LICEUL TEORETIC “GHEORGHE ȘINCAI”

CLASA a X-a A

POTENȚIALUL
ETNOGRAFIC CU
VALENȚĂ
TURISTICA IN
ZONA DEPRESIUNI
HUEDIN

ELEVI: BIRTOCIAN ALEXANDRA

POP DENISA DANIELA
 Cuprins

Introducere ................................................................................................................................................... 3
Ce este etnografia și care este rolul ei? ............................................................................................... 4
Microregiunea Huedin și orașul Huedin ............................................................................................... 5
Zona Sacuieu - Bologa ............................................................................................................................ 10
Zona Belis................................................................................................................................................... 13
Zona Ciucea ............................................................................................................................................... 16
Izvorul Crisului .......................................................................................................................................... 18
Zona Calatele ............................................................................................................................................. 18
Zona Maguri-Racatau .............................................................................................................................. 20
Zona Manastireni ...................................................................................................................................... 22
Zona Margau .............................................................................................................................................. 23
Zona Marisel .............................................................................................................................................. 25
Zona Negreni ............................................................................................................................................. 28
Zona Rasca ................................................................................................................................................ 29
Zona Sancari .............................................................................................................................................. 31
BIBLIOGRAFIE .......................................................................................................................................... 33

2
 Introducere

Încă de la apariţia sa, turismul, manifestat ca fenomen şi desfăşurat în mod conştient ca

activitate, nu a încetat să îşi desăvârşească spectrul conţinutului şi al valenţelor sale, afectând
într-o măsură sau alta atât persoanele implicate, cât şi diferite aspecte ale realităţii socio-
economice circumscrise spaţiului geografic aferent derulării actului turistic.
Am ales această temă, datorită interesului nostru fata de zonele turstice din județul Cluj,
axandu-ne pe zona depresionară Huedin. În urma documentării, noi vrem să atragem atenția
asupra potențialului turistic din această zonă.
Pentru realizarea acestui proiect a fost nevoie de multă mucă și atenție, atât eu cât și
colega mea, straduindu-ne să obținem informații cât mai multe și cât mai corecte. Scopul final
al acestui poriect nu este doar de a ne imbogăți nouă cunoștințele, dar și de a le trezi interesul
colegilor noștri, sperând ca pe viitor să îi determinăm să se aventureze pe aceste meleaguri
idilice și să prețuiască mai mult ceea ce ne oferă țara noastra
Microregiunea Huedin se află în NV judeţului Cluj şi este delimitată de comunele
Aghireşu, Căpuşu Mare, Gilău, Săvădisla, Valea Ierii din judeţul Cluj şi cu judeţele Sălaj în
nord, Bihor în vest şi Alba în sud. Administrativ este compusă dintr-un oraş de rangul trei,
Huedin, şi 13 comune: Beliş, Călăţele, Ciucea, Izvorul Crişului, Măguri-Răcătău,
Mănăstireni, Mărgău, Mărişel, Negreni, Poieni, Râşca, Săcuieu şi Sâncrai. În comune sunt
integrate 56 de sate şi numeroase cătune.

3
Ce este etnografia și care este rolul ei?

Etnografia este o știință care clasifică popoarele lumii, studiază compoziția,

originea și răspândirea lor, urmărește evoluția culturii lor materiale și spirituale,
moravurile și particularitățile felului lor de viață, legăturile cultural-istorice reciproce.
Cu alte cuvinte, etnografia este o ștință descriptivă, rolul ei principal fiind acela de a
aduna și a clasifica datele de teren, pe unele valorificându-le și muzeistic.

Claude Levi-Strauss, un savant francez, unul dintre cei mai moderni

cercetători de specialitate, consideră că : ,,etnografia, etnologia și antopologia nu
constituie trei discipline diferite sau trei concepțiidiferite ale acelorași studii. Ele sunt,
în fapt, trei etape ale aceleiaș cercetări, termeni exprimând numai o atenție
predominantă orientată către un tip de cercetare, care nu va fi niciodată exclusiv față
de celelalte două”. În concepția savantului, etnografia (concepută drept cultură
populară în sens larg, sub dublul aspect, material și spiritual), corespunde primelor
stadii ale cercetării: observația și descrierea. Operații care, în cazul faptelor de cultură
populară, se continuă și în muzeele etnografice.

