Universitatea Tehnică “Gheorghe Asachi” Iași

Facultatea de Electronică, Telecomunicații și Tehnologia

Informației

Proiect
Comunicații Mobile

Îndrumator: Asis. Univ. Ing. Ciprian Comșa

Grupa 5404
Nume studenți: Gutu Bogdan
Tudosa Bogdan

1
 Tema nr.10

Să se elaboreze un script Matlab pentru afișarea pe ecran a alocării de

canale pe celule într-o rețea uniformă cu trafic neuniform folosind metoda de
alocare compactă neuniforma.

Programul trebuie sa aibă o interfață prietenoasă cu utilizatorul pentru

introducerea datelor de intrare de la tastatură, să afișeze limitele între care
acestea pot lua valori și să nu permită introducerea de valori imposibile. Se va
afișa pe ecran intensitatea traficului pe fiecare celulă, canalele pe care le
primește fiecare celulă și probabilitatea medie de blocare în rețea.

Limite: intensitate trafic pe celulă între 0.5 si 3 Erl, număr total de canale
în rețea între 20 și 256, număr celule în rețea între 10 si 50.

2
 Partea Teoretica

Rețelele celulare de comunicații mobile sunt structurate ca rețele cu acces

multiplu. Funcționarea are la bază evoluția statistică a utilizatorilor: fiecare
utilizator inițiază apeluri la momente de timp aleatorii și independente de alți
utilizatori, și totodată comunică doar o fracțiune de timp, resursele rețelei
nefiind accesate în restul timpului. Deci la un moment dat doar o mică parte din
utilizatori sunt angajați în convorbiri.

Calitatea comunicațiilor este satisfăcatoare dacă rețeaua cu acces multiplu

are suficiente canale pentru a susține în fiecare moment majoritatea
comunicațiilor solicitate de utilizatorii ei. Dacă toate canalele rețelei sunt
ocupate, la primirea unui apel cererea este respinsă și spunem că apelul este
blocat iar comunicaţia nu se poate desfăşura. Deci calitatea comunicațiilor poate
fi apreciată în principal prin numărul de apeluri blocate raportate la numărul
total de apeluri lansate într-un moment de timp. Acest raport se numește
probabilitate de blocare fiind un parametru cu evoluție aleatoare în timp.

Raportul dintre timpul în care a fost ocupat canalul și timpul total de

observare reprezintă intensitatea traficului realizat. Deși această intensitate este
o marime adimensionala i s-a asociat unitatea de masură Erlang după numele
celui care a elaborat teoria privind traficul în reţele cu acces multiplu. O
intensitate de 1 Erl reprezintă un canal ocupat în permanenţă.Intensitatea
traficului într-o rețea se obține sumând intensitățile de trafic pe canalele acesteia.

Traficul maxim realizabil de o rețea este produsul dintre numărul de

canale și numărul de clustere definite pe aria rețelei, valoare maximă care nu se
poate atinge din cauza nivelului foarte ridicat de interferenţe şi din cauza
faptului ca aceste apeluri sosesc aleatoriu iar durata lor este tot aleatorie.

3
 În proiectarea rețelelor de comunicații se urmărește ca probabilitatea de
blocare a apelurilor în ora de vârf să nu depăsească un prag prestabilit (1%-2%).

Dacă probabilitatea de blocare a apelurilor este o măsură a calităţii

comunicaţiilor într-o reţea, atunci formula Erlang B poate fi folosită pentru
analiza acesteia. Când se cunoaşte intensitatea traficului oferit şi numărul de
canale pe care reţeaua le are la dispoziţie, atunci formula Erlang B permite
calcularea probabilităţii de blocare:

𝐴𝑁
𝑁!
𝑃𝐵 = 𝐴𝑖
,unde :
𝑁
∑𝑖=0
𝑘!

A=intensitatea traficului oferit in retea;

N=numărul total de canale la dispoziția rețelei.

După calcularea probabilităţii de blocare, se calculează probabilitatea

medie de blocare a sistemului:

∑𝑁
𝑖=0 𝑃𝐵𝑖
𝑃𝐵𝑠𝑖𝑠𝑡 = , unde:
𝑁

𝑃𝐵𝑠𝑖𝑠𝑡 = probabilitatea medie de blocare a sistemului;

𝑃𝐵𝑖 = probabilitatea de blocare a celulei i, cu i = 1, 2, …, N;

Un algoritm dinamic de alocare păstrează toate canalele la nivel

central şi le repartizează celulelor numai la apariţia unui apel de comunicaţie
în celulă. După terminarea comunicaţiei canalul este preluat la nivel central.
Algoritmii dinamici se adaptează foarte bine la condiţiile variabile de trafic
din sistemul mobil, însă pe baza unui volum de calcule şi a unui nivel al
4
traficului de control extrem de mari, deoarece alocarea fiecărui canal trebuie
făcută cu respectarea nivelului minim prestabilit al raportului
semnal/interferenţă.
Strategia metodelor de alocare a canalelor este de a aloca în mod
permanent canale pentru fiecare celulă, iar aceasta le foloseşte în mod exclusiv.
Fiecare celulă are, deci, un număr de canale nominale, distribuţia acestora pe
ariasistemului făcându-se cu respectarea strictă a distanţei de reutilizare.

