Sunteți pe pagina 1din 9

THOMAS L.

FRIEDMAN

REALIZATOR:REBENCIUC GEORGIANA-
MARIA
GRUPA : 23

CUM A DEVENIT PĂMÂNTUL PLAT?

THOMAS L. FRIEDMAN a câștigat premiul Pulitzer de trei ori datorită


publicațiilor sale referitoare la relațiile internaționale în revista de prestigiu The
New York Times. A scris trei bestseller-uri:Lexus şi Măslinul, Longitudini şi
Atitudini, și De la Beirut la Ierusalim, care a și câștigat Premiul Cartea Națională
în 1989.Acesta afirmă că începutul sec.XXI va rămâne în istorie nu prin conflicte
militare sau evenimente politice, ci prin pătrunderea umanităţii într-o nouă etapă
a globalizării “aplatizarea" Pământului.
Cei mai mulți oameni consideră globalizarea ca fiind un fenomen strict
modern, când de fapt „globalizarea modernă” e a treia fază a unui fenomen
istoric de dezvoltare globală. Prima fază a dezvoltării globale, „Globalizarea 1.0”,
a început cu descoperirea lumii noi realizată de Columb, și a durat din 1492 până
în 1800. Susținută de naționalism și religie, această fază de lungă durată a fost
caracterizată prin capacitatea industrială a marilor puteri de a produce și de a
exporta.
„Globalizarea 2.0”, din 1800 până în 2000, a fost întreruptă de Marea Recesiune
Economică și de ambele Războaie Mondiale, și a fost modelată de marile
corporații multinaționale emergente. Globalizarea 2.0 s-a dezvoltat odată cu
societățile comerciale pe acțiuni din Europa care căutau noi piețe de desfacere,
forță de muncă ieftină, și materii prime la preț accesibil. A continuat cu progresul
înregistrat în transportul maritim și feroviar. Această perioadă a cunoscut

2
42760752.doc

introducerea mijloacelor moderne de comunicație și costurilor scăzute de


transport.
„Globalization 3.0” a început în jurul anului 2000 odată cu interconectivitatea
economică globală care permitea indivizilor să comunice într-un mod fără
precedent. În Globalizarea 1.0, națiunile dominau expansiunea globală.
Globalizarea 2.0 a fost cauzată și întreținută de ascensiunea companiilor
multinaționale, care au grăbit procesul de dezvoltare globală. În 3.0, dezvoltarea
înregistrată în domeniul software-ului a permis unui număr mare de oameni din
întreaga lume să lucreze împreună având un potențial nelimitat.

1.1 Cei zece factori ce au aplatizat pământul

Zece evenimente majore au contribuit la remodelarea lumii moderne și la


aplatizarea acesteia. Acești „aplatizatori” au fost:
1. „11/9/89: Când zidurile au căzut și WINDOWS a fost lansat” – Când a
căzut Zidul Berlinului s-a finalizat și cu economia comunistă de stil vechi.
Capitalismul a început să ia amploare.
2. „8/9/95: Când Netscape e recunoscut public” – navigarea pe internet și e-
mailul au propulsat răspândirea internetului făcându-l viabil din punct de vedere
comercial și accesibil pentru utilizatori.
3. Fluxul de lucru automatizat prin integrarea software-ului: „Aplicația mea
vorbește cu aplicația ta!” – Datorită îmbunătățirii continue a conectivității și a
accesibilității software-urilor mult mai mulți oameni pot să fie conectați și să
colaboreze mai rapid și mai eficient. Astfel, proiecte complexe formate din sarcini
interdependente pot fi subcontractate mai multor persoane, oriunde în lume.
4. Uploadingul: Controlul puterii comunităților – furnizarea unor software-uri
de bază gratuit online, va permite tuturor accesul la o platformă comună de
operare, accelerând astfel munca în echipă și dezvoltarea software-ului.
5. Externalizarea (outsourcing-ul): Y2K (anul 2000) – Internetul permite
utilizarea angajaților de peste tot în lume: o anumită sarcină va fi încredințată
celui mai calificat, mai convenabil ca și cost, în orice parte a lumii s-ar afla. În

