Sunteți pe pagina 1din 11
PROCEDURI TEHNICE DE EXECUTIE Cod PTE-CP-029 Editia 3 CAMASUIELI LA PERETI Revizia 0 Pag. 1

PROCEDURI TEHNICE DE EXECUTIE

Cod PTE-CP-029

Editia 3

CAMASUIELI LA PERETI

Revizia 0

Pag. 1

CAMASUIELI LA PERETI

 

NUME PRENUME

FUNCTIA

SEMNATURA

DATA

   

Responsabil

   

ELABORAT

Georgel Sima

SMI

15.01.2018

   

DIRECTOR

 

15.01.2018

APROBAT

Ing. George Radu DAMIAN

GENERAL

LISTA DE CONTROL A ACTUALIZARILOR / REVIZIILOR

Nr.

Nr.

Data

Nr.

Nr.

 

ED

Rev.

reviziei

Pag.

Paragraf

Continutul actualizarii

1

0

2008

Toate

Toate

Elaborare initiala

2

0

04.04.2011

Toate

Toate

Modificare format procedura

         

Tranzitie ISO 9001 si

3

0

15.01.2018

Toate

Toate

14001:2015

PROCEDURI TEHNICE DE EXECUTIE Cod PTE-CP-029 Editia 3 CAMASUIELI LA PERETI Revizia 0 Pag. 2

PROCEDURI TEHNICE DE EXECUTIE

Cod PTE-CP-029

Editia 3

CAMASUIELI LA PERETI

Revizia 0

Pag. 2

1. SCOP

Procedura prezinta tehnologia de executie a camasuielii peretilor de zidarie din caramida prin placarea pe ambele fete cu plase din otel beton in tencuiala din mortar M100-T.

2. DOMENIU

Domeniul de aplicare sunt constructiile civile, industriale si agrozootehnice, constructii hidrotehnice edilitare, la care se doreste consolidarea peretilor.

3. DEFINITII SI PRESCURTARI

Pentru scopurile acestei proceduri se utilizeaza definitiile din SR EN ISO 9001:2008

si

Sisteme

reglementarile tehnice specifice domeniului de aplicare mentionat.

de

management

al

calitatii.

Principii

fundamentale

si

vocabular,

precum

-

SMI-sistem de management integrat

-

CQ-responsabil cu controlul calitatii

-

RTE-responsabil tehnic cu executia

-

ISC-Inspectoratul de Stat din Constructii (teritorial)

-

FD-faza determinanta

4.

DOCUMENTE DE REFERINTA

Pentru realizarea activitatilor legate de domeniul de aplicare al prezentei proceduri, se au in vedere urmatoarele documente de referinta:

- Manualul Sistemului de Management Integrat, editia in vigoare,

- Legea Nr. 10/1995 privind calitatea in constructii,

- Hotararea Guvernului Romaniei Nr. 766/1997 Anexa nr.2 - Regulamentul privind asigurarea si conducerea calitatii in constructii,

- Proiectul de executie

- Caietul de sarcini al proiectantului

- P-100/1-2006 Cod de proiectare seismica -Partea I- Prevederi de proiectare pentru cladiri

- P2-85 Normativ privind alcatuirea, calculul si executarea structurilor din zidarie

- STAS 10109/1-82 Constructii civile, industriale si agrozootehnice. Lucrari de zidarie. Calculul si alcatuirea elementelor

- NE 012-99 Cod de practica pentru executarea lucrarilor de beton si beton armat.

- C130-78 Instructiuni tehnice pentru aplicarea si torcretarea mortarelor si betoanelor.

- NP50-89 Norme tehnice provizorii pentru proiectarea si executarea prinderilor cu ancore a subansamblelor si instalatiilor pe elemente de beton si beton armat

- C167-77 Normativ privind cuprinsul si modul de intocmire, completare si pastrare a cartii tehnice a constructiilor

- C56-02 Normativ pentru verificarea calitatii si receptia lucrarilor de constructii si instalatii aferente

- C149-87 Instructiuni tehnice privind procedeele de remediere a defectelor pentru elementele de beton si beton armat

PROCEDURI TEHNICE DE EXECUTIE Cod PTE-CP-029 Editia 3 CAMASUIELI LA PERETI Revizia 0 Pag. 3

PROCEDURI TEHNICE DE EXECUTIE

Cod PTE-CP-029

Editia 3

CAMASUIELI LA PERETI

Revizia 0

Pag. 3

5.

