Sunteți pe pagina 1din 5

Romanul obiectiv, mitic, tradi?

ional Baltagul�� Mihail Sadoveanu


(tema ?i viziunea despre lume)

Prin capodopera�Baltagul�(1930), Sadoveanu realizeaz? o noua interpretare a
mitului mioritic, versul-motto indic�nd sursa de inspira?ie: �St?p�ne, st?p�ne, /
Mai cheam? ?-un c�ne�.�Publicat �n 1930, �romanul a fost scris �n 17 zile la v�rsta
de 50 de ani.Romanul este o crea?ie epica �n proz? ,de mari dimensiuni,cu ac?iune
complex?,desf??urat? pe mai multe planuri,�n timp ?i spa?iu precizate,ce antreneaz?
un num?r mare de personaje puternic individualizate.
1.�ncadrare
Este un�roman tradi?ional�pentru c? se constituie ca o�expresie a vie?ii satului
rom�nesc, a universului rural dar ?i a specificului personajelor:�??ranul este �
principalul meu erou� . . Deasemenea romanul�valorific? tradi?ii rom�ne?ti: oierit,
tors, ritualuri de s?rb?tori, nunt?, �nmorm�ntare, botez etc. Lumea lui Sadoveanu
este puternic �nr?d?cinat? �n credin?a cre?tin? specific? poporului rom�n dar ?i �n
obiceiurile precre?tine precum vizita la baba Maranda, mul?imea supersti?iilor de
care ?ine seama cu aten?ie.
Baltagul este ?i�roman mitic�pentru c?�zugr?ve?te o civiliza?ie veche pastoral? ?
i�valorific? mituri precum cel al transhuman?ei (Miori?a) sau cel al cobor�rii �n
Infern (Isis ?i Osiris).
Poate fi �ncadrat ?i �n�realismul de tip obiectiv�av�nd un�narator obiectiv,
omniscient, neimplicat �n ac?iune,�nara?iune la persoana a III-a, prin�realismul
descrierilor ?i prin�tehnica detaliilor folosit? �n portretizare.

2. Tema Tema romanului Baltagul condi?ia munteanului care tr?ie?te �n zona de


interferen?? a lumii vechi cu cea nou?. Din aceast? mare tem? se desfac celelalte
teme, subordonate: iubirea, moartea, familia, ini?ierea, r?zbunarea c?l?toriei.
Tema rural? a romanului este dublat? de tema c?l?toriei ini?iatice ?i justi?iare
Baltagul prezint? monografia satului moldovenescde la munte ,lume arhaic? a
pastorilor,?i are �n plin plan c?utarea ?i pedepsirea celor care l-au ucis pe N
Lipan. �nso?it? de Gheorghi??,Vitoria reconstituie drumul parcurs de b?rbatul s?
u,pt descoperirea adev?rului ?i realizarea drept??ii.

