L 05-06 TA As.dr.ing.

Alexandru Dobre

SCHIMBĂTORUL DE VITEZE

Rolul:

 Schimbătorul de viteze are rolul de a transforma cuplul și turația arborelui cotit astfel încât
să se obțină forța de tracțiune la roată necesară pornirii din loc a automobilului, atingerii
vitezei maxime și a depășirii diferitelor obstacole și neregularități ale drumului.
 Să permită deplasarea automobilului cu viteze reduse ce nu pot fi asigurate de către motorul
cu ardere internă, care are turația minimă stabilă relativ mare.
 Transmisia face posibilă deplasarea automobilului cu viteze reduse, ceea ce motorul cu
ardere internă nu poate face, din cauză că nu poate funcționa la o turație mai mică decât
turația minimă stabilă de funcționare în sarcină.
 De asemenea, transmisia permite schimbarea sensului de mers al automobilului, decuplarea
prelungită a motorului de transmisie la pornirea motorului sau în parcare sau la rulare liberă.

Cerințe:

 Să asigure performanțele necesare de dinamicitate și de consum redus de combustibil, prin

utilizarea celei mai potrivite trepte precum și prin alegerea numărului optim de trepte;
 Să fie simple și ușor de comandat;
 Să funcționeze fără zgomot;
 Să funcționeze cu randament ridicat;
 Să aibă dimensiuni de gabarit și masă reduse;
 Să fie ieftine;
 Sa fie sigure în funcționare și să necesite un service ușor.

a – raport de transmitere astfel încât momentul de la ieșire să fie egal cu cel de la intrare

b – raport de transmitere pentru amplificare de cuplu

1
L 05-06 TA As.dr.ing. Alexandru Dobre

c – raport de transmitere pentru demultiplicare de cuplu (viteză de deplasare ridicată)

d – raport de transmitere pentru mersul înapoi

Schimbătoarele de viteze cu raporturi fixe de transmitere transmit puterea cu randament

ridicat (0,96 – 0,98). Sunt ieftine și ușor de proiectat, comparativ cu transmisiile continue. Acesta
fiind și motivul răspândirii lor pe diferite tipuri de automobile.

2
L 05-06 TA As.dr.ing. Alexandru Dobre

Fig. 1 Cutia de viteze cu 3 arbori cu 5 trepte, dispunere longitudinală

1 – Tr. I, 2 – Tr. II, 3 – Tr. III, 4 – Tr. IV (treapta de priză directă), 5 – Tr. V (treapta de supraviteză), 6 –
arborele primar, 7 – arborele secundar, 8 – arborele intermediar

Fig. 2 Cutia de viteze cu 3 arbori cu 4 trepte, dispunere longitudinală

3
L 05-06 TA As.dr.ing. Alexandru Dobre

Fig. 3 Cutia de viteze cu 3 arbori cu 6+1 trepte, dispunere longitudinală

1 – carcasa ambreiajului; 2 – arborele primar; 3 – angrenajul permanent; 4, 27 – Tr. VI; 5, 26 – Tr. II; 6, 23 –
Tr. I; 7, 22 – Tr. III, 8 – sincronizator pentru treptele III-IV; 9 – manșonul sincronizatorului; 10, 21 – Tr. IV;
11 – parte detașabilă a carcasei cutiei; 12, 14, 20 – Tr. R; 13 – arborele pinionului de mers înapoi; 15 –
arborele secondar; 16 – sapțiu disponibil pentru extinderea număruli de trepte; 17 – tija de acționare; 18 –
sincronizator pentru treapta de mers înapoi; 19 – manșonul sincronizatorului; 24 – manșonul
sincronizatorului pentru treptele I-II; 25 – sincronizator; 28 – carcasa cutiei; 29 – manșonul sincronizatorului
pentru treptele V-VI; 30 sincronizatorul

