Romanul obiectiv, realist Ion

�
�Romanul �Ion�a fost publicat in anul 1920 si apartine prozei interbelice.Liviu
Rebreanu a fost un scriitor realist de aceea sursa de inspiratie o reprezinta fapte
petrecute in realitate.
Surse de inspiratie:
�o scena din satul Prislop in care un taran imbracat in haine de
sarbatoareingenuncheaza si saruta pamantul;�discutia pe�care scriitorul o�are cu�un
taran pe nume Ion Pop�al Glanetasului,�care �i dezvaluie patima pentru pamant;
�o alta scena din�satul�Prislop,�in care o�tanara�pe nume Rodovica�este�batuta�de
catre tatal ei pentru ca ramasese insarcinata cu un baiat nedemn pentru ea;
Caracteristici�roman
:�actiune ampla�numeroase personaje�conflict complex
Caracteristici�roman obiectiv:
�narator�obiectiv,�omniscient,�omniprezent;�naratiune la persoana a�III-
a�focalizare��zero�
Caracteristici roman realist:
�prezentarea�aspectelor�realitatii�veridicitate�teme/ motive : familia, averea,
parvenirea�tipuri umane : parvenitul, iar ca�valoare banul, pozitia�sociala
Tema:
�dorinta lui Ion de inavutire prin pamant;�iubirea pentru o singura�femeie
Structura
=> 13 capitole, dispuse simetric. Simetria reiese din prezentarea atat la inceputul
cat si la sfarsitul romanului, a drumului ce trece�prin Pripas, dar si din
titlurile reprezentative ale celor doua�capitole �Inceputul� si �Sfarsitul� Este
structurat deasemenea in doua parti �Glasul pamantului� si �Glasul inimii�Caraterul
monografic al romanului este dat de�prezentarea unor scene reprezentative din viata
satului ardelean : hora , nunta, nasterea, botezul, inmormantarea
.Tehnica narativa este aceea a�unui narator omniscient, omniprezent, detasat, care
nu se implica in desfasurarea actiunii, din opera lipsind marcile subiectivitati
TEHNICA PLANURILOR PARALELE consta in prezentarea diferitelor aspecte�ale
vietii�din maimulte puncte de vedere: al taranului si al intelectualului.
Conflictul :
��central�: lupta pentru pamant in satul traditional ardelean;
�exterior : intre Ion si Vasile Baciu
�interior :�intre cele�doua porniri�ale lui Ion�: dragostea�pentru�pamant�si
dragostea�pentru Florica
�secundar : �ntre familia Herdelea si�preotul satului.

Titlul c?r?ii este dat de numele personajului principal ,caredevine exponent

al ??r?nimii prin dragostra pentru p?m�nt,dar este individualizat prin modul prin
care �l ob?ine
Mijloace de caracterizare a personajelor sunt indirecte-prin fapte,gesturi,limbaj ?
i- directe realizate de narator prin intermediul portretului ?i a biografiei
�ncadrare �ntr-un curent/ specie

Romanul�este o specie a genului epic, de mare �ntindere, cu mai multe personaje

principale, cu mai multe conflicte ?i planuri narative. � Ion se �ncadreaz? �n
romanul de tip�tradi?ional: prezint? spa?iul rural cu obiceiurile vie?ii specifice
( nunt?, hor?, �nmorm�ntare, etc.),��realist�: �proza sa descriind via?a satului
rom�nesc din sec XX (primele 2 decenii) cu clasele sociale existente (??rani,
intelectuali), cu institu?iile specifice (?coala, biserica, judec?toria), cu
obiceiurile ?i tradi?iile locului (hora, nunta, botezul), etc.
Este ?i�obiectiv�pentru c? scrierea este la persoana a III-a, naratorul este
omniscient, perspectiva narativ? presupune o viziune ,,dind?r?t� �n care
naratorul ?tie mai multe dec�t personajele sale, el poate fi prezent �n orice punct
al universului s?u, vede prin pere?ii casei sau prin craniul personajelor sale.
Acest narator nu este �ns? deloc implicat �n ac?iune, nu las? s? se �ntrevad?
preferin?ele sale ci doar prezint? situa?iile f?r? s? judece .
2. Tema ?i viziunea despre lume .tema p?m�ntului,tema iubirii
Ion surprinde�via?a�satului transilv?nean de la �nceputul secolului XX, cu iubiri
p?tima?e, l?comie de p?m�nt, tradi?ii specifice, conflicte, momente de s?rb?toare a
satului, institu?ii: ?coala, biserica, judec?toria, personalit??i ale momentului.
Patima pentru p?m�nt�este o prim? dimensiune ce �nsufle?e?te personajul. Se
reflect? evident �n�scena s?rutului p?m�ntului�de la �nceputul romanului. Ion
devine st?p�nul p?m�nturilor lui Vasile Baciu, dup? ce reu?e?te s?-i seduc?
acestuia fata. �ns? apropierea sa de p?m�nt are o dubl? conota?ie: �mplinirea unei
pofte dar ?i apropierea de moarte, de cobor�rea �n p?m�nt.
Un alt impuls ce vitalizeaz? existen?a lui Ion este�iubirea�sa pentru Florica. De?i
�i promite de mai multe ori c? o va cere de nevast?, cealalt? obsesie este mai
puternic? ?i �l �mpinge c?tre Ana. Dup? ce �?i satisface �ns? pofta p?m�ntului, Ion
nu poate ascunde pasiunea sa pentru Florica, nici chiar la nunta acesteia, �n care
Ana �i surprinde privindu-se p?tima? ?i insistent. Acest lucru, asociat cu lipsa de
afec?iune, o �mpinge s?-?i pun? cap?t zilelor.
Viziunea sa despre lume este una realist?.�Arta pentru el nu era o copiere a
realit??ii ci o sintez? a ei.�(surse de inspiratie =sarutul pam�ntului dec?tre
un ??ran,b?taia fetei