4
 Microregiunea Huedin și orașul Huedin

Figure 1 Depresiunea Huedin

Date generale

Huedinul este situat în judeţul Cluj, la o distanţã de 50 km spre vest de reşedinţa

acestuia – Cluj-Napoca – în depresiunea cu acelaşi nume şi se aflã la altitudinea de
556m. Oraşul este strãbãtut de Crişul Repede, care pe suprafaţa localitãţii are un
curs domol şi debit mic deoarece izvoarele acestuia se aflã doar la 10 km distanţã.
Râul strãbate oraşul şi hotarele acestuia pe o lungime de 7 km, iar în zona centralã
primesc cel mai insemnat affluent al sãu – Valea Domoşului.

Relieful Huedinului cu cartierele sale componente prezintã trei forme distincte: de

luncã, de terase şi de versant. Lunca se întinde în direcţia est-vest, pe aproximativ
17% din suprafaţã fiind poziţionaţi mai ales în partea de nord a oraşului propriu-zis,
dar pe care ii putem împãrţi în: versanţi cu expunere sudicã şi cu expunere nordicã.
Terasele ocupã 8% şi le gãsim în partea vesticã şi în nord. Stratigrafia terenului se
prezintã astfel: straturi de umpluturã, argile, mâl negru-cafeniu şi de sedimente.Din
punct de vedere geologic regiunea s-a bucurat de o atenţie deosebitã din partea
geologilor, pentru cã ea prezintã o constituţie petrograficã şi stratigraficã dintre cele
mai variate şi interesante, prin bogãţia în fosile a celor mai multe sedimente.

5
 Huedinul este situat într-o regiune care din punct de vedere geografic are în centru
depresiunea omonimã inclusã parţial Munţilor Apuseni, fiind delimitatã spre nord-vest
de Munţii Meseşului, spre vest, sud-vest de Munţii Vlãdeasa , iar la sud, sud-est de
Munţii Gilãului.

CULTURA

Huedinul are din anul 1961 o Casã de Culturã în care activeazã formaţii de cor, teatru,
dansuri populare, orchestra şi fanfare. Pe lângã activitatea acestora oferã gãzduire
formaţiilor culturale ale şcolilor, corurilor bisericilor, ansamblurilor din Cluj – Napoca
şi din alte pãrţi.

Constatându – se cã Huedinul şi localitãţile din jur sunt pãstrãtoate ale unui bogat
tezaur folcloric şi cã atât Primãria cât şi Consiliul Local susţin activitãţile culturale, în
anul 2001 Huedinului i s-a încredinţat onoarea de a gãzdui şi a deschide Festivalul
Inernaţional de Folclor “ Pãunul de Aur”. Prin toate acestea, oraşul are şansa de a se
transforma într – un centru cultural al zonei aducându – şi o contribuţie sporitã la
pãstrarea şi valorificarea diferitelor componente ale culturii populare româneşti şi
maghiare.

Obiective Turistice

Turismul acetei localitãţi este reprezentat în mare parte de evenimentele istorice ce

au lãsat urme de-a lungul timpului pe teritoriul orãşelului. Un oraş ce a trecut prin
multe evenimente nefericite, unde au fost duse multe lupte pentru supravietuire încã
de pe vremea romanilor. Obiectivele turistice ale orasului sunt:
 Biserica Reformata : se aflã în centrul oraşului, care dateazã din jurul anului 1200.
Forma arhitecturalã a bisericii actuale este rezultatul mai multor intervenţii
succesive.

Figure 2 Biserica Reformata

6
 Biserica Ortodoxa : Cea mai veche biserică ortodoxă din Huedin a fost construită în
perioada 1907-1910 de un număr de 20 de familii din Huedin de rit greco-catolic.
După 1930 devine centrul protopopiatului greco-catolic din zonă. În decursul anilor a
suferit mai multe etape de reparații, ultimele executate între anii 2006-2009. Pictura
interioară a fost realizată în stil bizantin, între anii 1998-1999, pictor fiind Paul
Bătăiosu din Huedin. Iconostasul a fost realizat tot în această perioadă de un profesor
clujean.

Figure 3 Biserica Ortodoxa

Figure 4 Capela bisericii Ortodoxe

 Protopopiatului Huedin : a fost ridicat în memoria protopopului Aurel Munteanu ce

dãinuie în inimile huedinenilor prin impozanta sa statuie ce se aflã în faţa cladirii.

