fiind ca pentru locul de pricina ce este intre
locul-lui lordachi Dobo§Ariul §i intre locul lui Vasali 'eobotariul, cari amandoA acele lo-

1) Vezi actele date in regeste de la LVIIILXXV.

www.dacoromanica.ro
128 01-1. GHIBANESCU

curi au fost a boerilor Bal§e§ti, §i de la dmlor trecute ctrA raposatul lordachi Asian
parintele dmisale spatarului, dmlui spatar Asian scrisori nu infato§aza ca sa poata cu-
prinde acest loc cel pretenderisa§ti din capul locului jaluitorului §i pánd In drumul Ho-
tinulul, ci din marturia hotarnica din 1805 Febr. 18 aflatoare la jaluitoare, coltul din
sus a locului lui Vasali Zobotariul despre räsarit sa margine§te in coltul locului din 4.os
a lui Sofiicul (astazi a jaluitoarel Anica Prale), neintinzandusa mai muit spre miazanoapte,
ci din marturiile cuprinsa in aZasta hotarnica locul jaluitoarei so meirgIne0e intre a-
mdndoei drumurile, adic6 din drumul Párului panO in drumul Hotinului, despre care
drum al Hotinului au avut ci poarta din vechiu de umblat §i are §i acuma, §i din
scrisorile locului Dobo§arului §i a Ciobotariului cuprinsA tot prin aEasta hotarnica din
1805 sa dovedecte ca nu sa impreuneaza aceste doa locuri, precum dmlui spatar vro-
ecte astazi a li intrupa ci nici la acea hotaratura nici acum nici boeriii BalsA§ti nici
dmlui spatar Asian scrisori pe locul acesta de pricina nau infatocat. Pe aceste doa te-
meiuri divanul gasind cA dmlui spatar nu are nici un cuvant de dreptate a pretende-
risi aratatul loc in a dmisale stapanire, socotinta giudecatorii tinutului precum §i hota-
tarare divanului tarii de sus le cunoacte de drepte §i legiuite cu a caror cuprindere in-
tru tot unindusa §i acest domnesc divan hotaracte : ca aca precum jaluitoare Anica
Prate, precum ci cei mai denainte proprietari a acestui loc numit din vechiu a lui Toader
Sofiicu din hotarnica din 1805 sa dovedecte ca atat de mai inainti de anul 1805, pre-
cum §i de atunce pana acum acest loc sau stapanit atat de clironomii lui Sofiicu pre-
cum §i de jaluitoare Pralea in curgere de 31 ani, numai de la hotarnica, Mara de acei
ani, ce ci mai inainte hotarnicii sa gasa stapanindul, §i boerli Balsa§ti (de la care arra
parintele spatarului Asian au trecut locurile) nici o danaoara nu sa vedi sa fi reclama-
risit asupra acestui loc ; apol dupa hotararea Pravilei pentru paragrafii cuprinsa la §
1924 din Condica poliiiciasca, unde sa zice drepturile proprietatii asupra lucrurilor
nemiccatoare sa dobandesc prin uzucapie fall fiind proprietarii lor prin stapanire ur-
mata in curgere de zece ani, iar fiind instrainati proprietarii in curgere de doazaci de
ani", jaluitoare Anica Prale sa§i stapaniasca §i di astazi inainte locul ei in lungime din
drumul Parului pana in drumul Hotinului, §i in !ape dupa liniile statornicite pe harta
inginereasca aflata la dmlui spatarul Asian, iscalita de dmlui prezidentul divanului tarii
de sus, fall a fi mai mult intru cat de putin suparata despre dmlui spatar Asian ca
prin acest chip sa sa currne de astazi tot feliul de mai multa prigonire. Drept aceia
domnia noastra in temeiul legilor statornicite dupl noul a§azamant prin acest hrisov
cu a noastra iscalitura §i pecete intarim inchierea majoritalei divanului domnesc spre
vanica curmare a protasului in temeiul articulului 364 din organicescul reglement urmand
intru azasta credinta boerilor domniei noastre madulari a divanului domnesc, dmlui lo-
gofat Costachi Cantacuzin, vornic lordachi Balb vornic lancu Cantacuzin §i post. loan
Costachi ; pentru care poruncim dmvoastra implinirea datoriilor de vel logofat hatman
Theodor Sturza, ca prin locul cuviincios sa aduca intru implinire aratata hotarare. Scri-
susau hrisovul acesta la scaunul domnesc in crap! E§ati in anul al treile a domnii noastre.
anul 1836 Noemvre 5 zile
Noi Mihail Sturza Voevod
Pecetea mare domneasca : t Noi Mihail Grigcriu Sturza Vv 1834.
(No. 551)
director departamentului instItiei lacovachi Veisa caminar
pentru §eful sectiei departamentului dreptatii
Stefan Grigoriu caminar

www.dacoromanica.ro
DOCUMENTE 129

G) Actele caselor Institutului Gregorian Maternitatea"


str, Cuza Vocid N. . . . (fostä str. Go lia) 1)
LXXVII. 7175 Julie 5 (1667) IasF. Adeca eu Irina, sora Stoicai Zarn fost izbaci de
Dragani, i cu bärbatul mleu cu Gligorie i cu toll cuconi noctri, scriem I marturisim
incine pre noi cu est zapis al nostru, cum noi de Nina voea noastra, de nimi siliti nici
asupriti, ce de a noastra buna voe am vandut o case, 'eam avut aicea fn teirgu fn 1a0,
cu loc cu tot, care cas o am fost cumparat, l noi de la Toader parcalabul, i o am
vandut dumsali vornicului Roman, ci kupânesei dumsale Agafitei, ci cuconilor dumilor
sali, ci niau dat dumnialui ciasi dzeci (wiacusvii) de lei batuti plata deplin pre cat niau
fost negotul, ci iam dal dumisali i zapisul tam avut de la Toader pdralabul, deci
diacmu tnnainte (idiom-111TE) ca sal fie dmisali diriapta ocina, ci cumparatur In veci,
cuconilor dumilorsali, i nepotilor i stranepotilor dumilorsali, ci la iasta tocmal. au fost
dmnialui vornicul Rocca, ci dmnialui vornicul Ciocarlie, ci dmnialui vornicul Francu si
dmnialui vornicul Vtatrec, i Idrcovnicul de la S(ven)lii Aftanasie vecin de aproape,
ai Panainte tij vecin de aproape, ci Veisa tij, i Macsin cel batran tij ci multi oameni
buni vecini, de pre aproape, i pentru credinta sau iscalit dmnialor toll i sau pus pe-
cetile ca sa s ctie.
u las It 7175 lull 5
X Irina

LXXVIII. 7180 Octombre 20 (1671) kW. ,AdecA eu Catrina Tanasoe, i cu fi-


orii cu Paval, 1 cu Tofana, i cu Mariia, scriem i marturisim cu cesta adevArat
zapis al nostra (dres u), preacum not de buna voe nostra, de nime siliti nice as(u)prit
ce de voe nostra, am vandutu u cas, cu luc cu tot, tn alga Freacdu, ci cas este. intrea
cas i Jemndoe, §i intrea cas coceruliui Stefan, §1 o am vanduto dumsale, liui Andreaiu
trambitac l femei dumsale liai Catrinii, dreaptu trii dzeci de lei batut, ca s le hie lor
pomana i lor i cucunilor lor, In veZ, iarA cine sa va ispiti, pe urma nustra, den si-
mentia nostra, ori din fie'ori or den nepoti, sau u den nepote, sa fie neertat de dumne-
dzau, ci candu sau facut acesta tocmala prilejitusau preautul Gligorac, ot S(vea)ti loan
ZIatuosts, i priotul Neculaiu tij I %/Atml de surlar Custin, l Gligori faclier, ci Ne-
cula trcvnic, i Ene trambitac, ci Liupaccu, i Toader trambitac, i Stefan brat., ci Balan
chpssimp ci Toader sun&irel, i pentru mai marea credinta niam pos ci degetele ea s
sa ctie.
msta Oct. 20 din vlt. 7180
X loan X Enea X Liupacco X Catrina X Pavel X Tofana X Marie
X Chiril az po pGligoracco iscal. az pop Neculaiu iscal. Chiriiac vornic sau prilejit
(pecete) az Z. Enachi camarac lscal.

LXXIX. 7186 August 17 (1678) 1a0. Adec eu Catrina Trambacerita lui Andreiu.
scriu ci marturisascz cu cest zapis al mieu, precum am luat dzeaci lei bit. In datorie,
1) In opisul Intocmit in 1852 Ghenar 8, ci care cuprinde 32 de acte se Insamna :
Opis pentru numarul ci In scurt perilipsis, de cuprinderea documenturilor casalor cu
locul lor, din capitalie Eii, aflatoare ashizi pe uli/a mergcYloare c(Strâ m6n. Collo,
poreclita din vechiu mahalaoa Strdmbd sau Frecdu, harazite aceste case de pre MAI-
tatul domn stapanitor Grigorie Alexandru Ghica Vvod. spre Infiintare de Institut pentru
facere de bine a caruia administratie sau dat dupa domnescul hrisov din 1852 Ghenar
1, la epitropia casei ospitalului Chentral, din cuprinsul ograzii man. Sf, Spiridon.
Buletinul Muzeului Municipal glean Neculce, 17

www.dacoromanica.ro
130 OH. GFIIBANESCU

ca s ma hranescs cu dAn§ii, cu acei dzeaci lei batuti pan in toamna, jar in toamna ca
s aib4 ai da Agahilei CojAnias acei dzeaci lei batuti, far cuvinte multe, §1 la esta zapis
prilejitusau Sava cizmariul cu fimeaia sa, cu Maria §i pentru credinta pusumiam dea-
getul ca s fie de mari credinta §i eu Neculai Hrom scrisam zapisul ca sa s §tie.
u las vlt 7186 Av. 17 dui
az Catrina X az Sava cizmar X az Mariia

LXXX. 7202 Noembre 20 (1693) lag Adica eu Carstina fata Stancal ci a lui
Paval 'eau fostu jicniar, scriu §i marturisascu cu acestu adevarat zapis al mieu pre-
cum am luat eu, pre chlza§ia mia impreuna cu maicAmia cu Stanca. pe fratemiu pe Andronic,
de la dumnlui, raposatul Aslan camaracul, pentru o mie §i doaAsute de lei batut, care
bani au fostu dator fratemiu Andronic, dumsali lui Aslan camara§ul, §1 ace§ti bani,
fiind fratemiu Andronic la dughiana dumsali lui Aslan au luat ace§ti bani toti din dughlan
§i iau stracat, apoi dumlui Aslan iau luat sama impreuna cu negutitori, §i lau aflatu dreptu
dator ca ajastâ 1200 de lei, lau Jostu pus la fachisoare pe fratemiu pentru bani,
apoi eu lam luat pre chiz§lia mia cu maicamia cu Stanca §i niam apucat, cu zapis ca
de nui va plati, fratemiu Andronic banii, sai platim noi, cu maicamia cu Stanca §i
fratinemiu, I sau prilejit moarte §i banii nu iau dat, acmu dumneaei [Anita] giupaniasa
ii Asian au tras par la manila sa Costantin Duca Vod. §1 mariia sa Vod. niau dat in
sama dumsali logofatului celui mari ca sa ne ia sama §i dumnialui, niau luat sama §i
mau dat platnicA, pre zapisul miu, ca sal platescu banii, deci eu ne avAndu cu alta, cu
cei plati, I am cadzut cu rugaminte la dumneaei [Anita] camaracoala §i mam apucat ca
sal dau, din mocii ce voi avia, §i iam dat eu casle miali, 6am avut eu aicia In tfrgu,
In las cu loc cu tot, care cas sintu cumparate de tatamiu Paval jicniciariul, §i liau
pretaluit starostia de negutitori impreuna cu aiji negutitori, direptu trii sute de lei, cu
loc cu tot, decl de acmu ca sai hi driaptd ocina §i modie dumsali Camarapai, §i cu-
conilor dumisali §i a MIT.% samintiia dumisali in viaci, iar altu niime sa naiba triabA,
din ruda mia a s amesteca sau a strAca acest adevarat zapis al meu, ce sa aiba tot
ai da foarte buna paci §i acestn zapis lam facut, denaintia a multi boiari de curte §i
denaintia dumisali lui Costanda starosteli de negutitori, §i denaintia altor negutitori,
carii mai kos tot sau iscalit, §i de pre acestu zapis al miu ca s aibä dumneaei adi
faci §i dres domnescu, §i pentru mai mare credinta miam pus §1 peciatia, in loc de is-
calitur, ca s sa §tie. u las It, 7202, Noev. 20
CArstina (I. p. o figura de femee) ; az Tudor Ullman vatav za stolnicei, am fost plinitor
7C pout 7Ecti,6v, v.Up ytdv% Tcap:,v Dtop.2; wapbv ;
>cm:wad aszpvrai sap". yriwpito; 1totp6.,

LXXXI. 7206 lunie 25 (1698) lag Adec. eu. Anita i;.upAnias. a rapAusatului. Asian
carnarapl, scriu ci mArtulisAscu cu cestu adevArat zapis al mieu, ca s fie de bun cre-
dinta, la mAna dumisali Sandului Adam, neguttoriul, precum eu de nime nevoit, nici a-
suprit, ce de a mia bun Voe, iam vandut a mea dripta modie ci cumpAratura, o cas
cu loc cu tot, aid fn teirgu fn leA pre ulila tut Frecdu, cari cas im este mie diripta
cumparatura de la CArstina, fata Stand!, iar CArstanii iau fostu diriaptA cumparatur,
de tatsau Paval, eau fostu jitniciar, deci acesta cas, ce scriu mai sus cu tot locul, lem
vAndut dumisali Sandului Adam negulatoriul, diriptu o sutA ci doaAdzaci de lei bit. §I
miau facut dumnealui plat deplin, intru mna noastra, deci pintru aceia ca sal fie du-
misali diripta ocin §i modie ci cumparaturA in vet' neclAtit, intrebatam ci pre tot frat

www.dacoromanica.ro
DOCUMENTE 131

miei si rude ca s cumpere, si nim nau vrut, tot au pozvolit sA cumpere cin ia hi voe,
deci pentru aceia ca sA fie dumsali diriptA mosie dumsale i oupAnes si cuconilor du-
misali in veci neclitit i sau dat dumisali l zapiszl cel de cumpArAturA cari am cum-
pArat noi, de la CArstâna fata StancAi, si altu zapis Zau fostu de cumpArAtura tot pre
a'eastA cas mai de nainte vreme, deci ca s albä dumnealui Sandul Adam neguttoriul a§
face si dires domnescu pre ceste cas, iar cini sar scula, den fratii miei, sau Mori, sA
strki aastA adevarat vândzari si tocmal de bunA voe nosträ, la ce gudet ar merge sA
fii de rusine, pentru cAci eu pe tot oamenii miei, iam intrebat, sl nim nau vrut sA cum-
pere, si aEastA tocmal si vandzare, a nosträ, sau fAcut denainte dumisali starostea de
neguttori si denainte altor neguttorI cari mai h'os au iscAlit, si pentru mai mare credinta,
am pus si noi pecetea ca s fie de mare credint5.
Anita cAmArAsoae (I. p. flori) in Ies It, 7206 luni 25
craga; csapoaTa; isapio; Sandul Crupenschi vel jit.
4ov.k p.cepTtpbc §I eu Sandul Sali biv post. am scris zapisul
N.v.oVt; papp3e; Apostol martor
-re PlEo; [Lart* ez&cactalig ir.apOripaq
vol:gaG vapstplc Kupviaxo; ilapir,p2;
NrIzoAcc p.apri,pac

LXXXII. 7252 lunit 1 (1744) last. AdicA eu Neculai Nica neguttoriul zAt Sandul
Adam negutitoriul inpreunA cu sotul mieu Catrina fAcutam zapisul nostru la maim dum.
Ion Nacul ot visterii precum sA sA stie cA de a noastrA bunA voi am vandut dms. dot
locuri de cas aici In telrgu In Es, cart locuri sdniu pe ultla Frecdului §i aceste
locuri le am eu de la socrul meu Sandul Adam negutAtoriul si socrului mieu un loc lau
fostu cumpArat de la Anita cAmArAsoe lui Asian i .celAlaltu loc lau cumpAratu de la
Niofit egumenul de GolAe, cari locuri Aida amandot aldture precum arat i zapisAli
celi de cumpArAturA insA aceste locuri liam vandut fArA ce (nate de loc lau fostu datu
socrul meu Sandul Adam danie lui VasAli MascAtescului aceste locuri liam vandut dms.
celui de mai sus pomenit fiindumi i niam drept . . . . tel noi ca sAi fii dums. driaptA
ocinA si cumpArAturA in veci, i iam dat dumsali si zapisAle cele vechi de cumpArAturA
§i dmlui IncA miau dat toll banii deplin in mAna me si a6astA tocmalA a noastrA sau
fAcut denainte sfintii sali pArintelui egumenului de Golae Chirio chir Gherasam si de-
nainte altor boeri si oamini bun, cari mai 1,ros sau iscAlit si noi Inca pentru credinta
niam iscAlit.
It. 7252 luni 1

5yDsta; I Epolp.o;
mo),ccoc 'iota crcp.ro TavoJáv Catrina (I. pecete)
Andrei ot vist. martur tefan Sandul ot visterie martur
Constantin biv vtori vist. Gavril ot visterie martur
Eu Fana abAgerita martur
regeste : Zapis ot Neculai Nica pe cas".

LXXXIII.7253 Decembrie 1 (1744) lasi. AdecA eu Aftimiia MAscAteasca a lui


Vasile MAscAtescul i cu feeorii miei Ion l Toader si Lupul, fAcutam adevArat zapisul
nostru la mAna dumsale gluptinulul Toader Nacul ot visterie precum sA s §tie cA in-
tâmplândus dau fAcut feZorul mieu Ursache, o gresalei cu nista bani domnesti si dond
pe solul mieu In leji neau luat toate bucatele si nu sau cuprinsu banii, sau mai rA-
mas incA o soma de bani i indatorindus sotul mieu pre la unii si la altii care pusAsA
§1 casile zalog i vAzand noi cA sAntu zAlogite si neavand cu ce mai plAti atate datoril

www.dacoromanica.ro
132 GH. GHIBANESCU

am scos casile cu locul lor cat au fost de vanzare, care case cu loc sant aicea fn las
Mire locul kupánului Nicolae Nica negultorul si fnlri locul Fanii care loc niau fost
dat §1 noaA danie, de la dumnealui Sandul Adam negutitor §i pretAluind casAle vornicii
de poartS drept §asft zeci lei not, §1 datorie fiind mai multA de nu cuprindea niam ru-
gat dumnealul de leau cumpArat §i liau prima drept §aptezeci lei noi §i neau dat toti
banii deplin In mainile noastre de neam plAtit de datornici §i not Mel Ham dat aceste
case cu loc cu tot cu toatA inema dumisale ca sAi fie dumsale dreaptA ocinA §i cum-
pArAturA In veci, cAci cOlugOrinduse si solul mieu §i lipsind de aicea din Ia§i, au rA-
mas toate datoriile In spatele noastre, §1 noi vazand cA nu ne a§teaptA datornicii am
vandut not aceste case, §i lam dat §i atastA scrisoare la mana dumisale iutru care au
iscAlit multi boeri §1 oameni buni care sau Intamplat la aEastA tocmalA §1 de bunA voia
noastrA vanzare §i iam dat dumisale §i zapisul cel vechi ce lam avut de danie, §1 pe
zapisul nostru sA alba dumnealui a§ face §i ispisoc domnéscx ci §i noi pentru credinta
neam pus degetele. It. 7253 Dik. 1 dni
X Aftimiia Mu§cAteasca
X Ion sAn ego (fiul ei)
X Toader tij sAn ego X Lupul tij sAn ego
NocoXao; Nma ilaryrt:.:k
Gavril Pilat vornic glotnii §i am scris eu Die cu zisa lor
eau Ion Nacul ot vist am intorsu banii §1 scrie din dosul zapisului acesta».
in dos :
di pe acestu zapis Earn fost cumpArat eu casa de la MA§cAtiasca, miau Intorsu
vArumiu Ion Nacul banii §i au Minas casa a dumisali cu loc cu tot".
Toader Nacul ot visterie
regeste : zapis ot MA§cAteasca tij pe cas ce am intorsu banii badi lui Toader Nacul
precum scrie singur dmn din dosul acestui zapis,

LXXX1V. 7267 Mart 30 (1759) Iasi. AdicA eu Stefan ; solul rAposatului Ion sin
RAzmirit dinpreunA cu fiicAme Maria §i cu gineremiu Vasili, datam adevArat §i 'lucre-
dintat zapis al nostru, la cinstit man dms. Dediului Codrian, biv vel sArdar, precum
sA s §tii cA cumpArandu dumneei un loc de cas langö locul casdi meli care au §i fAcut
dmn. casA pi acel loc, liau §i ingrAdit cu gard §1 flind cA la urzire ogrAzii casAi dum-
sali, neavand eu atunci scrisori au intrat dm. cu gardul ograzii, In locul casai meli -ca
trii pa§i di loc §i mai bini, in latu, dee! acmu de nimi snit nici asupriti, ce de a noas-
trA bunA voe, niam Involt cu dumnialui §1 niau dat §asA lei pi acest putintel loc ce scrie
mai sus lam fost dat de astre fiicAme Maria §1 gineremiu Vasili §i di acmu inainte sAi
fii dmsali driaptA ocinA in veci neclAtit §i nestrAmutat §i la aast tocmalA sau intamplat
multi oamini buni §i megle§i caril mai 1;os sau iscAlit §i noi IncA pentru mai adivAratA
credinta am pus §i degitili ca sA s creaz.
It. 7267 Mart 30 dni
X Eu Stefan sot lul Ion RAzmerit am vandut cu voia me.
X Eu Vasili, BlAnar zet Stefani am vandut cu voe me.
X Eu Maria fata Stefanii sot lui Vasili blAnar am vandut cu voe me.
Eu preutul Pintileiu ot sfeti Aftanasie mam tamplat la aEastA tocmaL
Eu preutul Hie ot RAuseni mam tamplat la ae'astA tocmal.
Eu Costandin BAg am scrisu zapis cu zisa dumilorsale
regeste: zaplsul Stefanii RAzmeritoai de locul eam luat di la dansa, ce sau luat in
ograd mia, a sArdaruiului cumpArAturA.

www.dacoromanica.ro
DOCUMENTE 133

LXXXV. 7267 lunie 29 (1759) Iasi. Din luminat poronca MArii sale lui Ion Theo-
dor Voevod niau randuit dumn. StefAnit Ruset vel logft. la o casA a lui Toadir Croitor
ce esti Jelcut pe locul dum. Costin Catargiu be. Wort spótar oicea in Iasi. pd ulifa
strdmba' langcl manóstirea Dancul, intre casa lui lonit Nacul §i Intre locul 13Ala 1ii, deci
noi mergand acolo, am stransu mahalagii di pe impreur, sfintiia sa pArintele vlAdica
de Dancul, §i lonit Nacul logft ot visterii, §i sau tamplat §1 Vasili lamandi §i Toma §1
Dima Ca Ifa §1 a§a sau socotit atastA casA fArA locul ei, o casA cu dol cAmAri, §i cu
tinda ei dreptu optu zAci di lei, socotindus toate cu amArunt sau cuprinsu ace§ti bani
§i dupl cum am socotit cu bun dreptate, am dat §i am fAcut atastd mArturie a noastrA
la maim dmisale Costin Cztargiu by vtori spAtar, §i pentru mai mare credinta am §1
iscAlitu §i am pus §i pecete portii gospod. §1 au iscAlit tot cat sau intamplat.
X auvo:owv Twavvtzto; It. 7267 luni 29
Chiriac Poroschi vornicu de portA (pecetea portii : 11q
Vasile lamandi fill I'm
ilac xAcpac 1718
Ion Nacul ot visterie mam tamplat
Toma martur
iegeste: Scrisoare a lui Chiriac vornic de poartA pentru cercetarea unii case a
lui Theodor Croitor din E§i pe ulikstrambd.

LXXXVI. 1768 lunie 21 Iasi. lw Grigorie loan Calimah Vvod. boji mist. gpdri
zemli Moldavscoi. De vreme a domnii meli au dat jalobA Catrina nevasta lui lonit Nacul
diiacul de visterie precum dupA moarte bArbatului ei au rAmas diva bani datorie §1
neavancl nici o putintA ca sA plAtiascA datoria au] scos casale ce are aloe in Iasi la
vanzare §i mu§terii ce sA AA sA le cumpere sA ferescu atata de rudele bArbatului cat
§1 de rudele ei, socotind cA dupg ce lia.vinde sA li IntoarcA §i cu atastA pricinA i sA
pricinue§te pagubA din pretul casAlor, pentru care dAm domnie me printra tastA lidulA
gpd. voe ca sA pue sA stragi casall la mezat §i cini a da mai mult sA ia casAli §i sA
fie bine cumpArati, neavand nit o supArare despre rudile lor ca un lucru ci sau cum-
pArat de la mezat, atasta poroncim.
1768 lunie 21
I. p. gospd. : procit. 3 logft.

LXXXVII. 1768 lulie 17 Iasi. AdecA eu Catrina NAculias sotul rAposatului Ion
Nacul ot visterie, dinpreunA §1 cu fiul meu Gheorghe Nacul, facem §tirea cu acestu a-
devArat zapis al nostru cA rAmaind dupA moartea sotului meu multe datorii numai la un
loc 1552 lei §i apucanduma datornicul, §i neavand cu ce plAti, fiindu cA la atastA somA
de bani au fostu pusA zAlog mo§ia Lunganii sat 1ntreg cu iazu §i cu casale din Es
ale sotului meu lucruri, §i trecand doi ani §i 5 luni de la luare banilor §i ;Aril acmu,
§i ne mai plAtind banii capetele cu dobanda lor §i apucandune datornicul de bani dupA
dreptate neavand alta ce sA facem, sau a mai lungi, am socotit de cat sA s mai adaogA
dobanda banilor, §i noi supAraodune de datornici necontenit, scosam la vanzare casale
din Es ce sant ItIngd Dancul la ulika strambd cu pivnita de piatrA, §i cu locul lor,
intreband §i pe toate rudeniile, §i pe altii ca sA le cumpere, §1 au dat unii din cei strA-
ini [Aril la 1400 lei, trecand la mijloc 9 luni dui:4 moartea sotului meu, la care vAzand
noi cA nu ni sA plAtescu casAle cu ace§ti ban4, am socotit sA s strige la mezat, ca doar
sar afla cineva sA de mai mult, sA ne mai folosam la datorii, §i and rAva§ la mAriia

www.dacoromanica.ro
134 GH. GH1BANESCU

sa Vvd. au e§it tidulA gspd. ca sA strAge casAle la mezat, §i la acest mezat ce sau stri-
gat de telal in 30 zill sau aflat de au dat mai mult de cat toll dmnialui liii Herescul
ot visterie, adicA 1505 lei, §i ne mai suindus de cAtrA nime mezatul §1 vAzAnd §1 noi
cl niam mai folosAt la datorie cu 105 lei mai mult de cat intAiu au rAmas sä fie ca
sale a dumsale, deci fAcand dmnialui plata deplin In mAinile mele §i a fiiului meu Gheor-
ghie 1505 lei, lam dat §i noi acestu incredintat zapis la man dmisali numitului mai
sus §1 a kupftnesii §1 a fiilor dmisali ca sA le stApAniascA aceste casa, cu locul lor In
veci cu pace, ca o driaptA mo§ie a dmsale aded casAle cu pivnita de piatrA §1 cu tot
locul ce sl cuprinde in scrisori §i este IngrAdit, §i cu alte heiuri toate ce sant in casA
§i prin prekur neclAtite, deci pentru locul casalor lam dat §i scrisorile vechi §1 nof ce
am avut cum §i tidula gspod. de strigare casAlor la mezat, §i la fAcutul acestui zapis,
sau tAmplat multi boeri negutitori, rudenii §i megie§i cari mai k-os sau iscAlit, §1 pentru
credinta am pus pecete §1 iscAlitnra me, isaind §i fiiul meu Gheorghie InsA acestu
loc sau vandut cAt iaste IngrAdit §1 cu casAle i altele ce sAntu Mute de sot meu Ion NW-
1768 lull 17
Eu Catrina NAculeas vAnzAtoare (pecete 2 pasarele pe oali cu flori K. A.
Gheorghii Nacul T. H.
L. Bal§ vel logofat martur tspElAtac .12youp.E.voc eig vccontu ilaprrip6
lorga biv vel medelnicer Vasile Carp vel vame§ martur
lordachi vtori logofat martur
Gheorghi tarp ot vist. martur
Ktovarr,; «pp : vaptripit;
lIavatdnr,; . . . ii.arcupbc
rEtopy tun. p.ampi6
wilzdar); Tewp/i3 p.apTtpic
&owns. Hav?(Xoc paprripi6
Bal§ vel stolnic martur
, , martur

LXXXVIII. 1780 Septembre 1,2 1a0. Incredintaz cu a6astA scrisoare a mea la


cinstit mAna dmisale Costinu Catargiu biv vel spatar preacum sA s §tie cä pentru Ca-
sale mele ce liam Meld aice In la? pe locu dmisale ce iaste la poarta Dancului
lntre Ilia Herescul biv Del med. i Intre casdle pit. Chirtiac Scobihorn. mam invoit
cu dmnialui ca sAm dia bani ce am cheltuit cu casAle §i cu cele ce am fAcut pe locu
dmisale, din care bani al cheltuelii pricinuind dumnalui cA sAnt cam multi §1 socotind
cA sA cade sA ia §1 dmlui bezmon pentru loc In cAtA vremea lam stApAnit eu, pentru
aceia sau scAzut din soma cheltuelii 80 lei, adicA optzAci lei, §i au rAmas sAmi de 650
lei, adicA §asA sute cincizAci, bani gata, la care priimindusA §i dmlui miau dat ace§ti
bani deplini, §i eu IncA lam dat scrisoare aZasta ca de acum fnainte sA le stApAniascA
dumlui ca pe un drept acaret a dmisale cu bunA pacea, §i pentru fncredintare am iscAlit.
Neculai Perjul 1780 Sept 12

LXXXIX. 1789 Decenbrie 12 la0 Inttiintare EA face prin aEastA scrisoare iscA-
litA de mine, ce dau la mAna dumisale comisulut Costandin Urechi pentru ca sA s §tie,
cl avAncl eu nicte casö cu locul lor tri Ep, Idng6 manastire Dancului piste ultlo de
catr6 Goldea, care §i mie Imi sant date prin diiatA de la pOrintele mieu, relposatul
lite Herescul bit) ye! med. iar raposatul liau avut cumpArate de la Catrina NAculias §i

www.dacoromanica.ro
DOCUM8N1' E 115

sAu Gheorgie Nacul, prin sultan mezat, cum aratA tidula gspod, §i zapisul numitei van-
zAtoare din leat 1780 lull 17, §i nefiindumi mie trebuitoare (pentru cl eu sant a§Azat
in Wile impArAte§tii Kesaro CrAe§tii mAriri) liam scos vanzAtoare mai ales cA rAmaind
pustii sA §1 rAsape §i din vreme in vreme merge spre scAdere, §i aflandui mu§tereu
dmlui comis Costandin Urechi, carile dupA tocmala ce am avut and dmlui pretul cel
mai bun ; learn vandut dmisale drept bani 1500 lei, adicA una mie cinci sute lei, care
bani n'umAranclui deplin intru mAnile meli, iam dat §i eu zapisul acesta impreunA §i toate
scrisorile vechi, 1 zapis de la Catrina NAculias i filul sAu Gheorghii, ca de acum inna-
inte §i in veci sA aibA dmului a stApani casale aceste cu pivnita de piatrA cu grajd I
cuvne §i toati cele ce sant in pregiur casAi cu tot locul cat sA vedi ingrAdit cum sau
stApanit de cAtrA parintii mei §i de cAtrA mine pan acum, §i pricinA cu nimi nam avut
ca6 despre apus sA hotArA§te cu ulita . . . . ce mergi pe la poarta .mAnAstirii Dancu-
lui Zea din dos, iar dispre miazi noapte sA hotArA§te cu ulita . . . . ce merge alAture
cu med. Sandul Bos i cu doftor Fotache §i cadi in ulita cArvAsArii §i treci la poarta
Golaei iar dispre rAsArit sA hotArA§ti cu loc Golaei pe care loc sant casAle dmisali bA-
nesai Safta RosAtoal, §i dispre amiazAzi cu loc casAlor dmisale banului Sandul Micles-
cul, deci spre mai bunA incredintare mam iscAlit cu maim me in zapis acesta intru care
am pus §i herba mea pdate.
Baron Vasili Herescu 1789 Dekv. 12 dni
pecete
Se . . . . logofAt de tainA am scris cu zisa dmisale monsieur baron Herescu.

XC. 1790 lunie 11 la$1. Pentru pricina ce este intre noi de casAle Herescului
niam invoit ca dupA cercetare ce ne va faci dmlui poro§nic Costandin Katiki §1 vister-
nic Vasali Onofreiu in ce chip sA va hotAra sA fim datori a urma intocma,
1780 luni 11
Toader Carp jicnicer Costandin comis

XCI. 1790 lunie II 1a0 (pe aceia§i hartie). FiindcA sangur dmlui comis Costan-
din nau tAgAduit cA nu iau spus jicnicer Toader Carp chipul ce ari sA facA cA casAle
incA panA a nu le rAscumpAra, §i de vreme ci de voi au priimit de a§ lua banii §au
dat zapisul, pentru aceia nici o dreptate nari a mai ceri vreo giudecata §1 bine sA rA-
mai rAscumpArare dmisali jAcnicer Carp §1 ce a voi sA facA cu casAle volnic iasti.
Catichi poro§nic Vasile Onofreiu vtori visternic 1790 luni 11

XCII. 1790 lulie 3 Cerndufi.


Du cercle Royal de la Bucowina
&leo tAmoi xuaoy t 7t Y.OUVag.

Nous avons l'honneur de faire savoir sur ij.tç gzov.sv 'etri rqth eic tb v& eiioltor4atty.ev irpC
la lettre requisitoire du divan de la Prin- re.; ipovillucT.txoi.1 ipiv.p.crroc To5 OtPcivtou ToU irpti-
cipeauté de Moldawie en reponse ce qui xvi-cdatou rc MoMxPstag, ott EiTcoxptvóileOcc r6c Z-
suit : que, nous rennongons totalement sur
7c6p.evx. 8-ct .1;11al.cirapaeroUp.E152 p.excc iteovT 2 i7c6 rb
le droit d'oposition et de delivration, tou-
chant la vente de la maison de nOtre frere Btxxitop.a rç, ecOtcrthtewg Retdazpeosttoc, T6 6-

Vasil Baron d'Hereskul pour le some de waov ixop.ev indvu eiq rv 7coiikrio-tv toG lanticu 0.
1500 L. et que le noble divan de lassy peat '6e),T5.,,.05. paco,Eto, 1/.17.2pljVC U 7..V.:;s07.01A0U,

www.dacoromanica.ro
16 OH. GHIBANESCU

faire valoir le contract de la vente du Orcoioc; i oi5p.p.a EIvat 1500 yp6,ct, Y. 3TL .c6

monsieur sihnischer Theodor Karpu sans iE4c atpcivi Tv-5 qaciio, 4p.vopO vci E6aa, T6
x6ppr; E(g Tc5v crup.?(Aviav vij,; 7.7ouXicetog ro apx.
aucune risque ni difficultë. ,..it.vts*Ctaipze eoBeopcu xdpr.ou zcopt; y3pEi2 yi.v-
auvou4 6uay.,)v. eercb TEpva6ft 3 JouXMou
Ici Czernowitz a 3 Juillet 1790. 1790 OnoyE7p,p.v.,v,;. rE(01)-(t0; Mtpovoq
Sign 6s George Bar, d'Hereskul puncouXoc.

Nicolas baron d'Hereskul Nx6 ao; .7ccp, kiplaxouXo;,

XCIII. 1790 Julie 4 Roman. Caträ K, K. administratia Romanului, de la pitar


Enachi Codrescu. Carte cinstitei administratii din lull 2 supt m1mArul 2450 au luat, §i
pentru casale dmisile baron Vasile Herescul ce liau fost vandut lui Costandin Urechi
comis in .1500 lei, §i e§Ind jicnicer Toader Carp au intors banii lui Urechi §i au luat
casäle la stapanire, mi sä porunce§te de catra cinstita administratie a de voi vre sä
dau banii ca unul ce mai apruape rudenie, sa fie raspunsu in scris.
Eu casä am, §i casale acele mie num trebui, ce dlui jicnicer Toader Carp le va
stapani dupa cum liau cumparat.
lanachi Codrescu pitar in Roman 790 lull 4
23 lunie
adresa : catra K. K. administratia Romanuluide la pit. Enache Codrescul.
regeste: N. 18 lulie 4 1790 carte pitar Enachi Codrescul pentru atcatarisare de
protimisis a casälor din E§i a Herescului ce o scrie catra administratia K. K. a Romanului.

XCIV. 1790 lull 12. Catra cinstit K. K. administratia Romanului :de la Gheor-
ghie Roset. Din 20 luni 1 lull am luat in§tiintare de la cinstita administratie pentru Ca-
sale parinte§ti din E§, cum a liau vandut cumnatul mieu dmlui baron Vasile Herescul,
lui Costandin Ureche treti comis in pret de 1500 lei §i mai pe urma au e§it jic. Tuader
Carp räscumparator casalor. §au intors banii lui Ureche comis, cu dobanda lor, §i fiind
ca eu ma protimisäsc mai intai rascumparator, mi sa ceri raspuns de catra cinstita ad-
ministratie de voesc au de nu voesc a rascumpara casale de la jic(nicer), la carele dau
acest raspuns, casäle parinte§ti voiu sä le rascumpar eu, cu una mie §i cinci sute lei
§i lia§ fi §I rascumparat din vreme vanzarii dintai, dia§ fi avut aast(A) inViintare, dupa
care acum sant rascumparator eu cu banii vanzaril dintal, iar dobanda nu sant vinovat a
pläti prin ne§tiinta me, iar de acum din vreme ce am luat in§tiintare §i pan in vreme
ce voiu da banii voiu purta dobanda, §i acesta este tot raspunsul mieu.
1790 lull 12
Gheorghi Roset med.
adresa : catra cinstita K. K. administratia Romanului de la med Gheorghie Roset.
regeste: No. 19 lulie 12 : 1790 o carte de in§tiintare ce face medelnicer Gheor-
ghie Roset catra K. K. administratia din Roman pentru rascumpararea casälor Heres-
cului din Eli. N, 2867 25 Iuliu 1790.

XCV. 1790 Sept. 30. Catra cinstit K K. administratia Romanului :de la med.
Gheorghie Roset.Cu plecaciune am luat in§tiintare §1 scriindumis ca sä dau raspuns
de voiu sa rascumpar casole din E, ce liau vandut cumnatii mei, din orte me fie de
bini cui liau cumparat, cad eu sant lipsit de a east rascumparare.
1790 30 Sapt. Gheorghie Roset medelnicer N. 3736,

www.dacoromanica.ro
DOCUMENTE t371

XCVI. 1790 Oct. 14 Roman. N. 3809. CAträ pre cinstit divan cnejil Moldovii.
Dui:4 ce din 1 a curgAtoarei luni Ca ldr (Calendar) nou cerire rAspunzindu dm. med.
Gheorghie RosAt. latA acela5 rAspunsu InchizindusA aice sA triimite.
14 Oct.
Erggelet administrator Roman 1790
a
regeste : N. 12 Oct. 14 1790. cartea de la Ergelet cAtrA divanu Cnejil Moldaviei
prin carl triimete räspunsul med. Gheorghie Roset pentru rAscumpArare caselor din Esi.

XCVII. 1790 Oct. 4 Iai. De la divanul cnejiei Moldavvei.


Innainte a toatA adunare divanului viind dmlui jicnicer Toader Carp, niau arAtat
un zapis din anul 1789 Dekenwrie 12 iscAlit de dmlui baron Vasale Herescu j cu pe-
cetea sa, Incredintat §1 de cAtrA divan, prin care 'zapis scrie numit baron cA avand ni0e
casel cu locul lor aice in E lángd mândstirea Danco piste ulita despre Goldin,
ce iau fost Mate prin diiatA de la tatAl säu Ilie Herescul biv vel medelnicer iar med
Herescu liau avut cumpArate de la Catrina NAculias 5i de la fiiul sAu Gheorghle Nacu
prin sultan mezat, care casA nefiindui aice trebuitoare, liau vandut comisului Costandin
Urechi ,drept bani 1500 lei, dandui i toate scrisorile vechi, cum pre largu aratA zapis,
dupA care vanzare numitul cumpArAtoriu Implinind datoria sa cu facire
pe randuiala hrisovului, 5i In5tiintandus dmlui jicnicer Toader Carp, au cerut pro-
timisire ca o rudenlia 51 cunoscand Insu51 comis Costandin dreptate 5i protimisire dm-
sale jicnicer fArA a mai e5i la kudecAti 5au luat banii inapol, 5i au dat jicnicerului za-
pis de cumpArAturA In maim sa cum 51 toate scrisorile vechi, cum sau vAzut de noi
scrisoare comisului Costandin ce scrie Insu In dosul zapisului la 1790 lunie 6 cA 5au
luat banii rAmaind stApan asupra casAlor jic. Toader Carp. DeE mAcar cA vadeoa po-
blicatiei de 6 luni mai sA Implinis, dar cu toate aceste dmlui jAcnicer Carp pentru mai
bunA sIgurantae sa au f Acut atunce cerire la divan de sau scris cAtrA Craizamtul Bu-
covinii sA dea 5tire celorlalti frati a dmisale baronului Heresc (ce sA afil acolo trAitori)
cum §i alti Orli la administraidia Romanulul ca sA facA §tire dmsale med. Gheorghie
Roset, ce tine pe sora dmisale baronului, cl de vor voi sA rAscumpere casAle sA tri-
mitA banii, mai ales med. Gheorghie Roset i sau pus 51 vadea ca pârA la 20 zile a
trecutului August, de nu va triimete bani ca sA rAscumpere, apoi sA va da jicnicerului
carte de stApanit, 5i atat de la craizamtul Bucovinii cat §i osAbita notA iscAlitA de ba-
ronii Here§ti, Gheorghie 51 Necolai, din anul acesta lull 3, niau arAtat acum dmlui jAc-
nicer, prin care scriu cA nu vor sA rAscumpere. A5ijdere §i de la administrataia Roma-
nului Inca 51 de la pitar lanachl Codrescul cum 5i de la med. Gheorghie Roset, larA5
niau arAtat rAspunsuri din anul acesta lull 16, prin care intAi pitar lanachi Codrescu
dA rAspuns cA nu ari trebuinta a rAscumpAra, iar med. Gheorghie Roset aratA cA va
rAscumpAra InsA numai cu 1500 lei, far dobanda banilor nu sA Indatore§te a plAti, fArA
nnmai din ziva ce sau In5tiintat 51 Oa cand se va numAra zice cA va plAti dobanda,
din cari rAspunsu a med. RosAt cunoscandus cA aZasta este o prelungire fArA nicl un
temeiu, 51 casAle fiind supt toatA primejdiia de foc 5i de altA Intamplare, sau scris al
doile rand carte la administrataia Romanului, puind osAbitA vadea panA la sfar§itul tre-
cutului SAptenbre cu hotArare cl de nu va triimete banii cu dobanda lor, apol sA va
da jicnicerului carte de stApantt, care aZastA IndelungatA vadea de la lull 12 5i pAr la
sfar§itul lui SApt. sau dat dmsale med. RosAt, §tlindus stare sa, Intru care vreme sA
poatA gAsa banii ; InsA dmlui med. dupA cum la cea dintAl vade de la August 10, a5a
51 la aEasta le pe urmA vadea a sfar§itului lui SApt. rAscumpArAtorlu cu bani gata la di-
van nu sau arAtat, dupA care tAcere a dmisale, mAcar cA cu dreptul era indat sA sA
Buletinul Muzeului Municipal (loan Neculcep la§i. 18

www.dacoromanica.ro
13g 01-1. GHIBANESCU

dea &AA jic. carte de 801:Anil, dar cu toate aceste sau socotit ca sä sa mai faca a§-
teptare Inca de patru zile, ca doar sa va arAta, macar vreun vechil din parte med §1
trecand I aceste patru zile nimine, nu sau al-Mat, din care Were a med. Roset cunos-
candus ca nu are trebuinta de rascumparat casale aceste, ce numai ca sa pricinuiasca
suparare jic. Carp, iata dar dupa toata dreptate sau dat aEasta carte a divanului dmsale
jic. Toader Carp, ca dupa tarie scrisorilor vechi §i zapis dmsale baronului Herescu §i a
celorlalti scrisori cum §i dui:4 implinire vadelilor a legluitei publicaffl sa MIA a stapani
eagle aceste cu buna pace In vecl, ca pe a sa dreapta cumparatura cu care volnic iaste
a face eel va fi voia, §I spre mai temeinica Madre acestii cumparaturi sau adeverit carte
aEast cu ale noastre iscalituri §1 cu a dIvanului pecete. 1790 Oct. 4. Ion Sturza, Ion
Canta vornic, Depaste vornic, Costandin GreEanu vornicMihalu Sturza vornic
Costachi Rosat 3 log. procitelnom.
,,sau trecut la condica divanului de corli de hotcYrat pi de stapdnit la fila a
13 de mine Toader Vlah logofat de divan.
regeste: 4 scrisori ale dsale §Atrar Panaite Cazamir pentru casale dmsale ot He-
rescul.N. 9 Oct. 4 1790, carte divanului Cnejaii Moldavvel de iniaritura pentru un loc
de cas ce sa da jacnicerului Toader Carp.

