Sunteți pe pagina 1din 23

Creşterea eficacităţii aplicării legislaţiei Uniunii

Europene în ceea ce priveşte ajutoarele de stat, prin


formarea aplicată a experţilor implicaţi în
gestionarea fondurilor europene

MODUL 2

Concepte folosite în domeniul


ajutorului de stat, tipuri de măsuri de
ajutoare de stat şi procedura
naţională şi comunitară aplicabilă
CUPRINS

CUPRINS ............................................................................................................................................................... 2
1. CONCEPTUL DE SCHEMĂ, ALOCARE INDIVIDUALĂ ŞI AJUTOR AD-HOC .................................... 3
1.1. Schema de ajutor de stat....................................................................................................................3
1.2. Alocare individuală în cadrul unei scheme de ajutor ............................................................................5
1.3. Ajutoare ad-hoc .................................................................................................................................6

2. DEFINIŢII DIN DOMENIUL AJUTORULUI DE STAT ............................................................................ 7


3. TIPURI DE MĂSURI DE AJUTOR DE STAT ŞI PROCEDURA DIN DOMENIUL AJUTORULUI DE
STAT SPECIFICĂ ACESTORA .......................................................................................................................... 9
3.1. Ajutoare notificabile ..........................................................................................................................9
3.2. Ajutoare exceptate de la obligaţia notificării .................................................................................... 10
3.3. Ajutoare de minimis ......................................................................................................................... 11

4. PREZENTAREA APLICAŢIEI DE NOTIFICARE ŞI INFORMARE ELECTRONICĂ UTILIZATĂ DE


UNIUNEA EUROPEANĂ (SANI) ŞI MODUL DE INTRODUCERE A DATELOR ................................. 12
4.1. Ce este SANI .................................................................................................................................... 12
4.2. Profiluri de utilizatori ....................................................................................................................... 12
4.3. Etape: .............................................................................................................................................. 13
4.4. Procedura de pre-notificare .............................................................................................................. 14
4.5. Facilităţi şi caracteristici SANI ........................................................................................................... 14

5. AJUTORUL DE MINIMIS............................................................................................................................ 16
5.1. Baza legală ...................................................................................................................................... 16
5.2. Concept ........................................................................................................................................... 16
5.3. Domeniu de aplicare ........................................................................................................................ 17
5.4. Cumulul ........................................................................................................................................... 19
5.5. Procedura de acordare şi monitorizare ............................................................................................. 19

6. BIBLIOGRAFIE ............................................................................................................................................ 21

2|Page
1. CONCEPTUL DE SCHEMĂ, ALOCARE INDIVIDUALĂ ŞI AJUTOR AD-HOC

Ajutorul de stat se poate acorda prin intermediul unor scheme, alocări individuale şi/sau
ajutoare ad-hoc.

1.1. Schema de ajutor de stat

Prin schemă de ajutor de stat se înţelege un act normativ/administrativ prin care se


stabilesc condiţiile în care statul intervine pentru sprijinirea unor agenţi economici,
definiţi în mod general şi abstract.

O schemă de ajutor poate să vizeze un întreg sector sau să aibă ca obiectiv dezvoltarea
unei regiuni prin determinarea agenţilor economici de a se stabili într-o anumită zonă. NU
se face nicio diferenţiere între modurile de acordare a ajutorului (ex: scutiri, granturi),
câtă vreme cele 4 condiţii sunt îndeplinite cumulativ, suntem în prezenţa unei scheme de
ajutor de stat.

Foarte important este faptul că este irelevant din punctul de vedere al ajutorului de stat
dacă respectivul act normativ/administrativ se aplică şi pentru entităţi care nu desfăşoară
activităţi economice.

La elaborarea unei scheme de ajutor de stat, autoritatea publică trebuie să aibă în vedere
ca în cuprinsul actului normativ/administrativ să se regăsească cel puţin următoarele
elemente:

 Baza legală - se va face trimitere la regulamentul comunitar în baza căruia se


instituie schema de ajutor de stat;

 Domeniul de aplicare – în această secţiune vor fi introduse elemente referitoare la


potenţialii beneficiari ai schemei de ajutor de stat, domeniile de activitate în care
aceştia activează, criteriile specifice pe care aceştia trebuie să le îndeplinească;

 Obiectivul schemei – schema de ajutor de stat trebuie să aibă un obiectiv bine


definit, fundamentat pe studii de piaţă, analize de impact, consultări publice pentru
a se asigura eficienţa schemei în raport cu priorităţile autorităţii care a iniţiat
măsura sau cu problemele pieţei;

În funcţie de destinaţia lor, obiectivele acordării ajutoarelor de stat se clasifică în


obiective orizontale, sectoriale şi regionale.

3|Page
Sunt considerate ca având un obiectiv orizontal ajutoarele de stat acordate
beneficiarilor, indiferent de domeniul de activitate al acestora, pentru realizarea în bune
condiţii a unor acţiuni cum ar fi: cercetare-dezvoltare şi inovare, protecţia mediului
înconjurător (inclusive economisirea energiei), susţinerea şi promovarea întreprinderilor
mici şi mijlocii, promovarea culturii şi a patrimoniului cultural, ocuparea forţei de muncă,
instruirea angajaţilor, salvarea şi restructurarea firmelor în dificultate.

Obiectivul sectorial al unei scheme de ajutor de stat se regăseşte în cazul în care


facilităţile sunt destinate unui anumit sector de activitate, clasificarea lor pe grupe
punând în evidenţă sectoarele sensibile din punct de vedere concurenţial, respectiv cele
cu probleme de supracapacitate: industria prelucrătoare (oţel, construcţii navale,
autovehicule, fire şi fibre sintetice), transporturi, turism, servicii financiare, media şi cultură.

