Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
01 - Dispozitive Electronice I
01 - Dispozitive Electronice I
Proiect cofinanţat din Fondul Social European în cadrul POS DRU 2007-2013
Str.Spiru Haret nr.10-12, sector 1, Bucureşti-010176, tel 021-3111162, fax. 021- 3125498, vet@tvet.ro
Dispozitive electronice
Nivel 2
2009
AUTOR:
COORDONATOR:
CONSULTANŢĂ:
Acest material a fost elaborate în cadrul proiectului Învăţământul profesional şi tehnic în domeniul TIC,
proiect cofinanţat din Fondul Social European în cadrul POS DRU 2007-2013
2
Cuprins
Fişa suport 1.8. Caracteristicile statice ale tranzistorului în conexiune emitor comun..29
Fişa suport 1.9. Caracteristicile statice ale tranzistorului în conexiune bază comună. 33
Tema 2: Tiristorul.......................................................................................45
Fisa suport 2.1. Structura şi funcţionarea tiristorului.....................................................45
3
I.Introducere
4
C3. Determină funcţio- Fişa 1.11. Dreapta de sarcină statică
nalitatea dispozitivelor
electronice discrete
C4. Verifică funcţio-
nalitatea dispozitivelor
electronice discrete
C4. Verifică funcţio- Fişa 1.12. Testarea tranzistoarelor bipolare cu
nalitatea dispozitivelor aparate de măsura
electronice discrete
C3. Determină
funcţionalitatea
dispozitivelor
electronice discrete
5
II.Documente necesare pentru activitatea de predare
6
III.Resurse
Tema 1. Tranzistoare bipolare
p n p n p n
E C E C
B B
B B
E E
7
Se observă că săgeata marchează întotdeauna emitorul şi indică sensul curentului prin
tranzistor.
Din cauza deosebirilor structurale, emitorul şi colectorul nu îşi pot inversa rolurile deşi
au acelaşi tip de conductibilitate.
Pentru a-l feri de agenţi externi, monocristalul în care s-a implantat tranzistorul va fi
introdus într-o capsulă ermetică, terminalele E,B,C fiind accesibile prin electrozi sudaţi pe
regiunea respectivă.
8
9
Fig. 1.3. Tranzistoare încapsulate
Sugestii metodologice
Pentru a fixa cunoştinţele noi în ce priveşte structura, elevii pot rezolva probleme cu teme
ca gradul de dopare şi identificarea regiunilor tranzistorului.
10
CU CE ? - Dispozitive electronice discrete
- Fişe de lucru
CUM ? - Metode de învăţământ: - expunerea
- explicaţia
- problematizarea
- Demonstraţia – prin efectuarea operaţiei de identificare a unui
tranzistor de către cadrul didactic.
- Observaţia dirijată – urmăreşte identificarea capsulelor şi
terminalelor tranzistorului de către elevi.
- Exerciţiu – repetarea operaţiunilor de identificare pentru diversele
capsule de către elevi.
- organizarea clasei - frontal/ pe grupe
- test
- chestionare
În figura de mai jos este îndeplinită această condiţie pentru tranzistorul de tip pnp.
11
Fig 1.4 Reprezentarea curenţilor tranzistorului pnp
Emitorul de tip p puternic dopat are un număr foarte mare de sarcini pozitive majoritare,
care se deplasează în bază datorită polarizării directe a joncţiunii emitor-bază; în acest fel
Baza este foarte îngustă şi slab dopată şi ca urmare are un număr mai mic de purtători,
respectiv un număr mic de sarcini negative disponibile pentru recombinarea cu numărul
mare de sarcini pozitive venite din emitor. Sarcinile relativ puţine care s-au recombinat
Majoritatea sarcinilor pozitive care circulă dinspre emitor către bază nu se recombină şi
sunt atraşi prin joncţiunea BC invers polarizată, de tensiunea de alimentare a colectorului.
12
= + (1)
Cea mai mare parte a purtătorilor de sarcină din emitor ajung in colector, de aceea curentul
de colector are valoare mult mai mare decât curentul din bază ceea ce este exprimat prin
Ecuaţia a –II-a a tranzistorului.