3
THOMAS L. FRIEDMAN

India se află de exemplu, o mulțime de oameni foarte talentați și educați și care


sunt plătiți cu o fracțiune din salariile americane sau europene. Experții în
software și tehnicienii indieni și-au construit o reputație internațională în ce
privește evenimentul anului 2000 (Y2K). Sistemul instalat în calculatoare pentru
afișarea datei a fost dat peste cap odată cu tercerea de la anul 1999 la 2000 (de
la ‘99 la ‘00) astfel că a fost o năvală de tehnicieni indieni iar industria IT indiană
a avut resursele necesare pentru rezolvarea problemei, contribuind apoi la
propagarea comerțului electronic (e-commerce) și a industriilor colaterale.
6. „Offshoring: Să alergi cu gazelele, să mănânci cu leii” – Când vine vorba
de părăsirea locului de muncă sau de deschiderea unor fabrici în locații
convenabile din punctul de vedere al costurilor, oamenii se gândesc la țări
precum China, Malaezia, Tailanda, Mexico, Irlanda, Brazilia și Vietnam. Dar a
apela la „offshoring” nu înseamnă doar a muta o parte din procesul de producție;
înseamnă crearea unui nou model de business pentru a produce mai multe
bunuri care să nu fie vândute pe piața americană, crescând astfel exportul
Statelor Unite.
7. Lanțurile de aprovizionare: Să mănânci sushi în Arkansas – Wal-Mart
demonstrează că aprovizionarea și distribuția îmbunătățite pot eficientiza
serviciile prestate și pot scădea costurile provocându-i pe furnizori să-și
îmbunătățească și ei serviciile și bunurile oferite.
8. „Internalizarea (insourcing-ul)”: Ce fac de fapt tipii îmbrăcați cu pantaloni
scurți și caraghioși de culoare maro – Acest mod de colaborare are loc atunci
când firmele născocesc noi metode de îmbunătățire a serviciilor prestate. Ia ca și
exemplu firma de prestări servicii poștale UPS (United Parcel Service); firma
aceasta „maro” (datorită angajaților îmbrăcați cu pantaloni scurți, simpli de
culoare maro și camionetelor de aceeași culoare) livrează pachete pretutindeni
în lume, dar de asemenea repară calculatoare Toshiba și organizează traseele
de livrare pentru pizzeria Papa John. Apelând la internalizare, UPS se folosește
de expertiza sa logistică pentru a-și ajuta clienții în crearea de noi afaceri.
9. „In-formarea: Google, Yahoo!, MSN Web Search” – Google a revoluționat

4
42760752.doc

metodele de căutare a informațiilor. Utilizatorii google realizează aproximativ un


miliard de căutări pe an. Metodologia aceasta a căutării pe internet și largul
acces la cunoaștere transformă informația într-un obiect de uz comun care poate
fi folosit pentru a da naștere unor noi afaceri.
10. „Steroizii: Digital, mobil, personal și virtual” – Progresele în tehnologie
variază de la comunicații wireless la procesare wireless, rezultând într-o
capacitate extrem de puternică de calcul și transmisie. Un cip Intel procesează
aproximativ 11 miliarde de instrucțiuni pe secundă (MIPS) comparat cu 60.000
de MIPS în anul 1971.