Obiectivele regionale au în vedere ajutoarele de stat destinate eliminării decalajelor de


dezvoltare economică între dievrse regiuni, prin susţinerea investiţiilor şi crearea de
locuri de muncă, prin promovarea dezvoltării, modernizării şi diversificării activităţii
agenţilor economici localizaţi în acele regiuni, prin încurajarea înfiinţării de noi firme în
regiune.

De obicei, prin schemele de ajutor de stat se urmăresc mai multe obiective, care sunt în
egală măsură folositoare. Pentru ca schemele de ajutor de stat să aibă efectele urmărite,
trebuie făcută o alegere bazată pe interesele strategice în ansamblu. Fiecare schema
trebuie să aibă un obiectiv considerat prioritar, obiectiv în funcţie de care va fi analizată
compatibilitatea schemei cu regulile de ajutor de stat.

 Bugetul - fiecare schema de ajutor de stat trebuie să aibă prevăzut bugetul alocat
pentru respective măsură de sprijin. Acesta trebuie să fie menţionat atât ca sumă
globală, cât şi defalcate pentru fiecare an de implementare a schemei. În cazul în
care ajutorul se acordă sub forma facilităţilor fiscale, trebuie indicate veniturile
previzionate (anual şi pe toată durata schemei) la care statul renunţă prin
acordarea măsurilor respective;

 Forma ajutorului de stat: astfel, este necesar să se menţioneze dacă ajutorul va fi


aocrdat sub formă de granturi, scutiri, eşalonări, credite cu dobândă subvenţionată
etc;

 Durata – schema de ajutor de stat trebuie să cuprindă prevederi referitoare la


perioada în care se implementează măsurile de sprijin. Astfel, trebuie să fie
menţionată data la care intră în vigoare schema şi ultima data până la care ajutorul
de stat va fi acordat.

Foarte important: data accordării ajutorului de stat reprezintă data la care a fost
semnat contractul de finanţare!!!!!!!

4|Page
 Numărul maxim de beneficiari – este necesar a fi estimat numărul maxim de agenţi
economici care vor putea beneficia de finanţare în cadrul respectivei scheme de
ajutor de stat. La stabilirea numărului de beneficiari este necesar să se ţină cont de
bugetul schemei, perioada de implementare, precum şi de orice alte condiţii
impuse în cadrul schemei de ajutor de stat;

Ex: la o schemă de minimis al cărei buget este de 20 milioane euro, nu pot să


fie estimaţi un număr de 500 beneficiari, întrucât ar rezulta că fiecare
beneficiar ar putea să primească 400.000 de euro, lucru care nu este permis în
cazul ajutorului de minimis.

 Monitorizarea şi raportarea – toate schemele de ajutor de stat, indiferent de


obiectivul urmărit, trebuie să cuprindă un capitol în care sunt cuprinse regulile şi
obligaţiile de raportare, monitorizare sau recuperare a ajutoarelor de stat. Aceste
reguli se referă, de exemplu, la obligaţia menţinerii investiţiei, la necesitatea
menţinerii unor evidenţe specifice sau de raportare a datelor către furnizori sau
către Consiliul Concurenţei.

1.2. Alocare individuală în cadrul unei scheme de ajutor

Prin alocare individuală în cadrul unei scheme de ajutor de stat se înţelege ajutorul
acordat unui agent economic în baza unei scheme de ajutor de stat care fie a fost notificat
şi autorizat, fie face parte din categoria ajutoarelor de stat exceptate de la obligaţia
notificării sau ajutor de minimis.

Practic, prin elaborarea şi implementarea unei scheme de ajutor se crează cadrul legal
pentru acordarea unui număr mare de ajutoare individuale fără a mai fi necesară reluarea
tuturor procedurilor impuse de legislaţia în domeniu. Teoretic, numărul de alocări
individuale este egal cu numărul de beneficiari prevăzuţi în schemă.
În acest caz, trebuie avut în vedere ca, pentru fiecare alocare individuală toate condiţiile
prevăzute în schemă să fie respectate.

Foarte important: faptul că o alocare individuală este acordată în baza unei scheme de
ajutor de stat autorizată de Comisia Europeană, nu înseamnă că experţii comunitari nu
pot sa solicite informaţii despre respectiva alocare şi să verifice dacă condiţiile de
acordare respectă regulile prevăzute ăn schema aprobată.

5|Page
1.3. Ajutoare ad-hoc

De foarte multe ori, autorităţile intenţionează sprijinirea unui anumit agent economic.
Acest lucru se întâmplă mai ales în cazul ajutoarelor pentru investiţii şi, dacă nu există o
schemă de ajutor de stat pe care respectivul ajutor se poate încadra, legislaţia comunitară
prevede posibilitatea acordării unui ajutor ad-hoc.
În acest caz, este necesară notificarea acestui ajutor ad-hoc Comisiei Europene pentru a se
vedea dacă sunt respectate regulile de compatibilitate. Şi în acest caz, trebuie avute în
vedere elementele obligatorii prevăzute la schema de ajutor de stat în acturl normativ prn
care se implementează ajutorul ad-hoc.

6|Page
2. DEFINIŢII DIN DOMENIUL AJUTORULUI DE STAT

Există o serie de termeni foarte folosiţi în materia ajutorului de stat pentru care este
necesară o descriere, chiar dacă această descriere nu poate fi interpretată ca fiind
exhaustivă.