Figure 5 Protopopiatul Huedin

7
 Expozitia de Etnografie : cuprinde piese legate de portul, uneltele si obiceiurile
populatiei din intreaga zona.

Figure 6 Port popular de la expozitia etnografica

Figure 7 Port feminin

Figure 8 Port barbatesc

 Bustul lui Avra m Iancu : a fost ridicat în anul 1968, realizat de catre artistul Romul
Ledea si amplasat in centrul orasului. . Tot aici în centrul oraşului a fost ridicatã şi o
troiţã închinatã eroilor cãzuţi pentru libertatea şi demnitatea poporului român în
revoluţia anticomunistã din decembrie 1989.
8
 Figure 9 Bustul lui Avram Iancu

 Conacul Barcsay : Amintirea d-lui Barcsay Domokos, născut în 1848, renumit pentru
un deosebit simț al umorului, este vie și în prezent în rândul locuitorilor indigeni. Pe
moșia lui, de câteva hectare, cunoscută azi ca grădina Barcsay și-a construit conacul,
și un parc dendrologic renumit și peste hotare.

Figure 10 Concacul Barcsay

9
 Zona Sacuieu - Bologa

Figure 11 Harta zona Sacuieu-Bologa

Date generale

Zona Sãcuieu – Bologa este aşezatã în partea vestica a Microregiunii Huedin, se aflã
la poalele Munţilor Vlãdeasa şi Bihorului. Este o regiune care dispune de aproape
toate formele de relief, unde apele au avut un rol foarte important în modelarea
reliefului structurând zona pe mai multe nivele şi trepte de nivelare, fãcând astfel
posibilã dezvoltarea aşezãrilor omeneşti; acestea desfãşurându - se de la altitudini
de 1600 m şi coborând încet pânã la altitudini de 700 m.

Constituţia şi construcţia geologicã, solurile, ce compun munţii, dealurile şi

depresiunile comunelor sunt foarte variate, fiind caracterizate de roci cuarţo –
feldspatice, şisturi cuarţice, magmetite superioare, calcare, formaţiuni sedimentare,
conglomerate, gresii, şisturi argiloase sau silicoase. Existenţa unor roci cu calitãţi
deosebite in aceastã zonã a fãcut posibilã dezvoltarea unor cariere de piatrã în
Poieni, Bologa, Bologa – Henţ, Morlaca şi Valea Drãganului care au schimbat
aspectul pitoresc al locului, dar au contribuit substanţial la ridicarea nivelului
economic al zonei. În toate aceste cariere se obţin piatrã spartã, cribluri pentru
betoane de mãrci superioare, piatrã brutã, split, borduri de încadrare, toate având
rezerve foarte mari de zãcãmânt, lângã acestea adãugându – se dacitul de Vlãdeasa
(exploatat în cariera de la Valea Lungii – Valea Drãganului) şi dacit amfibolitic (ce se
extrage din cariera Bologa – Henţ).

10
 Cultura

În aceastã zonã obiceiurile sunt legate de munca de câmp, pãstorit, într-ajutorarea la

transportul materialelor şi construcţia caselor, de activitãţile gospodinelor cum ar fi
torsul, ţesutul, confecţionarea îmbrãcãmintei. Cele mai multe ne relateazã aspecte
de la sãrbãtorile de peste an: Crãciun, Anul Nou, Paşti, Rusalii, dar prezintã mult
interes şi cele despre momentele de seamã din viaţa omului cum ar fi: naşterea,
botezul, cãsãtoria sau înmormântarea.
De-a lungul vremii formele de exprimare n-au rãmas neschimbate, ele fiind adaptate
condiţiilor noi ce s-au creat în anumite erioade istorice. Printre acestea amintim:
Claca de tors, Claca de seceriş, Haba, Împreunatul oilor sau Mãsuişul laptelui, toate
acestea terminându-se cu Hora Clãcii.
La toate aceste obiceiuri ale satului se înãlţau cântece înconjurate de multã voie
bunã, cântece şi poezii compuse chiar de sãteni şi transmise din generaţie în
generaţie şi pãstrate cu multã sfinţenie în fiecare casã. Pentru fiecare obicei şi pentru
fiecare eveniment al vieţii ţãranii aveau cântece, poezii şi zicãtori pe care le rosteau
în moduri diferite sau care chiar difereau de la o parte la alta a satului.

Obiective Turistice

Din punct de vedere turisti aceastã zonã are o sumedenie de puncet de interes tristic
chiar dacã nu sunt foarte cunoscute în ţarã. Turiştii care ajung pe aceste ţinuturi vor
fi impresionaţi de ceea ce vot gãsi aici.

