ZEITA IUNONA

“Era considerată protectoarea femeilor şi, mai ales, a

căsătoriei. Prin individualizare, ea a devenit spiritul
protector feminin. Aşa cum fiecare bărbat avea
propriul spirit protector (Genius), fiecare femeie
avea propria iunonă”

Referat
Lorena VINCZE
Clasa a VIII a B

Iuno (Iunona) este sotia lui Jupiter,

echivalentul roman al zeitei grecesti
Hera. Parintii zeitei sunt Saturn (zeu)
si Ops.

Este numita "Lucina", datorita faptului ca

ajuta femeile la nasteri, fie "Juga",
pentru ca patrona casatoriile.

pag. 1
Este de asemenea "patroana protectoare" a orasului
Roma fiind venerata pe Capitoliul din Roma.

Sarbatorile de 1 martie erau inchinate ei purtau numele de

Matronalia (lat. femeie) si aminteau de rolul salvator
pentru cetate al femeilor sabine rapite odinioara, care
s-au aruncat in incaierare intre parintii si noii lor soti,
impiedicandu-i sa se macelareasca reciproc.

Cand cetatenii romani au fost surprinsi de un atac dusman

neasteptat, gastele au dat alarma, instiintand pe Iunona
care primeste porecla de Monetal (cea ce da alarma),
salvand astfel Roma.

Pentru ca templul zeitei era in apropiere de locul unde se

bateau monezile, baterea de monezi si monezile (banii)
erau denumiti "moneta".

Denumirea lunii iunie provine de la aceasta zeita, ziua de

14 februarie ziua "Sfantului Valentin", "ziua
indragostitilor", sarbatorita in Europa Occidentala, este
atribuita la fel, ca o reamintire a zeitei, fiind cinstita cu
un buchet de flori daruite persoanei iubite.

Cunoscuta ca foarte geloasa, Iuno

s-a razbunat pe toate
muritoarele sau zeitele cu
care sotul sau a inselat-o.

pag. 2
Pasarea Iunonei era paunul. A devenit simboul fidelitatii,
Iunona fiind zeita protectoare a casatoriilor.

Legenda

Frumusete si puritate.

Cand Zeus hotari sa si-o ia drept tovarasa de viata, ea nu era decat o fecioara
frumoasa cu chip blajin. Se spune ca era in permanenta supravegheata de
batrana ei doica, Macris, care nu o parasea niciodata.

Dar iata ca, intr-o zi friguroasa, s-a intamplat ca Iunona sa ramana singura intr-
un loc pustiu, cand un cuc inspaimantat se aseaza pe umarul ei delicat.
Cuprinsa de mila, Iunona lua pasarea infrigurata si, ca s-o incalzeasca, o puse
in san. Dar pasarea era insusi Zeus, stralucitorul sau logodnic de mai tarziu.
Dupa ce si-a luat infatisarea fireasca, el a cerut-o in casatorie pe Iunona,
promitandu-i ca o va aseza in Olimp, pe un tron stralucitor.

pag. 3
Legamant si casatorie.

Fecioara primi sa-i fie sotie si Zeus, pentru a-si sarbatori casatoria isi duse sotia
pe varful impadurit al Citheronului. Se spune ca la aceasta nunta divina au
participat toti zeii. Apoi, dupa ce Iunona a dat mana stapanului , un nor aurit i-a
dus pe amandoi in Olimpul plin de bucurii. Aici, in mijlocul Nemuritorilor, carora le
devenise regina, Iunona, cea cu parul frumos a impartit puterea divina cu sotul
ei regesc.

Dintre toate zeitele ce locuiau in Olimp, ea era cea mai frumoasa, cea mai
respectata. Cand intra in palatul divin, toti zeii se ridicau in picioare, cand ii
vedeau figura plina de noblete, cu totii o salutau inaltand cupele si venind in
calea ei. Demnitatea si puterea sa nu cedau decat in fata neasemuitei maretii si
neinvinsei puteri a celui ce organiza intreaga lume : sotul ei, Zeus !

Comportament conjugal.

De toate astea Zeita cerurilor se bucura, dar intr-o mica masura, pentru ca
fericirea ii era umbrita adesea.
Convieturirea dintre ea si Zeus in sanul caminului lor este infatisata de catre
poeti cand ca o bucurie fara umbra, cand ca o zgomotoasa neintelegere
conjugala.

De cele mai multe ori certurile erau motivate de gelozia Herei, ce rabufnea in
chipul cel mai zgomotos. Pentru ca erau dese momentele cand Zeus parasea
Olimpul ca sa vina pe pamant si sa viziteze Nimfele, iar Iunona atunci,
socotindu-se parasita, era cuprinsa de o furie nestapanita. Se spune chiar ca,
intors acasa, Zeus era mustrat sever de cele mai multe ori si in fata zeilor. Mania
sa, ca si cea a lui Zeus, era demna de temut; cand se agita pe tron, Iunona facea
sa tremure intreg Olimpul.

