Sunteți pe pagina 1din 4

CALITATE ŞI SECURITATE AMBIENTALĂ

ECOMARKETINGUL ROMÂNESC
ŞI COMPETITIVITATEA EUROPEANĂ

Conf. dr. ec. Viorica JELEV


Universitatea „Spiru Haret“
A absolvit Facultatea de Planificare şi Cibernetică Economică, ASE – Bucureşti (1980). Doctor în
economie al Institutului Naţional de Cercetări Economice – Academia Română (2001). Activează în cadrul
Universităţii „Spiru Haret“, Facultatea de Marketing şi AEI. A publicat numeroase lucrări în reviste de
specialitate şi în volumele unor simpozioane naţionale şau internaţionale. Este autorul a 20 de cărţi
(monografii, cursuri universitare, culegeri) şi a finalizat peste 20 de contracte de cerecetare.
REZUMAT. România poate profita de faptul că dispune de condiţii optime pentru dezvoltarea agriculturii ecologice, pentru a se
impune pe piaţa europeană.

Cuvinte cheie: agricultura bio, piaţa produselor ecologice, agricultura de subzistenţă, audit de brand.

ABSTRACT. Romania can take advantage of the fact that it has optimum conditions for the development of organic agriculture to
impose on the European market.

Keywords: organic agriculture, organic products market, subsistence agriculture, brand audit.

1. INTRODUCERE prea mult, cheltuim prea nesăbuit. Râdem prea puţin, ne


enervăm prea tare. Ne culcăm prea târziu, ne sculăm
prea obosiţi. Citim prea puţin, ne uităm prea mult la
În inima supertehnologizatei Europe occidentale are
televizor, vorbim mult şi comunicăm prea puţin. Iubim
loc o mişcare care capătă o amploare deosebită: oamenii
prea rar, urâm prea des. Am cucerit spaţiul cosmic, dar
se reîntorc la natură. După ce s-au lăsat robiţi şi
nu şi universul interior al omului. Am făcut lucruri mai
îmbolnăviţi de avantajele civilizaţiei tehnologizate,
mari, dar nu şi mai bune: am curăţat aerul, dar am
care le-a transformat aerul şi mâncarea în otravă, poluat solul, depoluăm solul şi poluăm apele. Am cucerit
redescoperă cu uimire şi bucurie natura, nu ca peisaj, atomul dar nu şi prejudecăţile noastre. Plănuim mai
cum s-ar crede, ci ca soluţie de viaţă, natura ca mod de multe, dar realizăm prea puţine. Am învăţat să ne
a existenţă. Milioane de oameni învaţă să ţină bolile şi grăbim, dar nu şi să aşteptăm. E timpul să regândim viaţa
stresul sub control cu ajutorul medicinii naturale, spre care ne îndreptăm: spre profituri rapide şi relaţii
terapiile neconvenţionale şi medicamentele din plante superficiale, fast-food-uri, organisme şi seminţe modificate
sunt finanţate de guverne, colţurile cu alimente genetic, sau spre o viaţă curată, o dezvoltare durabilă
ecologice din supermarketuri se extind şi devin care să asigure şi copiilor, copiilor noştri un trai decent în
adevărate standuri, în timp ce agricultura ecologică care să existe timp pentru familie, iubire, rugăciune.
primeşte subvenţii impresionante. Apoi, autostrăzile,
fabricile sunt cu migală înconjurate cu perdele de arbori
şi de verdeaţă, fiind transformate în adevărate parcuri. 2.AGRICULTURA ROMÂNEASCĂ
Se pare că, după decenii de „stăpânire” a naturii, ŞI AVANTAJELE SĂRĂCIEI
oamenii din cele mai avansate ţări europene s-au hotărât
să facă pace şi să trăiască în armonie cu ea. Agricultura este activitatea economică cea mai veche
În domeniul agricol şi agroalimentar sunt imposibil şi poate cea mai implicată în dezvoltarea civilizaţiei
de separat fenomenele economice de cele sociale şi umane şi, ca orice activitate economică, activitatea
activitatea profesională de cea familială. Agricultura agricolă are ca finalitate satisfacerea nevoilor oamenilor
nu este numai o ramură economică producătoare de şi progresul general al societăţii. Datorită faptului că
produse agricole şi alimentare şi generatoare de profit, produsele alimentare sunt în proporţie foarte mare de
ci este, înainte de toate, un mod de viaţă sănătos. origine agricolă, importanţa acestui sector rămâne
Trăim vremuri paradoxale în care cumpărăm mai esenţială atât în economie cât şi în asigurarea securităţii
mult, dar ne bucurăm mai puţin, bem prea mult, fumăm alimentare a oricărei ţări.