=α* (2)
Cu α = ( 0.95 ÷ 0.998 )
Deşi joncţiunea colector-bază este invers polarizată favorizează trecerea unui curent
de valoare mare, acest fenomen fiind denumit “ Efect de tranzistor “
Prin lăţimea şi doparea bazei este controlată valoarea curenţilor Acest aspect
Sugestii metodologice
13
Pe simbolurile tranzistoarelor de tip pnp şi npn pot fi marcate sensurile curenţilor
CU CE ? - Folii transparente
- Fişă de lucru
- Prezentare multimedia
- Expunerea
CUM ? - Metode de învăţământ - Explicaţia
- Problematizarea
- Organizarea clasei: frontal pe grupe
UNDE ? - Sală de clasă
- Laborator tehnologic
PENTRU CE? - Metode de evaluare – conversaţie dirijată
- test
- teme în clasă/pentru acasă
- Mijloace de evaluare – fişe de lucru
- chestionare
- referate privind funcţionarea tranzistoru-
lui de tip npn
14
Fişa suport 1.3. Parametrii tranzistoarelor bipolare
Competenţa C2.Selectează dispozitivele electronice discrete.
Raportul dintre curentul continuu din colector Ic şi curentul continuu din bază I B
este factorul de amplificare în curent din bază în colector. ß=I C/IB (1)
In fapt, ß este câştigul in c.c al tranzistorului şi indică de câte ori este mai mare curentul
de colector IC faţă de curentul de bază IB.
ß este o mărime statică de c.c, iar valoarea acesteia pentru un tranzistor anume este
precizată în cataloagele de componente, fiind stabilită de producător (între 10 şi 1000)
De regulă, α are valori între 0,95 si 0,99 deci întotdeauna este subunitar pentru că I C
este puţin mai mic decât I E. Valoarea parametrului α pentru un tranzistor anume este
dată în cataloagele de componente.
15
Depăşirea valorilor limită ale unor parametri poate provoca distrugerea tranzistorului,
acestea fiind:
- temperatura maximă a joncţiunilor T0C
- puterea disipată maximă PDmax
- curentul de colector maxim ICmax
- tensiunea maxima UBemax , UCEmax
Temperatura maximă a joncţiunilor este, pentru tranzistoarele de Ge de 85 °C, iar
pentru tranzistoarele cu Si între 175-200 °C
Parametrii nu vor atinge simultan valorile limită deci este necesar să ne asigurăm
că puterea disipată de tranzistor PD=IC*UCE este mai mică decât PDmax.
16
Elevii vor fi capabili, la finalizarea activităţilor propuse de cadrul didactic, să:
- definească factorii de amplificare în curent continuu α şi ß
- enunţe relaţiile matematice dintre α şi ß
- enumere valorile limită ale parametrilor tranzistorului
- utilizeze concret valorile limită enumerate
- interpreteze o foaie de catalog pentru tranzistoare
Sugestii metodologice
După expunerea noţiunilor teoretice pe parcursul a două ore de predare este indicat ca
activitatea să se finalizeze prin lucrare de laborator în care să fie studiată o foaie de
catalog pentru tranzistor unde să fie identificate valorile numerice ale parametrilor şi să fie
selectate tranzistoarele în funcţie de acestea.
CU CE ? – cataloage de componente
- fişe de lucru
- dispozitive electronice
CUM ? - metode de învăţământ - expunerea
- demonstraţia
- observaţia dirijată
- problematizarea
- comparaţia
- organizarea clasei frontal/pe grupe
UNDE ? – laborator electronică
PENTRU CE? - Metode de evaluare – conversaţie dirijată
- probă practică de selectare tranzistoare
- observare
- Mijloace de evaluare – fişe de lucru
- fişă tehnologică a tranzistorului
17
Fişa suport 1.4. Modurile de conexiune ale tranzistoarelor bipolare
- modul de conexiune emitor comun, în care emitorul este conectat la masă; emitorul şi
baza sunt borne de intrare iar la emitor şi colector sunt borne de ieşire.
- modul de conexiune bază comună, în care baza este conectată la masă; baza si
emitorul sunt borne de intrare iar baza şi colectorul sunt borne de ieşire.
18
Fig 1.7 Conexiunea colector comun
19
- identifice modurile de conexiune în care tranzistorul
funcţionează ca amplificator
Sugestii metodologice.
CU CE ? - folii transparente
- prezentare multimedia
- fişă de lucru
CUM ? - metode de învăţământ: - expunere
- explicaţie
- exemplificare
- demonstraţie
- observaţia dirijată
- organizarea clasei – pe grupe / frontal
UNDE ? - laboratorul tehnologic.
