Sunteți pe pagina 1din 12

Matricele Progresive Colorate MP (c) - seriile A,

Ab si B
Matricele Progresive Colorate MP (c) - seriile A, Ab si B

Testul Raven colorat, construit pentru examinarea copiilor (51/2-11


ani), poate contribui la evaluarea gradului de maturitate scolara, la
descifrarea etiologiei insucceselor scolare, la diagnosticarea timpurie a
deficientei mintale, la cunoasterea abilitatii mintale a deficientilor
auditivi (surzi si hipoacuzici), la examinarea persoanelor cu tulburari
grave de vorbire (afazie, balbaiala, etc.) precum si a strainilor care nu
cunosc limba tarii respective. De asemenea, se utilizeaza la varstele
mai inaintate (65-85 ani) in scopuri clinice (de exemplu, stabilirea
determinarii mintale) si antropologice (studii de antropologie
comparata).

MP (c) examineaza, in general, potentialul intelectual si mai putin


volumul de cunostinte.

Prezentarea testului

Testul MP (c) consta din trei serii (A, Ab si B) de cate 12 matrici.


Seriile A si B din proba MP colorat si necolorat sunt identice, cu
exceptia ca seriile A si B din MP (c)sunt prezentate pe un fond colorat.
Seria Ab nu are corespondent in testul MP Standard. Fiecare matrice
este formata dintr-o figura sau o succesiune de figuri abstracte. In
coltul din dreapta jos lipseste un fragment, sau unul din elementele
componente ale matricei. Segmentul care lipseste este dat, intre alte
desene, mai mult sau mai putin asemanatoare, in partea de jos a foii,
subiectul trebuind sa-l indice.

Probele din cadrul unei serii sunt de dificultate crescanda, dar ele se
rezolva pe baza aceluiasi principiu (acelorasi principii), pe care
subiectul trebuie sa-l (sa le) descopere.

Datorita faptului ca rezolvarea primelor probe este deosebit de usoara,


subiectul intelege sarcina cu o instructie prealabila minima si-si
exerseaza tehnica de rezolvare in insusi cursul parcurgerii probelor.
Pentru ca proba sa fie mai atractiva si sa mentina atentia copiilor,
figurile sunt desenate pe un fond viu colorat. In plus, in afara de
prezentarea testului sub forma de caiet (obiectul studiului de fata) s-
a creat o varianta in care sarcina apare mai clara, deoarece matricea
este data sub forma unei plansete, iar piesele, intre care se gaseste
cea adevarata, sunt mobile, completarea avand loc in mod practic.

Principiile care stau la baza construirii testului

In dezvoltarea activitatii intelectuale, J.C. Raven identifica, in urma


unor studii experimentale premergatoare construirii testului, 5 stadii
sau momente cruciale:

copilul devine capabil, inainte de toate, sa distinga figurile identice de


cele diferite (nonidentice) si apoi pe cele similare de cele nesimilare;

ceva mai tarziu, el apreciaza corect orientarea figurii atat in raport cu


propria persoana, cat si fata de obiectele din campul perceptiv;

mai tarziu reuseste sa perceapa ca formand un intreg (o cantitate


organizata) doua sau mai multe figuri distincte, izolate;

apoi copilul poate sa analizeze elementele, caracteristicile intregului


perceput si sa faca distinctie intre ceea ce este dat in test si ceea ce
trebuie sa adauge el insusi;

in cele din urma copilul ajunge sa compare schimbarile similare in


caracteristicile percepute si sa adopte comparatia ca metoda logica de
gandire (rationare).

Matricele lacunare (3 x 12) si figurile eligibile (6 x 12) pentru


“intregirea” matricelor, sunt construite in scopuri diagnostice diferite.
Acestea pot fi intelese prin analiza calitativa a itemilor (3 x
12), respectiv a alegerilor corecte si gresite (tabelul 1, 2 si 3) in
raport cu momentele cruciale ale dezvoltarii intelectuale la copii.

In partea de sus, in stanga fiecarui tabel (1, 2 si 3) sunt prezentate,


in ordinea importantei (de la stanga la dreapta), acele operatii mintale
fundamentale care conditioneaza intelegerea si rezolvarea problemelor
prezentate in mod succesiv. Operatia esentiala este subliniata prin
majuscule. In partea de jos (in stanga) a fiecarui tabel sunt grupate
dupa tipul de greseala comisa, toate figurile care pot fi alese de
subiect pentru completarea matricelor. Figurile sunt ordonate in 5
grupe (tipuri), iar in interiorul primelor patru se analizeaza mai
nuantat alegerile gresite (notate cu literele “A - J”), alegerile
concrete (notate cu “X”) formeaza cea de-a cincia categorie.