Furnizor de ajutor de stat reprezintă o autoritate publică centrală sau locală sau o altă
entitate competentă să furnizeze ajutor de stat, inclusiv o întreprindere publică.
Beneficiarul ajutorului de stat reprezintă persoana fizică autorizată, grupul de persoane,
persoana juridică sau orice entitate care desfăşoară o activitate economică şi care
primeşte ajutor de stat;

Intensitatea ajutorului de stat reprezintă valoarea actualizată a ajutorului exprimată in


procentaj din valoarea actualizată a costurilor eligibile ale investiţiei;

Cumulul ajutoarelor de stat reprezintă totalitatea ajutoarelor de minimis acordate unui


agent economic sau toate ajutoarele de stat de care beneficiază un agent economic pentru
acelaşi proiect sau cheltuieli eligibile.

Întreprindere în dificultate
O întreprindere se află în dificultate în cazul în care nu este capabilă, din resurse proprii
sau cu fonduri pe care le poate obţine de la proprietarii/acţionarii sau creditorii săi, să
oprească pierderile care, fără intervenţia din exterior a autorităţilor publice, o vor
condamna, aproape sigur, la ieşirea din afaceri în termen scurt sau mediu.

O întreprindere este considerată, în principiu şi indiferent de dimensiunea ei, că se află în


dificultate, în următoarele situaţii:
(a) o societate cu răspundere limitată1, în care mai mult de jumătate din capitalul social a
dispărut2, peste un sfert din acest capital fiind pierdut în ultimele 12 luni;
(b) o societate comercială în care cel puţin unii dintre asociaţi au răspundere nelimitată
pentru creanţele societăţii3, atunci când mai mult de jumătate din capitalul propriu aşa

1 Aceasta se referă în special la tipurile de societăți comerciale menționate la articolul 1 alineatul (1) primul paragraf
din Directiva 78/660/CEE a Consiliului Europei publicat în JO L 222, 14.8.1978, pag. 11, astfel cum a fost modificată
ultima dată prin Directiva 2003/51/CE a Parlamentului European și a Consiliului publicată în JO L 178, 17.7.2003,
pag. 16;
2 Prin analogie cu dispozițiile articolului 17 din Directiva 77/91/CEE a Consiliului publicată în JO L 26, 30.1.1997,

pag. 1, astfel cum a fost modificată ultima dată prin Actul de aderare din 2003;
3 Aceasta se referă, în special, la tipurile de societăți comerciale menționate la articolul 1 alineatul (1) paragraful al

doilea din Directiva 78/660/CEE a Consiliului Europei;


7|Page
cum reiese din contabilitatea societăţii a dispărut, peste un sfert din acest capital fiind
pierdut în ultimele 12 luni;
(c) indiferent de tipul societăţii comerciale în cauză, în cazul în care îndeplineşte criteriile
prevăzute de legislaţia naţională pentru a face obiectul procedurilor colective de
insolvenţă.

Chiar şi atunci când nici una dintre condiţiile prevăzute mai sus nu este îndeplinită, o
întreprindere poate fi totuşi considerată în dificultate, în special în cazul în care sunt
prezente simptomele obişnuite ale unei întreprinderi aflate în dificultate, cum ar fi:
creşterea pierderilor, scăderea cifrei de afaceri, creşterea inventarelor pe stocuri,
supracapacitate, cash-flow în declin, îndatorare crescută, creşterea comisioanelor
financiare şi scăderea sau dispariţia valorii activului net. În cazuri foarte grave, o
întreprindere poate să fi devenit deja insolvabilă sau poate face obiectul procedurilor de
insolvenţă colectivă prevăzute de legislaţia naţională. În toate situaţiile, o întreprindere
aflată în dificultate este eligibilă numai în cazul în care se poate demonstra că nu se poate
redresa prin resurse proprii sau cu fonduri obţinute de la proprietari/acţionari sau din
surse de pe piaţă.

Întreprinderile mici şi milocii (IMM) conform prevederilor art. 2 şi ale art. 4 alin. (1) lit. a)
din Legea nr. 346/2004 privind stimularea înfiinţării şi dezvoltării întreprinderilor mici şi
mijlocii, cu modificările şi completările ulterioare, care transpune în legislaţia naţională
Recomandarea CE nr. 361 din data 6 mai 2003, publicată în Jurnalul Oficial al UE nr. L124
din data de 20 mai 2003 (au până la 249 de angajaţi şi realizează o cifră de afaceri anuală
netă de până la 50 milioane euro sau deţin active totale de până la 43 milioane euro,
echivalent în lei).

8|Page
3. TIPURI DE MĂSURI DE AJUTOR DE STAT ŞI PROCEDURA DIN DOMENIUL
AJUTORULUI DE STAT SPECIFICĂ ACESTORA

Având în vedere faptul că, la ora actuală Uniunea Europeană este constituită din 28 de
state membre, iar Comisia Europeană este singura autoritate abilitată să se pronunţe
asupra compatibilităţii unei măsuri de sprijin cu regulile în materia ajutorului de stat,
experţii forului comunitari au elaborat o serie de comunicări şi regulamente prin care au
fost stabilite condiţiile principale în funcţie de care se judecă compatibilitatea unei măsuri
de sprijin şi s-a stabilit că numai anumite măsuri vor fi analizate la nivel comunitar.

Astfel, în funcţie de baza legală comunitară avută în vedere, măsurile de sprijin se clasifică
în: ajutoare pentru care este necesară notificarea, ajutoare care sunt exceptate de la
obligaţia notificării si aşa numitele ajutoare de minimis.

3.1. Ajutoare notificabile

Ajutoarele care au potenţial mare de a distorsiona concurenţa şi comerţul între Statele


Membre trebuie notificate Comisiei Europene în vederea autorizării. Astfel, înainte de
implementarea unei măsuri de ajutor de stat, este necesară autorizarea din partea
Comisiei Europene.