RESPONSABILITATI

Responsabilitaţile şi competenţele stabilite prin acest document sunt prezentate în MATRICEA DE RESPONSABILITATI SI COMPETENTE DE MAI JOS:

ACTIVITATI

RESPONSABILITATI SI COMPETENTE

EXECUTANT

VERIFICARE

APROBARE

Instructaj

Maistru/sef pct

lucru

Sef santier

Executie lucrari

muncitori

Sef formatie

Verificari

CTC, RTE, dupa caz si proiectant, inspector ISC (pt. FD) Resp M Lucrator

desemnat;

Tehnic SU

Dir tehnic

Protectia mediului

Resp. MI

Masuri SSM+situatii urgenta

Cadru

Emite

catre conducere

rapoarte

Fişele de post detaliază atribiţiile şi răspunderile personalului implicat în procesele SMI şi de

realizare a produsului

6.

PROCEDURA

Scule si utilaje:

- Dalta si ciocanul

- Peria de sarma.

- Pensula

- Furtun pentru aer comprimat

- Aparat de torcretat

- Malaxor pentru mortar actionat electric

6.1. Etapele de executie:

- Pregatirea SUPORTULUI

- Aplicarea sistemului de armare

- Camasuirea peretilor prin tencuire (manual sau mecanic)

6.1.1. Pregatirea suportului:

- Se indeparteaza tencuiala pe ambele fete ale zidariei si se inlocuiesc eventualele caramizi rupte sau distruse cu altele de aceleasi dimensiuni;

- Suprafetele decopertate se curata temeinic cu dalta si ciocanul. Se perie cu peria de sarma; Se adancesc rosturile (asizele) dintre caramizi; Se indeparteaza praful prin suflarea cu aer comprimat sub presiune si se spala; Se lasa sa se zvante.

PROCEDURI TEHNICE DE EXECUTIE Cod PTE-CP-029 Editia 3 CAMASUIELI LA PERETI Revizia 0 Pag. 4

PROCEDURI TEHNICE DE EXECUTIE

Cod PTE-CP-029

Editia 3

CAMASUIELI LA PERETI

Revizia 0

Pag. 4

- Se trateaza suprafata de contact cu unstrat de amorsaj alcatuit din lapte de ciment cu adaos de aracet care se aplica cu pensula din abundenta

- Laptele de ciment cu adaos de aracet se prepara prin amestecarea in proportie de 60% apa cu 40% aracet, fata de cantitatea de ciment care va fi in proportie de 100%. Dupa omogenizarea apei si a aracetului se adauga cimentul, apoi se amesteca din nou. Amestecul folosit ca strat de amorsaj nu poate fi utilizat decat cel mult 70 minute dupa preparare. In cazul cand in acest interval de timp amorsajul nu a fost folosit, se arunca si se prepara altul.

- Imediat dupa aplicare, stratul de amorsaj este frecat cu peria de sarma in scopul ruperii peliculelor de apa interpuse si opririi numarului de contacte dintre mortar si zidaria existenta. Dupa ce s-a efectuat operatia de frecare, se pensuleaza din nou suprafata de caramida a peretilor.

6.1.2. Aplicarea sistemului de armare

- Pe suportul pregatit anterior se monteaza de catre un fierar de meserie reteaua de plase din otel beton OB 37 Ø6/100 mm.

- In cazul incare exista petreceri de plase sau bare din otel beton, acestea se vor face pe minim 2 ½ ochiuri (25 cm).

- In cazul folosirii retelei de bare de otel beton, toate intersectiile retelei se vor lega cu sarma neagra.

- Plasele se leaga intre ele cu agrafe din otel beton Ø6 mm, prevazute cu ciocuri, care se

introduc prin gauri Ø25 30 mm, forate in acest scop in zidarie la un interval de 40 cm pe ambele directii.

- Se monteaza armatura de bordaj pe verticala si orizontala din OB 37: 2 bare Ø12 la capete de diafragma sau in dreptul golurilor.

- Se monteaza armatura de bordaj la colturile peretilor: armatura de bordaj pe verticala cu 3 bare Ø12 din OB37 iar armatura orizontala din retea este trecuta in mod automat pe dupa barele groase; scoabele se dispun alternativ la o distanta de 20 cm pe verticala intre ele.