In partea de sus (in dreapta) a fiecarui tabel sunt calificate (cu litere)
cele 6 figuri eligibile si prin aceasta se arata si greseala de rationare,
de gandire in cazul alegerilor inadecvate. Din partea de jos (in
dreapta) a fiecarui tabel se poate afla frecventa celor 11 tipuri de
alegeri (“A - X”) in fiecare serie (A, Ab si B).

Testul MP (c) este destinat sa evalueze, in primul rand claritatea


capacitatii de observatie, gandirea clara si nivelul dezvoltarii
intelectuale a persoanei. Raspunsurile gresite nu pot fi utilizate in
mod satisfacator in vederea evaluarii cantitative a disfunctiei mintale.
Ele indica doar unde, in ce si eventual de ce esueaza subiectul. Gradul
de incredere al concluziilor desprinse in urma analizei greselilor
depinde, pe de o parte, de natura greselilor si pe de alta parte de
numarul lor. Analiza greselilor are o semnificatie psihologica mai
redusa in cazurile in care se greseste in prea putine sau in prea multe
alegeri, fata de acele cazuri in care circa jumatate din raspunsuri intr-
un fel sau altul sunt gresite, adica cota totala variaza intre 15 si
27 de puncte.

Instructiunile de aplicare

Dupa cum afirma I. Holban, in aplicarea matricelor colorate, ca si a


oricarei alte probe psihologice de durata, psihologului nu trebuie sa-i
scape din vedere o caracteristica a copiilor, si anume aceea de a fi
grabiti, de multe ori superficiali sau neglijenti. Dealtfel, in aceste
manifestari comportamentale pe care poate gresim daca le catalogam
intr-un fel sau altul, este implicata si o anumita caracteristica a
atentiei copilului. Acest fapt presupune prezenta activa a psihologului
in sustinerea atentiei copilului, a interesului sau pentru proba.

Interventiile psihologului vor prezenta un ajutor dat copilului pe linia


mobilizarii atentiei acestuia asupra temei. Este necesara obtinerea
asigurarii ca modelul a fost privit cu atentie si ca figura indicata este
considerata de copil cu satisfactie ca fiind figura care completeaza in
mod corect modelul.

Aplicarea testului este precedata de o pregatire dispozitionala a


copilului prin care se urmareste nu numai castigarea copilului pentru
test, dar si crearea unei anumite ambiante psihologice (normalizarea
relatiei psiholog – copil, scaderea starii tensionale, atenuarea
emotivitatii sau invers, crearea unei anumite stari de seriozitate etc.)

In cazul aplicarii formei de caiet a testului MP (c), copiii nu au


posibilitatea “sa vada” rezultatul incadrarii figurii alese in matricea
lacunara. Din acest motiv ei pierd usor interesul pentru sarcina si
devin neatenti. Examinatorul trebuie sa asigure mentinerea
(stabilitatea) atentiei subiectului, adica sa-l incite pe copil la
perceperea atenta a materialului.

Copilul trebuie sa se convinga singur ca figura indicata de el este unica


figura adecvata pentru completarea lacunei din matrice.

Seria A. Dupa o scurta discutie introductiva (stabilirea contactului)


psihologul aseaza in fata subiectului caietul deschis la itemul A “Uita-
te aici”! (i se arata modelul de sus) Acesta este un model, din care
lipseste o bucata. (s-a taiat o bucata). Una din aceste bucati (i
se arata cu degetul fiecare dintre cele 6 figuri asezate sub
model) completeaza exact acest gol (i se arata lacuna din
model), se potriveste aici. Aceasta, care are numarul 1 are
aceeasi forma, dar desenul nu este potrivit. In figura 2, nu este
desen de loc. Cea de-a treia este gresita de tot. Figura a 6-a
este aproape potrivita, dar aici (i se arata partea alba a
figurii) este gresita. Numai una este corecta. Arata care este cea
corecta.

Daca subiectul nu indica figura adecvata, psihologul continua sa


explice sarcina pana cand subiectul va intelege natura problemei care
trebuie sa fie rezolvata.