XCVIII. 1790 Octombre 12 lapi. Eu Toader Carpu blv vel jitnicer. adiverez cu
acest incredintat zapis al miau Eam dat la /liana dumisale §atrar Panainte Cazimir, pre-
cum sa sa Vie ca intracestu an la 1790 lunie 6, eu cu protimisire rudenii Eam avut, am
rascumparat de la comisul Costandin Urechi casale raposatului Ilie Herescul biv vel med.
din EI, ce sant !angel manastirea Dancului §1 cu tot locul lor, cari case §1 comis
Costandin le are cumparate de la dmlui baron Vasile Herescul drept 1503 lei, ce §1
dmlui baron Vasile Herescul le are luate In parte sa cu diiata parintelui dmsale med.
bile Herescul, §I eu apol (precum arM) lam Intorsu banii lui Costandin Urechi acei 1500
lei §i cu dobanda lor ce sa face, §i am luat casale la a me stapanire Intarindumise sta-
panire dupa dreptate §i cu a divanului carte de Intaritura. Drept aceia acum socotinduma
eu am facut schimbu eagle aceste cu dmlui §atrar Panaite Cazimir, adica eu iam dat
dmIsele §atrar casele aceste cu pivnita de piatra, grajdiu §i cuoni §1 toati cell ce sant
impreaur cash!, §i cu tot locul lor cat iaste Ingradit, precum sau stapanit de catra med.
lilt Herescul §1 de fliul sa baron Vasile Herescul, dupa cuprindere scrisorilor ce sant
asupra casalor §i a locului. §I dmlui §atrar Panaite Cazimir Inca miau dat mie schimbu
pentru casale aceste doaw parti de mo§ii, din hotarul mo§ii Pangenii di la tinut liar-
lAulul, din batran NeculeVil ci sau tras din niamul lui Carlig, adica o parte a unui
Costandin Neculescu §1 o parte a Irinii sor lui Constandin, ci o tine Costandin Tocila,
cat sa vor alegi pArtile acestora dui:4 zapisale lor, can pAri i dmlui §Atrar liau avut
luate danii cu zapis de la dmlui Toader BaI§ .biv vel vornic, §i pe langa pArtile aceste
miau mai dat dmlui §atrar Panaite §i bani ga'a 1575 lei, carl bani toti deplin iam luat
In manule mele, §i a§a cu schimbul acesta niam priimit §i niam multamit §i o parte §i
alta ; and eu dmsale §atrar §i toate scrisoriie Eam avut asupra casalor acestora vechi
§i noaw Inpreuna §I zapisale de vanzare ci de rascumparatura, cum §i carte divanului
ce ml s facus de Intaritura, §i dmlui §Atrar Inca asemene miau dat mie zapisul de danii
§I toati alte scrisori Eau mal avut asupra partilor de mosii, drept aceia de astazi Inna-
fnt schimbul nostru sa ramae statornic §i nestramutat nici o data In vee, adica dmlui
catrar Panaite Cazimir sa§ stapaniasca casele aceste a Herescului, ce iam dat eu schimbu
si cu tot locul lor dupa cuprindere scrisorilor ca pi ale dmsale drepte cu buna paci

www.dacoromanica.ro
DO CUMENTE 139

In ve. i eu Inca asemene sAm stApanesc Wife de mo§ii ce miau dat, dupA cuprin-
dere scrisorilor ce miau dat, §1 spre Incredintare lam dat dmsale zapis acesta cu In-
su§i iscAlitura mia, In care sau iscAlit §i alte obraze cini sau tamplat §1 dmlui incA mlau
dat mil asemene zapis spre stApanire pArtilor de mo§ii.
1790 Oct. 12
Toader Carp biv vel jikeer.
Lupul Nacul log. ot visterie marturClimente biv vel pitar, martur ;
Costandin Botezatu ot visterie martur ; Catichi poro§nic martur ;
Toader Lazu ot visterie martur ; Costandin Veisa ot visterie martur,
Mihai vtori visternic martur ;Sandul Bosie biv vel med. martur
lordachi Cerchez biv vel §atrar martur. Ilie ScortAscu martur

XCIX. 1791 lunie 28, Iai. De la Divanul cnejiei Moldavviei.


In§tiintark, sA face cu abstA carte a divanului cA viind Inainte nuastrA la divan,
dmnealui Panaite Cazimir, biv. vel §Atrar. niau arAtat un zapis din anul 1789 Dekv. 12
iscAlit de dmlui baron Vasilie Herescu. §i cu pecete sa, §i deosAbit incredintat §I de
cAtrA divan, prin care zapis sau vAzut scriind, numitul baron Herescul, cA avand ni§te
casd cu locul lor, aice tn &pi ldngö mdndstire Dancul, piste ulifd de cdtrd Goldin,
ce iau fost lAsate prin diiatA, de la tatAl sAu liii Herescul. !Div. vel. med. ce §1 med.
Herescul liau avut cumpArate, de la Catrina NAculiasA. §i de la fiiul sAu Gheorghie
Nacul, prin sultan mezat care casA nefiindui aicea trebuitoar-k, liau vandut, comisului
Costandin Urechi, dreptu 1500 lei, dandul §i toate scrisorile vechi, dupA cark vanzark
numitul cumpArAtoriu, urmand dui:4 hotArarea hrisovului domnescu, au fAcut cu carte
divanului publicatie spre InOintarea acelora ce rudenia §i rAzA§iia, le da protinfsis de
rAscumpArat ; dupA cari land atunce In§tiintark dumnealui med. Toader Carp (find jic-
nicer) au cerut protimisirk ca o rudenii, ca sA rAscumpel casAle, de la Costandin Urechi,
comis, pentru car k cunoscand, §i insu§i Urechl dreptate, §i protimisir-k ce art med. Toa-
der Carp fArA a nu mai e§i la nie o gudecatA, au priimit de §au luat banii Inapoi, §i
au dat la maim med. Carp, zapisul de cumpArAturA, cum §i toate scrisorile vechi, pre-
cum sau vAzut, §i scrisoarea, comisului, Costandin, ce scrim Insu§ el In dosul zapisulul,
la let 1790 lunie 6, arAtand cA §au luat banii l a au rAmas stApan asupra casilor,
med. Tuader Carp, deZ mAcar CA vadeaoa, publicatiei, de, 6, luni, a cumpArAturii lui,
Costandin Urechi, mai sA Implinia, dar cu toate aceste, med. Toader Carp pentru ce
mai bunA sigurantiia sa, asupra rAscumpArAturii, au fAcut atunce cerire la divan, de sau
scris cAtrA, Craisamtul Bucovinii, sA de §tire celorlalti frati, dmisale baron Herescul,
ce se aflA acolo trAitori, cum §i altA carte la administratia Romanulul, ca sA facA §tirk
dmisale med. Gheorghim Roset ce tine pe sora dmisale baronului, cA de vor voi sA
rAscumpere casile sA triimitA banii, mai ales med. Gheorghii Roset, §i sau pus §i vade
hotAratA, ca pAn. Ia. 30. a lunii lui Avgst. a trecutulul an 1790, de nu va triimite
banii, ca sA rAscumperi, apoi sA va da med. Touter Carp carte de stApanire, §1 atat
de la Craisamtul Bucovinei, cat §i osAbita notA, iscAlitA de baronii Here§ti, Gheorghie
§I Neculai, tot din anul acela lull 3. au venit la divan rAspunsu cA nu vor rAscumpAra ;
a§ijdere §i de la administratiia Romanului, Inca de la pitar lordachl Codrescul, cum §1
de la med. Gheorghie Roset iarl§i au vinit la divan In§tiintark tot din anul trecut lull
16 prin cark IntAl pitar. Enachi Codrescul au dat rAspunsu, cA nu are trebuintA, a rAs.
cumpAra ; iar rAspunsul med. Gheorghii Roset au fost atunce cl va rAscumpAra, InsA nu-
mai cu pretul acelor 1500 lei. iar dobanda banilor au rAspunsu cA nu 's Indatorege a
pled; fArA numai din zioa ce sau ia5tiin1at §i panA cand va umgra baull. au zis el va

www.dacoromanica.ro
L40 GH. GHIBANESCU

!AU dobanda, din care raspunsu a med, Roset, cunoscandusä atunce cä aeasta iaste
numai o prelungirk färä nie un temeiu, §i casile fiind supt toala primejdia de foc §1 de
alte intamplari, sau scris tot atunci al doile carte iara§i la administratia Romanului pu-
indui osabita vadea pan la sfar§itul Saptemvrie tot a anului trecut, cu hotarare ca daca
nici pan la vadeoa aceia, nu va triimite banii cu dobanda lor, apoi sä va da med. Carp
carte divanului de stapanit, la care med. Roset ne mai pricinuind alta, la ce de pe urmä
dupa sorocul divanului, prin osabita scrisoare sa au dat raspunsu, catra administratia
Romanului, care laste din 30 a lui Sapt. tot din anul aeala 1790 (pe carea administra-
lila au trimiso aicla la divan). Aratand numitul boeriu Gheorghie Roset, ca pentru Ca-
sale aceste din la§i, ce liau vandut cumnalli sai, cat desprk parte sa hotarA§te sa ra-
mae bine vandute, cul liau cumparat, fiind ca dmlui sau lipsit de aceasta .rascumpara-
tura. Dee dupa ce med. Toader Carp au ramas deplin stapanitoriu asupra casalor a-
cestora, cu aceste incredintate dovezi ci sa arata mai sus, caruia §i de la divan prin o-
sabita carte iau fost intarit stapanire, precum §i acela§ carte, iara§i sau vazut fall, fiind
tot din anul acela Octv. 4. Apoi §1 med. Carp. mai pe urma, tot atunce la anul 1790
Octv. 12, au facut casile aceste iara§i schimbu, cu §atrar Panaite Cazimir, adica Toader
Carp med. au dat §atrar Panaite Cazimir casile aceste a Herescului cu pivnita de Oa-
tra, cu grajdiu I cuhnie §1 altele de prin prejurul casii, §1 cu tot locul lor eau fost in-
gradit intocmai dupa cuprinderea scrisorilor §i a zapisalor ce sau pomenit mai sus, iar
§atrar Panaite Cazimir au dat med. Carp schimbu pentru schimbul casalor doa parti
din mo§iia Pángenil de la tinut Harlaului, din batranul ce sa nume§te Neculestif, ce
sau tras din niamul lui Carlig, insA o parte a unui Costandin Niculessul, §i alta parte
a surorasa lrinii, fameia unui Costandin Tocila, ce sa vor alege, cark part! §i §atrar
Panalte Cazimir liau avut luate danii de la dmlui Teodor Bal§ biv vel vornic, §i pe langl
!Agile aceste iau mai dat §i bani gata 1575 lei, cu cark multamindusa med. Toader
Carp, II intare§te prin zapisul sau ca sa ratnae schimbul acesta statornic, §i Panaite
Cazimir §atrar sa§i stapaniasca casale aceste cu tot locul lor, ca pe a sali drepte cu
buna paci in veci cum pre largu dovede§te zapisul care sau vazut incredintat §i cu ea-
teva iscalituri de marturi, boeri §i altii. Drept aicea vazandus !Mai ca rascumparatura
med. Toader Carp asupra casalor acestora, de la Costandin Urechi au fost cu toata
dreptate, §1 nimene dintracei mai de aproapi (cari putia avea partile de rascumparat)
nau vrut sa rascumpere precum sau aratat mai sus ; al doile §1 schimbul acesta ce sau
facut intre med. Carp §i intre §atrar Panaite Cazimir, asamine fiind cu buna priimire
despre amandol partile §1 cu buna credInta. Pentru aceia dar lata prin aeasta carte a
divanului sA intare§te stapanire dmisale §atrar Panaite Cazimir ca dupA tariia scrisori-
lor vechi cum §i a zapisului dmisale baron Herescul, §1 a celorlalte scrisori. a§ijdire §i
dupa tarifa zapisului acestui de schimbatura, cark toate sau vazut acum de fata la maim
sa, sa aiba de acum inainte §atrar Panaite Cazimir a§ stapani casile aceste inpreuna
cu tot locul lor, ca pre a sale drepte dupl cum liau luat schimbatura, cu buna pace. §i
carte aeasta a divanului sal fie de intaritura statornica, §i neclintita nici odinioara in
veci, care sau adiverit §i cu ale noastre iscAbiturL
1791 lunie 28 dni
Ion Sturza. Cost.Greceanul vornic. Cost. R. vornic Roset vist.
trecutA la condica divanului, Andrei 3 arma§.

C. '1793 lulie 19 Iasi, lordachi Miclescu biv vel medelnicer adiverez prin scri-
soarea alasta ca pentru mo§iia Corlate§til din tinut Tutovel, pe Horaiata, ce au fost a
rApousatei vornicesei Catrinei Roset §i fii sAl mio vAndusA mie la let 1790 Av-

www.dacoromanica.ro
DOCUMENTE 141

gust 26, drept 4750 lei, apoi cu protimisis au rAscumpArato dmlui vornic Toader Bal§.
precum aratA cartea dmisale boerilor din vremea divanului ce taste tot dintracela an
SApt. 5, Acum bine alcAtuinduse am fAcut schimbu. cu numitul boeri dmlui Teodor Bals
biv vel vornic. aded meau dat dmlui numita movie CorlAtevtii cu toate cele pe Musa,
§i noi iam dat dmisale un loc in orwl lash la ulifa Strdmbd ldngd mdndstire Dan-
cul, §1 iarn mai dat §1 trii mil §apte sute cinci zAci lei ; deci de acum sA aibA a stA-
pani lucul acesta cu paci in veci ca pe drept lucrul dmisale, fAcandu§ vi intAriturA gspod.
§i spre mai bunA credintA am iscAlit.
1793 tulle 19
lordachi Miclescu med. adiverez cA vi eu acest loc ii am de zestre de pe rApo-
sata sotie me de la socrul meu dmlui vornic Costin tatargiu.
Costin Catargiul vornic. Costantin Bal§ vel vornic ; Dimitrie Sturza spatar martur.
§i eu am scris vi sant martur. loan TAutul sulger

Cl. 1793 Avast 12. Toderavcu Bal§ biv vel vornic adiverez cu aZastA scrisoare
a me dmsale §atrar Panaite Cazimir cA avand eu un loc fn orwl Esii la ulila Streimbd
ldngd mdndstire Dancul. ce este intre casile satrar Panaite Cazilnir fi hare castle
sardarklui Chiriiac Cars/Ilan, carile loc lam luat §i eu de la dmlui med. lordachi Mi-
clescul prin schimbul ce am facut cu mo§ie me CorlAtevtil de la tinut Tutovii, vi ne-
avand trebuintA de acest loc lam vandut dmisale §atrar Panaite Cazimir dr'ept ICOO lei
adicA una mie lei, cari bani mi iau dat toti deplin §i eu incA iam dat scrisorile ce am luat
de la dmlui med. lordachi Miclescul inpreunA cu acest zapis al mieu, ca sA aibA a stA-
pânl numitul locu ca pe un lucru drept a dmisale §i spre incredintare am iscAlit.
1793 Avgust 12
Teodor Bal§ vornic. Chiriiac CArstiian sArdar.
Vasile vtori vist martur ; Ion TAutul sulger martur ; Lupul Nacul biv med. martur
Ion Canta vel logofAt martur, spzilm Bcvntou-vapau; Ion Gane sulger martur.
Costantin Catargiul vornic ; Paladl vel vornic martur, Depaste vel vornic.
. . . vel vornic martur ; tefan med. martur.
§i eu am scris §i sant martur Vasile Chiriiac

Cll. 1808 Septenbre i5Iai. De la vornicia de aproziCAtrA Costandin telal bava.


loan, Vasile. Ilie. Costantin §l Nastasiia fii mortului Andrei Chivionianul. de aice
din la§i, prin jalobl au cerut. sA i s vanzA o casA cu trei oclAi supt un acoperemant
§1 alAture cu casAle este §1 plvnita de lemnu. au §i putintel pAmant supt o ingrAditurA)
care casA sA aflA supus supt bezmón pe locul mon. Goliia fn dosul Chervdsd-
Het, §i fiind insArcinati cu datorii §i mai vartos sant casAle amanet la chir Andrei Pavli
§i ca sA poatA plAti datoriile ; drept aceia dupA tidula cinstitului divan ce niau adus, sA
scrie ca arAtatele casA, sA le strige la mezat pe toati ulitAle oraplui §i in divan in curgire
de 40 zAle §i mu§teriul ce va fi pe langA zapisul de cumpArAturA §i alte scrisori ce va
lua sl s facA hared, dupA care zapis ce va lua cumpArAtoriul de la vanzAtor I sA va
intAri stApAnire §i cu carte divanulul.
vel vornic za aprozi 1808 Sept. 15
1000 tel adicA una mie lei.
1100 1.voiiXt oi xO6 ypocr, D. M.
1600 adicA una miia vasA sute lei Petri Terziman
1800 fjot x(Xtct GArtrctx6atcc iydr,
2000 adicA dou mii de lei am dat eu D. M.
2100 trot crtito xtXictSec ?nab ypoctot, rewpytoc KoP3orx71;

www.dacoromanica.ro
142 01-1. GHIBANESCU

CIII. 1808 Oelombre 29 1api. Eu Ileana, ce am fost solu trecutului din viiatl,
Andreiu Chi§lonenul croitoriul impreunA §i cu feEorii mei cari mai h .' osu sA vor iscAli
adiverez cu alastA scrisoare a nostrA, la pre cinstitA maim preosfintii sale pArintelui
VIAdica Chirio Chir Grigorie Dinupolios epitropul sfintei manastiri Goliei, precum sA se
§tie cA rAmaindumi miia doaw casA di la rAposatul sotul meu pe locul sfintei mAnAstiri
Gollei la pod intre dmlui cAminar Panaite CazAmir §i infra casa lui Dumitru zet Ple§ca,
§i fiind cA solul meu sau fost indatorit la dmlui chir Andreiu Pavli cu 1288 lei pentru
facere acestor casá, unde §i scrisorile casAlor era amanet, §I diosAbit cu o sutA de
lei la dmlui CAminarul Panaite Cazimir, §1 spre intampinare acestor datorii unde riima-
indu eu cu o casA dintraceste doaw care este alAture cu zaplasul dmisale cAminar, §i
la strigare mezatului cel in sfar§it adaos au fAcut Gbiorghi lacovachi 2100 lei, apoi
preosfintna sa at; mai adaos 50 lei adicA 2150 lei, unde §i nou rAmaind cu bunA prii-
mire §i multAmire noastrA, am priimit de a nu mai prelungi acest mezat fiind indestulA
vreme, iar locul mAnAstirli ce este fAcutA aciastA bina este 12 stanjani 1 palm/ la pod,
din zaplazul dmsale CAminar par in locul casii ce meu rAmas mie §i la mijlocu iarA§,
din zaplazi §i tot spre rAsArit 12 stanjani §i 5 palme, iar pAr in locul ce meu rAmas
mie (cum §i lungul din capul podului §i alAture cu zAplazul dsale cAminar Panaite Ca-
zamir apre amiazAzi 19 stanjani §i 2 palme pol pan in gardul lui PopaRkv ce este tot
a manastirii). iar locul casii ce meu rAmas mii pentru mine §i pentru fii mei ca sA ne
fie de odihna noastrA este 5 st. la pod latul din casa lui Dumitru zAt Ple§ca pAr in-
tracest loc §i la mijloc iar cinci iar lungul din pod alAture cu casa lui Dumitru zet
Ple§ca pan in gardul casAlor din dos care §ade Rorenla ce sintu tot a mAnAstiri, care
pentru acest loc ce meu rAmas mii prin deosAbita mAsurA am fAcut a§Azare de bezmAn
cu preosfIntie sa ce o dau pe anu la mAnästire. Deci dupA multAmire noastrA ce prin
mezat sau sfar§it am primit §i banii de la preosfintie sa, din care bani am plAtit §i da-
toriile ce sA arAt mai sus. iar cemi mai prisose§te sAmi fie pentru hrana §i chivernisala
me §i a fiilor mei. Deci de acum innainte sA ail:4 a o stApani sfanta mAnAstire atastA
bina in veci cu bunA pace nesupAratA de nimene intru nimicA, §i pentru nestrAmutata
a§Azare nem pus §I numele §1 degetele care nam §tiut carte, poftind §i alte obrazA cin-
stite sA iscAleascA. 1808 Oct. 29 §i plAtindusA datoriile de mai sus adicA la dmlui chir
Andreiu Pavli §1 la dmlui cAminar Panaite Cazamir §i la on Bra§ovan §i cheltuiala ti-
dulii §I a lui telal ba§a, neu prisosit 717 lei pol, cari ace§tiia sau impArtit cum arAtAm
mai kos, fie§tecare §au luat parte in manila lui. adicA
Eu Bina soliia rAposatului Andrei impreunA cu tril copii mici anume Hie §i
Costache §i AnastasA, adicA patru pArti am luat eu in manele mele pentru hrana lor
478 lei bani 40.
Eu loan san Andrei Croitoriul am luat parte me 119 lei 70 bani
Eu Vasill san Andrei Croitoriul am luat parte me 119 lei 70 bani
adicA 717 lei bani 60.
Iliana sotul rAposatului Andrei Croitoriul impreunA cu trei ficiorl mici Ilia, Costa-
che §I AnastasA adiverim cum aratA mai sus,
loan Andrei adiverezu cum aratA mai sus
BacaXtoc AvBrou f3s3EWAO ta avo6Ev
Costandin telal ba§a martur
Kowcrr2ncvo5 Xcat.r) Isavou p.aptb;
Panaite Cazamir cAminar martur
caSpeac 7ca3) il p.cipruc
§i eu am scris cu zisa numitilor §i priimire §i sant martur Ierei Gheorghie

www.dacoromanica.ro
DO CUMENT8 143

CIV. 1813 Maiu I 1a0.


(Pecete man Goliea: t IppayEc TIN tEpa; ccuO Evroc% M0973 Tv.OXVq, 7112).
Adiverez prin aZastg scrisoare cg avAnd sfAnta mgngstire Go Ilia un kc ci taste
In dosul unlit Chervaserli incepAndnsg din locul casglor dumisale "cgminar Panaite
CazAmir i pgrg in locul casglor lui Dumitru zet Plescgi aleituri cu podul ce taste pe
kingd cas6le dmisale caminar Panaite càlrei mandstire Go Mia, care loc sg cuprinde
mgsura lui, cu stAnjAn de opt palme proaste 17 stAnjAni si 1 palmg fata la pod, ince-
pAndusg mgsura cgtrg rgsgrit din zgplazii locului casglor dumsale cgminar I pgrg in
casa lui Dumitru zet Plesca, iar lungul la vale catra amiazgzi incepAndusg mgsura din
capul podelilor podului pe !Ana zaplazii dmsale caminar i pgrg in gardul ci iasti fgcut
de doftorul Lorentu pe hotarul casglor dmsale sardar loan Crupenschi 19 stAnjani si 2
pol palme. Dintracest mai sus argtat loc sau dat de catra mangstire mai inainte 8 stall-
jáni pro0i fa fata de la pod adicg 5 stAnjAni cu bezman Benil sotiei lui Andrei Chi-
sgoneanul croitor si 3 stAnjAni dmsale sgrdar loan Crupenschi la schimbul ce au Mut
cu mangstirea intru care au sgzut doctorul Lorenliu, pentru ca sd Pea' dmlui s5rdar
poarM la pod, §i scgzAndusg acesti 8 stanjani ce sau dat din 17 st. I una palmA au
mai rgmas mAngstirii -9 stAnjani si 1 palm/ in fata podului inpreung si cu o casg ci
iaste fgcutg pe acest loc de Andrei Croitoriul, care casg au cumpgrato mAngstire de la
sotia lui Iliana. i vgzAndusg cA acest loc si casa nu aduce mai nimica folos mAngstirii
filnd si un loc mic si lAngg case boeresti, pe care nu sg poate face vreun acaret fo-
losgtor pentru mAngstire, am socotit dar impreung cu dlor boerii epitropi a acestel sfinte
-mAngstiri ca sg sg vânzg si banii ce sg vor lua sg sg de la alte trebuinte si interesuri
ale mangstiril de la care sg sg cunoascg un folos mai samlitor. Cerand dar musteril
ca sg cumpere acest loc cu pret de multamire si de folosul mAngstirii, intre tot altii
carl sau argtat cu mai mici preturi, dmlui cgminar Panaite Cazgmir hotgrAndusg acest
loc cu locul casglor dmisali si voind al cuprinde in ograda casglor dmsale, sau in-
demnat a da pretul cel mai sus si mai de multgmire adicg 6000 lei cu care pret so-
cotlndusä a fi plata locul mai mult Inca decgt.isg tie locul de la care pre putin folos
cunoaste, cu bung primire si cu toatg multAmire me prin Vire si priimire si a dumi-
lorsale iscglituri, am vandut de veci dmisale cgminar Panaite CazAmir acest de wai sus
argtat loc inpreung cu casa ce laste pe acest loc cumpgratg de la Maria Botta lui An-
drei croitoriul, care loc iaste noao stAnjani si una palma In falg catra pod din zgplazil
locului dumsale i pang la acei trei stAnjAni ce sau dat dmsale sardar loan Crupenschi
pentru poartg si noaosprgzeci stAnjAni i doao palme, din capul podelilor podului la
vale cgtrg amiazgzi in gardul ci iaste fAcut de doftorul Lorentu pe hotarul locului dmi-
sale sardar loan Crupenschi fAcAndusg mgsura cu stânjAni di optu palme proaste, iar
nu domnesti, precum sau mgsurat i cialalti optu stAnjAni a dmisale sardar Crupenschi
si a Ilenii Croitorltii, si am primit de la dmlui toll banii deplin sase mil lei dupg tocmall ;
deci lam dat la mama dumisale aeastg scrisoare a noastrg ca de acum inainte sg alba
a stgpgni numitul loc intru cuprinderea mgsurilor argtate mai sus atat dmlui cum si fii
§i niam de niamul dmisale cu bung pace in veci nestrgmutat. i scrisori sau dat dmisale
numai pentru casa ce sau cumpgrat de la Iliana lui Andrei Croitoriu care au fost fg-
cutg pe acest loc a mAngstirii, jar scrisorili locului fiind:cumprinzatoare i pentru locul
ce iaste dat cu bezmgn Ilenii Croitoriul, i pentru acei trei stAnjAni ce sau dat dmisale
sgrdar loan Crupenschi, au rgmas la mgngstire nu sau dat dmisale, ce clacg va avea
dmlui trebuintg sg vor da copii asAmine, si pentru incredintarea acestei vgnzgri cu
bung priimire i cu toatg multamirea sau adeverit scrisoarea aclasta cu iscglitura me

www.dacoromanica.ro
144 OH. 01-11BANESCU

ci cu iscaliturile dmlorsale cinstitilor boeri epitropi ci alti cinstiti boeri marturi §i cu


pecetea sfintei manastiri.
1813 Maiu 1
g(,) gpvoy&x, yptycp* gEpato;
lordachi Roset vornic martur.
Mihail caminar martur,
etv4Ia; naPXou papsuc.
Manolachl vel logofat lanachi martur
lonacco hatman. !Lap*.

CV. 1826. Mart 26. lapi. Vornicila de aprozi. CätrA dmlui Nicolai Stamate
telal bac.
Fiind ca prin jalba ce au dat catra maria sa Voda dmlui aga loan Carp au thcut
aratare ca casele ce le are aice in oracul 141 räposatul Colejchii Sovetnic Panaite
Cazimir spat. impteuna cu locul lor le are amanet ci sacvestruite, cercind ca din van-
zarea lor sä I se facA indestulare, cu carele jalbä randuit fiind 'la dmlui vel logofat al
!aril de kos, de unde randuinduse vornicul de poarta Costandin Timircan spre cerce-
tare la fata locului carele prin marturia ce da din 23 zile a urmatoarei luni Mart, arata
atat marimea locului cat ci starea in care sä afla casile ca adica fata locului dinspre
rasarit la ulita ce sa pogoara de la Golaia sau aflat 28 stanjeni gospod, parte dinspre
amiazazi pe langl ulita ce sa pogoara pe din dosul Dancului pan in locul lui Agop ar-
manul, sau aflat 42 stanjeni ; partea dinspre amiaza noapte pe langl locul lui Agop
par tn locul boerilor Crupenschecti, 22 stanjeni, de unde intorcand cu masura la deal
sau aflat 15 stanjeni ci 6 palme, ci de acolo intorcand cu masura spre räsarit pana. in
margina huiditel care merge la locurile boerilor Crupenschecti sau gasit 8 stanjeni ci
7 palme ci de acolo intorcand cu masura drept la dial aläture spre despre apus cu hu-
dila par la capul zidului ograzii caselor in margina ulitAi, care vine de la Golaia sau
&it 13 stanjeni 6 palme, cu carele aceste casa masuri in lipsa scrisorilor megiecilor
sau inchiet tot locul. pre carele loc sant ci aceste binale, 7 beciurt de desupt zidite
cu platra caramida cu 10 ferecti cu gratiile lor, cu ucori ci sobe proaste, 68 stanjeni
pivnite ziditura, doal odai g.os cu WO de caramida ci grajdul fArA coperemant, 12
odai la mijlosul casalor, cu ucile de frasin, in canaturi, cu 20 ferecti cu p,amuri,
altele fArA kamuri, cu gratii de fer, ci ducamelile stricate, 13 odai sus ci insfarcit ca
aceste casi sant in cea mai proasta stare ci discoperite. Drept aceia se scrie dmtale sa
strigl aratatele casa cu locul lor in stare in care se afla in prezent in curgere de 40
zile, pe toate ulitele oracului ci in divanul domnesc ci la implinirea vadelii viind in-
ctlintare ci de la ocarmuirea oblastli Basarabiei, dupa adresul ce sau facut catra de-
partamentul pricinflor straine, asupra mucteriului, ce va fi ci va da pretul cel mai bun
ci mai de pe urma, sa va savarci ci hareciul, ca rascumparator pe langA scrisorile ca-
selor amanetisite ce va lua i se va Intari stapanire ci prin osebita carte gospd .
1826. Mart 26
N. Dimache vel vornic.
15000 evel mezat
20000 A. Vgd.
26500 tot asupra dmsale postelnic
27700 dlui vel post. Nicolai Canta
30000 Nicola
35000 Raccanul vornic

www.dacoromanica.ro
DOCUMENTE 145

35000 Dimitrie, dad In vadeoa ce sa aratA in tidula se va vinde.


35600 Dmisale aga Ion Carpu di sa va da Ora la sfar§itul viitoarei luni Mart
1832 Febr. 15.
36000 adica treizeci si §ase mil tel de titularnii sovetnii Teodor Crupenschi daca
vor fi dupl cuprinderea masuratoarei aratate prin aceastA tidula §i toate
celelalte intocmai cu hareciul farA a fi fata d. Crupenschi sau vichilul
sau legiuit sa nu sA Ma.
36050 trente six mile cinquante piastres sur moi. J. Prévost. le 25 avril 1833.
36100 adia treizeci §i §ase mii una suta lei sau fAcut hareciu asupra me pentru
dmlul logofat Alexandru Ghica 1833 Sept 2.
Nicolas Farra spatar.
Divanul de apelatie al tarii de sus.
Cu pretul de trei zeci §i §ase mii una suta lei in presustvia acestui divan in filnta
§i a dmsale colejschii perivocic Tudurache Crusovanul dragomanul consulatului rosie-
nesc §i a creditorului domsale aga loan Carp, sau Mut hareci casele cuprinse in IA-
dula aeasta in stare ci astAzi se MIA cu locul lor dupa putere scrisorilor, asupra
domsale boerulut Alexandru Ghica logofAt prin vechilul dmlui Neculai Fara, de aceia sau
adiverit de catra divan
Mihai Veisa aga M. Razu aga
Buc§anescu vornic director lonita Crastescu sardar
§ef sectiei paharn. Vasile LAzArescu
reghistrator loan CAmpian
sectlea I, No. 1690, 1831 Septembre 1
regesle : tadula dumsale agAi Carp pentru casele cu locul lor de aice din E§ ce
sant langa ulita Dancului in spre casAle lui Panaite Cazamir.

CVI. 1833 Seplembrie 20 Iai. Divanul de apelatie a tArii de sus.


Dumnealui aga loan Carpu prin jaloba Eau dat cAtrA fostul domnu loan Sturza la
trecutul an 826 au cerut de a i se face indestulare cu banii ce are a lua de la rAposat
colejschi sovetnic Panaite Cazamir, din vanzarea de veci a casalor cu locul lor di aice
din EA ce le are sacfestruite in sigurantiia acestei datorii, arAtata jalbA sau randuit
in cercetarea dmisale vel logofAt de tara de lros, dupA cercetarea ce au fAcut §i rezo-
lutia ce au dat sau randuit mai fatal pe vornic Costandin Timircan ca sA cerceteze
marginile locului casAlor despre megiesi ; iar acesta prin mArturia ce au dat la 23 Mart
aceluia§ anu, aratA marimea locului §1 starea in care se aflA casAle, adicA fata locului
despre rAsArit, la ulita ce st pogoara de la Golaia au aflat 28 st. gospod ; partea des-
pre amiazazi pe langa AA, ce se pogoarA de prin dosul Dancului panA in locul lul
Agop armanul 42 stanjeni, parte despre amiazA noapte pe langa locul lui Agop 'Ana
in locul boerilor Crupenschesti. 22 stanjeni, de unde intorand mAsura la dial au
aflat 15 stanjeni §I 6 palme ; de acolo intorcand mAsura spre rAsArit 'Dana in mar-
gina huditei ce merge la locurile Crupensche§ti, au gAsit 8 st, 7 palme ; de acolo
intorcand masura drept la dial alAture despre apus cu hudita, pAr la capul zidulul o-
grazil casAlor in marginea ulitei care vine de la Goldia au aflat 30 st. 6 palme, cu
care aceste 6 mAsuri in lipsa scrisorilor megie§ilor sau inchiet tot locul ; §i cA pe acest
loc sant binale : §asa beciuri dedesupt zidite cu pia trA ; carAmida, cu 10 fere§ti cu gra-
tiile lor cu u§ori si sobe proaste. 68 stanjeni ziditura pivnitel, 2 odAi aos cu pAretii de
cAramidA §i grajdiu fArA acoperemantu, 12 odai la mijlocul casAlor cu u§ale de frasin
cu canaturi cu 20 fere§ti cu g., amuri, §i altele fArA glamuri cu grafi de fier §1 du§ame-
Buletinul Muzeului Municipal crow Neculce* ig
www.dacoromanica.ro
146 On. GHIBANESCU

lile stricate ; 13 oclAi sus ; §i in sfar§it cA aceste casA sant In cea mai proastA stare §i
descoperite. In urmarea cArue raport la 26 Martie tot aceluia§ an 1826 prin tadula
vornicef de aprozi cu No. 22 sau randuit pe telal ba§a ca sA strAge in curgere de 40 zile
pe toate ulitile oraplui §1 in divanul domnescu, mezatul vanzArii arAtatelor casd cu
locul lor in stare in care sA afla, §i par la implinirei vadelii, viindu §i rAspunsu de la
ocarmuirea Basarabiei, dupA adresul ce sau fAcut cAtrA departamentul pricinilor strAine
pentrn documenturi, sa va face hareciu asupra mu§teriului ce va da pretul cel mai bun
(atasta este cuprinderea tAdulil mezatului), dupA care la 1831 Noem. 15 acel departa-
ment pe langA adresul sAu de supt No. 2318 catra divan giudecAtoresc, alAtufeazA
nota consulatului rusesc din 11 Noembre 1831 supt No. 1146 ; copie de pe otno§eniia
d. gubernatoriu a Basarabii din 3 Noembre 1831 supt No. 19099, poftind pe acest
divan ca sA puie in lucrare vanzarea prin mezat a casAlor din E§i cu locul lor a rA-
posatului coleschii sovetnic Panaite CazAmir In Indestulare banllor ce are a lua dum-
nelui aga loan Carpu, potrivit cu hotArarea giudecatoriei tinutului Orheiu din 24 Av-
gust 1831 supt No. 2539, intemelatA pe altA hotArare a giudecAtoriei politice§ti de
acolo, pe care §i in copie o alAtureazA, a cAreia cuprinderi este a§a, cA de§i dvore-
ninul Mihalache CazAmir au arAtat cum cA altA averi spre indestulare dumisale agA.
Ioan Carpu nu are in Basarabiia ; dar din jaloba ce sau priimit de la dmlui fiiu §i ve-
chilul dmsale agA Ioan Carpu dmlui spatar Carpu, vAzandui cum cA CazAmir are mo§ia
Loheinep`ii in linut Orheiu, apoi giudecAtoria au trimis okaz isprAvnicii tanutului Orhei
sA se facA pescriere §i pretaluire de stare mo§ii §i ace pescriere sA sA trilmeatA la ace
giudecAtorie spre o mai departe lucrare. Si fiind cA din della acolo urmatA au desco-
petit CA mortul CazAmir are In E§i o casA dreaptA a sa, pe care §i insu§i clirononul
Mihail CazAmir au cerut de a o vinde spre Indestulare pretentAi dimisale agAi Carpu,
cere ca pretaluindusA maj intAi casa in stare ci sA aflA sA sA vandA prin mezat, §1 soma
ce va e§i din vanzare, sA o trimatA acolo, atat spre a sA da jAluitorului Carpu, cum §i
spre a sA vide de mai urmeazA trebuinta a sA mai vinde §i mo§ia LohAne§ti, de la
linut Orheiu spre implinire somei de 1656 galbini, ci sA cuvin spre intreaga indestu-
bare a dmisale Carpu, §i cA spre acest sfar§tt giudecAtorlia roagA pe gubernator ca sA
facA intru aasta a sA pune la cale, DupA care divanul prin adresul salt din 3 Dechem-
vrie acejuia§ an 1831 supt No. 4324 rAspunde departamentului, cA au pus in lucrare
scutirea in mezat a pomenitelor casA spre indestulare dmisale aga Carpu Ina de la
1826 Mart 26, fArA a sA face pretaluire, cAci aeasta aice nu sau obi§nuit, dar totodata
au adaos a ceri prin acesta§ adres de la departament ca sA pui in lucrari aducere
documenturilor, cAci cumpArAtorul care va fi, negre§it cA banii nui 9 da, pana nu§ va
primi documenturile ; apoi la 20 Fevr. 1832 desfiintatul divan giudecAtoresc dupA lip-
surile noului a§Azamant, in urmare condicii politice§ti, au publicarisit §i in tot cuprin-
sul acestui printipat vanzarea acestor casA cu locul lor, la 1 Mart 1832 sau primit a-
dresul logofetiei justiliei de supt No. 1065 in alaturare cu copia de pe nota consula-
tului rosAsc de supt No. 1541 prin care sA cuprinde ca pentru grabirea pricinii, con-
sulatul socote§te cl sar putea revizui vanzare casAlor rAposatului Cazimir, spre plata
datoriei cAtrA dmlui aga Carpu, §i fart a sa videa documenturile lor, fiind cA vanza-
rea sA face de cAtrA ocarmulre. Pe cari adres la 31 August aceluia§ anu supt No. 3588
divanul au impArtA§it logofetiei cä casAle nu sau hareauit din pricinA CA nu sau gAsit
mu§terei sA del mai mult pretu peste 25600 lei ce lau dat insu§i creditorul dintAiu aga
Carpu la 25 Fevr. aceluia§ an §i cu aeasta dacA sA vor hart elui panA la sfar§itul lunii
lui Martie, insA fiind cA panA atunci, adicA panA la 31 Mart nici sA implinisA publici-
tatiile din toatA tara, nu sau putut face hareciu ; apoi la 11 Ghenar 1833 logofetiia iustitii
pe langA adresul ei de supt No. 7831 trimete divanului anume documenturile casAlor ce

www.dacoromanica.ro
DOCUMENTE 147

liau primit pe langl nota consulatului rusesc cu No. 1410 in numAr de 23 bucAti au
opus anume spre ce mai departe lucrare. DupA aasta consulatul rosAenesc stäruind
prin logofetia iustitii intru di a sA sAvar5i Onzarea acestei casA mai cu grAbire, 5i
ace logofet5e prin adresurile sale de supt No. 3169, 5615 5i 6242 pofte§te pe acest
divan ca sA sAv5r5ascA vanzarea acestor casA cu cat se va putea mai in grabg, 51 top
banii ci sA vor prinde din vanzarea lor sA sA trimatä la logofetae spre pAstrare, pftna
14 deslegare naZalstvii. Pe temeiul cArora implinindusA 5i toate formalitAtile condicii po-
litice§ti, cu primirea publicatiilor din toatA tara, §i din transele neivindusA nici o pri-
cinA impedecAtoare vanzArii ,acestor casg, la 1 a curgAtoaril luni SAptemvrie, in presu-
dstfiia acestui divan, in fiinta dumsale creditoriului, 5i a dumsale colejschii perivoac
Tudorache Cru§ovanu dragomanul Consulatului rosAenesc sau fäcut hareciu arAtatele
casA in stare ce astAzi sA aflA, cu locul lor in puterea scrisorilor, asupra celui de pe
urmA mu5tereu dmlui boerful Afixandru Ghica logolef prin vechilul dumsale dumnealui
Neculai Jora, cu pretul de treizAci §i §asA mii una sutA lei, precum sau trecut la tadula
mezatului, care sau adiverit de cAtrA divan. Drept aceia spre a fi cunoscut cA vânza-
rea acestor casA in stare ce astAzi sA afIA, cu locul lor, in puterea scrisorilor, sau ur-
mat prin mezat dung toate legiuitele forme, rAspunzAnd dmlui boeriul cumpArAtoriu §i
banii pretuIui de 36100 lei, la logofetia iustitiei spre a sta in pastrare pall dupA dez-
legarea ncgalsfvei, dAndui dmisale 51 toate documenturile locului acestor casA primite
de la ConsulaturrosAenesc, prin logofetia iustitiei cu opis anume. sau adiverit 51 de
cAtrA noi.
Grigore G. vornic, I. Cantacuzin, lordachi Buc5Anescu post.
Manolachi Razu aga Mihail Veisa agA
Detector, lonit CrAstescu serdar.
sef sectii pah. Lazaraki
Sectia I No. 1689-1833 Sept. 20 zile ; reghistrator Ion Campan.
E5ii. 1. P. n punt ntlitaT5A MOAAMIIRI. TpIllislielait 1,110AFKZTOPECK 1832.

CVII. 1835 Ghenar 31 1a0, primit Febr. 1.CAtrA departamentul pricinilor din
lAuntruEforia orA5AneascA.raport.
In cuprinderea poroncii acelui departament de supt No. 18154 din trecutul an
1834, ce in alAturare cu patru documenturi sau primit, atingAtoare de 91/8 stânjeni loc
cuvenit cAtrA a casAlor rAposatului spAtar Cazimir, spre a sA cerceta de cAtrA eine acum sA
ocuparisA5te aeel loc, aeastA eforie prin inadins Zlen f Acãnd cercetare au doslo§it cu
acei 91/8 stânjAni loc sA aflA cuprins in lAuntrul ingrAditurii ogrAzii casAlor pomenite,
care s5nt intrate cu vanica Onzare cAtrA d. logofAt Alexandru Ghica, §i dar eforiia
spre rAspuns la numerarisita porond, aduand aZeasta la cuno§tinta departameotului
tot o datA intoarce 51 acele patru documenturi intocma precum sau primit.
Beldiman. secretar A. Paleologu
No. 220-1835 Ghenar 31.

H) CaseIe lui Apostol pevet in ograda spitalului Central


CVIII. 7251 Octombre 16 (1742). laA Eu Apostol pevef §i cu femeaia mea Ifti-
miè, 51 impreunA cu faorii no§tri, anume Ion §i Mihalachi 51 MArdan 5i cu cei mai
mici cu toti, fAcutam zapisul nostru la man dumisal, giupftnului $1elan logojet de
visferie, precum noi de nime silit niC asuprit, ce de a noastrA bunA voe, am fAcut
schimbare cu dumnealui tefan logofAt, de iarn dat 0 cath cu loc ei cat are ptinti

www.dacoromanica.ro
148 GH. GHIBANESCU

tn pari, carli so cunosc pe unde au lost ogradei veache, fundul locului de la dial
WA intro rAclAcinA de rächitA, din fall pdnd in Mild. A§ijderea §i dumnealui Stefan
logofet miau dat o casA pentru casA iarä§ cu locul casei cat are pe unde aratA seam-
nele parilor, care case sant' aid/urea In ulita Hagioe din sus, §1 fiind locul mieu trie-
buitor dumisal Stefan logofet miau mai dat si bani 40 lei, fiind §i locul mieu mai mult
de cat a dumisal deci ca sA s criadzA iam fAcut dumisal acest zapis al nostru precum
nime din fiorii no§tri sau alt niam sA s scoale cu vro pricinA pentru a'eastA tocmalA
a noastrA ce scrie mai sus, nime sA naibA triabl peste tocmala noastrA, ce dumisal
giupanuiui Stefan logofet sAi fie mosAe §i cuconllor dumisal. §i la a'eastA tocmall a
noastrA sau tamplat multi oameni buni mahalagii carii mai ;,(5,-os sant iscalit, §i Inca
pentru mai mare credinta niam iscAlit.
It 7251 Oct. 16.
eu Apostol pevet am iscAlit.
Eu lftimiia femeaia lui Apostol pevet am pus degetul X Ion SI% lui
Apostol X Mihalachi sun lui Apostol X Mardan sni lui Apostol X neam
pus degetele.

CIX, 7269 April 25 (1761) la0. Din poronca dumilorsale velitilor boeri, niau o-
rândult dumlui loan Bogdan vel logofAt, ca sA mergem la o casA cu locul ei a Ante-
mil fimeii lui MihAlache fetorul lui Postolachi pevelului, care acel loc de casA iau fost
danie de la Postolache pevetul fiiului sau lui Mihalachi, iar casa it fAcutA de Mihala-
chi impreuna cu sotul lui Antemie, care loc fiind intre locurile mAnAstirii lui Sfeti Spi-
ridon §i fiind trebuineos ca sA ingradiasca cu zidul mAnAstirii §1 acel loc ; deci noi
dupA poronca dumilorsale velitilor boeri am mArsu, §1 am masurat locul si au venit
lungul locului 9 stanjAni §i trii palme, §1 largul locului 3 stanjani i o palmA, §i lam
socotit pe loc 15 lei iar casa 25 lei, fiind o cA§cioarl veche, §i &LA cum lam preta-
luit in frica lui Dumnezau am dat si mArturie noastrA la maim ctitorilor mAngstirii cu
iscAliturile noastre si cu pecete portii.
let 7269 Ap. 25
Simion ArAmAscul vornic de poarta.
Alexandru Haciul vornic de poartA.
I. p. portii 1718.

I) Acta caselor aghentiei nemtegi


CX. 7245 (1737). AdicA eu Sandu impreunA cu feEorul meu lonita diiacul de
cAmar fAcutam acestu adevAratu zapis al nostru la maim sfintaii sale parintelui mitro-
politului de nime sAliti nici asuprit ce de a noastrA bunA voe iam vandutu o casd cu
piunif supt dánsa I cu locu cu tofu ce este Idngd casale Balciba dupd casa lui
Ghiorghif negulOtorului peste drum de la BrahO cari locu lam fostu cumpAratu §i noi
di la fiZorii lui Ene a Rusului §i de la fata lui . Ciocoiu, ce o tane Gavril arma§ul §i
lam cumpAratu in trii dthci de lei insA cu zapisul cel vechiu cari lau fostu §i lor
cumpAraturA i danie de la parintal si mosii lor. ce §1 noi de neme salet si asupriti
lam vandutu sfintii sale pArintelui Mitropolitului driptu 25 lei bani gata, socotindu cam
luatu plat intru manule noastre, ca sai fii si sfintii sale driaptA ocinA §i mo§ie iar
care sar mai scula dintre noi sau despre niamul nostru sau din sAmanta noastrA ca s
mai intord sl fie de mar certare ore la ce gudecatA sar intampla. ca sau datu si
zapisAle cele vechl Zau fostu de cumparatur si Ind sau datu in maim sfintAi sale

www.dacoromanica.ro
DOCUMENTE 149

pArintelui mitropolitului ca sai fii di bun credinta ci pentru credinta am iscAlitu ca sA


s criadA.
let 7245.
lonita diac. iscal am vAndutu
Eu Sandul am vAndut cu voe nostrA X

CXI. 7245 Decembre 2 (1736). IaV. AdecA eu Aughealucia fata Niagului beiiul
fAcutam acestA adevArat i 1ncredintat zapis al mieu. la cinstita i blagoslovitoare
maim sfintii sale pArintelui Kir Antonie arhiepiscopul ci Mitropolitul Sucevei ci a toat
tara Moldovei, precum sA s ctie cA eu de nime silitA tile IndemnatA, am dat ci am dAruit
sfintii sale o casA gata cu pivnita ci cu loc cu tot, care iaste in ulila Fdnului, lAngl casAle
Balcibacei i !Ana casa lui BrahA arma l IAngA casa lui Grigorac cupet, carea casA
im iaste i mie dreaptA cumpärAturA de la Gavril armacul ginerele lui Zane Leondescul.
ci de la cumnatii sAi Andriec, Vasilie ci Dima feciorii lui Zane Leondescul. dupA cum
spune zapisul cel de cumpAratura, acesta lam dAruit sfintii sale pArintelui mitropolitu-
lui pentru pomenirea mea ci a parintilor miel. ci dud lam dAruit sfintii sale sau tam-
plat multi oameni bunt impreuraci ci preoti i boiari de curte. ca s fii sfintil sali
dreaptA ocin i mociia stAtAtoare In veaci. far cari din niamul mieu sar scula sA strice
dania mia sA fie neertat de DumnezAu. ci pentru mai bunA credinta miam pus degetul
u las vlt 7245 Dek. 2
X 4righelucia fata Niagului
Pentru aCestu loc de cas ce lau datu fimie me sfintei Mitropolii ci au dzAs cau datu
same innainte pArintelui Mitropolitului cA este drapth ocin ci mocie a ei. 1a disparta-
nee noastrA tAmplAndum am fostu fata am iscalitu
lonita diiac iscal.
,,MAcar cä sau fost dat danie de Anghelucia ai.'astA casA ci cu locul ei la Mitropo-
lie, numai pe urmA jAluind Ionit, el acesta loc ar fi drept a lui, ci (land ci la mitro-
polie un sArAndar lam (dat) iarac la stApAnirea lui.
vlt 7252 Oct. 24
Nichif or mitropolit.
regeste: de la Angheluca fata Niagului Cau dat o cas cu pivnit i cu loc cu tot da-
nie Mitropolii pentru despArtirea lor".

CXII. 7263. lunie 16 (1755) la$1. Lw Matei Ghica Voevod. boj. mist. gospodar
zemli Moldavscoi. Dumneta vel logofat sA orAnduecti doi vornici de poartA sA hotArascA
un loc de cath a dumsale vet vist. ci ari in jdn'drie. §i hotArAndu sA ii poruncecti
sA pui i sAmne cu bolovani, aZasta poroncim.
It 7263 Iuni 16
Pecetia gospod In tuc roc ; 1w m. r. a. i. 1753. cap de bou.pasere cu cruce in cioc
regeste: tidula de hotArAt de locul casAlor din Surlarie, ot FAnArie.