- Continuitatea diafragmei de placare intre etaje se va asigura in mod obligatoriu astfel:

in dreptul intersectiei cu planseele de lemn, se va asigura continuitatea placarii ca in camp curent, prin strapungerea continua a planseului fara deterioararea grinzilor principale de

lemn.

In dreptul intersectiei cu planseul de beton existent, continuitatea placarii se va asigura local, prin introducerea in gauri forate in acest scop a unor bare flotante Ø12 petrecute in

x.

6.1.3. Camasuirea peretilor

Dupa aplicarea sistemului de armare si verificarea acestuia se va trece la realizarea camasuirii propriu-zise de tencuiala ce se va realiza manual sau mecanizat.

Manual:

- Se aplica manual primul strat de tencuieli in grosime de 3 4 cm cu mortar M100T.

- A doua zi se monteaza o plasa de rabitz pe care se aplica al doilea strat de mortar in grosime 1 - 2 cm.

- A treia zi se va netezi peretele cu dreptarul, utilizandu-se un mortar de var-ciment; se finiseaza prin driscuire.

Mecanizat:

- Primul si al doilea strat se poate realiza folosind instalatia de torcretat ce este recomandata a se utiliza avand in vedere obtinerea unei calitati superioare a lucrarii.

PROCEDURI TEHNICE DE EXECUTIE Cod PTE-CP-029 Editia 3 CAMASUIELI LA PERETI Revizia 0 Pag. 5

PROCEDURI TEHNICE DE EXECUTIE

Cod PTE-CP-029

Editia 3

CAMASUIELI LA PERETI

Revizia 0

Pag. 5

6.2. Injectarea fisurilor

Fisurile din zidarii cu o deschidere mai mica de 10 mm pot fi etansate cu mortar. De regula, in fisuri cu deschiderea mai mica de 2 mm se injecteaza rasina epoxidica , iar pentru deschideri mai mari se injecteaza amestecuri pe baza de ciment. Pentru fisuri cu o deschidere mai mare de 10 mm, aria degradata trebuie consolidata prin aplicarea unor metode mai complexe. Refacerea mortarului din rosturi este recomandata in cazul in care mortarul este degradat din actiunea unor factori de mediu (precipitatii cu sau fara inghet/dezghet, agenti agresivi din atmosfera etc.) si de asemenea in cazul mortarelor foarte slabe. Scopul injectarii fisurilor este "refacerea continuitatii aparente a zidariei". Injectiile insotite de introducerea unor elemente metalice (platbande, bare rotunde) denumite in injectii armate - sporesc rezistenta la intindere si forfecare in zonele importante pentru realizarea conlucrarii spatiale a peretilor de pe directiile principale ale cladirii (colturi, ramificatii, intersectii).

6.2.1. Executia lucrarilor injectare cu mortar de ciment

Masuri pregatitoare executiei lucrarilor de injectare

Constructorul va numi responsabilul tehnic atestat conform legii care raspunde conform atributiilor care ii revin de realizat nivelului de calitate corespunzator exigentelor de preformanta

esentiale ale constructiei. Dupa primirea documentatiei tehnice de executie, constructorul va asigura cunoasterea proiectului de catre toti factorii care concura la realizarea lucrarii. La punctul de lucru se vor gasi in mod obligatoriu: documentatia completa in executie, registru de procese verbale de lucrari ascunse, registru de comunicari de santier, principalele norme care guverneaza tehnologia de exceutie. Beneficiarul va asigura urmarirea, realizarea lucrarilor din punct de vedere tehnic cu

personal propriu numit special sau prin colaborarea cu firme specializate. Pentru realizarea unor lucrari care prezinta tehnologii specializate deosebite ca: remedierea unor defectiuni cu rasini epoxidice, consolidarea prin aplicarea de beton sau mortar prin torcretare, remedierea zidurilor de caramida prin injectare, etc. se va apela la firme specializate in cazul cand executantul nu dispune de asemenea specialisti. Executantul va aisgura verificarea calitatii materialelor puse in opera astfel ca ele sa corespunda strict cerintelor din proiect prin laboratoare proprii sau colaborare cu firme specializate atestate in acest scop. Lucrarile pregatitoare pentru injectare sunt:

- Se indeparteaza tencuiala pe ambele fete ale elementului.