La nivel naţional, procedura privind notificarea unei măsuri de ajutor de stat este stabilită
în OUG nr. 117/20064. Astfel, furnizorul/initiatorul unei masuri de ajutor de stat trebuie
se transmită Consiliului Concurenţei o documentaţie ce urmează a fi avizată privind
conformitatea, corectitudinea şi îndeplinirea obligaţiilor prevăzute de legislaţia
comunitară referitoare la întocmirea schemelor de ajutor de stat sau a ajutoarelor
individuale.

Documentaţia este cuprinsă din proiectul de act normativ prin care se instituie măsura de
ajutor de stat, de formularele cerute expres de legislaţia comunitară, precum şi de orice
alt document considerat necesar pentru a se demonstra respectarea regulilor de ajutor de
stat.

Consiliul Concurenţei colaborează cu solicitantul pentru completarea şi îmbunătăţirea


notificărilor în scopul respectării regulilor comunitare.În situaţia în care notificările sunt
modificate după emiterea avizului Consiliului Concurenţei, dar înainte de transmiterea
notificării către Comisia Europeană, modificările trebuie transmise Consiliului
Concurenţei în vederea avizării.

Consiliul Concurenţei poate cere date şi informaţii suplimentare solicitantului.

4 privind procedurile naţionale în domeniul ajutorului de stat, modificată şi completată prin Legea nr. 137/2007;
9|Page
Dacă informaţiile solicitate nu sunt transmise în termenul stabilit de Consiliul
Concurenţei, acesta emite avizul în baza datelor care i-au fost puse la dispoziţie.

Consiliul Concurenţei emite avizul în termen de cel mult 30 de zile de la primirea cererii
de avizare, cu excepţia cazurilor în care solicitantul cere în scris prelungirea termenelor
pentru completarea notificării sau informării.

În situaţia în care prin aviz nu au fost propuse modificări, Consiliul Concurenţei transmite
notificarea, de îndată, Comisiei Europene, în forma avizată, după comunicarea avizului
către solicitant.

În situaţia în care prin avizul Consiliului Concurenţei au fost propuse modificări, dacă
solicitantul este de acord cu acestea, va înainta Consiliului Concurenţei notificarea
modificată conform avizului, în termen de 10 zile de la primirea acestuia, în scopul
transmiterii notificării Comisiei Europene.

În situaţia în care solicitantul nu este de acord cu modificările propuse în baza


reglementărilor comunitare de către Consiliul Concurenţei, poate cere transmiterea
notificării în forma pe care o doreşte, în termen de 10 zile de la primirea avizului.

Notificarea se transmite Comisiei Europene prin intermediul Reprezentanţei permanente


a României pe lângă Uniunea Europeană folosindu-se o aplicaţie special creată pentru
transmiterea notificărilor şi informărilor: SANI.

Foarte important: ajutorul de stat pentru care este necesară notificarea Comisiei Europene
nu se poate acorda fără o decizie de autorizare din partea forului comunitar.

3.2. Ajutoare exceptate de la obligaţia notificării

Aceste ajutoare se consideră că, în condiţiile respectării tuturor condiţiilor impuse în


reglementările comunitare specifice, sunt compatibile cu mediul concurenţial şi nu este
necesară solicitarea unei autorizări din partea Comisiei Europene, fiind suficientă o
simplă informare.
Procedura în ce priveşte ajutoarele exceptate este similară cu cea în cazul ajutoarelor
notificate, excepţie făcând faptul că informarea se transmite în termen de 20 de zile de la
data aprobării la nivel national a măsurii de ajutor de stat.

În general, aceste tipuri de ajutor au ca scop favorizarea creării de noi locuri de muncă şi
creşterea competitivităţii şi promovează dezvoltarea întreprinderilor mici şi mijlocii.
Iniţial erau doar 10 tipuri de ajutoare de stat exceptate de la obligaţia notificării, ulterior
numărul acestora a crescut la 26, iar la ora actuală se intenţionează creşterea numărului
măsurilor de ajutor de stat care sunt exceptate de la obligaţia notificării
10 | P a g e
3.3. Ajutoare de minimis

Ca şi concept comunitar, ajutoarele de minimis, au apărut în anul 1992 şi au fost create


exclusive pentru IMM-urile. Ulterior aria de acoperire a fost extinsă şi la întreprinderile
mari, fiind considerat că nu distorsionează într-o măsură foarte mare concurenţa.
La ora actuală, valoarea maximă de care poate beneficia un agent economic într-o
perioadă de 3 ani fiscali este de 200.000 euro (echivalentul în lei), respective 100.000
euro pentru agenţii economici din domeniul transporturilor.

În ceea ce priveşte procedura naţională şi comunitară privind ajutorul de minimis, există


o singură impunere, la nivel national, respective de a fi transmisă o informare Consiliului
Concurenţei în termen de 15 zile de la implementarea schemei de ajutor de minimis.

11 | P a g e
4. PREZENTAREA APLICAŢIEI DE NOTIFICARE ŞI INFORMARE ELECTRONICĂ
UTILIZATĂ DE UNIUNEA EUROPEANĂ (SANI) ŞI MODUL DE INTRODUCERE A
DATELOR

4.1. Ce este SANI

Sistemul interactiv de notificare a ajutoarelor de stat (SANI) a fost realizat în scopul de a


facilita transmiterea electronică, de către Statele Membre, către Comisie, a următoarelor
documentaţii:
 notificările şi notificările simplificate,
 fişele de informare care trebuie completate pentru acele ajutoare de stat care
beneficiază de exceptarea de la obligaţia de notificare.