CXIII. 7263 Julie 3 (1755 Jai. Facem ctire cu alastA mArturie hotarnicA cA din
luminata poroncA a pre inaltatului domnului nostru mArie sa Ion Matei Ghica Voevod.
niau oranduit pe noi. dumnealui Ion Bogdan vel logofát, ca sA aleagem ci sA hotArAm
un loc de easel a dumsale Vasilie Ruset vel visternic, care locu iaste aice in IGO pe
ulita Fondrii, unde au fostu casAle raposatului GhiorghilA biv vel paharnic, deci mer-
gAnd noi la acestu loc, am chemat ci am strAnsu pe toll ra zecii di pe impregur, i pe

www.dacoromanica.ro
150 GH. GH1BANESCU

alti mahalagli bAtrani, si fiind locul acesta inpresurat cu casä 1 cu ogrAzi, Mai am
cAutat scrisorile tuturor rAzA§ilur, asijdire §i mArturiile a oameni bAtrani a rAzAsi 5a
mahalagiilor pe unde niau arAtat cau apucat stApaniria acestui loc si ograda, si am
pus de au si sApat cercand pArA am gAsit si stalpii portii, si pe une locuri sau gAsit
§i rädAcinile parilor celor de ogradA, si asea adiverindusA den oameni bätrani cum si
din seamnele ogrAdzii, am cunoscut §1 am ales tot locul din giur impregiur cat iaste
dreptu. si fAcand stanjInu de optu palme. lam mAsurat si lam stalpit si cu pietre. si
intAi am pus o piatrA hotar in coltul loculul de la dial de calral h4rgul Jöinii i drept
in marginea Jdndrii unde sA tAlneaste locul acesta cu locul preutului Velkco, un-
cle are si preutul Veli§co o piatrA hotar si dintraastA piatrA 6am pus Mai, am mAsu-
rat fruntea locului pi din dial aldlure cu ulifa Jándrii §i la vale panA in ulicioara ce
mergi de curmezi$ la biserica Na0erii Dornnului nostru Is. Hs. i sau aflat treidzAci
si unul de stanjini, si acolea am pus WA§ o piatrA hotar iar in marginea WWI Fd-
n6ril §1 a ulieoarii. §i dintraastA piatrA am mAsurat drept de curmezi§ la 'vale si spre
rAsArit alAturea cu ulkoara ce merge inspre bisearicA Oa in coltul locului de la vale
si din Zios si sau aflat treidzAci de stanjini si giumAtate capul locului din h.os, si aco-
lea in coltul locului de la dial de bisearicA sau pus altA piatrA hotar, §i dintraastA
piatrA am mAsurat dosul locului margine pi din vale despre rAsArit alAturea cu locul
bisearicii, si iar panA in locul preutului Velisco, si sau aflat treidzki si unul de stan-
jAni, 5i iar am pus o piatrA hotar in coitul locului din sus si de la vale, si dintraeastA
piatrA am mAsurat capul locului din sus, alAturea cu locul preutului Velisco panA in pia-
tra ce sau pus intAi, si sau aflat noisprAdzeace stanjAni si giumAtate mai ingustandusA
locul despre alastA parte si a5a sau incheiat tot locul acesta din giur inpregiur. pu-
nandusA aceste patru pietre in cute patru colturile locului, darA lam mai masurat si pe
mijloc de curmezis, din ulila FrYndriei si panA in marginea din vale despre
sau aflat doadzAci §i cinci de stanjani, si am mai pus o piatrA hotar in marginea lo-
cului de la vale intre celelante pietre, unde sau gAsit si un par de ogradA drept all-
tureg cu a6astA piatrA 5i la aastA hotArare sari tamplatu preutul Veli§co rAzes si Ghior-
ghie sin Gligora5 cupet rAze§ piste ulitA, si Toma sin Gligora§ cupet si Stefan biv
treti armas mahalagiu, si Dumitru nepot Botezatului mazil, si Ghiorghit biu cdpitan de
Cluhur mahalagiu, si Ion siman razes si Grigoras RomAscanul, si Vasile sin CrAstni-
cul cupet, si Maria LipcAnita rAzesi piste ulitA, si alti boeri si negutAtori cari mai gos
sau iscAlit si cari nau stiut carti §au pus degetele si pe Icesta locu a visternicului sau
aflat seasA casA fAcute pe locu, anume o casA a lui Vasile CrAstnicul cupet, si o casA
a lui Grigoras Romascanul, si o casA a Paraschivei sAracA, §i o casA a loannii Palalu-
giasa, si o casA in carea seade Mustafa Mihterbauia, si o casA a lui Stefan siman a-
gescu, iar pentru aeastA casA a lui Stefan siman agescu au pus pricinA o furneae anu-
me Zamfira dzicand cAi fAcutA pe locul unui butnar, carili iau fostri niam ei. darA scri-
sori nau arAtat cAtrA noi, nil marturi incredintati si neputandui crede aeastA datA igm
pus. dzi pAnA in doi luni, sA§ caute dovadA cu scrisori sau cu marturi, si gAsind sAl
ducA inainte dumsale vel visternic, §1 dumnalui va indrepta dupA bung socoteala dum-
sale, del aua dupA cum niam incredintat din oameni bAtrani, si din seamnele ce sau
putut cunoaste, cu dreptate si cu frica lui Dumnezeu, am ales 5am hotArat acestu locu
pentru aZasta am fAcut 5i noi aEastA mArturie la cinstith maim a dumsale. Vasile Ruset vel
visternic, §i pentru credinta am pus 5i peceate portli domnesti.
It 7263 lulie 3
Stefan PopAscul vornic de poartA hotarnic.
TAnAs Meleghe vornic de poartA hotarnic.

www.dacoromanica.ro
DOCUMENTE 151

CXIV. .7263 Julie 13, (1755). laA liv Matei Ghica Voevoda bojieiu milostliu
gospodara zemli Moldavscoi. Facem Vire cu acest ispisoc, a domnii mete tuturor cui
sä cade a sti ca jeluind aomnii mele, cinstit si credinEos boeriul domnii mele, dum-
nealui Vasilie Rosdt vel vist. precum, i sau impresurat de catra mahalagii un kc de
casd ce are aice fn Ia0, Ia ulik Fánàrii, unde mai Inainte au fostu casele lui Ghior-
ghite biv vel pah. si cersind dumnealui vel vist. sä i se indreptedze locul. domniia
mia, am poroncit dumisale cinstit si credinEos boiarului domnii mele Ion Bogdan vel
logofet. ca sa trimata vornici de poarta, sa aliaga locul in semne, care numit boiariu,
au 'indult pre boiarii nostri, *tefan Popäscul i Tanasie Meleghe vornicl de poarta.
sa aliaga locul, i sal si hotarasca, de la carei sau vadzut, acum marturie lor hotarni-
ca cu pecete portii, gspod, scriind, ca margand la locul acesta de case au stransu pe
toll mahalagii ce sa megiesascu cu locul dumisale vel vist. i cetind zapisele locurilor
de case, a fiestecarora, si luind sama., sau gasit intru adivar impresurat locul dumisa-
le vel vist. dispre mahalagii, deci dovedinduse, l cu marturi de credinte, carei au sti-
ut lacul, i gasinduse de fat si stalpii portii, i radacinile parlor de ograda, au facut
indreptarea, alegand tot locul de gur inpregur, si facand stanjin de optu palme, au
masurat locul si lau si stalpit. i intai au pus, o piatra hotar, in coltul locului de la
dial de calrd ldrgul Fdinii in drept in marginea Jdndrii, unde sa talneaste locul
acesta, cu locul preutului Velijco, unde acole are si preutul VeliEco o piatra hotar. si
dintraja piatra jau pus intal au masurat frunte locului pe din dial, alature cu ulik
Fdndrii, §1 la vale pana in ulieoara ce merge de a curmedzis, la bisearica ce sa praz-
nuiaste Nasrerea domnului Is. Hs. si sau aflat, treidzaci si unul de stanjini i acolo
au pus piatra hotar, iara in margine ulitil Fanarii si a uliEoarii. i dintrajea piatra au
masurat .dreptu de a curmedzis la vale, si spre rasarit alature cu ulkoara ce merge
inspre bisearica, pang in coltul locului de la vale si din dos, si sau aflat triidzaci de
stanjini si gumAtate, capul locului din kos. si acole in coltul locului de la dial de bi-
searica sau pus altu stalpu de piatra hotar. si dintraEa piatra hotar, au masurat dosul
locului margine pe din vale dispre rasarit, alature cu locul bisearicii, i iara WA in
locul preutului VeliEco i sau aflat triidzacl si unul de stAnjini si iara au pus o piatra
hotar, in coltul locului din sus si de la vale. si dintracea piatra au masurat capul lo-
cului din sus, alature cu locul preutului Velem, pana In piatra ce sau pus Intai, si
sau aflat noaispreazece stanjini si jumatate. mai ingustanduse locul dispre a jasta parte.
*i asea sau incheiat tot locul acesta de giur impregiur, puinduse acesti pietre hotara,
In cute patru colturile locului. Dail au mai masurat locul, i pe mljloc de a curmedzis
din ulila Edndrii, si pana in margina din vale despre rasarit, si sau aflat doawzeaci
si cinci de stânjini. si au mai pus o piatra hotar, in margine locului de la vale. Intre
celelalte pietre unde sau gasit, i un par de ograda drept alature cu hotarul. *i la a-
Easta hotarare sau tâmplat preutul VeliEco razes, si Gheorghie Grlgoras si Toma Gni-
goras negutatori, i *iefan Andriias Eau fostu armas al triile, si Dumitru nepotul lui
Toader Botedzatul mazil. si Gheorghite Eau fost capitan de Ciuhur. i Ion Siiman,
Ion Caraolan. si Ion Cantaragiul. si Costantin Leva capitan, si Grigoras Romascanul,
*i Vasile snh Pistruiul, cupet, si Maria Lipcanita ; cu totii razeasi si mahalagii,
pe acest loc a dumisale vel vist. sau aflat si sase casa facute, o casa a lui Vasilie
Pistruil, i o casa a lui Grigoras Romascanul, si o casa a Paraschivii, i o casa a
Ioanii Palalugoae, si o casa in care seade Mustafa Mecterbase. si o casa a lui *tefan
siman agescu. Deci daca am vadzut domniia mea marturie vornicilor de poarta intra-
cestu chip scriind cum sau dzis mai sus, am credzut. *i iatA ca de la domniia mea
Inca, am dat acest ispisoc al domnii meale, intarind stapanire dumsale Vasilie Roset
vel vist. ca sai fie dumsale locul acesta driapta ocina, i moiia, dumisale si upânesii

www.dacoromanica.ro
152 01-1. GHIBANESCU

dumisale §1 cuconilor dumilorsale, si sal fie ispisoc de miluirea, §i de Intaritura, stä-


tatoare In veacu. Inspre atasta iaste credit* domnii miale de mai sus scris, hu Matei
Ghica Voevod, §1 credinta a pre lubili fii domniei mete Grigorie Voevod §i Gheorghe
Voevod, §1 Necolae Voevod, §i credinta tuturor boiarilor domnii meale. mari §i mit.
§I sau scris ispisocul acesta in scaonul domnii meale din ora§ul la§ilor intru al triile
an, al domnii mele. de Tanase Petrache logofat za taina
X leat 7263. luna, lulie, 13, dzile
I. p. domne§ti tu§ ro§ : X Iw diem l'HKA ROiROM 105110 lllarr110 rCHAANS SZAMH
111WAALIKCK011. 1753
Ion Bogdan vel logofat cap de bou. pasere.

CXV. 1778 Mai 10. Adeverez cu scrisoare atasta la cinstita maim dmlorsale bolariii
epitropi sfantului Spiridon precum sa s §tie, ca avand manästirea un loc de casa la
ulifa Fdndrii, unde mai inainte au fost casile lui Ghiorghita biv vel pah., careale loc it
are manastirea di danie de la raposatul dumlui hat. Vasile Roset, §i fiind acest loc slo-
bod, neavand manastirea nici un folos de dansul, mam gäsit eu §i am cerut acest loc
ca sa mi se de sam fac casa pe dansul §1 sa dau bezmän, deci vazand dmlor boiaril
epitropi cum ca mam gasit care cer locul acesta ca sam fac case §i cu folosul mantis-
tirii, de cat sa §acla locul tot slobod, dupa cum §i mai inainte vreame, de nu avea ma-
nastirea nici un folos au socotit dumlor boierii §i mi sau dat locul acesta de casa de
mai sus aratat mie ca sami fac §1 casa pe numitul loc, pentru a§azarea mea, §i sa dau
bezman la man/Mire cate zeace tel pe fie§tecare an, §1 banii sal dau tot la inceputul
anului, §1 anul sa incepea de acum Mai 10, 1778, ca a§a am facut a0zare cu dumlor
boiaril. deci dupl a§ezarea ce am facut sa aibu eu am face case §i sa le stapanescu
cu pace, WA de nici o suparare de catra nimine ce numai bezmanul locului sa aibu ai
da pe fie§tecareale an ate 10 lei, fail de nici o pricina §i in cata vreame va sta ca-
side tot dupa atasta asazare sa s urmeaze, nici sa s mai adaoge bezman locului nici
sa s mai scan §i aseamenea scrisoare mi sau dat de catre dumlor boiarii epitropi la
maim mea, §1 marimea locului acestuia iaste fruntea locului 31 stanjenii pe din dial a-
laturea cu ulifa Idndriei §i Ia vale pana In uliZoard ce merge dea curmezi§ul la bisea-
rica ce sa praznue§te Nastirea Domnului nostru Is. Hs, unde iaste §i hotar in marginea
ulitei fanarii §i a ulicioarei ; §i capul locului din kos dea curmezi§ul la vale, §i spre
rasarit alaturea cu ulitoara ce merge inspre bisearica pana in coltul locului de la vale
unde iaste §i pilatra hotar de la deal de bisearica 30 stanjani §i umAtate. Iar dosul
locului marginea pe de la vale despre rasarit, alaturea cu locul bisearicii §i par in lo-
cul preotului Veli§co 31 stanjani §i capul locului din sus alature cu preutul Veli§co Ora
in piiatra dintai de unde sau inceput locul 19 stanjani §i giumatate, dupe hotarnica ce
are manastirea §i pe locul ce sä cuprinde mai sus sa aibu eu am face case WA de
nici o suparare sau oprire.
1778 Mat 10.
Draghitan ba§ jau§

CXVI, 1845 Decembre 3 Iai. Act de invoiala.


cu hramul Na§terea Nascatoarii de
Prin care 45,' o s iscalitil epitropl a bisericii
Dalt (ci sa zice Talpalarii) fa cem cunoscut cä casa man. Sf. Spiridon avand un loc
(lice In capitalie la ulifa numitd din vechime a Fdndriei ldngd bisdrica cu hramul
Na#eria Domnului noslru Isus Hrislos, numild bisdrica Alba' in marime de :
31 st.fata alature cu ulita Fanariel
30 st. 4 palme lungul alaturea cu ulitoara ce merge la zisa mai sus biserica.

www.dacoromanica.ro
DOCUMENTE 153

31 st. fundul despre rasärit Mature cu locul bisericei.


19 st. 4 palme lungul alature cu locul ce a fost a preotului Veli§co.
112. adica una suta doisprezace stanjani peste tot. Acest loc la 1778 Mai 10
sau dat cu bezman cate zeci tel pe an unui Draghilan ba§ Zau§ cu alcatuire ca in cata
vreme ar stapani acest loc, binalele ci ar face acel Draghicean, bezmanul sä nu s spo-
reasca nre sa s scadä, dupa vreme NO casale facute pe locul acesta cumparandusa de
o sama boeri spre §idere KK. aghent sau afierosit chiriia lor bisericei epitropisitä de
noi cu Indatorirea de a plati ea bezmänul locului, care urmare sau §1 pazit, iar de la
o vreme fo§til mai inainte epitropi a bisericei pomenite ne urmand a plati bezmänul,
epitropiia casei sf. Spiridon, au reclamarisit la giudeeatoria tinutala cerand punere la
cale potrivit § 1517 din condica politilasca ; Insa kos iscalitil epitropi de astazi a zisei
bisärici Talpalarii facand propunere ca bezmanul nu sau plata de catra fo§tii epitropi
din imprejurari bine cuvantate, in cat nar pute sä can bisarica in osanda rostitä de
titarisitul §. numai putin ca este §1 o biserica WA lipsitä de alte venituri; dmlor bo-
eril epitropi al casei sf. Spiridon au venit in chibzuiri §i a face o alcatuire spre neo-
bijduirea amanduror pärtilor ; §i dar dupa tratatia urmata sau savar§it invoiall cu
dmlor epitropii easel sf. Spiridon, ca bezmenul pe vreme ce nu sau platit sa nu sa
mai dee de catra bisarica Talpalari, far de la una Ghenarie a anului curgator 1845 §i
inainte pe viitorime sa alba a a pläti pe fi§tecarere an, cate 20 sorocoveti WA vreo
sporire sau adaugire mai mult cari bani sä sä raspunda la inceputul fie§tecarui an re-
gulat in acest chip savar§indusa aZasta. invoiala sau Mut dog asemenea acturi, cart
sau dat dila o parte la alta, pentru care sau adiverit §1 de catra giudecatoria tinut
Epli sectia I.
1845 Dekvr. 5 zile laWl.
Scarlat Miclescu vornic.
Gh. Beldiman vornic.
giudecatoria tinut E§ii sectia I.
Actul acesta fiind supt adevaratele iscalituri a dmilorsale boerilor vornici Scarlat
Miclescul §i lordachi Beldimau, epitropii bisericei Talpalarii, se incredintaza pe forma
potrivit cererii ce prin osabit inscris au facut, trecuta in reghistru sub No. 3547.
Cerchez. N. Ciure
director Cam
Stolonacealnic Grigorovici
N. 517 1. p. giudecatoriei 1843
1846 lanuarie 14 zile.

J) Acta locurilor tintirimului de la Moara de vânt


atarnatoare de spitalul central.
CXVII. 1838 Ohenar 22 lat. Ora§Aneasca adgie catra cinstita epitropie a man,
sf. Spiridon masa 1-a N. 756 ;primit in 24 Ghenai 1838 supt No. 75.
In urmaria adresului acei cinstitil epitropii cu N. 568 adglia aducand cell de cu-
viinta la §llinta departamentului, au cerut ca sä insamneze vreun holdrelt loc, unde el
sit fngroape morlii de la spitalul aceii mánóstiri. acum sau priimit dezlegatoarea po-
rund cu N. 870, prin care insämneaza ca in ora§ nu sa poati da uoi a so tngropa
ci la Moara di van!, unde sau ingropat fi pOra acum. nefiind aZasta in voia pro-
prietarului de a nu primi ingroparea mortilor dui:4 o a§a invechita pita, intru cari ad-
gia au scris cele de cuviinta proprietarului acelui loc spre a nu fi opritä ingroparea
20

www.dacoromanica.ro
154 OH. OH1BANESCU

mortilor acolo, dar tot odata face cunoscut §1 acei cinstite epitropii spre urmare potri-
vit propunerilor departamentului.
Ocarmultor postului, domnesc adiutant §1 cavaler, Mavrocordat.
D. pah. Caragea
stolnacialnic Cerchez
adresa : catra cinstit. epitropii m. sv. Spiridon N. 756.
regeste: la della ingroparei mortilor spitalului.

CXVIII. 1838 Ghenar 30 Iasi. Ora§äneasca adgie masa I, N. I 187.Catra cinstita


Epitropie nianastirei svantului Spiridonprimit 3 Febr. 1838supt N. 83.
Adgia odata cu cele Imparta§ite cinstitei Epitropii prin adresul cu N. 756 in ur-
mare dezlegatoarei poroncl a departamentului cu N. 870 ci au priimit pentru locul fn-
gropdril morfilor acestui spital la Moara de van!, au scris potrivit §i egumenului
manastirii svantului loan Zlataust pentru neimpotriviria Ingroparii mortilor la acel loc,
de la care acum primindus raspunsu, cuprinzatoriu la ingroparea mortilor spitalului in
uechiul fintirim de la Moara de udnt cari este incunjurat cu §anti Inca din vremea
rosAene§tilor armii fiind acolo, nici odinioara nu au fost oprit, §i nici va fi, §i epitro-
pita svântului Spiridon cu gre§ala prescrie asaminea impreurari cari raspunsu §1 adgiia
cu cinste 11 faci cunoscut cinstitei Epitropii spre §tiinta §i regularisire.
in lipsa dsale ye! aga, Beldiman post.
Dir. pah. Caragea
stolnacialnic Cerchez

CXIX. 1840 Noembre 11 laol. Cinstita Epitropie manastirei sf. Spiridon.Doc-


torul primar a ospitalului de sus.
La prilejul reviziei ce au Mut in anul trecut prea Inaltatul domn spitalului din sf. Spi-
ridon kos iscalitul am indraznit a spune InAltimii Sale verbal observatia urmatoare: multi
din bietii bolnavi atat din ora§ cat §i de prin sate, sar adresarisi mai de vreme §i
mai cu credinta cMra adapostirea ospitalului, daca nu ar fi ingroziti ca la nenorocita
intamplare de moarte sa vor ingropa la Moara de van! unde nu este o biserith spre
mangfterea §1 intarirea nenorocitilor". Asupra acestei propuneil Inaltmea sa inalt au bine
volt a porunci boerilor Epitropi verbal: sA se alcatuiasca la Moara de van! o capela
hristiana In care in fie§te care SambAta sa se slujasca de catra un preot cucernic
sf. Liturghie pentru sufletul mortilor ; iar pAna la constructia acelei capele mortii sa se
,,ingroape rand pe rand in patru bisarici a cvartalurilor cat mai departe de kentrul o-
ra§ului §i mai aproape de campu". Aceste cu plecaclune raportuind cinstitei Epitropii
o s iscalitul crede cA ar fi de mare priinta a lor Indeplinire.
Dr. R. Cutureanu
N. 37. E§ii in 11 Noemvre 1840.

rezolulia: Cantelarla va face sprafca de nu sau fAcut nici o lucrare de procatohii


epitropi in aciasta, precum §i dup11 care punere la cale mortii din ospital sa ingroapa
la Moara de vant §i in gol campu, cum §i de catra cine sa sa faca gropile §i supt a
cui privighere supt aeasta incredintare ca sA urmeazA legiuit §1 precum sA cuvine §i de
toate aceste impregurAri ceiu astAzi lAmuritor in doclad.
CXX. 1840 Noembre 12 Iasi. Doclad: In cuprinderea insamnata in dos rezolutiel
dupl Sprafca facuta in della, sa dezvälue urniatoarele : cA ob§tescul divan a Cnejiei Moldaviei,

www.dacoromanica.ro
DOCUMENTE 155

face cu adlogire prin otno§ania din 1829 Ghenar 3 supt N. 93 Incuno§tiintaza Epitropiia
despre punere la cale, ca o datorie a Epitropiei, de a ingropa bolnavii ce mor in spital dupa
toata cuvenita randuiala a cre§tinatatii ; dui:4 care §1 ora§aniasca adgie face asamine Impar-
tä§ire ca si gropile morfilor sd s Pal In adáncimi nu mai pulin de cat de un stein-
jan.Apoi Epitropia la 1837 dekv. 13 cu N. 568 facand cunoscut ora§äne§tii adjii ca mortii
din ospitalul sfantului Spiridon, din fnvechime sd ingropa la fin(irimul bisOricil nu-
mito Vulpe aice fn E$, §1 cá de la iscarea napraznicii boale a holerii epitroplia aratatel
bisarici ne mai Ingaduind aeasta trrmare sau mutat Ingroparea alasta la Mara de vont
§1 pentru cä proprietarul acelui loc nu lasa urmarea aceli ingropari nici acolo, sau ce-
rut ca sä se caute alt tintirim la vreo bisärica ce ar avea asamine indamanatec loc ;
asupra Oda adgia cu N. 756 inparta§este Epitropiei, ca adresarisandusa catra departa-
mentul din läuntru, au primit dezlegare cu N. 870 In cuprinderea ca in ora§ nu sa poate
da voe de asemenea Ingropare, ci tot la Moara de vein! precum sau urmat, §i in ur-
mare adresarisandusa catrA proprietarul acelui loc au primit raspunsu dela egumenul
man. sfantului loan Zlataust in cuprinderea ca Ingroparea mortilor spitalului in vechiul
fintirim de la Moara de vOnt ce este Incunkurat cu §antu, nau fost nici va fi oprita,
§i a§a dupa aEasta punere la cale, urmeaza Ingroparea mortilor din spital la aratatul
tintirim de la Moara de vant ; iar gropile mortilor din Invechime sa facea de catra Zo-
clii ora§ului inadins randuiti, cari radicand pe morti din spital cu preutul !Indult din
ograda man. Ii duce la groapa ; far de la o vreme contenind venirea ocIibor, gropile
sa fac de catra argatii sau randa§ii slujitori In ograda supt privighere vatavului carele
sau indatorit a le purta grijä pentru Aerie, panzA §i lumanäri, cu care prohodindusä
mortii sa dau spre ingropare cu caruta Inadins fäcuta, §i cu preutul randuit din ai ma-
nastirii.
lancu Stamate
SA sA faca doclad la . . in carele sa sa descopere pecat de crud iaste o a§a
ingropare de cre§tini, Intrun loc ce iaste fara nici o Ingradire §i izbeli§tea cainilor o-
ra§ului, §1 sa sa cei la comitetul sa mijlociasca catra preosfintla sa a sa hotAra un tin-
tirim din cele de a bisaricilor ce sant la dial mai afara de mersu Irma din partea ma-
halalilor impregiurul Institutului iar nu in cealalta margine de ora§u, caci acum la vreme
de lama §i pe gloduri preotii nu sant in inchipuiri a intovara§i dupa lege pana la
mormant cu citirea prohodului. 15 Noembre 1$40.
lar pentru clock sa sa scrie departamentului ce randuise punere la cale, cAci pa-
timasii ce sa savar§esc in spital sant din Wadi oraplui acestuia, §1 pentru cari sant
meniti triapta cioclilor".

K) Fabrica de cArämida a lui Cihac


Hartie ; timbru domnesc vizatg de comisiune constatgrii embaticurilor 1872 Sept. 1.
20 p(arale> pre§edinte K. Kozoni
CXX1. 1859 Sept. 23 Iasi.
Iscal. til au vandut ; dupa invoire facuta la 21 Sept. 1859 pentru licvidatie de to-
vara§ia a noastre de compania de fabrica de caramida ; la d. spdtar Gheorghe Pla-
ton patru locure de cuprindere aproape 16% fal§e, luate cu bezma dupe patru sapis
di la monastire Trisvetitele pe mo§ie Redul Tartarului §e pe care de una de aceste
locuri se aka acareturi a fabrice de caramida adeca : o case cu doo randuri aprope ra-
sipite, asemine [AO de o ma§ina de fer pentru Mut caramida, den care sau furat o
parte, asamine o horna mare §1 una mica de ars caramida, amandol resepite, apoi a-

www.dacoromanica.ro
156 GH. GI-IIBANESCU

lAture de hornu micu una borde de -caramidA si acoperite cu oale ; apoi un §obron de
schinduri in reu stare ; doo sobron de schinduri sant de tot furat ;:toate aceste binale §i
uneltile sus aratate pe locul a fabrice culuse cele patru locuri insemnat in cele patru
sapise InsAmnat cu hotArite indatoririle avem vandut, la d. spatar Gheorghe Platon cu
pretu de 55044: adicA cin6 sute si ciathce galben, pentru care soamA sau primit un
sinet de la d. spatar Gheorghe Platon, dupA care indatoreste d. Costantin Rolla Ia d.
I. Platon o soamA de 550 # adicA cint sute cinZzAci galben inprumutate la Sept 1859
pe vade de un an se (jumAtate se dobonde legiutA, si care sinetul !au trecut la d. Co-
lonel lacob Cihac Inplinitorul de licvitati di a noastrA compania. dupA dare acesta stelca
d. spatar Gheorghe Platon are toatA voia a radica caramida de sidire veche cum si
ferArie si toate lucrurile miscAtoare si a disposa cu binalele cum si cu locuri dupA vo-
insa dumisale. Bezmele de la sv. Ghiorghi 1859 are sA rAspunda d. 1 Platon si sA facA
pentru aZastA invoke cerutA cu monastire. Es la 23 Sept. 1859.
Colonel si cavaler lacob Cihac inplinitorul de licvitatie
Louis Jordan
Obs. Asupra acestui loc si megiesitelor loceri se aflA in plic VI alte 9 bucAti hartii ;
din care notAm acestea :
a) 1867 August 2. C. Dorofte vinde sotilor Teodor si Anica Voinea cu 7 galbeni
locul lor de langA fabrica de cArAmizi a lui Cihac, in mArime de 9 st. feta, cate 4 lei
bezmAn pe fiestecare stanjan.
b) 1873 lannaril 8. Procesul verbal al comisiel de constatarea embaticurilor pen-
tru locul lui Gh. Platon ; se aratA hotarAle ;
c) 1879 Febr. 1. Foaea de zestre a Sofiei Ghetu la cAsAtoria ei cu dr. Gheorghiu
Glod : Gh. Platon a avut o fatA, pe Catinca, mAritatA cu Fotache Ghetu ; acesta 'are
2 fete : Sofia, moartA fArA urmasi si Elena Ghetu. Zestrele i-au fost de 18000 lei in e-
fecte, 3500 in trusou, 20000 in (Datil si 550 galbeni locul viran de langA bariera FAcurari.

B) LUCRURI
Primele 11 hrisoaue de mile ale mei-
ndstirii si spitalului St. Spiridon
CXXII. 7264 Mai 15 (1756) Iasi, Cu mile lui DmndzAu 1w Costandin Mihail Oehan
Racovit Vvda. domn /drat Moldavel. De vreamea ce de cat toate bunAtatile, si dragoste
ce sA aratA cAtrA mAnAstiri si bisArici mai mult este I cunoscutA facere de bine si milosteniia,
pentru CA cu adevArat aZasta este ca niste paraia ce curgu I din izvoarAle celi din evlavie
domnilor si a tuturor pravoslavnicilor crestini, si cAtrA sfin I tele mnstiri rAvArsandus,
nu numai 0 sA rAcoresc si sA mAngala de ajutoriul lor, ce sl desAvarsit a sA I

cruta si a sA pAza cu bun stare lor aiavea tuturor arAtat este. CA nau sporit a-
tata I de multe alte chipuri de chivernisalA pe sfintele mnstiri, si bisArie. cat aceale stA-
panesti I si crestinesti mile, din care cu darul lui Dumnezeu ca dintro fantanA sA adapA
tot bisearicesc cliros, dup cum si I Dumnezlias randuialA, ase au tocmit a nu sA chi-
vernisi sfintele dumnezAiasti lAcasuri cu alt mijloc fArA de cat I cu milosteniia pravos-
lavnicilor crestini. Deci dell si domniemea din dumnezAiasc ravnA indemnandune I si
urmand altor luminall si .pravoslavnici domni, celor ce cu bun indurare au miluit §i au
ajutat sfin tele si dumnezAiastile lAcasuri pentru a lor vUnica pomenire. Am socotit si
I

domniia mea pen I tru sJdnta mnstire, ce acmu de nou sau thdit din temeliia aice
In orasul Esilor, unde sA cinsteaste si I sA prAznulaste hramul acelui dintru sfinti ma-

www.dacoromanica.ro
DO CUMENTE 157

relui Ierarh §1 de minuni facatoriului Spiridon. I §i o am miluito ca sa aibl atasta putin


mill, adec, sa aiba pururea a scuti 500 stupi mascuri I de deseatina §i oi de go§tina
500 §1 vadrarit pe 700 de vedri §1 vite cal de vacarit sau con!! 40. I pe aceste toate
nici un ban sä nu plateasca. kijdere mam rnilostivit domniia mea §i ia(m) dat sa ail:4
I oamin 20 streini scutiti de tot birul visterii. carii oameni sä fie nelipsit pentru pos.
lu§aniia sfin tel mnstiri, cu alastä pup mila sä sa poata sfanta mnstire a sa cuprinde
I

§i a sa ajutora, pentru I chivernisala parintilor, ce vo(r) fi slujindu Intru (lama. Ru-


gand Dumnezeu pentru sanatate §i erta I re pacatelor noastre. §i a altor luminati domni
ci vor fi dup vreami in urma noastra, Inc(A) §i pentru cei I Eau fost mai inainte de noi.
*i pohtim domniia mea §1 pre lurninatii domni. pe carii Dumnezeu II va I orandui cu
domniia la scaunul tarai ace§tiia, au din neamul nostru sau dintraltii, sa nu surpe mi I la
aEasta, ce mai vartos sa o intareasca pentru a lor buna §i vanic(A) pomenire, precum
§i noi am IntArit daniile §1 miluirile altor lurninal domni. AZasta In§tiintam.
It. 7264 Mai 15
Iw Constantin vuevoda (1 p. mici In tu§ ro§ : 11W KW. MK. .1)X. K. KR. 1753.
cap de bou, pasere
Stefan Buhaescul 3 logofat procitoh
In dos : 7264 Mai 15. pentru radicaturi de la Costandin Racovita Vvod Gehan
(Hrisoave de miluiri I, 1).

Stema Orli : Corona 1w K. M. IX P. H. Cap de bou, pasere.


CXXIII. 7265 Ghenar 1 (1757) lai. Cu mila lui Dumnezeu Itv Constantin Mihail
Gehan Racovil Voevoda, domn OW Moldavei. I Multe chipuri §i multe mijloace niau
aratat mareli §i prea innaltat Dmndzeu catta sufletiasca manfuinta, §i catra viiata ea de
sus §i NI/iv-mica_ pre care lesne calatorind lucratoril I faptelor celor bune, sa fac mo§-
niani. impArAtii ceriurilor. §i macarx ca sa pot arata §i a sa cunoa§te la toate ob*tele
§i prentralte mijloace de bune fapte. iar 2. mai aliasa pli roforie. §1 mai intarita 'Mere-
I

dintare sa vede la toll a fi, evlaviia Ea catra dumnedzae§till lacapri, §i buna ravna a
folosului de ob§te. pe careli pururia §i totdiauna sa faun I §i sa proslave§te numele ma-
relui §i prea inaltatului Dmndzau. §i den toate alte bunatati, alegand ne§tine din tot su-
fletul §i den toata inema. a tub! pre Dmndzau. §i a chivernisi I folos streinilor slabi §i
. neputinEo§i, sa veade §i sa cononte, ca calatore§te pre calia Ea cu adevarat ImpAra-
fiasco, carele ii duce de akungu. catra sinurile lui Avram. §i acopere mul I timea paca-
telor, §i §tiarge necuratiile sufletelor, pentru ca urmadza poroncii lui Dmndzau cei din-
tai §i mai mari Intre toate poroncile. sa iube§ti pre Dmnul Dmndzaul tau den tot su-
fletul tau §1 den I toata inema ta. §1 den tot cugetul tau. §i pre veclnul tau ca Insuti
pre tine. In care poronca cuprinde ca pre cei streini a priimi. pre cei goli ai Imbraca.
pit cei bolnavi ai cerceta, pentru aceaia I cei ce sa nevoescu. sa dobandiasca mo§te-
nirea Ea de sus. datori santu a sirgui spre savar§iria ace§tii dmnedzae0 poronci. cu
Intarirea §i intemeiarea. afierosarilor ei, §i daniilor ce sa aduc §i sa Inchina la dmne-
dale§tile casa I §i la spitalii, cari santu pentru sprejiniala. §i autorinta neputinEo§ilor.
pentru ca aceste foarte cu credinta §1 cu buna dragoste, santu priirnite Inpaintea a tot
tiitoriului Dmndzati. ca o roada I a dragostel cei adevarate. ce arvone§te. rasplatirea
viaEnicilor bunatati. Dreptu aciaia §i eu robul marelui §i pre innaltului Dmndzau Ilw
KONCTM1A1-111 liIIIKAHA 1,11M1 PAKOKIIII,K 110fRWAil I de vreame ce din pronlia E,k de sus ni
sau 1ncredintat parinta§tile domne§ti scaone ale pravoslavnicilor taralor acestora. din
Dmndzaiasca ravnä. 1ndemnandune. pusam tot gandul §i cugetul nostru. a proslavi pre
cel ce mau I proslavit pre mine Dmndzau. de mau inaltatu la stepena Ea Innalta §i sla-

www.dacoromanica.ro
158 GH. GHIBANESCU

vita a domniii. si am socollt de lipsa unui lucru prea trebuinJos /drat ace$tiia. la
acestu ora$ $i scaon domnescu ce par acmu Inca I nu sau cautat. a ji spitali pen-
fru hrana, chiverntsala, cautare sl odihna saracilor $l a mulli bolnavi $i neputirdo$.
ce sa Intelmpla la mulli si tot diauna. de care sfAtuindune in cAteva rAnduri pentru
aeasta I §i cu dumnialor cinstiti si duhovnicesti pArinti svintiia sa Kir lacov. mitropo-
litul tarAi acestiia. si chir loanichle. episcopul Romanului. si chir Dositheu. episcop
Radautilor, si chir Inochentie episcop Husi lor. l cu dmnialor cinstiti si credintosi
I

bolaril cei marl, In ce chip sar pute un bine ca acesta. ce iaste foarte folositoru. sA
fie nestrAmutat in pAmAntul acesta. Deci cu bun sfat i cu bunA alegere sau so I cotit
sau pus la cale ca sa fac spitalie. la mAnAstiria noaw. ce din nou sau zidit aice in
orasul lasilor a sfAntului ierarh si de minuni fAcAtor Spiridon. darA fiind cA pentru
cheltuiala spitalii iaste I mare trebuinta a sA pune la cale vreun venit. ca sA fie totdia-
una statator si nestrAmutat, ca sA aiba saracii bolnavii. cheltuiala tor. ce sA cade dui:4
orAnduiali. si la aeasta am gAsit domnie me, cu cale si cu bunA I alegire de statornicie
si am daruit mosie domniascA tot hotarul targului Ocnii. §i cu tot dialul unde sA scoate
saria. de acmu inainte sA ia spitalia dijma. din toate cum si din saria din dial I insA
and so tAmpla sA fie ocna Ondutl, sA ia spitaliia, de la cei gor cumpAra Ocna. din
toata suma ocnii din dzeace bani unul. iarl and va fi credintA, sl aibà spitaliia omul
sau acolo, sA ia din dzeace drobi I sau stelit unul. cum si din tarini si din fanata, ce
vor fi pe locul tArgului. den toate sA ia dijmA dui:4 obiceiu. Ind i chiriia ce sa cAdea
din bezmAn. si din dughianele ce sAntu in tArgu IncA sA aibA a lua. Asij I derea dom-
niia me am datu si am dAruitu tot la spitali. de la mai sus numita mAnAstire. tot locul
domnescu ce taste fa Wog Galafil, dupl hotArArea ce i sau i fAcut acestui loc. in-
cepAndu hotarul acelui loc den I sus la malul DunArii la skele, din scursura ce iaste din
susul magaziel Docuzluiului. malul DunArii in gosu pAr In gArla Reapidii. ce iaste hotar
tArai Moldovii. stAnjini 1480. si stAnjAnul de opt palme. I de acolo pre malul Riapidii
spre miadzA noapte in lunguL locului pan unde sA inceape Riapidea, adicA pAnA in Bra-
tes. stanjani 1400. de acolo tot alAture cu Bratesul spre apus pAnA suptu mal la va I dul
Ungurului. stanjini 1320. de acolo pe supt mal asupra Galatilor in lungul locului Ong
in gura scursurii la DunAre, unde iaste magaziia Docuzluiului stAnjini 2120. care loc cu
alastA mäsura sau I incheiatu impregur. si pre acestu loc in curmezis. la schele pe malul
DunArii. sAntu in frunte magazii despre apa DunArii. cari cuprind loc stAnjini 200. si
din magazil pAnA in apa Dunarii iaste loc desertu, pentru trebuinta schelii, stanjini 40,
iarA din dosul magaziilor sAntu case cu oamini. doaw mahalali, decii de pre acestu
loc Inca sA aibA a lua bezman din dugheni, din magazii, din casA, precum sA vor a-
sAdza cu omul I spitalii. ca sA fie si aeasta pentru hrana si chivernisala sAracilor bol-
navi de acolo. i toati veniturile aceste sA sA inceapA a si lua de acmu. din dzi tn-
taiu a lui Ghenar. ci ce sA va lua intai. sA sA cheltu I iascA ca sA sA facA casAle 5i
zid impreuru1 mAnAstirii Ora sA vor isprAvi. si apoi dupA cum sa gAsi atunci ca rale
de ate paturi de bolnavi. ar rAdica acestu venit. atunci sa va poronci. si asadzamantul
purtArii I de grij cum si in ce chip sA sA urmeadzA. atAta pentru bolnavi. cAt si pentru
cei ce vor fi de trebuinta pentru cAutarea lor. si acestu lucru bun si cu mare folos a-
cestii patrii, sau socotlt si sau hotArAt ca sA fie in E I pitropiia briaslii negutAtorilor din
Iasi si cel orAnduit ce sa socoti spre kasta sA poarte grij pentru toate veniturile si chel-
tuelile cu frica lui DmndzAu, si din an in an sA aibA datorie dmlui vel logofAt. I i dmlui
vel postelnic, I dmlui vel spAtar. i dmlui vel visternic. sA margA a trie dzi dupA dzua
prAznuirli sfAntului Spiridon, acolo IA mAnAstire. sA ia sama Epitropilor ce vor fi dui:4
vreml. si de venituri ci de cheltuialile anului. I Pentru aeasta pohtim domniia mea, §i
pre luminatil domni, ce vor fi in urma noastrA, miluit de DmnedzAu cu domniia tad

www.dacoromanica.ro
DOCUMENT8 159

ace§tiia sä nu strice aEastA miluire ce am fAcut cu aeastA sfantA mAnAstire §i cu spita-


lia I de acolo pentru folosul de ob§te a neputinEo§ilor bolnavi. dupl cum §i noi nam
stricat milile ce am vAdzut f Acute de alti luminati domni. ce liam fnnoit §1 nestramutate
liam pAzit, a§ia §i domniia lor gäsind I acest hrisov al nostru, mai vartos sA intAriascA
§1 sA adeveriascA, mai adAogand fie§tecare, cat Ii va indura bunAtate §ft piste aceste
mile ce am afierosit noi, cA intArind alastA facire de bine, cu adAogire I in veci vor
ave innainte ochilor vAdzutA pomenire in vilata aEasta, iarl in Ea velnic pre stApanul
Hs. bland §1 milosgrd, §1 insutit rAsplAtitor, §1 pre rugAtorii ace§tii sfInte casA, ferbinti
mijlocitori intru sfin I tele rugäeuni a jertvii cei fAr de sange. Pentru ca sA fie stApa-
niria lor paEnicA §i neclAtitA de bantuiale protivnice. §1 Intru aEasta iaste credinta dom-
nii meale insumi Ilw 11011CTLIIIAHH iliHKANA Illf KAN P4KORI-14 IIRFRWM. §i credinta a prea
I

sfintitilor arhierei de mai sus numiti. ai domnii meali prea cinstiti duhovnice§ti, §i cre-
dinta a cinstitilor §1 credinEo§i boiari domnii miali cei mari, dmlor I loan Bogdan vel
log. Manolachi Costachi vel vornic Orli de gos. lordache Bal§i vel vornic lanai de sus
Dumitra§co Paladi vel vist. Vasilie Razul hat. §i parcAlab Sucevii. Lascarachi Geni (11
vel post. Aristarh Hrisoscoleu vel. spat. I lonita Cantacozino vel ban. lordachi Costachi
vel pah. lordachi Costachi vel stolnic, lorgachi Balasachi vel cAminar, lorgachl Hrisos-
coleu vel comis, §1 credinta a tuturor boiarilor mari §1 mici. Scrisusau hri sovul a-
I

cesta cu man lui lonita Pavel gramaticul, aici in Ia§i in anul 7265 Ghenar I.
Lw 1101-1CTAHAHH inliKallit VIM' PK. ROEKOAd &Mil° ilLICTiK) MOAN
Stefan BuhAescul 3 logofAt procitelnomu
1. pecetii domne§ti aplicatA pe pergament §i cusutA cu all de mAtasA. Cap de
bou §i pasere.

CXXIV. 7265 Ghenar 21 (1757) Iasi. Cu mila In! DmndzAu Iw Constandin Mi-
hail Gehan Racovil Voevoda. domnu Idrói Moldaviei. I Facem §the cu acest hrisov
al domnii meale cA bine vrand domniia mea, a sA pune toate lucrurili la cale §1 cu I
bung stare, am socotit domniia mea, §1 pentru cei ce vandu §i cumplIrA Mink aice in
targul Ia§ii, cA fiind lu I cru nehotArat, fArA de nart. deapururea, trebue, sA sA nApAstu-
iascA unii de cAtrA altii, §1 pentru ca sA lipsascA I a6astA strambAtate de la mijloc. iatA
am pus domniia mea, la cale §i sau hotArat. de acmu innainte, st! I fie I cdnlariu in tar-
gul Mina. pentru trebuinta gasta. cA cine ar ave, a vinde, sau a cumpAra, fAinA sA o
cantAriascl, §i cu oca sA sA socotiascA, §i dupA pretul nartului hotArat, a§a sA plAtiascA,
§i pentru I hacul cantarlului §i a oamenilor ce vor fi, la ajastA trebuintA, sau socotit sO
sO ia de tot sacul ce sar I vinde, cafe un ban, insA de la cel ce ar cumpAra grAuntA,
adicA gran, sau mAlaiu, sau ordzu, sA ia de cindzdci de ocd I ori de ce PI de paine
cafe un ban, cum §i fAinA and so tampla. sA nu vie cu sacii ce vArsatA prin carS, ti
ar vindeo cu oca I sA aibA a lua cafe de cindzOci de ocel un ban. §i tot de la cum-
pArAtori. iar vandzAtoriul sA nu se supere, darA fiind cA la lucrul I acesta trebue sA aibA
vreo temelie, adicA sA sA §tie cine ar ave aa purtare de grijA, sA pAzascA ajasta sA
fie atata I cantariul, cat §i om de slujba cantarulul nelipsit In telrgul FOinii, ca sA caute
slujba gasta. Si lucrul cel mai statornic I sA cate a fi la o mAnAstire cA de va prisosi
ceva mai mult dentru acel venit piste trebuinta cheltuialii cantariului, sA rAmae I la mA-
nAstire; pentru o bunA pomenire. Drept aceaia dark socotind domniia mea, a gAsi mai
cu cale, sA fie acel venit danie j la mAnAstire noaw ce sa zidit acmu din temelie, unde
sA prAznuia§te, hramul, sfantului marelui ierarh Spiridon fAcA toriul de minuni. ca den
venitul acesta sA iasA §i cheluiala a preutilor ce vor fi la mnstiria easta, sA ante sfanta
I liturghie piste an. rugand pre DmndzAti, pentru sAnAtatea §1 ertarea pAcatelor noastre,

www.dacoromanica.ro
160 GH. GHIBANESCO

§1 a altor luminal domni ce vor fi dupa vreme I In urma noastra, §i pentru cei ce au
fostu mai innainte de noi. Si a§ea de acmu Innainte. egumenii de la a6astä mnstire I
sa aibl aeasta purtare de grija a cantariului §i a omului ce a fi de trebuinta slujbit
cantariului set lie tn tdrgul Fdinit slujind I nelipsit §i cantarind, §i va lua §i hotaratul
venit cafe un ban de tot sacul. i de acmu innainte a§a sa urmedza. §i macar I vreo
data sä nu fie trebuinta, a nu fi cantariu, sau din poronca va lipsi cantariul acesta de
acolo din tdrgul .1 dinii, §i gasta I de sä va intampla, dar banul acesta tot sä sli la de- .

plin, §i de pre la toti. de vreame ci sau facut milã la a6astä sfanta mänästire I pentru
ca sa s poata ag3-uta i chivernisi. §i sau dat §i sau facut acestu putin venit prin dom-
nescul hrisov. §i pohtim I §i pre alti luminati domni. ce vor fi randuiti de Dmndzau cu
domniia la scaonul larai ace§tiia, au din niamul nostru, sau dintre al tii, sä nu strace
I

daniia §1 miluiria gasta, ce mai vartos sä dea §i sa intariasca, pentru a lor bunä §1
veajnica pomenire. I WA cine va stramuta vinitul acesta, afle plata de la Dmndzau, §l
svantul Spiridon. sal fie pall§ innainte I stra§nicului udetu, aEasta scriem. Scrisusau
hrisovul acesta in la§i in anul I 7265 Ghenar 21.
hv Constantin Voevod
I. p. mid cu tu§ ro§ 1w. 111r. 1,1y. PK. RR. 1753.
procit 3 logft.
in dos nota: sa ia cate un ban de sacul cu Mina.

CXXV. 7265 lunie 25 (1757) la0. Cu mita lui Dmndzeu 1tv Scarlat Grigorte
Ghica Voevoda. domn griii Moldovei. De vreamea ce intre toate bunatatile dragoste
ce sa arata catra sfintele mnastiri, §i dumnezaia§ti laca§uri. mai mult este cunoscuta
facerea de bine §1 miloste I niia, fiindu a aeasta sa ravarsa ca dintrun parau al milosti-
virii, ce curge neincetatu din izvoarele indurarilor cell ces din evlavia domnilor. §i a
tutu I ror pravoslavnicilor cre§tini. prin care sa §i ajutoresc §i sa cruta stare lor, pre-
cum aiavea tuturor este aratatu. Pentru ca nau sporit atata I de mult alte chipuri de
chivernisall pre sfintele manastiri §i bisearici. cat aceale stapane§ti §1 domne§ti mili §1
indurari. Din care cu darul lui Dumnezeu I ca dintro fantana sa adapa tot bisearicescu
cliros. Dupa cum §i dumnezalasca randuiala a§a au tocmit a nu s chivernisi sfintile
dumnezaia§ti laca§uri cu alt mijloc I far de cat cu milostenie pravoslavnicilor cre§tini.
Pentru aceaia §1 dumnia mea din mila preaputernicului Dumnezau, daruindune cu dom-
nie taral Mol I dove!, au venit innainte noastra cucernic rugatoriul nostru losal igume-
nul, de la mndstire a sldntului lerarh, §1 de minuni fdcdtoriului I Spiridon, ce acmu
de nou sau zidit din temelie aice In om Icqi. §1 neau aratat un hrisov de mila a
domnii sale Costandin Racovit Voda I intru call scrie ca luandu domniia sa aminte
de aEasta sfant(A) mnastire noaa, ce are multa trebuinta pentru Intemeiarea, stare §1
chivernisala iai. o au miluit I §i iau facut venit de milk ca so aibd a lua de tot soca
de orice fel de pane sar vinde aice In la i tn tarot! Fdinii cafe un banu de la
cel Ear cumpOra jdind, au I grdunfe, adec grail, mdlai, orzu, ova's, pdpu?oi, sOcar
ft. iar cand sar vinde pane, Mina sau grauntile cu oca sa aiba mnastire gasta pur-
tare I de grije de cantar, mierta, banita sau alta masura, §i de om pentru slujba can-
tarului sau a masuraturil la targul unde sar vinde pane. §i atunce inca I sa ia sfanta
mnastire de 50 oza un banu pol, car(e) vinit sa aiba al strange sfanta mnastire ca sa
fie pentru chivernisala parintilor ce vor sluji intransa. I Deci dar §i domnie me AXH §I
Innoim §i intarim aeasta mila prin domnescu nostru hrisov ace§tii sfinte mnastlri a sfan-
tulul Spiridon 1 ca §i de acmu inainte sa aiba a lua cate un ban de tot sacul de ori
ce fel de pane sar vinde aice in Ia§ deplin §i de pe la toll A§ijdere inca mam mai

www.dacoromanica.ro
DOCUMENTE 161

mi(lostivit domnie mea §i din osAbitA mila noasträ am miluit pe (gash) sOnta ma-
nastire cu jum()tate de banu pesfe banul ce scrie mai sus, aded I sA aibä de
acmu innainte sfaota a lua deapurure cote o letcai adec pol para de tot sacu ce
sar vinde aice in leW de oricefel de paine,graun(f) sau Mina. iar cand se va vinde
pane cu oca §i nu cu sacu, atunce sA tim maneistire de 50 ocel cate o lelcai, avand
purtare de grij de om de cantari, de mAsur Ear trebui pentru trasu §1 mAsurarea panel
fAinl sau grAunte. Numai pArintii rugAtori, ce vor fi la aEastA sfantA I mAnAstire, sl fie
indatorit, a ruga pe Dumnezeu deapurure la sfintele rugAciuni §1 jArtfe, pentru starea
tArai ace§tie, §1 pentru sAnAtate I si ertare pAcatelor noastre §i a pArintilor nostri. *i
poftim domnia mea §i pre all luminat domni pre carii Dumnezeu ii va orandui cu
domniia la scaunul tArai ace§tia sau din neamul nostru sau dintraltii, sA nu surpe mila
gasta : ce mai virtos sA o intAreascA pentru a lor veZnic pomenire, ce sA o intAreascl
precum I §I noi am IntArit daniile §i miluirile altor luminat domni. 5i spre aEasta este
credinta fnsum domnii meale. lw Scarlat Grigore Ghica Vvod. I §i credinta prea lubit
fiilor domnii meale. Alexandru Vvod., Mihai Vvod , Grigori Vvod Gheorghi Vvod,, st
credinta a cinstit §i credinZ4 velit I boerii domnii meale, Radul Racovit vel Igft, Con-
standin Bats vel vor. de tar(a) de dos. Vasile Ruset vel vor. Oral de sus. loan Sturza
hat. i parcalab Suceveir Alexandru vel post. Alistarhu Hrisosculeo vel vist. loan Palade
vel spat. Panaite vel ban. lordache Costache vel pah. Vasile Costache vel stoic. Enache
vel Cam(i)nar. Matei Ghica I vel comis. §1 credinta a tuturor boerilor mari si mici.
Ajasta instiint4m, sau scris in la§ leat 7265 lunie 25.
lw Scarlat Grigore Ghica Voevod. bojieiu milostieiu gospodaru.
I. p. domne§ti mici in tu§ ro§: fw Gic. I' p. I'l< KR. 1757.
Enacachi 3 logft.
In dos, de la Scarlat VodA sA sA ia cate un pot ban de sacul de fAinA.