- Daca exista zone cu dislocari sau expulzari de caramizi sau piatra, ele se remediaza prin scoaterea si rezidirea lor (dupa scoaterea caramizilor, peretii golului se curata de mortar, se perie cu peria de sarma, se spala bine cu apa si, dupa ce suprafata se zvanta, se incepe rezidirea, avand grija ca rosturile sa fie bine matate cu mortar M50 Z).

PROCEDURI TEHNICE DE EXECUTIE Cod PTE-CP-029 Editia 3 CAMASUIELI LA PERETI Revizia 0 Pag. 6

PROCEDURI TEHNICE DE EXECUTIE

Cod PTE-CP-029

Editia 3

CAMASUIELI LA PERETI

Revizia 0

Pag. 6

- Cu ajutorul unei scoabe metalice sau a unui spit si a unui ciocan, se deschid rosturile dintre caramizi, prin indepartarea mortarului din ele pe o adancime de 10-15 mm.

- Se curata suprafetele zidariei cu peria de sarma, de sus in jos.

Executarea lucrarilor de injectare propriu-zise

Prezenta solutie se aplica pentru consolidarea elementelor din zidarie de caramida, care prezinta o retea de fisuri. Aceasta tehnologie de consolidare se poate combina si cu alte tehnologii precum refacerea totala a zidariei avariate. In cazul in care zidaria prezinta dislocari sau expulzari, aceasta tehnologie nu se aplica decat daca este posibila refacerea in prealabil a zonelor degradate (prin rezidire). Lucrarile de reparare se fac in scopul de a restabili nivelul initial al capacitatii de rezistenta

si al deformabilitatii elementelor structurale si functiile celor nestructurale. Operatiile tehnologice sunt:

- Se insemneaza cu creta sau cu creionul pe una din suprafetele zidariei, pozitia gaurilor. Acestea se vor amplasa pe traseul fiecarei fisuri, obligatoriu la cele doua capete si intermediar la distanta de 500

- In locurile insemnate se introduc in fisura si se fixeaza niste martori realizati din cupoane din otel-beton.

- Se curata fisurile de praf cu un jet de aer comprimat si apoi se spala cu jet de apa, intreaga suprafata a zidariei.

- Dupa ce suprafetele zidariei s-au zvantat, ele se tencuiesc cu mortar de ciment M50 T, aplicat

manual sau de preferat mecanic, la grosime de 30…40mm.

- Dupa cca 12 ore se scot martorii si in locul lor se dau gauri cu bormasina rotopercutanta.

Gaurile se realizeaza cu diametrul de 10

20mm

si trebuie sa patrunda cca. 50mm in zidarie.

- In gaurile date se monteaza stuturi din PVC cu lungimea de cca 200mm, care se fixeaza cu mortar de ciment.

- Dupa cca 24 ore se verifica fiecare fisura astfel: la stutul cel mai de jos se racordeaza un furtun de apa. Se introduce apa sub presiune pana cand aceasta refuleaza prin stutul urmator. Se decupeaza furtunul de la primul stut, acesta se astupa cu un dop de lemn, se cupleaza furtunul la stutul urmator si se reiau operatiile pana cand apa refuleaza prin ultimul stut. Se scot toate dopurile de lemn si se evacueaza apa din fisura. Daca la un moment dat apa nu refuleaza in

stutul urmator, inseamna ca fisura este obturata. Se mareste presiunea apei (la maxim 3 bari) si, daca nici atunci apa nu refuleaza, se monteaza un stut suplimentar intre cele doua si se reiau operatiile. Aceasta operatie de verificare are rolul si de umezire a zidariei adiacente fisurii.