Avantajul principal pentru cutia de viteze cu 3 arbori îl reprezintă posibilitatea realizării

prizei directe (cuplarea directă a arborelui primar cu cel secundar), caz în care roțile dințate, lagărele
și arborele intermediar nu preiau sarcini și de asemenea uzarea și nivelul zgomotului sunt reduse la
minim în treapta de priză directă.
Dezavantajul principal îl reprezintă randamentul mai scăzut în treptele intermediare datorită
numărului mare de roți dințate implicate în transmiterea puterii.
În cazul schimbătoarelor de viteze cu 3 arbori raporturile de transmitere ale tuturor treptelor
de mers înainte, cu excepția treptei de priză directă, se obțin cu ajutorul a două perechi de roți
dințate. În felul acesta rezultă un schimbător de viteze compact, având distanța dintre axele arborilor
relativ redusă comparativ cu cutia de viteze cu 2 arbori.

4
L 05-06 TA As.dr.ing. Alexandru Dobre

Fig. 4 Cutia de viteze cu 3 arbori cu 6 trepte, dispunere longitudinală

1 – Tr. I, 2 – Tr. II, 3 – Tr. 3, 4 – Tr. IV, 5 – Tr. V (treapta de priză directă), 6 – Tr. VI, 7 – Tr. R, 8 – pinion
intermediar pentru mersul înapoi, 9 – arborele intermediar, 10 – arborele primar, 11 – arborele secundar, 12 –
furca de acționare a treptei, 13 – rulmentul de presiune

Gama de variație a raporturilor de transmitere, numărul treptelor de viteză și valorile

rapoartelor de transmitere se determină din condițiile de asigurare a calităților de dinamicitate și de
economicitate impuse. Gama de variație a raporturilor de transmitere se exprimă prin valoarea
raportului dintre raportul de transmitere cel mai mare (al primei trepte) și raportul de transmitere cel
mai mic (al ultimei trepte). La autoturisme gama de variație a raporturilor de transmitere variază
între 3,0 – 4,5.
La unele autoturisme și la vehiculele comerciale se utilizează una sau două trepte de viteză
al căror raport de transmitere este subunitar (0,7 – 0,8), numite trepte de supra-viteză (overdrive).
Creșterea numărului treptelor de viteze îmbunătățește factorul de utilizare a puterii
motorului, reduce consumul de combustibil și mărește viteza medie de exploatare a automobilului.
Pe de altă parte, creșterea numărului raporturilor de transmitere complică proiectarea cutiei de
viteze, făcând-o totodată și mai grea. De asemenea, dimensiunile și costul transmisiei cresc, iar
comanda devine mai complicată.
Utilizarea unui număr mai mare de trepte de viteză permite utilizarea mai eficientă a puterii
motorului și reduce numărul de rotații ale arborelui cotit pentru o anumită distanță parcursă, ceea ce
reduce uzarea motorului, consumul de combustibil și volumul emisiilor poluante.
Cutia de viteze cu 2 arbori sunt simple din punctul de vedere al proiectării, funcționează cu
zgomot redus și cu randament ridicat în treptele intermediare. Însă cel mai important avantaj al
acestora constă în dispunerea convenabilă și simplitatea constructivă la soluțiile „totul față” sau
„totul spate”. Ca dezavantaj, absența prizei directe, fapt ce duce la solicitarea roților dințate și a
lagărelor chiar și în ultima treaptă, ceea ce determină uzarea suplimentară a lor și creșterea nivelului
de zgomot.

5
L 05-06 TA As.dr.ing. Alexandru Dobre

Fig. 5 Cutia de viteze cu 2 arbori cu 6 trepte, dispunere transversală

1 – Tr. I, 2 – Tr. 2, 3 – Tr. 3, 4 – Tr. 4, 5 – Tr. 5, 6 – Tr. 6, 7,8 – carcasa cutiei (7 este prinsă de 8 prin
șuruburi), 9 – mecanismul de selectare, 10 – pinion pentru Tr. R, 11 – carcasa ambreiajului, 12 – arbore
primar, 13 – arbore secundar, 14 – diferențialul

