Microbiologie

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Jump to navigationJump to search

Microorganisme într-un vas Petri

Microbiologia reprezintă o ramură a biologiei , care se ocupă cu

studiul microorganismelor unicelulare, invizibile cu ochiul liber
(ciupercimicroscopice, alge, bacterii, virusuri, protozoare) și influența acestora
asupra oamenilor și a altor organisme.
Inițial, microbiologia studia numai procesele fizice, chimice și biologice legate de activitatea
microorganismelor, pentru a putea folosi pe cele utile și pentru a contracara procesele
dăunătoare omului. În ultimele decenii, domeniul de studiu al acestei discipline s-a extins
prin genetica, biochimia și fiziologia microorganismelor.

Cuprins

 1Științe înrudite
 2Istoria microbiologiei
 3Beneficiile microbilor
 4Note, referințe
 5Bibliografie
 6Legături externe

Științe înrudite[modificare | modificare sursă]

Bacteriologie • Bacteriologie medicală • Citologie microbiană • Ecologie
microbiană • Epidemiologie • Ficologie • Fiziologie microbiană • Genetică
microbiană • Imunologie • Micologie• Microbiologie celulară • Microbiologie
evolutivă • Microbiologie moleculară • Nematologie • Parazitologie • Protozoologie • Taxonomie
microbiană • Toxicologie • Toxicologie medicală • Virusologie • Virusologie medicală

Istoria microbiologiei[modificare | modificare sursă]

Încă din antichitate, oamenii de știință credeau că există niște făpturi mici, ce puteau cauza
maladiile. De aceea, în multe regiuni mai dezvoltate (Roma, Grecia, semiții), existau
norme igienice foarte stricte. Însă existența lor a fost demonstrată de abia câteva milenii mai
târziu, odată cu inventarea microscopului. Astfel, Robert Hooke a fost primul, ce a susținut
existența microorganismelor în 1660 în lucrarea sa Micrografia. Însă în 1676, Anton van
Leeuwenhoek a fost primul care să descopere cu ajutorul microscopului primele microorganisme
(bacterii) și să demonstreze existența lor. Iată de ce el este considerat de mulți oameni părintele
microbiologiei.
În 1835, Agostino Bassi de Lodi a arătat că o boală a viermelui-de-mătase este provocată de un
microorganism, aceasta a fost prima oară în istoria biologiei, când s-a demonstrat că un
microorganism poate provoca maladia altui organism. 12 ani mai târziu, fizicianul maghiar Ignaz
Semmelweis a fost primul ce a observat că doctorii spitalelor din Viena răspândeau infecții
puerperile și i-a obligat să-și spele mâinile înainte de naștere.
Bazele microbiologiei moderne au apărut odată cu infirmarea teoriei generației spontane și
acceptarea teoriei celulare (sau teoria germenilor) ca și cu descoperirea microscopului. Deși
această teorie mai fusese propusă anterior, Louis Pasteur are meritul da fi reușit, în 1862, să
dovedească printr-o serie de teste riguroase că fermentația nu apare spontan, ci este produsă de
microorganismele care se dezvoltă în mediile bogate în nutrienți, în urma expunerii acestora la
aer. Pasteur a arătat că fermentația poate fi prevenită dacă aerul care ajunge la mediul de cultură
este trecut printr-un filtru sau printr-un tub lung ținut în flacără. Prin aceste experimente, Pasteur
nu numai că a infirmat definitiv teoria generației spontane, dar a și pus bazele tehnicilor moderne
de sterilizare.
În 1884, medicul german Robert Koch publică lucrarea sa, Postulatele lui Koch, o lucrare foarte
importantă pentru microbiologie.

Beneficiile microbilor[modificare | modificare sursă]

În fermentarea berii se folosește drojdie

Microbii contribuie la numeroase procese extrem de importante cum ar fi fermentația la nivel

industrial (producția de alcool, oțet sau produse lactate), producția
de antibiotice și clonarea organismelor complexe, cum ar fi plantele. Microbii sunt folosiți
în biotehnologie pentru producerea de enzime cum ar fi enzima polimerază Taq.
Bacteriile pot fi folosite pentru producția de aminoacizi. Corynebacterium glutamicum este una
dintre cele mai importante specii de bacterii, producând anual mai mult de două milioane de tone
de aminoacizi.[1]
Microorganismele produc biopolimeri cum ar fi polizaharidele, poliesterii sau poliamidele.[2]
Microorganismele contribuie la biodegradarea deșeurilor casnice, industriale sau din agricultură.
Potențialul de biodegradare al unui microb depinde de natura deșeurilor. Deoarece deșeurile sunt
deseori amestecate, pentru a elimina contaminarea sunt folosite amestecuri din mai multe specii
de bacterii și fungi, fiecare specifice unui tip de deșeu.[3]
Unele comunități de microbi sunt benefice în digestie, producerea
unor vitamine sau aminoacizi sau elimină agenți patogeni.[4][5]
Studiile de cercetare au arătat că microbii ar putea fi utili în tratamentul cancerului. Tipuri diferite
ale bacteria Clostridia pot trăi și se pot reproduce într-o tumoare. Clostridia poate în felul acesta
“administra” medicamente direct în interiorul tumorii.[6]