Sunteți pe pagina 1din 12
Participarea la Sfanta Liturghie — necesitate personal si manifestare eclesiali ~in refelefia teologicd a Parintelui Profesor Ene Braniste Prof.dr.pr. Viorel Sava Introducere. Anul 2013 este un an cu semnificafii importante pentru istoria crestinismutui pentru faptul c& se implinese 1700 de ani de la Edictul de la Milan, dat de imparatul Constantin cel Mare, edict prin care crestinismul devenea religie ingdiduita in Imperiul Roman, alaturi de alte religii ingiduite pani ix acel moment. Acest nou statut, de care s-a bucurat crestinismul, a avut un impact pozitiv asupra intregii viefi bisericesti si urmri evidente in toate domeniile ei de activitate. Acestui eveniment special, Biserica Ortodoxa Romana i-a dedicat un an omagial care lasa loc reflectiei teologice si evaluatilor care si scoatii in eviden}i modul in care crestinismul a infeles gi a reusit si-si foloseasc’ libertatea dobindits, Totodati, anul 2013 este dedicat implinirii a 0 suti zece ani de la nasterea celui mai mare teolog dogmatist ortodox al secolului al XX-lea rodit in sénul evlaviosului popor roman, Parintele Dumitru Stiniloae. Acelasi an 2013, ins, are o importanfé major si pentru Teologia Practica romaneasca intrucat se implinese o sutd de ani de la nasterea celui mai mare teolog liturgist, Parintele Ene Braniste, si aproape trei decenii de la trecerea sa in vesnicie, Daca am lua in considerare dimensiunea operei teologului Ene Braniste si diversitatea temelor tratate, profunzimea teologica a acest opere, acuratefea stiinfific’, impactul pe care ea I-a avut asupra cercetirii teologice liturgice roménesti si asupra viefii liturgice si Jucrarii pastorale in Biserica noa:ira, daci adaugim finuta academica si felul in care aceasta a contribuit la formarea unor cercetitori de clita in domeniul Teologiei Liturgice si al Teologici Pastorale, dar si ta formarea multor generafii de preofi, care au slujit Biserica si neamul, cu demnitate si jertfelnicie, in vremuri de mare incercare, atunci, far. tare si fird teama de a gresi cétusi de putin, am putea numi anul 2013 si Anul omagial Ene Braniste. Personalitatea marcanti a ‘Parintelui Profesor Ene Braniste a fost ardtata si intr-o serie de studii medalion publicare in momente aniversare gi trebuie sa menfiondm aici portretul in cuvinte realizat de cel dintdi dintre ucenici, Parintele Profesor Dr. Nicolae Necula', urmagul la catedra si, impreuna cu multi altii, continuatorul operei de cercetare, si in unele studii de sinteza care prezinta teologia romanease: ' Prasistdr. Nicolae Necula, Parintele Prof. Dr. Ene Braniste la aniversarea a 70 de ani de la nastere, in “Studi Teologice”, XXXV (1933), nr. 7-8, p. 263-565; Idem, in memoriam: Pr.Prof. Ene Braniste in “Studii Teologice”, XXXVI (1984), nr. 3-4, p. 280-281 284, Centenarul Facultitii $i Institutului de Teologie din Bucuresti. Reflect $i consideratii asupra activitait Facultai si Institutului de Teologie din Bucuresti la aniversarea centenarului su, (colectiv), in “Studii Teologice”, XXXIV (1982), nr. 1-2, p. 10-137; Pr-ProfDr. Mircea Pacurariu, Dicjionarul Teologilor Romani, Ed, Univers Enciclopedic, Bucuresti, 1996, p. 59-61; Editia a doua revazuti si intregitt, Ed. Enciclopedia, Bucuresti, 2002, p. 61-62; ***, Enciclopedia Ortodoxiei 1 fn studiul realizat cu prilejul implinirii a 70 de ani de la nasterea Parintelui Profesor Ene Braniste, Parintele Profesor Nicolae D. Necula identifica temele majore care au ficut obiectul cercetaxii stiintifice si s-au reflectat in opera publicatt a Profesorului omagiat’, Pe ling’ temele de importanti majora menfionate in studiul amintit, se cuvine s& subliniem faptul c, in perioada de afirmare depliné a Parintelui Profesor Ene Braniste ca cercetator, in mod frecvent, in revistele bisericesti centrale si locale, erau publicate studii aledtuite de preacucemicia sa, traténd teme de teologie liturgica si de teologie pastoral de actualitate, menite 34 rispundi imediat provocarilor concrete din viefile parohiilor si a slujitorilor lor. De asemeni, se cuvine si menfiondm faptul cd este greu s8 identificdm o tema care, fie gi in