3. Elemente de structur?
�Incipitul�� prezentarea drumului care intr? �n satul Pripas, cu precizarea am?nun?
it? a locurilor ?i a denumirii lor. �Neobi?nuita lini?te ce caracterizeaz? satul
este una prevestitoare de r?u. Primele case din sat dau �?i primele semne de via??.

�Structural, romanul este �mp?r?it pe dou? planuri. Primul surprinde via?a satului
Pripas cu fixarea locului, descrierea obiceiurilor (scena horei- pagin?
memorabil? ) av�ndu-l �n prim plan pe Ion �n jurul c?ruia se ?ese firul epic.
Celelalte personaje: Vasile Baciu, Ana, George, Florica, Belciug asist? ?i
contribuie toate la destinul personajlui principal, condus de pofta pentru p?m�nt ?
i pasiunea pentru Florica. Al doilea plan prezint? via?a familiei Herdelea
(intelectualii satului), evolu?ia ei.

Expozi?iunea- actiunea romanului �ncepe �ntr o zi de duminic? ,�n care locuitorii

satului Pripas particip? la o hor?
Intriga -reune?te urm?toarele episoade; Ion o ia pe Ana la joc,de?i o place
peFlorica;VasileBaciu �l nume?te ho? ?i t�lhar; Ion vrea s? se r?zbune;b?taia cu
George
Desfasurarea ac?iunii; prezint? dezumanizarea protagonistului �n goana lui dup?
avere;dup? seducerea Anei urmeaz? nunta,apoi b?t?ile,preotul Belciug mediaz?
conflictu iar Ion ob?ine p?m�ntul lui VasileBaciu;sinuciderea Anei ; moartea
copilului;�ncercarealui Ion de a se apropia iar de Florica
Deznod?m�ntul George �l omoar? pe Ion cu sapa,?i esteapo arestat. Averea lui Ion
revine bisericii

� Subiectul.�Romanul prezint? destinul unui fiu de ??rani, Ion al Glaneta?ului, din