Aplicația SANI este disponibilă la următoarea adresă web:


https://webgate.ec.europa.eu/competition/sani. Versiunea de demonstrație, care
permite testarea modul de funcționare a aplicației, precum și noile versiuni, este
disponibilă la următoarea adresă:
https://webgate.training.ec.europa.eu/competition/sani

Reglementări europene în domeniul procedurii

1. pentru ajutoarele notificabile, se aplică procedurile prevăzute în:


 Regulamentul (CE) nr. 659/1999, de stabilire a normelor de aplicare a art.
93 din Tratatul CE, cu modificările şi completările ulterioare5,
 Regulamentul (CE) nr. 794/2004 de punere în aplicare a Regulamentului
(CE) nr. 659/1999 al Consiliului de stabilire a normelor de aplicare a art. 93
din Tratatul CE, cu modificările şi completările ulteiroare6.
2. Pentru ajutoarele exceptate de la obligaţia de notificare, se aplică procedurile
stipulate în:
 Regulamentul (CE) nr. 800/2008 de declarare a anumitor categorii de
ajutoare compatibile cu Piaţa comună în aplicarea art. 87 şi 88 din Tratatul
CE (Regulamentul general de exceptare pe categorii de ajutoare).

4.2. Profiluri de utilizatori

Administrator local (expert IT din cadrul Consiliului Concurenţei):


 Gestionează utilizatorii și semnatarii pentru statul său membru.

5 Regulamentul (UE) nr. 734/2013 de modificare al Regulamentului (CE) nr. 659/1999 de stabilire a normelor de
aplicare a art. 93 din Tratatul CE şi Reg CE nr. 271/2008;
6 Aduse prin Reg. CE nr. 1627/2006, Reg. CE nr. 1147/2008;

12 | P a g e
Utilizatorul/utilizatorii (furnizor/i):
 poate crea proiecte de notificare;
 poate actualiza proiectele create;
 poate finaliza proiectele.
Semnatar/i (Consiliul Concurenţei):
 poate crea proiecte de notificare;
 poate actualiza proiectele create;
 poate finaliza proiectele;
 poate semna notificările finalizate, sau refuza semnătura acestora, trimițându-le
înapoi la actorul precedent, însoțite de observații.
Validator (Reprezentanţa Permanentă):
 poate valida notificările semnate, în vederea transmiterii către CE. Acesta poate,
asemenea semnatarului, refuza validarea notificării, trimițând-o înapoi la
utilizatorul/actorul precedent pentru reexaminare și modificare. În acest caz,
validatorul trebuie să introducă observații, precizând motivul refuzului.

4.3. Etape:

1. Autoritatea furnizoare numeşte experţii care vor avea atribuţii în


crearea/completarea notificării/fişei de informare (utilizator/i) şi comunică
administratorului local datele de contact ale acestora. Administratorul local va crea
grupul dedicat respectivului caz (grup ce include utilizatorii, semnatarii şi
validatorul) şi va transmite fiecarui membru al grupului un email cu user-ul si
parola pentru accesarea SANI.
2. Expertul/experţii din cadrul autorităţii furnizoare (utilizator) deschide aplicaţia,
alege tipul de procedură (notificare generală, notificare în baza art. 4 din
Regulamentul (CE) nr. 794/2004, notificare de exceptare, fişă de informaţii în baza
GBER), completază formularul (toate cele 3 părţi – toate întrebările şi câmpurile
marcate cu două asteriscuri roşii) şi poate selecta „Înregistrare” (doar pentru
salvarea datelor completate, în vederea modificării/completării ulterioare) sau
„Finalizare” (când este varianta finală; nu mai poate fi modificată). În acest
moment, se deschide o fereastră care permite pre-vizualizarea pentru tipărire a
notificării finalizate, iar programul trimite automat un e-mail de avertizare către
toţi membrii echipei de proiect.
3. În momentul în care utilizatorii înregistrează prima dată notificarea/fişa,
semnatarul/semnatarii pot vedea campurile completate de acesta. În momentul în
care utilizatorul finalizează introducerea în SANI a datelor, semnatarul din cadrul
Consiliului Concurenţei verifică corectitudinea şi completitudinea acesteia, în
conformitate cu procedurile comunitare. La deschiderea unei notificări pentru
semnare, se deschide o fereastră care permite semnatarului să semneze notificarea,
să refuze semnarea acesteia sau să anuleze acţiunea. În cazul în care semnatarul
refuză să semneze notificarea, va introduce observaţii în câmpul special destinat;

13 | P a g e
notificarea se întoarce la finalizator, în vederea operării modificărilor necesare şi
procedura se reia.
În cazul semnării, se dă click pe “Înregistrare” şi apoi pe “Semnare”, iar programul
generează un e-mail automat, care va fi transmis membrilor echipei de proiect.
4. Atunci când documentul este semnat, acesta va fi transmis mai departe, către
validator.
Validatorul poate să valideze notificarea sau să refuze validarea acesteia şi să retrimită
notificarea la finalizator şi/sau la semnatar pentru modificări.
În cazul validării, notificarea este transmisă Comisiei şi se primeşte o confirmare
automată de primire de la COMP STATE AID GREFFE cu indicarea numărului cazului.

4.4. Procedura de pre-notificare

 permite obţinerea unui feed-back de la experţii Comisiei Europene;


 permite identificarea precedentelor relevante;
 permite stabilirea unui time-table de către experţii europeni, de comun acord cu
Statul Membru;
 permite tratarea cu prioritate a cazului respectiv, cu suspendarea temporară a altor
cazuri aflate în analiză la Comisie (dacă situaţia o impune),
 Rezultatul este reduce timpul de care Comisia Europeană are nevoie pentru a
analiza o notificare.
Procedura simplificată de tratare a anumitor tipuri de ajutoare de stat, JO nr. C 136,
16.06.2009 – reglementează situaţiile şi categoriile de ajutoare care pot fi analizate după
procedura simplificată şi condiţiile în care aceasta se poate aplica:
 ajutoarele de stat incluse în Secţiunile privind “evaluarea standard” din Cadrele şi
Orientările existente;
 măsurile care corespund practicii decizionale consacrate a Comisiei;
 prelungirea sau extinderea ajutoarelor existente;
 aplicarea Procedurii simplificate este condiţionată de stabilirea de contacte între
Statul Membru si Comisie înainte de realizarea notificării,
 rezultatul este reducerea timpului de care are nevoie Comisia Europeană pentru
analiza unei notificări până la 20 de zile.