Prin furia sa cunoscuta avea puterea de a dezlantui vanturile si de a ridica

marile; mania ei ducea la schimbarea anotimpurilor anului si avea influenta pana
si asupra stelelor ce-i stateau sub picioare.

Iata de ce zgomotoasele certuri si desele furtuni ce interveneau intre cei doi soti
ceresti, era considerata explicatia ideala pentru schimbarile si capriciile cerului.

Intr-adevar, Zeus si Iunona nu reprezentau numai cerul senin din zilele

frumoase : tot ei vegheau si asupra furtunilor ce adeseori tulbura atmosfera.
Si totusi, nu o singura data, infuriata foarte tare de atatea infilidelitati si promisiuni
nerespectate ale sotului ei, Iunona a hotarat sa pareseasca Olimpul, jurand ca
nu se va mai intoarce niciodata. Odata s-a intors in marea insula Eubeea, in
locul unde odinioara Zeus o intalnise pentru prima data.

pag. 4
Dar Zeus era intristat de aceasta plecare si despartire si o dorea inapoi pe
frumoasa sa sotie. Asa ca, pentru a face sa se intoarca, a decis sa recurga la o
strategie ciudata, si se hotari sa aduca pe culmi gelozia sotiei sale cu brate albe.
Cobori si el pe muntii abrupti ai Eubeei unde se prefacu ca se casatoreste cu o
nimfa. A imbracat o papusa de lemn in chip de logodnica divina, a asezat- o
intr-un tron stralucitor tras de un car, a cerut ca sa fie strabatut toate orasele.
Jignita de asemenea nerusinare, Iunona, veni inaintea carului triumfal, se arunca
asupra rivalei sale imaginare, ii sfasie hainele, podoabele si ii smulse valul ce-i
acoperea fata. Dar, spre marea ei uimire, nu gasi decat un manechin inform.
Acesta a fost un episod in care Zeus a reusit sa o dezarmeze pe geloasa Iunona,
si sa o convinga iar sa urce impreuna cu el in fericitul Olimp.
Alteori, Iunona se rezbuna crunt pe nimfele care cadeau in vraja lui Zeus ; si
merita amintita povestea nefericitei Echo. Cand Iunona a aflat de spre aceasta
aventura, i-a faurit nimfei un blestem greu : atunci cand Echo auzea pe cineva
vorbind, ea trebuia sa taca, caci la intrebari ea nu putea sa raspunda decat
repetand ultimele cuvinte rostite de catre cel care i se adresa.

Strategia recuceririi

Dar au fost numai fericiri temporare….Caci Zeus nu a renuntat la obiceiul de a-

si petrece zile intregi langa Nimfele care salasluiau in izvoarele ce ii udau
pantele.
Vrand sa gaseasca un mijloc ca sa-l aduca lange ea pe nestatornicul ei sot, ea
se hotari sa cobooare pe acelasi loc si sa i se infatiseze precum cea mai
frumoasa dintre regine. Se duse sa gateasca in odaile ei cu usi stralucitoare.
Aici,dupa ce se incuie cu cheia, se imbaie in apa limpede si se dadu pe trup cu o
esenta divina al carei parfum se raspandi din cer pana in aerul pe care il respirau
oamenii.
Cu mana-i de fildes isi pieptana parul lung si isi impleti buclele stralucitoare care,
cazand in cozi parfumate, ii incadrau albul unui ten inca si mai frumos gratie
uleiurilor celor mai scumpe. Imbraca o rochie de culoarea azurului, isi incinse
talia cu un codon si se impodobi cu bijuterii ce straluceau precum stelele; apoi
acoperindu-si capul cu un val de mare frumusete, cobori ca un astru stralucitor
pe varful inverzit al Idei.
De indata ce Zeus, uimit, isi vazu sotia, inima ii fu cuprinsa de dragoste. Ii intinse
bratele si un nor aurit prin care soarele nu putea patrunde, ii duse pe amandoi in
ceruri.

Sotie credincioasa

Desi, dupa Afrodita, era cea mai frumoasa dintre Zeite, ea nu a cedat niciodata
vreunuia dintre numerosii si insistentii ei admiratori. Unita cu Zeus prin legaturile
casatoriei ea nu a cunoscut niciodata alta iubire decat pe a sa.
Cel mai vestit dintre toti a fost Ixion care, orbit de farmecele sale, a avut insolenta
si indrazneala de a-i declara dragostea sa.

pag. 5
Dar Iunona nu s-a lasat impresionata de asta si s-a plans sotului ei. Pentru a-l
pune la incercare, atunci, Zeus dadu unui nor infatisarea suavei sale sotii ; a fost
el insusi martor al nelgiuirii comise de Ixon, care nu se temuse sa se apropie de
aceasta fantoma si sa o stranga in brate.

pag. 6