Viziunea despre lume �nf??i?at? �n acest roman profund tradi?ional?. Personajele


sunt a?ezate la grani?a dintre nou ?i vechi. Modernizare aduce cu ea pericolul uit?
rii ordinii lumii, deci scriitorul se simte dator s? o evoce pentru a o salva. Omul
arhaic, desprins de lini?tea naturii se confrunt? cu lumea modern?. La fel se
�nt�mpl? ?i cu Nechifor Lipan, personajul absent al romanului, obligat de mersul
noii lumi s? se desprind? de natura protectoare ?i s? coboare �n valea Dornelor,
unde moartea ipotetic? din Miori?a se �nf?ptuie?te.
3. Elemente de structur?
Titlul�romanului este simbolic. �n sensul �arhaic, baltagul este unealta magic? ?i
simbolic? �nsu?it? de r?uf?c?tori, arm? a crimei dar recucerit? de erou cu scopul
de a face dreptate.
Perspectiva narativ?�este una obiectiv?, specific? prozei realiste. Nara?iunea se
realizeaz? la persoana a III-a, naratorul nefiind implicat �n desf??urarea ac?
iunii.
Construc?ia subiectului 16 capitole-trei p?r?i
1 constatarea absen?ei ?i preg?tirile de drum (cap 1-6)
2 c?utarea so?ului disp?rut cap 7- 13
3 g?sirea celui c?utat,�nmorm�ntarea ?i pedepsirea f?pta?ilor cap 14-16
�n expozi?iune scriitorul plaseaz? ac?iunea �n satul M?gura Tarc?ului, incipitul
debut�nd cu imaginea eroinei principale, Vitoria Lipan, st�nd singura pe prisp? ?i
torc�nd, cu g�ndul la so?ul ei Nechifor Lipan, plecat din toamn? de acas?, la Dorna
ca s? cumpere ni?te oi ?i care nu se �ntorsese la vremea potrivit? (intriga).
Femeia �?i aminte?te de anii tr?i?i �mpreun?, de obiceiurile b?rbatului ei, de
realiz?rile lor, cei doi copii: Minodora care era acas? cu Vitoria ?i Gheorghi??,
care era plecat pe ?inuturile Jijiei, cu oile la iernat. Vremea se r?ce?te ?i
Vitoria este tot mai �ngrijorat? de t?cerea so?ului ei, de aceea, apeleaz? la
sfaturile p?rintelui Daniil, c?ruia �i dest?inuie necazul ei. Pl?te?te slujba
pentru �ntoarcerea lui Lipan, poste?te, se roag?, dar trece ?i pe la baba Maranda,
vr?jitoarea satului. Fiindc? nimic nu o lini?te?te, Vitoria �i scrie lui Gheorghi??
s? se �ntoarc? acas? �nainte de s?rb?torile de iarna apoi o duce pe Minodora la M?
n?stirea V?ratic pentru a fi �n siguran??.

Partea a doua desfa?urarea ac?iunii La �nceputul lunii Martie pleac? cu Gheorghi??


pe urmele lui Lipan.Pleac? �n c?utarea adev?rului, ref?c�nd drumul presupus a fi
fost parcurs de so?ul ei. Pe tot parcursul c?l?toriei, ea �i iscode?te pe oameni,
�ntreab?, cere.informa?ii.despre.Lipan.
�n drumul lor, la Borca, asist? la o cumetrie, unde Vitoria respect? obiceiurile
unei astfel de ocazii, iar la Cruci trebuie s? fac? fa?? veseliei unei nun?i.�n ?
ara Dornelor, poposind la un han, afl? c? �ntradev?r Nechifor Lipan a cump?rat �n
noiembrie trei sute de oi, dup? care a v�ndut o suta de oi, altor doi ciobani,
continu�ndu-?i drumul to?i trei. Vitoria continu? de aici c?utarea pe urmele celor
trei ciobani p�n? la Sabasa, la domnul Toma, ?i apoi la Suha. Aici afl? ca �n ziua
de Sf�n.Bogza ?i Ilie Cu?ui.
Femeia �?i d? seama c? so?ul ei fusese ucis �ntre Suha ?i Sabasa ?i �ncepe pe cont
propriu cercetarea, apoi apeleaz? la autorit??i. �n Sabasa, �n curtea unui gospodar
�l gase?te pe Lupu, c�inele lui Lipan ?i cu ajutorul lui descoper? osemintele lui
Nechifor Lipan, �ntr-o pr?pastie. Femeia �ndeplin?te cerin?ele datinei cre?tine,
face praznic de �nmorm�ntare PUNCTUL CULMINANT. Prin inteligen?? ?i diploma?ie,
femeia reconstituie faptele �ntamplate ?i reu?e?te s?-i dema?te pe vinova?i
�ndeplinind.un.act.de.justitie.
Calistrat Bogza iritat, reac?ioneaz? violent ?i este lovit de Gheorghi?? cu
baltagul ?i m�ncat de c�inele lui Lipan. �nainte de a muri, �?i recunoa?te
faptele ?i dore?te ca oile sa intre �n posesia.st?p�nului.de.dreptdeznod?m�ntul
Ating�ndu-?i scopul, Vitoria ?i Gheorghi?? se preg?tesc de plecarea spre cas?
pentru a duce la bun sf�r?it ?i alte treburi, c?ci via?a merge �nainte fiindc?
toate au un rost pe lume. La praznicul de patruzeci de zile o vor duce ?i pe
Minodora s? vad? morm�ntul tat?lui ei.
04. Statutul personajului Vitoria Lipan
Vitoria�este personaj principal al romanului pe l�ng? Nechifor, personaj absent.
�Este o figur? reprezentativ? pentru locuitorii munteni, o eroin? popular?, un
�exponent al spe?ei� ??ranului rom�n (G. C?linescu).�Comportamentul femeii cuprinde
o �ntreaga filozofie de via??, un echilibru ?i o m?sur? �n toate, f?r? nicio
t�rguire, mo?tenite din asprimea vie?ii din vremuri str?vechi.
Nechifor�este personajul absent, personaj exponen?ial pentru c? �n jurul lui se
�nv�rte toat? ac?iunea romanului. El este tipul munteanului, st?p�n al naturii,� om
cu �inima u?oar? ?i bl�nd?�, c?ruia �i pl?cea s? petreac? ?i s? binedispun? lumea
la nun?i. Reflect? tragismul existen?ei tradi?ionale rom�ne?ti, fiind o proiec?ie a
ciobana?ului din balada popular? �Miori?a�.