CXXVI. 7265 Avg. I (1757). Ia?i. Cu mita lui DmnedzAu lw Scarlat Ghica Vvoda
domn IcYrii Moldovei. I De vreame a blagocestivii domni si obladuitori Oral Moldovei
au miluit §i au agutorat sfintele mnstiri, ca pe piste I dumnazae§ti Mca§iur, cu hrisoave
de mild §1 afierosir(i) pentru a lor vehicA pomenire, §i noi acmu cu darul I pre puter-
nicului Dumnazau miluindune cu domnie tArii acestie fntru pre inalt scaon pArintascu
§i strAmo§escu, am I socotit §i de randul sfintei mnstiri a sfantului Ierarhu Spiridon,
ce acmu de nou sau radical din temelie aice In oraul I E0or, §i arAtandune cu-
cernicul fntru ieromona§ Iosaf egumenul de acolo un hrisov de mill de la domnie sa
Costandin I Racovita Vodá, intru careale scrie ca sA aibA sfanta mnstire a scuti 500
de stupi i mascuri di desetina, §1 500 de oi la gostinA I si 700 vedri de yin la vAdrArit,
§i 40 vite cai la vAcArit sau conitA, §1 10 liudi oamen strein scutit de tot I birul vis-
teriei, ca sA fie pentru poslu§ania sfintii mnstiri. cu care milA §i sA poata sprijini §i
a;utori I sfanta mnstiri, fiind cA este noaf §i gni de nió unite di ceale trebuineoase
pentru intArirea ei. Dee' §i domnie mea I vAzand cA cu cale sau fAcut ajasta putinA milA
la aEastA sfittA mnstirea noaf, domnie mea Ind mam milostivit I §I am intArit prin domnescul
nostru hrisov ca sA aibA ajastA sfAntA mnstirea purure a scuti cinci side de stupi I
mascuri la desetind, .i cinci sute oi la gostind i apte sute vedri Yin, ,si patru-
zeci vite cal la vacarit cánd I von fi i zece liudi oamen streini far de bir In vis-
terie, carii sa fie nelipsit, pentru poslupania slintei I mnstiri, care oamen sti fie a-
pArat de tot birul §i angArille or caw ar esi pe altA tang, ci intru nimicA I sA nu fie
supArati si pArintii de la aEastA sfantA mnstire sA aibA datoriia a ruga pururea lui Dum-
nAzAu pentru I ertare pAcatelor noastre §i altor luminat domni ce vor fi dupA vreami
Buletinul Muzeului Municipal 'loan Neculce 14. 21

www.dacoromanica.ro
162 014. GHIBANESCU

in urma noastrA, IncA i pentru I cei ce au fost mai Innainte de noi, §i poftim domnie
me §i pre alti luminat domni, pre carea DumnezAu ii va oran I dui cu domnie la scao-
nul tArai ace§tia, sau din niamul nostru, sau dintraltii sA nu surpe mila ajasta, ce mai
vartos sA o intAriascA pentru a lor bunA §i velnicA pomenire, precum §i noi am Int hit
danille §1 miluirile T altor luminat domni, alasta in§tiintAm. leat 7265 Av. I.
Iw Scar lat Ghica Vvoda, bojieiu milostiu gospodar.
I. p. mici domne§ti : fw GK. l'p. Fs. RK. 1757.
Enacachi 3 logft. procitoh
in dos nota: Spiridonhrisov de mileHrisov pentru rAdicAturi de go§tinA i de
disetinA, vAdrArit §1 de connita, 7265 Avg. 1. domnului Scarlat Ghica Vvd.

herbul tArii, Iw CK. Fp. PK. RK. cap de bou.


CXXVII. 7266 lunie 24 (1758). .1a0. Cu mita lui DmndzAulw Scarlat Grigorie
Ghica Voevod domn IcYrit Moldaviei. Multe chipuri §i multe mijloace. niau arAtat ma-
rele §i prea Inaltul DmnezAu, cAtrA sufletiasca mantuinta §1 cAtrA viata la de sus §i
viajnicA I prea care lesne cAlAtorind lucrAtorii faptelor celor bune sA fac mo§niani im-
pArAtii ceriurilor §1 mAcarA cA sA pot arAta §1 a cunoa§te la toate ob I §tiile §i printralte
mijloace de bune fapte, iarA mai aliasa pliroforie §i mai IntAritA incredintare sA viade
la toti a fi evlaviia la cAtrA dmndzAe§til I lAca§uri, §i buna ravnA a folosului de ob§te,
prin carile pururea §i totdiauna sA laudA §1 sA proslAve§te numile marelui §i prea inAl-
tului DmndzAu §i I de cat toate alte bungtAt, alegand ne§tine din tot sufletul §1 den toatA
inema a lubi pre DmndzAu §i a chivernisi folos strAinilor slabi §i neputirgo§i J sA veade
§i sA cunoa§te cA cAlAtorea§te pre calea Ei cu adevArat impArAtiascA, carile ii duce de
a.;unge cAtrA sinurile lui Avraam, §1 acopere multimea pA I catelor, §i §tearge necurAtaile
sufletelor, pentru cA urmeadzA poroncii lui DmndzAu, cei dintAi §i mai mare intre toate
poroncile. SA iube§ti pre domnul DmndzAul I tAu din tot sufletul tAu §1 din toatA inima
ta §i din tot cugetul tAu §i pre vecinul tAu ca insuti pre tine in care poroncA cuprinde
ca pre cei streini a priimi I pre cei goli ai InbrAca, pre cei bolnavi ai cerceta. Pentru
aceea cei ce sA nevoescu sA dobandeascA mo§tenirea la de sus datori santu a sargui
spre sAvar§irea ace§tii I dmndzle§ti poronci cu intArirea §i intemeiarea afierosirilor §i
daniilor ce sA aduc §i sA InchinA la dmndzAe§tile cask i la spitalit carii sant pentru
spreji neala §1 ajutorinta neputineo§ilor, pentru cA acestea foarte cu credinta §1 cu
dragoste santu primite Innainte a tot tiltoriului DmndzAu, ca o roadA I a dragostei cei
adevArate ce arvonea§te rAsplAtirea vea/nicilor bunAtAt. Drept aceaia i eu robul mare-
lui §i prea innaltului amndzAu. Ikv Scarlat Grigorie Ghica Vvod I din proniia ja de
sus miluindune §i Incredintandune cu pArintAscul domnescu scaon. al pravoslavnicii tArii
ace§tiia niam indemnat cu ravnA dmndzAiascA den bunA vointa a I gandului §1 a cu-
getului nostru a proslAvi pre cel ce mau proslAvit pre mine DmndzAu ce mau InnAltat.
la stiapena Ia innaltA §i slAvitA a domnii. §i am I socotit de lipsa unui lucru ce iaste
plAcut tuturor. §i prea trebnityZos tArii ace§tiia. la acest ora si scaon domnescu. ce
sau trecut cu vederea. a sci c(luta i a sã lnlari f adicd a ji spitale. pentru hrana
chivernisala. cáularea i odihna sefracilor. i a mulli boinavi i neputin6oi. ce sei
intdmpla la multi streini i de loc ticalo$1 i totdiauna. pentru care lucru viind in-
I

naintea noastrA cucernicul Intre iermonac losaf egumenul. de la sfanta mAnAstire, a I

sfantului marelui ierarhu ci de minuni fAcAtoriului Spirldon. ce acmu de nou taste zi-
dild din terrielie fn tárgul la01. niau arAtat un hrisov de danie. §i de I miluire de la
domniia sa Constandin Mihail Gehan Racovild Voevod. intru care scrie, pentru a/astA
fantl mAnAstire, cl dentru intAi sau inchinat §i sau I afierosit sA fie pentru trebuinta

www.dacoromanica.ro
DOCIJMENTE 163

spitallei, unde cu sfatul de ob§te sau miluit ajastA numitA mAnAstire, danduisl danie,
clAruindusA §i afierosinduisA I mo§iia domniascA tot hotarul locului targului Ocnii, §1 cu
tot dialul unde sA scoate sarea. cu toatA dijma din toate, atata din sarea ce sA scoate
din dial cum I §i din targu §i din campu ; insA and sar tampla sA fie ocna vandutA,
spitaliia sA aibA a lua de la cei ce vor cumpAra Ocna din toatA soma cumpArAturii.
din dzeace bani unul. I iar and va fi credintA, sA aibä spitaliia omul sAu acolo sA ia
din dzeace drobi de sare sau steiii (crukiii) unul. cum §i din tarini, §i din fanat, ce vor
fi pre locul targului din toate I sA ia dijmA pre obiceiu. Ina §i din chirie, ce sar cAde.
din bezmAn §i din dughianile ce santu in targu, Ina sA aibA a lua. fiind cA pentru
cheltuiala. §i mare tre buintA a spitaliei sA sA afle totdiauna stAtAtoare §i nestrAmutatA
I

cheltuiala sAracilor de bolnavi, ce sA cade dupA oranduialA, nu sau putut gAsi intralt I

chip cu toatA alegirea de statornicie mai cu cale §1 mai cu bunA oranduialI, fArA nu-
mai acestu venit, ce i sau hotArat sA ia de pe mo§iia Ocnii. §i incepandu I sA a lua
vinitul acest hotárat mai sus, intAi sA sA cheltuiascA sA sA facA trebuinjoasAle casA, §i
zidiul impreg-urul mAnAstirii. panA sA va isprAvi §i apoi domniia I impreunA cu tot sfa-
tul dupA cum a gAsi atuncea cu cale. de cati paturi de bolnavi ar putea radica acest
venit. a poronci §i a§AcizAmantul purtArii de grijA cum §i in ce chip sA s urmeadzA.
I

atata pentru cei bolnavi cat §i pentru cei ce vor fi de trebuinta pentru cAutare lor. un
hrisov ca acesta, a§ea de o trebuintA mare ca ajasta I ce sA cade a fi in tara a 'easta,
§i la acestu ora§ §i scaon domnescu, vAdzandul domniia me, niam fndemnat cu bunA
vointa sufletului, sfAtuindune §i cu al no§tri cinstiti §i dhovnice§ti pArinti. sfintiie sa
I

chir Iacov mitropolitul tarai. §i chir Ioanichie Epis. Romanului, §i chir Dosithei. Epis.
Radautilor. §i chir Inochentie epis. Hu§alor I §i cu cinstit §i credinjo§i boiarii cei mair
a sfatului nostru, §i am dat §i am dAruit §i am afierosit, §i de la domniia me, ajastA
danie ce iaste hotAratA I mai sus. sA fie a spitalii la ajastA sfantA mAnAstire din Ia§.
tot locul domnescu. cat iaste a targului Ocnii, cu tot dialul, cu tot venitul di pe sare
§1 din carrion §i I din tarini. §i din bezmAn §i chirie. ce ar e§i de pre tot locul acesta
§i acestu lucru §i de mare folos acestil patrii, sau socotit §i sau hotArat ca sA fie in
epitropiia briaslii neguttorilor din Ia§a. §i cel oranduit ce sa socoti spre a6asta. sA
I

poarte grijA pentru toate veniturili §i cheltuialile cu frica lui Dmndau. §i din an in an
sA aibA da I torie dum. vel logft. i dmlui vel post. I dmlul vel spatar. i dmlui vel vist.
sA margA a trie dzi dupA dzua praznicului sfantului Spiridon. acolo la mAnAstire. sA
caute sama epitropilor ce vor fi I dupA vremi §i de venituri §i de cheltuialile anului.
Pentru ajasta pohtim §i pre alli luminati domni. ce vor fi in urma noastrA. miluit de
DmndzAu cu domniia acestii tAri. I sA nu strice ajastA milA ce am fAcut cu ajastA sfantA
mAnAstire. §1 cu spitaliw de acolo pentru folosul de ob§te a neputineb§llor bolnavi, dupA
cum §i noi nam stricat milele ce am vAdzut I fAcute de alti luminati domni, ce liam in-
noit §i nestrAmutat liam pAzit. A§ia §1 domnia lor gAsind acest hrisov al nostru mai
vartos sA intAreascA §i sA adeveriascA mai adAo I gand. fie§tecare cat it va indura bu-
nAtate sa, cA intArind ajastA facire de bine cu adAogire. in veci.vor ave innainte ochi-
lor vAdzutA pomenire in viiata a easta. §1 in &a vejnicA pre stApanul I Hs. bland §1 mi-
lostiv §insutit rAsplAtitor. §i pre rugAtorii ace§tii casA fierbinti mijlocitori, intru sfintele
rugVouni. al jArtvii cei fArA de singe. Pentru ca sA fie stApanirea lor pajnicA §i I necIA-
MA de bantuial protivnice §i spre ajasta iaste credinta domnii miali insumi. lw Scarlat
Grigorie Ghica Vvd. §i credinta pre iubit fiilor domnii meli. Alexandru Vvd., Mihai
Vvd., Nicolai Vvd., I Grigorie Vvd., Gheorghie Vvd. $lefan Vvd.. §i credinta a pre
sfintitilor arhiereii de mai sus numiti, al domnii mete, precinstit dhovnice§ti. §1 credinta
a cinstitilor §i credintbs boiarii I domnii mele cei mari. dumnialor. Ion Bogdan vel log.
Lupul BaliA vel vor. tArai de gos. Vasilie RusAt vel vor. Orli de sus. Vasilie Razul hat.

www.dacoromanica.ro
164 GH. GHIBANESCU

I parcAlab Sucevii. Alexandru vel post. Ion Paladi vel vist. J Filip Catargiul vel spat.
Costantin Sturze vel ban. Nicolai Ruset vel pah, lanachi vel cAminar. Vasile Costache
vel stol. Costachi Moruz vel comis. §i sau scris cu mama lui lonit Graur sari Pavel cA-
mära§. I in anul 7266 lun. 24.
liv Giu.laT 1' Hr of l'IlKa KOIROM. 13WHI. MArritc. rchAa
liv Scarlat Ghica Voevod. pecetea mica in tu§ ro§: lw. . l'K. KK. 1757
Ianacachi 3 log. procitoh
in dosu: De la Scarlat VodA pentru locul de la OcnAHrisov pentru targul Oc-
nii-7265 (?) luni 24. Scarlat Grigorie Ghica Vod. inthitor daniilor lui Costachi Mihail
Gehan Racovit Vvod.

CXXVIII. 7267 Noembre 24 (1758) Iasi. Cu mila lui DmndzAu hv loan Theodor
Vvod. domn Oral Moldaviei. De vreame ci blagocestivii domni §i obladuitorii tariiMol-
dovei. din ravna bunatatii lor, au miluit. §1 au ajutorat sfintile mnAstiti §1 biseariJi ca
pe ni§te dumnezAia§ti lAca§uri, cu hrisoave de milA §i de afierosire, pentru a lor vej.-
nicA pomenire I §i noi acmu cu darul lui Dmnezeu miluindune cu domuie tArii ace§tiia,
intru prea Malt scaunul patril noastre. au venit in I nainte noastrA cucernicul intru ie-
romona§ kasaf igumenul de la sfanta mAnAstire a marelui ierarh §i de minuni fAcMo-
riului [Spiridon] I ce acmu de nou este zidild din temeliia aice In oras in las, §i
neau arAtat hrisoave de milA ce are de la domniia sa Costandin Racovii Vvod. I §i
de la domniia sa Scarlat Ghica Vvod., intru carile scriu ca sA alba a6astA sfantA ma-
nAstire a lua cite un ban pol de tot sacul de orice fel de pane I sar vinde aice in las
si in targul Fàinei, graunta sau Mina, adec grau, mälaiu, pApu§oi, orzu, ovAs, sAcarA,
iar cand sar vinde pane, fAinA, sau grauntile I cu oca sau cu mAsurA, sA aibA mnAstire
ajastA purtare de grij. de cantar, miertA, banitA sau altA mAsura, §i de om pentru slujba
cantariului, sau a mAsurAtorii in targul unde sar vinde aice in fa§ pane §i atun(j) inc(A)
1

sA aibA a lua sfanta mnAstire ate un ban pol de 50 ocA de la cei Jar cumpAra. ca I
sA fiia pentru chivernisala pArintilor ce vor sluja intransa. Decii dar §i domniia me dam
§i intArim aJastA milA prin domnescul nostru I h(r)isovu acestii sfinte mnAstiri a sfan-
tului Splridon, ca §i de acmu innainte sA alba a lua de tot sacul de orice fel de
pane, graunle sau {Mina sar vinda aice in las sin targul Fâinei, cafe un ban pol
adec cafe o lefcai, deplin si de pi la to/. iar and sar vinde pane cu oca sau cu mA-
sura I atunce sl la sfanta mnAstire de 50 ocA ate un ban pol, avand purtare de grij
de om, de cantar, de mAsurg, unde §1 sar vinde Mina sau grauntile J aice in Ia§, nu-
mai pArinpi ce vor fi la aJastA sfantA mnAstire sA fiia indatoriti a ruga pre Dumnezau
dea purure la sfintele rugAJuni §i jArtve I pentru bun stare tarii ace§tila §1 pentru er-
tare plcatelor noastre §i a parintilor no§tri, i poftim domniia mea §i pre I alp lurni-
nati domni pre carii DumnezAu ii va randui cu domnie tarii ace§tlia sau din neamul
nostru sau dintralti, sA nu strice nici sA surpe I aJastA mild, ci mai vartos sA o iota-
reascA pentru a lor venicä pomenire precum nici noi nam stricat ce am intArit dauiile
§i miluirile I altor luminat domni, aeasta ln§tiintam leat 7267 Noem 24 dni.
hv loan Voevod, I. p. mici domne§ti Iw Iw. i. P. MS. 1758 cap de bou.
D. 3 logofet procitoh
sau trecut la condicA"
nota : sA ia cate un pol ban de sacul de fAinA".

www.dacoromanica.ro
DOCUMENTE 165

CXXIX. 7267 April 24 (1759) laqi. Cu mila lui Dmnezeu lw loan Theodor
Vbevoda, domn lardi Moldaviei. I De vreame cd blagocestivii domni §i oblAduitoril
tArAi Moldovei, au miluit §1 au ajutorat sfintili mnAstiri I ca pre nite dumnezAie§ti IA-
capri, cu hrisoave de milA §1 de afierosiri pentru a lor veenicA pomenirea, §i noi acmn I

cu darul pre puternicului DmnezAu miluindune cu domnie tara(i) ace§tie, intru pre innalt
scaunul patriei noastre J am socotit de randul sfintei mnAstiri a sfantului lerarh §1 de
niinuni fAcAtor Spiridon, ce este fn oraq in E. de und(e) I viind cucernicul Intru lero-
mona§ losaf egumenul neau arAtat un hrisov de milA de la domnie sa Costandin Ra-
conif Vvod. qi altul de la domnie sa Scarlat Vvod. intre carele scrie ca sA aibA
I

sfanta mnAstire milA a scuti 500 stupi mascur I la desetina, §i 500 de oi la go§tinA,
§1 700 vedre yin la vadrArit, §1 50 vite cai la vAcArit I sau conita §1 10 liud oamen
strein scutit de tot birul visterii ca sA fii pentru poslu§anie sfintei mnAstiri, cu care
I

milA sA sA poatA sprijini §1 ai;utori sfanta mnAstire, §1 pArintii de acolo, domnie I mea
dar vAzand cA cu cale sau fAcut aeastA pintin milA la aeastA sfantA mnAstire, IncA
mam milostivit §1 am I intArlt prin domnescul nostru hrisov ca sA aibA aeastA sfantA
mnAstire purure a scuti cincisute de stupl I mascuri la desAtina, §i cincisute de oi la
go§tinA, §i aple sute de vedre vinu la vAdrArit, §1 patrazóci I vite cai la vAcArit
conit and vor fi, §i zece liudi oameni streini fAr de bir In vistetie scutit de tot bi-
rul I §1 angAriile ce ar fi pe altA tara, carii sA fie nelipsit, pentru poslu§anie sfintei
mnAstiri, §i pArintii de la aeastA sfantA mnAstire sA aiba dAtorie purure a ruga pe Dum-
nezeu pentru ertare pAcatelor noastre §1 a altor f luminati domni ce vor fi dupA vreame
oblAduitori tArai ace§tie. Si poftim domnie mea §1 pre alti luminati I domni, pre carii
Dumnezeu Ii va orAndul cu domnie la scaonul tArai ace§tia, sA nu strace aeastA milA ci I

mai vartos sA o intArascA pintru a lor bun §1 veenic pomenire, precum §1 noi am in-
tArit daniile §1 milui I rile altor luminati domni, aeasta In§tiintam.
leat 7261 Apr. 24.
Iw loan Voevod, I. p. mici cu tu§ ro§: Iw lw. p. Mt. 1758
Manolache Bogdan 3 logft. procit.
sau trecut la condicA"
in dos: pentru rAdicAturi", hrisov pentru rAdicAtura de go§tina, desetina, de
1

vAdrArit §i zece liudi.

Herbul Ari1, capul de bou.


CXXX. 1759 Decembre 22 laqi (pergament) Cu mila lui Dumnezau lw loan
Theodor Voevod, domnu tarai Moldavei. I De vreme cA prea puternicul Dumndzeu,
niau arAtat multe chipuri cAtrA sufletiasca mantuinta §i cAtrA viata ea de sus §1 veenicA,
prin care cAlAtorind lucrAtorii faptelor celor bune I sA facu mo§teni ImpAratiei ceriuri-
lor. Si macara cA sA pot arAta §1 printralte lucrAr, de fapte bune, iar mai ales sa do-
vede§te §I mai cu intaritA -credintA sA vede la toti a fi evvlavie I cAtrA dumnezeintile
§1 svntele lAca§uri, fiind de apurure §i totdiauna .cA sA laudA §i sA proslAvefite numele
marelui §i pre Innaltului Dumnezeu. Si de cat toate alte bunAtat ea mai aliasA este I a
iubi pre Dumnezeu §i a impodobi svntele lui case, chivernisind §i miluind pre cei ti-
cAlo§i slabi §1 sAraci. SA vede dar §1 sA cunonte cA unul ca acela cAlAtore§te pre cale
ea de Dmnezeu arAtatA I care duce de aungu cAtrA sanul lui Avraam. Pentru el ur-
meazA poroncii lui Dumnezeu cei dintAi §i mai mare de cat toate poroncele ce zice.
SA iube§ti pre domnul Dumnezeul tAu den tot sufletul tAu §1 den I tot cugetul tAu, §i
den toatA inima ta, §1 pre de aproapele tAu ca Insuti pre tine, care poroncA cuprinde
ea desavar§it statornica credintA. Al doile pre cei streini ai priiml, pre cei goli ai in-

www.dacoromanica.ro
166 GH. GH1BANESCU

braca, pre cel bol j navi ai cerceta, §i pre cel neputinjo§i ai sprejini cu mill si cu
cele de trebuinta lor. Adevarat ca cu aceste chipuri de jertfe sä milostive§te Dumnezeu
§i sa acopere multime de placate §i sa izbavascu suflete I de moarte. Ce dar toti cei ce
vor sl dobandiasca mostenire de sus, datori santu a sa sali §i a sargul spre implinire
§i sal/M.0re ace§tii dumnezeia§te poroncl, cu intarire §1 intemeiare a inchina I rilor §1
a daniilor ce sa aducu §i sa inchina la dumnezeiastile case §1 la bolnitele neputinEo-
silor. Cad aceste foarte incredintate santu ca cu ciragoste santu primite innainte a tot
tiitoriul I Dumnezeu §i ca o roada a bunatatii cei adevarate arvone§te rasplatire vee'ni-
cilor bunatati. Deci §1 eu robul a marelui Dumnezeu lII.v411 OftvA011 KOHMAJ, den pro-
nie I Za de sus fiind ca mau miluit §1 mau inaltat WA la stepena e'a mai slavita a
scaunului domnescu fie dar laudat §i bine cuvantat numele lui in veci. Socotitam dar
domnie mea cu mare ravna dumnezelasca I pentru o svnta §i dumnezeiasca mnstire ce
este acurn de cureindu ziditd aice In oraful Ia0or unde sa cinste§te §i sa praznue§te
hramul svantului slavitului §1 marele ierarhu GrnipliAtvH facatoriul de mi I nuni, §i fiind
manastire a'easta goala de podoabele ei cele den launtru, §i de tot lipsita de lucrurile
de pe afara cei santu de trebuinta sa. bine voind domnie mea a o intarl §i a o inte-
meia cu cele de trebuinta spre a ei buna stare, urmand invataturii, precum zice pro-
orocul §i imparatul David. Doamne iubitam podoaba casii tale, §i locurile sala§luirii
slavei tale. Drept aceia insumi domnie mea §i pre iubita noastra doamna impreuna
J

§i cu iubitii fii nostri beizadelele, §i dumnealor toti boerii no§tri, cine den cat lau nas-
Writ svntnl Dumnezeu §1 buna vrere sa lau indemnat. I am dat §a am miluit ca sa sa
faca acele trabuinbasa toate la atasta svnta mnstire. pentru a noastra sufletiasca §i
veZnicA pomenire. Dara bind ca in orasul acesta a Ia§ului I este lipsa de un lucru foarte
de trebuinta a tarai acestle mai ales fiind scaon domnescu §i adunare de multu narod
care lucru mai innainte au fostu trecut cu vederea de a sa face si a sa implini. I ca sa
sa faca spitale adica bolniftY. pentru cautare §1 buna odihna a multi bolnavi §i nepu-
tineo§i si Arad ce sa afla §i den pamanteni §i streini, si totdeauna nelipsiti den o-
rasul acesta pentru care lucru viindu acum innaintea noastra prea credinjosul §i cin-
I

stit boiarul nostru, dmn. Nicolcie Sufi, bit) eel post. §i cu mare evlavie aratandunile
toate aceste, §i cu multa osardie I fiindune sfatuitoriu §1 indrumatoriu la un bun §i pia-
cut lui Dumnezeu lucru ca acesta. ca sa punem la cale §1 sa sa fad bolnita. §i dupl
a dumisale sfatuire §i indemnare, bine au fostu I priimit la auzut domniei mele, cum §i
toti de obstie cu un glas de bucurie am dat multamita lui Dumnezeu pentru o mare
bunatate ca aasta §i placuta tuturor de obstie ca sa sa Mel I §i sa sa savar§asca. deci
fiind ca §i noi den tot cugetul §1 gandul si cu buna vrere inemii noastre cu bucurie
priimind am luat pre Dumnezeu svntul intru autoriu voind ca sa implinim §i sa sä-
vAr§im cu oranduiala toate acele de trebuinta ale bolnitii. §i iata aIasta spitalie o afie-
rosim §i o dam ca sa fie nestramutata in veci de la mnstire aZasta CRTH GRHOVIAOH.
Si pentru ca sa fie lucrul cel mai statornicu §i sa sa pazasca de a purure §i intru lun-
gime anilor. sfatuitunlam §i cu ai no§tri svntiti arhierei ai tArai, §i cu cinstiti §i I cre-
din6o§ dumnealor velitil boeri. carei.dupa multumita e'au dat puternicului Dmndzeu, pen-
tru o slavita §i mare incuviintata bunatate ca aZasta. Care dumnezeiasca vrere niau I
luminat a sa face spital in ora§ul acesta, nnde intru adevar este de mare trebuinta,
pentru aceia dar sau socotit §i sau hotarat §i, cele pentru trebuinta bolnitei ca sa alba
cheltuiala in destul I pentru hrana acelor Halo§ bolnavi, pentru a§ternuturi §i pentru
imbracaminte lor, cum §i pentru plata doftorului, a spitarului §i a girahului. §i pentru
alti oameni ce vor mai fi I trebuin6o§i de grija §1 slujba bolnitii. §i iata am facut dom-
niia mea mila §i sau randuit pre tot anul sa aiba svnta mnstire aceste venituri nelipsite
§1 nestramutate. I nici o data. Cu carele sA poata cuprinde §i chivernisi cheltuiala bol-

www.dacoromanica.ro
DOCUMENTE 161

nitil, adecA de la ocnele domnecti sA aibA a lua de tot drobul de sare cate una parer
de toald sarea. ce I sd pogoard den dial §1 in toti anii sA sA Ia acest venit. i ni-
mene scutit sA nu fie. nici cei ce vor cumpAra sere, nici cei ce vor lua dar de la domnie,
ce toti sA plAtiascA paraoa aeasta I a spitalului. Acijdere sA aibA a lua de la negutitorii
lipscani ce aducu negotu de Liptca, afarA de treizAci lei de carul cate cu doi boi ce
dau la vama domniascA dupA hrisoavele I domnilor ce au ci dupA obiceiul vechiu. sA
mai dea i la cheltuiala aeasta a spitalii fall§ de tot carul cu doi boi cate cincispre-
zAci lei, ci Insui ei cu buna vrerea lor cu bucu rie au priimit la aeasta. Si de acmu
I

innainte mai mult sA nu sl supere, ce in toti anii acea sA sA urmeze. Acijdere ci de la


negutitorii lipscani carii nu vor descArca marfa lor aice in tarA, ce sant trecAtori, de
I

la toti acie sA albA a lua pe kumAtate, adecA cafe cepte pol lei de tot carul ate cu
doi boi. tar de la alti negutitori ori cre I ctini ori jidovi sau oricine, de la toti acie
afarA den lipscani sA sA ia intracestac chip adecA de bucata de postav supbtire ate un
leu, §i de bucata de postav ec I stra §i toictirirrwit cate noawzdci de bani §i de bu-
cata de postav mai gros cate casAzAci de bani. Acijdere ci pre iubita noastrA doamnA
Ralila Hrisoscoleu den tru al sAu bun cuget, pentru a sa bunA veenicA pomenire au
I

dat §i au miluit dentru ale sale vechi obienuite venituri. mostasipie sa de aice den
targul Ecului, care aiave I ci mai pre largu adeveriazA a sa scrisoare, i o intArim si
prin domnescul nostru hrisov, ca sA sA pAzascA i aeastA danie nestrAmutatA in veci
de la mnstire aeasta pentru trebuinta spitalii. Si pentru doftorii ce vor fi la spital nice
I

odatA sA nu ail:4 vreo supArare de cAtrA doftorii domniei. ci ori la ce vreme. i incA
caul le va prisosi vreme I peste obienuita trebuin6oasa slujba lor a. spitalului, ci sa in-
tampla sAi cheme vreun bolnav de aice den orag sA aibA voe sA meargA, i nici atunci
sA naibA vreo supArare de cAtrA doftorii domniei, i acest Incru bun al bolnitii carele
este de mare folos de obctie. sau socotit i sau hotArat ca sA fie In epitropie ci pur-
tare de grijA a breslii negutitorilor de aice I den Ec, ci pe doi dentre dânii pe carii
ii vor socoti ci vor randui purtAtori de grijA pentru toate veniturile aceste arAtate mai
sus, cum gi pentru trebuinta cheltuelilor sA fie I oameni cu dreptate ci cu frica lui Dum-
nezeu. ci oranduim i patru boeri mari naziri adeca, dmn. vel logofet, i dmn. hat. i
dmn, post. i dmn. vel vist, ce vor fi dupA vremi I carii sA aibA datorie den an in an
sA margA a trie zi dupl zua prdznuirii svntului Spiridon, insA acolo la mnstire sA margA
iar nu aiure la alt loc sA facA samA, gi sA fie la sama a I easta ci doi igumeni de la
Galata ci de GolAe. ci acea sA sA caute sama negutitorilor epitropi ce vor fi dupA vremi,
ci in totii anii, atata de toate veniturile cum ci de toate I cheltuelile anului ce sA vor
face la bolnitA. i aea samA pe tot anul sA sA triacA la condica mnstirii. ci sA fie is-
cAliti acecti de mai sus randuiti. cand sa tampla sA prisosascA I bani den venituri piste
trebuin6oasa chelluialA a spitalii, ci va fi trebuintA a sA cheltui ci la alte lucruri a mns-
tirii sA aibA voe, dar gi soma aceia sA sA caute tot de randuitii boeri, ci sA triacA
I

iarAc in condica mnstirii. Drept aceia dar pohtim domnie me ci pre luminatii domni ce
vor fi in urma noastrA de Dumnezeu miluiti cu domniia tArAi acectie. ca sA nu strice
miluiri ce sau fAcut pentru bun folosul a ticAlocilor bolnavi. ce mai vartos sA sA intA-
riascA i sA sA adaogg de cAtrA fiectecarele cat il va I Indura bunAtate sa. CA intArind
aEastA facere de bine cu adAogire, vor ave innainte ochilor vAzutA in viiata ahsta cu
laude pomeniri, iar in Ea ve6nicA pe stA I panul Hs. blAndu i milostiv i insutit rAsplA-
titoriu, iarA pre svntut Spiridon fierbinte mijlocitoriu cAtrA stApanul Hs, ci va fi stApa-
nine lor pajnicA cl de vaturile I protivnice neclAtitA. mAcars cA la toate aceste carii vor
ave fric lui Dumnezeu i dragoste cAtrA o bunA sufletiescA faptil ca a 'easta. i va fi
cu milosti I vire cAtrA bolnavi, dupA datoriia ce avem cu totii. santem inredintati cA de
cAtrA toti sA vor pAil pe depHn. Dar poate cA dupA vremi sA sA intample a curge I

www.dacoromanica.ro
168 01-1. GHISANESCI3

de la cineva§ ispitire spre stricAciune acestor arAtate mai sus mile, ori den netemere
de Dumnezeu ori den nemilostivire asupra ticAlo§ilor acelor bolnavi I ori Indemnati de
lAcomie fiind, §i au prin singurA socotialA oblAduitorilor ce vor fi, sau prin indemnare
sfetnicilor lor, ce pentru o intânplare ca aceia care sä nu o de Dumnezeu in cugetul
I

nemArui, pohtitam domnie mea §i pre svntiele lor arhiereii tArâi deau legat §i au intA-
nit §1 cu blAstamul besearicescu §1 deosebit I am rugat §i pe preosvntitul §i a toatA
lume patriarhu ca sA intAriascA §1 preosvntiia sa impreunA §1 cu tot soborul besearicii
a RAsAritului. Scrisusau hri 1 sovul aceste aice in ora§ul lasului de Stefan BuhAescul biv
treti logoAet, la anii de la Hr. 1759 Moo, Dekemvre 22.
lw hurl aoraom procit Nicolaos Sutu
Ohs. Pergament imbracat cu matasA verde, §i §nur castaniu trecut prin pecete
a§AzatA in cutie de metal, auritA ; pecete in cearA ro§ie.
lw hv. HA. KH. 1759.
pe cap, exerga ; coroana, sabie, buzdugan, cap de bou.
hvir HA. KK.

CXXX1. 7268 April 15 (1760) 100. liv loan Theodor Vooda, bojieiu milostieiu
gspdrx Zemle Moldavscoi. De vreame ci svAntul §i mult puternicul DumnezAu I bine
voind, ni au luminat, de am gAsit chipuri ca aZale cu carele sA sA poatA pAzi §i chi-
vernlsi, un spilal, adecil bolni16, aice I in orasul lasului, care sau as6zat s6 fie la
svnta m6n6stire al sun/alai ierarhu Spiridon, pentru cAutare §i grija bolna I vilor, dupA
cum pre largu aratA la osAbit domnescul nostru hrisov, care acest foarie bun lucru sau
cunoscut de cAtrA tot I de ob§te a fi, §1 lui DumnezAu plAcut, dar §i patrii foarte tre-
buiaos. Pentru alasta dar socotind domniia me a toat I paza spitalului acestue ca
sA rAmae in bunA stare, iaste cuprindere §i fmplinire acelor trebuin6oasA cheltuele, ca
sA nu lipsascA I §i fiind cA pre lang6 alte osAbite milA earn randuit domniia mea, la
trebuinta cheltuelilor acestui spital, pre cum aratA brisoavele I domne§ti, dar deosAbit
am dat §1 un sdcriiu cu toate trebuinEoasA hierA de gerah, care WerA nu putAnA sumA
de bani cuprindu j §i de toate hierAle acele, acum sau fAcut izvod cu pecete domnii
mele, §i sau dat la Epitropia mAnAstirii ca sA fie la trebuinta I spitalului nelipsite nici
o datA, dar fiind cA poate dupA vreame sar tAmpla orl de cátrA stApAnitorii ace§tii tAri
ori I din boerii lor, sau din boerii de tarA, sau din doftorii domnilor sau altil, sar is-
pita a lua dintr acesta hierA on qa, i liar popri la stApAnire lor, pentru aCasta dar
1

latA pe unii ca acie caril ar face a'eastA necuviin*CoasA fapt5, ii dAm I §ii lAsAm la stra§-
nica kudecata domnului Hs. §i pArA§ sA le fie svntul Spiridon, §1 ertare EA nu aibA in
veci §1 I incA am rugat §i pe svintia sa pre al nostru dupA trupu pre iubit frate, iar
dupl lege sufletescu pArinte, chir Gavriil. I mitropolitul a toatA Moldova, ca sA IntA-
riascA §i sA pecetluiascA §1 sfintiia sa cu blestAm bisAricesc, ca sA sA I pAzascA acest
bun lucru al nostru ce am fAcut, §i am dAruit la spital, nestrAmutat in veci, §1 spre
kasta iaste insumi I credinta domnii mele, §i intArim ci cu pecete §i iscAlitura noas-
stA I vlet 7268 april 15.
liv loan Voevoda, I. p. tu§ ro§, 1w. liv. . Ka. 1759.
Alp.mptoc auT6. 1.1e7cAr, al:at*
nota : hrisov pentru daniia hiiarelor de girAhie.

www.dacoromanica.ro
DOCUMENTE 169

CXXXII. 7268 Dec. 22 (1759) MO. (Pergament). Cu mila lui Dmndzau Ralita
Hrisosculea, doamna a domnului mieu I loan Theodor Voevod, domnu si stapanitoriu
tarai Moldovei. I De vreame ce am cunoscuta ca din toata lucrarea omulul ce sa os-
tene§te Intru a'eastA lume vremelnica nu iaste alta mai bun de can sa poata a afla
oare cine sufleteasca mantuire §i I macar ca multi sau nevoit a arata roade bunatatilor
§i printralte lucrari de fapte bune, dar cea mai aleasa §i mai cu intaritä credinta sa
vede §l sa cuuonte la toti a fi iut I gum. catra dmnezae§tele §i sfintele laca§uri unde
deapururea sa lauda §i sa proslave§te numele sfaniului Dmnezeu, i a iubi §i pre sa-
raci chivernisindu §1 miluindu pre I cei neputinEo§i slabi streini §1 bolnavi, pentru cA
cei ce sa vor nevoi a plini unele ca aceaste vor urma poruncii lui Dmnezeu cei dintaiu
§i mai mare de cat toate poroncile. Ce sau J zas de insu§i dmnul. sa iubc§ti pe
dmnul Dmnezeul tau din tot sufletul nu. §1 din toata inima ta. §i din tot cugetul tau.
§i pre aproapele tau ca insuti pre tine I care porunca Incredinteaza pe tot omul a cu-
nonte calea. care calatore§te la imparatila ceriurilor, §i toti cei nevoitori ce vor urma
porunca a dumnezeiasca cu toata dragostea vor fi pri. I miti In lacaprile ceale veZnice.
Dreptu aceaia §i eu roaba adevaratului Dmnezeu Ralqa Hrisosculeoa doamnd Cu multa
cucernicie fiindu plecata a sluji lui I Dmnezeu cu ceale ce bunatatea sa neau daruit
noaa, lucrandu talantul ce ni sau Incredintat. §1 ca sa nu ma aratu nemultamitoriu. luatam
aminte pentru o sunta mdndstire ce taste aicea I la orwl Eului ziditd acum de
cureindu, unde sa cinste§te §1 sa praznue§te hramul sfantului ierarhu Spiridon facatoriul
de minuni, care mnstiri fiindu goala de podoaba sa din nauntru §i lipsita de toata.
1

trebuinta sa de afara. §i vazandu noi ca din lucrarea dmnezie§tii pronii luminandu cu-
getut marl! sale domnului mieu de au Intarito §i au intemeiato pe agasta I mnastire cu
toata savar§irea podoabei sale. §1 Inca randuind §1 a§Azandu manila sa cu usebite
milile sale cci o sd jacd la agastd mndstire i spital (adecd) bolnird de bolnavi. ca
sai I pazasca cu toate ceale de trebuinta, adeca de hrana lor §i a§ternuturi, §1 straile
de imbracamintea lor, §i cu doftori §1 gerahi de cautarea lor. dupa cum pre largu santu
at-Mate la hri I sovul mai-1i sale, care lucru cunoscandus a fi foarte bun §i placut lui
Dmnezeu, §1 trebuint'os Oral ace§tiia §i de mult folosul sufletescu §i o pomenire velnica
§i celor ce sa vor inparta§i §i intari I cu ajutor de mila, la cheltuelile ce Bantu oran-
duite, catra intemeiarea de paza spitalului. Pentru aZastä neam Indemnata §1 noi, §i din
toata inima am Myna a ne inpartasi la aeastä fapta I buna. nadajduindu a ca§tiga su-
fleteasca mantuiri. Si iata din buna vointa noastra. cu fierbinte inima §i din tot cugetul
nostru am socotit §i dintru ale noastre vechi. obiZnuite veni I turi. am data danie §1 mi-
luire toata mortasipia noastra de aicea den targul Eului, ce sa nume§te mortasipia
doamnilor. ca sa fie afierosita aeasta pentru cheltuelile §i trebuinta spitalului care acestu
venit a mortasipiei. iaste aratat anume ce cuprinde la catastihul ce iaste cu iscalitura
§i pecetea noastra j trecut §i la condica visteriei, §i protocolita §i de dnului vel vist.
ce dar de acum innainte tot ventiul acesta precum sau afierosit §i sau rânduit cu da-
niia noastra, sa fie atutor I de min la cheltuielile §i trebuintele spitalului (adec) la
bolnqa de bolnavi sa tamale miluire statatoare inveci. Si poftim §i pe alte luminate
doamne, ce Dmnezeu va randui pre I urma noastra ca niZ de cum sa nu indrazneasca
a clad sau a stramuta a noastra danie §i miluire, ce sau facut §i sau randuita pentru
bun folosul ticalo§ilor bolnavi. ce mai vartos sa adaoga §i sa inolasca, §i sa intareasca
I

pentru a lor veZnica pomenire, cA ori cine vor ispiti a sa atinge cu vreun chip de sta..
mutare, §1 ar lipsl ori cat de putin de miluirea aEasta ce sau Inchinat lui Dmnezeu,
spre folosul §i mangaiara I saracilor bolnavi. unii ca aceaia ce vor strica sau vor in-
demna ca sa stramute mila alasta pall§ sa alba pre svntul ierarhu, Spiridon, la Infri-
co§at audet a dmnului Hristos. §i I Dmnezau sa fereasca ca infrico§at lucru iasti a
Buletinul Muzeului Municipal «loan Neculce, 22

www.dacoromanica.ro
170 GH. GHIBANESCO

cádea cineva in man §1 gudecata lui DmnAzeu, celui viu §i intärim cartea aasta, cu
a noastra iscAliturA §1 pecetea sA sl §tie I din E§I vleat 7268 Dekemvre 22 dni.
Ralita Hrisosculoia. domna. sau scris de Gheorghie vtorii logofet
procit. Nicolaos Sutzu.
pecete in cearA pusA in cutie micA auritA. P. 11. XP. AM. cap de bou. §1 pe cearA
§i pe capacul cutiel cu §nur cire§iu. pergament cAptu§it cu matase.
In dos : danie de mortasipie. 7268 Dechemvre 22.

pus In butuci
CXXXIII. 7258 Febr. (1750) la0. Itv Costandin Neculae Voevd. bojieiu milostieiu,
gospodarx zemli Moldavscoi. datam carte dmni mele. slugii noastre cestui arma§ sA fie
volnicu cu carte dmni mele a merge la Grigorie Eau fostu cApitan marea la Covurluiu
§i s aibl cApitanul Grigorie, a da pre un Nedelcu Eau fostu argatu cApitanului §iacmu prin-
dthndus doi talhari anume Stefan liar Stefan, cumnati cApitanului Grigorie, §i adu-
candul aice sau pus la temnitd, §i mArturisAscu ace§ti talhari pentru un cal §1 5 epe.
a preutului Melahie din Bursuci, ot Tutova, cum liar il furatu acel Nedelcu 0
liar li dus la Cotu lui Gherei Mdrza. Pentru aceia sA aibA a apuca pe Gligorie CA- _

pitanul §1 Gligorie Capitanul sA caute pe acel Nedelco, 0 ori unde lar ajla sól prinzd
0 sdl pue In butuci §i sAl de pe man omului gospod, sAl aducA aice sA s dovedeascA
ce tAlhArie. nime sA nu ste impotriva cArtii dmniel mele.
u Ias leat 725 8 Febr. 5. procit 3 log.
1. p. domne§ti mid.
apud. Acad. Rom. pachet CCV. 53.

preful cascavalului
CXXXIV. 7273 Ghenar 29 0765). SA sA §tie precum am fAcut tocmalA cu dmlui gupan
Mola Ali ca sA e ca§ dela mini intracest an. de la toate cA§Ariile cari oi face cafe 92
lei adicd nolzdci 0 doi lei mita de ocd de ca§caval §i sA naibu treabA eu nicl cu
vasA nici cu chirie, nici cu nemica, dmlui sA§ plAtiascA toate §i alt am tocmit ate 8
tel pentru cantar sAmi de §i dmlui sAl e tot §1 miau dat arhona Inainte 50 lei bani §i
pentru credinta am dat aceastd scrisoare la mAna dmsale.
It, 7273. Ghenar 20.
Constantin (Starce) Stolnic.
apud. Acad. Rom. pachet CCV. 96. Oca de ca§caval costa in 1765, unsprezece bani.

Primul buget §i aventariu a mdn. SI. Spiridon.