192 Buletinul AGIR nr. 2-3/2010 ● aprilie-septembrie


ECOMARKETINGUL ROMÂNESC ŞI COMPETITIVITATEA EUROPEANĂ

Aceasta explică atenţia deosebită acordată agri- ales că multe guverne încurajează consumul unor astfel
culturii încă de la crearea Comunităţii Europene. Ea de alimente. România are mari şanse să se impună pe
este considerată unul dintre cele mai vulnerabile acest segment de piaţă dacă va reuşi să-şi crească
sectoare economice. producţia. Aceasta mai ales în contextul în care nicio
România poate profita de faptul că dispune de ţară europeană nu deţine supremaţia din punctul de
condiţii optime pentru dezvoltarea agriculturii ecologice vedere al producţiei bio. Alimentele noastre ecologice
pentru a se impune pe piaţa europeană. Specialiştii spun au pătruns deja în Germania sau Anglia, urmează doar
că, în contextul globalizării şi în perspectiva integrării să-şi consolideze poziţia.
europene, ţara noastră ar trebui, ca strategie de dezvol- Avantajele agriculturii româneşti pentru producţii
tare economică, să încerce să valorifice resursele naturale ecologice se regăsesc în următoarele aspecte:
ca avantaj competitiv în agricultură. În Romania avem  soluri fertile şi productive;
avantajul că există posibilitatea de a delimita perimetre  chimizarea şi tehnologizarea nu au atins încă nive-
ecologice, nepoluate, unde să se aplice practicile lurile din ţările puternic industrializate;
agriculturii ecologice. În plus, agricultura românească  agricultura românească tradiţională se bazează pe
tradiţională se bazează pe tehnologii curate, beneficiind utilizarea de tehnologii curate;
în acest fel de soluri fertile şi productive pe suprafeţe  există posibilitatea să se delimiteze perimetre ecolo-
mari de teren agricol. gice, nepoluante, unde să se aplice practicile agriculturii
Marele avantaj al ţării noastre este că tehnologizarea ecologice;
şi chimizarea nu au atins nivelul din ţările Uniunii  agricultura ecologică poate deveni o sursă de
Europene. Succesul produselor noastre ecologice este ocupare a populaţiei din mediul rural;
asigurat dacă avem în vedere agricultura intensivă  cererea pentru produse ecologice este în creştere;
practicată în Europa în ultimii 25 de ani. Timp de 20 de  agricultura ecologică are o contribuţie majoră la
ani au fost subvenţionate producţiile mari, banii fiind dezvoltarea durabilă a agriculturii: biodiversitate, pro-
acordaţi de UE pe kilogramul sau pe litrul de produs. tecţia mediului, îmbunătăţirea fertilităţii solului, metode
Abia în ultimii ani s-a schimbat sistemul de subvenţiiş de creştere a animalelor care să asigure condiţii de trai
se dau bani pentru hectarul cultivat. În acest context, şi dezvoltare cât mai naturale, promovarea unei eco-
după 20 de ani de tranziţie, agricultura românească nomii rurale viabile cu ocuparea populaţiei din mediul
dispune de productivitate mică şi are puţine şanse să se rural şi sporirea interesului pentru spaţiul rural;
impună pe piaţa europeană. O soluţie ar fi certificarea  avantaj competitiv şi comparativ: preţul produse-
ca ecologice a unor suprafeţe cât mai întinse de teren. lor ecologice (mai mare cu 20-60%);
Sărăcia ţăranului român, care nu a avut bani să  cererea în creştere pe piaţa mondială;
cumpere îngrăşăminte pentru terenurile cultivate, poate  calitatea produselor răspunde exigenţelor consu-
fi acum un beneficiu pentru agricultura ecologică. matorilor;
Neajunsul creat de lipsa tratării chimice a pământului în  recompense prin plăţi suplimentare fermierilor
ultimii ani poate fi transformat într-un avantaj com- care oferă servicii de protecţie a mediului şi menţinere a
parativ prin obţinerea de produse ecologice care pot fi peisajului natural.
valorificate la preţuri în medie cu 25-30% mai mari
decât produsele convenţionale. Aceste pământuri sunt
acum uşor de convertit în terenuri ecologice. În jur de 3. PRODUSE ROMÂNEŞTI BIO
15-25% din terenurile României ar putea fi folosite
pentru obţinerea unor produse bio. Mai ales cele patru Revenind la produsele biologice, s-a constatat că
milioane de hectare de păşune, care în ultimii ani nu au legumele, mierea şi cerealele ecologice româneşti ajung
văzut chimicalele, pot fi foarte repede certificate şi apoi în cea mai mare parte pe mesele occidentalilor. În timp
folosite pentru a asigura hrana animalelor, ce produsele bio obţinute de agricultorii români nu au
În ţările unde veniturile populaţiei sunt foarte nici cel mai mic succes în ţară, ele ajung invariabil pe
ridicate există o cerere tot mai mare pentru produsele mesele nemţilor, olandezilor sau francezilor. În fiecare
ecologice. Astfel, peste 10% dintre produsele de pe an, cea mai mare parte a produselor ecologice de
piaţa din Marea Britanie sunt ecologice, iar în Germania origine vegetală au ajuns în străinătate. Cauza o con-
se va ajunge la acelaşi procent în doi-trei ani. Şi stituie insuficienta dezvoltare a pieţei interne, spre
olandezii, italienii şi nordicii sunt din ce în ce mai deosebire de pieţele ţărilor vest-europene, unde cererea
interesaţi de alimentele sănătoase. La nivel european, de astfel de produse este în creştere. Pentru că românii
piaţa de produse bio se află într-o evidentă creştere, mai nu conştientizează încă beneficiile aduse sănătăţii de