5. Tr?s?turi
Portret fizic�este esen?ializat:�aproape 40 de ani, ochi c?prui, gene lungi, p?rul
castaniu, �cu o��frumuse?e neobi?nuit? �n privire� fapt ce denot? for?? interioar?,
inteligen??. Aceea?i�privire �i era �dus? departe� ?i reliefa zbucium sufletesc ?i
�frumuse?e sobr? a femeii.
Portretul �moral�con?ine 3 ipostaze (??ranc?, so?ie ?i mam?) . �n prima, cea de�??
ranc?,�Vitoria se dovede?te o�femeie energic? ?i hot?r�t?,�harnic? ?i priceput? �n
gospod?rie. �n lipsa so?ului toate treburile casei sunt aranjate cu r�nduial?. �Pe
de alt? parte este ?i spiritul autentic, tradi?ional, ap?r�nd cu fermitate
semnele,�r�nduielile vechi ?i credin?ele religioase. Leg?tura cu preotul, cu baba
Maranda, postul, slujbele, pelerinajul, �se fac �ntr-o ordine arhaic? ?i fireasc? a
lucrurilor, la fel de veche precum lumea din care ea face parte. Cu�fermitate
organizeaz? cu tact gospod?ria la plecare ?i prin�inteligent? se descurc? atunci
c�nd iese din spa?iul mun?ilor pentru �prima dat?.
Ca�mam?�manifest?�asprime fa?? de Minodora care nu are voie cu b?ie?i, coc, bluz? ?
i vals ci trebuie s? r?m�n? la catrin?? ?i hor? pentru c? acestea le cunoscuse ?i
Vitoria ?i mama ?i bunica ei. Vegheaz? cu str??nicie la educa?ia copiilor ?i caut?
cu orice pre? s? le imprime �n suflet legile morale nescrise. Ace?tia �i respect?
autoritatea f?r? s? cr�cneasc?, Gheorghi?? consider�nd-o un fel de vr?jitoare care
face totul perfect ?i �i poate citi g�ndurile. D? dovad? ?i de abilit??i
pedagogice, pentru cel din urm? se dovede?te a fi�mentor veghind �n detaliu la
maturizarea lui cu ocazia traseului reconstituirii mor?ii so?ului pe care �l
parcurg �mpreun?.
6. Rela?ia �ntre dou? personaje
Ca�so?ie�d? dovad? de�iubire.�M?rturia ei: �n-am s? mai am hodin? cum n-are p�r�ul
Tarc?ului p�n ce l-oi g?si pe Nechifor Lipan� subliniaz? ata?amentul ?i
devotamentul profund pe care �l are fa?? de Nechifor, fiind preg?tit? s?-l urmeze
chiar ?i �n moarte. Astfel,�Vitoria cutreier? mun?ii �n c?utarea osemintelor lui
Nechifor pentru a le �ngropa, dup? or�nduire. De?i nu se dep?rtase niciodat? prea
mult de satul s?u, �n�toate greut??ile �nt�mpinate �n drumul s?u ?i �n investiga?
iile f?cute demonstreaz?�d�rzenie ?i tenacitate, duc�ndu-?i la cap?t misiunea
propus?.
Acela?i ata?ament este surprins ?i �n�scena final?�a romanului, c�nd Vitoria are
grij? ca trupul so?ului s? fie �ngropat ?i cinstit dup? toate datinile str?mo?e?ti.
C�nd, dup? �nmorm�ntare, vorbe?te despre condi?iile �n care acesta a murit, m?
rturise?te c? de?i nu a fost acolo, cunoa?te detaliile crimei: �Mi-a spus Lipan,
c�t am stat cu d�nsul, at�tea nop?i, �n r�p?.�, reflect�nd str�nsa leg?tur? ce s-a
consolidat �ntre ei pe parcursul anilor.

