GRILE BOBOC

BUCURESTI 2015
37. Referitor la stereotipurile dinamice de masticatie, urmatorul enunt este FALS (dupa Boboc):

 A Stereotipul dinamic tocator se caracterizeaza prin supraocluzie incisiva accentuata

 B Stereotipul dinamic tocator prezinta o panta atenuata a tuberculului articular
 C Stereotipul dinamic frecator prezinta o masticatie viguroasa
 D Stereotipul dinamic frecator prezinta o dezvoltare puternica a aparatului dento-maxilar
 E Stereotipul dinamic tocator se caracterizeaza prin dinti cu cuspizi proeminenti

R:B
80. Dupa Boboc, reeducarea deglutitiei prin exercitii:

 A Se incepe dupa 12 ani, pentru ca dentitia permanenta sa stabilizeze functional rezultatele dinamice
obtinute
 B Are ca obiectiv gravarea in sistemul nervos a unor imagini reflexe noi, pentru o coordonare a
miscarilor
 C Nu necesita corectarea anomaliilor morfologice, acestea eliminandu-se treptat pe masura reeducarii
functionale
 D Se poate face cu ajutorul unui aparat simplu, compus dintr-un arc palatinal, care in regiunea
retroincisiva are aplicata o bila mica, mobila
 E Presupune asezarea unei bomboane lipicioase pe cerul gurii, pentru ca sugand-o, pacientul sa isi
aplice limba pe bolta, in timpul deglutitiei

R: B,D,E

81. In contextul mecanismelor masticatiei, incizia alimentelor (dupa Boboc):

 A Solicita incisivii la basculare in jurul punctului de rotatie (hypomochlion radicular)

 B Are traiecte functionale care variaza dupa natura alimentelor
 C Se refera la faramitarea si triturarea alimentelor
 D Se asociaza cu o mica inocluzie molara, care ar avea rol si in protectia parodontala
 E Se realizeaza in 4 etape distincte, in care prima este faza libera

R: A,B,D. E?

82. Prin compararatie cu alaptarea la san, alimentarea artificiala prezinta unele inconveniente (dupa
Boboc):

 A Aerofagie
 B Cresterea secretiei salivare
 C Travaliul muscular suplimentar determina propulsia exagerata a mandibulei
 D Copilul evita sa faca miscari de propulsie
 E Se reduce secretia salivara

R: A,D,E

1
 91. Dupa Boboc, in compresiunea de maxilar cu prodentie si ocluzie distalizata (clasa II Angle
subdiviziunea 1) deglutitia are urmatoarele particularitati:

 A Varful limbii este plasat retroincisiv inferior

 B Limba este latita si exercita presiuni pe fata orala a arcadelor
 C Limba se proiecteaza mult peste incisivii inferiori
 D Limba ocupa o pozitie posterioara in palat, contribuind la crearea unui palat adanc
 E Deplasarea limbii inainte pare pasiva si este legata de gradul de separatie a buzelor in pozitia de
repaus

R: C,E

93. Referitor la etapele evolutive ale timpului bucal al delutitiei, urmatoarele afirmatii sunt
ADEVARATE (dupa Boboc):

 A Etapa tranzitionala apare dupa eruptia incisivilor temporari, limba ia o pozitie mai posterioara
inapoia lor si portiunile ei periferice patrund in regiunile laterale edentate
 B Deglutitia viscerala la nou nascut este insotita de departarea maxilarelor, limba asezata in partea
anterioara, buzele asigura inchiderea etansa a cavitatii bucale
 C In deglutitia infantila a nou nascutului, nu exista spatiu intre crestele alveolare maxilare
 DDeglutitia somatica se realizeaza cu arcadele in contacte.
 E Etapa tranzitionala este considerata normala pana la varsta de 4-5 ani, cand fenomenele de
abraziune fiziologica la canini vor permite a 2-a mezializare a mandibulei

R: A,B,D

94. Tulburarile masticatorii ca factori predispozanti pentru producerea anomaliilor dento-

maxilare, intervin prin mai multe cai (dupa Boboc):