PENTRU CE? - Metode de evaluare – conversaţie dirijată
- observare
- teste
- teme în clasă/pentru acasă
- Mijloace de evaluare – fişe de lucru
- chestionare
20
Tema 1. Tranzistoare bipolare
Fişa suport 1.5. Regimurile de funcţionare ale tranzistoarelor bipolare.
Competenţa C3. Determină funcţionalitatea dispozitivelor electronice discrete
După felul în care sunt polarizate cele două joncţiuni, tranzistorul funcţionează în unul din
următoarele regimuri funcţionare:
a) regimul activ normal dacă: - joncţiunea emitor- bază este direct polarizată
- joncţiunea collector- bază este invers polarizată
b) regimul de saturaţie dacă: - joncţiunea emitor- bază este direct polarizată
- joncţiunea colector- bază este direct polarizată
c) regimul de blocare sau de tăiere dacă: - joncţiunea emitor- bază este invers polarizată
- joncţiunea colector- bază este direct polarizată
d) regimul activ invers dacă: - joncţiunea emitor- bază este invers polarizată
- joncţiunea collector- bază este direct polarizată
Regimul activ normal se bazează pe existenţa efectului de tranzistor, iar dispozitivul
funcţionează practic în regim de amplificare. Sunt valabile relaţiile între curenţii
tranzistorului stabilite prin ecuaţiile fundamentale ale acestuia. Factorul de amplificare în
curent are valoare de catalog când tranzistorul funcţionează în acest regim
Regimul de saturaţie. Tensiunea de colector - emitor U CE are valoare foarte mică, de
21
- se va proceda similar pentru regimul de
saturaţie respectiv de blocare
- problema va fi reluată pentru tranzistorul
npn
Regimul activ invers. În această situaţie, emitorul are rolul colectorului iar colectorul pe
cel al emitorului. Din cauza deosebirilor tehnologice (suprafaţă, grad de dopare) al celor
două regiuni, factorul de amplificare în curent al tranzistorului este mult mai mic decât în
regim normal.
22
- teste
- Mijloace de evaluare – fişe de lucru, chestionare
23
Prezenţa rezistenţei RC în colectorul tranzistorului permite reglarea valorii U C , care altfel ar
fi constantă şi egală cu tensiunea de alimentare E C.
În situaţia in care se va conecta un semnal alternativ la intrarea circuitului, rezistenţa de
colector RC va avea si rol de rezistenţă, de sarcină, care va prelua variaţiile semnalului
alternativ format la ieşirea circuitului: uS = iC · RC
Valoarea uS este direct proporţională cu a rezistenţei RC, de aceea este indicat ca aceasta
sa fie mare.
Insă consumul de energie de la sursa de alimentare EC depinde şi de valoarea rezistenţei
RC direct proporţional deoarece puterea disipată la ieşire este :
PD = IC2 · RC
Pentru a limita consumul în c.c. este necesar ca valoarea rezistenţei RC să fie mică.
Aceste două considerente vor influenţa alegerea valorii rezistenţei din colectorul
tranzistorului.
b) Rezistenţa din emitor
24
doi, respectiv stabilizarea termică a unui curent este echivalentă cu stabilizarea termică a
celor trei curenţi amintiţi.
25
c) Rezistenţele de polarizare a bazei
Pentru polarizarea în c.c. a celor două joncţiuni ale tranzistorului sunt necesare două surse
de tensiune.
26
Rezistenţele de polarizare a bazei au rolul de a înlocui a doua sursă de alimentare ce ar fi
necesară pentru polarizarea celor două joncţiuni ale tranzistorului.
Sugestii metodologice
-materialul din această fişă poate fi prezentat clasei pe parcursul a 3-4 ore de
predare
-pentru fiecare situaţie, elevii ar putea rezolva exemple de calcul numerice
utilizând formulele de calcul a potenţialelor relevante pentru circuitul de
polarizare în raport cu masa circuitului.
27
- chestionare
I ies = f (U iesire ) pentru I int = constant sau I iesire = f (U iesire ) pentru U int = constant
I iesire = f (U int ) pentru U iesire = constant sau I iesire = f ( I int ) pentru U iesire = constant
28
Corelaţia între curenţii / tensiunile de intrare / ieşire care definesc tranzistorul bipolar
Sugestii metodologice.