treacdt, si nu fi facut obiectul cercetirii Parintelui Profesor Ene Braniste asa incdt, cercetarea liturgicd actual, pe orice tema, are un punct de plecare dar si de refering in opera teologului liturgist pe care il omagiem. Cu toate acestea, considertim ca cercetarea liturgicd actual trebuie s& acorde mai mult atentie operei Parintelui Profesor Ene Braniste, iar cercetatorii din zona Teologiei Practice trebuie si faci mai multe eforturi pentru ca cel mai mare liturgist roman al secolului XX sa fie mai bine cunoscut in spatiul european. Personal cred cu tirie cA, pentru teologia Liturgicd, Parintele Profesor Ene Braniste este la fel de important si de mare teolog, cat de important si de mare teolog este Parintele Dumitru Stiniloae pentru Teologia Dogmaticd. $i daci ar fi avut libertatea de a scrie si de a publica in limbi de circulatie internafionala, opera dansului ar fi fost comparabild, ca valoare stiinfifica si dimensiuni, cu cea a multor cercetitori aparfindtori altor tradifii erestine, pe care veacul al XX-lea i-a inregistrat, si s-ar fi bucurat, cel putin, de aceeasi apreciere intre specialistii domeniului liturgic. Acestor schife de portret, care scot in evidenfA calitafile cercetatorului in domeniul Teologiei Liturgice, si nu numai, trebuie adaugate acele portretizat, pline de sensibilitate, care evidenjiaza omul de zi cu zi si calitatile cu care a fost inzestrat el de Dumnezeu. Tata cum ni-l descrie unul dintre ucenici: “[.Jslujitorul destivarsit, cu voce cald& si frumoasi, cu evlavie plind de demnitate si elegan{a fara ostentafie, cu prestan{a si onestitate, imbinand admirabil pe profesorul de la catedra si litughisitorul de la altar™, intr-un cadru solemn, organizat de inaltpreasfintitul Casian, Arhiepiscopul Dunarii de Jos, in ziua de 30 noiembrie 2002, ziua de pomenire a Sfintului Apostol Andrei, ocrotitorul Roméniei, cand a fost lansati cea de-a treia editie a manualului de Liturgicdt generala’, editie ingrijiti de Pr. Eugen Drigoi si pubiicata in dou volume, Parintele Profesor Stefan Alexe, participant la eveniment, elogiind pe autorul manualului, Parintele Profesor Ene Braniste, mérturisea 4 dupa Sfanta Liturghie oficiatd in capela Sfanta Featerina a Institutului Teologic Universitar din Bucuresti, cu prilejul unei sirbatori, I-a surprins pundndu-si in ordine vesmintele cu care liturghisise si atingandu-le cu un gest ca de méngaiere, plin de eleganfa, sensibilitate si evlavie. ‘Roménesti, Ed, Institutului Biblic si de Misiune al Bisericli Ontodoxe Romane, Bucuresti, 2010, p. 99-100; Pr. Viorel Sava, Ostenitori si rodiri in ogorul Teologiei Practice — ghid bibliografic, Ed. Erota, lagi 2003, 379 p. PrAsist.Dr, Nicolae Necula, op. cit, p. 567-572. “ Ibidem, p. 565. $ Pr.ProfDr. Ene Braniste, Liturgica generald, Bd. Institutului Biblic si de Misiune al Biserieii Ortodoxe Romane, Bucuresti, 1985, 348p.; edijia a Ila, Bucuresti, 1993; edifia a Ill-a, ingrijité de Pr. Eugen Dragoi, Ed. Episcopiei Dunziii de Jos, Galati, 2002, vol. 1, 366p.; vol. 2, 246p. 2 Din multitudinea aspectelor care definesc opera si personalitatea Parintelui Profesor Ene Braniste ne-am oprit, in studiul de fafé, asupra temei participarii la Sffinta Liturghie cduténd s& aratam ca integrarea persoanei umane in comunitatea rugitoare este deopotriva necesitate personala $i manifestare eclesiala. b. Sfanta Liturghie in preocuparile Parintelui Ene Branigte — privire generali. Sfainta Liturghie a fost o tema preferata a P&rintelui Profesor Ene Braniste inc& de la inceputul activititii de cercetare in domeniul liturgic. Cea mai insemnata lucrare despre explicarea Sfintei Liturghii, cel putin in spafiul teologic romanese, riméne, pani astiizi, teza de doctorat a Parintelui Profesor Ene Braniste, intitulata: Explicarea Sfintei Liturghii dupa Nicolae Cabasila, publicaté in 1943°, lucrare intemeiata pe comentariul liturgic al teologului tesalonicean tradus in roméneste de autorul tezei’. Daca Parintele Petre Vintilescu, inaintasul la catedra si mentorul Parintelui Ene Braniste, reusise sa ofere teologiei roménesti 0 stralucita sinteza a istoriei Sfintei Liturghii*, cu privire