�SCHI?A ANALIZEI
1.�ncadrare
Roman tradi?ional:
expresie a vie?ii satului rom�nesc, a universului rural
??ranul- � principalul meu erou� ( Sadoveanu)
valorific? tradi?ii rom�ne?ti: oierit, s?rb?tori, etc.
puternic �nr?d?cinat �n credin?a cre?tin? a poporului dar ?i �n obiceiurile precre?
tine (vizita la baba Maranda)
Roman mitic:
zugr?ve?te o civiliza?ie veche pastoral?
valorific? mituri precum cel al transhuman?ei (Miori?a) sau cel al cobor�rii �n
Infern (Isis ?i Osiris)
Roman realist, obiectiv :narator obiectiv, omniscient, neimplicat
nara?iunea la persoana a III-a
realismul descrierilor
tehnica detaliilor
elementele reale de cronotop (Bistri?
a, Vatra Dornei)
leg?tura care se stabile?te �ntre mediu
?i personaje
2. Tema
condi?ia muntenilor ancora?i �ntr-o societate pastoral? arhaic?
via?a ?i moartea �ntr-un spa?iu specific tradi?ional
c?l?toria- ini?iere ?i cunoa?tere pt. Gheorghi?? ?i refacerea echilibrului prin r?
zbunarea mor?ii so?ului
Secven?a 1� povestea din incipit spus? de Nechifor la toate cumetriile surprinde
c�te ceva din specificul muntenilor: f?r? multe �nzestr?ri inative, �ns? cu inim?
vesel? ?i cu neveste iube?e
Secven?a �2� noaptea petrecut? de Gheorghi?? l�ng? trupul tat?lui contribuie la
maturizarea acestuia
Viziunea despre lume� profund tradi?ional?
3. Elemente de structur?
Titlul
baltagul este arma crimei, ini?ial o unealt? de lucru
obiect �nsu?it de r?uf?c?tori dar recuperat de erou
semn al r?zbun?rii
denot? ceva din hot?r�rea ?i d�rzenia muntenilor
Perspectiva narativ?
nara?iunea la persoana a III- a
narator omniscient ?i omiprezent.Al doilea narator este Vitoria
cunoa?te totul despre personajele sale, se caracterizeaz? prin obiectivitate
Construc?ia subiectului
�expozi?iune- satul M?gura Tarc?ului
familia Lipan: Nechifor plecase la Dorna s? v�nd? ?i s? cumpere oi, Vitoria-
nelini?tit? de �nt�rzierea lui, Gheroghi??- chemat de la st�n?
intriga- lipsa mare a so?ului de acas? ?i hot?r�rea Vitoriei de a pleca �n c?utarea
lui Lipan
desf??urarea ac?iunii: preg?tirile pentru drum, c?l?toria la Piatra pt. a anun?a
autorit??ile de dispari?ia so?ului, c?l?toria la M?n?stirea Bistri?a: �nchinarea ?i
spovedania, c?l?toria explorativ? cu un traseu labirintic: Bicaz- C?lug?reni- F?
rca?a- Borca ?i Cruci- Vatra Dornei ?i Bro?teni- Borca- Subasa- Suha. �ntre
ultimele sate cadavrul este reg?sit- preg?tirea pentru �nmorm�ntare.
punct culminant- intens dramatism- �n fa?a celor aduna?i Vitoria reconstituie
traseul so?ului disp?rut, spre disperarea criminalilor afla?i de fa??.