- se vor scrie expresiile caracteristicilor de intrare / ieşire / transfer pentru fiecare mod de
conexiune al tranzistorului
CU CE ? - folii transparente
- fişe de lucru
CUM ? - metode de învăţământ: - expunere
- demonstraţie
- observaţia dirijată
- organizarea clasei - pe grupe / frontal
UNDE ? - sala de clasă
- laboratorul tehnologic
PENTRU CE? - Metode de evaluare – conversaţie dirijată
- teste
- teme în clasă/pentru acasă
- Mijloace de evaluare – fişe de lucru
- chestionare
29
Tema 1. Tranzistoare bipolare
Până când tensiunea UBE atinge valoarea de prag V p, (Vp≈0,2 pentru Ge/0,7 pentru Si),
joncţiunea BE este parcursă de curentul rezidual I r, invers ( Fişa 1.2), apoi curentul I B
creşte exponenţial cu creşterea tensiuni UBE.
30
Se obţine o familie de caracteristici, pentru diferite valori ale tensiunii U CE, constantă pe
durata ridicării unei caracteristici.
Pentru valori ale mărimii IB/UBE foarte mici, tranzistorului funcţionează in regim de blocare.
Pentru valori ale tensiunii UCE foarte mici, tranzistorul se află in regim de saturaţie.
(UCE=0,2÷0,3V)
31
c) Caracteristicile de transfer ale tranzistorului în conexiunea emitor comun.
Dependenţa dintre iC şi iB este aproximativ liniară ceea ce confirma relaţia I C=βIB. Mărimea
ICE0 este curentul rezidual colector - emitor.
32
- identifice zonele caracteristicii
corespunzătoare diferitelor regimuri de funcţionare
- realizeze practic schemele de măsurare a
caracteristicilor tranzistorului în conexiunea emitor comun
- reprezinte grafic caracteristicile pe baza
măsurărilor electrice efectuate
- simuleze pe calculator măsurarea tensiunilor
şi curenţilor în vederea reprezentării grafice a caracteristicilor
Sugestii metodologice
33
Tema 1.Tranzistoare bipolare
34
Curentul de emitor creşte aproximativ exponenţial cu creşterea tensiunii U BE după intrarea
în conducţia tranzistorului la depăşirea valorii de prag. Valoarea tensiunii U CB influenţează
forma caracteristicii şi valorile curentului de emitor
Dacă ambele joncţiuni sunt direct polarizate ceea ce presupune <0 şi >0, tranzistorul
funcţionează în regim de saturaţie.
35
Întrucât Ic este practic egal cu I E prima caracteristică de transfer are aceeaşi formă cu
caracteristicile de intrare ale tranzistorului în această conexiune.
Şi cea de-a a doua caracteristică indică faptul că ,diferenţa fiind dată de curentul
rezidual bază-colector (verifică Fişa 1.2)
36
- interpreteze graficele aferente caracteristicilor
conexiunii bază comună
- identifice zonele caracteristicii
corespunzătoare diferitelor regimuri de funcţionare
- realizeze practic schemele de măsurare a
caracteristicilor tranzistorului în conexiunea bază comună
- reprezinte grafic caracteristicile pe baza
măsurărilor electrice efectuate
Sugestii metodologice
- aparate de măsură
- surse de alimentare
- lucrare practică
- demonstraţie
- observaţie dirijată
- simulare
- curentul de ieşire, tensiunea de ieşire, curentul de intrare (Iies, Uies, Iin), sau
- curentul de ieşire, tensiunea de ieşire, tensiunea de intrare (Iies, Uies, Uin).
38
- se vor identifica caracteristicile de ieşire ale tranzistorului în modul de conexiune
analizat
39
Elevii vor fi capabili la finalizarea activităţilor propuse de cadrul didactic să:
- definească noţiunea de punct static de funcţionare
- enumere etapele de parcurs în vederea stabilirii PSF pentru un tranzistor în
modul de conexiune precizat
- determine valoarea numerică a mărimilor corespunzătoare PSF într-un circuit de
polarizare al tranzistorului
Sugestii metodologice
40
Tema 1 Tranzistoare bipolare
Pentru a defini o dreaptă sunt suficiente două puncte. Se vor determina punctele de
intersecţie ale dreptei cu axele sistemului de coordonate din planul caracteristicilor de
ieşire al tranzistorului (I ieş , Uieş ), unde Iieş şi Uieş sunt curentul respectiv tensiunea de ieşire
ale tranzistorului.
41
Uieş = - n /m ; apoi se consideră Uieş =0 şi rezultă Iieş = n
Se marchează aceste două puncte pe axe iar prin unirea lor se obţine dreapta de sarcină
statică
Tranzistorului i se impun condiţiile de funcţionare I ieş > 0 şi Uieş > 0 deci punctul static de
funcţionare (PSF) se va situa pe dreapta de sarcină în primul cadran al sistemului de axe.