4.5. Facilităţi şi caracteristici SANI

1. SANI este o aplicație multilingvă, butoanele corespunzătoare diferitelor limbi


afându-se la dreapta, în partea de sus a ecranului;
2. Butonul cu semnul de întrebare permite descărcarea manualului de utilizare SANI
în toate limbile, precum și utilizarea linkului către site-ul internet consacrat fișelor
14 | P a g e
cu informații suplimentare (SIS), care trebuie completate în conformitate cu
diferitele instrumente juridice care reglementează măsura de ajutor de stat în
cauză;
3. Pe lângă procedura uzuală de notificare, aplicaţia permite utilizatorilor optarea
pentru transmiterea unei pre-notificări, conform procedurii clasice, sau
transmiterea pre-notificării sau a notificării folosind procedura simplificată;
4. Aplicaţia permite diferenţierea informaţiilor în funcţie de tipul de măsură (ajutor
individual sau sistem/schemă) şi de obiectiv principal şi secundar (ajutor de stat
pentru dezvoltare regională, salvare-restructurare, CDI, broadband, mediu etc.);
5. După ce pre-notificarea a fost semnată şi validată, utilizatorul poate transfroma
pre-notificarea într-o notificare formală (apăsând butonul „către notificare”).

15 | P a g e
5. AJUTORUL DE MINIMIS

5.1. Baza legală

Baza legală este reprezentată de Regulamentul CE nr. 1998/2006 privind aplicarea


articolelor 87 și 88 din tratat ajutoarelor de minimis” (publicat în Jurnalul Oficial al UE nr.
L 379/ 28.12.2006, p. 5).

În agricultură se aplică reguli specifice, respectiv Regulamentul CE nr. 1535/2007 privind


aplicarea articolelor 87 și 88 din Tratatul CE ajutoarelor de minimis în sectorul producției
de produse agricole (publica în Jurnalul Oficial al UE nr. L 337/21.12.2007, p.35).

5.2. Concept

Regula de mimimis stabileşte o valoare a pragului pentru ajutor sub care se poate
consideră că articolul 107 alineatul (1) din Tratatul de Funcţionare a UE nu se aplică,
astfel că măsura nu mai trebuie notificată în prealabil Comisiei. Regula se bazează pe
presupunerea că, în marea majoritate a cazurilor, sumele mici de bani nu au efect asupra
comerţului și concurenței între statele membre.

Pragul de minimis este in prezent de 200.000 de Euro, calculat pe perioada a trei ani
fiscali consecutivi, repsectiv 100.000 de Euro în domeniul transportului rutier. Perioada
relevantă de trei ani trebuie evaluată pe o bază continuă astfel încât, pentru fiecare nouă
acordare a ajutorului de minimis, trebuie determinată suma totală a ajutorului de minimis
acordat în exercițiul financiar în cauză, precum și pe perioada ultimelor două exerciții
financiare. Aceste plafoane se aplică indiferent de forma ajutorului de minimis sau de
obiectivul urmărit și indiferent dacă ajutorul acordat de statul membru este finanțat în
totalitate sau parțial din resurse de origine comunitară. Ajutoarele care depășesc plafonul
de minimis nu trebuie fracționate în părți mai mici pentru a se putea încadra în domeniul
de aplicare al regulamentului de minimis.
În sectorul producţiei primare a produselor agricole pragul de minimis este de 7.500
Euro per întreprindere in 3 ani fiscali consecutivi.
Ajutorul care trebuie plătit în mai multe tranșe se actualizează la valoarea de la
momentul acordării. Rata dobânzii folosită în scopul actualizării este rata de referință
aplicabilă la data acordării ajutorului, respectiv rata de bază publicată pe site-ul CE
pentru fiecare stat membru, la care se adaugă 1%.
În conformitate cu principiile comunitare, se consideră că ajutoarele de minimis se
acordă în momentul în care întreprinderea obține dreptul legal de a primi ajutorul, în
16 | P a g e
temeiul regimului juridic național aplicabil (de exemplu, în momentul încheierii
contractului de finanţare dintre beneficiar şi furnizor).

5.3. Domeniu de aplicare

Regulamentul general de minimis se aplică în toate sectoarele şi activităţile


economice, cu următoarele excepţii:

- pescuit si acvacultură;

- producţia primară a produselor agricole enumerate în anexa I la TFUE (unde se aplica


Regulamentul nr. 1535-2007).
- cărbune;

- transformarea şi comercializarea produselor agricole, atunci când:


1) cuantumul ajutorului este stabilit pe baza preţului sau a cantităţii produselor
exportate achiziţionate de la producătorii primari;
2) ajutorul este condiționat de transferarea lui parțială sau integrală către
producătorii primari;

- activitățile legate de export către tări terţe sau către state membre, respectiv ajutoarelor
legate direct de cantitățile exportate, ajutoarelor destinate înființării și funcționării unei
rețele de distribuție sau destinate altor cheltuieli curente legate de activitatea de export;

- ajutoarelor subordonate folosirii mărfurilor naționale în locul celor importate;


- achiziția de vehicule de transport rutier de mărfuri, acordate întreprinderilor care
efectuează transport rutier de mărfuri în numele terților.