- Dupa cca 15 minute de la evacuarea apei din fisura (pentru a se realiza zvantarea suprafetei zidariei), se trece la injectarea fisurii cu mortar de ciment fluid marca M 300. In anumite situatii speciale se recomanda folosirea cimenturilor expansive la prepararea mortarului. Injectarea se realizeaza fie cu o seringa manuala, fie cu o pompa, ambele prevazute cu manometru. Se cupleaza seringa sau pompa la stutul de la capatul inferior al fisurii si se mareste presiunea pana la maximum 3 bari. Apoi se asteapta scaderea presiunii (semn ca mortarul patrunde prin fisura) pana cand mortarul refuleaza prin stutul urmator. In acest

PROCEDURI TEHNICE DE EXECUTIE Cod PTE-CP-029 Editia 3 CAMASUIELI LA PERETI Revizia 0 Pag. 7

PROCEDURI TEHNICE DE EXECUTIE

Cod PTE-CP-029

Editia 3

CAMASUIELI LA PERETI

Revizia 0

Pag. 7

moment se depresurizeaza seringa sau pompa pana la atingerea valorii zero pe manometru, se decupleaza seringa sau pompa si stutul se astupa cu un dop de lemn. Se cupleaza seringa sau pompa la stutul prin care a refulat mortarul si se reiau operatiile de injectare pana cand mortarul refuleaza prin ultimul stut (cel amplasat la capatul superior al fisurii

- Dupa cca 24 de ore se indeparteaza mortarul de fixare a stuturilor si acestea se taie la nivelul suprafetei tencuielii.

- In cazul fisurilor cu deschidere mai mica de 10mm pentru injectare se va folosi pasta de ciment.

6.2.2. Executia lucrarilor injectare cu rasina epoxidica

Utilizarea amestecurilor epoxidice la remedierea elementelor de beton si beton armat se poate face numai in urmatoarele conditii:

- temperatura mediului si a elementului trebuie si fie de minimum +15°C si umiditatea relativa a aerului de max. 60%, in perioada executiei remedierii si minimum 7 zile dupa executarea acesteia;

- suprafetele de beton care se remediaza nu trebuie si fie umede;

- temperatura maxima in cursul exploatarii nu trebuie si depaseasca + 30°C;

- fisurile si fie stabilizate (in cazul in care au fost generate de tasarea fundatiilor);

- temperatura materialelor utilizate trebuie sa fie de min. + 15°C si max. + 30°C.

a. Remedierea fisurilor cu deschidere < 0,5 mm

Fisurile cu deschidere mai mica de < 0,5 mm se vor remedia prin aplicarea pe fisura a unui chit epoxidic sau a unei paste de ciment cu adaos de poliacetat dc vinil Prepararea chitului epoxidic se face astfel: se introduce intr-o capsula emailata rasina

epoxidica si intaritorul cantarite sau masurate volumetric, si se amesteca timp de min. 2 minute cu o mistrie, dupa care se adauga treptat filerul sau cimentul cintarit in prealabil si se continua amestecarea pana la omogenizarea completa a componentilor. Operatia de omogenizare se face foarte lent, evitandu-se scoaterea mistriei din rasina in toata perioada de amestecare pentru a nu antrena aerul in amestec. Uneltele de lucru si componenta solida trebuie sa fie perfect uscate la inceputul operatiei de preparare.

Punerea in lucru se face in urmatoarele etape:

a) se pene suprafata betonului fisurat cu o perie de sarma si se indeparteaza praful rezultat cu un

jet de aer comprimat;

3 cm doua straturi de acoperire din

b) se aplica cu spaclul, pe traseul fisurii, pe o latime de 2

chit epoxidic, asigurandu-se intre cele doua aplicari succesive un interval dc timp care sa permita aplicarea celui de al doilea strat fara antrenarea stratului anterior.

Grosimea fiecarui strat nu va depasi 1.3 mm.

c) dupa terminarea prepararii si aplicarii chitului, vasele si celelalte unelte se vor spala cu acetona

tehnica.

PROCEDURI TEHNICE DE EXECUTIE Cod PTE-CP-029 Editia 3 CAMASUIELI LA PERETI Revizia 0 Pag. 8

PROCEDURI TEHNICE DE EXECUTIE

Cod PTE-CP-029

Editia 3

CAMASUIELI LA PERETI

Revizia 0

Pag. 8

b. Remedierea fisurilor cu deschidere 0,5

Remedierea fisurilor cu deschidere 0,5

Lucrarile pregatitoare constau in urmatoarele operatiuni:

7 cm (min. 2.5 de o

parte si de alta a fisurii).

b) Perierea zonei descoperite cu o perie de sarma pentru a indeparta laptele de ciment de pe suprafata de beton si eliminarea prafului rezultat cu un jet de aer comprimat.

c) Stabilirea punctelor de aplicare a stuturilor metalice pe traseul fisurii. In cazul elementelor cu grosimi de max. 20 cm, stuturile se aplica pe o singura fata a

elementului, iar distanta dintre ele este de 1,2

lungimea unei fisuri neintrerupte sa existe cel putin doua stutun. In cazul elementelor cu grosimi de peste 20 cm. stuturile se amplaseaza pe ambele fete ale

elementului si distanta dintre ele este de 0,5

pe cele doua fete opuse trebuie sa fie decalate intre ele.