A2 - A3: “Dar din acesta, care lipseste ? Arata-mi” In cazul in care


subiectul greseste, psihologul poate relua A1 demonstrand din nou
sarcina, dupa care revine la A2. Daca subiectul rezolva corect A2 se
trece la A3, cu aceleasi instructiuni ca si la A2.

A4 - A5: Fara a-i lasa timp pentru alegere, i se spune subiectului:


“Priveste foarte atent modelul” (i se arata tragand degetul mare
peste model). Numai una se potriveste total. Mai intai sa te uiti
atent la fiecare (i se arata cu degetul fiecare dintre cele 10
figuri). Numai dupa aceea sa-mi arati acea figura unica, care se
potriveste aici (i se arata lacuna din model). Dupa ce copilul a ales
una, indiferent daca este corecta sau gresita, i se spune: Aceasta
este corecta ? Se potriveste aici ? (i se arata figura indicata si
lacuna din model). Daca subiectul raspunde
afirmativ (“da”), psihologul aproba alegerea, indiferent de caracterul ei
adecvat sau neadecvat. Daca copilul doreste sa-si schimbe alegerea,
psihologul va spune: “Bine, arata-mi acea figura unica pe care o
socotesti corecta.”

Dupa o noua alegere facuta de catre subiect, indiferent daca este


corecta sau nu, psihologul intreaba: “Aceasta este figura corecta
?” Daca copilul raspunde afirmativ, examinatorul accepta alegerea.
Daca insa subiectul are indoieli si de data aceasta, psihologul
continua: “Dar care este cea corecta ?” Figura indicata la aceasta
intrebare se considera decizia finala a subiectului.

La itemul A5 se procedeaza intocmai ca si la A4.

De la A1 la A5 psihologul poate reveni oricand, daca este necesar,


pentru a ilustra din nou sarcina, stimulandu-l pe subiect la o noua
incercare. Daca copilul este incapabil sa rezolve corect itemii A1 -
A5, examinarea se intrerupe pentru a fi reluata cu forma de planseta
(cu piese mobile) a testului Raven colorat. Daca insa subiectul rezolva
usor si corect primele sarcini, examinarea se continua cu A6.

A6 - A12: “Priveste atent modelul ! Care se potriveste aici (i se


arata lacuna din model) din aceste figuri (i se arata cele 6 figuri) ?
Fii atent, numai una este corecta. Care este aceea ? S-o arati
numai atunci cand esti sigur ca ai gasit-o pe cea corecta.”.

La itemii urmatori se da aceeasi instructie, in masura in care ea este


necesara. Daca examinatorul repeta prea mult instructia, subiectul nu
va mai fi atent la ea. Din acest motiv, instructia, in cazurile in care
copilul este atent si intelege ceea ce are de facut, poate fi prescurtata.

Seriile Ab si B.

Ab1 - Ab5: La Ab1, psihologul arata pe rand cele trei figuri ale
modelului si in cele din urma lacuna: “Vezi cum merg ? Aceasta,
aceasta, aceasta Care va fi aceea ? Fii atent ! Uita-te pe rand la
fiecare. Numai una se potriveste. Care este aceea ?”

De la Ab1 la AB5, dupa ce subiectul indica una din cele 6 figuri,


indiferent daca alegerea este corecta sau nu, psihologul
intreaba: “Aceasta este figura care incheie bine ? (corect)
modelul (i se arata figura aleasa si lacuna din model) ? Ca si mai
inainte, daca copilul raspunde prin “da”, psihologul aproband
raspunsul, accepta alegerea indicata. Daca insa copilul doreste sa-si
schimbe parerea, psihologul procedeaza intocmai ca si la seriile A. El
va accepta drept corecta alegerea la care tine copilul in cele din urma.

Ab6 - Ab12: Dupa a 5-a matrice, copilul nu mai trebuie intrebat asupra
corectitudinii alegerii. Psihologul va spune doar
urmatoarele: “Priveste atent modelul (i se arata pe rand figurile
modelului, apoi lacuna care urmeaza sa fie completata). Fii atent,
numai o singura figura completeaza corect modelul (i se arata pe
rand fiecare figura). Care este aceea ? Aceasta instructie se va da si
la sarcinile urmatoare, in masura in care ea este necesara.

La seria B, se da aceeasi instructie ca si la A6. Atentia copilului trebuie


orientata asupra modelului ( matricei) care urmeaza sa fie completata.
Se subliniaza ca din cele 6 figuri prezentate sub model, doar una
singura este adecvata, invitandu-l sa examineze atent fiecare figura si
sa indice alegerea dupa care s-a convins ca a gasit-o pe cea corecta.