1.2 Tripla convergență

Acești zece factori au avut un rol puternic în micșorarea lumii, dar fiecare
dintre ei a lucrat în mod individual, izolat. Alături de acești factori aplatizatori a
acționat convergența altor trei forțe: 1) Noile programe de software și creșterea
familiarității oamenilor față de internet; 2) incorporarea cunoașterii în afacere și
în comunicarea inter-personală; și 3) afluența pe piața globală a miliardelor de
oameni din Asia și fosta Uniune Sovietică care doreau să se realizeze pe plan
profesional și financiar – și aceasta, rapid. Prin convergență, aceste trei forțe au
generat propria lor masă critică. Beneficiile fiecărui eveniment se amplificau pe
măsură ce se contopea cu alt eveniment. Creșterea colaborărilor la nivel global
dintre persoanele talentate fără a ține cont de granițele de limbă, dintre regiuni
sau state, a deschis oportunități pentru miliarde de oameni.Noile tehnologii din a
doua etapă de Globalizare 2.0 au avut nevoie de ceva timp ca să fie aplicabile.
Beneficiile becului au fost resimțite abia după ce populația de rând a reușit să
treacă de la vechile metode de iluminare – vechile tehnologii – la noua invenție
ce presupunea un sistem de distribuție electric. Dar convergența și schimbările
survenite odată cu Globalizarea 3.0 au început în anii ’90 și s-a desfășurat foarte
rapid. Oamenii adoptau noile tehnologii cu mai multă ușurință datorită
combinației avantajoase dintre calculator, Internet și fibra optică, care a creat o

5
THOMAS L. FRIEDMAN

structură organizațională uniformă și comună. Companiile au dezvoltat de


asemenea o nouă metodă de raportare în cadrul organizației și anume echipele
inter-departamentale în detrimentul vechiului model piramidal de conducere.
Southwest Airlines a economisit bani și efort când a oferit clienților acces
sistemului de rezervări pentru a-i lăsa să-și printeze propriile tichete de
îmbarcare.
Adevărata transformare însă a avut loc atunci când angajații au început să-și
schimbe metoda de lucru pentru a profita din plin de noile procese și tehnologii.
WPP, corporația de publicitate și comunicare din Anglia, deseori mută angajații
dintr-un departament în altul diversificându-le sarcinile și atribuțiunile.
Personalului de la branding, publicitate și marketing direct, i se poate desemna
noile proiecte oriunde s-ar afla. Înmulțește de trei miliarde de ori acest proces de
colaborare ca să ai o idee cu privire la forța umană descătușată de această
convergență. Niciodată nu s-a înregistrat în istorie așa de mulți oameni care să
lucreze împreună. Aceasta a avut un impact profund asupra a ceea ce reprezintă
globalizarea. Instituții precum Banca Mondială și Fondul Monetar Internațional
vor rămâne importante dar nu vor fi capabile să dicteze direcția. Această forță va
fi transferată indivizilor care înțeleg beneficiile tehnologiei și a colaborării.
Boeing a profitat de aceasta angajând ingineri în Rusia să lucreze în metalurgie
și la proiectarea motoarelor pentru avioane. Folosindu-se de aptitudinile de
proiectare în aviația militară ale acestor ingineri, Boeing compensează astfel
lipsa inginerilor aeronautici americani. Inginerii ruși colaborează cu partenerii de
la baza americană pentru a fi în stare să concureze cu Airbus din Europa. Între
timp, inginerii ruși externalizează anumite sarcini inginerilor din India. Unii dintre
inginerii din Rusia au acum atât de multe comenzi de lucru încât își deschid ei
firmele proprii. Pentru a finaliza ciclul, Boeing investește în aceste firme pentru a
avea acces la proiecțiile tehnice și designul lor ingineresc.

6
42760752.doc

2. AMERICA ŞI PĂMÂNTUL PLAT

Chiar dacă lumea devine plată, America în ansamblul ei va obţine mai multe
beneficii aderând în continuare la principiile generale ale liberului-schimb decât
ridicând ziduri care nu vor face decât să-i determine şi pe alţii să facă la fel,
devenind toţi mai săraci. Deşi protecţionismul poate fi contraproductiv, o politică
a liberului-schimb, deşi necesară, nu este suficientă. Ea trebuie să fie însoţită de
o strategie naţională axată pe îmbunătăţirea educaţiei fiecărui American, şi mai
trebuie însoţită de o strategie externă de deschidere a pieţelor închise din
întreaga lume, aducând mai multe ţări în sistemul global.
Oportunităţile şi provocările pe termen lung, pe care aplatizarea lumii le
deschide în faţa S.U.A. sunt profunde şi “acesta nu este un test”. A-i determina
pe americani să se alăture cauzei aplatizării miloase este mult mai dificil decât a-i
ralia împotriva comunismului. Este mult mai uşor să-i faci pe oameni să
conştientizeze pericolul naţional decât pericolul individual.Când America va
înţelege asta îşi va asigura poziţia în ierarhia mondială.