Posibilele atracti turistice sunt:

 Moara de la Bologa : singura moarã de apã din comunã care încã mai funcţioneazã,
moarã care are o vechime foarte mare de peste 400 de ani, dupã cum ne spune
proprietara din ziua de azi; moarã care a fost lasatã din generţie în generaţie

11
 Cetatea Bologa : Cetatea Bologa în anul 1319 apare pentru prima dată în acte
oficiale, și a fost construită cu rol de supraveghere a drumului care ducea de la
Oradea în Ardeal. După toate probabilitățile a fost construită în sec XIII ca și cetate
regală. Rege Ungariei, Sigismund de Luxemburg, după semnarea trataului de alianță
împotriva turcilor, în 1399 atribuie domnitorului Țării Românești cetățile Bran și
Bologa.

Figure 12 Cetatea Bologa

Figure 13 Cetatea Bologa

12
 Zona Belis

Figure 14 Harta Belis

Date generale

Localitatea Beliș de astăzi a fost înființată în anul 1973 odată cu construirea lacului
de acumulare Fântânele, când populația din Belișul vechi și Giurcuța de Jos din vale
a fost strămutată pe dealurile de pe malul stâng al Someșului Cald. Singura clădire
veche este biserica de lemn, strămutată împreună cu satul. Comuna este alcătuită
din următoarele 6 sate: Bălcești, Beliș, Dealu Botii, Giurcuța de Sus, Poiana Horea
și Smida

În mijlocul munţilor se întinde ca o mare de ape lacul Beliş – Fântânele, o mare de

ape ce se întinde pe o lungime de 13 km, la o altitudine de 990 de metri, ocupând
partea nordicã a Apusenilor. Un lac proiectat pe cursul Someşului Cald la sfârşitul
anilor `60, împingând astfel oamenii ce locuiau în comuna Belişul Vechi sã-şi
pãrãseascã locuinţele strãmutându-se pe culmi mai înalte şi lãsându-şi amintirile şi
trãirile sã fie acoperite de apele lacului.

13
 Obiective Turistice

Turismul in aceasta zona, putem spune ca este destul de dezvoltat. Datorita zonelor
muntoase care ofera privelistea de basm dorita de orice turist dar si faptului ca este
si o zona istorica presarata cu monumente.

Obiectivele turistice sunt:

 Lacul Fantanele : Lacul Beliș-Fântânele este un lac artificial de acumulare din Munții
Gilăului, județul Cluj.

A fost amenajat în perioada 1970-1974 cu scop hidroenergetic, pe cursul râului

Someșul Cald. Are o suprafață de 9,8 kmp și o lungime de 13 km, fiind situat la o
altitudine de 990 m. Pe malul lacului se află stațiunea turistică Beliș-Fântânele.

Lacul Beliș-Fântânele este situat în vestul județului Cluj, în partea nordică a munților
Apuseni, la confluența dintre munții Gilăului (est), munții Vlădeasa (vest) și Muntele
Mare (sud).

Figure 15 Lacul Fantanele

 Biserica de lemn din Beliș : Biserica de lemn din Beliș a fost construită în 1862. În
1975, din cauza realizării barajului pe Someș și biserica de lemn a fost strămutată în
Belișul nou. Construită în formă de navă, interiorul a fost căptușit cu scândură, iar
exteriorul a fost învelit cu șindrilă.

Are două prispe: una în partea de nord, iar cealaltă pe latura de vest. Marea
majoritate a obiectelor de patrimoniu au fost duse la muzeul Mitropoliei Cluj. Nu
14
 demult biserica a fost acoperită cu șindrilă nouă, dar mai ales în prispă se pot vedea
bârnele vechi ale construcției.

Figure 16 Biserica de lemn din Belis

 Drumul Beliș – Răchițele : Din centrul localității Beliș pornește un frumos drum
montan spre Răchițele. Ajungem în Bălcești de unde începe noul drum asfaltat de 14
km. Străbatem peste 7 km printre dealuri și munți și ajungem la altitudiniea de 1200
m pe un platou unde se întinde cătunul Dealu Botii. De aici se poate admira o
priveliște superbă. Se vede inclusiv Lacul Fântânele. De aici drumul coboară până în
Răchițele. Tot drumul este îngust, plin de curbe, conduceți cu atenție! Din Răchițele
puteți ajunge la cascada Vălul Miresei pe un alt drum montan, nu chiar până la Padiș,
dar până la IC Ponor, da.

Figure 17 Drumul Belis- Rachitele

 Biserica de lemn din Bălcești : În satul Bălcești există o frumoasă biserică din lemn,
datând din 1751, care poartă hramul Înălțarea Sfintei Cruci și care este monument
istoric. Slujba se ține aici tot la a patra duminică, preotul având în responsabilitate
mai multe sate.