La fiecare fisura se lasa, la una din extremitati (cea de sus in cazul fisurilor verticale), un orificiu de 1 cm pentru refularea aerului.

d) Fixarea stuturilor pe traseul fisurii, in punctele stabilite dupa cum urmeaza:

- suprafata circulara a stutului se acopera cu un strat de plastilina si se aplica pe zona de beton

fisurata acoperita si ea in prealabil cu un strat de plastilina; aplicarea stuturilor se face simetric

fata de fisura;

- fiecare stut se fixeaza provizoriu pe contur in doua trei puncte, cu plastilina sau cu ipsos.

2

mm grosime, pe o latime de circa 3 cm. Cu acelasi chit se fixeaza definitiv si stuturile metalice.

Aplicarea chitului se va face cu spaclul sau cu mistria, prin apasare puternica. In cazul injectarii de pe o singura fata, fata opusa se chituieste pe toata lungimea fisurii, lasandu-se intreruperi pentru control de circa 3 mm la 50 cm distanta sau minimum una pe fisura, inchiderea fisurii la exterior se poate executa si cu alte materiale pe baza de verificari prealabile.

f) Dupa intarirea chitului (la circa 6 ore de la aplicare) se verifica comunicarea dintre stuturile

metalice astfel:

- se introduce aer comprimat pe rand in fiecare stut metalic si se urmareste refularea aerului prin

cele doua stuturi invecinate;

c) inchiderea fisurii la exterior prin aplicarea de-a lungul acesteia a unui chit epoxidic de 1

0,7 x grosimea elementului. Punctele de aplicare de

1,5 x grosimea elementului, cu conditia ca pe

a) indepartarea tencuielei de pe suprafata de beton fisurata pe o latime de 5

2 mm

2 mm se face prin injectare cu rasina epoxidica.

- orificiile prin care nu refuleaza aerul indica o intrerupere a fisurii in zona respectiva si in acest caz se amplaseaza stuturi suplimentare pentru asigurarea comunicarii.

c. Prepararea amestecului pentru injectare se face astfel:

- Se masoara volumetric sau gravimetric rasina epoxidica si intaritorul in proportiile corespunzatoare si se introduce intr-o capsula emailata, dupa care se amesteca incet cu mistria timp de min. 2 minute, avand grija ca prin amestecare sa nu se antreneze aer. Injectarea fisurilor se efectueaza dupa min. 6 ore de la executarea operatiilor pregatitoare, daca temperatura mediului ambiant este mai mare de +20°C si respectiv dupa min. 12 ore daca temperatura mediului ambiant este sub +20°C.

PROCEDURI TEHNICE DE EXECUTIE Cod PTE-CP-029 Editia 3 CAMASUIELI LA PERETI Revizia 0 Pag. 9

PROCEDURI TEHNICE DE EXECUTIE

Cod PTE-CP-029

Editia 3

CAMASUIELI LA PERETI

Revizia 0

Pag. 9

Injectarea se incepe de la una din extremitatile fisurii. La fisurile verticale sau inclinate injectarea se incepe de la capatul inferior. In timpul injectarii se tin deschise doua stuturi de metal invecinate, celelalte fiind astupate cu dopuri de plastilina sau cauciuc. In cazul placilor, de regula, injectarea se face prin fata superioara; daca aceasta nu este accesibila, injectarea se face de jos in sus practicandu-se cate un orificiu suplimentar intre doua orificii de injectare. in care se introduce cate un tub PVC; refularea rasinii prin acest tub indica patrunderea rasinei pana la 2/3 din inaltimea placii.