Cei 36 de itemi se rezolva fara intrerupere in ordinea prevazuta in test,


de la inceputul seriei A pana la sfarsitul seriei B. Instructia
standardizata este dirijarea maxima de care poate beneficia
subiectul. Nu se acorda nici un fel de ajutor care sa depaseasca
limitele instructiei standardizate. Deciziile, alegerile subiectului nu
se comenteaza.

Alegerea corecta, chiar daca subiectul nu o poate argumenta verbal, se


considera raspuns corect.

Psihologul noteaza in fisa de raspuns, la fiecare model, numarul figurii


indicate de catre subiect. Este recomandat sa se noteze si
manifestarile comportamentale ale subiectului in situatia de examinare
(inclusiv cele verbale).

Copiii mai dotati, sunt invitati sa-si consemneze ei insisi alegerile in


fisa de raspuns. In aceste cazuri, examinatorul supravegheaza
succesiunea corecta a itemilor (subiectul sa nu intoarca doua sau mai
multe pagini, “sarind” peste itemi) si corectitudinea insemnarii
alegerilor (numarul figurii alese sa fie introdus la locul potrivit in fisa
de cotare. Majoritatea copiilor cu VC > 8 ani realizeaza corect aceasta
sarcina. Astfel, de la VC > 8 ani testul poate fi aplicat colectiv, in
conditiile unei supravegheri atente.

Daca testul MP (c) este rezolvat corect si usor de catre subiectul


examinat in mod individual, la varsta de 8 ani, se poate trece in
continuare la seriile C, D, iar incepand de la 9 ani la seriile C, D, E
ale Matricelor Progresive Standard. In aceste cazuri, performanta
(cota partiala) de la seria Ab nu se considera in calcularea celei totale.
Cota totala astfel obtinuta se interpreteaza dupa etalonul Ravenului
necolorat.

Pentru examinarea colectiva a copiilor cu VC > 10 ani, se recomanda


aplicarea Matricelor Progresive Standard. Daca subiectul inscrie
mai multe cifre intr-o singura rubrica a fisei de raspuns, in cazul
administrarii sau aplicarii colective a testului, i se atrage atentia sa
“stearga” (sa taie cu creionul) si sa ramana doar o singura cifra in
rubrica. Daca notarea mai multor cifre se observa numai dupa
incheierea examenului, se considera ca si raspuns corect ultima
cifra (cifra de la extrema dreapta), indiferent daca celelalte cifre
mentionate sunt sau nu corecte.

Cotarea raspunsurilor

Raspunsurile (alegerile) corecte sunt indicate in tabelul numarul 4.

Tabelul numarul 4

Grila de corectie a Matricelor Progresive Color

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12

Itemul

Seria
A 4 5 1 2 6 3 6 2 1 3 4 5
Ab 4 5 1 6 2 1 3 4 6 3 5 2
B 2 6 1 2 1 3 5 6 4 3 4 5

Cotarea raspunsurilor este facilitata prin aplicarea grilei de


cotare peste foaia de raspunsuri (in care sunt consemnate alegerile
facute de catre subiect). Se acorda 1 punct pentru fiecare raspuns
corect. Prin adunarea tuturor punctelor realizate de subiect se
obtine cota totala. Ea serveste ca punct de plecare pentru
interpretarea performantei subiectului, adica pentru cunoasterea
nivelului de dezvoltare si de eficienta a inteligentei generale.

Se observa deci ca performanta subiectului la MP (c), ca si la


majoritatea testelor, este exprimata numeric si direct, sub forma
de cota bruta (numarul raspunsurilor corecte). O cota bruta insa,
obtinuta la un test psihologic, prin ea insasi nu are semnificatie. Ea
trebuie interpretata in comparatie cu un standard (etalon) al
rezultatelor. Diferentele si scorurile brute, in general, nu reprezinta
“distante reale” (distante adevarate) intre subiecti. Din acest motiv,
cota bruta obtinuta de un subiect la MP (c) trebuie comparata prin
intermediul etalonului, cu scorul mediu al grupului de referinta (grupul
de varsta din care face parte subiectul) examinat in vederea etalonarii
testului.

Interpretarea rezultatelor
Interpretarea cantitativa

Interpretarea cantitativa este primul pas, care consta in raportarea


performantei individuale la performanta etalon (tabelul numarul 5)
pentru stabilirea gradului de inteligenta a subiectului.