15
 Figure 18 Biserica de lemn din Balcesti

Zona Ciucea
Date generale

Ciucea atesată din 1984, este o localitate amplasată pe malul drept al Crișului
Repede. De aici au pornit în 1848 oștirile generalui Bem pentru eliberarea Ardealului.
Clădirea cea mai importantă este Castelul Goga ridicată pe dealul ce se înalță
deasupra drumului național.

Pe acest teren a fost cândva castelul Boncza. Mulți turiști aici caută urmele poetului
Ady, dar el nu în castel ci în clădirea de vară a stat cu soția în anii petrecuți la Ciucea.

Obictive Turstice

 Castelul Goga : Ciucea este renumit după muzeul memorial Octavian Goga, care
este amenjat într-un frumos castel. În perioada 1915-1917 poetul maghiar Ady și
soția lui Csinszka (Boncza Berta) au stat în castelul familei Boncza de la Ciucea.
După moartea tatălui său, soția lui Ady a devenit proprietara imobilului. După moartea
lui Ady Csinszka nu a mai vrut să se întoarcă în castelul de la Ciucea, și în amintirea
prieteniei celor doi mari poeți a oferit pentru cumpărare familiei Goga. Familia Goga
a acceptat oferta și s-a apucat de renovarea clădirilor, iar castelul a fost reconstruit.

16
 Figure 19 Castelul Goga

 Biserica reformata : Biserica reformată din Ciucea, amplasată sub castelul Boncza,
a fost construită în anul 1913. Pentru lucrarile de construcție credincioșii au organizat
o colectă. Au donat sume importante moșierii Bánffy, Boncza și Barcsay. Boncza
Berta ulterior soția poetului Ady Endre a donat un clopot bisericii. Lăcașul are o
suprafață dreptunghiulară, iar pereții au fost întăriți cu contraforturi.

Figure 20 Biserica Reformata

17
 Izvorul Crisului
Izvorul Crișului a fost menționat documentar în anul 1276. Este un renumit centru de
prelucrare artistică a lemnului și al creației artistice populare tradiționale. Păstrează,
nealterat de secole, tradițiile și obiceiurile caracteristice zonei Kalotaszeg. De
sărbători este o splendoare drumul ce duce la biserica reformată aflată pe deal, pe
unde se duc fetele îmbrăcate în portul popular.

Biserica a fost construită în anul 1764, în locul unei biserici mai vechi, și are un covor
turcesc din anul 1660, de valoare inestimabilă, care a fost lăsată aici de principele
Rákóczi György II., în semn de recunoștință pentru tratarea rănilor sale suferite pe
câmpul de luptă.Pe lângă drumul european ce duce prin localitate este o expoziție
de folclor permanentă, unde se opresc numeroși străini pentru a cumpăra obiecte
folclorice autentice.

Figure 21 Biserica Reformata

Zona Călățele
Date generale

Comuna este situată la poalele de nord-est ale Măgurii Călățele, pe cursul superior
al pârâului Călata, la 15 km de Huedin și 65 km de Cluj-Napoca. Pârâul Călata este
afluent al Crișului Repede, în care se varsă la Huedin.

Se învecinează la sud cu comuna Beliș, la vest cu comuna Mărgău, la nord cu

comuna Sâncraiu și la est cu comunele Mănăstireni și Râșca. Se află în zona de

18
 contact dintre Depresiunea Huedin-Călățele (Țara Călatei) și zona Munților Apuseni.
În trecut localitatea a fost un important centru de exploatare forestieră și a turbei.

Obiective Turistice

 Biserica de lemn din Călățele : Biserica de lemn din Călățele, comuna Călățele,
județul Cluj, era așezată în cimitirul satului, pe dealul numit Ulcioruș. Fiind
neîncăpătoare, comunitatea și-a ridicat o nouă biserică[1]. Din lemnele vechii biserici
de lemn din Călățele a fost ridicată biserica din cătunul Călățele-Pădure.

Figure 22 Biserica de lemn din Calatele

19
 Zona Maguri-Racatau

Figure 23 Maguri-Racatau

Date Generale

Aproape de Cluj-Napoca, dar totuşi departe de agitaţia oraşului, de poluarea şi

stresul din viaţa cotidiană, se află comuna Măguri Răcătău. O zonă superbă, în Munţii
Gilău, unde peisajul nu conteneşte să uimească turiştii pasionaţi de munte. Măguri
Răcătău este o comună cu o tradiţie etno-folclorică deosebită, în care rezervaţiile
naturale protejate sunt respectate, iar traseele turistice încântă turiştii de toate
vârstele.

Comuna este situată pe valea Someșului Rece, într-o zonă deosebit de pitorească.
Comuna Măguri-Răcătău este cea mai întinsă din județ și este formată din trei sate:
Măguri-Răcătău, Măguri și Muntele Rece, fiecare formate la rândul lor din numeroase
cătune.