42
Fig 1.21 Circuit de polarizare al tranzistorului
- Poziţionaţi PSF pe care l-aţi calculat pentru acest circuit în fişa 1.10 pe dreapta de
sarcină reprezentată.
Sugestii metodologice
- se va ridica dreapta de sarcină şi pentru alte circuite de polarizare respectând etapele
menţionate , pe grupe. Această activitate poate sa se desfăşoare şi pe durata orelor
de laborator sau ca activitate de proiect.
CU CE ? - Fişe de lucru
CUM ? Metode de învăţământ - explicaţia
- demonstraţia
- observaţia dirijată
- comparaţia
Organizarea clasei – frontal / pe grupe
UNDE ? - laboratorul de electronică
PENTRU CE? - Metode de evaluare – conversaţie dirijată
- observare
43
- proiect
- Mijloace de evaluare – fişe de lucru
- chestionare
- fişă evaluare proiect
45
Sugestii metodologice :
Materialul poate fi utilizat pentru pregătirea unei ore de instruire practică din cele
alocate modulului.
Tema 2: Tiristorul
46
a b
Fig 2.1 Structura tiristorului (a) simbolul tiristorului (b)
Pentru analiza funcţionării tiristorului este util circuitul echivalent al dispozitivului.
Acesta este format din două tranzistoare de tip pnp respectiv npn care au terminale în
comun.
Tiristorul prezintă două regimuri de funcţionare:
a) regimul de blocare care constă în întreruperea circuitului între anod si catod, situaţie
in care se constată practic existenţa unei rezistenţe de valoare foarte mare între
anod şi catod.
b) regimul de conducţie în care se constată o rezistenţă de valoare foarte mică între
anod si catod.
Regimul de funcţionare este dependent de polarizarea tranzistorului, în variantele:
1) tensiunea anod-catod este negativă (UA <0), ca urmare tiristorul este blocat, indiferent de
polarizarea porţii G. La polarizare inversă, tiristorul se comportă ca o diodă.
47
Fig 2.3 Tiristorul invers polarizat şi circuitul echivalent
Pe circuitul echivalent, se observa că această situaţie se datorează blocării tranzistoarelor
T1 si T2.
2) tensiunea anod-catod este pozitivă (UA>0) si poarta este nepolarizată – tiristorul este în
continuare blocat.
48
Tensiunea anod-catod UA trebuie să fie pozitivă şi mai mare decât pragul. Numai peste
această valoare de prag a tensiunii U A, impulsul pozitiv aplicat pe poartă va debloca
tiristorul (daca T1 e blocat, în zadar este deblocat T2 ).
Tiristorul odată intrat în conducţie nu mai poate fi controlat prin poartă. Dacă, ulterior intrării
în conducţie polarizarea porţii este absenta (U G=0), tiristorul rămâne în conducţie.
4) blocarea unui tiristor aflat in stare de conducţie se poate realiza prin întreruperea
curentului de anod.
49
Sugestii metodologice
- cadrul didactic poate să apeleze la comparaţia intre diodele redresoare si
tiristor pentru a face mai accesibile noile cunoştinţe
- materialul poate fi analizat pe durata a doua-trei ore
- aspectul fizic al tiristoarelor poate fi analizat in orele de instruire practică
ale modulului
-
CU CE? - fişe de lucru
- folii transparente
- dispozitive electronice discrete
CUM? - metode de învăţare - explicaţia
- comparaţia
- problematizarea
- demonstraţia
- organizarea clasei – frontal / pe grupe
UNDE? - sala de clasa / atelier practica
PENTRU CE? - Metode de evaluare – conversaţie dirijată
- observare
- probă practică de laborator
- Mijloace de evaluare – fişe de
lucru
- fişe tehnologice tiristor
Tema 2. Tiristorul
50
Caracteristica statică a tiristorului este reprezentarea grafică a dependenţei
curentului de anod de tensiunea anod – catod şi de tensiunea de polarizare a porţii.
Al treilea cadran ( UA < 0. IA < 0 ) corespunde stării de blocare prin polarizare inversă
(situaţia 1 din fişa 2.1). Se constată că pentru valori |U A| < |Ustr| tiristorul este practic
întrerupt, curentul invers fiind de valoare fiind de valoare foarte mică. Pentru U A = Ustr se
constată străpungerea tiristorului şi valoarea curentului invers creşte brusc.