 A Secretia salivara reflexa mai crescuta, consecinta a leziunilor odontale in faza dureroasa
 B Abraziunea precoce a caninilor temporari (4-5 ani) impiedica stabilizarea unui stereotip dinamic
masticator
 C Secretia salivara scazuta
 D Datorita activitatii insuficiente, musculatura masticatorie si oasele maxilare sunt dezvoltate mai
putin
 E Migrari verticale si inclinari anormale ale unor dinti determina rezultante orizontale puternice, care
sunt sursa unor malpozitii dentare la distanta

R: C,D,E

130. In timpul II, faringian, al deglutitiei, patrunderea alimentelor in laringe este

impiedicata prin:

 A Contractia muschiului palatofaringian

 B Inspiratia deglutitiei
 C Reflex de tuse
 D Alaturarea corzilor vocale
 E Contractia muschiului tirohiroid

R: D,E

2
 137. ????????????//Folosirea contractiei musculare ca sursa de energie pentru aparatele
ortodontice de tip functional (dupa Boboc) se bazeaza pe urmatoarele principii:

 A Fortele declansate de muschii ridicatori sunt transmise doar indirect oaselor maxilare, prin
intermediul dintilor, asigurand protectia suportului osos
 B Aparatul descompune fortele verticale (generate de contractia musculara), cu aparitia unor forte
orizontale ce actioneaza in sensul corectarii anomaliei dento-maxilare
 C Prezenta aparatelor functionale in cavitatea bucala declanseaza in mod reflex contractii musculare
 D Rezultatele obtinute cu aparate functionale sunt mai stabile, mai putin expuse la recidive
 E Prin volumul, conformatia si pozitia lor, aparatele functionale creeaza obstacole in normalizarea
functiilor perturbate ale aparatului dento-maxilar

144. R: B,C,D ???????????????????????

Dupa Boboc, eficienta masticatorie:

 A Este crescuta compensator in ocluzia deschisa

 B Este scazuta in progenie
 C Se refera la capacitatea de triturare a aparatului dento-maxilar
 D Este crescuta in ocluzia adanca
 E Este crescuta compensator in retrognatismul mandibular

R: B,C

147. Dintre obiceiurile vicioase care declanseaza forte potential nocive in timpul desfasurarii
paranormale a unor functii fac parte (dupa Boboc):

 A Sugerea degetului
 B Masticatia unilaterala
 C Dormitul cu capul in hiperextensie
 D Fonatia cu interpozitii
 E Sprijinitul diurn al mentonului pe pumn

R: B,D ??? UNDE GASESC

167. Respiratia orala intervine asupra dezvoltarii aparatului dento-maxilar si fetei in general
prin urmatoarele cauze aerodinamice fizice, mecanice (dupa Boboc):

 A Presiunea din sinus creste si nu mai este contrabalansata presiunea atmosferica

 B Presiunea din sinus se reduce si nu mai este contrabalansata presiunea atmosferica
 C Gura este deschisa, apare o intindere si aplicarea musculaturii obrazului pe peretii laterali ai
maxilarului superior, are un rol de compresiune
 D Gura este deschisa si limba contrabalanseaza hipertonia musculaturii obrazului
 E Modificari in comportamentul complexului hioidian, ce favorizeaza o retropozitie a mandibulei si
limbii, cu tulburari in dezvoltarea sagitala

Vezi raspunsurile corecte B,C,E

3
 171. Deglutita cu impingerea limbii – arcadele in contact cel putin in regiunile posterioare
(dupa Boboc):

 A Cand tonusul labial este puternic, produce ocluzie deschisa

 B Determina retrodentie inferioara
 C Cand tonusul labial este scazut, produce vestibularizare incisiva, cu inocluzie sagitala (unele
anomalii clasa II subdiviziunea 1 Angle)
 D Limba preseaza in regiunile laterale, fiind vizibile impresiunile dentare
 E Cand tonusul labial este scazut, produce vestibularizare fronata bimaxilara, spatieri frontale cu
raporturi de ocluzie normale

R:A,C,E

195. Purificarea aerului la nivelul pasajului aerian nazofaringian se realizeaza prin (dupa
Boboc):

 A Trecerea curentului de aer prin fosele nazale care antreneaza si aerul din sinusurile maxilare
 B Glandele calciforme care secreta mucus
 C Secretia glandelor din mucoasa nazala, foarte bogata in lizozim
 D Reflexul nazal de stranut
 E Tesutul venos erectil