Tabelul numarul 5

MP (c) Raven - Etalon I (Romania) realizat de catre C. Zaharnic


si colaboratorii in 1974

Scoruri (cote)
Centile
6 ani 7 ani 8 ani 9 ani 10 ani
100 23 26 28 28 33
90 20 24 26 27 29
80 18 21 24 24 28
70 17 19 22 23 26
60 16 17 20 22 25
50 15 16 18 21 24
40 15 15 17 19 22
30 14 14 16 17 20

20 12 13 15 16 17
10 11 12 14 15 16

Tabelul numarul 6

MP (c) Raven - Etalon (Anglia)

Centil Scoruri (cote)


e 6 7 8 9 10 11
51/2an 61/2an 71/2an 81/2an 91/2an 101/2an
an an an an an an
i i i i i i
i i i i i i
95 19 21 23 24 25 26 28 30 32 32 33 35
90 17 20 21 22 23 24 26 28 31 31 31 34
75 15 17 18 19 20 21 23 26 28 28 29 31
50 14 15 15 16 17 18 20 22 24 24 26 28
25 12 13 14 14 15 16 17 19 21 22 22 24
10 - 12 12 13 14 15 15 16 18 20 20 21
5 - - - 12 12 13 14 15 16 17 17 17

Prezentam in continuare alte doua etaloane, pentru varstele de 5 ani si


jumatate - 11 ani (tabelul numarul 6) si 65 - 85 ani (tabelul
numarul 7) elaborate de catre J. C. Raven pentru populatia engleza.
Aceste etaloane straine nu pot fi utilizate decat in mod orientativ,
pentru populatia din Romania.

Tabelul numarul 7

MP (c) Raven - Etalon (Anglia)

Scoruri (in cote) la varsta medie (in ani) de:


Centile
65 70 75 80 85
95 33 31 30 29 28
90 30 29 28 26 25
75 28 26 24 23 21
50 24 22 20 18 16
25 18 17 16 14 12
10 14 13 12 11 10
5 12 11 11 10 -

Performantele intelectuale astfel “masurate” (prin raportare la etalon)


pot fi ierarhizate in 5 grade (nivele) diferite de inteligenta:

Gradul I: Inteligenta superioara. Performanta subiectului, raportata la


performanta medie a grupului de varsta din care face parte, atinge sau
depaseste centilul 95.

Gradul II: Inteligenta peste nivelul mediu. Performanta atinge sau


depaseste centilul 75.

Gradul II +: performanta atinge sau depaseste centilul 90.


Gradul III: Inteligenta de nivel mediu. Performanta se situeaza intre
centilele 25 si 75.

Gradul III +: performanta depaseste centilul 50.

Gradul III -: performanta se situeaza sub centilul 50.

Gradul IV: Inteligenta sub nivelul mediu. Performanta nu depaseste


centilul 25.

Gradul IV -: performanta nu depaseste centilul 10.

Gradul V: Deficienta mintala. Performanta nu depaseste centilul 5.

Intrucat reusita la MP (c) este sensibila fata de fluctuatiile functionale


ale activitatii mintale, J.C. Raven recomanda studierea eventualelor
discrepante “abateri” care pot sa apara, la cele trei cote partiale
obtinute la seriile A, Ab si B. Cu ajutorul tabelului numarul 8,
elaborat de J.C. Raven, se pot calcula discrepantele interne ale cotei
totale (a scorului total) fata de scorurile asteptate.

De exemplu daca cota totala (= 24 puncte) este compusa din cotele


partiale: A = 9; Ab = 8; B = 7, atunci discrepantele sunt: -1; 0;
+ Sau, daca cota totala (= 25 puncte) este compusa din A = 12,
Ab = 8, B = 5, discrepantele sunt: +2; -1; -

Tabelul numarul 8

Compozitia normala a scorului

Sco la scorul total de:


rul

Par
tial
aste 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 3 3 3 3 3 3
ptat 0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 0 1 2 3 4 5
A 5 6 7 7 7 7 8 8 8 8 8 9 9 9 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1
0 0 0 1 1 1 1 1 1 1 2 2
Ab 3 3 3 3 4 4 4 5 6 6 7 7 8 8 8 9 9 1 1 1 1 1 1 1 1 1
0 0 0 0 0 1 1 1 2
B 2 2 2 3 3 4 4 4 4 5 5 5 5 6 6 6 7 7 8 8 9 1 1 1 1 1
0 0 1 1 1