Numărul total C de canale este divizat în N seturi, iar acestea sunt

repartizate celulelor cu ajutorul parametrilor de deplasare. Numărul N al
seturilor nu poate lua orice valoare întreagă.
În metodele statice cele mai simple celulele primesc acelaşi număr de
canale nominale. Ele sunt eficiente numai dacă distribuţia traficului pe aria
sistemului este, de asemenea, uniformă, valoarea medie a probabilităţii de
blocare în sistem rezultând identică cu cea din fiecare celulă a sistemului.
Dacă însă traficul este neuniform distribuit în sistem, o distribuţie uniformă a
canalelor conduce la variaţii mari ale probabilităţii de blocare de la o celulă
la alta şi la o utilizare ineficientă a canalelor.
Din această cauză în metodele statice mai elaborate canalele sunt
distribuite pe aria sistemului în acord cu distribuţia de trafic fie prin alocare
neuniformă, fie prin împrumut static. În cazul alocării statice neuniforme,
numărul canalelor nominale ale unei celule este proporţional cu valoarea
medie a intensităţii traficului din celulă. În acest fel, celulele cu trafic mai
intens primesc un număr mai mare de canale decât cele cu trafic redus.
Un exemplu de alocare statică neuniformă este algoritmul de alocare
compactă neuniformă în care numărul canalelor nominale se alege astfel
încât să se minimizeze valoarea medie a probabilităţii de blocare pe aria
sistemului. Schema de alocare rezultată se numeşte compactă deoarece
minimizează valoarea medie a distanţei de reutilizare. Schema de alocare

5
compactă neuniformă se obţine prin alocarea succesivă a canalelor pe celule,
la fiecare pas urmărindu-se minimizarea valorii medii a probabilităţii de
blocare pe întreg sistemul.

Partea Practică

Partea practică constă în implementarea la nivel Matlab a probabilității

medii de blocare în rețea precum și a numărului de canale pe care le primeste
fiecare celula. Cele două cerințe au fost implementate într-un script Matlab.
Scriptul generează o figură cu probabilitatea medie de blocare în rețea în funcție
de intensitatea traficului pe celulă. Pentru aceasta se cunoaște numărul total de
canale în rețea si numărul de celule în rețea. Datele de intrare sunt citite de la
tastatură.

Programul poate fi utilizat accesând fișierul Tema_10.m sau rulând

aplicația Tema_10.exe dacă este instalată aplicația Matlab Compiler.

Scriptul Tema_10.m este prezentat mai jos:

%Afisarea alocarii de canale pe celule intr-o retea uniforma cu

trafic
%neuniform folosind metoda de alocare compacta neuniforma
close all;
clear;
clc;
while(1)

%Introduceti numarul de canale m in retea cuprins intre 20 si 256;

fprintf('Introduceti numarul de canale:\n');
m=input('m=');
while (m<20 || m>256)
fprintf('Numarul de canale a fost introdus gresit!\n');

6
 fprintf('Numarul de canale trebuie sa fie cuprins intre 20 si
256:\n');
m=input('m=');
end
fprintf('Numarul de canale a fost introdus corect!\n\n');

%Introduceti numarul de celule n in retea cuprins intre 10 si 50;

fprintf('Introduceti numarul de celule in retea:\n');
n=input('n=');
while (n<10 || n>50)
fprintf('Numarul de celule a fost introdus gresit!\n');
fprintf('Numarul de celule trebuie sa fie cuprins intre 10 si
50:\n');
n=input('n=');
end
fprintf('Numarul de celule a fost introdus corect!\n\n');

%Intensitatea traficului pe celula cuprinsa intre 0.5 si 3 Erlang

A=[0.5:0.1:3];%Erlang
fact=1;
s=0;
s2=0;

%Probabilitatea medie de blocare in retea;

for i=1:length(A);
fact=fact*i;
s=s+A(i)^i/fact;
Pb(i)=(A(i)^n/factorial(n))/s;
s2=s2+Pb(i);
PBM(i)=s2/n;
end

%Numar de celule pe canal;

ncc=(m/n);
ncc1=floor(ncc);
fprintf('Numarul de canale pe care le primeste fiecare celula este:
');
disp(ncc1);

fprintf('DACA DORITI SA PARASITI PROGRAMUL, APASATI TASTELE

CTRL+C!\n\n\n\n\n\n');

h1=plot(A,PBM,'LineWidth',2);
title('Probabilitatea medie de blocare pentru m canale cu n
celule');
xlabel('A[Erlang]')
ylabel('PBM')
set(h1,{'Color'},{'r'});
grid on;
end

7
Exemplu prezentat dupa rularea programului:

8
9