Cultura

În ceea ce priveşte domeniul tradiţiilor şi obiceiurilor, este demn de menţionat faptul

că, până în anul 1996, în reşedinţa aşezării exista un muzeu al satului; după ce şi-a
încetat activitatea, toate obiectele care îi aparţineau au fost mutate la Muzeul
Etnografic al Transilvaniei din Cluj-Napoca. Închiderea muzeului a însemnat încă un
pas înspre îndepărtarea de ceea ce înseamnă tradiţiile satului românesc.

20
 Astfel, în prezent, portul popular este întrebuinţat foarte rar la activităţile şi
ceremoniile din viaţa comunei, iar mulţi tineri nici măcar nu îl cunosc.

Obiective Turistice

Din punct de vedere al importanţei pe care o deţine, este necesară punerea în

evidenţă a turismului. Această zonă este cuprinsă în Parcul Naţional al Munţilor
Apuseni şi înglobează în arealul său câteva rezervaţii naturale:
 de importanţă naţională: Turbăria de la Căpăţâna, cu valoare botanică, pusă sub
protecţie în anul 1969, fiind situată pe creasta principală a masivului Gilău-Muntele
Mare, între vârfurile Căpăţâna şi Balomireasa, la altitudinea de 1600 m;
 de importanţă judeţeană: Cheile Dumitresei (cu valoare peisagistică); obârşia
Someşului Rece şi obârşia Răcătăului (cu valoare cinegetică); defileul Someşului
Rece şi defileul Răcătăului (cu valoare mixtă) – defileul Răcătăului se află pe teritoriul
a două comune: Măguri Răcătău şi Mărişel şi a fost pus sub protecţie în anul 1994.

Acestor rezervaţii naturale li se adaugă şi rezervaţia zoologică “Împărăţia lui

Zamolxe”, care a luat fiinţă în anul 1968, purtând iniţial denumirea „La Scăriţa”.
Numele actual al rezervaţiei provine de la legenda inventată de o profesoară pentru
copiii cu care mergea în excursie în acest loc, pentru a-i stimula şi a le mări interesul
pentru această zonă. Denumirea a prins foarte bine în mintea copiilor (şi nu numai),
astfel că se păstrează şi în prezent.
Rezervaţia zoologică se întinde pe o suprafaţă de 514 ha, cuprinzând numeroase
specii de animale, ca vulpe, pisică sălbatică, râs, lup, cerb căprior, găinuşă de alun,
găinuşă și cocoş de mesteacăn, vidră, jder, bursuc, veveriţă, iar în apele Răcătăului
(care traversează rezervaţia) se găseşte păstrăv indigen, al cărui pescuit este
interzis.

21
 Zona Manastireni

Figure 24 Manastireni

Date generale

Această comună este consemnată documentar în 1332 şi este alcătuită din 6 sate,
Comuna se află pe cursul superior al pârâului Căpuş. Ocpuaţiile principale sunt
cojocăritul şi fabricarea uneltelor din lemn.

Obiective Turistice

 Centrul de cojocărit
 Biserica Reformată-Calvină din Mănăstireni : este un prețios monument cu
arhitectură romanică, construită, probabil, curând după mijlocul secolului al XIII-lea,
ca biserică-sală cu tribuna pe latura vestică.

Figure 25 Biserica Reformata Calvina

22
 Conacul Kornis : De-a lungul timpului, castelul a fost mereu completat cu clădiri
secundare. După ce domeniul devine proprietatea familiei Kornis în jurul anului 1673,
Gáspár Kornis (1641-1683) ridică etajul al II-lea al clădirii principale, pe latuta sudică.
După 1944 a fost reclădită numai o parte a zidăriei, iar capela Kornis a fost preluată
de biserica ortodoxă. Nu s-au executat lucrări serioase de refacere a castelului sau
a domeniului, asa că astăzi conacul este în ruine. Castelul a rămas cunoscut și pentru
statuile celor doi inorogi care îi păzesc în continuare intrarea. Inorogii apar și pe
blazonul familiei Kornis. Protectoarea castelului era Maica Domnului, pe care inorogii
se pare că o vegheau.

Figure 26 Conacul Kornis

Zona Margau
Date Generale

Această comună este consemnată documentar în 1408 şi este alcătuită din 6 sate.
Comuna se află pe cursul superior al pârâului Mărguţa. Principala ocupaţie este
exploatarea şi prelucrarea lemnului.
23
 Atractii turistice :
 Biserica Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil din Mărgău : a fost construită în anul 1804.
Lăcașul de cult figurează pe lista monumentelor istorice 2010. Ea este construită din
piatră cioplită și piatră de râu clădită, cu turnul-clopotniță construit din grinzi.