d. Injectarea fisurilor cu rasini epoxidica cu ajutorul pistonului manual consta in urmatoarele

operatiuni:

a) incarcarea pistonului cu rasina epoxidica;

b) fixarea capului pistonului in stutul metalic si insurubarea incet a pistonului pana la aparitia

risinei in stutul invecinat, dupa care se muta pistolul in acesta;

c) astuparea stutului cu dop de cauciuc sau plastilina si desfundarea celui de al treilea stut de

injectare. Se procedeaza astfel pani la injectarea completa a fisurii. La sfarsitul injectarii toate stuturile trebuie sa fie astupate.

d) dupa circa 2 ore se scot stuturile; acestea se refolosesc dupa indepartarea chitului prin spalare

cu acetona sau prin ardere.

e. Injectarea fisurilor cu rasina epoxidica cu ajutorul pistolului actionat cu aer comprimat se

face: cu pistolul incarcat cu amestecul de injectare si pus in legatura cu o sursa de aer comprimat pana la 6 atm. Se fixeaza pistolul in primul stut metalic, se deschide lent robinetul de aer comprimat al pistolului si se mentine pistolul in aceasta pozitie pina ce se observa aparitia risinei in stutul invecinat. Se inchide robinetul de aer comprimat, se depresurizeaza si se muta pistolul in stutul invecinat, se astupa primul stut cu dop de cauciuc sau plastilina si se destupa al treilea stut de injectare. Se procedeaza astfel pani la injectarea completa a fisurii. La sfarsitul injectarii toate stuturile trebuie sa fie astupate. Dupa circa 2 ore se scot stuturile. Stuturile metalice se refolosesc dupa indepartarea chitului epoxidic prin spalarea lor cu acetona sau prin ardere.

36 ore de la

injectare si sc executa astfel:

a) La fiecare a cincea fisura injectata, se va desprinde pe o lungime de circa 13 cm. cu dalta si

ciocanul stratul de chit epoxidic aplicat pentru inchiderea exterioara a fisurii, la extremitatea la care s-a incheiat operatia de injectare, in cazul injectarii pe o fata a elementului, se desprinde chitul de pe fata opusa injectarii.

b) In cazul unci injectari corecte se constata prezenta rasinii in fisura (culoarea rasinei este mai

inchisa decat a betonului).

f. Verificarea aplicarii corecte a procedeului de injectare se face dupa 24

PROCEDURI TEHNICE DE EXECUTIE Cod PTE-CP-029 Editia 3 CAMASUIELI LA PERETI Revizia 0 Pag. 10

PROCEDURI TEHNICE DE EXECUTIE

Cod PTE-CP-029

Editia 3

CAMASUIELI LA PERETI

Revizia 0

Pag. 10

c) In cazul in care nu se constata prezenta rasinii in fisura, rezulta ca injectarea nu a fost executata corespunzator. In aceasta situatie se procedeaza la desfacerea completa a chitului de pe fata respectiva a elementului si se stabilesc zonele neinjectate. In fiecare din aceste zone se monteaza un stut, se acopera fisura cu chit epoxidic, lasandu-

3 mm. la extremitatea zonei de injectat si se executa la

se cate o intrerupere de control de 2

reinjectarea. Intrucat in acest caz exista dubii si in ceea ce priveste calitatea injectarii celorlalte fisuri, injectate anterior, se face verificarea acestora prin desfacerea chitului.

6.3. Montarea ancorelor chimice

Fixarea se realizeaza prin intermediul unor substante chimice care se monteaza in beton, intr-o gaura deja existenta. Cu ancorele chimice se pot fixa in beton tije filetate (suruburi, bolturi) sau bare de armatura. Dupa ce s-a introdus amestecul chimic in gaura, se monteaza prin

insurubare tija filetata sau bara de armatura. Astfel, are loc o reactie chimica iar dupa o anumita perioada de timp ancora chimica se intareste rezultand fixarea tijei sau a barei de armatura. Se poate considera ca tija filetata sau bara de armatura a fost inglobata odata cu turnarea betonului. Ancorele chimice se pot utiliza in 2 mari categorii de aplicatii:

- montaj diverse elemente (stalpi sau structuri metalice, utilaje sau echipamente, elemente de mobilier etc.) pe structuri din beton (sau alt suport) cu ajutorul tijelor filetate

- montaj bare de armatura post instalate (prelungire de fundatii, placi, plansee; ancorare plansee de pereti mulati etc.)