satul tansilv?nean Pripas. Ion, fl?c?u harnic ?i iste?, suport? umilin?a de a nu fi
bine v?zut ?i de a nu avea un loc de frunte �n ierarhia satului pentru c? este s?
rac. Intriga prezint? planul pus la cale (�mpreun? cu Titu) de a o seduce pe Ana,
fiica lui Vasile Baciu, un ??ran �nst?rit, pentru a ob?ine o zestre remarcabil?.
Planul �i izbute?te ?i, f?r? s? o iubeasc?, o ia de nevast? pe Ana, de?i tat?l ei
se �mpotirve?te. Dup? ob?inerea p?m�ntului, Ion o supune pe Ana unor violen?e
fizice, iar ea, nemaiput�nd s? �ndure via?a mizerabil? al?turi de acesta, se
sinucide, sp�nzur�ndu-se. La scurt timp moare ?i copilul lor, Petri?or. �n punctul
culminant, Ion, satisf?cut �n dorin?a de a avea p?m�nt, se hot?r??te s? se �ntoarc?
la Florica, dragostea dint�i, fat? frumoas? ?i s?rac?, c?s?torit? acum cu George
Bulbuc. Este prins �ns? de acesta care �l omoar? din gelozie. �ntreaga avere a lui
Ion, pentru care sacrificase totul, trece �n posesia bisericii. �n al doilea plan,
Herdelea �?i construise casa pe un teren al bisericii ?i acum, dup? deteriorarea
rela?iilor cu Belciug risc? s? piard? totul. Fata cea mai mare, Laura, de?i este
�ndr?gostit? de Aurel Ungureanu, se m?rit? cu George Pintea pentru c? acesta nu
pretinde p?rin?ilor zestre. Ghighi, sora mai mic?, se m?rit? cu Z?greanu, noul
�nv???tor din Pripas. Titu, t�n?r boem, cu �nclina?ii artistice are ?i el un rol
important �n via?a lui Ion ?i, fiind confidentul acestuia, este considerat
responsabil de unii critici (vezi Ion Simu?) de dramele vie?ii lui, prin sfaturile
denaturate pe care i le d?.
� Finalul��surprinde satul adunat la biseric? ?i culmineaz? cu�prezentarea drumului
care p?r?se?te satul Pripas, �reflect�nd un roman de tip circular (parabolic).
Tehnica narativ?�ne dezv?luie un scriitor ce d? dovad? de o �ncordare extrem? �n ce
prive?te procesul crea?iei. A scrie �nseamn? depunerea unui mare efort. Fraza de
�nceput �nsemna un chin, o zbatere prelungit? la Rebreanu.
Stil ?i limbaj. Limbajul este unul propriu prozei realiste, simplu, plin de
acurate?e, sobrietate, precizie �n exprimare. Nu se urm?re?te redarea �ntr-un stil
frumos ci o exprimare exact?.
�
Caracterizarea personajelor.
4. Statut
Ion
Personaj principal al romanului,�personaj emblematic�?i reprezentativ �n literatura
rom�n?, el sintetizeaz? imaginea (tipul) ??ranului rom�n ardelean de la �nceputul
secolului XX, tragica lui istorie. Fiul Glaneta?ului, b?rbat care nu prea se
�ndemna la munc?, be?iv, ruinase aproape toat? averea nevestei primit? zestre,
ciop�r?ise ?i v�nduse aproape tot din gospod?rie ?i al Zenobiei, femeie ca un b?
rbat, alerg?toare, str�ng?toare, destoinic? dar care nu poate �mpiedica pierderea
treptat? a p?m�ntului.
Ana
Personaj secundar, �ns? foarte important �n derularea evenimentelor. Ilustreaz?
mentalitatea (tipul) femeii de la ?ar?,��dou? bra?e de lucru, o zestre ?i o produc?
toare de copii� (G. C?linescu). Fata are o via?? grea, este orfan? de mam? ?i �n
grija unui tat?, care o maltrateaz?, sup?rat c? ea e cauza pierderii so?iei dar ?i
un posibil pericol pentru pierderea averii. E mai �mereu pus? �n antitez? cu
Florica, care de?i nu avea �case, ?i locuri, ?i vite multe� era totu?i foarte
frumoas? cu��obrajii ca piersica ?i ochii alba?tri ca cerul de prim?var?.�
5. Tr?s?turi
Portretul fizic�este realizat prin caracterizare direct?. Ion este un fl?c?u � iute
?i harnic ca m?-sa�, chipe? ?i voinic dar s?rac.
Din punct de vedere al tr?s?turilor morale avem dou? coordonate principale ce
definesc personalitatea personajului: glasul p?m�ntului ?i glasul iubirii.�Glasul
p?m�ntului�devine un reper fundamental �n via?a personajului, o dorin?? plenar?,
nest?p�nit? ce se transform? �n patim?. �Cauzele�setei de p?m�nt�ar fi c? acesta
confer? demnitate, scoate din s?r?cie ?i dispre?, asigur? respect ?i ascensiune pe
scara social? a satului. Autorul �l zugr?ve?te ca pe un��mp?timit: � c�t p?m�nt
Doamne�, � glasul p?m�ntului p?trundea n?valnic �n sufletul fl?c?ului cople?indu-
l�. Scena s?rutului p?tima? al p?m�ntului confer? gliei o pozi?ie mai �nalt? dec�t
simpla posesiune material?, referirile con?in o personificare, p?m�ntul cap?t? duh,
via??. Dac? la �nceput este un uria? ce-l cople?e?te la final ajunge un du?man
dobor�t.
Glasul iubirii, de?i pasional este subordonat dorin?ei de p?m�nt. Scena horei �l
prezint? pentru prima dat? pe Ion, urm?rind-o pe Ana �ntr-un fel ciudat iar apoi pe
Florica � mai frumoas? ca oric�nd�. �Alegerea�este f?cut?, Ana este preferat?
pentru �p?m�nt, locuri, case ?i vite multe�. Lupta pentru a intra �n familia lui
Vasile Baciul este dur?. �i las? fiica��ns?rcinat? de?i nu o iube?te. Ana e tratat?
apoi cu�brutalitate, e b?tut? at�t de tat? c�t ?i de so?. � �n partea a doua a
romanului Ion pare o brut?, dup? ce-i ia averea��?i �mpinge nevasta la sp�nzur?
toare�?i�urm?re?te sa-?i �mplineasc? ?i patima iubirii�de?i prima mare pasiune �l
�mpinsese deja la mari compromisuri. Din punct de vedere moral Ion��?i prime?te
pedeapsa��n mod just, autorul sanc?ion�ndu-l drastic. �Scena final? este foarte
dramatic?: Ion este ucis de c?tre George Bulbuc �ntr-o noapte c�nd vine la ei s-o
�nt�lneasc? pe Florica. Finalul vie?ii personajului e unul la fel de pasional
precum patimile sale.

Relatia dou? personaje

Ana ?i Ion sunt personaje cu tr?s?turi antitetice ; bl�nde?e-

brutalitate,devotament-egoism,,iubire-interes,caracter slab-caractertare
Ana este fata cu zestre darf?r? noroc,naiv? lipsit? de iubirea p?rinteasc?,este o
victim? f?r? ap?rare �n fa?a arivistului ION