Buletinul AGIR nr. 2-3/2010 ● aprilie-septembrie 193


CALITATE ŞI SECURITATE AMBIENTALĂ

aceste alimente, specialiştii spun că este necesară o se face faţă solicitărilor, este greu de crezut că pro-
campanie de informare a populaţiei cu privire la avan- ducătorii români se vor orienta prea curând către piaţa
tajele consumului de produse bio. autohtonă. Cu atât mai mult cu cât un kilogram de
În România se produc peste 7000 de tone de legume brânză feta ajunge pe raft, în Germania, la 15 euro.
ecologice, pe o suprafaţă de 500 de hectare. Foarte Produsele din diferite ţări au reputaţii diferite. Astfel,
puţini castraveţi, tomate, ardei, ridichi ori salate bio se francezii sunt recunoscuţi prin brânzeturi şi parfumuri,
vând în ţară. Din păcate, fiind cu 20% mai scumpe japonezii prin electronice şi automobile, elveţienii prin
decât cele convenţionale, legumele bio sunt greu vanda- ceasuri, brazilienii prin cafea etc. România trebuie să-şi
bile şi producatorii preferă, de multe ori, să lase preţul găsească produsele specifice şi să-şi îmbunătăţească
la nivelul celorlalte produse chimizate. În acest fel, imaginea de ţară, pentru succesul produselor sale. Pentu
producătorii români se văd nevoiţi să exporte întreaga a-şi controla dezvoltarea, România trebuie să arate lumii
cantitate în ţări precum Germania, Elveţia, Olanda, Italia. la ce se pricepe printr-un plan strategic prin care să se
Din cele 610 tone de miere ecologică produsă anul facă publicitate ţării şi produselor sale.
trecut au rămas în ţară doar 100 de tone. Cea mai mare În dorinţa de a face faţă competiţiei europene,
parte a producţiei de miere bio pleacă la export, pentru specialiştii români trebuie să identifice produsele care se
că în ţară nu are succes din cauza preţului mai ridicat. fabrică la costuri mici şi au mare căutare în interior şi în
Producătorii spun că nu işi permit să ramână cu marfa exterior şi să creeze strategii de penetrare şi poziţionare
nevândută şi încearcă să-şi promoveze produsele în pe pieţele externe. Astfel, s-au pus bazele unui proiect
marile magazine sau în diferite puncte de desfacere din strategic post-aderare în care s-au identificat următoarele
hotelurile de cel puţin patru stele. Ei ar prefera să vândă domenii ce avantajează România în competiţia pe piaţa
în ţară, dar pentru că nu se poate, exportă toată producţia. UE, pe baza cărora se construieşte şi brandul de ţară:
România exportă atât sămânţa, cât şi uleiul de floarea- − alimentele ecologice;
soarelui ecologică. Producătorii au fost nevoiţi să scadă − industria IT;
foarte mult preţul pentru a putea intra şi pe piaţa − vinul;
românească, cu potenţiali consumatori sărăciţi de criza − turismul;
economică şi neinformaţi suficient despre avantajele − confecţiile;
alimentaţiei naturale. Uleiul eco se vinde aproape la − mobila;
preţul celui convenţional, deşi costurile de producţie − produsele meştesugăreşti;
sunt mult mai mari. − medicamentele naturiste.
Laptele romanesc poate deveni noul „aur alb“. Ma- Potrivit proiectului strategiei Guvernului, definirea
joritatea fermierilor români obţin lapte bio fără să ştie. profilului de ţară presupune, pe lângă identificarea
Întrucât sunt hrănite ecologic, vacile autohtone ar putea avantajelor competitive ale României pe piaţa UE, con-
fi uşor certificate. Câteva mii de ţărani au obţinut struirea unei imagini pozitive a ţării, în baza specificului
certificarea fermelor ca ecologice de către organismele naţional, însă România se confruntă cu un deficit de
specializate. Cei mai multi sunt proprietari a 5-10 vaci. imagine în Europa. Astfel, în cele mai multe cazuri nu
Potenţialul fermierilor români este foarte mare şi pro- există informaţii care să individualizeze România, iar
babil există câteva sute de mii care produc lapte bio şi cetăţenii români sau informaţiile legate de ţară sunt
nici nu ştiu. Micii producatori de lactate bio încearcă asociate cu evenimente negative.
să-şi facă loc pe piaţă vânzându-şi marfa în zonele din Proiectul propune o acţiune în trei etape pentru
jurul fermelor. Un ţăran din comuna Mosca, judeţul schimbarea percepţiei negative. Astfel, într-o primă
Sibiu, spunea că din anul 2000 produce lapte, brânză- etapă, va fi efectuat un „audit de brand“ care presu-
cremă, feta, caşcaval şi smântână ecologice. A început cu pune identificarea cauzelor ce duc la formarea imaginii
două vaci şi acum are cinci. Obţine 4000 de litri de lapte negative a Romaniei, analiza vizibilităţii şi percepţiei
pe an, iar produsele le vinde numai la Sibiu. Comer- brandurilor româneşti în UE şi identificarea punctelor
cializează în funcţie de comenzi, mulţi clienţi venind forte, pe baza cărora se poate construi o imagine
acasă, pentru a cumpăra. Preţul este cu 10-20% mai mare favorabilă. În a doua etapă va fi elaborat conceptul
decât al produselor convenţionale, dar sunt clienţi. brandului României. În opinia iniţiatorilor proiectului,
Câteva firme care produc cantităţi ceva mai mari de valorile aduse de România în UE sunt cultura română,
lactate ecologice preferă să exporte brânza, schweitzer-ul calitatea capitalului uman, sportul de performanţă, con-
sau untul bio, în condiţiile în care în ţară nu există o tribuţia la securitatea regională şi identificarea României,
piaţă ecologică. Toată producţia de brânză feta eco- la nivelul UE, cu teme mari de politică externă – spre
logică se exportă în Germania şi, având în vedere că nu exemplu, Marea Neagră. Un alt atu este diversitatea