R: A,B,C

BUCURESTI 2014
25. Pasajul aerian nazofaringian realizeaza prin functiile specifice ale epiteliului de la acest nivel (
dupa Boboc):

 A Purificarea aerului
 B Incalzirea aerului
 C Reglarea schimbarii de directie a fluxului aerian
 D Umectarea aerului
 E Reglarea cantitatii fluxului aerian

R:a

38. Intre obiectivele terapiei ORL si ortopediei dentofaciale pentru inbunatatirea conditiilor
respiratorii, NU se regaseste:

 A Modificarea diafragmei glotice

 B Marirea calibrului foselor nazale
 C Marirea lumenului faringian
 D Reducerea lordozei cervicale
 E Modificarea diafragmei labiale si lingvopalatine

R: A

4
 77. Care dintre urmatoarele afirmatii referitoare la timpul faringian al deglutitiei sunt
ADEVARATE (dupa Boboc)?

 A Este un timp scurt

 B Este un timp autonom
 C Debuteaza cu un inspir, apoi apare inhibita completa a inspiratiei
 D Progresiunea bolului alimentar se face prin unde peristaltice ale muschiului constrictor superior al
faringelui
 E Dureaza 6-7 secunde

R:A,B

87. Influenta negativa a anomaliilor dentomaxilare asupra respiratiei este sustinuta de urmatoarele
argumente si observatii (dupa Boboc):

 A Obstructia nazala unilaterala

 B Insuficienta functionala primitiva
 C O predispozitie la inflamatii in mod frecvent favorizata de ingustimea pasajului nazal
 D Fenomene de staza limfatica si circulatorie favorizate de ingustimea pasajului nazal
 E Variatiile de pozitie ale limbii

R: C,D,E

122. Mucoasa nazala constituie punctul de plecare pentru numeroase reflexe ( dupa Boboc):

 A Nazocardiace
 B Nazodentare
 C Olfactoenterice
 D Laringoglotice
 E Olfactorenale

R: A,B,C

128. Dupa Boboc, intre mecanismele prin care anomaliile dentomaxilare influenteaza
masticatia se regasesc:

 A In ocluzia deschisa, cresterea secretiei salivare contribuie pozitiv la realizarea masticatiei

 B Reducerea suprafetei de contact ocluzal in ocluzie deschisa
 C Dificultatea in efectuarea unor miscari masticatorii in progenii cu inocluzie sagitala inversa
 D Lezarea directa a mucoasei de pe maxilarul antagonist in ocluzii foarte adanci
 E In ocluzii adanci moderate eficienta masticatorie este crescuta prin efectuarea cu precadere a
miscarilor masticatorii verticale, stimulandu-se functional cresterea armonioasa a masivului facial

R: B,C,D

129. Dormitul in decubitus lateral, cu una sau ambele maini sub fata, poate deternima la
copil (dupa Boboc):

 A Lordoza cervicala
 B Cifoza toracica superioara

5
  C Retrognatism mandibular
 D Scolioza cervicala
 E Asimetrii faciale

R: D,E

133. Dupa Boboc, prezenta vegetatiilor limfoepiteliale ce impiedica functia respiratorie

 A Determina o deplasare spre lateral a mandibulei

 B Determina deplasarea inainte a mandibulei
 C Determina o usoara extensie a capului cu o deplasare distala a mandibulei, cand obstacolul
limfoepitelial este inalt
 D Are ca si consecinta directa indusa hiperemierea patologica a mucoasei nazale
 E Induce consecutiv perturbari in jocul antagonist al suprafetelor masticatorii ale molarilor

R: B,C

149. Dupa Boboc, au fost incriminate ca si cauze aerodinamice fizice, cauze mecanice de
influenta a respiratiei orale asupra dezvoltarii aparatului dentomaxilar:

 A Actiunea directa a aerului inspirat pe gura asupra boltei, cu producerea palatului inalt
 B Hipertonia muschilor orbiculari determina incongruenta dentoalveolara
 C Presiunea din sinusul maxilar se reduce si nu mai este contrabalansata presiunea atmosferica ce se
exercita pe peretii laterali ai maxilarului superior, ingustandu-l
 D Presiunea din sinusul maxilar creste, prin lipsa evacuarii aerului la acest nivel, determinand
coborarea palatului dur
 E Mandibula fiind coborata, limba nu-si mai poate exercita apasarea pe peretii laterali ai boltii