Figure 27 Biserica Sfintii Arhangheli Mihail si Gavril

 Cascada Vălul Miresei : Este una dintre cele mai frumoase cascade din România.
Căderea de apă este de peste 30 de metri. Pe timp de iarnă peretele stâncos
îngheață, fiind un excelent loc de escaladă pe gheață pentru cei pasionați de acest
sport.

O legendă veche amintește că numele cascadei vine de la faptul că demult o mireasă

ar fi căzut de pe stâncile abrupte din zona unde este cascada, iar voalul ei a rămas
agățat pe stânci. Acolo, nuntașii s-au oprit și au început să plângă, astfel formându-
se cascada. În realitate, numele s-ar putea atribui formei cascadei care seamăna cu
un voal.

24
 Figure 28 Cascada Valul Miresii

 Numeroase pesteri: Vârfuraşu, Piatra Ponorului şi Peştera Mare din Dealul

Humpleului, care sunt arii protejate de importanţă naţională

Zona Marisel
Date generale

Satul Marisel (in maghiara Havasnagyfalu, in germana Marisel) face parte din
comuna cu acelasi nume si este situat in judetul Cluj, in Muntii Gilau, componenti ai
Muntilor Apuseni. Aflat la aproximativ 52 km distanta de Cluj-Napoca si la o altitudine
de 1250 m, Marisel este cel mai intins platou montan locuit din Apuseni!

25
 Cultura

Specificul zonei este dat si de traditiile si obiceiurile pastrate pana in ziua de azi,
printre care mestesuguri si ateliere de lucru sau Ansamblul ,,Mariseana, precum si
asa-numitii ,,Junii Mariselului” – inclusi in patrimoniul UNESCO, se fac remarcate.

Atractile turistice

 Muzeu Satului : Muzeul Satului Marisel este o invitatie inspre trecut si intoarceri la
radacini. Minutios structurat si impodobit cu lucruri vechi, traditionale, Muzeul Satului
din Marisel, judetul Cluj, include obiecte care dateaza de peste 150 de ani: un razboi
de tesut din 1906, ticlazaul (fier de calcat), donita, butina, solnite, mojer, mai, tingalau
(clopotel), compas din lemn, soba de metal, zbici, oale de sarmale, ranite si alte multe
lucruri pastrate din timpuri stravechi…
 Observatorul Astronomic : Observatorul astronomic de la Mărişel a fost construit de
doi doctoranzi şi de patronul unei firme din Cluj, din fonduri proprii. Totul a început în
urmă cu 8 ani, când cei doi cercetători au decis că platoul Munţilor Apuseni este cel
mai bun loc pentru cercetările lor. Aici, cerul este senin în cea mai mare parte a
anului, astfel că observatorul este unul dintre cele mai performante puncte de
observare a spaţiului cosmic din ţară.

Figure 29 Observatorul Astronomic

 Bust Pelaghia Rosu : Pelaghia Rosu, eroina comunei Marisel, este onorata printr-un
bust, aflat in fata scolii gimnaziale de aici, care ii si poarta numele. La comanda

26
domnului Ioan Maris, in anii 1996 – 1997, bustul a fost realizat de catre sculptorul
Emil Cretu, la turnatoria metalului din Cluj, cu bronzul donat de catre Asociatia Avram
Iancu.

Anul 1849 a fost unul dintre cele mai importante momente din istoria Mariselului. In
acel an au avut loc trei confruntari intre armatele ungare si mariseni. Prima
confruntare a avut loc la 1 februarie pe inaltimea « Varfului Batrana », iar a doua
confruntare a fost la 12 martie pe inaltimea Grohotu, unde in sprijinul barbatilor s-au
alaturat si femeile conduse de Pelaghia Rosu, mama centurionului, si unde cei 1600
de honvezi au fost infranti.

Figure 30 Bust Pelaghia Rosu

27
 Zona Negreni

Figure 31 Negreni

Date generale

Comuna Negreni este situată în partea de vest a județului Cluj, la o distanță de 76

km față de municipiul Cluj-Napoca și la 64 km față de municipiul Oradea. Așezată pe
drumul național DN 1 și european E 60 ce leagă Cluj-Napoca de Oradea, aproape la
jumătatea distanței dintre cele două reședințe de județ. Amplasată de o parte și de
cealaltă a râului Crișul Repede, cu casele înșiruite în luncă sau împrăștiate pe pantele
mai domoale ce coboară la nord de Vârful Vlădeasa și la sud de Munții Meseș și
Plopiș, comuna este în mare parte răsfirată, fiind formată din satele: Negreni, Bucea
și Prelucele.