7
THOMAS L. FRIEDMAN

3. EFECTELE GLOBALIZĂRII ASUPRA POPULAŢIEI

Cel mai important factor pentru ţările în curs de dezvoltare , cât şi pentru cele
dezvoltate este intrarea Chinei pe piaţa mondială.Decizia unei ţări de a se
dezvolta concomitent cu aplatizarea lumii este o decizie de concentrare asupra
atingeri a 3 obiective:
 Infrastructura necesară pentru a conecta cât mai mulţi tineri la
platforma lumii plate
 Educaţia adecvată pentru a avea mai mulţi inovatori
 Guvernarea potrivită
Epoca Globalizării 2.0, a fost epoca reformelor angro.Problema unui ţări în curs
de globalizare apare atunci când se gândeşte că îşi poate permite să stopeze
reforma angro. Fiecare regiune a lumii are puncete ei tari şi slabe, şi toate au
nevoie într-o masură de reforma en detail.Reforma en detail presupune o atenţie
sporită acordată infrastructurii, educaţiei şi politicilor de guvernare, o
îmbunătăţire a acestora. Sir John Rose, director executive al Rolls Royce, a
explicat odată că în ceea ce numim lume plată, vom vorbi tot mai puţin de ţări
dezvoltate, ţări în curs de dezvoltare şi ţări subdezvoltate , şi din ce în ce mai
mult de ţări inteligente, ţări mai ineligente şi cele mai inteligente ţări. Când
amintirile depăşesc visele, sfârşitul este aproape.Trăsătura caracteristică a unei
organizaţii cu adevărat prosperă este dorinţa de a abandona ceea ce a facut-o
să izbutească şi apoi s-o ia de la capăt.
Una dintre minunile lumii plate este colaborarea. Oamenii şi firmele care
colaborează între ele nu îşi doresc conflicte.O firma din Arabia Saudită nu îşi
doreşte ca anumite persoane din această regiune să facă rău Americii sau unui
alt oraş din lume dacă ea are relaţii de colaborare cu firme din zona respectivă
deoarece aceste relaţii se pot deteriora în acest fel şi ea are de pierdut.Liberul
schimb este un mijloc de aplatizare a conflictelor.

Acest proces al aplatizării a început să se facă simţit în urma cu 15 ani. Viaţa


noastră a fost schimbată de două date: 9/11 şi 11/9, care reprezintă cele două
forme rivale de imaginaţie care acţionează astăzi în lume:

8
42760752.doc

 imaginaţia creatoare a lui 9 noiembrie


 cea distrugătoare a lui 11 septembrie
ele reprezentând cele două modalităţi de a aplatiza lumea. Una a dărâmat
un zid şi a deschis ferestrele lumii, făcând accesibilă o jumătate de planetă în
potenţiali parteneri şi concurenţi.Cealaltă a distrus World Trade Center,
ţnchizându-i pentru totdeauna ferestrele lumii şi construind între oameni alte
ziduri, invizibile şi solide deşi aveam impresia că toate zidurile lumii au fost
nimicite odată cu 9 noiembrie.Oamenii care au dărâmat Zidul au fost acei
oameni care au îndrăznit să viseze şi au arătat întregii lumi că visul se poate
împlini şi ei pot să îşi realizeze întregul potenţial doar într-o lume liberă. 11
septembrie ne-a arătat puterea unei altfel de imaginaţii,dorinţele unui grup
plin de ură care s-au gandit câţiva ani cum ar putea să omoare cât mai mulţi
oameni nevinovaţi.