R: A,C,E

155. Dupa Boboc, se considera interpozitii autotrope:

 A Interpozitia obrajilor in partile laterale

 B Interpozitia limbii in somn sau deglutitie
 C Interpozitia policelui cu presiune anteroposterioara pe mandibula
 D Sugerea coditelor la fetite
 E Muscarea buzelor

R:A,B,E

BUCURESTI 2013
52. Persistenta deglutitiei de tip infantil se poate datora ( dupa Boboc):

 A Unei maturizari premature neuromusculare

 B Unui tic de imitare conjucturala
 C Pierderii precoce a dintilor din zona de sprijin
 D Unor cauze generale care determina aparitia macroglosiei
 E Imaturitati neuromusculare

6
R: d,e

58. Dezvoltarea sistemului dentomaxilar si muscular poate fi deviata prin urmatoarele cauza
comune (dupa Boboc):

 A Extractiile precoce
 B Ereditatea
 C Sindromul Down
 D Obiceiuri vicioase
 E Distalizarea sistemului dentar, indusa terapeutic

R: a,b,d ??? unde gasesc

81. Pasajul aerian nasofaringian realizeaza adaptarea curentului de aer la conditiile cerute de
respiratia pulmonara prin (dupa Boboc):

 A Arhitectonica speciala care regleaza cantitatea de aer si schimbarile de directie a fluxului aerian
 B Tesutul venos erectil care determina umectarea aerului
 C Functiile specifice ale epiteliului, care determina reglarea cantitatii de aer si schimbarile de directie
a fluxului aerian
 D Inervatie, care prin activitate reflexa comanda incalzirea aerului
 E Functiile specifice ale epiteliului care determina purificarea aerului

R: a,e

126. Respiratia orala (dupa Boboc) intervine asupra dezvoltarii aparatului dento-maxilar si
fetei in general prin cauze aerodinamice fizice, cauze mecanice, precum:

 A Presiunea din sinusul maxilar creste pe seama inhibarii cresterii maxilare

 B Modificari in comportamentul complexului hioidian, ce facorizeaza o retropozitie a mandibulei si
limbii, cu tulburari in dezvoltarea sagitala
 C Hipotensiunea expiratiei bucale
 D Prezenta vegetatiilor limfoepiteliale ce impiedica functia respiratorie, poate determina o deplasare
inapoi si inferior a mandibulei
 E Lipsa oscilatiilor presorii respiratorii, ce se gasesc la vase si prin care se poate ajunge la o inhibare a
cresterii osoase

R: b,e

143. Efecte ale interpozitiei obrajilor intre partile laterale ale arcadelor dentare sunt (dupa
Boboc):

 A Vestibularizarea dintilor in dreptul regiunii in care se realizeaza interpozitia

 B Laterognatie mandibulara anatomica de partea practicarii interpozitiei
 C Ocluzie deschisa unilaterala
 D Ocluzie adanca si ocluzie inversa laterala ( Cauhepe)
 E Ingrosarea lineara a mucoasei jugale in dreptul planului de ocluzie

R: d,e

7
CRAIOVA 2015
59. Inconvenientele alimentatiei artificiale constau in:

 A Evitarea de catre copil a miscarilor de propulsie, deoarece laptele curge mai usor si in cantitate mai
mare
 B Aerofagie
 C Reducerea secretiei salivare
 D Somn agitat
 E Influente de ordin general, deoarece niciun substituent nu poate intruni calitatile nutritive si
imunologice ale laptelui matern

R: A,B,C,E . D?

180. Cauzele mecanice prin care respiratia orala intervine asupra dezvoltarii aparatului
dento-maxilar si sunt:

 A Prezenta vegetatiilor linfo-epiteliale

 B Perturbarea jocului antagonist al suprafetelor masticatorii ale molarilor
 C Presiunea din sinusul maxilar creste si, astfel nu mai este contrabalansata presiunea atmosferica
 D Modificarea comportamentului complexului hioidian, ce favorizeaza o retropozitie a mandibulei si
limbii, cu tulburari in dezvoltarea sagitala
 E Limba nu-si mai poate exercita actiunea sa de apasare pe peretii laterali ai boltii palatine

R: A,D,E

192. Despre principiile comune tuturor aparatelor functionale folosite in terapia ortodontica
putem face urmatoarele afirmatii:

 A Insasi prezenta acestora in cavitatea bucala declanseaza, in mod reflex, contractii musculare
 B Rezultatele obtinute cu aparate functionale sunt instabile, existand risc de recidiva comparativ cu
alte aparate ortodontice
 C Aparatele functionale descompun fortele verticale cu aparitia de forte orizontale ce actioneaza in
sensul corectarii anomaliilor dento-maxilare
 D Prin volumul, conformatia si pozitia lor, aparatele functionale contribuie la normalizarea functiilor
perturbate
 E Fortele declansate de muschii coboratori si transmise apoi prin intermediul aparatelor ortodontice
oaselor maxilare stimuleaza dezvoltarea acestora

R: B,C,E ?? UNDE GASESC

8
 CRAIOVA 2014- VERIFICA DACA SUNT DOAR 2 INTREBARI DE BOBOC

41. Care dintre urmatoarele sindroame morfologice poate fi atasat etiopatogeniei unei anomalii
dentomaxilare corelate unei tulburari a deglutiei dupa Cauhepe:

 A Imaturitatea neuromusculara
 B Inclinarea vestibulara a incisivilor superiori produsa de propulsia limbii
 C Producerea unei endalveolii superioare simetrice datorita faptului ca partile laterale ale limbii nu
mai apasa asupra arcadelor dentare
 D Producerea unei ocluzii adanci prin interpunerea limbii in zonele laterale sau anterioare ale
arcadelor
 E Laterodeviatia mandibulara

R: C ?????

169. Tulbularile de dezvoltare ale aparatului dento-maxilar din anomaliile dento-maxilare

care pot determina respiratia orala sau agravarea acesteia sunt:

 A Ingustarea maxilarului superior

 B Retropozitia mandibulei
 C Ocluzia deschisa
 D Ocluzia adanca acoperita
 E Laterodeviatia mandibulara

R: A,B,C

Vezi raspunsul corect

187. In deglutitia normala, dupa Graber, sunt implicate urmatoarele grupe musculare cu
activitate moderata:

 A Muschii pterigoidieni externi si interni

 B Fascicolul mijlociu al temporalului
 C Maseterul
 D Muschiul obrajilor
 E Orbicularul superior

R: A,B,C

CRAIOVA 2013

196. In activitatea clinico-terapeutica se poate considera ca o deglutitie se desfasoara normal

atunci cand:

 A buzele raman in repaus sau prezinta o contractie foarte usoara

 B dintii posteriori sunt in contact sau aproape in contact
 C limba ramane in interiorul limitelor cavitatii orale

9
  D limba se interpune usor intre marginile incizale
 E buzele raman intredeschise

R: a,b,c

IASI 2015
34. Intensitatea fortei in kg pe care o exercita muschiul temporal pe suprafata de sectiune de 4,3
cm2 este de:

 A 28 kg
 B 15 kg
 C 17 kg
 D 35 kg
 E 26 kg

R: D

158. Dintii pot suporta presiuni verticale mari. Presiunile bilaterale mentionate de Max
Muller sunt:

 A Incisivii – 32 kg
 B Molarii III – 70 kg
 C Canini – 35 kg
 D Molarul I – 45,70 kg
 E Premolar II – 38 kg

R: A,C,D

IASI 2014
33. Kantorowicz si Korkhaus, pe baza unui studiu efectuat pe copii alimentati artificial, au constat
ca prezentau deformatii rahitice ale maxilarelor:

 A 50%
 B 45%
 C 70%
 D 60%
 E 55%

R:C

179. Dupa Anderson, muschii Ap.D.M. au o influienta complexa asupra oaselor maxilare
prin urmatoarele modalitati:

 A Prin aplicarea indirecta a fortelor musculare prin intermediul sitemului dentar

 B Prin intermediul insertiilor osoase
 C Prin aplicarea directa a presiunilor musculare, pe suprafetele osoase
 D Prin aplicarea directa a fortelor musculare prin intermediul sistemului dentar

10
 E Prin aplicarea indirecta a presiunii musculare, pe suprafetele osoase

Vezi raspunsul corect A,B,C ???? UNDE GASESC

IASI 2013
50. Dupa GYSI, citat de ACKERMANN, intensitatea fortei ce o determina muchiul temporal este:

 A 32,5 Kg
 B 28,5 Kg
 C 35 Kg
 D 16 Kg
 E 26 Kg

R:C
158. Puterea de suport a dintilor la presiuni verticale bilaterale dupa Max Muller este:

 A Pentru incisivi – 32 kg
 B Pentru molarii III – 65,5 kg
 C Pentru canini – 35 kg
 D Pentru incisivii laterali – 42,5 kg
 E Pentru premolarii II 44 – kg

R: A,C,E
165. In triturarea alimentelor, Maronneaud distinge urmatoarele etape:

 A O faza de subocluzie
 B O faza de orientare prejuxtaocluzala ( MARTINET)
 C O faza juxtaocluzala ( Dubecq)
 D O faza de ocluzie
 E O faza subpalatala

R: B,C,D

Timisoara 2015
40. In cadrul obiceiurilor de interpunere vicioasa a partilor moi ale aparatului dento-maxilar,
interpunerile de buza se pot insoti de:

 A Interpozitia buzei superioare cu prodentie inferioara si retrodentie superioara

 B Interpunerea buzei superioare cu retrodentie inferioara si prodentie superioara
 C Interpunerea bucei inferioare cu prodentie inferioara si retrodentie superioara
 D Interpunerea buzei inferioare cu retrodentie superioara si inferioara
 E Interpunerea buzei superioare cu prodentia superioara si inferioara

R:a

11
47. Intre cauzele instalarii sugerii degetului, teoria reflexa presupune urmatoarele afirmatii
adevarate:

 A Sugerea degetului este un reflex conditionat, care pe parcurs se transforma in obicei vcios
 B Sugerea degetului este un reflex neconditionat, care pe parcurs devine unul conditionat
 C Degetul este un inlocuitor al mamelonului
 D Nu este legat de dezvoltarea psihica si de varsta mentala
 E Limita de varsta, pana la care acest obicei vicios este normal este de 5-6 ani

R: a

87. Stadiul bucal la tipul “adult” de deglutitie se caracterizeaza prin:

 A Cand varful limbii este mai inainte, osul hioid are o pozitie mai inalta
 B Cand varful limbii este mai inainte, osul hioid are o pozitie mai joasa
 C Palatul moale atinge sau este in vecinatatea dintilor laterali
 D Palatul moale nu atinge sau nu este in vecinatatea dintilor laterali
 E Buzele sunt in contact

R: A,C,E

99. Imaginile radiografice ale osului alveolar au fost clasificate pentru a se putea realiza o selectie
riguroasa a viitorilor dinti stalpi. Astfel, Mayer a realizat o clasificare in care se apreciaza
nivelul cel mai apical al pierderii osoase interradiculare in raport cu osul adiacent. Se descriu
leziuni interradiculare

 A Infraosoase
 B Juxta-osoase
 C Supraosoase
 D Intraosoase
 E Infradentinare

144. Vezi raspunsul corect A ,B,C UNDE GASESC?

145.
Care din urmatoarele afirmatii referitoare la muschiul milohioidian, ca element component al
determinantului functional neuro-muscular al cimematicii mandibulare, sunt adevarate?

 A Cand punctul fix este pe mandibula, ridica si trage in sus de osul hioid
 B Cand punctul fix este pe mandibula, are rol in deglutitie
 C Cand punctul fix este pe mandinula, are rol in masticatie
 D Cand punctul fix este pe osul hioid, coboara mandibula, avand rol in masticatie
 E Cand punctul este fix pe osul hioid, coboara mandibula, avand rol in deglutitie

R: A,B,D ? UNDE GASESC

152. Care din urmatoarele afirmatii referitoare la majoritatea obiceiurilor vicioase cu

interpozitie ( inclusiv cele autotrope) sunt adevarate?