pedepsirea vinova?ilor: Cu?ui moare r?pus de baltag ?i c�ine iar Bogza e arestat
4. Statutul personajelor
Vitoria Lipan
personaj principal
figur? reprezentativ? pentru locuitorii munteni
Nechifor
erou absent
�n jurul lui se �nv�rte toat? ac?iunea
tipul munteanului, st?p�n al naturii, om cu �inima u?oar? ?i bl�nd?�, c?ruia �i pl?
cea s? petreac? ?i s? binedispun? lumea la nun?i
reflect? imaginea ciobana?ului din balada popular? �Miori?a
5. Tr?s?turi
Portret fizic esen?ializat:
aproape 40 de ani, ochi c?prui, gene lungi, p?rul castaniu
�frumuse?e neobi?nuit? �n privire� � for?? interioar?, inteligen??
privirea �i era �dus? departe�- zbucium sufletesc=) frumuse?e sobr?
Portret moral- 3 ipostaze:
??ranc?:
femeie energic? ?i hot?r�t?
harnic? ?i priceput? �n gospod?rie
ap?r? semnele ?i r�nduielile vechi, religioas?
are un sim? practic, plin? de prevedere- �n?elege absen?a so?ului
fermitate- organizeaz? cu tact gospod?ria la plecare
inteligent?, se descurc? atunci c�nd iese din spa?iul mun?ilor prima dat?
are o logic? bazat? pe ra?iune, descoper? uciga?ii
capacitate de analiz? psihologic?, abilitate de a se preface, diploma?ie- scena
demasc?rii
so?ie:
iubire- caracterizare direct?: � abia acum �n?elegea c? dragostea ei se p?strase
ca-n tinere?e�
credincio?ie: caract. direct?: � n-am s? mai am hodin? cum n-are p�r�ul Tarc?ului
p�n ce l-oi g?si pe Nechifor Lipan�)
devotament: � dac-a intrat el pe cel?lalt t?r�m, oi intra ?i eu dup? d�nsul�
mam?:
asprime fa?? de Minodora care nu avea voie cu b?ie?i, coc, bluz? ?i vals
vegheaz? cu str??nicie la educa?ia copiilor- legile morale nescrise
mentor pentru maturizarea lui Gheorghi??

Principalul conflict al romanului este cel dintre V Lipan ?i cei doi uciga?i ai so?
ului ei,Calistrat Bogza ?i Ilie Cu?ui, a c?ror vinov??ie o dovede?te la parastas .
Vitoria tr?ie?te ,la �nceputul romanului,un puternic conflict interior cauzat de
dispari?ia lui Nichifor
Conflitul �ntre tradi?ie ?i inova?ie,Vitoria reprezint? tradi?ia,iar tinerii sunt
receptivi la nout??iile civiliza?iei.
Rela?ia dintre dou? personaje Romanul poate fi considerat ini?iatic
(Bildungsroman),deoarece prezint? drumul spre maturizare str?b?tut de Gheorghi??
personaj secundar ce reprezint? genera?ia t�n?r?,al c?rui ini?iator este Vitoria.O
prim? scen? semnificativ? pentru maturizarea lui Gheorghi?? este cobor�rea �n
r�p? ?i veghea nocturn? a r?m??i?elor tat?lui.Des?v�r?irea ini?ierii lui Gheorghi??
se realizeaz? la parastas,c�nd �l �nfrunt? pecriminal ?i realizeaz? actul justi?iar
cu baltagul acestuia.