Din practica europeană a rezultat faptul că, o întreprindere activă atât în sectoarele-
actvităţile de mai sus cât și în sectoarele incluse în domeniul de aplicare a prezentului
regulament, poate primi ajutor de minimis pentru aceste ultime sectoare sau activități, cu
condiția tinerii unor evidente financiar-contabile separate, astfel încât să se asigure
evitarea subvenţionării încrucişate.

! Întreprinderilor aflate în dificultate nu pot primi ajutor de minimis.

Potrivit legislaţiei comunitare, o întreprindere este considerată în dificultate în


următoarele situații:

17 | P a g e
(a) o societate cu răspundere limitată, dacă mai mult de jumătate din capitalul
social a dispărut, peste un sfert din acest capital fiind pierdut în ultimele 12 luni,
(b) o societate comercială în care cel puțin unii dintre asociați au răspundere
nelimitată pentru creanțele societății, atunci când mai mult de jumătate din
capitalul propriu așa cum reiese din contabilitatea societății a dispărut, peste un
sfert din acest capital fiind pierdut în ultimele 12 luni;
(c) indiferent de tipul societății comerciale în cauză, în cazul în care îndeplinește
criteriile prevăzute de legislația națională pentru a face obiectul procedurilor
colective de insolvență.

Chiar și atunci când nici una dintre condițiile prevăzute mai sus nu este îndeplinită, o
întreprindere poate să fie totuși considerată în dificultate, în special în cazul în care sunt
prezintă simptome cum ar fi: creșterea pierderilor, scăderea cifrei de afaceri, creșterea
inventarelor pe stocuri, supracapacitate, flux de capital în declin, îndatorare crescută,
creșterea comisioanelor financiare și scăderea sau dispariția valorii activului net.

! Regula de minimis se aplică numai pentru ajutoarele transparente.

Ajutorul transparent este ajutorul pentru care este posibilă calcularea cu precizie a
echivalentului-subvenție brut ex ante, fără a fi necesară efectuarea unei evaluări a
riscurilor (de exemplu, subvențiile, bonificaţiile de dobândă și scutirile fiscale plafonate).

Ajutoarele constând în împrumuturi trebuie considerate ajutoare de minimis


transparente atunci când echivalentul brut subvenție a fost calculat pe baza ratelor de
piață ale dobânzii aplicabile la data acordării lor.

Ajutoarele constand in garanţii sun considerate transparente atunci când partea


garantată din împrumutul subsidiar acordat în cadrul acestui sistem nu depășește
valoarea de 1.500.000 EUR pentru fiecare întreprindere, respectiv 750.000 Euro pentru
întreprinderile din domeniul transportului rutier şi 56 250 EUR pentru o întreprindere
din sectorul producţiei primare a produselor agricole

sau

Atunci când înainte de punerea în aplicare a sistemului a fost acceptată metodologia de


calcul al echivalentului-subvenție brut pentru garanții şi tranzacţii de acelaşi tip, ca
urmare a unei notificări a metodologiei către Comisie în temeiul altui regulament (ca de
ex. Regulamentul general de exceptare pe categori).

18 | P a g e
Ajutoarele constând în aporturi de capital nu trebuie considerate ajutoare de minimis
transparente, cu excepția cazului în care suma totală a aportului de capital din sectorul
public este mai mică decât plafonul de minimis.

Ajutoarele constând în măsuri de capital de risc, nu trebuie considerate ajutoare de


minimis transparente decât în cazul în care, prin sistemul capitalului de risc respectiv, se
furnizează capital fiecărei întreprinderi-țintă numai până la limita plafonului de minimis.

5.4. Cumulul

Ajutorul de minimis se cumulează cu alte tipuri de ajutoare de stat destinate aceloraşi


costuri eligibile, doar în măsura în care un astfel de cumul nu duce la depăşirea
intensităţii maxime stabilită printr-un regulament sau o decizie a Comisiei Europene.

De exemplu, daca o întreprindere mare a primit în anul 2012 un ajutor regional în


valoare de 1 mil. Euro pentru o investiţie ale cărei costuri eligibile sunt de 2,3 mil.
Euro, realizată in regiunea Vest Oltenia iar in anul 2013 solicită 200.000 Euro
pentru aceleaşi costuri eligibile, furnizorul trebuie sa verifice regula de cumul,
astfel:

- care este intensitatea maxima admisă pentru un ajutor regional in regiunea


Vest-Oltenia potrivit conform reglementărilor in domeniu? R. 50%

50% *2,3 =1,15 mil. Eur - suma maximă a ajutorului care se poate acorda cumulat
beneficiarului pentru aceaste costuri eligibile

- cât ajutor de stat a primit deja beneficiarul pentru aceste costuri eligibile? R. 1 mil.
Euro

1,15-1= 0,15 mil. Euro - valoarea ajutorului de minimis pe care poate să-l mai
primească pentru aceleaşi costuri eligibie.

5.5. Procedura de acordare şi monitorizare

Un stat membru este răspunzător pentru stabilirea instrumentelor necesare pentru


asigurarea unui control eficient în ceea ce privește respectarea pragului de minimis
cumulat. Acest lucru poate fi realizat în două moduri:
- fie statul membru creează un registru central al ajutorului de minimis care să cuprindă
informații complete privind toate ajutoarele de minimis acordate de către orice autoritate
din cadrul statului membru (momentan nu exista in România un astfel de registru).