 A Reprezinta un obicei vicios dobandit la o varsta mai mare a copilului

 B Pot fi reduse la o alteratie a reflexului de sugere

12
 C Sugerea policelui este frecvent practicata in pozitie mediana
 D Sugerea altor degete, in afara de police, poate avea o asezare paramediana
 E Acest reflex exista chiar prenatal

R: B,C,D,E

169. Sugerea degetului, interpozitie ca efect de parghie, se insoteste de urmatoarele

modificari:

 A Prodentia incisivilor superiori

 B Incompetenta labiala
 C Instalarea respiratiei orale
 D Tip anormal de deglutitie
 E Prodentia incisivilor inferiori

R: A,B,C,D

TIMISOARA 2014- HORROR

5. Care dintre particularitatile corespunde timpului II sau faringian al deglutiei:

 A Este scurt si autonom

 B Este voluntar si consta din transportarea bolului alimentar din cavitatea bucala in faringe
 C La inceput are loc o inhibitie completa a inspiratiei
 D La sfarsit are loc o inhibitie completa a inspiratiei
 E Se realizeaza prin miscari coordonate ale limbii, palatului moale, mandibulei si complexului
hioidian

R: A

69. Sugerea policelui ca obicei vicios prin interpunerea la nivelul arcadelor dentare poate determina
urmatoarele:

 A Efect accentuat de parghie asupra arcadei superioare cand sugerea policelui are loc cu fata plamara
in sus
 B Efect de parghie asupra ambelor grupe incisive, deformandu-le concomitent in seturi opuse cand
sugerea policelui este facuta simultan
 C Prodentie, cand degetul este tinut in gura cu fata palmara in susu, presand prin prima falanga pe fata
palatinara a incisivilor superiori
 D Retrodentie si franarea cresterii mandibulei, presand prin cea de a 2-a falanga pe muchia si pe fata
vestibulara a incisivilor inferiori
 E Raporturi de ocluzie inversa frontala (prin modificarea axelor incisive) cand are loc o presiune
exercitata prin fata dorsala a degetului, pe fata vestibulara a dintilor superiori

R: B,C,D,E

94. Timpul bucal al deglutitiei se realizeaza prin miscari coordonate ale:

 A Muschiului stilofaringian
 B Muschiului palatofaringian

13
 C Complexul hioidian
 D Constrictorului superior al faringelui
 E Mandibulei

R: C,E

106. Deglutitia la noul nascut in cadrul etapelor evolutive ale primului timp al deglutitiei
(stadiul bucal) se caracterizeaza prin:

 A Se porneste dintr-o pozitie de repaus a mandibulei

 B Maxilarele sunt departate
 C Maxilarele sunt apropiate
 D Dorsum-ul limbii formeaza un sant longitudional prin care se scurge laptele spre faringe purtata de
contractiile muschilor palatofaringian si stilofaringian
 E Buzele asigura inchiderea etansa a cavitatii bucale

R: B,E

162. Cleall, facnd inregistrari radiocinematografice la subiecti cu deglutitii anormale targe

urmatoarele concluzii:

 A Limba face contact cu bolta palatina in ½ anterioara

 B Succesiunea fazelor din primul timp al deglutitiei este neregulata, sacadata
 C La 16 % varful limbii, in repaus, depaseste incisivii inferiori
 D Mandibula si varful limbii in repaus ocupa in general o pozitie mai posterioara
 E Corelatia dintre miscarile catre inainte a limbii si a mandibulei a fost gasita viciata

Vezi raspunsul corect R: B,C,D,E

TARGU MURES-2013
124. Copiii alimentati artificial pot prezenta:

 A Deformatii rahitice ale maxilarului superior

 B Lipsa propulsiei mandibulei (retrognatism)
 C Tulburari ale ATM
 D Prognatism mandibular
 E Macrognatie mandibulara

R: A,B
152. Referitor la obiceiurile vicioase, urmatoarele afirmatii sunt adevarate:

 A Interpozitia obrajilor intre partile laterale ale arcadelor determina ocluzie deschisa frontala
 B Interpozitia obrajilor intre partile laterale ale arcadelor determina supraocluzie incisiva accentuata
 C Interpozitia obrajilor intre partile laterale ale arcadelor determina oprirea in dezvoltarea verticala a
arcadelor in zona laterala
 D Interpozitia obrajilor intre partile laterale ale arcadelor determina ocluzia inversa frontala
 E Interpozitia buzelor determina oprirea in evolutie verticala a incisivilor

14
 R: B,C,D . E?
190. Interpozitia buzei inferioare intre arcade genereaza urmatoarele efecte:

 A Prodentie superioara
 B Retrodentie inferioara
 C Retrodentie superioara
 D Prodentie inferioara
 E Oprirea in evolutia verticala a incisivilor

Vezi raspunsul corect A,B,E

15