6.3.1. Tipuri de ancore chimice Ancorele chimice se impart in 2 mari categorii:

- tip mortar de injectie (sau rasina) se livreaza in tuburi si se monteaza cu ajutorul unor pistoale

de injectie

- tip capsule (din sticla sau folie din plastic) in fiecare gaura se monteaza o capsula Montajul ancorelor chimice necesita respectarea mai multor reguli foarte importante pentru atingerea rezultatelor dorite, de asemenea ancorele chimice nu se pot monta la orice temperatura. Incarcarea cu sarcina a ancorelor chimice se poate face dupa o perioada de intarire. Aceasta perioada este in functie de tipul ancorei si de temperatura membrului din beton. Aceasta perioada de intarire trebuie sa fie marcata pe fiecare tub sau in fisa tehnica a produsului respectiv. Ancorele chimice se pot utiliza atat in beton cat si in alte materiale suport: caramida plina sau cu goluri, boltari, piatra, etc.

6.3.2 Ancore chimice tip mortar de injectie

Aceste ancore chimice se livreaza in tuburi din plastic cilindrice. In interiorul tuburilor se afla cele doua componente care se omogenizeaza cu ajutorul unei duze de injectie/amestec. Tuburile din plastic pot fi de diferite volume. Cele doua componente se pot gasi in doua pungi in interiorul aceluiasi tub, in doua tuburi concentrice sau in doua tuburi alaturate. Fixarea in beton se

PROCEDURI TEHNICE DE EXECUTIE Cod PTE-CP-029 Editia 3 CAMASUIELI LA PERETI Revizia 0 Pag. 11

PROCEDURI TEHNICE DE EXECUTIE

Cod PTE-CP-029

Editia 3

CAMASUIELI LA PERETI

Revizia 0

Pag. 11

realizeaza datorita reactiei chimice care are loc intre beton, otel (tija filetata sau bara de armatura) si cele doua componente ale mortarului chimic omogenizate. Timpul de intarire si de asteptare pana la incarcarea cu sarcina este influentat de temperatura membrului din beton in care se face montajul precum si de starea betonului, adica daca este beton umed sau uscat.

6.3.3. Ancore chimice tip capsule

Aceste ancore chimice se livreaza in capsule din sticla sau pungi din polietilena. In fiecare gaura se introduce o capsula, capsulele sunt disponibile pentru urmatoarele diametre de tije filetate: M8, M10, M12, M16, M20, M24, M30. Deasemenea, lungimea acestor capsule este fixa, astfel, gaurile trebuie sa fie realizate foarte precis. Cele 2 componente se gasesc in interiorul unei capsule din sticla (intaritorul este de obicei intr-un compartiment separat). Capsula se introduce in gaura, cu ajutorul tijei filetate se sparge capsula, prin insurubarea tijei cele doua componente se omogenizeaza, iar dupa o anumita perioada amestecul se intareste rezultand fixarea tijei in beton.

6.4. Instruirea personalului

Personalul executant al lucrarilor este instruit la inceperea lucrarilor si ori de cate ori este cazul (noi angajati, schimbarea locului de munca, etc.) de catre maistru sau seful punctului de lucru conform prevederilor procedurii PO-6.2.2 - Competenţã, Constientizare si Instruire, care intocmeste Raportul de instruire. Seful de santier verifica modul de realizare a instruirii si de insusire a cunostintelor de catre angajati

6.5. Masuri de asigurare a sanatatii si securitatii in munca (SSM)

In vederea eliminarii/reducerii riscurilor de accidente si imbolnaviri profesionale, la executarea

lucrarilor de camasuire pereti din zidarie, este obligatorie respectarea cerintelor legale aplicabile si

a instructiunilor proprii.

6.6. Masuri de protectie pentru situatii de urgenta

Atat pentru prevenirea cat si pentru stingerea incendiilor, pe parcursul executarii lucrarilor se respecta prevederile normelor aplicabile in vigoare.

6.7. Masuri de protectia mediului

In executie se va avea in vedere respectarea tuturor masurilor de protejare a mediului inconjurator conform legislatiei aplicabile riscurilor asociate executarii lucrarilor de camasuire pereti din zidarie.

7. INREGISTRARI

- Proces verbal de instruire

- Proces verbal de receptie calitativa