CXXXV. 7269 Mai 31 (1771) Iasi. Suma de bani ce am strânsu din veniturile
mnstirii a lui Sfntu Spiridon intracest an de la zi intAi a lui luni veleat 7268 §i panA
iar la anul let. 7269 lunie 1, pre cum aratA in :4 os. let, 7269 Mai 31.
Veniturile : 50 lei sau luat de la Orgill Fdinii din mortasipie flinii cu mAna
dmisale boier Anastasia Lipscanul ; 116 lei, 60 bani sau luat di pre postav de la
jidovi ce aduc din tam le§ascA ; InsA 65 lei, pol ban de la Lupul jidov, i de la tova-
rA$ul lui Litman ; 10 lei de la MAna§;-3 lei 60 bani de la Gheorghe Grecul 11 lei
de la Simon §i Cerbul ; 16 lei 60 bani de la Cerbul jidov ; 7 ki de la 5mil iidov ;
3 lei de la Litman ; 4 lei 40 bani au luat de la dmlui §atrar Vasilache Cozma din rA-

www.dacoromanica.ro
DOCUMENTE 171

dicatura go§tinii, bez 25 lei. 80 bani ce au cuprinsu oile manastirii = 170 lei 100
bani soma.
Bani ce sau luat de pe miere : 22 lei 60 bani pc 7 pol vedre miere din
prisaca de la Prut din 28 stupi batuti §i au ramas de samanta 39 pee.; 18 lei pe 6
vedre miere de la prisaca de la Cotnar din 25 stupi §1 au rämas de samante 16 pa. ;
31 le1114 bani pi 21 vedre miere de la Boto§ani, care sau Mut 22 pee Ca de tot
atatia au fost ;=72 lei 54 bani soma ; §i sant §i 38 oca 'Cara din stupi §i din prisosele
facliilor bez facliile ce sant la sfe§nice.
Din venitul mo§iiior-: 67 lei 15 bani de la Blage§ti ot Bacau.
Pdne eau rdmas; 14 earl papu§oi ; 4 mierta malaiu.
53 lei 72 bani de la BA§eni ot tinut Eplui.; paine zau ramas, 15 mierte grail,
bez 5 ce sau mancat i bez 3 mierta orzu macinat ; 4 mierta malaiu ;-3 mierta papuri,
bez 7 mancat.
92 lei mo§iile de la Cernaut : Serautii §i Hriatca care sau vandut cu tot venitul
intrun an de Coste vame§ul ;-19 lei 90 bani de la Cotnar ; 15 lei. de pe chide du-
ghenilor din targul Fainii ;-70 lei de la Carhana §i de la Piscani ot Covurlui ;=317
lei 57 bani soma.
Vinul. 180 lei, 75 bani sau luat pe 2 buti de vin din h'sos din viile Cogálni-
eOnului, care sau vandut la cra§ma manastirii ot Boto§ani. ;-20 lei un poloboc de vin
din dejma Cotnarului ; 2 poloboace de yin de la Copou sant la manastire in pivnita,
bez 3 poloboace ce sau Mut, bez 1 poloboc ce sau luat la dmlui hatmanul..200 lel,
25 bani soma.
Alte venituri ale mandstirii: 89 lei 84 bani sau luat din cutie bisericii bez
a treia parte au luat preutii ; insa : 4 lei 84 bani sau luat pe lunie ; 7 tel pe lulie ; 5
tel 60 bani pe August; 7 lei pe Septembre; 8 lei pe Octombre ; 7 tel 15 bani pe No-
embre ; 17 tel 30 bani pe Dek, 7 tel 15 pe Ghenar ; 4 tel 60 bani pe Fevruar, 8 lei
pe Mart ; 8 tel pe April ; 5 tel 15 bani pe Mai; 56 lei sau luat pe sarindare bez
cate 2 lel ce sau dat preutilor insa ; pol sarindar Dumitru Loiz ; pol. dum. comis Negel ;
1 Zorneni ; 1 negutitoriu ot Boto§eni ; 1 dm, jic ; 1 h .. upftneasa lui Andrian Cozma ; 1
de la vist. Filip ; 1 de la Vasile Carahnan ; 145 lei 84 bani soma.!
250 lei tij sau luat cu mana raposatului losaf egumen fratinimieu de la Matel
Vatav ce iau dat la manästire pentru pomenirea lui .395 lei 84 bani fac ; iar peste
tot fac cu veniturile §i cu luaturile 1157 iei 10 bani.
Simbriile ce sau dat la oamenii mándstirii si alte chellueli ce sau mai kicut
la trebuinlele milndstirei:
60 simbrie la doi preuti pe un an bez a tria parte din cutie i bez 2 tel den sarindar.
28 lei clisiarhului cu un postav §i incaltaminte.
60 lei la un dascal §1 cantaretii bisericii.
20 lei la un argat hacul §i imbracaminte lui ce paze§te vitele manastirii.
20 lei hacul §i imbracaminte la un vezatiu.
20 lei imbracaminte la un tigan cu femee §i cu trei copii.
250 tel cheltuiala mancatutui intrun an la top oamenii manastirii bez paine §i yin
ce au fost la manastire in opt luni de la Sept. pänä la sfar§itul lui Malt'.
iar in 4 luni nau fost nici paine nici vin, ce toate sau cumparat.
120 lei hacul lui Mihalachi §i imbracamintea lui intrun an.
30 lei la o femee in casa de Mut paine §i de spalat i lui Grigora§ i la un copil.
608 soma.
Alte cheltueli: 12 lei lucrul viilor de la Copou din anul trecut bez 18 lei ce
iau dat pärintele,-21 lei la lucrul viilor din gos intracest an 7269 pi 4 pogoani.-27

www.dacoromanica.ro
172 011. GH1BANESCU

lel lucrul viilor de la Copou intracest an bez 3 hirte ce le lucreazá vierul §i lam plAtit
de a;utorinta.-13 lei 115 bani desetina pe 126 stupi. 8lei 24 bani. prisAcAritul pe 82
stupi ; 6 let 27 bani sau plAtit a;utorinta vierului de la Copou pentru 3 hirte de vie
ce lucreazA §i pAze§te viile dupA porunca dmsale hatmanului.-93 lei 51 bani cheltuial
a dol buti de yin ce sau adus din kos la Boto§ani, cu Writ. cu cramä, cu cules, cu
cercuit, cu but, cu camAnA cu simbria cra§marului §i dresul cra5mei.-15 lei pe 25
stoguri de fan pentru vitele manAstirii ;-18 tel 96 bani sau cheltuit la zioa praznicului
cu bac§i§ul cantAretilor cu masa §i cu mita la saraci ;. 1 leu 45 bani o pAreche de ha-
muri de un cal, 4 tel pe un antimis ce au dat Iacov Mitropolitul ; 7 tel sau dat unui
om de au pAzit postavul ce vine in vamA ; 6 lei sau dat pe untdelemn pe 3 luni bez
pe 9 luni ce sau luat de la vamA ;-2 tel 75 bani prisAcariului de la BA§eni din anul
acesta ; ieu prislcariulul ot Lie§ti pe acest an ; 3 lei 90 bani vAdritul pe un poloboc
yin ot Cotnar ;-9 lei 60 bani sau dat pe 4 sfe§nice marl I trei sfe§nice mici. bez 3
tel ce au dat dmnealui comis Negel; 2 lei pi o condicA legatA cu piele ro§ie. 20 lei
117 bani alte cheltueli mArunte cu culesul viilor de la Copou, §i alte meremeturi ale
casii §i all dughenilor=277 lei 103 bani soma ; iar peste tot fac sambriile §i cheltue-
tile 885 lei 103 bani, care scotindusA din 1157 lei 10 baui ce sau luat la incArcA-
turA, rAman asupra me 271 lei §i 27 bani.
Unde sdnt ace§ti bani rärna§ita : 16 lei 60 bani la BlAge§ti ot Badu de
pe casA §i fan pentru care sant aloage in sama vornicului Vasälache ;-131ei 30 bani
la Cotnar di pe casA §i de pe fan pentru care sant zAloage in sama lui Mihai pos-
lu§nic;-12 lei 60 bani la BA§eni ut tinut E§ii sant zAloage aici ;-19 lei la Cozma
vamesul de la CernAut pe amandoa satele de acolo, 4 lei la.., surlar hAtmAnescu di pi
chiria dughenilor ot Fdina ; 70 lei de la Cristian ot Greceni ; 43 lei 60 bani sau dat
lui Mode tigan pentru o casA cu locul ce sau cumpArat langA Nart.=178 lei 90 bani
fac, care scAzauduse din 271 lei 27 bani ce rAman asupra me. cum aratA mai sus, 11-
man sl mai dau la mAnAstire 92 1e157 banL adec nokAci §I doi tel cinzeci §i §apte bani ;
Mihalachi Coste.
saml asAmine miau dat epitropii iscAlit".
1761. Euv:u a. Aoyaptacrp. ; To5 PAZCai") et3e)sev TOU i.tax.ap.sou ti.y.zvou 'Om Trd irvripaa-
11.Evcc; zpovav.

CXXXVI. 7268 Mai (1760) la0, Aventarion, de toate lucrurile mnstirii a sfan-
tului Ierarhu Spiridon §i carie au dat, mi§cAtoare §i nemi§cAtoare din bisericA §i de
nafarA. ce au rAmas dupA moarte pArintelui losaf egum. ce sau numit mai pe urmA
lacov. cnm aratA §1 g,3-os vlet 7268 Mai.
Celi ce sau allat date la rnnstire de' dumnalui Vasile Ruset hat. 1 falon de
atlaz bun ro§ cusut cu sarmA-1 stihar de lanA vanAta.-1 pareche de naraclitA tij de
atlaz bun cusut cu sarmA,-6 boi bez doi 'e a u murit de boaIA-2 vaci cu vitAi 40 oi
40 stupi ce sA aflA acmu bez 50 Eau murit, i bez.. ce sau bAtut trAind egumen.-1
poalA alage vanAtA de lanl.
Celi ce sou allat la bisericö date de dmni fie, $tefan Bosie. 1 evanghelie mol-
doveneascA 2 minei pe 12 luni tij moldoveneascA 1 Paraclitichi tij-1 triod tij mold.
1 strAstier tij 1 Pendicostar tij,-1 Easlov tij, Psaltire tij, 1 filadrA slujba sfan-
1

tului Spiridon tij.-1Chiriacodrom tij 1 filadrA slujba sfintilor piste an...stupi bez ce
sau bAtut §i... 6au murit.Mo§ie Colnariul de la tinut HArläului, ca doa sate clt oa-
meni,mo§ie Bogdcine0i de la Prut lAngA ZAgArance din sus ot tinut Etului,
Cell ce sau aJ tat date la bisciric6 de dmnu bap Andstasd lipscanul. 1 Evan-

www.dacoromanica.ro
DOCUMENTE 173

ghelie gre6asca,-12 minei pe 12 luni tij grece§ti ;-1 Paraclitichi tij, 1 triod tij, 1
Pendicostar tij, 1 Orologhion tij.-1 Evhologhion tij, 1 Psaltirea tij,-1 Apostol tij,
1 filadra a sfantului Spiridon-1 Leturghie, 1 doxastarion-1 potir de argint pe din
nauntru suflat cu aur,-1 discos tij de argint, 1 zvezda tij de argint,-1 lingurita tij de
argint,-1 copie de argint. 3 vazduhuri, §i unul vechiu,-4 procovelä, 7 candile de ar-
gint 1 cadelnita tij de argint. 1 falon de droghita sapata sangepie 1 falon de bela-
,coasa in racle ro§ii,-1 falon de atlaz ro§ sade-1 stihar de draghita sapata sangepie 1
stihar de cutnie-1 patrahir de §tof albastru-1 patrahir de atlaz turingiu,-1 patrahir
de cutnie cu flor1-1 patrahir de atlaz verde 1 aurar de atlaz ro§-1 parechi de nara-
elite albe de tafta frantuzasca-2 parechi de naraclita verzi de draghita 1 parechl de
paftale de argint 3 dvera de atlaz galban bun cu flori 5 poale de icoane tot de atlaz
galban ;u flori cu una de la proschinitar-3 dvera de lana alage-6 poale de icoane
tij de lana alage cu doa de la proschinitar-1 policandru mai mic la femei tij de a-
lama cu 6 fofezi 1 pomazanie de argint la mir-2 poale de icoanä mid una la strana
lui Vodei §1 alta la a Milropolitului-1 perde de cit la icoana sfantu Spiridon-1 1A-
cata mare la u§a bisericii, §A o broasca mare. 2 proschinitari de la mir-2 näloae-1
poala de cit ce este a§ternuta pe pristol §i 3 inpreiz, ur la pristol-1 poala de cit la
jertvenic-1 ibric mic de Incalzit apa la pristol, §altul de untdelemn,-1 poala de cit
la scaunul de la coliva,-1 mana§tergura de §tersu preutu la altar-2 seaune de coliva
§i tut zit/a de arhiereu ; 1 discos de amnia de nafora, 1 sfe§nic de lemn mic sa pat,
3 dugheni facute in Targul fainii cu loc cu tot.
Celt ce sau ajlat la meincYstire date de pe la creOini cum arald anume :
1 Evanghelie moldovineasca Inbracata cu me§ina §i ferecata cu argint pe la
colturi, §i la mijloc iar cu tabla de argint, data de la lonitd Rata', lipse§te o chiotoare.
1 falon de §tof albu cu §iret de fir dat de la spatar Ionild Cantacuzino.
1 falon de canavata ro§ cu flori mari de fir dat de la dnmneaei Ilinca f iica
dmisale Radului Rdcovild biv vet logof M.
1 falon de atlaz albastru cu flori de la raposatul Miron Goroveiu.
1 stehar de canavata verde cu flori de fir dat de la dmlui etrar Vasile Cozma.
1 stihar de cutnie buna cu floricele dat de la Abaza Vilsile

1 patrahir de hataià prisnafir dat de la dmlui aga lardachi Costachi.


1 patrahir de §iret galban de la Negel.
1 parechi de naraclita verzi in §etrangi de la lacov egumen.
1 parechi de naraclita de §tof albastru tij,
1 parechi de paftale de argint cu colan prost facut prin maim lui lacov egumen.
1 Candila de argint data de dmlui stolnic Costandin R4canul.
1 Candila de argint data de la paharnicul lonilei Calm4u1.
1 Candila de argint la mormantul Igi Miron Goroveiu.
1 Candila de argint facuta de Vasile Moimdscul.
2 discosa de cositor pentru nafora facuta de lacov egumen.
1 Coroana de argint suflata cu aur la icoana lui sfeti Spiridon, facuta de
dmlui stolnicul Constandin R4canul §i 2 tabliti cu slove tij de argint.
2 Coroane de argint suflate cu aur una la maica Precista dispotica mai mare,
alta mai mica la domnul Hs. din brata data de vist, Tanasci Gosan.
1 Cruce de argint suflata cu aur §i cu zavat §i cu 19 fire de margaritar data
de Vasile Moimdscul dupe/.
2 sfe§nice de alama unu la pristol dat de la Cane, §1 altul de la raposatul egu-
men la jartfelnic.
cutnie niagra verde de atlaz, data de la lonild Rag.

www.dacoromanica.ro
174 GH. GHIBANESCU

1 belacoasa cu flori de fir ghluvez dat de la lonild biv vet paharnic.


1 ta fta le§asca verde sapata de la Toader Jora stolnic mare.
2 covoara, unul pe mormantul lui Gorovelu §1 altul pe mormantul paharnicu-
lui lonild Calm4u1.
2 tablipare de argint la icoana lui Sfetie Spiridon scrisa ni§te stihuri.
1 Aerie§ cu herale sp:talului dat de la Marie sa loan Teodor Voevod.
1 faclie moschilasca de t'ara alba de la dmlui lonild Vdrnav.
1 cle§te de stansu lumanarile in biserica facut de raposatul egumen.
1 aer bun moschicescu de la o somd de creOini.
1 antimis ce era platit la mitropolitul lacov.

1 tipicon dat de la dmlui stolnic Nagel.


1 candila de argint data de porujnicul Ciudin.

1 cutnie verde de la Vasilc Caraiman.


1 mo0e Hacenii ot Harläu de la Vasile Caraiman cu rdza-0.
29 stupi de la dmlui stolnic Negei bez 7 tau murit pana in primavara.
4 sfevice mari de lemnu.
2 sfe§nice mici.
1 mane§terguri tij.
1 pareche paftale argint cu banii bisaricii sau cumparat argint.
1 coroana de argint la icoana lui Hr. de la dneaei baniasa Scdrldtdchioae.
1 Ala§ de tigan de la Buzilac tiganul cu doi copii §i o fata bez femee ti-
ganca au murit.
crfi§ma la Botosani de la pah. long Calm4u1 de lemnu cu loc cu tot §1 cu
caSa de asupra.
40 oi de la dmlui atrar Vasilachi Cozma.
2 boi. 2 vaci de la Miron Gorovei.
30 stupi tij de la dansul.
ito; 7261 Low 7p6soc iBoOriaccv aut& A.

CXXXVII. 7269 lunie 1 (1761) Iai. Aventarion de toate lucrurile mnstirii a


sfantului Spiridon ci sa afla ;Ana astaz de sau dat la mana me, atata de ale bisericii
cat §1 de afara vite, stupi, oi, vii §i mo§ii cum arata anume in doa izvoade unul de
catra mine la maim Epitropilor §1 altul de catra epitropi la mana mea. leat. 7269 futile 1.
Vemintele s lintel mdmIstiri: 1 falon de atlaz ro§ bun cusut cu sirma ;-1 falon
de §tof albu cu fir ;-1 falon de canavata ro§ cu flori mari de fir ; 1 falon de droghita
cu flori de matasa sangepiu ; 1 falon de belacoasa ro§ cu flori de matasä de fel ;-1
falon de atlaz albastru cu flori de matasä ;-1 falon de atlaz ro§ sade ;-1 stihar de
canavata verdi cu flori de hir ; 1 stihar de atiaz ro§ sade ;-1 stihar de cutnie buna
cu floriceli ;-1 stihar de cutnie proasta ;-1 stihar de lana vanat ;-1 patrahir de
§tofa albasträ ;-1 patrahir de hatai prisnafir ; patrahir de §iret prost galbän ,-1
1

patrahir de cutnie ;-2 patrahire de atlaz turungii ;-1 aurar de atlaz ro§ sade ;-1 pa-
reche de naraclita de atlaz cusut cu sirma ; 1 pareche de naraclitä verzi de canavata
in §etrange cu fir ;-1 parechi de naraclita de §tof albastra ;-1 parechi de naraclita
aibe cu fir ;-2 parechi de naraclitä de droghita verzi ;-1 belacoasa ghiuviz cu flori
de fir nefacuta ;-1 droghita verde nefacuta ;-1 stihar de cutnie croit §i nelucrat ;-1
cutnie verde nefacuta ; 3 dvere de atlaz galban cu flori ;-5 poale de icoane tij atlaz
cu unu de la proschinitar ; 3 dvere de lana alage ;-7 poale de icoane tij de lana
alage cu trei de la proschinitar §i una vanata iar de !Ana ; 6 procovete unul de atlaz

www.dacoromanica.ro
D CUMENTE 175

bun §i celialante de taftA ;-4 vAzduhuri de tafta §i de cutnie ;-1 poalA de cit la sfAntul
pristol i impregiur iar cu cit ;-1 poall de cit lAnga icoana sfântului Spiridon ; 2
poale de icoane mici, una la strana Mitropolitului §i alta a hit Vodd ;-1 aer bun mo-
schicescu ;-1 antimis ; 2 covoarA unul pe mormAntul lui Gorovei §i altul a pah. Jo-
I poalA de cit la jertvenic ;-1 poalA cit la scaunul de colive ;-2 mAne§terguri
de §ters preutii.--70 Jac.
Argintdriile: 1 potir de argint suflat in aur pe dinAuntru ;-1 discos tij de ar-
gintu ;-1 zvezdA tij ;-1 linguritA tij ; 1 copie tij ;-1 pomazanie tij ; 1 cadet-
nita de argint mare ;-1 cadelnita tij de argint mai inicA ;-11 candile de argint ;-1
cruce de argint suflatA cu aur §i cu 19 fire mArgAritare ;-3 pArechi paftate de ar-
gint ;-1 coroanA de argint la icoana lui Hr. cu pietricele bune ;-1 coroanA de argint
suflate cu aur la icoana maicii Precistei §i alte mai mici la jiul Hr ;-1 coroanA de
argint suflatA cu aur la icoana lui sfAntului Spiridon §i doA tabliti de argint scrisA cu
stihuri ;-1 policandru de alamA mare de 24 fAclii ;-1 policandru mai mic de 6 fäclii ;
2 sfe§nice de alamA la pristol si la jertvenic ;-3 discuri unul de ararnA doft de cositori ;
1 ibricel mic de incAlzit apA §i altul de undelemn ;-1 cle§te mari de stânsu fAcliile ;
1 sAcrie§ cu tot tadmul de her rughica pentru spitalie ;-1 lAcatA mare la u§a bisAricii
afarA de broa§tele u§ilor=27 Jac.
Cdrlite bisericii moldevene0i: 1 Evanghelie irnbrAcatA cu ur§inic si ferecatA cu
argint pe la coltur §1 la mijloc iar cu tabli de argint §1 cu o chiotoarea slobodA ; 1
Evanghelie tij tArA argint ;-2 minei pe 12 luni ;-1 Paraclitichi ;-1 triod ;-1 strAstier,
1 Pendicostar ; 1 Easlov ;-1 Psaltire-1 filadrA slujba sfAntului Spiridon ;-1 Chl-
riacodromion ;-1 filadrA slujba sfintilor peste an ;-1 Aposto1,-1 Liturghiar tij15 fac.
Tij cdrfile greceVi: 1 Evanghelie ;-12 minei pe 12 luni ;-1 Paraclitichi, 1
triod ;-1 Pendicostar ; 1 oroloiu ;-1 Efcoloiu ;-1 Psaltire ;-1 Aposto1=24 Jac; J

filadrA a sfAntului Spiridon,-1 liturghe ;-1 doxastar; 1 tipicon ; 1 facile de e-arA albA
moschkiascA ;-2 Proschinitari la femei §i unul la barbati ;-2 nAloe ; 1 scaon de co-
livA ;-4 sfe§nice mari de colivA ;-4 sfe§nice mici de lemnu;-2 clopote ce sâtit in
clopotnitA de lemn, unul mai mare §i alta mai mid ;-1 lighiu mic cu ibric; §i un
bric de cafe ; 3 tingiri cu capace,-1 caldare de mijloc ; 1 tigae ; 1 mindir lungu cu
lanA ;-6 perni tij cu !Ana, 1 mAcat ;-1 scoarta §1 doâ lAvicer1=-34 Jac.
Pdine gala ce sau dat pe mdna egumenului i yin $i Eard: 14 card pApu§oi,
4 meld malai (la BlAge§ti la BacAu);-15 mierta grau, 4 mierte malai ; 3 mierte pA-
pu§oi (la BAseni ot tinut E§) ;-2 poloboace yin ot Copou in pivnita la mAnAstire, 38
ocA larl gata la mAnAstire bez fAclille de prin sfe§nice.
Vitae mdndstirii ce seint: 4 va'd mari insA 2 cu vitei de EastA varl ;-8 boi
mari ; 1 cal ; 114 oi mari ;-58 miei de iastA varA, 71 stupi miere : 42 la 13A§eni, 29
la Lie§ti, la Vasluiu.
McWile mcYmYstirii: satul Bldgeei la BacAu ; satul Dume0i la Vaslui ;satul
Be4enii ot tinut E§ii la Jijii ; satul $erölei ot CernAuti; satul Hrialca tij la Cernauti ;
Liestil ot Vaslui pi Crasna ; satul Crdiniceni pe Prut la tinut Dorohoiului ;Hálceni,
pe Miletin tin. HArlAului, satul $epteliceni la Soroca ;satul Bogdeine0ii la Prut IângA
ZagaranZa, satul Zlodica §i satul Cotnariul la HArlAu ; a trie parte den satul C6rhana
ot Greceni, 4 pogoane de vie la Gdrle ot Putna, 4 pogoane 3 hirte la Copou, 3 du-
ghene din Targul Fdinei;Un sala§ de tigani cu het copiii de la jicniceriul lui Bu-
zilA, un tigan Lupul bucatar. de la jicnicer BosieGavril ligan croitor de la dmlui
stoInic Negel;lon tigan vezeteu de la bae Anastase lipscan,-1 crA§mA de lemn
cu loc cu tot la Botoani.
Bani ce sau dat sd e egumen den sama iui Mihalachi din anul Irecut : 16 lei

www.dacoromanica.ro
176 GH. GHIBANESCU

60 bani la Blage§ti ot Bacau, In sama vornic Vasilachi ottam 13 lei 30 bani la Cotnar
sa de sama Mihai posiu§nic ;-12 tel 60 bani la Ba§eni ot E§ii-19 lei la Coste va-
me§ul ot Cernauti ; 4 tel la un surlar hatmanesc, de pe chiriia dughenilor, 70 tel de la
Carhana ot Greceni, den vanzare mo§11.=135 tel 30 bani fac adica o suta treizaci §i
cinci lei bani treidzaci.
6, TOJ ii:ou arcupecovo; Ecocpp6vtsc

CXXXVIII. 1789 Feoruarie 25 1a0. Cell bisarice§ti a mAnastirii svantului Spi-


ridon care sant In sama eclesiiarhului. preutul Toader 1789 Fey. 25.
Veyantele: Un falon de §tiofa murun felon de belacoas verdi cu hirun fa-
Ion de aclaz ro§ cusut cu hir 2 faloani de §tiofa alba cu hir.Un falon de §tiofl gal-
ban cu hirun falon de §tiofa galbanun falon canavata ro§ cu hir.un felon §tiofA
(Iirrnwss) ro§ cu hir ;un falon de §tiofa ro§un falon de aclaz cu flori de hir,un
falon de §tiofA WA fir ;un falon de §am alage; un falon de ghermesut negru=--14
Jac bez un rand de ve§minte ce an dat rapoosatul la 40 de mucenici.
Stiharile: un stihar de cutnie; unu albastru de aclajel; unu de belacoas cu flori
de hirunul de §tiofa galbena ;unul de aclaz ro§ gros ;unul de belacoasa verdi cu
flori de hir.unu de aclaz cu gepiu,-3 stihari de aclaz cu flori de matasa,unu
de canavata albastra ;unu de cutnie niagra ;unu de cutnie albu ;unu de §am alage
(acesti 4 stihari vechi sa poarta In biserica)=14 Jac.
Patrahirile: unu de §tiofa galban;unu de §tiofa ghiurghiuliuunu de lastra sin-
gepie; unu de §tiofa ro§;unu de aclaz chimomir;-2 patrahiri tij de lastra una, albu.
unul verdi,-2 de §tiofa alba, cu flori de hir ;unu de §tiofa galban ; unu tij de §tiofa
vechiu ;-2 patrahiri vechi, Insa 1 de §tiofa ro§ §1 1 de aclaz verdi=13 Jac.
Aurdriile: unu de canavata albastra cu §Ireturi de hir;unu de aclajel,unu de
§tiofa galban cu §ireturi de hir;unu de aclajel vechi,=4 fac.
Naracliffle: unu de §tiofa galbina cu hir;unu de droghet cu hirunu de per-
vie cu hir ;unu de aclaz cusut cu hir, chipul Blagove§tenii,unu de aclaz cusute cu
hir;unu de belacoasa verde cu flori de hir,unu de aclaz cusute cu hir maruntel ;
unu de §liofa galben ;unu de lastra alba cu hir ;-4 parechi naraclita vechi de pur-
tat.=15 fac.
Procouefille : o parechi de altan ;una de §tiofA ;una de aclaz vanat cu flori
de hir ;-2 parechi de purtat=5 Jac.
Alte lucruri : un vazduh de ghermesut alb ;-5 antemisi vechi, 1 fall de pristol
de belacoasA albastra cu hir ;o fata pentru aer de ghermesut ghiurghiuliu. cu flori
de matasa ; 3 dveri de pervie cu flori de hir ; 3 dveri §t:ofa vanata cu flori de hir,
4 poale de icoane tij ; un cort a icoanil de §tiofa ro§ cu o poala a tetrapodului de
§tiofa galbanA,o poala tij a tetrapodului de §tiofa alba ; una §tiof nou=29 fac.
Cumasuri ce sint necroite: 3 §tiofi galbini cn flori de hir;-1 §tiofa ro§ie cu
flori de hir ;-1 belacoasa verdi cu flori de hir ; 2 aclajele in ciubuci verzi,-6 §am
alageli ; 1 ghermesut sad6 ; §i cu 2 bucatele de tafta una §tiofa gre, §i una de doba
=16 fac.
Verante arhierWi: un sacos de §tiofA galban. cu flori de hir, cu 18 clopotai
argint,un stihar de lastra alba vechi ,un patrahir de §tiofa greuo parechi nara-
clip cusute cu sarma, cn chipul Blagove§tenii ;un ipogonati de aclaz ro§, cusuta cu
sarma I cu margaritar, i cu pietri cele verzi cu chipul Botezului ;un omofor cu lastra
de hir ; o parechi paftali argint ;un sacos de lastra niagra verdi, cu flori de hir.
cu 18 clopotei argint;o leturghie arhiereasca,- 9 Jac.

www.dacoromanica.ro
DO CUMENTE 177

Argintdriile: 3 potire cu 3 discuri a lor i cu 2 zvezdi i 2 lingurit i o copii.


2 sfesnice mici.-2 cadelniti ;un discu mare ; 2 cruci captusite cu argint. i poleitA
cu aur. si cu pietriceli ;-4 cruce cu svantul lemn ; 5 parechi paftale ; un aghiaz-
matar poleit cu 2 linguri de os ; 2 tricheli,un chivot ;-3 evanghelil InsA una catife
rosie, si poleita, 2 cu aclaz verdi ; adecA 2 grecesti si 1 moldoveneascA ;-27 candile,
o icoanA sveti Spiridon, imbracatA peste tot ; 2 icoane maica Precista tij ; o icoanA
sveti Gheorghi tij, un iconostas ; un inel aur cu rubin mic ; opt ineli de argint ;
un inel de aur cu piatrA verdi ;=----71 lac.
Cdrlile : 24 minei grecesti ; 12 minei moldovenesti ; 1 triod moldovenesc cu
StrAstieriu lui ;-1 ohtoih moldovenesc ; 1 penticostar tij ;-3 psaltire tij ; 2 Zaslove
tij ;-2 liturghii tij ; 2 molitfelnice tij ;-1 apostol tij ; 2 filadi a svantului Spiridon 2 pen-
ticostare grecesti ; 2 triode tij ;-2 apostoli tij ; 2 molitfelnice tij ; 1 Easlov tij ;-1
psaltiri tij ; 1 catavasier tij ; 1 liturghie tij ;-1 tipicar grecesc ; 1 ohtoih tij ; 1

antologhion tij ;-1 Evanghelie vechi tij ;-1 cazanie moldoveneascA ;I pravild hj de
la Vasile Vodd ;-1 slujbA a svintilor=70 Jac.
Lacruri ce sd poartd : 4 sfesnice de alamA dinainte icoanelor ;-2 sfesnice la
mijloc de alamA in tindA ; 2 sfesnice de her alb masiv ;-3 dveri de abazil=1.1 Jac.
Vwfiinte arhiere0i ce sau mai gaSlt 'Miran sipit: o mitrA ; un left cu rubi-
nuri i cu lantuhuri argint ;un left tij cu rubinuri i lanturi de aur ;-3 sacosA de stiofl
gre in setrangi galbeni ;-2 stihare, unu de stiofa galbAn si unu belacoasA mur ;-2 pa-
trahire i unu cusut cu 12 apostoli, si unul belacoasA ;-2 brae cu 2 parechi paftali, una
cu mArgArintar ;-2 pArechi naracliti, una cusute Blagovesteniile si unu de balacoasA ;un
ipogoneta cusutA ; 2 omofoarl, unu cusut de aclaz, si diba cu streturi ;o mantie cu
sireturi bunA ;o carjA, i o liturghie arhiereasca, i un felon belacoasa ;=.21 Jac.
Gherasim igumen i loan Cozma medelnicer.

Acta morii de postai.) de la Chipere?ii

CXXX1X. 7256 Iunie 15 (1748). la$ C. N. VocIA Mavrocordat carte de volnicie


data soborului de la Agapia sA stapaneasca morile de la Chiperesti, intorcand lui Pa-
raschiv cheltuiala monitor. (Chiperesti 11.6).
Itv Costandin Nicolae Vvod. bj. mlstiu gospodrs zemli Moldavscoi datam Carte
domnii mele, rugAtoriului nostru igumenului si a tot sAborul de la sfanta manAstire A-
gapie, sl fie volneci a stApAni morile de la Chiperesti, cu toatA agonisala lor, ce sant
in tinutul Eiilor si tocmala 6au fostu fAcut Varlam calugArul si cu Paraschiv bAcalul
Wand ei morile ca- sa le tam 15 ani, sa nu sA tae in sama. nefiind volnici cAlugaril a
vinde veniturile manAstiresti : cu paguba manastiril si de vreame cä nici venitul morilor
manastirii pe tocmala au avut sl de cate 80 lei pp an nau dat sA facA socotialA egu -
menul cu Paraschiv tiindui in saml la parte lui din cheltuiala morilor si ce va fi cu
dreptul sli mai intoarcA, iar pe Varlam cAlugArul fiind el, de postrig de la Agapie,
sAl ducA sa saze la manAstire si lui nemicA a nui intorci, fiind cA el este inchinat in
totul la manAstire si intralt chip sA nu fie.
It 7256. luni 15.
pecetea mica domneascA eu tus ros : cap de bou si pasere.
Canta hat(man)
trecut la condicA, Lupul logofAt procit vel jit(nicer)

Buletinul Muzeului Municipal .loan Neculce. la§i. 23

www.dacoromanica.ro
178 GH. GHIBANESCU

CXL. 7267 luli 6 Iasi (1759). Ion Teo( lor Calimah Von cla carte de volnicie
egumenului de Agapie sa-§i tie motile de la Chipere§ti. (Chipere§ti 113).
lw Ioan Teodor _Vvd. boj. milst. gospdrx zemli Moldavscoi. de vreme ce au jäluit
domnii men cuvios rugatoriul nostru egumen de la manastirea Agapiia. ce avandu pricin
de giudecat, cu %lam monah pentru motile de la Chiperesli pentru care pricin in
dow4 randur lau chemat cu soroc de la sfintiia sa parintele mitropolit §i nau vrut sa
vim, §i sau triimis §1 om gospd. ca sal aduca §1 nu lau gasitu, pentru aceia dar iat ca
dam domniia me volnicim mai sus numitului egumen prin aZast carte a domnii meli
ca sa aiba a stapani motile de la Chipere§ti. cu tot venit lor ci nime sa nu ste inpo-
triva cartii domnii meli iar carii ar ave a raspunde, sa vim de fata la divan.
let 7267 luli 6.
1. p. domne§ti procit vel logoff
Iw. 1w. 14, A. K. R. cap de bou.

CXLI. 1766 luli 26 Gr, A. Ghica Vvd carte la egumenul de Agapiia sa cedeze
locul de la Chipere§ti pentru moara de postavuri. (Piperesti 11.8).
lw Grigorie Alexandru Ghica Vvd boj. milst. gospdrx zemli Moldavscoi. Scriem
domniia me la rugatoriul nostru, sfintiia ta egumene de la Agapiia sanatate. Iti facem
§tire, pintru mociia Chiperesti, ce are manastirea Agapiia aice ldngd Ies. care modie
Hind trebuitoare, pentru trebuinta posldariei ce se face. iata Iti poruncim domnila
me, Indata ce vel lua carte domnii miale, sa te scoli sa vii aice luand inpreuna §i scri-
sorile, I hotarnicile toate ce ye! fi avdnd pe ajasta modie '§i viind aice voiu pune
domnie me la cale fail paguba manastirii, numal indata sa vii nimic zabava sa nu
faci, gasta scriem.
-istag;. luli 26.
adresa: la rugatoriul nostru igumen de la manästirea Agapia. sa sa dea. pecetea
in seara rncie : 1w 1'.I'. E. K. 1764 cap de bou.

CXLIL Förd dald (dupl 1766 Iu1i26) Cererea soborului de Agapiia sa li se dea
venit de pe mocia Chipere§ti, putand Voda sa faca ce va vrea pe modie. (Chipere§ti 11.9.
Prea inaltate Doamne
Jaluim milli Will tale, ca dupa luminata poronca marii tale, am venit aice de 7
zile dinpreunti cu toate scrisorile ce sant p k modie manastirii a Chipere§tilor de la ti-
nutul Ia§ului scrisorile ni sau luat toate de p-k modie acie din luminata poronca mgrii
tale §i am intales doamne ca va sa ni sa ia mo§la aZasta §i sa ni s dea aiurea alta
modie. la cark ne rugam bunatatii math tale modie aZasta sa nu ni s ia cu schimbu,
fiind ca la manastire iaste data cu blastam. de ctitorii manastirii ca s nail:4 voe egu-
menii au soborul sa o tie cu schimbu, ce noi milostivi doamne pe luminata poronca
marii tale supu§i santem ca s fad maria ta or ce nu numai cu modie, ce §i cu ma-
nastire, numai- cerire noastra este aZasta de va fi mila marii tale asupra noastra =die
sa fie tot a manastirii §i cu poronca marii tale n.k mocie sa s fad ori ce numai sa
ni s de venit mo§ii dupa cum a fi mila marii tale.
prugator de sanatate marl' tale Macarie egumen ci cu tot sobor de la
manastirea Agapie (siers: i tot sobor). ot Niamt.

www.dacoromanica.ro
DOCUMENTE 179

CXLIII. Fdrö data (c. 1766). Avg. 25, Jalba egumenului de Agapie in chestia
grabirei hotaraturii mo§iei Chipere§tilor. (Chipere§ti 11.10).
Prea inaltate Doamne
Jaluesc Doamne milli §i bunatatii maril tale ca din luminatä poronca marii tale
ce niai poroncit manila ta ca sä venim cu toate scrisorile manästiril Agapiei, pe mo§ie
Chipere0ii, unde acmu sei face postdvdrie ; dupa luminata poronca mail1 tale, am
venit dinpreuna §1 cu toate scrisorile pe mo§ie aceaia Chipere§tii, §i stau de 15 zile
aice la Ie§, care §i scrisorile ni sau luat de la mana, §ai randuit maria ta pe dum,
sulger Pandele sä hotarasca ace mo§ie, §au mersu de 6 zile acolo la Chipere§ti §i viind
§i egurnenul de Golaia (l'oAzat) acolo de MIA §1 aratand noi samnile dupa cum scriu
§1 Ispisoacile ; sfintlia sa egum. de Golaia nu iaste odihnit §i cerire egum : iaste sA ia
de iznoav, hotarnic ; pe dum : vel : vornic Vasile Razul, de care fiindu ca dmlui sulger :
ari §i trebuintele tinutului, §i flu poate sta numai dupa triaba a6asta, ne rugam milii
marii tale, sa fie luminata porunca ma rii tale, sa miarga cine din boeri va fi poronca
marii tale, sa hotarasca §1 sa ia curmare pricina, sa nu mai slam sa perim aici, §i la
manastire sa ni s prapadiasca toate ; §i ci a fi mila mar.
rugator de sanatate mar. Macarie egum, §i cu tot saborul de la manastire Agapie.
In dos: Dum. vel sulger sa tie in§tiintezi ca sa s rânduiasea boiar pentru a-
Zasta trebuinta.
logoff Aug. 25
Antohi"

CXL1V. 1766 Noemb. 25 la0. Gr. A. Ghica Voda face schimb cu man. Agapie
dandu-i doua dugheni in targu de sus, Ia§i ; §i ia din Chipere§ti trei lucruri ; vadul de
moara de apa, 2 locuri de pi isaci, §1 un unghiu de odae. (Chipere§ti 11.11).
lw Grigorie Alexandru Ghica Vvod, bj milst. gospodar zemle Moldavscoi. facem
tire cu ansta scrisoare a domnii noastre, la mana egumenului. *1 a tot soborul, de la
sfânta manastire Agapia, precum sa sa §tie, ca avand sfânta manastire Agapie un vad
de moara §i un loc de prisaca, din mo§iia Chipere.p71 danie 1 miluire de la rapdosa-
tul domn. Aron Voda ou ispisoace din leaf 7100 Marlie 1, §i mai avand manastire
Agapie §i alta danie de la un Iona§co Petri§or, vatavul de aprozi ; un unghiu de odaia
din k' os de mori tot din locul Chipere§tilor, dupa cum arata zapisul cel de daniia ce este
din velet 7184Ghenar 1, cum §i alt loc de prisaca, iar din k o s de vadul Chipere§tilor,
cumparaturi de la Ion Aprodul §i cu ispisoc de la Irimia Movill Vvda din vlef 7109
.

Mali, 17 daniile manastirii, §1 al/and domnie me trebuinta de aceste locuri prin §tire
preosfintitului §i al nostru duhovnic parinte Mitropolit al tarai chir Gavriil §l cu voe
egumenului §i a tot soborul sfintei manastiri, am fAcut schimbu §i cu sfanta manastire
Agapie, adica am dat domnie me sfintei manastiri, doaw dugheni gata cu locul lor in
tArgul de sus la fata ulitii, ce learn avut cumpArAtura, una de la 10niti Tudori san Cos-
tandin Tudori cupet, §i all de la Costandin Che§co sari Mihalachi Ke§co *nicer,
danduli si zapisale cele de cumparatura ce am cumparat domnie me de la ace§ti de
mai sus aratati, cum §i scrisorile cele vechi a dughenilor, deosebit de alte mill ce am
facut domnie me cu sfânta manastire prin osabit hrisov a domnii mele ce sau dat pa-
rintilor calugari spre a sfintei manastiri multamire, §i a noastra vanica pomenire,
§i parintii calugari au dat domnii mele vadul cel de moarei peste care laste §i moara
facuta §i locul de prisac6danie de la Aron VocIA, §i unghiul de odae ce iaste danie
de la Petri§or §i alt loc de prisaca ce iaste din kos de vadul Chipere§tilor, cumparaturi

www.dacoromanica.ro
180 GH. GHIBANESCU

de la Ion Aprodu, dupa cum pre largu arata scrisoare ce de schimbu ce au dat parintii
calugari la manule domnii noastre, §i facandus schimbul acesta cu voia de imbe par-
tile sa fie di; acmu inainte sfintei manastiri statornic §1 neclintit in veci : sal sta pa-
niasca cu pace dandusa §1 de catra domnie me pentru adeverire credintei. aeasta scri-
soare de schimbu la sfanta manastire intarita cu a domnii noastra iscalitura §1 pecete.
lw Grigorie Ghica Voevod. It 1766 Noembre 25.
I. p. domne§ti in tu§ ro§ mica 1w l'r. BK. 1764 cap de bou.
lordachi vel log. procit.

CXLV. 1776 Ghenar 1 ./ai. Hrlsovul lui Gr. A. Ghica Von prIn care afiero-
se§te man. Sf. Spiridon fabrica de postav de la Chipere§ti, ciniile §i ergaliile ei. (Chi-
pere§ti 1.3).
Cu mila lui Dumnezeu Noi Grigorie Alexandru Ghica Voevocia. domnu tarai Mol-
daviel. in§tiintare sa face cu acest hrisov a domnii meale tuturor celor ce sa cade §i sa
cuvin a §ti, ca Dumnezaeasca pronie bine voind neau ales §i neau suit cu intaia §i
ighemonijasca domnie, §i obladuire la stramo§escul scaon ace§tii de Dumnezau pazite tail
a Moldovii, §i ca un stapanitoriu domnu, §1 chivernisitoriu spre folosul cel de ob§tie
a supu§ilor taril noastre. de apururea §i in toata vremea cugetul cel curat a inimii
domnii mele au fost atat spre celi bisarice§ti, cat §i spre cele politice§ti lucrari, §i la
acea dintai domniia noastra, intre alte lucrari §1 purtari de OA ce am avut pentru fo-
losul de ob§tie. Socotitam §1 ahsta ca sd depchidem, pi so facem pi o fabricd de
scos postajO, pentru 'ea mai multa eftinatate a lacuitorilor tarii ace§tia, §1 sa ramala
§i un lucru de pumenire pamantului acestuia, §i privind domniia me tot chipul de si-
Huta spre jacire acei fabrice, am gOsit pi loc ca acela oicea aproape de orapul
Epii ce sli numepte Chipereptii cu moarei la Bahluiu ; care loc fiind ca era a ma-
nastirii Agapii, dupa a§Azarea §1 tocmala ce am avut domniia me cu manastire, am
Mut schimbatura. datam domnie me doaw dugheni fn teirgul de sus cu loc cu tot,
care dugheni leau fost cumparat domniia me de la §1 deosabit [am mai ran-
duit ca pe tot anal sa alba a lua manastire Agapiia i &Ile o suld lei de la mdnOs-
tire sftintului ierarh Spiridon, de doaw ori tntrun an, dupa cum arata hrisovul domnii
meli, ce am dat parintilor de la manastire Agapie §i manastire Inca au dat domnii
mele ace bucata de loc, cu moara ce avea in Bahluiu, pe care loc domniia me nu pu-
find somei de bani am cheltuit, de sau fOcut fabrica. ci sau &it cu toate ciniile
cele de trebuinfd pentru lucrarea postavului, aducand mecteri oameni straini dintralte
Orli de locuri, cu multa cheltuiala. Care fabrica dui:4 ce sau &it §i au 1nceput a sa
lucra postavul, domniia mea am dato §i am afierosito manastiril sfantului ierarh Spi-
ridon, cu locul, cu moara §1 cu toate ergaliile ei, ca sa fie manastiril danie §i afierosire
in veci, dar la aceaia vreme hrisov de danie §i de afierosiri de la domniia, me nam
apucat ai da, acmu, cu akutorul sfantului Dumnedzeu suindune iaraci cu stapanire de
al doilea la ighemonicescul §i stramo§escul scaon al domnii mele, intarim daniia §i
afierosire manastirii sfantului Spiridon. cu hrisovul domnii mele pe locul ce sau luat
di domniia me cu schimbu de la manastire Agapiia, cu vadul cel de moara §1 cu tot
hotarul prin prekur cat tine acel loc, care lam luat de la Agapiia hotarand domnie
me, ca pe tot anul acei 100 lei sa o de manastiriea sfantului Spiridon la manastire
Agapiia, dupl deosebit hrisovul domnil meli. aEasta in§tiintam.
Grigorie Ghica Von Valet 1776 Ghenar 1.
I. 13. domne§ti : re I agi. 1774 cap de bou.
I [lc. I KI{.
Hristof or 3 logofat procit.
sau trecut la condica divanului cea de hrisoave, Gh. Evloghl.

www.dacoromanica.ro
DOCUMENTE 181

regeste : firisov pentru fabrica de postav de la Chipere§ti i moara §i tot hotarul


Chipere§tilor ce sau afierosit manästirii sfantului Spiridon 1776 Ghenar.
obs. Supt No. 4. este acela§i ispisoc in aceia§i cuprindere, cu iscaliturile acelo-
rali persoane i se vede ca a fost scris pentru man, Agapie, care a Mut schimbul.

0 mösura de apd data hat, C. Ghica.