194 Buletinul AGIR nr. 2-3/2010 ● aprilie-septembrie


ECOMARKETINGUL ROMÂNESC ŞI COMPETITIVITATEA EUROPEANĂ

biologică, România fiind singurul stat membru al UE cu şi câstigarea lor într-un număr cât mai mare pentru
cinci bioregiuni din cele 11 existente. În ceea ce priveşte propriile produse.
ultima etapă, care include promovarea brandului,
sarcina comunicării va reveni instituţiilor statului – mai
ales reprezentanţelor diplomatice şi institutelor culturale 4. CONCLUZII
române din străinătate –, investitorilor privaţi şi for-
matorilor de opinie. Proiectul de strategie arată că În concluzie, trebuie să se acorde atenţie pro-
schimbarea imaginii Romaniei este un obiectiv cu un ducătorilor de alimente bio, pentru a avea produse de
orizont de realizare pe termen lung. Este nevoie de circa cea mai bună calitate, dar trebuie încurajat şi
zece milioane de euro şi de un interval de trei ani pentru marketingul ,deoarece acesta va aduce profiturile mari,
a construi brandul „România“. o bună imagine a producătorilor români şi a prosuselor
Proiectul strategiei post-aderare a României, elaborat româneşti pe o piaţă cu o concurenţă mare.
de Guvern, vizează perioada 2007-2013. Decizia finală
va fi adoptată în urma unei dezbateri publice, astfel
încât punctele de vedere enunţate de partidele politice şi
BIBLIOGRAFIE
de societatea civilă să fie încorporate în proiectul final.
În domeniul alimentelor ecologice, producătorii tre- [1] Jelev, V., Economie agricolă şi agroalimentară, Note de curs,
Ed. Universităţii, Oradea, 2005.
buie să caute oportunităţile de afaceri, să-şi definească
[2] Jelev, V., Politica agricolă comunitară şi economia agro-
profilul, să definească piaţa ţintă şi să-şi impună alimentră, Ed. Universităţii, Oradea, 2005.
brandurile în ţările învecinate, apoi în ţările Europei [3] www.wall-street.ro/articol/Marketing-PR/23828/Brandul-Romania-
Centrale, ca în final să atace pieţele americană, asiatică alimente-ecologice-sport-de-performanta-si-securitate-regionala.
etc., cu concentrare pe clienţi, pentru fidelizarea acestora html, 08.01.07

Buletinul AGIR nr. 2-3/2010 ● aprilie-septembrie 195