Pe lângă acestea, mai are 33 de crânguri sau cătune. Clasificarea după fizionomie:
sate de tip adunate pe vale cu aureolă de risipire pe versanți. Suprafața este de 6.562
ha (65,62 kmp).

Comuna este amplasată între Muntii Vlădeasa (sudul văii Crișului Repede), Munții
Plopiș și Meseș (la nordul aceleiași văi) și se învecinează cu: comuna Ciucea (județul
Cluj), comuna Sig (județul Sălaj), comunele Bratca și Bulz (județul Bihor)

28
 Atractii turistice

 Targul de la Negreni : Localitate Negreni în anul 1815 a primit oficial aprobarea

pentru organizarea târgurilor, dar probabil și mai înainte erau organizate târguri aici.
Deci în fiecare an, la al doilea sfârșit de săptămână la Negreni se organizează târgul.

o Atât obiectivele turistice din zonă și din comună, cât și peisajele, oamenii primitori și
numeroasele evenimente care resuscitează viața, tradițiile și valorile rurale sunt cele
care fac din Negreni o localitate cu un potențial turistic deosebit.

Zona Râșca

Date generale

Comuna Rasca, judetul Cluj. Situata pe malul stang al Somesului, in partea de Vest
a judetului Cluj, comuna Rasca este una dintre cele mai intinse zone rurale din
Romania, si este alcatuita din 5 sate ( Rasca – la randul ei este impartita in Rasca de
Sus, Rasca Onicesti si Rasca Ples –, Dealu Mare, Lapustesti, Cristesti, Marcesti)
asezate in specificul satelor montane romanesti, cu distante mari intre ele si
gospodarii cu teren generos

Obiective Turistice

 Lacul Tarnita : este un lac de acumulare care se găsește între comunele Râșca,
Mărișel și Gilău (județul Cluj), la vest de municipiul Cluj-Napoca. Cu o suprafață de
cca. 215 ha și o lungime de peste 8 km și o adâncime maximă de peste 70 de metri,
lacul Tarnița este una din cele mai apreciate zone turistice din județul Cluj. Este
alimentat de apele Văii Someșul Cald (unul din afluenții Someșului Mic).

29
 Figure 32 Lacul Tarnita

 Mănăstirea Râșca Transilvană : Situată în zona Munţilor Apuseni, în apropierea

barajului de la Beliş-Fântânele, la confluenţa drumurilor care unesc judeţele Cluj,
Alba şi Bihor, Mănăstirea Râşca Transilvană este un loc de reculegere şi rugăciune
care întâmpină sufletele ostenite şi împovărate ale pelerinilor ce caută întâlnirea cu
Dumnezeu şi care nădăjduiesc să primească un cuvânt duhovnicesc protector,
încurajator.

Figure 33 Manastirea Rasca

30
 Zona Sâncrai

Figure 34 Sancrai

Date generale

Această comună este consemnată documentar în 1337 şi este alcătuită din 5 sate.
Comuna se află pe cursul râului Călata. Principala ocupaţie a sătenilor este
exploatarea şi prelucrarea lemnului.

Atractii turistice

• Monumente istorice şi de artă: Biserică din sec. XIII cu unele refaceri din sec. XV
• Serbări populare în costume tradiţionale.

31
 Concluzii
 Depresiunea Huedin contribuie la dezvoltarea turismului in județul Cluj
 Prin exploatarea potențialului turistic al acestei depresiuni s-ar putea aduce contribuții
economice semnificative
 Deși este regiune restransă, obiceiurile și clutura diferă de la o zonă la alta
 Comunele şi satele ce fac parte din aceastã microregiune sunt sate ce bucurã trecãtorul
cu privelişti de neuitat, si cu o sumedenie de monumente ale naturii de o spectaculozitate
excepţionalã.

32
 BIBLIOGRAFIE
 https://cluj.com/judetul-cluj/comuna-marisel/satul-marisel/
 http://www.manastirea-rasca-transilvana.ro/
 file:///D:/Desktop/rezumat_final_romana.pdf
 https://www.welcometoromania.ro/E60_Oradea_Cluj/E60_Oradea_Cluj_Huedin_r.h
tm#gradient
 Coordonate ale culturii populare românești- Dumitru Pop
 Orașele României- Gheorghe Vlăscianu

33