CXLVI. 1805 Septembre 10 la$1. Itv Alexandru Costandin Moruz Voevod, cu
mila lui Dumnezau domnu tarai Moldaviei.
Din mila lui Durnnezau suindune §i acum de al doile in domnescul nostru scaon
a Moldovei, §1 dupa pärintiasca noastra vointa §1 plecare, avand purtare de grija pen-
tru inpodobire a domne§til noastre, tart, niam sirguit cu toata puterea noasträ, spre a
intemela celi bune orandueli in toate partile ei, precum la toll iaste cunoscut, §i pre-
cum insu§1 lucrurile adiveresc, cautandu totdeuna a face ravnit. pe läcuitorii domne§tii
noastre Orel, traind intru fericire ; §i in loc de lipsä §i de suparare, sä aiba inbil§u.
gare §i odihna. Deci gasindu pe lacuitorii domnesclui nostru scaon Eii, ca patimesc
un nesuferit necaz din pricina lipsei a irebuigoaselor ape, fiindu ca sau lost prdpa-
dile apile ce raposatu infra fericire domnu Costandin Dimitri Moruz Voda pdrin-
tele nostru, cu mulle osteneli i cheltueli adusasi In araul acesta. Nau suferit su-
fletul nostru sa auza suspinurili iubltilor no§tri lacuitori, din pricina satii ce patime,
nici sä privim supärärile §i greotate ce trag pentru sa§ aduca cata puting apa, de de-
parte necajindusä, pan §i cei cuprin§1, §i insu§ boerii, nefiindu indestulk nici celi de
prin prej-ur departate ape, pentru trebuinta lacuitorilor. oraplui. Drept aceia dar neui-
tandune nici la greutatile datoriilor noastre ce sint cu mult mai mari la incepuiul dom-
niei, nici lenevindune la osteneli in vreme ce sintem insarcinati cu atate alte griji, cari
cer necontenita noastra luare aminte, §1 manecata sirguialä, pentru ca sa sa pue la bunä
cale celi ce sintu spre folosul tarai, spre odihna norodului, §i spre multamire tuturor
de ob§te, cu bucurie am priimit §i purtare de grija pentru apile ce sintu trebuinEoase
in ora§, spre a sä racori inimele cele insatate a iubitilor no§tri la cuitori. §i fail a sup5ra
nici ca cum pe domniasca noastra Ora, cu ce mai mica havale, am platit cu bucurie
de la noi banii trebuineb§i, di am adus in ora§ nu numai cele de mai inainte ape a
raposatului domnu parintelui nostru, ce gasindu §i allele, care cu toate dinpreuna vor
fi de doao poate §i de trei oil mai multe, decat acell vechi. learn impartit la multe lo-
curi a orasului §i prin ci§rnele zidite din nou, pentru ca sä sä folosasca intai ajasta
a noastra domniasca tara tot cu slobozanie fárä osteneala §i fara cheltuiall ; din care
ape am gäsit cu cale cu deosebit sa indestulam §i pe boerii no§trii, fiind incredintati
la ce deosabita clträ noi a lor multamire, si osardie spre domne§tile noastre slujbe,
pentru sa aibA totdeuna a sä folosi de aproape din domne§tile noastre daruri, §i sa le
fie spre neru§ait samnu a domne§tii noastra catra ei iubire §t ocrotire. Am &mit cin-
stit §i credinlos boerului nostru dnmsale Costachi Ghica hat(man). una masura §i
..;;umatate de apa, care acest dar sai fie spre al-Mare domne§tii noastre iubiri ce avem
asupra dumsale, §1 pentru rudenie, si pentru ce placuta povatuire a dumsale. Scrisu-
sau hrisovul acesta la scaonul domniei meli in ora§ul E§ii in anul dintaiu a domnei
noastre cei de al doile la Moldova. -1- awr. Sepiernbre 10 dni
Alexandru K. Muruz Voevod.
pecete : t 1w ilmaamps liorramun dislit33 ROIKO,V1. KS AlifilA ASH AMH3ZS. AOLVUIS
a TOATZ illOAAOKifH. pasare, cap de bou 1802.
Constandin Bal§ vel logoft procitoh

www.dacoromanica.ro
182 OH. GHIBANESCU

Apa la spitalul Pascanu din Tatarasii


CXLVII. 1850 lunie 25 lasi. (pergament). Noi Grigore Alexandru Ghica Vv. cu
mita lui Dumnezeu domnu tArfti Moldovii. Dumlui marele iogofAtu Dimitrie Cantacuzin
prin jalba din 10 a curgAtoarei luni, aduand la cuno§tinta domniei noastre, el au ga-
sh palm izvoare de apd pe moia Aroneanu cuprinzAtoare de treisprezAce mAsuri
de apI, neau propus cA dacA i se va asigura pe veenicie de a i se da regulat §i in
toatA vremea cate zece mAsuri de apA din canalul public, din care opt mAsuri sA le
aibl in agrada spitalului ce tnJiinfazd pe locul dsale din Tdfdrasi, ear clod md-
sari pentru cismeaoa ce noesfe a tnfiinla d-lui logokful la poarta acelui spitel
alard i apoi se prime§te de a aduce pe cheltuiala sa o data pentru totdeausna acele
treisprezece mAsuri de apA pAnA in canalul publicu §i dintrdnsele a Idsa frei mdsuri
pentru obstie. Domnia noastrA deci luand in privire cä propunerea fAcutd de cAtrA dlui
logofatul este Lnumai inteun Interesu filantropic, Ai incuviintarnu asigurândui pentru
totdeauna zece mAsuri de apa din rezervorul public, din care opt i se vor da in ograda
spitalului seu ; §i doA pentru ci§meoa de la poartA spre a sluji §i pentru spital §i pen-
tru obOe fArA a fi supus dlui logofatul sau urma§ii sai la vre o cheltuialA sau a i se
pretinde we o plat/ dendatA ce dupA cum s'au figAduit, va da cu mijloacele sale acele
treisprezece masuri de apA, in canalul public. Si pentru ca asAmine rânduialA sA aibA
tAria ei in veci, domnia noastrA slobozimii acest hrisovii intArit cu a noastrA domneascA
iscAliturA §1 pecete, scrisusau in capitala Ia§i §1 rezidentia domniei in anul al doilea,
luna luni zioa dokeci §1 cinch
Noi Grtgorie Ghica Vvoda . A . . . . vist. procit.
pecele Noi Grigorie Alexandru Ghica Vv. cu mita lui Durnnezeu domnu teri
Moldovei No. 752
Departamentul lucrArilor publice Director depart.
sectia III, No, 21§ef. sectiei V. Apostolean K. Negruzzi. post

CXLVIII. 1850 lunie 20 Iasi


Departamentuf Cinstit d-le logofetului Dimitrie Cantacuzin
LucrArilor Publice Jaloba ce ati adresat prea inaltatului domn la 7 a curgatoa-
secsiea a 11>a
No. 3438
rei cu rugAminte ca sA vi sA incuviintAze ca apa ce yeti aducio
Anul 1850 lune 20 dela obar§iea ei ajungând in canalul ob§tesc sA sA primascA in
la§ii el WA a vA ceri plata, fagaduinduva cA impotriva acestor inies-
nut, data in folosul ob§tesc trii mAsuri di apA, fiind recomenduite
acestui departament, cu apostiliea No. 1232, el spre a pute inplini cele poroncite de
inAltimea sa, cu cinste cazuta vA face poftire sA bine voiti a arAta inscris fagAdu-
inta facutA cAtrA domnitoriu, cä apa ce vroiti a aduce este tot in folosul ob§tiei, §i a-
nume pentru spitalul ce vroiii a infiinta in Tatara§i §1 pentru o ciume tot acolo, cu
adAugare cA implinind dvoastrA aceastA neaparata formalitate departamentul "sg va
grAbi a supune pre inaltatului domn hrisovul spre iscAlire,
D. D. N. K. .
§ef secsiei. Guste
adresa: Cinstit dmisale logofátului DImitrii Cantacuzin. No. 3434.

www.dacoromanica.ro
DOCUMENTE 183

CXLIX. 1850 Octomvre 8.


Departamentut Cinstit dle logo fdlului Dimitrii Cantacuzin,
LucrArifor Pub lice
secsia I-a
In urmarea inscrisului dv. din 29 a trecutel luni Septemvre
No. 6514 prin cari ati cerut a vi sa face cunoscuth costul a 40 tavli de
1850 Octomvre 8 filer, 6 coturi §1 40 pietre trotuar, ce leati primit prin suilgiba§a,
spre tragere acelor z5ci mAsuri, ye aveti de apA din canalul pu-
blIcu, par la cirreoa ce all Infiintatti pe locul ce aveti In Tatara§u Iâriga casa apelor
spre a sluja la noul ospital ce aveli pus in iucrare a sa infiinta in ace parte a oraplui ;
Departamentul cu cinste cazuta vA impArta§a§te pretu obiectelor arAtate mai sus
§i anume :
1012 tel 60 bani costul oalelor §1 a coturilor de a treia mana toate in greutate
de 15 cantari, socotindusa cantariul pe locu la fabrica dreptu 48 lei 90 ban i, far trans-
portul lui 18 tel 90 bani.
480 lei costul pietrelor de trotuar din munte socotindusa pareche 24 lei.
1492 lei 60 bani, in cursul pietii facu piste totu,
Pe care sumA sunteti poftiti sA bine voiti a o triimite departamentului spre incaluire.
Ministru lucrarilor publice A. Ba§ot. p. Casier N. Lupu
adresa : cinstit dmisale logofat Dimitrii Cantacuzin Pa§canu. No. 6514.

CL. 1850 Octombre 16.


No. 29. anul 1850 Octomvre 16.
1343 lei 30 bani adicA una mie trei sute patruzaci §i trei lei, 30 bani iii cursul
haznelii pentru 1492 lei in cursul pietii, sau priimit la departamentul lucrarilor publice
cu adresul dmisale marelui logofet Dimitrii Cantacuzin din 15 Octomvre 1850 pentru
obiectele slobozite de departameut in facerea ci§melei de pe locul dsale boerului din
Tatara§i §i spre §tiinta sau dat aciasta.
Casier, I. Draghici,
Obs. Diferenta de cursuf Ieufui Intre fisc §i piat g. era de 12 bani,
Leul tn piatl umbfa 36 parale nu 40 pante.

CLI. 1854 Mart 21 Iasi. Act de dAruire.


ij-os iscalitul logofat §i cavaler Dumitru Cantacuzin fac §tiut cA invrednicindumA
cu mila §i ajutoriul celui Inalt, a zidi in mahalaoa Tataraa de aicea din ora§ul Ia§ii
un spital cuprinator §i de un paraclis cu hramul sfintei Treimi §i dorind pana ce ma
gAsesc in viatä al §i inzestra cu oarivare mijloace trebuincioasA pentru intretinerea sa,
prin aZasta afiorisescu §i dAnuescu acestui spital dupa trecerea din viola §i a soliei Pul
heria Cantacuzin nAscuta Beldiman, mo§ia me Taute§tii din tin Ia§ii, cu toate sili§tele
ei, precum o am cumpArato de la mezat, cu indatorire ca in cata vreme pronia sfantA
Ami va prelungi zilele vielii, sl am a raspunde la ace6t spital cate 300 galbeni pe fie
care an, §1 la intamplare de savar§irea me inaintia sotii mele, atunci sa ramae in sar-
cina dumsale raspunderea acestei some folosindusA insa cu prisosul venitului Taute§tii
panA la moartea sa, ca dar din parte me, iar dupa sAvar§irea noastra amandurora po-
menita mo§ie Taute§tii va trece de indata in desavAr§ita proprieta cAtra acest spital §i
spre a sa urma intocmai §i nesmint.t aceasta a me hotarare adeverez acestu act de daruire
cu insu§i a me iscAliturA §i pecete, rugand §I pe divanul competent de al intari dupA
formele stapanirii. Ia§i 21 Mart. 1854.
iscalit Dumitru Cantacuzino logo-fat.

www.dacoromanica.ro
184 GH. GHIBANESCU

Divanul intäriturilor.
LuAndusA incredintare cA iscAlitura de supt actul de fall este adevAratA, a dsale lo-
gofAt Dumitru Cantacuzin, divanul pe temeiul incheerii sale §1 titlurilor de proprieta, a-
devere§te acesf act numai in cat prive§te cA este supt adevArata iscAliturA a dmsale logofAt.
IscAlit : D. Grigoriu, lancu Catichi, Tigara, V. Grigoriu, director C. Razu.
-§ef RAulet. masa a 2 No. 971 1854 Mart. 26 zile.
(v. Buletinul foaea publicatiunilor oficiale a Printipatului Moldaviei. 1853 April 1 Joi).

CLII. 1857 Februari 5 Ia0 (timbru domnesc 20 parale). Act de dAruire.


Supt iscAlita logofiteasa Pulheria Cantacuzino nAscutA Beldiman, prin acest act
fac §tiut, cA voind a contribui §i din partemi la intretinere spitalului sfintei Treimi, din
Tatara§1, fondat de pre iubitul meu soli' dlui marile logofAt Dumitru Cantacuzino din-
preunA cu mine, lasu §i dAruesc acestui spital, cu priimirea §i a sotului meu mo§iia
me de zAstre Vindereii cu partea din BAIAne§ti de la tinut Tutovel, cu aceea insA cl
In catA vreme sfanta pronie imi va prelungi atat zilele mete cat §i a pre iubitului meu
sotu, sA avem a da pomenitului spital din venitul acestei mo§ii clod suti galbini pe
tot anul, pAstrandune prisosul venitului, in folosul nostru ; iar dupA sAvar§irea noastrA
amandurora din viiatA, mo§iia Vindereii cu partea din BalAne§ti vor trece in desA-
var§ita §i vecinica proprietate a zisulut spital, §1 pentru ca aZasta a me dAruire ce o
fac de buna me vointa §I plecare, sA§ poatA ave legiuita §i deplina ei lucrare am is-
cAlit, actul de fatA, informAluindul potrivit legilor prin intabulare divanului de intArituri.
Plohera Canta. E§ii In 5 Fevruar 1857.
DAruire aZasta este fAcutA cu §tire §i priimire me. E§ii in 5 Fevruar anul 1857.
Dimitrie Canta logofAtul.
Obs. Divanul de intArituri in 1857 Febr. 27 supt No, 2 sectia I IntAre§te §I ade-
vere§te actul de danie :
(ss. D. Corne prezident, D. Gane agA, Burada spatar ; dir. C. Dumitriu, §ef secsiei
T Greble§.
lar Tribunalu Tutova in 1870 Oct. 9 cu proces Verbal vede actele de proprietate
§1 Inscrie in condica Tribunalului Tutova actul de danie, cu clausele sale ca Lascar
Cantacuzin §i lordache Beldiman sl revadA spitalul din Tatara§i. (ss. V. Mitrea, I. Auto-
nescu. Grefier Triandafil).
Actul e publicat in Buletinul oficial No. 19 din 1857 Martie 7. p. 83.

CLIII. 1857 Februar 5. Act de dAruire.


Supt iscAlitul logofAt Dimitrie Cantacuzin, avand in privire paEnica §i plAcuta ye-
luire cu prea iubita me solie Polheria Cantacuzin nAscutA Beldiman, inteun §ir de 42
ani a cAsAtoriei noastre, am socotit cA devreme ce viata omului este ne§tiutA §i neho-
tAratA sA asigurezi pre iubitei mele sotii o pozitie pe viitor, spre rAsplAtirea dragostii,
doririi §1 Ingrijirei de care dumneei nau incetat de a mi da netAgAduite dovezi in tot
cursul vietil noastre ; drept aceia pAtruns de recuno§tintA cAtrA prea iubita me sotie
prin acest act 11 dAruesc din buna me vrointA §i plecare soma de 12000 galbeni, pe
care bani dumnei Ai va trage din or care a me avere dupA trecerea me din viatA ; §i
pentru cA acest dar 11 fac prea iubitei mele 841 ca s alba legiuita §i deplina intocmai
lucrare am dat dmsale actul de MO supt adevArata me iscAliturA informAluit potririt le-
gilor prin intabalatia divanului de intArituri. Inii 5 Fevruarie 1857
iscalit Dimitrie Cantacuzin logofAt.

www.dacoromanica.ro
DOCUMENTE 185

Obs. Divanul de intArituri IntAre§te acest act In 27 Febr, 1857 supt No. 1. sectia I.
Publicat In Buletinul oficial No. 19 din 7 Martie 1857 (Anul XXV).

CLIV. 1858 April 5 Iasi. Onoratei generalnici epitropii al Sf. Spiridon. Avand
pe de o parte in privire cä din toate clasele societAtii nici una nu este mai vrednicA
de compAtimire §i mai InsemnatA prin numArul ei de cat ace sArAmanA i muncitoare,
pentru care sAnAtatea este singurul avut ce-i !nth to§aza mijloacele de vietuiri, iar pe de
alta cA la intamplare de boaI6, din lipsa indemAnArilor de cAutare pAtima§ii din acea
clasA chiar and scapA cu zile, totu§i zac un indoit §1 intreit timp ; care adese ori ii
anevoesc de a sA instrAina §i ceia ce pot avea pe !LTA iei, panA ce In sfar§it ak'ung
In cea mai ticAloasA stare de mizerie, supt iscAlitul mi§cat de dorinta de a scApa mA-
car un cat de mic numAr de o asemenea soart5 m'am fndemnat a jace eu In mósura
mijloaceIor mele un spital cu hramul sfintei Treimi fn mahalaua Tdt5rasilor de aice
din ora§, ca una ce pe langA Insemnata poporare de numAr, totodatA se gAse§te §1 in-
depArtatA de centrul oraplui, pe care Invrednicindum A sfanta pronie a-I sAvar§i acum
prin acesta yin al inchina Ospitalului Central al sf. Spiridon supt urmAtoarele rezerve :
a) ca In catA vreme prea a tot puternicul Imi va prelungi zilele vietil sA am dreptul
de a revizui spitalul sfintei Treimi §1 a privighe pentru buna intretinere sa fAcand cu-
noscut acei onoratei Epitropii despre orice neoranduialA a§i gAsi, spre a lua mAsuri de
indreptare. Iar dupA sAvar§irea mea den viatA acest drept se va exersa de a pu-
rure de cAtrA unul din familia CantacuzineascA (Pa§canu) §i unul din familia Beldiml-
nea scA, care au contribuit cu insemnate cheltueli la facerea acestui spital, daruindui IncA §i
mo§lea sa Vindereii, spre care sfar§it eu am ales pe vornicul Lascar Cantacuzin, iar
sotia mea pe logofAtul lordachi Beldiman, care §i Dmlor se vor ingriji In timpul Cu-
venit de a randui in locurile fie care pre unul din a lor proprie familie, urmand §i
aceia iarA§i de asemene, In cat randuiala aceasta sA se pAzeascA din neam In neam
atat In familie me cat §i a sotiei mete ; b) spre a se putea asigura spitalului avantagiul
ce urmeazA pentru bolnavi de la Intretinerea sa in cea mai bunA stare supt toate atar-
nArile sA sA randuiascA pe dl. doctor Ludovic Russ de inspector la acest spital, ca unul
In a cAruia osardie §i ingripre intru aceasta am o desAvar§itA Incredere §I pe care l'am
§i alcAtuit In asemine Indatorire cu leafa de 100 galbeni pe anul dintAi, lar pe anii
viitori cu o adAugire potrivit cu sporiul ce va urma In venitul spitalelor. Pe langA a-
cestea nu se socoate de prisos a se Insemna aice CA spitalul Svt. Treimi, de §i ince-
pAtori de una sutA §1 mai bine de crivate, InsA acmu la deschiderea sa nu se gAse§te
inzestrat de cat pentru Intretinerea numai a unui numAr de crivate potrivit cu venitul
ce are de 1946 galbeni pe an; dar de sigur se poate a§tepta ca dupA filantropia ce
urmeazA caracterul general al natiunil Moldovene §1 dupA ImbrAto§are ce purure au
arAtat cAtrA asemenea a§ezAminte, hArAzArile ce cu vreme se vor face noului spital vor
lerta sporirea treptelnicA a unui mare numAr de crivate ; deci spre a se putea lua din
vreme cuvenitele mAsuri din partea acei onorate Epitropii pentru deschiderea spitalului
cat mai neintarziat odatA cu aceasta It tradau pe langl zisul spital dinpreunA cu du-
ghenile sale de alAturi cu un venit de 8900 galbeni ce formeazA capitalul lui, osAbit
de 500 galbeni ce pe tot anul am a-i rAspunde din venitul moVilor TAuteVii §1 Vin-
dereii pe vreme cAt eu §1 soliia me ne vom gAsi In vieatA. lar dupl sAvar§irea noastrA
amandurora au a trece 51 aceste mo§ii in stApanirea spitalului potrivit cuprinderii ac-
telor de dAruire din 21 Mart 1854, ce se alAtureazA pe langA aceasta.
Drept aceia alcAtuindu-se douA condici s'au V trecut inteuna din documentele a-
Buletinul Muzeului Municipal 4oan Neculcep Iai. 24

www.dacoromanica.ro
186 OH. GH1BANESCU

tingatoare de spital, dainuirile, ce s'au afierosit 1i argintaria paraclisului, iar intealta


pojijia spitalului. cari condici fiind facute in indoite exemplare se impartasesc acei o-
onoratei Epitropii, cu rugäminte ca pastrand acelea de supt iscalitura me spre a ei regull
sa binevoeasca a-mi inapoia celelalte doug adevarate doul copii de pe acest act de
inchinare adeverite de acea onorata Epitropie spre a se 'Astra una in familia me si una
In familia sotiei mele.
(ss) Dimitrie Canta logofat.
declaratie din parte-mi Muth de pre iubitul meu sot prin actul de fata este cu
buna priimire a mea.
(ss) Pulheria Canta Esii in 5 Aprilie 1858
Obs. cu No. 22 epitropia Sf. Spiridon (St. Catargiu, C. Negrea, Ion Boian) primesc
donatia sotilor Dum. si Pulheria Canta si pun rezolutia in 7 April 1858.

CLV. 1850 Noembre 27 Iasi.


Noi Grigore Alexandru Ghica Vv, cu mila lui Dumnezeu domn terei Moldovei.
Cinstit credinZosului boier. domniei noastre arhon logofat Dimitrie Cantacuzin.
Pentru harazirea de trei masuri apa ce al facut in folosul obstiei din 'Maras in-
protiva inlesnirei date d-tale de ocarmuire cu primir ea a treisprezece masuri apa (a-
dunate cu cheltuiala D-tale) in canalul obstescu, domnia noastra pe langA domnescul
nosttu hrisov subt No. 752 intaritor acestel dreptati, ce se da atat d-tale cat si urma-
silor d- tale, gasimii de cuviinta ati arata in deosebi si a noastra domneasca multamire
ca pentru o fapta filantropica si vrednica de toata lauda.
Nol Grigorie Ghica Vvd. I. p, No. 1099.
D. D. Negruzzi. A... procit
depart. lucr. publice, secsia 1IlNo. 30-1850 Noem. 27. seful sectii K. Kostescu.

CLVI. 1837 Octomvre 17 fasi.


Cinstit d-le Logoldlului Dimitrie Kantacuzin Pascanu,
Suiulgi basu au aratat departamentului acestuia al lucrarilor publice, ca potrivit in
sarcinarii ce I sau pus prin poronca supt No, .. . au priimit acum in reezeruorul public
din Maras ; acele treisprezace masuri de apa descoperite de Dvoastr6; din care trii
au oprit pentru indestularea cismelelor publice din capitalie, iar celelante ace leau slo-
bozit pe canalul ce ati ilcut spre a merge la spitalul ce claditi ; departamentul acesta dar drept
aceaste cu cinste va face cunoscut spre stiinta, cu adaogire ca si Dvoastra potrivit in-
datorirel ce aveti prin hrisovul domnesc supt No. (..752) din acele masuri de apa sa lasati
doul pentru cismeaua ce are a veni la poarta spitalului afara, ca sa slujasca si pentru
public si pentru spital.
M. L. P. A. C. sef secsiei V. Apostolian
Seksia a III aNo. 6704anul 1850 Octv. 17 lagli.

Farmacie la Spitalul Pascanu


CLV11. 1856 Octomvre 22 Iasi (No. 1223).
Onorat Dsale Marelui logoftlt Dimitrie Cantacuzin,
Secretariatul de stat prin adresa cu No. 3728 incunostiintaza pe comitet, ca dupa

www.dacoromanica.ro
DOCUMENTE 187

cererea dvstre, recomandata sfatului administratif, de catra Ecselentia sa domnul Cal-


macam §1 atragatoare de incuviintarea deschiderii unei spiterii fri ospitolul din Tdt41-
ra$i sfatul in videre ca asemene spiterie este neaparata intru tinerea zisului ospital, §1
ca prin infiintarea ei nu se aduce nici o jignire in a§ezeminte, au incuviintat deschi-
derea ei. Pe acest razim danduse dreptate Dvoastre a infiinta titata spiterie in cuprinsul
acelui institut, in conformitate cu legile statornicite pentru toate spiterille Printipatului,
comitetul 1i rezerveaza iurisdictia §i asupra-i, §1 prin urmare, ca dui:4 organizarea
ei, sa o reviduiasca prin instantia medicala competenta, §i se privighieze in viitor de
a se tine de catra un ptovizor cu diploma in starea ceruta de lege. Despre care vi se
face Dvoastra cunoscut binevoind dupa sevar§irea reorganizarei spiteriel, a face cu-
noscut comitetului sanatatei, spre a innainta cuvenita lucrare.
Prezident §i Cavaler, Theodor Bal§ logofat.
Dir. Stege
No. 1222-1856 Octmbre 22. Secretar Alcazi

Mdsurq de apö datd hat. Ionilö Cantaeuzino


CLVIII. 1765.
Facem §tire cu aEasta marturie a noastr i, pentru un izvor Eau aflat despre Copou
cinstit fratele nostru dumnealui longer' I Cantacuzino hat. care izvor cu toata cheltuiala,
§i a dumisale osteniala sau destupat, I sau zidit, acestu izvor vrandu dumului I ca sal
aduca la casa dmsale din ora§ul Ia§ului. prin oalele apii sfntului Spiridon, pan la haz-
neaua manastirii, §i de acolo iara§i prin j deosebite oale cu a dmisale, cheltuiala pana
la casa dumisali, care izvor pang a nul da In oalele sfantului Splridon, §1 al inpreuna I
cu apa sfintei manastiri, niau poftitu dmnelui de am mersu acolo la izvor, §1 fiindu de
f ata §1 Dima 0$thvaultsa §1 Gheorghie calf a lui. §i puindu masurile apelor dupa oran-
I

duiala me§te§ugului lor §1 masurandus apa acestui izvor, sau aflat o masura §i gumA-
mAtate de apa. I la vreme sacitii candu scadu toate apele. Dreptu aceaia dar, pentru
ca s nu s fad vreo inpresurare sau I scadere apei dmsale hatmanului, amestecandus
cu apa sfantului Spiridon, dupa incredintare ce niam incredintat. 1 §i neamu adeveritu,
cu insu§i vederea ochilor no§tri, fiindu dreptu o masura §i giumatate de apa, am datu
§1 I de la noi ajasta carte de marturie, la maim fratelui nostru, dumlui hatmanului to-

nitA Cantacuzino, ca sai fie de cre dinta, §i adiverire, intru care am §i iscalitu. aEasta
I

in§tiintam.
1765
t Tee 1..,rtIvt:,u7r.oAsco; Ecoppovtoc
Vasile Roset hatman Stefan Roset vol logofat
Gheorghe Hrisoscoleu vel ban

CLIX. 1765.
Cu mila lul Dumnezeu Noi Grigori Alexandru Ghica Voevod domnu tarai Mol-
&yd. Facem §tire ca acestu hrisov a domnii mele tuturor celor ce se cuvin a §t1 ca
viindu inaintea domnii mele, cinstit §1 credinCos boeriul I nostru dmlui lonita Cantacu-
zino hat. neau aratat o marturie incredintata §1 iscalita, atat de arhieria sa Chir Sofronie
Irinopoleos I epitropul sfintei manastiri a sfântulai Spiridon cat §1 de cinstilii §i cre-
dinjo§i boerii domnii meale, dnmelor Stefan Roset vel logofat, i Dimi I trie Ghica biv
vel spatar, i Vasilie Roset hatman, i lordache Hrisoscoleu vel ban, i Dima Sughiolgiul,
pentru un izvor cu apa Eau aflat despre Copou I dmn. hatman care izvor cu toata

www.dacoromanica.ro
188 GH. GHIBANESCU

cheltuiala gl a dmisale ostenialA sau destupat, gi sau zidit, si acestu izvor vrAndu dmn.
ca sal aducA la casa dmisale din ora I gul Egii prin oalile sfantului Spiridon. pang la
hazneaua mAnAstirii. Si de acolo iari prin deosebite oale pan la casa domisale cu a
sa cheituiala I care izvor dupA marturia arhiereului. gi a dumilorsale boerilor mAsu-
randus apa acestui izvor de Insugi Dima sughiolgiul dupA oranduiala megtergugului
lui I sau aflatu o mAsurA gi giumAtate de apA dreapta, la vremea secetii, candu scadu
toate apele. Dreptiu aceaia dar pentru ca s nu s fad vreo Inpresurare, §i I scAderea apei
dmsale, hatman dintro o masurl §i ii,umAtate ce sau aflat, adiverindune domniia mea
din mArturia de mai sus arAtata, pentru pricina acestui ilvor 1 a aga iaste cu adevarat.
De la domniia mea IncA sau dat danie gi afierosire izvorul acesta, ca aJastA mAsurA §i
kumAtate de apa, cu tot locul ce s I cuprinde 1nprekur izvorulni. adec 10 stanjAni de
o parte de izvor, gi 10 stanjAni de altA parte In lat, gi iarAgi altii 10 stanjAni de o
parte §i altii 10 stanjeni de altA parte I incrucig care fac de gur imprejur izvorului 40
stanjAni. lar de va fi locul mAnAstirii Copoului sA aiba a sA invol dmlui cu igumen
de Copou precum sar j putea agAza, care apA a izvorului acestuia, iam dat domniia
mea voe dmi. hat. ca s o aducA prin oalele apei sfantului Spiridon, gi pan la hazneaoa
manAstiril I gi de acolo cu a sa cheltuialA prin deosebite oale o va aduce pan la casa
dumisale. l de vreme cA dm. hat. au avut mare osteneala, gi mare trudA I atAt cu a-
dusul apei sfantului Spiridon, cat gi cu fAcutul haznalelor a sfintei manAstiril acegtiia.
fiind purtAtor de grijA pus de domniia mea. Pentru ca s I nu s isterirascA dup vremi
de aestu izvor cu apA ce cu a sa trudA §i cheltuialA lau aflat, §i lau zidit. Poftim dom-
niia mea gi pe alti luminati domni I cari In urma noastrA vor fi miluiti de domnul DumzAu
cu domniia gi stapanirea tArai acegtiia, ca s intAreascA dum. hat. daniia gi afierosirea a-
cestui izvor I pentru a domniilor sale cinste gi vanica pomenire.
1765.
Iw Grigorie Ghica Voevod.
1. p. midi domnegti Iw I IT I KR 1 1764 I cap de bou.
Iordachi vtori logofAt procitelnomu.

CLX. 1792 Dechemuri 29.


lama Mitropolit Moldaviei
Adiverim cu a6astA scrisoare ce dam dms. Costachi Ghica hatman precum sA s
gtie cl intre mogiile gi casAle din Egi ce am vandut dmsale iam vandut gi un izvor
cu apA ce este despre Copou carele via prin oalile svantului Spiridon pan la hazneaoa
manAstirii gi de acolo iarAg prin deosebite oale pan la casele ce lam vandut dumsale,
cari apa acestui izvor la vremi de secetA sau aflat o mAsurA gi giumAtate dupA cum sA
adiveregte din hrisoavele gspod de intAritura, gi filnd. cA In zapisul ce am dat dms. pe
mogiile gi pe casA, pentru acest izvor nu lam pomenit, iatA am dat dms. ajastA deo-
sebitA scrisoare ca inpreunA cu casAle sA e la a dmsale stapanire gi izvorul acesta
dupA cuprindere hrisoavelor gospod.
1792 Deckemvri 29
Matei CantacuzAn (pecete In cearA).
PaXou K2v2.uv (pecete in cearA).
Mims OfREIIHNI (pecete in cearA).
pe plic : pentru un lisvor de apA ce sau adus de la Copou pe oalile Sfantului Spiridon.

www.dacoromanica.ro
DOCUMENTE 189

CLX1. 1823 Julie 8 la$i. Prima mAsurA de apA se dA din apa targului pentru
mahalaua Talpalari in dreptul caselor lui C. Carp sluger.
Cu mila lui DumnezAu Noi loan Sandu Sturza Voevod, domn tArii Moldaviel. I
DumnezAu ziditoriul cu a sa nemArginitA intAlepciune §1 putere infiintand fAptura lumii
ace§tia vAzute, pre om §i toate celelante inmultAte zidiri cate lAcuesc §i impodobesc pA-
mAntul de la incliierea dumnegescului slu I lucru au pus §i a§AzAmAntul cel vanic al
tArAi pe care stl §1 sA tine fAptura sa aeasta intru tot minunata §1 de negrAlta iscusinta ;
a§AzAmAnt dupA care omului precum §i tuturor celorlante zidiri I vietuitoare, I s'au rAn-
duit de temeiu neclAtit §i neapArat al vietii pAmAntul, apa, focul §1 aerul patru stihii im-
preunA legate §1 de ob§te slobozite a sluji In fiecare vietuire. A§a una din a I ceste
insAmnate stihii a temeiului vietii, din care putinta nu este un minut a lipsi una numai
§1 a mai da suflare vie in flintä, iaste §1 apa, materia aZastA curgltoare, prin care al-
cAtuim toate cele spre I hrana noastrA in chipui acel cuviineos §1 priin6os fire§tii noastre
trebuinti, prin care spAlAm §i rAsipim din pregiurul nostru toate necurAtille acele adu-
cAtoare de boale §i- de vAtAmare, prin care stAngem I insfAr§it §i arsita insAto§Arei.
aceasta de care sAntem stApAniti nu numai noi, dar §i toate celelante zidiri, dobitoa-
cele cAmpului I paserele §i toate celelante jAvini pAnA la cea mai mid, intru aceia§i §I I

de o potrivA mAsura §i intrun cuvAnt a zice prin care 1§i fericesc vietuire §1 a noastrA
§i a toatei celelante suflare, sA pline§te cea mai sAmtita §I mai neaparatA din trebuin-
tele vietii. Pentru aceia nici là I cuinta WA de apA nu poate sA sA fad, .precum nici
fArA pAmAnt §i fArA celelante stihii omul sau altA suflare nu poate sl fie ; §1 larA§i pen-
tru aceia acolo unde aceste sA gAsesc unite, §i intru indAmAnare I ace cersutA, acolo
si locuinta §i inlesnirea a vietii iaste cu osebire in adAogire §i in bunA sporire. Dom-
nia me luAnd aminte la jaloba ce niau dat dmlor boerii pitrecAtori In mahalaoa ce sei
nume$te I Tãlpalarii de aice din domniasca noastr6 capital6 cu arAtare pentru nevoi ce
pAtimesc toll lAcuitorii din a6astA mahala din pricina neindAmAnArii de apA bunA, sHili
fiind a o aduce din locuri depArtate. I cei ce au putere, iar cei multi cari nu au chipul
inlesnirii rAmAind de multe ori §i In lipsA cu totul, §1 in cea mai grea pAtimire, fAcAn-
duse obsteasca rugAciune ca din apele aduse la cipnelile oraului I sA sA dea §i la
atastA mahala vreo cAteva mAsuri de apA cAte se vor socoti. ca sA s facA o ci§me ob-
§teascA spre a§i pute afla lAcuitorii mahalalii inlesniri intru aeastA simtitoare trebuintA
§1 a sA J mAntui din lipsa §i nevoia ce pAtimesc, iar pentru aducerea apei indatorindusA
de la locul de unde BA va dispArti §1 panä tn mahalaoa atasta unde sA va faci ci§-
meaoa, sA facA cu insu§i a dmlorsale cheltueli I fArA sl sl supere intru aCasta cAt de
putin casa apelor sau ocArmuiria, insAmnAnd dmlor §1 locul ce sau socotit cu priimire
dunilorsa a tuturor pentru zidire cimelii ca sA fie pe locul dmisale agói Costin I Carp
In jald la ulird, unde va fi spre inlesnire §i indAmAnarea a toatei ob§tii mAhAlAlii. Am
socotit §i cu toatA cuviinta gAsind o asAmene cerire de a sA impArtAsi §i mahalaoa a-
tasta cu I inlesnire de apA din apele oraplui spre ridicare nevoii ce ntru adevAr niam
incredintat cA pAtime§te aEastA mahala din pricina depArtArii apei. lata prin acesta al
nostru clomnesc hrisov hotArAm §i I facem vanicA hArAzire numitei mahalale acestei TAI-
pAlari patru mAsuri de apl din apele oraplui, care sl s despartA §i sA s del de la casa
adunArii apelor, slobozinduse pe drumul apel ce I merge la ci§meaoa Dmisale spatar
Petrachl Cazimir, de unde apoi dmlor boerii mahalalli cu a dmi I sale cheltuialA sA o
aducA panA la locul arAtat mai sus, unde sau socotit. pe locul dmsale agOi Costin I Carp
in fala §i unde orAnduim §i warn §I noi ca sA sl facA §i sl sA pA zascl in
toatA vremea ci§meaua. §i drumul apei ori pe unde §i ori pe a cui loc ar urma sl s
facA spre aducere ei I pAnA la ci§mea nici o oprire sA nu fie, neputAnd stApAnil acei cu
locul sA opriasa un asAmine lucru care iaste de obsteascA trebuintA, sau sA pretede-

www.dacoromanica.ro
190 GH. GHIBANESCU

risascA ca sA li sA lasA ceva din apl pe locul lor, sau I sA IndrazniascA fArA §tire §1
in putere ca de la sine ca sA deschidA drumul apei, §1 sA tragA dintransa pentru cas-
nica lor trebuinta, volnici fiind ca intro IntAmplare ca aceasta boerii mahalagii ca sA 1 pue
sA astupe acea deschidere §i toatä apa sA o tragA In drumul ci§melii §i cheltuiala catA
sA va face cu aeasta Intocmire, precum §i pretul apei razletite de la ci§me sA sA im-
plineascA Indoit de la I acei ce ar urma aciastA cutezare. larA pentru meremetul §i in-
tocmirele cele din urmA dupA vremia ce vor trebui a sA faci in drumul acestei ci§mele
mahalagii locuitori a acestei mahalale nu I vor fi suparati nici odinioarl cu dare de
cheltuialA de la sine, rAmAind aceste sA se facA totdeauna §i ori in ce vreami va ceri
trebuintA, de cAtrA boeriul epitrop al a pelor ora§ului §i cu cheltuiali casAi ob§te§ti a
apelor. Spre aeasta dar sau dat acest al nostru domnesc hrisov intArit cu a noastrA
domneascA pecete §i iscAliturA, poruncind tuturor celor ci sA cuvine ca sA fie Intoc-
mai I §i desAvAr§it urmAtor : dupA hotArarea hrisovului acestue al domnii mele, iar pe
luminatii domni fratii no§tri carii din proniia cereascA se vor orandul in urma noastrA
obläduitori pAmantului I acestuia, poftim nu numai sA nu strAmute aeastA hArAzire de ob-
§teascA trebuintA §i folosinta, ci mai vartos sA o Intemeiasa §1 sA o pAzascA in pAs-
trare, pentru ca §i pomenire numelui dom I niilor sale sA sA pAzascA 1ntru nesfar§ita
proslAvire. Sau scris la scaonul domniel mele in ora§ul E§ii 1ntru cea dintAl domnie
a noastrA la Moldavia. In anul al doile.
la let 1823 Iulie 8.
lw loan Sturza Voevod.
pecete mare: hull GAMS _T_1= Oati
8 K. E. Aomil ivaplu lliommim,
maxima : utroque clarescere pulchrum" leu. cap de bou.
Neculai Sturza vel vornic procit.

Notd. Toate aceste 161 documente le-am scos din arhiva sfântului Spiridon, §i
din ele, unele privesc locurile azi cuprinse in ingrAditura spitalului sf. Spiridon §i din
cari mai sunt multe, ce privesc locurile intrate mai fn urmA in stApAnirea Epitropiei.
Tot in acest numAr am dat toate actele ce privesc locul ocupat azi de spitalul Mater-
nitatea ; apoi de spitalul Pa§canu.
lar la lucruri am dat toate acele acte ce privesc Injghebarea a§ezAmântului spita-
lului ; de aceia din cele 57 hrisoave, ce privesc milele Voevozilor cAtrA Epitropie §i or-
ganizarea spitalului §i a farmaciei, am dat primele 11 hrisoave, in ordine cronologicA ;
am dat apoi hrisoavele ce privesc istoricul apei la Ia§i. Toate aceste documente §i
hrisoave au mai fost in parte utilizate in unite publicatiuni. ca cea a d-lui Gh. BAi-
leanu, dar in corp organic aice le avem.
Cu aceastA nAzuinta a noastrA am slujit istoriografia Ia§ilor §i a§eamintelor sale
cu un material istor1c bogat §i aproape complect.
Gh.

www.dacoromanica.ro
00CUMENTE 191

C) PERSOANE
FAMILIA GRECEANU"
(DIN MOLDOVA)

,.

D. A. GRECEANU
* 10 August 1859, t 1920 Decemvre 11

1) Inceputurile. Nu e u§or in starea de astAzi a documentelor a spune lamurit


ceva de inceputurile familiei Grecenilor din Moldova. Se credea de multi ca nu se poate
sä nu fie vre-o legatura Intre Grecenli din Muntenia §i Grecenii din Moldova.
0. Leca in Faint title boere0i romdne" (pg, 265) afirma Ca familia Greceanu
din Moldova e o ramurd dintre'Greceni, care s'a strómutat acolo filth din secol.
trecut, dintre cari s'au distins mai multi boeri insemnati, §i care astäzi are mai multi
reprezentanti".
Pah. C. Sion in Arhondologia Moldovel (pg. 67) spune ceva mai lAmurit, ca
unul care a apucat pe mai multi Greceni in toiul boeriilor lor : Grecianu, moldovan
poreclit a§a, pentru cc7 au venit de la Greceni, un Costantin Grecianu, ce a fost a-
colo capitan, §i a luat o Lath din Movile§ti, atunci pe cand se porecliau Movile§tii A-
dam, §1 de pe fata aceia a luf Adam cu mo§ia Diochelii din tinutul Galati ; §i din acel
cApitan Costantin Grecianu s'au puezit tot neamul boerilor Greceni in vre-o 120 de ani".
Rasfoind spita Grecenilor din Muntenia ni- a fost imposibil de gäsit vre-un nume,
care sa rAspunda la primul Greceauu din Moldova, §i doar spita Grecenilor din Muntenia
e minutios Intocmita de genealogistul tefan Greceanu.
Ramane darpentru momentbunA afirmarea lui C. Sion cl primul Greceanu din
Moldova, §i-a luat numele de la satul Grecenii de pe Vadul lui Traian, dincolo de Vadul

www.dacoromanica.ro
12 OH. GHIBANESCU

hit Isac intre apa Salcea §1 lalpugul ; sat de la care s'a dat numele olatului Gre-
centlor, atArnAtor de ispravnicia FAlciului.
2) Olatul Grecenilor. I. Nistor in Istoria Basarabiet, vorbind de domnia lui
Bogdan VodA, pune in intentia acestui domn, care voia sA intAreascA ni§te hotarä ale
Moldovei in tara de jos, dupg perderea Chiliei §i a Cetatii Albe. a InsAdit o populatie
romAneascA de-a lungul Ialpugului de la satul Greceni in sus pAnA in Codrul Ti-
gheciulul §i pAnA la LApu§na, cari InsA§i prin natura lor formau o bunA linie de a-
Ware (pg. 102 .
lar In alt loc vorbind de organizarea administrativA a acestei regiuni, zice cA Va-
sile Lupul simtind nevoia de a pregAti o bunA administralie militarA a acestei regiuni,
marginea dinspre TAtari de la Tighina la Greceni, in sama §i purtarea de grijA a unei
singure persoane, o dAdu aceastA regiune In sama Sardarului de Orheiu" (pg. 154).
D. Cantemlr nu cunoa§te acest olat al Grecenilor cAci nu ni-1 dA nici in scrierea
Moldovei (1717) nici In harta sa politicA §i administrativA (1737), ceia ce aratA 01 in-
tentiile de apArare ale lui Vasile Lupu §1 urma§ilor nu gAsirA pe teren nici o aplicare.

Districtul Falciu (dupd D. Cantemir 1737)

Isac

o Pelinei
1 o Greceni

In luptele de apArare ale Moldovei contra TAtarilor supt Gr. Ghica VodA, sAparea
pe teren a hendichtului lui Halil pa§a, de care vorbe§te Cantemir In Marta sa. alegerea
celor doao ceasuri ca teren neutru 'Mire Moldova §iBugeac ; Infiintarea tinutului Holdrni-
cenilor cu Leova, a silit administratia Moldovei sA aliagA un teren intre Prut !Ana in
apa lalpugului, §i de la Vadul lui Isac pe valul lui Traian pAnA la Tiganca pe apa Ti-
gheciului, ce curge paralel cu Prutul, s'a rupt din trupul Bugeacului aceastA fA§ie de
pAmAnt, §1 s'a pus supt administratia directA a ispravnicului de FAlciu, cu re§edinta In
tArgul FAlciului §i s'a pus supt conducerea unui yel caption, care in Intelesul secol al
XVIII Insemna un §ef al politiei tArgurilor, pentru bunul mers al transactillor comer-
ciale §1 asigurarea pietelor in zilele de iarmaroc, cum reiese din hrisoavele dornne§ti
de infiintarea acestei slujbe.

www.dacoromanica.ro
DOCUMENTE 193

Oficial I s'a zis olatul Grecenilor, ceia ce pe turce§te insamnA finut, arondisment
§1 regiune. (t. ejalet, oleat=Bezierk, Gebiet, H. Tiktin. Worterbuch 1086).
Din luptele de margine intre Tatari §1 Moldoveni a e§it hotarul celor 2 ceasurl
de curmezi§ de la Nord la SudpAnA in hindichiul lui Hall pa§a §1 in lung de 32
ceasuri, de la Valea Calenderului la rAsArit pang in Läpu§na la apus ; Tot atunci a e§it §i
ocolul Codrului, zis §i al Tigheciului, cuprins intre HotArnicenl §i Greceni ; iar tinutul
Grecenilor venia la sud de Codrul panA la Vadul Iui Isac pe valul lui Traian ; Tustrele
aceste 3 olaturi dintre Prut §i Bugeac, au fost hotArnicite in 1781 supt C D. Moruz Von.
In 1817, in catagrafia Basarabiei olatul Grecenilor cuprindea urmAtoarele 90 de sate,
toate supt stAphirea a 5 boeri §1 a unora din mAnAstiri ; §i anume :

Harta olatului Grecenilor

0,,,
0 Tiganca
O Tartauf
7;
0
O.
1
4.®
../
Ciobalaccia 0 Gingaibaia 0 Baimaclia '
O Cialacciu 0 Chiusalgu 6'
mare Caetu
Got esti 0 ChiusaIgu mic
0 Albota
0 cojtangalla
0 Larga 0 Ciucurmese
....
0
Pniuc Burlacu

0 Baurcii 0 Cgsla Sturzii


0 A luatul Borisiac .--/
'0 Andrusa 0
0 liagichioi
aa. 0 Zgrnestii OCostangalia
m

Rosa 0 Cgrbaulul aPa Saicea

Salcea 10 Cazaclia
0 Frumoasa
Carhana 0 Pelinei 0 Musait 0Taraclia

Manta 0 Ciurnai vn)


sm

1.-.1
CO

.r,
C
(1c1
{ Vadul C
) 0 lui Isac . 0 Greceni
ValuI iui Traian

a) porne§nicul loan Bal§ stApAnea satele Frumoasa (128 locuitori), Carhana (107
loc.) Pelinel Moldoveni (97 boc.) Pelinei Bulgari (53 loc.), Rwl (24 loc.) Grecenii
(12 locuitori), Burlacul (16 loc.) Ciomaiul (117 loc.), Musaitul (49 loc.), Cdrbaulu
(40 loc.) Cosdangalia (64 bejenari), Kazaclia (50 loc.), Tartaulu (40 bejenari), Gin-
gaibaia (30 loc.), Albota (44 loc.), Hagichioi t56 loc.), Aruatul (20 loc.). Total 17 sate
cu 927 Iocuitori.
b) Logofdtul Costachi stäpanea Luce0ii (60 loc.), Baurceii tatari (31 loc.), Cio-
balaccia (44 loc.1 Taraclia (57 loc.), Baimaclia (32 loc.), Cojtangalia (65 loc.). Chia-
13u1etinul Muzeului Municipal 'loan Neculce, la§i. 25

www.dacoromanica.ro
194 01-1. GHIBANESCU

saldul mic (50 loc.), Cdiatul (34 loc.), ChiusaMul mare (24 log), Borciacul (84 loc.)
Ciucurmee (48 loc.) : total 11 sate cu 529 locuitori.
c) Spatar loan Costachi i stolniceasa Todoslica Costachi stapaniau Larga (97
loc.), §1 C4la Sturzii (13 loc.) ; total 2 sate cu 110 locuitori,
d) Male! R4canu spatar stapanea Manta (84 loc.) Vadul tut !sac (112 loc,),
§i Paicul (13 loc.) ; total 3 sate cu 209 locuitori.
e) spalar Panaite Cazimir stdpdnia Tartul ot Larga (53 loc.), Tiganca (34 loc),
Ciobolaccia ot Larga (31 loc), Gote0ii (82 loc.) : total 4 sate cu 200 locuitori ;
f) Rezeni aveau satul Ilandrwl (42 loc ) ; man. Bdrnova avea ZcYrne#ii (67 loc.),
man. Dobrovdjul avea Baurceii Moldoveni (54 loc.) ; total 3 sate cu 163 locuitori.
Deci in 1817 olatut Grecenilor numdra 40 sate cu o populalie de 2129 locuitori.
(v. Teodor Codrescu I. 71 ; Halipa Trudi III ; Surete ms. XXXI. 565 seqq.) 1).
In 1812 and cu pacea de Bucure§ti. marele vizir nacajit §i presat de Ru§i zise ;
VA dau Prutul §i nlmic mai mutt ; Prutul ori Razboiul ; Ismailul singur va pIate§te raz-
bolul ; §I mai aveti inca 4 cetati : Chilia, Akkerman, Bender §1 Hotin, §i o stralucitä
provincie, Bugeacul impreuna cu tinuturile Grecenii, Codru, Ldpu$na, Orhei, Soroca,
§i partite de peste Prut de tinuturile Ia§i §1 Carligaturau (d. Nistor o. c. 248).
Am dat mai sus spre lamurire harta olatului Grecenilor, luata dupa harta Basa-
rabid din lucrarea in ruse§te a lui Crut5ovan, Beccapgia ; din care reiese a Grecenii se
intindeau intre Prut §i lalpug, care era margine Moldovei spre Bugeacul Tatarasc.
3) Medelnicierut Nec. Greceanu. 0. Leca ne da in capul spitei Grecenilor din
Moldova pe Nec. Greceanul medelnicer, care traia pe la 1700 §i a s'ar fi insurat cu
Anita, fata lui Coste Adam2). Aceasta va adeveri spusele lui C. Sion a nevasta pri-
mulul Greceanuel zice a a fost C. Greceanu vel capitan de Greceni Iar fi adus
I estre mo§ia Diochetii din Covurlui, fiind din ramura Movile§tilor zisa Adam.
N'am putut avea in !nand actele Diochetilor de la Covurluide-or fi fiind acte
vechl I a§a ca neputand controla datele, le iau ca bune §i deci Grecenii ar fi inceput
a se puezi de pe la 1730 incoace. In cre§terile Academie i pe 1906 cetim la pg.
102 a intre 1720-1821 se gasesc 433 scrisori romane§ti ci grece§ti din corespondenta
clucerului Mihai Greceanu i fiul sdu Necutai Greceanu sluger cu diferite persoane.
Ar fi o Informatie a inaintea lui Neculai Greceanu cel dat de 0. Leca ar fi fost clucerul
Mihai Greceanu. Deci spita ar incepe aca
Mihail Greceanu clucer ante 1720
1

Neculai Oreceanul sluger


I = Annita lui Coste Adam
lancu Greceanul Costantin Greceanul
pah. logofat
Neamul Adam se leaga istoricecte cu neamul Luca, scoboritori din Luca parca-
labul de Chicinau, a caruia unul din nepop §1-a zis Adam Luca, §i fiul au uitand pe

1) In Condica Liuzilor din 1803 intinderea olatului Grecenilor era mai mica, cad
nu cuprindea de cat 14 sate : Vadul lui Isacjazecesc (93 locuitori) ; Pelinei Moldoveni
(81 locuitori), Manta (76 locuitori), Frumoasa (94 locuitori), Scutelnicii SeimeOei.
(5 loc.), Zdroeoil (54 loc.), Larga (69 loc.), VIdde0ii (16 loc.), Gote0ii (61 loc.),
Slobozia GoteM (8 loc.), Tiganca (16 loc.), Pelinei Bulgori (38 loc.), Greceni (68 loc.),
§i Baurcei (13 loc.); total 715 locuitori in 14 sate. (Uricar VIII 252).
2) Costa Adam e intalnit ca vtori logofät in 7206 Sept. 26 (1697) in zapisul de
acezare dintre stol. lie Enachi §i V, Costachi vel vornic pentru nicte mori in apa Bar
ladulul (I. Antonovici Doc. Barladene II 10, 11).