Interpretarea calitativa a performantei

Rezultatul obtinut la MP (c) (cota totala) desi depinde in primul rand


de operatiile mintale, de calitatile inteligentei, reusita este conditionata
si de factorii nonintelectuali de personalitate (emotivitate, anxietate,
stabilitate - instabilitate emotionala, angajarea eu-lui in rezolvarea
sarcinii, trasaturi temperamentale etc.) Pe de alta parte, diferiti subiecti
pot realiza aceeasi performanta prin mecanisme intelectuale diferite,
ceea ce pentru psiholog nu este indiferent. Semnificatia psihologica a
scorului total se desprinde numai cu conditia relevarii mecanismelor
psihice prin care s-a ajuns la rezultatul respectiv. Ceea ce este posibil
prin interpretarea rezultatului final in raport cu comportamentul
global al subiectului (manifestat in situatia de examinare).

Prezentam in continuare, pentru ilustrare, rezultatele examinarii


subiectului T.I. (Cl. I, Sc. gen., EC = 8 ani si 11 luni, sex femeiesc).
Subiectul cu insuccese scolare accentuate este examinat la cererea
invatatoarei.

In timpul examinarii se observa la T.I.: privire obtuza; incapacitate de


concentrare; activitate nestructurata; stil de lucru difuz; abandonarea
frecventa a sarcinii; intelege greu instructia pe care de cele mai multe
ori nu si-o poate transforma in autoinstructie, datorita functiei reglatoare
insuficient dezvoltate a limbajului. Nu interiorizeaza sarcina, se abate
usor de la ea prin asociatii spontane, intamplatoare, nu constientizeaza
si nu traieste insuccesul.

Cota totala = 11 puncte (A = 7, Ab = 2, B = 2);

Discrepantele = +1, -1, 0;

Subiectul totalizeaza 25 de alegeri gresite, dintre care in cele mai multe


cazuri: repeta in mod stereotip figura gresita; identifica in mod
inadecvat, nu sesizeaza distorsiunile, orientarea gresita si elementele
neadecvate; greseste in mod sistematic la acele sarcini care se rezolva
prin operare simultana cu doua sau mai multe criterii etc.

Pe baza acestor rezultate se poate formula un diagnostic ipotetic de


deficienta mintala. Informatiile diagnostice furnizate de MP (c) desi
sunt confirmate de nereusita scolara, diagnosticul ramane ipotetic pana
la confirmarea (sau infirmarea) lui de alte probe de inteligenta. Pe de
alta parte, diagnosticul trebuie precizat (Debilitate mintala ? Imbecilitate
? etc.), ceea ce devine posibil tot prin largirea metodelor diagnostice.

In continuare, subiectul a fost examinat cu scara metrica de masurare a


inteligentei Binet - Simon si cu probe piagetiene (de conservare a
cantitatii).

Datele cantitative (VMBinet = 5 ani; QIBinet = 55;


CotaPiaget =Q1) concordante atesta debilitatea mintala accentuata,
la limita imbecilitatii a subiectului. Greselile la MP (c) sunt
generate de repetarea stereotipa a figurii neadecvate, de neanalizare a
modelului, nesesizarea elementelor care se abat de la model. Dificultatile
cele mai mari le intampina in sesizarea asemanarilor perceptive.
Subprobele cuprinse in scara Binet - Simon la VM de 5 si 6 ani, sunt
sarcini care depasesc capacitatile mintale ale subiectului. T.I. nu
conserva cantitatile; nu poate compara doua multimi concrete compuse
din cate 6 elemente; utilizeaza doar izolat termenii “mult” si “putin”; nu
poseda relatia cantitativa “mai mult-mai putin”.

Debilitatea mintala a lui T.I. este incontestabila. Se recomanda


transferarea elevei la scoala ajutatoare.

Calitati psihometrice ale MP (c)

In urma studierii fidelitatii, prin procedeul retestarii (coeficient de


constanta), si a validitatii concurente (comparate), autorul testului
ajunge la rezultate bune (tabelul numarul 9), care pledeaza pentru
valoarea diagnostica a probei MP (colorat).

Tabelul numarul 9

Comparatii intre MP (c), Terman - Merrill si testul Crichton la


copii de 9 ani

Testul MP(c) Terman - Merrill Crichton


MP(c) 0,80 ± 0,5 0,66 ± 0,06 0,65 ± 0,07
Terman – Merrill - 0,90 ± 0,02 0,83 ± 0,04
Crichton - - 0,95 ± 0,02