51
caracteristicii, unde se observă valoarea minimă a curentului anodic I AO peste
care tiristorul este în conducţie. În acelaşi timp tensiunea anod – catod U A scade
brusc (tranzistorul T2 din circuitul echivalent se deschide la saturaţie).
- Din punctul N, tiristorul este în stare de conducţie efectivă, iar dependenţa curent
– tensiune este practic liniară.
Dacă poarta este polarizată cu un impuls pozitiv U G > 0, tiristorul nu se deschide numai
decât ce UA > 0 şi în acest caz este necesar ca UA să atingă o valoare de prag, dar
aceasta scade pe măsură ce creşte valoarea UG, după cum se observă în figura 2.9 unde
UG2>UG1>UG0=0 şi UD1<UD2<UDmax.
52
Sugestii metodologice:
Cadrul didactic poate efectua lucrarea de laborator cu tema – ridicarea
caracteristicii statice fără a insista asupra interpretării teoretice a formei
caracteristicii
CU CE?
- Fişe de lucru
- Folii transparente
- Dispozitive electronice discrete
- Aparate de măsură
CUM?
- Metode de învăţământ
- explicaţia
- demonstraţia
- Organizarea clasei
- frontal/ pe grupe
UNDE?
- Sala de clasă
- Laboratorul de electronică
PENTRU CE? - Metode de evaluare – chestionare orală
- observare
- Mijloace de evaluare – fişe de
lucru
- fişă tehnologică tiristor
Tema 2 : Tiristorul
Fişa suport 2.3. Parametrii tiristorului
Competenţa C2 : Selectează dispozitivele electronice discrete.
Parametrii tiristorului caracterizează regimurile de funcţionare ale acestuia şi au fost
menţionaţi în acest sens la analiza modului de funcţionare şi a caracteristicii statice.
Curentul de menţinere IAO este valoarea curentului anodic sub care tiristorul comută
din regiunea de conducţie directă în cea de blocare directă. Această exprimare se referă la
53
faptul că tensiunea anod - catod este pozitivă (U A > 0 ), deci tiristorul este direct polarizat
când are loc comutaţia.
Sugestii metodologice
54
laborator
CU CE ? - fişe de lucru
- dispozitive electronice discrete
- cataloage de componente
CUM ? - metode de învăţământ - explicaţia
- demonstraţia
- observaţia dirijată
- comparaţia
- organizarea clasei – pe grupe
Evaluare
Competenţe
Activităţi efectuate şi
care trebuie Satis-
comentarii Data
dobândite Bine Refacere
activităţii făcător
55
Activitate1
Caracteristica de
intrare emitor comun
- se efectuează o
C3
lucrare de laborator
Determină prin simularea
funcţionalitatea circuitului pe
dispozitivelor calculator
electronice Activitate 2
discrete
Caracteristica de
ieşire emitor comun
- se efectuează o
lucrare de laborator
cu aparate de
măsură
56
Priorităţi pentru dezvoltare
Partea inferioară a fişei este concepută pentru a menţiona activităţile pe care elevul trebuie
să le efectueze în perioada următoare ca parte a viitoarelor module. Aceste informaţii ar
trebui să permită profesorilor implicaţi să pregătească elevul pentru ceea ce va urma.
Resurse necesare
Aici se pot înscrie orice fel de resurse speciale solicitate:manuale tehnice, reţete, seturi de
instrucţiuni şi orice fel de fişe de lucru care ar putea reprezenta o sursă de informare
suplimentară pentru un elev care nu a dobândit competenţele cerute.
V. Bibliografie
Dănilă Theodor, Ionescu – Vaida Monica. (1990). Componente şi circuite electronice,
manual pentru clasa a XI a, Bucureşti, Editura didactică şi pedagogică
Sabin Ionel. (2008). Dispozitive şi circuite electronice, Timişoara, Editura Politehnica.
Floyd L. Thomas. (2003). Dispozitive electronice, Bucureşti, Editura Teora.
Păun Rusalin Lucian. (2005). Măsurări electrice şi electronice, manual auxiliar pentru clasa
a XI-a, Timişoara., Editura „Politehnica”
Drăgulănescu Nicolae. (1989). Agenda Radioelectronistului, ediţia a II-a, Bucureşti, Editura
Tehnică.
Jinga Ioan, Istrate Elena. (1998). Manual de pedagogie, Bucureşti, Editura All.
Niculescu Rodica Mariana.(1996). Pedagogie generală, Bucureşti, Editura Scorpion.
57
58