www.dacoromanica.ro
DO CUMENTE 195

Luca §i-a zis Vasile Adam, care a fost proprietar la Bärbo4ii de la Fálciu, rude cu
Neculce Cronicarul §i cu Mihai Voda Racovit6. (v. Cuze§tii).
Neculai Greceanu a avut doi feciori : pe lancu Greceanu §1 pe Costantin are-
ceanu, Amandoi fratii au radicat treptele boeriilor timpului, §i au stabilit rolul familiei
Grecianu din Moldova in protipendada tarii.
WI primele 2 generatiuni de Greceni :
Neculai Greceanu med
= Anita Coste Adam
I
lancu Greceanu pah. Costantin Greceanu logofat
= Elena Donici = Safta lui Dimitra§co
Calimah ban
.4) lancu Greceanul pah. a avut o boierie stationara, cad il gasim paharnic intre 1766
§1 1792; deci 26 ani in §ir a ramas numai paharnic. Primele ranguri de boerie, ce a
trebuit sa le aiba nu ne sant cunoscute ; dar cred el insuratoarea fericita a fratelui sat'
Constantin cu fata lui Dumitra§co Calimachi ban, a facut posibila ca sa i se dea de o
data rangul de paharnic, in care a ramas toata viata lui. Pe lane aceasta el a ocupat
§i stujba de vel capitan §i ispravnic de Falciu.
In dosarele Arhivelor Statului din Ia§idupa condica veche a hii Nec. Roiu, fos-
tul director al Arhivelor (Surete ms. II 146) il gäsim pe lancu Greceanul ca paharnic
in anii 1768, 1770, 1776, 1777, 1786 (biv vel.). Se Vede ca intre timp lancu Gre-
ceanul a fost §i arma§, cad in 1771 April 26, lonita Scarlet cu altii valid nepotului
lor lancu Greceanul biv vel arma§ 3 seli§ti : Mastatecii cu Pitiganii, lapa §i Negre§ti
(lorga, Doc. XVI. 214).
In 1768 e capitan la Putna §i scrie cu mâna lui zapisul de vanzare, prin care
sotii Costandin §i Nastasia Vascul vand 2 pogoane de vie la Crucea de gios cu ate
32 lei pogonul (=64 lei). Mariei Canano baneasa, sora Mariei sale Iui Ion Teodor
Calimach Voda (N, lorga Doc. XXI. 149).
In 1773 Mai 25 lancu Greceanul pah., care fusese randuit de divanul cneghiel
Moldaviei ca ispravnic la Mein, e chemat sa cerceteze Ora dintre lordachi Badros §I
alti raze§i pentru Balane§ti, pe Elan. Abia in 13 lulie lancu Greceanul raporteaza ca
lordachi Badros nu s'a infato§at la cercetare. (Surete ms. IX, 26, 27)
In ispravnicie sta o serle de ani §i in 1777 il gasim tot paharnic §i ispravnic de
Mehl ; §i in aceasta calitate e randuit de Gr. A Ghica Voda, cu cartea din 31 August
(Ispisoace §i zapise V. 2. 62. 200) sa cerceteze prin mazili §i sa se aleaga partite lui
Gr, V. Costachi biv vel clucer din Vatcani. In 1777 Aug. 5, cartea lui Voda Gr. A.
Ghica catra lancul Grecianul b. v. pah, ispravnic de Falciu ca sa cerceteze mo§iia Vitoltii
la Mein pe Prut (Acad. Rom. Cre§teri 1909, pag. 195).
Ca ispravnic de Mein cerceteaza pricina intre raza§ii de Ca§oteni la falciu §i
randue§te sa se stalpeasca cu pietre hotara (Surete ms. XII. 469).
Cu venirea in scaun a lui C. D. Muruz .Voda, lancul Greceanu pah. e mutat de
la ispravnicia FAlciului, la acea a Tutovei unde II gasim randuit de Von in 1779 tulle
4 sa cerceteze pricina de hotare intre mo§ia Dumbravita a schitului Grajdeni despre mo-
§ia Trestiana a pah. C. Paladi (Ion Antonovici. Doc. Barladene II. 57).
Tot ca paharnic §i ispravnic de Falciu randue§te o cercetare in 1779 August 1
(Surete VII, 157), la mo§ia Groze§tii, alegad partite lui Gh. Beldiman ban despre
Ghibeni.
0 alta cercetare o randuieite lancul Greceanu pah. §i ispravnic de Falciu In 18
Aug. 1779 in pricina Dintanilor sa se aleaga partite lui Alexandru Botezatu diac. (Su,-
rete XVII, 74],

www.dacoromanica.ro
196 (ili. GH1BANESCU

Tot ca ispravnic la FAlciu, in 15 Februarie 1781, e randuit de Voda C. D. Moruz


sA aleaga in 15cani partile vandute de Carpu Joimirul lui Gh. Beldiman ban, in soma
de 11 fune §1 jumatate, care s'au alipit la mo§ia banului Beldiman 1). Vechil banului a
fost la masori§te Alexandru Ghiban ; iar mazili hotarnici au fost lordachi Badros,
Lupul Timircan 51 Ion Buzincu raza5 de Siccani.
Iar in 1781 Mart 8 e randuit de Von C. D. Muruz sA cerceteze pricina unor
talharil. Pentru interesul istoric. al dreptului penal, dam In intregime aceasta prea in-
teresanta carte domneasca :
Itv Constandin Dimitrie Moruz Voevod. cu mila lui Dumnezau domn OW Molda-
viel, Credincio51 boieri domniei mele, dmlui lancu Greceanu biv vel paharnic I dmlui
Andronachi biv vel stolnic, ispravnici de tinutul Falciului sanatate. SA face §tire dom-
niilor voastre pentru un talhar anume Neculai ce au fost calara§ de Tarigrad, dim-
preuna cu Enuta nepotul lui, ce a fost iarA5i calara§ de Tarigrad, facandusA tovara§i
cu un Chirica cra§mar 5i cu tin Chirica, slugA la dmlui Hristodor Papafil din targul
E5i1or, au furat toatA averea lui Papafil : un sipitel cu odoare 5i bani §i alte lucruri in
soma de 1200 lei, precum pre largu sau aratat la izvodul ce au dat Papafil cu dovada,
atat despre lucrurile ce sau gasit vandute de dan§ii 51 de Pascal rupta§ fratele lui
Neculai, fiind dovedit gazda talharilor. Numitul Pascal au fost vandut lucrurile toate
lui Pavel 5i David din Hu5i inteo 1062 lei, iar pentru care lipsesc din lucrurile lui Pa-
pafil au plAtit 100 lei; 5i sau dat pe talhari, anume pe Vasile rupta5 gazda talharilor
51 pe fratesAu Neculai 5i pe nepotul lor Enuta 5i pe Chirica sA plateasca 1200 lei, ca
sa sA implineasca pag/tha lui Hristodor Papafil.
5I domniia mea am hotarat cu giudecata ca atat pentru paguba ce au Mut lui
Papafil, cat 5i pentru fapta ce au facuto talharii, fiind ca Neculai au fost omorat pe
Chirica sluga lui Papafil impreuna cu nepotul sAu Enuta 5i cu indemnul lui Chirica
cra§mar, cA pe Neculai sau spanzurat, fiind ca au mai fost facut o moarte de om, ve-
nind de la Tarigrad, cum pre largu sa aratA in anaforaoa vinovatilor de temnita, iar
pe Enuta 5i pe Chirica iau trimes la inchisoarea Genii lar fimeaia lui Neculae ce sau
fost spanzurat au jaluit domniei meale aratand in jaloba ei ca luando Neculai WA mare
cu zestrile ei domnie mea cercetand pricina am hotArat domnia me pentru aceastA ti-
caloasa de muere, ce sa maritat dupa un fAcAtor de rale, numitul Neculai, cA e drept
sa§i ia intAi zestrea, ce va fi avuto dud a luato Neculai ; al doilea sd i se dea trei
pdr/I din moOile ce zise cd are Neculai Impreund cu fratele sdu Pavdl rupta In
One0i o parte, fn Ctioteni alto parte si in Lungeni. carele aceste fret mo0 sant
in linutul Fdlciului, sa sA i sa mai dea 5i doi boi 5i o vaca pentru hrana ei.
latA cA sA scrie DmvoastrA sA faceti foarte cu amaruntul cercetare §i luand intai
cele trei parti din mo§iile ce o fi avand Neculai cu fratii lui, sA in§tiintati intai pe
domnia me ca sA sA facA 5i intdrituri domne5ti *numitel femei a lui Neculai, 5i in afarl
de zestrele ce le veti da tot ce va ramane a lui Neculai talhariului sA le dap la mana
lui Pascal rupta5 ca sa le vAnzA 51 sA impliniti Dmvoastra de la dansul cei 1200 lei
lui Papafil, dupa cum yam fost poroncit. Aceasta scriem.
pecetea domneascA in tu5 ro§ 1781 Mart 8.
cf. Surete ms. IX 183.

In 4 lunie 1781 lancu Greceanu biv vel pah, Gr. Costachi pah. ispravnici de
Falciu cerceteazA pricina dintre Zoita Gioianu med. 5i ma§tiha-sa Safta de a doua a
lui V. Adam, pentru mo§ia Barbo§i ot FAlciu (Surete VII. 46, 48, 56),
In 30 Mai 1779 boerli randuiti sa cerceteze impArtirea averii lui Vasile Adam la
1) Inteun izvod din 15 Febr. 1781 mazilii hotarnici aratA cA funia era de 20 stan-
jeni a 8 palme gospod. stanjanul, 5i cA s'au alipit la mo§ia lui Beldiman 3 funii, 18
st. latul seli§te, 3 funii 10 st, campul fac 7 funii, iar 4 funii jumAtate codru a ramas ne-
ales : far lungul mo§iei e de 13 funii 51 4 stanjani, §i merge din mo§ia lui Beldiman
panA la Oteleni (Surete ms. XIII, 689, 690, 702),

www.dacoromanica.ro
DOCUMENTE 197

sop si copii arata ca Intre altii la cari datora 640 lei, era si paharnicul lancul Gre-
ceanu cu 91 lei si banul Const. Greceanul cu 250 lei (Surete ms. XVI 783).
In 1786 e paharnic in condica Arhivei Statului Iai, cand in 26 Iu lie imprumutä
pe Angheluta Hohota §i sustine judecata ce avea cu Andrei Mogalde, vornic de poarta,
pentru desbgtutul partilor sale din Bucuresti §i Petresti de pe Bar lad, El (IA zapis ca
a primit 10 lei, din care 6'/2 lei de la CC. lancul Greceanul, 2 lei pentru cartea de
judecata, §i 14 lei de la Costandachi. (Surete ms. XXVIII, 356).
Abia in 1782 Ghenar 8 pah. lancu Greceanul, ispravnic de Falciu merge sä cer-
ceteze ce Orli are Pascal calara§ul In Casoteni. Razesii ziceau cä mosia merge numai
pe 3 batrani : Besleagd, Vreame fi Gavril, cum au si facut hotarnica satului in 1779
lunie 7 ; iar Pascal calarasul cu ai lui spuneau ca batranul lor Macau, era un al patrule
baträn. Se supun partile la juramant supt carte de blastgm. Ei cad la invoiala si im-
part Captenii pe 4 batrani l aleg bMranul Macau in Casoteni si anume 3 funii 19
stanjeni §i 3 palme capatul silistei despre rasarit ; 7 funii, 16 st. sl 2 palme mijlocul
mosiel si 5 funii 3 st. capatul mosiei despre a pus ; funia de 20 st. si stanjenul de 8
palme insemnat pe hartä (= 0,24 m.) ceia ce arata ca i se aleg lui Pascui 153 m. ca-
pAtul de rasarit, 303 m. mijlocul §i 192 m. capatul despre a pus, adica in medic o hliza
de mosie de 215 m. latime. (Surete ms. XII 610).
In 1785 Julie 2. (Surete ms. XXVIII.586) lancul Greceanul biv I, el pah. era tot is pravnic
de Falciu. Cand primeste carte gospod. de la A. I. Mavrocordat Vvd. sa cerceteze pri-
cina lui Apostol Tiple ruptas ot Tutova, contra lui C. Greceanul spatar, care ar fi cum-
parat intr'ascuns giumatate de batran din Hoceni, de la raze§ii lui Tiple §1 anume de
la Stratulat Tiple si Stefan Pitic,
Cei cetarile se tineau lant. La 9 Julie ispravnicia 1 de Falciu (Gr. Costachi pah. si
lancul Greceanul path) primeste o noua carte domneasca de la A. I. Mavrocordat Vvd,
sA cerceteze cererea lui Ion Gr. Burghele mazil pentru alegerea partilor sale din Gher-
mane§ti. (Surete XVII.93).
Cat despre ravasul nedatat, din 29 August, prin care pah, lancul Greceanul ran-
dueste pe niste mazili §i hotarnici mosiiIor de la Nemteni, Pitcani si Putani l'am putea
pune ori la 1779, ori la 1782. (Ispisoace V. 2. 122).
Nu uitam a trece tot aici stirea din actul din 1812 April 13, unde se vorbeste
ea dintre boerii, ce au fost radicat hotarnica Racamusului, pe Elan, au fost i pah. lancul
Greceanul pe langa spararul Grigora§ Costache. (Surete ms. VIL431).
In 1787 Julie 28 Iancul Greceanu biv vel pah. cu vornicul de poarta Andrei Mo-
galde radica hotarnica mosiei Balteni de la Falciu. (Acad. Rom. Crested pe 1908 pg. 170.
Aceste ne sunt §tirile documentare despre Iancul Greceanul. El a inceput cu
capitania la Putna si a stat paharnic aproape 20 de ani supt 5-7 domni, §I a o-
cupat ispravnicia de Falciu §1 de Tutova, unde 1st avea si asezarile de casa.
5, Costantin Greceanul logofat. Cariera politica a acestui boer este o pita vie de
regimul politic al secol. XVIII. Rari boeri au isbutit sa Inscrie in istoria rangurilor as-
cedentul politic a lui Cost. Greceanul.
Cele dintai stiri despre C. Greceanul le avem ca logoldt de visterie, A§a In 7624
Noembre 23 (1755) logofatul de visterie Costantin, care nu e de cat C. Greceauul, cum-
Ora cu 80 lei 2 pogoane de vie in dealul Coruiului, pe mosia manastirii Socolei de la
Toader Andar Anator si de la ai lui. (Surete ms XLI 62).
lar In 7265 lunie (1757) logofatul C. Greceanul infatosaza un suret de pe hotar-
nica ce avea asupra mosiilor sale Babicenii, Ghiudisenii, pe Barlad la Falciu. (Ispisoace
si zapise V. 2. 35).
In 7270 (1762) este treti logofdt, adeca §eful cancelariei domne§ti, acela care re-

www.dacoromanica.ro
198 GH. GHIBANESCU

dacta cuprinsul cartjlor §i ispisoacelor domne§ti. Aceastà rutinA de cancelarie aratA CA


dintru inceput C. Greceanul a dat dovadA de o predispunere carturareasca, ceia ce nu
o va desminti nici cand va ajunge vornic §i logofAt mare ; in aceastA calitate el proto-
cAle§te hrisovul lui Gr. I. Calimah Vvd, prin care acorda la 2 preuti §i trei diaconi de
la biserica domneascA din BArlad scptiri de toate dkile §i angkiile. (I. Antonovici Doc.
Barladene 1,14).
In acest timp C. Greceanul 3 logofat capAta danie in Albe§ti la FAlciu de la fratii
Vasile §i Toader Tiplea, feciorii lui Dumitru Tiplea din Idrici, partile lor de mo§ie, ce
le avea de pe mama lor Tudora, fata Porcului..VodA Orig. Ion Calimah randue§te pe doi
mazili StrAtulat Oltenescul §1 pe Gh. Severdeanul sä aleagA pArtile, §i in cartea ce o
scrie lui Dumitrachi medelnicierul, ispravnicul de FAlciu, domnul repetä instructiile date
prin anumit hrisov asupra mkturiilor hotarnice : care mkturie cercetându- o §i du-
mneta sA o iscAle§ti §1 sl o trimetetl aice la vtori logofat ca sl o ducA la dumnelui vel
logofat sA o cercetezA, §1 apoi vtori logolót sa o treacd la condica ce s'au poroncit
sc7 so jacd, Iliad cci asa am holdall domnia me. (Surete ms, XXVIII. 327 ; Ion Ne-
culce V. 73),
ase ani a stat in cancelarie C. Greceanu ca kelt logofOt, and in 7271 (1763)
il gAsim tnaintat ca mare stolnic §i membru in divanul domnesc.
CAror imprejurki datore§te C. Greceanu aceastA inaltare ? Eu cred cA numai fericitei
cAsAtorii ce a f Acut, luAnd intru cAsAtorie pe Safta fata lui Dumitra§co Calimah banul, frate
cu Ion Teodor VodA Calimah.
Pentru a intelege rostul politic al acestei fericite cAsAtorii, vom da primele trei
generatii de Calimahi, pentru a prinde Incrangaturile noului boer dui:4 giupAneasa Jul.
(Rangab6 Livre d'or 36).
Teodor Calma§
Nastasia

I
Ion VodA Calimachi, Andrie§, Govril, Dumitra§co ban, Paraschiva, Neculai,
---=Ralita, care are de mItropolit =Maria A. Sturza
surori pe Paraschiva
lui Andronachi postelnic,
pe Maria lui lacovachi §i
pe sotia lui Ursulet,

Grigore VodA, Alexandru VodA, Sevastita, Maria Ana Salta loan pah.
=Ileana =Vlasto =Alecu .--,--.C.Gre- =Zoe Sturza
A. Mavrocordat Hriso- ceanul =Rucsanda
verghi stolnic. Catargi
Rangabé spune cl insotirea s'ar fi facut in 1765 ; eu cred cA era de mai inainte,
chiar supt domnia bAtrAnului loan Teodor Calimah VodA, dacA socutim daniile de vii
ce prime§te dânsul la Hu§i.
DupA socru, tânkul C. Greceanu are parte de a fi cumnat de varA primarA lui Gr.
Ion Calimah VodA §1 familiei Mavrocordat ; cumnat de varA cu . Alexandru VodA Cali-
mah de mai tkziu, cumnat de varA primarA cu familia Vlasto ; tot dupA socru era
nepot prin cAsAtorie lui Ion Teodor Vodä, cum §1 mitropolitului Gavril Calimah, figuri
a§a de bine cunoscute in ierarhia Moldovei.

www.dacoromanica.ro
DOCUMENTS 199

Dupa soacrd era ginere Sturzei Alexandru, §i nepot prin alianta lui Sandu Sturza
vel logofat,
Se adivere§te §i in acest caz ca foarte multi din boeril no§trl s'au radicat
in vaza politica nu atat numai prin energia lor, cat prin fericitele casatorii, ce
le-au facut.
In divanul domnesc din 14 Febr. 1763 intre boerli veliti figureaza §i C. Gre-
ceanul vel stolnic (N. lorga. Doc, Calimah I. 457), inlocuind in stolnicie pe Gh. Sturza
in divanul cu inceperea anului 1763 Tot ca vel stolnic II gasim in 1763, in condica de
socoteli a lui Gr. 1on Voda Calimah, trecut §i pe C. Greceanu stolnic la radicdturi, adica
scutiri (lorga, Calimah II. 83 ; I. Neculce V. 75). Are 7 liude la scaderi (Surete ms. III. 577),
§i 300 stupi la desetina (idem 595). Tot ca vel stolnic ii gasim §1 in divanul domnesc
din 14 lunie 1763 (lorp, Calima hi II. 189).
In 1764 Febr. 4 (7272) C. Greceanul stolnic cal:1MA de la Toma Luca biv vel stol-
nic danie un loc de prisaca pe valea Lohanului, la Budde, ce-I avea §i tatal sat: danie
de la Stefan Ratampan §1 de la femeia sa Maria, fata lui Simion Murgoci. (Surete ms.
XVII. 427),
Domn venise Gr. A. Ghica Von in primavara anului 1764. C. Greceanul iese
din divan §i e inlocuit cu Firali Manoli. Tanana C Greceanul se aratase om indraznet
§i cam usurparet. Cartea lui Gr, Ghica Von din 18 lunie 7272, scrisa catra laman-
dachi ispravnicul de Falciu sta dovada. 0 ceata de raze§i din CA§oteni pe Lohan, la
Falciu, se jaluesc lui Vocla el stolnicul C. Greceanul le calca fanetele cu hergheliile
dumisale, ca el nu pot a-0 cosasca fânul, iar herghe:egii sai din indemnul stolnicului
au sarit la batae, de i-au stricat unuia o mana, pe altii i-au batut mai !Ana la moarte. si
ca de unde inainte vreme faceau pe mo§ie cate 100 stoguri fan, acum de 4 ani de
zile deci de pe la 1760nu fac nimic, ba cu vitele sale le- au mancat 100 pa0 de
malaiu 20 pa0 de grau. Tonul cartii domne§ti e aspru : §i ce-a fi de implinit sa le
§i impline§ti tot par la cel putin". (Surete ms. XXVIII. 46),
In ramiie visteriei p. 1764. (Surete ms. XLVII, 18) &int trecut pe stolnicul C.
Greceanul cu 6 liudi iertati la bir (cf. Ion Neculce IX. 48).
In 1765 Sept. 4, ispravnicul de Mein Niculi (117.01.4c) raporteaza lui Voda ca a
mers la Coticeri sa aleaga partile stolnicului C. Greceanul, ce le-a fost tumparat de
la preutul Miron din IvAnite§ti §i raze§ii lui (Surete ms. XII. 437). Zapisul de vanzare
al acestor raza§i e din 21 Martie 1765 §i scrie in el ca avand stol. C. Greceanu cum-
Orate in Coticeri §i IvAnite§ti §i in alte hotara de la Ursul Buzalan t-au vandut §1 ei
stolnicului partite lor (preutul Miron, diacon lordachi sin David Buzalan, Gligora§ Ciu-
botar §i Axinte Ghiban) §i iau arvona 8 tel ,,§i am dat dmisale scrisoare shit pue
odae pe partite noastre unde ar vreaa (Surete ms. XII. 610).
In 3 Noembrie 1765 boerii Stefan Roset vel log. §i Ionita Paladi vel vornic cer-
ceteaza §i ei pricina pentru CA§oteni intre stolnicul C. Greceanu §i raza§ii Agarice§ti
pentru partea lui Angheluta i fac anafora Mariei sale (Surete ms. XXXVIII 239).
In 18 Dec. 1765 (7274). C. Greceanul stolnic cumparase de la capitanul Gavril
Buznea o parte din CA§oteni, cum insa dichiul lorest de la Episcopia Hu§ilor, fiind ra-
za§, era interesat capata de la raze§ii de CA§oteni un zapis de marturie, cum a luat de
dotra ori pretul pe partea cumparata §i de la Agarici (Surete ms. XII. 655).
In 1765 Noembrie 28 marele stolnic C. Greceanu are Ora la divanul Mariei sale
Gr. A. Ghica VodA cu raze§ii Agarice§ti, pentru partile vandute de ei in CA§oteni §i
Tule§ti, pe Lohan la Falciu, §i ca§tigd procesul pe baza zapisului de vanzare din ace-
la§ an, (Surete ms. XXXVIII. 18).
Dupa aceasta carte de judecata avem poronca domneasca catra Ispravnicil de

www.dacoromanica.ro
200 OH. GHIBANESCU

FAlciu. (V. Adam biv vel jicnicer §i Gh, Beldiman b. v, stolnic) sd aleagA pArtile stol.
C. Greceanu In satele Cd§otenii §i Tule§tii. (Surete ms. XXXVIII. 25).
CumpgrAturile lui C. Grecianu se tin lant. In 1766 Febr. 3 (7274), el cumpArg In
Mo§dte§ti, cu ate 25 parale stanjenul toate pArtile Pitice§tilor, urma§ii lui Dumitra§co
Pitic 9. (Surete ms. XXXVIII. 107).
In acela§ an 7274 C. Greceanu stolnic apucase a cumpAra de la un M. Rusu ni§te
dugheni cu locul lor In tArg In Boto§ani. In 16 Febr. 1766 Gr. A. Ghica Vvd. scrie
carte la ispravnicul de tinutul HArlAului lui Manolachl biv vel stolnic, sA trimeatA un
mazil sA-1 hotgrascA locul dughenilor. (N. Iorga Doc. V. 25).
In 1766 C. Greceanu stolnic pentru a afla adevärul in privinta hotarglor pgrtilor
cumpArate de la Agarice§ti In Cd§oteni la Mein scoate de la Gavril Calimah Mitro-
politul carte de blästdm. (Surete ms. XII. 468).
In 1766 Sept. 30 ispravnicul de FAlciu Gh. Beldiman raporteazg Domnului cd la
constatarea ce a fAcut in Coticeri de la pr. Miron, rdze§ul N. Chirica §1 cu ai lui n'au
vrut sA iscAleascd In zapis. (Surete ms. XII. 477).
In 14 lunle 7274 (1766) stol. C. Greceanu cumpArd in Tule§ti §i Tecuci, de la
Mihalachi §I rAze§ii lui o a treia parte; iar de la Andrei Onia §i rAze§ii lui altA a treia
parte din cele 2 sate, cum §i jumdtate de sat din Cd§oteni cu cdte 9 potronici stall-
jenul 2). Toti rdze§ii vanzAtori sunt strAnepotii lui LazAr §i Vasile Buznea. In zapis se
aratd cd C. Greceanul stAtea la TArzii ot Tdrzii" 7,
Inainte de 7275 Mai 22 (1767), stolnicul C. Greceanul cdpAtase danie de la Gr.
I. Calimah Voevod vlile domne§ti In hotarul mo§iei Epurenii a fost lordachi lamandi,
§i cum el la ingraditul villor ddruite razlui§e o build pa-rte din mo§ia Epurenii, Vodd
Calimah dAdu carte domneascA cAtrA Episcopul Hu§ilor sA cerceteze pricina. (Surete ms.
XLI. 61). Cred cd dania s'a fost fAcut ori In timpul nuntii cu vara domnuluiSafta
ori imediat dupd aceasta.
In 1767 Ghenar 20 stoln. C. Greceanul cumpArd cu 20 lei In Albe§ti pArtile lui
V. Budacul din BAse§ti, FAlciu. Zapisul aratA cd räzg§ul V. Budac avea mo§ia de la
tatAl ski T. Budac §i de la na§ul sAu C. Budac, feciorul lui Bumbar Crucian, care il
cumpArase de la AvrAmia fata popii Dumitru. (Surete XXVIII, 84).
In 1768 Mai 12 C, Greceanul bit, vel stolnic cumpArd cu 94/12 lei in Cd§otenii
de jos pArctle Saftel, fata lul T. Vreame, mdritatA cu V. Codreanul, veche cumpArAturd
de la Buzne§t1. (Surete ms. XII. 457).
Intre 1770-1783 Constantin Greceanu are rangul de ban. Era In Moldova diva-
nul cnejiei Moldaviel, uncle gäsim ca boeri divani§ti 2 SturzA§ti : Ion Sturza vornic §i
apoi logofdt §i alt Ion Sturza vistiernic. Cel IntAi era rudd mai IndepArtatA, cdci bunul
lui Ion Sturza a fost Irate cu Sandul tatul Mariei Calimachi. soacra lui C. Greceanu ;
cel al doilea Ion Sturza vlst. era rudd mai aproape; fiind vAr cu solia lui C. Grecea-
nul. Sturze§tii l'au sAltat In grad, §i capAtA rangul de vel ban, pe care o tine 13 ani.
E ban in 1770 (Condica N. Roiu, Surete ms. II 155). In divanul din 1771 Dec. 21

Ursachi Pitic
Costantin Pitic Neculai Pitic
1) Dumitra§co Pitic Iustin Pitic
Grigore Pitic
Gavril Pitic Timofti Pitic
fata
== Vladut Marin Vlaclut.
2) Un potronic avea 10 bani ; deci 9 potronici valorau 90 bani, adicA trei pg-
trimi din leu ; leul umblând 12 potronici.

www.dacoromanica.ro
DOCOMENTE 201

C. Greceanu iscAle§te ca vel ban, in schimbul ce face Maria Cananau, näscutä Cali-
machi, deci ruda cu el. (lorga Doc. XXI. 152). In divanul cnejiel din 1772 Fev. C.
Greceanu ban, iscale§te cartea de slobozie, ce capata N. Mometco sa-§i aduca oameni
sträini din tara Le§ascg, fara bir §i sä colonizeze satul Darmane§ti, la care sat WA
acmu n'au fostu oameni cu locuinte" (Surete ms. XLVI 313). In 1774 Mai 31 C. Gre-
ceanu iscale§te ca biu net ban, testamentul lui Serafim Si lion (Cuza§tii, 300). In scri-
soarea lui N. Agarici se aminte§te de banul Costandin Greceanul, care a fost cumparat
in Calotenii de sus parti de la raze§i (Surete ms. XII. 462).
In 1776 e randult ca ispravnic la Falciu §i in aceasta calitate prime§te cartea dom-
neasca de la Gr. A. Ghica Voda sä cerceteze pricina dintre C. Paladi pah. §t raze§ii
de Muntenii=Puteni pr, Dumitra§co §i diaconul Scar lat (Ispisoace §i zapise V 2. 261).
Tot ca ispravnic de Mein, fiind biv vel ban, e oranduit prin cartea lui Gr. A. Ghica
Vocla in 1777 Mai 15 (Surete ms. V111. 761) sä cerceteze de au sau n'au dreptul Va-
sile Oprea cu ai lui raze§i in satul Popeni §i Grumazoaia, de pe Peni§ore§ti.
In 1779 lunie 9, in hotarnica ce o radica Ca§otenilor de jos capitanul de mazili
Irimia, proprietate a lui, pr. Miron Be§leaga §i ai lui raze§i, se arata Ca mo§ia aceasta
se margine§te cu Ca§otenii de jos a banului C. Greceanul, ce-a fost cumparat-o de la
Agarice§ti (Surete ms. XXVIII 340, VII. 721).
In 1780 Ghenar 7 banul C. Greceanul face schimb cu Vasile *tefan Hermez'ul §i
ia mo§ia Taute§tii de la Ia§i. sat intreg, §i da Albe§tii de la Falciu §i in plus 5500 lei
(Surete ms. XVIII 712, XIII 260). Schimbul acesta a e§it rau, cad unii din raze§ii Tip-
le§ti, ce erau 7 frati, stapani pe un hotar intreg, n'au primit schimbul, §i atunci C.
Greceanul da lui V. *t. HermezIul, un loc de dugheana in Boto§ani, dat zestre de
soacra dmisale Maria baneasa, ii mai ell §1 alt loc aläture cumparat cu banii sai pro-
prii ; aceste 2 locuri veniau la ulita targului nou in randul ratecului man. sf. Nicolae,
de la rate§ mai In sus" ; ii mai da §i 680 lei rumpand un zapis de datorii din 1780
Mart 27; ti mai da 30 lei, scotandu-I un zapis de la ba§a Andrei Pavli §i l'a rumpt ;
§i peste toate ii mai (IA §i 30 lei in mana, 4 epe §i un armasar (Surete ms. XIII, 267;
XVIII. 767).
In 1782 Ghenar 22 (Surete ms. XII. 461) banul C. Greceanul cumpara cu cate un
zlot stanjenul mocie in CA§oteni de sus de la Pascal calara§ §i raza§ii lui.La 20 Fe-
bruarie acela§ an banul C. Greceanul mai cumpara in Cacotenii de sus partite Susanei
monahia Vreame, ate cu un zlot stanjanul. Se arata. in zapis ca,mocia Cacoteni umbla
in 4 batrani, avand fiecare latime de 172 st. 2 palme (.689 stanjeni); C. Greceanul cum-
parase 2 batrani ; al M6cului §i a lui BeleagtY ; iar ei %rand din batranul lui Vreame
(Surete ms. XII. 461).
In acest an banul C. Greceanul facuse schimb cu man. Cetatuia, luand mocia
Scociuhanii ; voind sa-i aleaga hotarele despre mocia pah. lordachi Lambrino ; scoate
carte de blastam, §i raze§ii pe sufletele lor arata cum au mers hotarele Scociuhanilor
din apa Crasnei pang in apa Barladului, unde era §i moara calugareasca (Surete ms.
XXVIII. 42).
In 1783 lunie 7 C. Greceanul era biv vel ban ; el capata hrisov de la A. C. Ma-
vrocordat Voda prin care i se intarecte schimbul, care a facut cu man. Cetatuia ci
Galata, inchinate sf. mormint §i da manastirilor 2 dugheni aice in Iai cu locul lor
la ulita portil cel mari a sfintei Vineri, care este despre rasarit §i ia de la manastiri
urmatoarele mo§ii : Babiceni, Ghighi§A§ti, Scociuhanii, Bahnare§ti (pArti), Bucure§ti,
Albe§tii §i Uscatil care toate aceste mocii sant pe aceste trei tinuturi" Falciu, Vaslui
§i Tuvova, fiind ca dupa starea locului acolo se apropie §i hotarele acestor trei tinu-
turi (Surete ms. XXXVIII. 3).
Buletinul Muzeului Municipal 'loan Neculce, Ia§i. 26

www.dacoromanica.ro
202 GH. GHIBANESCU

De la 1783 toamna §1 pana la 1789 C. Greceanu a fost spear. In 23 Sept. 1783


spatarul C. Greceanul cumpara cu 12 lei de la Marla Postolachioae si ai sAi partile lor
din batranul lui Corozel, din mosia Albestii,- la Falciu, si lor flindu-le de cumpArAtura
de la Sandul Tamvoia (Surete ms. XXVII. 371). In 15 Oct. 1783 spatarul C. Greceanul
schimba cu razesii Vargolicesti, de la cari ia !Agile lor din GrAdinari, partea lui Ga-
vril Tocul, ot tin. Tutovei fiind aproape de §ederea noastra §i fiindu-ne trebuitoare
pentru hrana noastra" §i ii dau ei rAze§ii Vargolicesti partile lor din Bucure§ti §1 Pitesti
pe Barlad la tin. Tutovei, bastina mo§asca strAmo§ascA". Le mai dA 55 lei si un cal
(Surete ms. XXVIII, 85).
In adevar in 30 Oct. 1783 C. Greceanu da scrisoare de schimb, luand de la
Hariton si ai lui rAzesi un Milli Sofronie ales de Stefan GAlu§ca satrar §i Ion Rale
vornic de poarta din trupul mo§iilor Bargaoani, Ru§i §i Buciumii de la tin. Vaslui spre
rasarit de apa Barladului, §i le da partile sale din Orzesti tot din Vaslui, pe cari le
avea cumparate Inca din 1765 Dec. 16 §i le mai da si 520 lei (Surete ms. XVII, 456).
In 1784 April 12 C. Greceanul biv vel spatar capAta carte de blastAm de la Ga-
vril Calimachi Mitropolitul sa afle adevarul despre hotarele mosiei Tautestii de la 14,
(Surete ms. XIII. 263, XVIII. 641). Dupa ce a luat carte de blastam scoate §1 de la
Voda A. C. Mavrocordat carte domneasca catra lordachi biv vel med. sa cerceteze ho-
tarAle mosiei Tautestii (Surete ms. XIII 270, XVIII 746). In 2 Dec. 1784 Alex. C. Ma-
vrocordat Von Intareste prin hrisov schimbul ce biv vel spat. C. Greceanul a fAcut
cu V. Hermeziu, pentru Tautesti Inca din 1780 Ghenar 7 (Surete ms. XIII. 273.
XVIII 671). Despre cercetarea lui lancu Greceanu pah. ispravnic de Falciu pentru Tiplea
din Haceni, §i spat C. Greceanu vezi mai sus (Surete ms. XXVIII 586).
In 1785 Ianuarie 30 spatarul C. Greceanul pune pe Stefan MAU sd copieze dupa
Vartolomei Mazareanul letopisetul tarii Moldovei aice in Iasi supt domnia lui Alex. Ion
Mavrocordat. Eta a sasa copie a letopisetului inceput Intai de Nestor Ureche vornicul,
apoi de Miron Costin logofâtul, apoi de loan Neculce vornicul, iar peste tot de
loan Cantacuzino vel spatar ; scos apoi de Vartolomei Mazareanul arhimandritul man.
Solca la 1773 lanuar, iar al sasalea rand de d-lui Costandin Greceanul biv vel spatar
supt domnia lui Alex. I. Mavrocordat Voda prin osteneala lui Stefan TicAu la beat 1785
lanuarie 30" (T. Codrescu I. 90).
Acest manuscript, fost In proprietatea raposatului C. Climescu, profesor Universi-
tar, a provocat o mare valva in lumea criticilor istorici, incepand cu Arune Densusianul
si Oa la Giorge Pascu.
In 10 lulie 1785 C. Greceanul biv vel spatar capata carte domneasca catra is-
pravnicii de FAlciu (Oh. Costache biv vel pah. si lancu Greceanv biv pah.) sa op-
reasca pe satenii din Albesti de a mai calca cu vitele lor imasul de pe mosia sa Baghi-
cenii pe apa Barladului (Surete ms. XVII. 449).
Condica N. Roiu (Surete ms. II. 155) ni-1 arata spatar si In 1786. In 19 Februar
1786 C. Greceanul b. v. spatar §i ispravnic de Galati e randuit sa cerceteze pricina
pentru Putenii de la Tutova intre Alexandru, fiul clucerului Stamatie Adam si Manolachi
Pangrati (Acad. Rom. Cresteri pe 1916 pg. 262). In 13 Mai 1786 Alex. I. .Mavrocordat
da carte domneasa cAtra ispravnicii de Falciu (Lupul Bals biv vel sardar §i Gh. Cos-
tandachi biv vel stolnic) sa cerceteze pricina dintre Andrei Mogalde vornic de poartA
§i C. Greceanul spatar pentru un iaz de pe apa Barladului in mosia Scociuhanii, ce-i
ineaca mo§ia sa Pite§tii, cum §i dna rAzesii Vargoliesti, ce au vandut spat. C. Gre-
cianu in Bucuresti si Pitesti, sant in adevar ale lor (Surete ms. XII. 438).
[n 27 lulie 1786 spatar C. Greceanul a avut judecata la divan cu Dumitru Dia-
conul si ai lui pentru Casotenii de sus, la Mill, cumparatä de la V. Gavrita. Se

www.dacoromanica.ro
DOCUMENTE 203

face istoricul vAnzarilor din Ca§oteni, cum §i a impArtirii pe bAtrAni (Surete ms.
XXVIII. 333),
Doi ant de zile (1787-1788) n'avem §tiri despre C. Greceanul spatar. In schimb
in 1789 avem §tiri foarte interesante. Murise Anita cAminAreasa, fiica Saftei Roset
hatman. Se rAndue§te o cercetare a veniturilor §1 cheltuelilor casei rAposatel Angel cu
incepere de la 1782 pAnA in 1787. In comisiune se rAnduise 2 boeri : Manolachl Bal§ spa-
tar §1 C. Greceanul spatar. Ei depun o samA la divanul Cnejiei Moldaviei §i constata
cA veniturile au fost pe 1782-1787 in soma de lei 19,006. afarA de 553 ce rAmAsese
in sama vatavului Gavril. S'au cheltuit insA in acest interval 21594 lei, in care intrA §1
cheltuiala nuntilor a 2 fete : Ilinca cu 778 lei §1 Paraschiva cu 1991 lei, in care intrA
§i paralele date in man mirelui (1070 lei). Deci cheltuellie au intrecut veniturile
cu 2542 lei. La 4 Aug. divanul Cnejiei Moldaviei adevere§te sama casei. (Surete ms.
XXXII, 101-128).
Ca spatar judecA in 5 Aug. 1789 pricina dintre Mih. Capra ciobotar din Iasi cu
N. Blanar din Ia§i pentru o vie de la VAmA§oae (Surete ms. XLI. 219).
Cu gre§aIA N. VArgolici in zapisul de imprumut a 53 de lei pentru interesul mo-
§iilor Bucure§ti §1 Pite§ti de la Andrei Blanariul din Ia§i, Ii zice banul C, Greceanul
in lulie 1789 (Surete ms. XXTIII 23).
De la 1789 pAna la 1797 C. Greceanul a fost mare vornic ; §I nu pupae sunt
actele, ce vorbesc de vornicul C. Greceanul.
In 7 Aug. 1790 C. Greceanul vornic, membru in divanul cnejiei Moldovei judecA
pricina mo§iei de pe Oran! LAbu§cAi la *endriceni, intre Gherghelesti §1 pah. M. Cos-
tachi (Surete XIV. 69),
In 1790 Noembrie 29 vornicul C. Greceanul in tarie incAlcAnd pAmAntul rAze§ilor
din Pite§ti §1 Bucure§ti, ace§tia fac !alba la divan, lordachi Popa §1 ai lui, §1 cer ju-
decatA cu boerul. (Surete ms. XXVIII. 559).
In 17 lunie 1791 tot ca membru al divanului Cnejiei Moldovei, C. Greceanul vor-
nic dA carte la ispravnicii de Harlan sa aleagA din nou hotarAle mo§iei Cotnari §i a HArlAu-
lui, däruite man. sf. Spiridon din Ia§1 (Ispisoace IV. 2. 249).
In 26 Ghetur 1792 tot ca membru in divan, vornicul C. Greceanul intAre§te lui
D. Bogdan treti logofAt, fiul decapitatului boer, vornicul Manolachi Bogdan, brudina po-
dului de peste Prut la FAlciu pe amAndouA malurile, fiind proprietar §1 pe malul stAng
ai Prutuiui (Surete ms. XLIV. 261 ; cf. Ion Neculce V. 220 Ogg.). In 22 Martie diva-
nul Cnejiei Moldovei, uncle- era membru §1 C. Greceanu vornic, intAre§te lui C. Paladi
spatar trei bAtrAni in Putenii de pe Elan (Ispisoace V. 2. 112).
In 14 Oct, 1792 Manolache Buzne din la§i, feciorul lui D. Buzne dA zapis ca a
primit de la boerul vornic C. Greceanul 15 lei, partea ce I se cuvine din vAnzarea par-
tilor din CA§oteni §1 Tule§ti la tin. Vasluiului (Surete ms. XII. 673),
In 25 Martie 1793 C. Greceanul e vel vornic (V. A. Ureche lat. Rom. V. 526).
In 11 Aug. 1793 C. Greceanul biv vel vornic capAta carte domneascA de la M.
C. Sutul VodA sA aibA a stapAni §1 a lua de a zecea, havaehd §i dejma de la locul-
torii ce §ed pe urmAtoarele mo§ii ale sale : Deleni (partea JorAi), Arame§ti, Pite§ti, Bu-
cure§tl, Uscatli de la Tutova §1 Albe§tii de la FAlciu (Surete ms. XXVIII, 559).
In 15 Mai 1794 C. Greceanul vel vornic capAtA o noua carte domneascA de la
M. C. Sutul Von pentru a-§i lua de a zecea de pe mo§lile sale de la Tutova §i Fat-
ciu, §1 anume : Delenii, Arame§ti, Pite§ti, Bucure§ti, Uscati, BAhnAre§ti, Cotul Tacului
(1-loceni), balta lui Benescu §1 din Albe§ti (Surete ms. XXVIII 326).
C. Greceanul vornic avea case marl in Ia§i, in Muntenimea de sus, unde sant azi
waffle coa1ei Normale de fete, din str. Toma Cozma. Vecin in fall avea pe vornicul

www.dacoromanica.ro
204 GH. GHIBANESCU

Manolachi Conachi, tatAl lui C. Conachi poetul ; In Ion Neculce (V. 152), am dat hotarnica
locului lui M. Conachl vornicul de aprozi, care se vede cA a cumpArat §1 casele lui
C. Greceanul vornic.
SAtenii de pe mo§iile sale de la Tutova §i FAlciu nit se prea supuneau cartilor
domne§ti de a da de a zecea ; de acela vel vornicul C. Greceanul scuate o nouA carte
gospod de la A. I. Calimach VodA, vAr primar cu jupAneasa lul Safta §1 in 2 Sept.
1795 i se dA aceastA carte pentru a lua de a zece de pe mo§iile Deleni, Pite§ti, Bucu-
re§ti, Uscati, BAhnAre§ti, balta lul Benescu, la Tutova, §i Albe§tii, Cotul Tacului §i
Coticerii la FAIciu (Surete ms. XXVIII, 325).
El figureaza in divanul din 1795 a lui Alex. I. Calimach VodA, ca vel vornic, (N.
lorga, Doc. Calimachi I. 53 ; N. Roiu, condica Arh. st. Ia§i in Surete ms, II. 155).
In 1797 Aug. 24 C. Greceanul marele vornic de tara de jos capAta carte de la A.
I. Calimah VodA cAtrA M Sturza biv vel vornic sA-i aleagA hotarele mo§iei TAute§til
de la la§i, (Surete ms. XIII, 272, cf. Surete II 155, condica N. Rolu).
In toamna lui 1797 C. Greceanul e radicat la rangul de mare logoidt de cAtrA
Alexandru Ion Calimach VodA, vArul solid sale Safta. In aceastA calitate de vel logo-
fat, avem scrisoare de a§Azare a lui T. Mogalde pentru amanetul a 43 scrisori pentru
mo§iile Pite§ti, Bucure§ti, RAde§ti §1 Coste§ti de la Tutova, amanetate din 1796 Mai
12, §i plAtindu-i 350 lei cu dobanda lor i§i ia mo§iile inapoi (Surete ms. XXVIII. 585).
In 26 lanuarie 1798 C. Greceanul ca vel log. adevereazA un suret al unui ispisoc
de la Oh. Duca VodA din 7180 pentru Mânestergureni (Surete ms. XXV. 686 ; Surete
XX. 29 ; Arhiva Muz. Municipal II, 29).
In 28 lanuar 1798 C. Greceanul ca vel logofAt iscAle§te tidula ce o dA Alex, I.
Calimach VodA prin care chiamA Ia divan pe Tudosiica Costachi stolniceasa cu rAzA§ii
de TAmA§eni, (Surete XLIV, 23).
In 26 luni 1798 C, Greceanul ca vel log. judecA in divan pricina de bani dintre
C. Carp §1 lordachi Mometco, pentru 8368 lei (Surete ms. XLVI, 310).
In 26 lulie 1798 C. Greceanul log. aduce carte de la VodA cAtrA ispravnicul de
Vaslui §1 scoate la mezat partite ce a cumpArat in Coticeri Inca din 1797 Mai 24 de
la rAzA§ii Bor§. Se face strigare 6 luni de zile §i in 16 Ghenar 1799 ispravnicii de
Vaslul aratA cl nu s'au arAtat nimene cu pricinA §1 dA dovadA ca sA se scoatA hrisov
domnesc de stApAnire.(Surete ms. XII 608).
In 8 April 1798 C. Greceanul vel log. de tam de sus capAtA carte domneascA de
la Alex. I. Calimachi VodA pentru alegerea hotarAlor mo§iei TAute§tii despre vecini
(Surete ms. XIII. 280.
In 3 Sept. 1799 C. Greceanul, acmu biv vel logofAt, capatA carte domneascA de
la C. A. Ipsilanti VodAse schimbase domnialcAtrA ispravnicii de FAlciu (I. Sturza
biv vel ban §1 *erban Costachi 3 postelnic) sA aleagA hotarAle mo§iei Cotul Ta-
cului, care din vechime s'au chemat lidceni, despre vecini (Surete ms. XXVIII 323).
In 18 Sept. 1799 Apostol Tiplea rAzA§ de HAceni face o nouA jalobA la domnie
contra lui C. Greceanul vel log. pentru cA a cumpArat rAu de la rAzA§ii Tiple§ti §1
partile lui cinci din opt din trupul Tiplea, mo§ia HAceni ; cere protimisire (Surete ms.
XXXVIII 29).
In 13 Mai 1799 C. Greceanu biv vel log. cumpArA de la I. Damian §i ai lui pAr-
tile lor din mo§iia Mu§Ate§tii, zisA §i Erburoae de la Vaslui, 85 stânjeni ate un leu
stânjenul (Surete ms. XXXVIII 167).
Dupa aceasta intrAm cu povestea in secolul al XIX, i vom povesti ultimele zile
de boerie ale bAtrAnului logofAt C. Greceanu, care de 45 de ani stAtea in slujba tarn,
C, Greceanul logofat cumpArase mo0a HAcenii din gura vAi StrAjnicul, la FAlciu

www.dacoromanica.ro
DOCUMENTE 205

§1 cerand prin jaloba la VodA sa i se aleagA cumparaturile si neinvoinduse cu razesii