19 | P a g e
- fie furnizorul informează explicit întreprinderea cu privire la caracterul de minimis al
ajutorului și obține de la întreprinderea respectivă informații complete despre alte
ajutoare de minimis primite în cursul celor doi ani fiscali anteriori și în anul fiscal curent
(ex. declaraţii pe propria răspundere).
Furnizorul acordă noul ajutor de minimis numai după ce a verificat că acesta nu va
conduce la creșterea nivelului total al ajutorului de minimis primit de întreprindere în
perioada care acoperă exercițiul fiscal în cauză, precum și ultimele două exerciții fiscale în
acel stat membru, peste plafonul de minimis.
Furnizorii au obligaţia să menţină evidenţe privind ajutoarele de minimis acordate timp
de 10 ani de la acordarea unui ajutor ad-hoc sau a ultimei alocări individuale în cadrul
unei scheme.Totodată. trebuie să raporteze anual Consiliului Concurenţei, pâna la data de
31 martie, ajutoarele de minimis acordate.
Beneficiarii au de asemenea obligaţia să ţină o evidenţă specifică a tuturor ajutoarelor de
minimis primite şi a altor ajutoare de stat, din care să reiasă suma totală de care au
beneficiat, defalcarea pe ani, pe furnizori, pe obiective, forma ajutorului, baza legală.

20 | P a g e
6. BIBLIOGRAFIE

1. ;

2. al Consiliului de stabilire a normelor de


aplicare a articolului 93 din Tratatul CE, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii
Europene nr. L 83/1 din 27.03.1999, cu modificările şi completările ulterioare;
3. al Consiliului din 22 iulie 2013 de
modificare a Regulamentului (CE) nr. 659/1999 de stabilire a normelor de aplicare
a articolului 93 din Tratatul CE, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. L
204 din 31.07.2013;
4. al Comisiei din 21 aprilie 2004 de punere în
aplicare a Regulamentului (CE) nr. 659/1999 al Consiliului de stabilire a normelor
de aplicare a articolului 93 din Tratatul CE, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii
Europene nr. L 140/1 din 30.04.2004, cu modificările şi completările ulterioare;
5. al Comisiei de modificare a Regulamentului
(CE) nr. 794/2004 de punere în aplicare a Regulamentului (CE) nr. 659/1999 al
Consiliului de stabilire a normelor de aplicare a art. 93 din Tratatul CE, publicat în
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 82, 25.03.2008, p.1;
6. al Consiliului din 7 mai 1998 de aplicare a
articolelor 92 și 93 din Tratatul de instituire a Comunității Europene anumitor
categorii de ajutoare de stat orizontale, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii
Europene nr. L 142/1 din 14.05.1998, cu modificările şi completările ulterioare;
7. de declarare a anumitor categorii de
ajutoare compatibile cu Piaţa comună în aplicarea art. 87 şi 88 din Tratatul CE
(Regulamentul general de exceptare pe categorii de ajutoare);
8. al Comisiei din 15 decembrie 2006 privind
aplicarea articolelor 87 și 88 din tratat ajutoarelor de minimis, publicat în Jurnalul
Oficial al Uniunii Europene nr. L 379 din 28.12.2006;

21 | P a g e
9.
, publicate în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. C 209 din
23.07.2013;
10.

, publicate în Jurnalul
Oficial al Uniunii Europene nr. C 216 din 30.07.2013;
11. privind procedurile
naţionale în domeniul ajutorului de stat, aprobată prin Legea nr. 137/2007,
publicată în Monitorul Oficial al României nr. 1042 din 28.12.2006;
12.
aprobat prin Ordinul Preşedintelui Consiliului
Concurenţei nr. 175/2007 şi publicat în Monitorul Oficial al României nr. 436 din
28.06.2007;
13. dintre
autorităţile publice şi întreprinderile publice, precum şi transparenţa financiară în
cadrul anumitor întreprinderi, aprobat prin Ordinul Preşedintelui Consiliului
Concurenţei nr. 120/2004 şi publicat în Monitorul Oficial al României nr. 525 din
data de 10.06.2004, cu modificările şi completările ulterioare;
14.

, aprobată cu modificări şi completări prin


Legea nr. 137/2007, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 308/21
aprilie 2008.
15. al Consiliului de stabilire a unor dispoziţii
generale privind Fondul European de Dezvoltare Regională, Fondul Social
European şi Fondul de Coeziune şi de abrogare a Regulamentului (CE) nr.
1260/1999, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. L 301 din
12.11.2008;
16. de stabilire a normelor de punere în
aplicare a Regulamentului (CE) nr. 1083/2006 al Consiliului de stabilire a anumitor

22 | P a g e
dispoziții generale privind Fondul european de dezvoltare regională, Fondul social
european și Fondul de coeziune și a Regulamentului (CE) nr. 1080/2006 al
Consiliului privind Fondul european de dezvoltare regională, publicat în Jurnalul
Oficial al Uniunii Europene nr. L 371/1 din 27.12.2006;
17. al Comisiei din 17 septembrie 2010 de
modificare a Regulamentului (CE) nr. 1828/2006 de stabilire a normelor de punere
în aplicare a Regulamentului (CE) nr. 1083/2006 al Consiliului de stabilire a
anumitor dispoziții generale privind Fondul european de dezvoltare regională,
Fondul social european și Fondul de coeziune și a Regulamentului (CE) nr.
1080/2006 al Consiliului privind Fondul european de dezvoltare regională;
18. al Parlamentului European şi al Consiliului
din 5 iulie 2006 privind Fondul European de Dezvoltare Regională şi de abrogare a
Regulamentului (CE) nr. 1783/1999;
19. al Consiliului din 11 iulie 2006 de creare a
Fondului de coeziune şi de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1164/94;
20. privind gestionarea financiară a instrumentelor structurale şi
utilizarea acestora pentru obiectivul convergenţă;
21. privind regulile de eligibilitate a cheltuielilor efectuate în cadrul
operaţiunilor finanţate prin programele operaţionale;
22. privind prevenirea, constatarea şi sancţionarea neregulilor
apărute în obţinerea şi utilizarea fondurilor europene şi/sau a fondurilor publice
naţionale aferente acestora;
23. ;

24. .

23 | P a g e