speciala asupra primelor trei secole erestine, se simea in teologia roméneasca lipsa acuta unui comentariu al Sfintei Liturghii. Aceasta lips a fost plinita de teza de doctorat la care facem referire, Ceea ce trebuie s& injelegem este faptul cd Parintelui Profesor Ene Braniste, dintru inceput, nu a ficut doar cercetare, ci a ciutat si dea rispunsuri imediate unor provocai concrete si si ofere invafaméntului teologic si cercetiii stiintifice, dar si activitatilor misiona-pastorale ale Bisericii, instrumente adecvate timpului. Acestui studiu temeinic, centrat pe tleuirea Sfintei Liturghii, aga cum se reflect ea in comnetariul liturgical lui Nicolae Cabasila, i-au urmat mai multe studii pe diverse teme (istorice, exegetice, pastorale ete.) referitoare la Sfanta Liturghie®, “ Idem, Explicarea Sfintei Liturghii dupd Nicolae Cabasila, Tipografia Cattilor Bisericest, Bucuresti, 1943, 328p., reeditata sub ingrijirea Doamnei Prof. Ecaterina Braniste, Ed. Insttutului Biblic si de Misiune al Bisericii Ortodoxe Romane, Bucuresti, 1997, 416, ediia aceasta cuprinznd in prima parte gi traducerea comentariului lui Nicolae Cabasila,realizata de Pirintele Profeser Ene Braniste. Teza de doctorat si traducerea comentariului au fost recenzate de Pr.Dr. T. Bodogae, In “Revista Teologica", XXXVI (1947), nt. 3-4, p. 185-187. 7 Nicolae Cabasila, Talcuirea dumnezeiesti Liturghii, studiu introductiv si traducere din limba greaca de Diacon Ene Braniste, Bucuresti, 1946, republicata sub titlul: Nicolae Cabasila, Scrieri. Téleuirea Dumneceiestt Liturghit si Despre viata in Hristo, traducere, studiu introduetiv si note de Pr-Prof.Dr. Ene Braniste si Pr.Prof.Dr. Teodor Bodogae, Ed. Arhiepiscopiei Bucurestilor, Bucuresti, 1989, 299p. "Pr. Petre Vintilescu, Incercdri de istoria Liturghiei. 1. Liturghia cresting in primele trei veacuri, Bucuresti, 1930 — extras din rev. “Studi Teologice”, I (1929), nr. 1, p. 170 s.u; IL (1930), nr. 2, p. 100 5.u nr. 3, p. 80 5.0. ~ republicata. ® Prezentém aici cele mai importante studii pe aceasta tema: Pr.Prof. Ene Braniste, Bisericd si Liturghie in opera “Mistagogia” a Sféntului Maxim Marturisitorul, in “Ortodoxia”, XXXII (1981), nr. 1, p. 13-22; Idem, Cateva cuvinte despre Miridele (Particelele) speciale, scaase la proscomidie pentru felurite scopuri, in “Glasul Bisericii", XXVI (1967), nr. 5-6, p. 495-497; Idem, Controversd asupra necesitatii Epiclezei euharistice, dupa Nicolae Cabasila, in “Studii Teologice”, VII (1938- 1939), nr. 1-2, p. 107 gu; Idem, Cu privire la slujbele obor, in “Mitropolia Olteniei", VII (1955), nr. 1-2, p. 19-20; Idem, Despre pregatirea preotului pentru sivarsivea Sfntei Liturghti, in “Mitropolia Moldovei si Sucevei”, XX (1954), ne. 1-2, p. 13-21; Idem, E necesard binecuvéntarea anafurei care se imparte credinciosilor la sfarsitul Sfintei Liturghii?, in “Mitropolia Banatului", XVI (1966), nr. 10-12, p, 663-671; Idem, fasemndtatea Sfinei Liturghii pentru viaja cresting, in “Glasul Bisericii", X (1951), nr, 1-3, p. 33-36; Idem, Liturghia Darurilor mai inainte sfintite, in “Studii Teologice”, X (1968), nr. 3-4, p. 176-192; Idem, Liturghiile catolice in comparatie cu cele ortodoxe, in “Ortodoxia”, IX (1957), nr. 1, p. 119-138: Idem, O noua liturghie intrebuintata de unii “ortodocsi” apuseni: Liturghia dupa Sféntul Gherman al Parisului sau Liturghia de rit sgalican, tn “Mitropotia Olteniei”, X (1958), nr. 9-10, p. 711-717; XI (1959), ne. 1, p. 36-47; Idem, Reinduiala slujbel in sobor de precti fra diaconi, in “Biserica Ortodoxa Roménd”, LXXVIII (1960), nr. 3-4, p. 218-257; Idem, Sdvdrgitorul Sfintei Liturghii $i pregatirea lui pentru slujba, in “Glasul Bisericii", XLII (1983), nr. 6-8, p. 390-394; Idem, Scurtd lamurire asupra ‘Sfintei Liturghii, in “Mitropolia Banatului”, XIV (1964), nr. 4-6, p. 260-269; Idem, Valoarea si importanta Sfintei Liturghit in Viaja noasirad religioasa, in “Indrumator Bisericesc”, Cluj, 1979, p. 83-88; Idem, Pregatirea preotului pentru savarsirea dumnezeiestii Liturghit, in “Indrumator Bisericesc”, Alba lulia, 1980, p. 70-73; Idem, Cultul Bisericilor crestine vechi din 3

S-ar putea să vă placă și