Arsene Uleul si ai sai din Albesti, li s'a fost pus vadea in Aprilie ; razesii se and
prIn zapisul ce-I dau ispravnicului de Falciu cA acmu fiind vremea primaverii vor veni
negresit la Iasi la 20 Maiu (Surete ms. XXVIII. 87).
Inca din 10 Mai 1799 log. C. Grecianu cumpArase de la unii si altii din razesi
parti in Mosetesti, zis si Arburoaea, de la Ionita Damian din TArzii si ai lui ; in Coti-
ceri un batran intreg de la Anton Parfeni si ai lui si a cerut sa se facA publicatiune.
In curs de 6 luni de -zile telalul a strigat mezatul, iar mazilul lonita Carare a mers pe
la fiecare run §i nimene n'a vrut sA cumpere, asa ca isprAvnicia scrie logofetiei celei
marl cA vAnzarea a ramas buna catra log. Cost. Greceanu biv vel log ; aceasta in 21
Dec. 1800 (Surete ms. XXXVI. 783).
In 4 Ghenar 1800 C. Greceanul biv vel log. de tara de sus capata carte dom-
neascA de la C. A. Ipsilant Voda de stApAnire a 85 stânjeni, cumpArati cAte cu un leu
in Mosetesti zis i Erburoae, de la lonita Damian si ai lui (Surete ms. XXXVIII 236).
In 29 lulie 1800 C. Greceanu vel log scrie carte ispravniciei de Vaslui sA cu..
ceteze jaloba ce a fAcut Zoita Cioroae pentru Scheia la Vaslui kUricar XXI. 330).
In 20 Noembre 1801 C. Greceanu biv vel log. de tara de sus capata carte de la
divan de stapAnit o jumatate de bAtrAn din Coticeri, cumparat de la Borsastl Inca din
1797 Noembre 24, si intArit de divanui din 1798 lulie 20 dupA strigarile la mezat in
curgere de 6 luni de zile ; Facandu-se noi cercetari de ispravnicii de FAlciu in 1799
Ghenar 16, de nu este protimisire; acmu divanul ii dA carte de stapAnire statornicA.
(Surete ms. XII. 606).
In' 6 lulie 1802 C. Greceanul biv vel logofat capata o noua carte de la divan sail
stapAneasca partile cumparate in Coticeri cu patru zapise : a) din 1797 Aug. 16 de la
fratii Bosie 59 pol stAnjeni cu 60 lei ; b) din 1798 Sept. 15 de la V. Ion Chirica a
treia parte din batranul Chirica cu 50 lei ; c) din 1800 de la Gheorghe si Pavel Ariton
cu 59 pol stAnjeni cu 59 pol lei, d) din 1801 Noembre 25 de la T. si Ion Chirica 60
st. cu 65 lei. Publicatiile s'au facut dupa lege (Surete ms. XII, 471)
In 1802 lunie 10 divanul Orli judeca pricina dintre C. Greceanul biv vel log, §1
!litre Vasile Focsa din Deleni cu ai sai razesi pentru jumatatea mosii Casotenii de sus ;
fiecare parte isi aduce actele vechi, in numAr de 13 acte si divanul hotarAste cA tre-
cand 15-20 de ani de la vanzare si fiind inaintea sobornicescului hrisov, care a
stabilit legea protimisirii, log. C. Greceanu va rarnAnea deplin stapftn -pe toate cumpa-
Muffle sale (Surete ms. XVII. 464-471).
Cu Tiplestii, cei 5 frati, cari isi cereau partile inapoi din Albesti si cade la invo-
iala cu biv vel log. G. Greceanul, dAndu-le loc din alte pall si anume 7 st. 6 palme.
Ei dau zapis de asezare in 30 April 1802 (Surete ms. XXVIII. 48).
In scrisoarea cAminarului lord. Miclescu din 1802 Noembre 7 catra varul sau
Matei Costache ban sa vorbeste cA log. C. Greceanul ar fi radicat o hotarnica a Fo-
lestilor (Ispisoace IV. 2. 38).
In 16 Noembre 1802 divanul tariiC. Greceanu era vel logofatcere noului domn
A. C. Moruz o noua asezare a darilor (V. A. Ureche 1st, Rom. XI. 42).
In 20 Noembre 1802 C. Greceanu vel log, e in divanul Caimacanilor si judeca
cu colegil sai din divan jalba lui St. Caracas pitar cu schitul HArsova pentru incalcAri
de hotarA a mosiilor Babosanii si Scurtii (Suretn ms. XLVII. 72.
In 20 lunie 1803 pr. V. Focsa cu ai lui razesi din Deleni face a 6 jalba la dom-
nie in pricina vAnzarii partilor din Casotenii de la Falciu si Vaslui Ohl log. C. Gre-
ceadu. Judecata nu s'a ispiavif la vreme a mariia sa Voda s'a this la Bucurepti ;

www.dacoromanica.ro
206 01-1. GH1BANESCU

§i boerut judecAtor lordachi Canta log, a oprit scrisorile rAze§ilor 13 scrisori zicand
cA trebue sd stee pand ce s'a aseza domnia noud §1 au trecut 4 luni de zile de
când s'a a§ezat domnia scrisorile nu ni se ciao. In anaforaoa boerilor din 5 lulie
aratA el a judecat priclna §1 cum vanzarea era de dinaintea sobornicescului hrisov nu i s'a
dat d§tig (Surete ms. XII 673).
In 3 Mai 1803 A. C. Muruz VodA dA carte domneascA cAträ ispravnicil din Vaslui
sA facA publicaVe pentru 85 stanjini pAmSnt, ce C. Greceanul biv vel log a fost cum-
pArat la 16 Fevruarie 1803 din ManzAte§ti, ce-i zice Erburoae, de la loana fata preotului
Manoliu ate cu 65 parale stânjenul (Surete ms. XXXVIII 174)
In I lunie 1803 rAze§ii din mo§ia Erburoae fac jalobA la VodI contra log. C.
Greceanul, care prin multe me§ter§uguri a inceput a intuneca sAracii §1 a le lua mo§iile",
§1 fArA §tirea lor a cumpArat cu 80 tel de la lonita Damian. Cer dreptate (Surete ms.
XXXVIII 91).
In 8 lunie boerii de divan cerceteazA jaloba §i aflA cl log. C. Greceanul cu
zapise In regull a cumpArat incA din 1799 Mai 10 partile lui Ionita Damian, fAcând §1
publicatia (Surete ms. XXXVIII 92).
In 6 Oct. 1803 C. Greceanul vel log. e membru la al 1I-lea departament §i consi-
derA ca rAsuflate hArtiile vechi, ce s'a zis cA ar fi la mo§la lui C. Agapi mazil pentru
mo§iile Goe§ti §i Zabuliceni, primind jurAmantul pe carte de blAstAm (Surete ms.
XIV 232).
In 5 Oct. e vel logofAt In divanul lui A. C. Moruz VodA §i dA rAmasA pe Maria
Panaitoae In fmpresurArile ce face mo§iei BAbicenilor (Surete ms. XLVI, 532).
In Condica liuzilor din 1803 proprietar In Tarzil figureazA Alecu Greceanu spa-
tar, §i se aratA cA Tarzii au 96 Iocuitori §i plAtesc la §fert 330 lei ; toti se ocupA cu
lucrul pAmAntului, cu vii §i au loc indestul (Uricar VIII. 244). In TAute§ti proprietar este
log, C. Greceanul §1 are 22 liude cu 64 lei la §fert (Uricar VIII, 354).
In 12 Febr. 1804 Ion Donos cu rAze§ii lul din Erburoaia fac a 3-a jalbA la VodA
contra lui C. Greceanul cA fArA §tirea lor ar fi cumpArat In Erburoaia un bAtran a lui Ichim
de la Catrina, §1 alt bAtrAn a lui DAnilA de la loana lui Paladi. (Surete ms. XXXVIII.81.
In 9 April 1804, A. C Moruz VodA scrie carte domneascA la ispravnicii de FAlciu
sA cerceteze scrlsorile Tiple§tilor §i ale vechilului lui C. Greceanul biv vel log. despre
HAceni, alegandu-le, stilpindu-le §i mAsurindu-le in stinjini (Surete ms. XXVIII 341).
In 26 tulle 1804. Divanul judecA pricina pentru HAceni intre log. C. Greceanul
§1 intre neamul BAdros, ace§tia arAtind cA imprumutindu-se cu 20 lei au amanetat pAr-
tile lor, pe and vechilul d-sale log. C. Greceanu au arAtat zapise de vanzare din 1767
Ghenar, de pe dud dmlui era stolnic. Se dA ca§tig de cauzA log. Greceanu. (Surete
ms. XXVIII 343).
In 6 Sept. 1804 rAze§ii din Corni dau scrisoare de mArturie la maim lui C,
Greceanul biv vel logofet cum 'numai Andrei Mogalde vornic de poartA a stApftnit pArti
In BAhnAre§ti, Uscati, Pite§ti §i Bucure§ti, nu §i alti rAze§i (Surete ms. XXVIII 353).
In 11 tulle 1804 Sandu Bugeac face jalbA la VodA contra lui vel. log. C. Grecia-
nul cA tine pe nedrept scrisorile mo§iei sale pentru 20 lei ce ar fi dat G. Greceanul lui
V. Buglac tfind volintiritt In uremea Muscalitor celor dinainte sacestore. (Surete
ms, XXVIII 592).
In 10 Febr. 1805 boerii divani§ti fac anafora la domn In pricina ce are logofAt C.
Greceanul cu rAze§ii sAi pentru 85 stânjeni din Mo§ete§ti, zis §1 Erburoaia, cumpArate
de Greceanul Inca din 1799 §i fAcandu-se publicatie dupA lege. (Surete ms. XXXVIII.27).
RAze§ii se mai jAluise cu a 5-a jalhA in 20 Ianuarie 1805, cerând dreptate. (Surete ms.

www.dacoromanica.ro
CI CUMENTE 207

XXXVII1.26) ; iar Voda A. C. Muruz Intarevte In 6 April 1805 anaforaoa velitilor boeri.
(Surete ms. XXXVIII.26).
In 10 lunie 1805 C. Greceanul este vel logofat In divan §i judeca pricina mo§iei
Coltul-Cornii vi iscalevte anaforaua cu colegii sai de divan. (Surete ms, XLVI.954).
In 12 lunie 1805 tot ca vel log. C. Greceanul In divan scrie carte la Sofrone egu-
menul man. Barnova sa fie fata la hotarul moviei Sendricenii a pitäresei Mariuta Ghprghel.
(Surete X1V.82).
In 22 lulie 1805 C. Greceanul vel log. scrie carte la ispravnicii de Vaslui sa cer-
ceteze jalba Zoitai Ciuroaea de impresurarea, ce patimevte movia sa Scheia despre Ca-
potevtii manastirei Barnova. (Uricar XXI.330).
In 1806 lunie 15 pah. M. Jora radica marturia hotarnica a moviei Pahna §i a Co-
tului Turului, zisa §i Haceni a biv vel log. C. Greceanul. Se face istoricul movillor pe
baze de acte vechi. (Surete ms. XXXVIII.46).
In 8 Iulie 1806 facandu-se masuratoare Erburoaei, dui:4 hotarnica din 7263 lulie 2
(1755) se arata ca log. C. Greceanul a dat 6000 tel vi a cumparat movia DrAgotevti,
vecina ca alta movie a sa Petrilevtii pe din jos. (Surete ms. XXXVI.647).
In 28 lulie 1806 A. C. Moruz Voda scrie carte catra ispravnicii de Falciu sa fad pu-
blicatie pentru rascumpararea moviei DrAgotevtii de catra biv vel log. C. Greceanul
(Acad. Rom. Crevteri pe 1906 P. 108).
In 21 Oct. 1806 Roman Bran Infativaza un opis de toate scrisorile moviei Ba-
ba-a vanduta lui C. Greceanul biv vel log. (Surete ms XVII.455).
In vremea ocupatiunii Rusevti intre 1806-1812 vtiri despre C. Greceanul, batranul
biv vel log. avem prea putine. Ava in 1812 Mai 4 se vorbevte de log. C. Greceanul cu
prilejul unor dugheni din Botovani, ce au fost pe la 1760 a Mariei baneasa, soacra la-
goldtului Const. Greceanul. (Iorga, Doc, Calimahi 11.45).
lar in 1813 April 30 C. Greceanul biv vel logofat face jaloba la Voda Sc. Alex
Calimahi, un nepot de vat- dupa kupaneasa sa Seta, nascuta ban D. Calimahi, ca mo§ia
sa Tautevtii, care o are cumparata de peste 35 ani (1778) de la post V. Hermeziu su-
fere impresurare despre vecini, cari nu voesc arate scrisorile. (Surete ms. X111.286).
In 6 Mai 1813 Von Sc. A. Calimahi da carte domueasca catra Ion Sturza biv vel spatar
sa mearga la Tautevti .vi sa cerceteze hotarele. (Surete ms. XIII.287). Trece o luta §i ju-
matate §1 nu se face nimic, cad post A. Ghlca, proprietarul Uricanilor lasase vechil pe
fratele sail Gr. Ghica vornicul §1 acesta tot urnevte cu vorbe ; dar cererea nova din
24 lunie 1813 n'o mei iscalevte batranul log C. Greceanul, ci fiul sAu spatar A, Gre-
ceanu. De ce ? Probabil ca s'a fost Imbolnavit greu era om de cerputin 85 ani la a-
ceasta data, vi n'a mai putut sa-vi caute de afacerile sale. (Surete ms. XI11.288). 0
noua jalba se face In 30 luni 1813 de spatar Alex. Greceanu, jaluind ca nici man.
Trei Erarhi nu-§i trimete scrisorile, nici vornicul Gr. Ghica pentru Uricani, ci numai
serdar Ion Botezatu vi logofeteasa nine Paladi. (Surete ms. XIII.290). In sfar§it in 28
Dec. 1813. lonita Sturza spatar, hotarntc da marturie hotarnica in semne §i masuri. Ho-
tarnica mare vi amanuntita interesaza Iocurile din aproprierea imediata a Iavilor.
(Surete ms. XIII.292-299).
In 1815 Febr. 19 aga Alexandru Greceanul capata carte domneasca de la Sc.
A. Calimah Voda in judecata cu razevii de Oltenevtl pentru partite cumparate de logofatul
C Greceanul peirinfele dumisale agdi Alexavdru Greceanur. Deci ar fi prezumtla
ca traia la aceasta vreme batranul logofat. (Surete ms. XIII.481).
Eu cred ca murise In toamna lui 1813, cad in jalba ce o face Arban Negel vel
vornic ca i se impresurase locul caselor sale din Iavi (azi Cercul Militar) de catra locul
logoletesei Sofia Grecenita, (forge. Calimah 1.508), arata ca la aceasta data logofatul

www.dacoromanica.ro
208 GH. GHIBANESCU

C. Greceanul murise, §i-i rämäsese in viata batrana lui sotie, Safta cu care träise
impreuna 53 de ani aproape.
In 1818 luni 4 in certea de judecata a divanului in pricina pentru Oltene§ti, Ca-
§oteni §1 Tule§ti intre raze§ii de Curteni ci Capitanul C. Agarici se pomene§te de rd-
posatul logojdt Constandin Greceanul de trei! ori ; tocmai din 1813 toamna i§i da-
duse duhul octogenarul logofat C. Greceanul, fnchizand o pagina frumoasä de viata pu-
blica, prin lunga sa cariera politica de peste 60 ani in slujba tarn.
6) Pentru a ne da smith de frumoasa cariera politica a lui C. Greceanul sa le-
arn ce bogata cunoctinta de oameni §i lucruri, cum §i ce prefaceri adanci a putut
capata in lunga sa viata. Näscut catra 1730 cel putin, a vazut lumina zilei supt fed-
cita domnie a lui Grigore Matei Ghica Voda (1726-1733), §1 ca copil a vazut deasa
trecere de la 14 la Bncure§ti a celor 2 voevozi, rude intre clan§iiveri primari, intru
cat mama lui Gr. Ghica era Ruxandra Mavrocordat, sora lui Nec. Von Mavrocordat.
De la 1733 April 16-1749, Aug. 31, deci 16 ani, yeti primari s'au urmat unul in locul
altuia de trei ori pentru Gr. Ghica Vocia:§1 de -4 ori pentru Const. §i Ion Mavrocordat
frati. Intrat in cancelarie ca logofat de visterie §i apoi treti logofat, avand infati§are
placuta §i o scrisoare frumoasä, cum 11 arata iscalitura §i el a perindat patru domnii,
dIntre cari doul domnii ale lui Const. M. Cehan Racovita Voda §i cele doua a fratilor
Matei §i Scarlat Ghica, fii lui Grigore Ghica, de§i nepoti de liar ai Mavrocordatilor.
Se ridicase de la Campulungul Bucovinei doi frail, cari au avut o fericita soarta
in istoria politica ca prin dragomanatul de la poarta a lui Teodor Calimahi, sa asigure
fratelui sari Dumitracco Calimahi bania cea mare a thrii multi ani supt diferiti domni
de la 7256 (1748) Grigore Ghica, C. Mavrocordat 7257 (1749) Const. Mih. Raco-
vita 7258.7260, Matei Ghica Voda 7261-7263. In acest timp Dumitra§co Calma§ul a
putut cunoa§te din cancelarie pe tat:tarnl treti logofat, scriitorul de urice §i ispisoace
domnecti §1 a hotarat sa §i-1 ia de ginere. Rangabë pune casatoria lui C. Greceanul
logofatul cu Safta Calimahi in 1765 ; eu cred ca. a fost cu ceva mai inainte.
Venirea in scaun a batranului T. Calma§ ca Ion Teodor Voda, a inlesnit tad-
rului log. al treile sa imbrace caftanul de stolnic i chiar figureaza in divan, deci
radica din cariera de cinovnic in Cancelarie, acea de boer de divan. Intre 1762-1770,
supt prima ocupatiune ruseasca, C. Greceanul a stat ca vel stolnic §i biv vel slolnic
supt 5 domni din care rudele sale Calimachi cu 3 domnii §i Grigore A. Ghica ci C.
Mavrocordat cu a 4-a domnie.
Divanui Cnejiei Moldovei ii da rangul de Ban, care 11 tine 13 ani supt cele 3
domnii ale lui Gr. Ghica decapitatul ci C. D, Moruz Von (1778-1782) §1 Alex. Ion
Mavrocordat Voda.
ase ani a stat apoi spatar de la 1783-1789 supt A. C. Mavrocordat ci Alex.
Ipsilanti ; a vazut efemera domnie a lui Manolachi Roset Beneti de 6 luni in 1788, cum
§1 a doua ocupatie ruseasca, in care administratia Moldovei s'a rupt in 2 : Nemiii cu
Eggelert la Roman §i Ru§ii cu Serghie Lascarov la Ia§i.
Ocupatia a dorth ruseasca l'a ridicat in rang facandu-1 vornie, cum prima ocu-
patie ruseasca ii Muse ban ; In aceasth boerie stä de la 1789-1797 ci sluje§te urma-
torii domnl : Alexandru C. Moruz Voda, Mihail Sutu§i Alexandru Calimahi, care era
var cu Safta C. Greceanu ci I ridica in rang in 1797 ca vel logofat in divan.
Ca logofat mare §i fost mare logofat a stat mai mult ca 20 de ani §i a peran-
dat aceste domnii : Const. Ipsilante, Alex. N. Sutu, Alex. Moruz cu a lul domnia, Scarlat
Calimahl cu ocupatia a treia ruseasca §i apoi singur ;
Avusese parte a vedea cu ochii lui pe cei patru Calinahi ; pe unchiul sat] Tudor
Voda, pe verii sai Grigore §1 Alexandru Voda §1 pe nepotul de vas Scarlat Calinah Von.

www.dacoromanica.ro
DOCUMENTE 209

In total a trait viata a 20 de domni cu 30 de domniii §i cu trei ocupatiuni ru-


sevti de 18 ani de zile 1
7) Grecenii a patra si a cincea genera fie. Cei 2 frati lancu Grecianu pah. §i Cost.
Grecianu logofat au avut acevti copii : 1.

2. Neculai Greceanul sard.


=Anita Coste Adam
3. lancu Greceanu pah. Cost Greceanu log.
=Elena Donici =Safta D. Calimachi
4. Ion Ecaterina Neculai lancu Alexandru Greceanu
vornic =Hrisoverghi caminar spatar vornic
=Nastasia =P Paleolog Clemente =Catinca =..-Ecaterina Nec. Bal§
Costandachi monah ar- Buhu§
mandrit]
= Smaran-
$tefan, Neculai, Elena, Elisaveta
da Bal§

5. lancu Gheorghe Stefan Safta Elena Neculai Nicolae Eufrosina


vornic aga vornic Donici =A.Bel- aga (13a- vornic =Mihai
=Smaranda =Anastasia diman da§ca) =Elena C. Cantacuzi-
Costachi Balv =Ecat. lamandi no-Pavcanul
Varnav
8. Ion Greceanul vornicul. S'a casätorit cu Nastasia Costandachi, care-i supra-
vetue§te ; el murind la 1831, dansa la 1844. El a ocupat rand pe rand rangurile bo-
ere§ti de medelnicer, cdminar, paharnic, ban, postelnic §1 In urma vornic ; aceasta
intre 1803 pana la 1831, prin urmare 28 ani. Iata cateva §tirl documentare despre el.
In 1809 Ghenar 15 Ion Greceanul medelnicer atesta ca martur In zapisul, prin care
banul Matei Costache cumpara cu 300 lei partile protopopului Gheorghe din Bribevti
(Ispisoace V, 2, 193).
In 1810 Mai 8 Ion Greceanul cdminar iscAle§te ca martur In zapisul, prin care C.
Die biv vel §atrar cumpara cu 600 tel dela Toader zet (ginere) Coranga casele sale din
Barlad (Surete ms, XLVIII 55).
In 1816 e ban, iar In 1818 biv vel ban (Surete ms, 11 146. Condica N. Roiu),
In 14816 April 2, banul Ion Greceanul aduce cartea parcalabiei pentru a i se alege
partile de movie ce le are In Negotesti ; hotarnicii N. Hilip §i St, Teodor capitan in-
tocmesc o spita de neamuri, din care reiese ca Negotevtii umblau in trei batrani : Nana,
Lupanu §i Alboto (Surete ms. LV, 960).
In 1820 Mai 24 banul Ion Tautul intocme§te un peritipsis, de actele moviilor de la
FAlciu, Mdstatecii, Grijulova §i Valea Epii, ce apartineau agdi Ion Greceanul, frate
cu Climente monah §1 cu medelnicerul Iancu Greceanul. (Surete XXIV, 147 nota), Con-
dici doc. XXV supt anul 1820. Surete ms. LIII. 600.
In 1822 Noembre 28 Alecu Calimachl vornic se jalue§te domniei ca postelnicul
Ion Greceanul ii calca cu vitele sale odaia ce a facut in coastele satului sau Zorlenii,
numai la o suta stanjeni. §i a deschis cravma inpotriva pravililor §1 a obiceiului vechiu
al pamantului Ca in coastele unui sat Intreg nu se poate deschide cravma la odAi" (Su-
rete ms. IV 174). Incalcarile la movie au provocat proces Inca din 1814 cu raposata
spdtdrifa Smaranda Costandachi, soacra post. Ion Greceanul, dar cand a incercat
sa puna cravma in coastete satului Zorleni a dat scrisoare la maim vornicului A. Cali-
machi ca nu va deschide cra§ma (Surete ms, IV, 174).
Buletinul Muzeului Municipal (loan Neculcea la§i. 27
www.dacoromanica.ro
210 01-1. GFIIBANESCU 111.
Supt Stefan Vogorode Ion Greceanul aga a f ost ispravnic de Tutova. In 15 Oct.
1821 Nastasia agoaia cere la Voda ca sa primeasca demisia din ispravnicie a sotului
sau aga Ion Greceanul §i caimacamia randue§te pe comisul Nee. Greceanul (Surete
XLVI 675).
In 1820 April 4, Ion Greceanul agd are pricina de judecata cu Alecu Calimachi
vornic pentru cra§ma facutä in coastele satului sau §i la cercetare ce s'a/fAcut de Toma
Dimitriu se gasesc In pivnita 3 vase cu yin §i a Mat cepul la vase. (Surete ms. IV,
172). Pricina continua a se judeca §i in 1821, and e tot aga (Surete ms. IV, 173 seq.).
Supt domnia tut lonita Sandul Sturza Voda avem 2 catastive de boeri radlcati in
trepte ori boerili din nou, pe care opozitia timpuld a notat in dreptul unora din ei
cate parale i-au linut boeria §i din ce treapta s'a scos. (Zota Arhiva Genealogica I. 35 seq.
Surete ms. XXIII, B. 537 seqq. XXIII, 720 seqq.). Lista incepe cu Ion Greceanul,
care din postelnic il face vel postelnic pe ziva de 19 Noembrie 1822 ; (XXIII, A. 538);
(Surete X, 263); iar in alt catastih al boeriilor ce s'au facut la anul 1822 Noembrie 21
dupd venirea domnului aicea in la0 de la 27 Sept. ce au intrat In Frumoasa, ve
pah. pe aga Ion Greceanul Noembre 20 iar de la Tarigrad lulie 1, and §i domnul
loan Voda Sturza au imbracat caftan de domnie sau randuit de vizir domn" (Surete
ms. XXIII B. 995).
In adevar in delegatia trimeasa pe boeri la Tarigrad pentru numirea noului domn,
era §i Ion Greceanul agl, care iscale§te doleantele tarii la 24 April 1822, memoriul
grecesc inaintat marelui vizir (Surete X, 324, 333). (Surete ms. X, supt anul 1822 ; cf.
mapa originala No. XXXII, 90).
In 30 Noembre 1822 §i mai apoi in 16 Dec. 1823 postelnicul Ion Greceanul a
fost Imbracat cu blanä (Surete X. 236. 272).
In condica domneasca de boeriile facute de la 1822 in coace (Surete ms. XXXII.
560) gasim pe Ion Greceanul inaintat in 28 Dec. 1824 ca vornic al tarn de jos (Surete
ms. XXXII. 736 ; idem X (RA§cane§tii) 276); ca vel vornic iscale§te In 20 Martie 1825 hota-
rarea divanului de a se da lui Dracachi Roset 10 pogoane vie la Putna mo§tenire de
la parintele ski Nec. Roset §i alese de ale fratelui sari Vasile Roset vornic Inca din
1811. (Surete ms. XLIII 717).
In 4 lunie 1826 Ion Greceanul vornic e rânduit in comisiunea de luat socotelite
averii raposatului pah. lanacachi Donici, de la sotia sa paharniceasa Rucsanda Cer-
chez (Surete ms. XXXVIII, 33).
In 1830 April 24 loan Greceanul vornic era madular in divanul judecatoresc al cnejiei
Moldovei §i da ordin caul ispravnicia de Ia§i pentru a pune in stapftnire in Taute§ti
pe loan Canta spatar, care a cumparat la mezat mo§ia foasta a vornicului Alecu Greceanu
(Surete ms. XIII 281), iar in 24 Mai scrie carte la aga D. lam andi sä desbata impresurarea
ce patime§te polcovnicul lonita Buznea despre Sopârlenii lui Matei Roset hatmanul
(Surete XVII. 174); o alta carte e din 5 Sept. catra ispravnicii de Fälciu pentru par-
tite lui Gheleme din Ghermane§ti (Surcte XVII 179).
In 6 lunie 1830 judeca pricina pentru Draceni, la Falciu intre hatm. Matei Roset
§i aga Ilie Cogälniceanu (Surete XVII, 181).
Tot in aceastä calitate la 11 lunie 1830 da ordin post. I. Jora sa aleaga locul de
prisaca din Albe§ti, la Vaslui, a lui C. Várnav spatar (Surete ms. XIX 361).
9) lancul Greceanul spatar, casatorit cu Catinca Buhu§, este tot fiu a lui lancu
Grecianul pah. §I al Elenei Donici, §i frate cu Ion Greceanul vornic. De altfel aceste
lamuriri de inrudire ni le dau documentele timpului. Cand dupa 1822 boerii intocmesc
lista rangurilor de boerii caftanili supt lonita Sturza, ca spirit de opozitie §i pangarirea

www.dacoromanica.ro
DOCUMENTE 211

boerimei, zice : agl pe dlui caminar lancul Greceanu, frate lui vel postelnie (Surete
ms. XXIII B. 996).
In lista de scutelnici, ce s'a intocmit in 1819 pe $fertul al 4-lea, pe trei lunl de
la 13 Martie-10 lunie (Surete ms. XXXII 699). lancul Greceanul este trecut ca biv vel
medelnicer cu 9 liude scutiti de bir.
lar In lista boerilor cAftaniti In 1828 Ghenar 21 se aratA CA pe lancul Greceanu,
fiul vorniculul loan Greceanu, l'a facut spatar (Surete ms. XXXIV 555).
10) lancu 1. Greceanul vornic casatorit cu Safta Costachi avea case in Ia$1 pe
ulita mare No 35 (Catagrafia Ia$11or din 1853 pg. 15). In 12 Dec. 1822 lancu I. Gre-
ceanul e fAcut agA (Surete X, 264), In 21 Ghenar 1828 e fAcut spatar (Idem X, 271).
Despre Safta Costachi trimit pe cetitor la cele publicate de mine in Ion Neculce IV. la
spita familiei Costachi.
11) Alexandru sin Costantin Greceanu. Al doilea nume, care ocupA iar41 in
mod larg cu personalitatea lui faptele, produse in lunga lui carierA boereasck este fiul
logofMului Const. Greceanu, vornicul Alexandru C. Greceanu. S'a casatorit in 1795 cu
Ecaterina, fata lui Nec. Bat§ logofAt $1 a domnitei Rucsanda, fata lui Gr. Ghica decapi-
tatul (Spita Bal$ in Surete ms. XXII, 211 ; VI, 303). El incepe a fi pomenit in docu-
mente IncA din 1783, Februar 17, dud Marlton Par feni rAze$ din Corni dA danie lui
Cuconu Alecu, fiul dmsale banului Costandin Greceanul, malul Bdrladului din mo-
$ia Bucure0i (Surete ms XXVIII 310).
In 1797 ni este dat ca stolnic. (Surete ms. 11. Condica Nec. Roiu). IncA din 1802
ni e dat ca spatar $1 stA pânA catrA 1813, cum este pomenit in urmAtoarele acte : In
1802 condica Roiu. (Surete ms. II. 146).
In 1803, condica e dat ca spatar $i proprietar TArziilor de la FAlciu.
(Uricar VIII 350).
In 7 lulie 1805 ispravnicul de FAlciu, Mihalachi caminar, randue$te pe N. Olte-
nescul i pe CA p. N. BAdros sA mearga sA alea gA hotarAle mo$iei PAhna i HAcenii a
spatarului Alecu Greceanul. (Surete ms. XVII. 430).
Spatarbiv velni e dat i In 1811 Febr. 1, and vinde 99 suflete de tigani cu.
90 lei sufletul lui Gavril lamandi biv vel ban. Tiganii Ii avea de pe pArintele sAu log. Cost.
Greceanu, cumpArAturA de de camarnul Gh. Bucvnescul. (Surete ms. V. 1029) ; tar la
pag. 842 se In$irA numele acelor 99 suflete de tigani adaqi In izvodul spatarului Alecu
Greceanul«.
In 1812 Mart 26. spatarul Alecu Greceanul ImpreunA cu pah T. Ciurea $1 sulger
Enachi Adam cumpârA de la Ecaterina sotia polcovnicului Alexe Buldavscol, fata rA-
posatului Grig. BaptA biv vel spatar 20 sAlap de tigani. (Acad. Rom. CreVeri 1907. 212).
In 1813 lunie 30 spatarul Alex. Greceanul face jaibA la VodA $1 cere ca la hotA-
rAtul TAute$tilor, la Ia$i sg-si aducA toll vecinii scrisorile de stApanire pentru a se putea
afla adevAratele hotarA (Surete ms. XIII, 290).
In 1813 Mai 6. Sc. A. Calimah VodA da carte lui Ion Jora biv vel pah, dupa ce-
rerea spat, A. Greceanu din 27 April sA meargA $1 sA aleagA partite spatarului Alex.
Greceanul din DrAgote$ti $1 PAhna la FAlciu. (Surete ms XVII. 477. 478).
In 1814 Alex. Greceanu e Inaintat yel agd §i in aceastA nouA diregAtorie face
jalbA lui VodA tot pentru mAsurAtoare DrAgote$tilor, ce ale a o face I. Jora spatar $1
sA volniceascA cu om gospod pe rAze$11 de Oltene$ti sA vie la fata locului. In 10 Noembre
cancelaria randue$te pe vel log sA punA la cale $1 la 15 Noembre ia cartea lui Sc. A.
Calimah VodA de volnicie. (Surete ms. XVII. 476).
In 5 April 1814 aga Alex Greceanu schimbA cu rà ze$ii din Erburoaea $i le la 82
st. ce li-au mai rAmas, intrupand astfel intreg hotarul mo$iei Erburoaea In stApftnirea

www.dacoromanica.ro
212 GH. GHIBANESCU

sa §1 le da 82 st. din Ur lati, dupa hotatnica din 1804 a spat. Matei Costachi. (Surete
ms. XVII. 433).
In 19 Febr. 1815 Sc. A. Calimah Voda da carte gospod pentru a se scoate carte
de blAstam intru aflarea hotaralor mo§iei Dragote§ti despre Buduceni trecutA prin van-
zare Inca din 1705 Sept. 12 de la Maria fata lui Sim Murgoci la arma§ul Vicol, in 1708
Aug. 16 la Adam Luca pah ; iar in 1806 lunie 21 de lalclucer C. Luca la Tudurachi Ciurea
cAminar, §i in 8 lulie 1806 la log. Cost. Greceanu. tat& dmsale agdi Alexandru
Greceanu. (Surete ms. XVII. 483).
In actele Sloboziei Zorlenilor s afla ca in 1815 Mart 6 Smaranda Calimah arata
ca vecin la Popeni il §tie pe Beldiman, iar Al. Greceanu n'are acolo nici o treabl (Su-
rete ms. 1V. 167).
In 1818 luni 15 ispravnicul de FAlciu loan Holban §1 postelnicelul V. Cire§ hotAr-
nIcesc Oltene§tii:despre vecini §i la mAsura intala pe dealul despre apus din capul mo§iei
RAzoaia §i in jos panA in capAtul mo§iei DrágoteOilor a agAi Alex. Greceanul §i s'au
gasit 1106 stanjeni. (Surete ms. IX, 284).
In Catagrafia Ia§ilor din 1820 gAsim pe Alecu Greceanul agd care avea 2 scu-
telnici. (Ion Neculce II. 16), iar la TAute§t1 11 gAsim stapan pe Alecu Greceanu.
In lista boerilor din 1819 se arata ca biv vel aga Alecu Greceanul are dreptui la
401iuzi de scutit pe sfertul de la 10 Mart la 10 lunie. (Surete ms. XXXII. 690).
In 1820 era tot agA ; caci in 24 Ghenar 1820 este jalba vornic Alecu Calimah
catra domnul M. Gr. Sulu Voda, cA Aga Alecu Greceanu ii incalca un rAdiu din MArze§ti
cu mo§ia sa_TAute§tii, (N. lorga Doc. XXI. 248) ; far In 25 lulie 1820 avem carte domneasca,
prin care se orandue§te pe C. Conachi vornic ca ImpreunA cu vorniC Andronachi Donici
sa aleaga hotarul dintre Taute§ti §i Marze§tidrumul cel maredupa hotarnica veche
intarita de Ilia§ Alex. VodA in 7176 Noem. 4 (1667). (N. lorga, Doc. XXI 249).
In Catagrafia tinutulul Vaslui din 1820 Mai ni se aratA ca aga Alecu Greceanul
avea un liude bejenar in Zizina (Surete XV. 255).
In 10 April 1820 aga Alecu Greceanu are pail cu diaconul Vasile zet (ginere)
lui Budac pentru Haceni; vornicul de porta V. Perjul mAsura hotarele in fata pArtilor
sa constata incalcarea §1 inainteazA sprajcd catra ispravnicii de FAlciu. (Surete ms
XXXVIII. 34.
In 1821 condica lui N. Roiu ni-1 clA ca vornic. (Surete ms. II. 146).
In 15 Febr. 1821, era domn M. Gr. Sutu WU, Alecu Greceanu vornic dA jalbA lui
Voda ca de oare ce C. Conachi vornic a cumparat mo§ia Marze§ti de la vornic Alecu
Calimah sa se randuiasca un boer prin vel log sA faca alegerea hotarelor mo§iei sale
TAute§ti despre Trei Erarhi §1 C. Conachi. (Surete ms. XIII. 278).
Evenimentele din 1822. a§ezarea domnilor pAmanteni, framantArile din sinul clasei
boerilor nu-I prind pe vornicul Alecu Greceanul in vartejul lor. Se vede ca fiind radicat
la vornicie de ultimul domn prec, M. Gr Sutu Von. el s'a aratat partizan grecilor, §i
nu s'a inflacarat de noile lupte politice ale grosului boerimei, lonita Sturza nu l'a tinut
in samA, de aceia nu figureazA in nici o lista de boeri alcAtuita dupa trepte supt domnia
lui Ionita Sturza. El continua a fi vornic, cum reiese din actele timpului.
In 25 Sept, 1823 Ion Tautul vornic cerceteazA pricina unui pArete la dughenile
vornicului Alecu Greceanu, ce le are in Ia§i, §i pe care l'ar fi stricat logofeteasa Zoita
raposatului Lupul Bal§ din cauza mAsuratorii cu stanjen prost §i domnesc. Cercetandu-se
insA la fata locului s'a dovedit ca. atat lungul cat §i curmezi§u1 s'au fost masurat tot cu
stanjen gospod, §i da rAmas pe vornjcul Alecu Greceanul. Anaforaoa lui I. Tautul vornic
din 25 Sept. o intaie§te lonita Sturza VodA cu buiurdiul sAu din 1 Oct. 1823. (Surete
ms. IV. 131). DupA acest buiurdiu mai avem 0 cercetare in 5 Oct. a lui Ion TAutul

www.dacoromanica.ro
DO CUMENTE 213

vornic politiel §i Ionitä vornlcul de poarta. Ace§tia proced la o noua masuratoare a lo-
cului Zoitei Bal§ logofeteasa, §i care se compune din 2 locuri, cumparate, unul de la
Nastasia fata Sasului, cu zapis din 7256 Mai 30 (1748) §i altul de la un Ionitä cu za-
pis din 7257 Mart 18 (1749), cate de 13 pol stanjeni fata la ulita. Iata schita locului logo-
fetetei Zoita a raposatului Lupul Bals, azi strada Lapu§neanu, casele duel Pastia, in
dreptul Liceului National (Surete ms, V, 156).

locul vornicului
Alecu Greceanu

ata SdrbascA (Läpupeanu)


16 st. domne§ti

Vi
73
a
.
co

cd
..:

,u,
ct,

locul sardar Gh. Negruti

In 3 Ianuarie 1824 se face o cercetare de hotara intre Tarzii §i Oltene§ti de catra


lonita Popa capitan §i Lupul Agarici postelnicul ca sa cerceteze si o crasma cu casa
ei, ce raza§u1 Oh. Barzoi a facut pe locul Tarziilor. Se constata ca vinul vandut de
la Septembre 1823lanuar 1824 au fost 75 vedre §i 6 oca, cu pate 4 parale oca
(Surete ms. XII, 485).
In 8 Febr. 1824 logofetia cea mare scrie carte Ia ispravnicii de Tutove sä cer-
ceteze pricina unei mo§ii dela Barlad dintre vornic Alex. Greceanu §1 unii din raze§1
(Surete ms. XII, 459).
In 18 April ispravnicia de Tutova ( lanachi Lambrino spatar) randue§te pe Vasile
BlAnita capitan, §i pe Gh. Blanita vornicul de poarta sä cerceteze pricina mo§ii §1 sä
fad harta inchipuitoare (Surete ms. XV. 663),
in 5 Sept. 1824 banul lancu Miclescu cerceteaza pricina dintre vornic Alecu Gre-
ceanul §i Gh. Mogäldea, orandator pah. Gh. Opri§an, pentru o moara Muth in Barladt
§i cu care Ineaca atat moara dmsale vornicului ce o are facuta de peste 50 de ani pe
mosia sa Pite§til. Pricina se trimete la divan, partile neimpacandu-se la fata locului
(Surete ms. XII, 451) a§a cum au cercetat capitanul V. Blanita §1 vornicul de poarta
Gh. Blänitä.
Ispravnicia Falciului (Sturza spatar) cla poronca sä nu se atinga de casa, fiind pe
locul Tarziilor vornicului Alecu Greceanul (Surete ms. XVII, 487). In 15 Februar 1824 o
noua poronca a isprAvniciei de Falcin (Sturza spatar) pentru hotarale dintre Dragote§ti
si Oltene§ti (Surete ms. XVII, 484). In cercetarea ce o face Ion Flueru in 28 Februar
1824 §1 da marturie hotarnica la mo§ia vornic Alecu Greceanul (Surete ms. XVII 489).
Alecu Greceanul biv vel vornic capata in 1825 Aprilie 21 §i in 1826 Februar 15
doua prea importante hrisoave de la Ion Sandu Sturza Voevod, prin care i se acorda ca
la rato§ul de la Docolina sa sa faca 6 iarmaroace pe an, dandui §i venitul asu-
pra targtilui cate 24 bani de fiecare vita ce se va vinde la iarmaroc ; iar prin altul

www.dacoromanica.ro
214 GH. GHIBANESCU

scute§te ratesul si tárgul Docolinel de ori ce havalele, fiind loc de gAzduire pentru strAini,
si face menzil de postA (Acad. Rom. VII 7, 8 ; cf. Ispisoace si zapise V. I. 199, 201 ;
(Surete ms. XXVIII 383, 386).
In 17 Martie 1825 lonita Sandu Sturza dA carte domneascA cAtrA isprAvnicia de
Mein sA aducA la fata locului la hotArâtul mosiei vornicului Alex. Greceanu, care
si-a luat hotarnic pe V. Miclescul vornic (Surete ms. XXXV, 351).
In 4 Febr. 1826 logofetia cea mare. (Vasile Roset vel logofAt) scrie carte la is-
pravnicli de FAlciu sl cheme pe rAzesii vecini cu mosia Tarzii a vornicului Alecu Gre-
ceanul, care si-a ales hotarnic pe vornic V. Miclescu, sA vinA toti cu scrisorile lor spre
a se alege hotarAle, mai ales cA si stolnicu Ion Balan, ce era dus peste Prut, s'a intors
in tara, sA fie adus cu om gospod. Intre rAzesii vecini cu Tarzii era si Macarie Ghiban
§1 Toader Ghiban, (Snrete ms. XXXVI. 344).
In vestita jalobl colectivA inaintatA in 19 Dec. 1827 de obstea marei boerimi in
frunte cu P. Bals vel logofAt si in coadA cu Mihalachi Pascu banin numAr de 55 mari
boeri stA iscAlit si vornicul Alecu Greceanul, pe IângA Neculai Greceanui vornic si
banul Gh. Grecianul. (Surete ms. XX, 12). Pentru politica internä acest act e prea in-
teresant, care explicA intorsAtura ce a luat politica lui Ionita Sturza de a se sprijini
spre sfarsitul domniei la partida marilor boeri, pArAsind boerimea de clasa II.
In 16 Martie 1827 Dumitrachi Papanicodis inginer rAspunde la scrisoarea vor-
nicului Alecu Greceanul cl de §i nu era dmlui fata la Tarzii, când a mAsurat Ghighisoaea,
Cornii si Albestii, dar a luat stiintA de la rAzesii cunoscAtori. (Surete ms. XVII. 454).
In 1 Martie este cartea ispravniciei de FAlciu (spatar Ion Cantacuzino) cAtrA Du-
mitru si Neculai CAlAras, mazili din Oltenesti, sA spunA rAzesilor de Corni §i de Al-
besti cA de miezul pares! sA se afle la Iasi, in parA cu vornicu Alecu Greceanul pentru
hotarul Ghighisoaea, chi nefiind bp vor Wu ?i ciobote. RAzesii de Albesti isalesc
in carte cA vor fi la Iasi, la 3 Martie, iar rAzesii de Corni au trimes deja vatavul la
Iasi. (Surete ms. XXVIII). 88. In 4 lulie 1828 avem cartea divanului judecAtoresc a cnejiei
Moldovei cAtrA vornicul Vasile Miclescul prin care il rändueste a merge si a alege hota-
rele Ghighiopae si CAsoteni despre Corni. (Surete ms. XXVIII. 338).
Ultima Vire de vornicul Alecu Greceanul o avem la 1 April 1830, cand face ja-
lobA la divanul juded toresc al cnejiei Moldovei sA i se rânduiascA boer hotarnic pe
post. loan Jora sA-i aleagg partite de mosii ce are in Bucure#i, in Pite0i, in Uscali,
in BdIciure#1, In Ardme0i, 'in Bacani, in Deleni cum si asupra morii ce o poarta in
o WA abAtutA din apa BArladului vatavul lui Lascarache Bogdan agg, de le ineacA
imasul cu moara dsale din BArlad. In 6 April divanul rândue§te boer hotarnic pe post
Ion Jora. (Surete ms. XVII. 433.
12) Clemenie Greceanul arhimandrit. Ni e pomenit ca frate cu Ion Greceanul si
lancul Greceanul in opisul intocmit in 1820 Mai 24 de banul loan TAutul in procesul
pentru Mds(ateci la FAlciu. Surete XXIV. 147 notA ; Condica documente XXV, sub anno.
13) Ecaterina lancul Grecenul ni se dA in speta cA a fost mAritatA cu Hri-
soverghl si in a doua cAsAtorie cu Constantin Pakologul si el din aceastA a doua CA-
sutorie au esit 4 copii ; Stefanachi, Nicolae, Elena si Elisaveta. Sputa Rosca Codreanu
din Barlad, intocmitA dupA acte in 1817 April 3 ne spune cA acest C. Paleolgu a fost
fiu lui Ion Paleolgul si al Zoi(ei, nAscutA T, Gheuca logofAt de visterie si al Balasei,
fata lui Stefan Parvul, nepot lui Matei Rosca din Barlad de pe la 1630. (Surete
ms IV. 355).
14) Neculai I. Greceanul fiul lui lancu Greceanul, cAlugArit supt numele de Cli-
ment arhimandritul, frate cu Ion si cu Iancu Greceanul. Cum documentele timpului po-
menesc de doi Neculai Greceanul, nu e usor a osebi actele care vorbesc a Nec. I.

www.dacoromanica.ro
_
DOCUMENTE 215

Greceanul, de acele care vorbesc de Nec. A. Greceanul, Spita intocmitA de 0. Leca


ne aratA cA Nec. I. Greceanul a tinut in cAsätorie pe Smaranda Ba4, pe cAnd Nec. A.
Greceanu a tinut in cAsAtorie pe Elena C. lamandi. (0. Leca o face din familia
Sturza). Ne vom incerca a deosebi pe cei 2 Neculai Greceanul, unul unchiu de vAr pri-
mare, altul nepot celui dintAi.
In condica oficialA a boeriilor acordate de lonitA Sandu Sturza Intre 1822 Noembre
19 §i !titre 1828 Ghenar 21 avem de patru ori amintire de Nec. I. Greceanul, §i in ade-
vAr in doi ant Nec. Greceanul capAtA patru ranguri de boerie.
agd la 30 Noembre 1822. (Surete X. 264 ; ins. XXIII. A. 537.
spatar la 10 Decembre 1822. (Surete X. 264 ; ms. XXIII A. 538.
vet spatar la 2 Sept. 1823. (Surete X. 271).
yet vornic de aprozi la 28 Dec. 1824. (Surete X. 276).
Ion Greceanul era vel postelni .1 ; el orAndui decl lista clf tAnitilor §1 pe fratele sau
l'a sAltat cu 4 trepte In boerie ; tot a§a a cAftAnit cu ranguri de boerie §i pe fratele
sAu lancu, pe fiul sAu tot lancu, §l pe nepotul sAu de frate Gheorghe Greceanul.
Pe and postelnicul §i apoi vornicul Ion Greceanul i§i cAftania familia sa, vArul sAu
Alexandru Greceanul a stat de o parte de politica lui lonita Sturza §i a luptat din greu
sA-§i mentia rangul la urma§li sAi.
Deci toate actele care vorbesc de Nec. Greceanu aga intre 1823-1840 'privesc
pe Nec. A. Greceanul. .

In 20 Ghenar 1825 Neculai Greceanul iscAle§te ca membru In divanul domnesc ca


vel vornic de aprozi alAture cu fratele sAu Ion Greceanul vel vornic al tarti de jos in
marele hrisov ce-1 da lonita Voda Sturza In procesul dintre Zoita Sturza §1 rAze§ii
TAute§ti pentru Probote§ti §i Herta. (Surete ms. IX. 143).
In 28 August 1825 vornictil de aprozi Neculai I. Greceanul scrie catte la telal ba§a
sA strige:la mezat via dela Copou a banului C. Leondari. (Acad. Rom. Cre§teri 1916, p. 112).
In 15 Noembre 1825 Condica domneascA a boerlilor pomene§te de Nec. Gre-
ceanu vornic, alAture cu fratele su Ion Greceanul vornic. (Surete ms. XXXII 726).
In 22 Aug. 1827 Nec. Greceanul vornic rAspunde la pitacul lui Alecu Calimahi
pentru cumpArarea prin curamd a 2 tulumbe la Boto§ani. Se imputernice§te a lua 4 tu-
lumbe, InsA sA capete 40 scutelnici din tArgovelii ce au fost podari, §i sA fie pAzi-
tort 8 In clopotnita Ospeniei pentru straja focului. (lorga Doc. V. 272).
Tocmai in 1843 Febr. 3 Nec. Greceanul vornic §i membru In divanul judecAto-
resc judecA pricina pentru GhermAne§ti la FAlciu. (Surete XVII, 221).
In catagralia Ia§ului din 1853, vornicul Necului Greceanul avea casa pe Str.
Goliei N. 340 (pg, 17).
15) Neculai A. Greceanul, §i fiul vornicului Alecu Greceanu. proprietarul TArzii-
lor, de la tinutul FAlciului, a stat agA §i ispravnic al Tutovei de la 10 Noembre 1822,
panA la 1840, cand e inlocuit in 20 April cu Iancu Greceanul spatar. (Surete ms,
XLVI. 675). Tot ca agA e pomenit §i In 1843 Sept. 13, and i§i mAsurA mo§ille ce le
avea la FAlciu, §i anume :
Urde§tii 1970 stAnjeni
CArpe§ti 884 stânjeni
TAmA§enii 1146 stAnjeni
DAde§tii 1267 stAnjeni
Micle§tii 1465 stAnjani
Ranze§tii 1126 stAnjeni
Harbujii 1449 stAnjeni
7 mo§ii cu 9602 stAnjeni, cari fac 21400 m. lArgime pe tot cursul apei JigA-
liei. (Surete ms. XLIV. 23 ; acte din arhiva C. Diamandi, Idrici).

www.dacoromanica.ro
216 OH. GHIBANESCU

cat a stat ca ispravnic la Tutova i se ia de cgminarul Duca gestiunea lui pe o serie


de ani, §i aceste sA