6
L 05-06 TA As.dr.ing. Alexandru Dobre

Fig. 6 Cutia de viteze cu 2 arbori cu 5 trepte, dispunere transversală

1 – Tr.I, 2 – Tr.II, 3 – Tr.III, 4 – Tr.IV, 5 – Tr.V, 6, 7 – carcasa cutiei de viteze (e compusă din două părți) , 8
- pinion mers înapoi, 9 – mecanismul de selectare, 10 – carcasa ambreiajului, 11 – arborele primar, 12 –
arborele secundar, 13 - diferențialul

7
L 05-06 TA As.dr.ing. Alexandru Dobre

Fig. 7 Cutia de viteze cu 2 arbori transversali cu 6+1 trepte, dispunere transversală 4X2
1 – carcasa ambreiajului; 2 – arbore pentru treapta de mersul înapoi; 3 – arbore de ieșire pentru treptele V, VI
și R; 4 – cilindrul hidraulic; 5 – arbore primar; 6 – arbore de ieșire pentru treptele I, II, III și IV; 7 –
diferențial; 8 – vitezometru; 9 – Tr. II; 10 – Tr. I; 11 – Tr. IV; 12 – Tr. III; 13 – Tr. V; 14 – Tr. VI; 15 – Tr.
R; 16 – carcasa cutiei
8
L 05-06 TA As.dr.ing. Alexandru Dobre

Fig. 7 Cutia de viteze cu 2 arbori transversali cu 6+1 trepte, dispunere transversală 4X4
8 – carcasă angrenaj conic; 9 – flanșa arbore planetar dreapta; 10, 11 – angrenaj conic; 12 – flanșa de ieșire;
13 – flanșa arbore planetar stânga;

9
L 05-06 TA As.dr.ing. Alexandru Dobre

Fig. 8 Cutia de viteze cu 2 arbori, 5 trepte, dispunere transversală

11-31 – Tr. I; 9-10-32 – Tr. R; 8-33 – Tr. II; 6-34 – Tr. III; 4-36 – Tr. IV; 2-38 – Tr. V

Fig. 9 Cutia de viteze cu 2 arbori, 5 trepte, dispunere longitudinală, totul față

10
L 05-06 TA As.dr.ing. Alexandru Dobre

i5 i4 i3 i2
S iR i1 Ex. traseu flux de
putere în Tr.III

i0

TP
D
Fig. 10 Schema cinematică pentru o cutie de viteze cu 2 arbori, 5 trepte, dispunere transversală; S –
sincronizator, D – diferențial, TP – transmisie principală cilindrică

i6 i5
Ex. traseu flux de i4 i3
i2
putere în Tr.II i1

i0

iR
Fig. 11 Schema cinematică pentru o cutie de viteze cu 2 arbori, 6 trepte, dispunere longitudinală, transmisie
principală conică

11
L 05-06 TA As.dr.ing. Alexandru Dobre

P ip S

S5-6 S1-2

S3-4
Ex. traseu flux de putere în Tr.I

Fig. 11 Schema cinematică pentru o cutie de viteze cu 3 arbori, 6 trepte, dispunere longitudinală
P - arbore primar, S – arbore secundar, I - arbore intermediar, ip – raportul de transmitere al angrenajului
permanent, S1-2 – sincronizator pentru cuplarea treptelor 1, respectiv 2, S5-6 – sincronizator pentru cuplarea
treptelor 5 (priză directă), respectiv 6, S3-4 – sincronizator pentru cuplarea treptelor 3, respectiv 4

12
L 05-06 TA As.dr.ing. Alexandru Dobre

5 6

S1

S5-6 SR
Ex. traseu flux de putere în Tr.IV
Ex. traseu flux de putere în Tr.VI

S2

S4-3 S2-1
4 3
2 1

Fig. 12 Schema cinematică pentru o cutie de viteze cu 2 arbori transversali, 6+1 trepte
P - arbore primar; S1, S2 – arbori secundari; S2-1 – sincronizator pentru cuplarea treptelor I-II, S5-6 –
sincronizator pentru cuplarea treptelor V-VI; S3-4 – sincronizator pentru cuplarea treptelor III-IV; SR –
sincronizator pentru treapta de mers înapoi

SINCRONIZATOARE

Cuplarea treptelor schimbătorului de viteze se poate obține prin:

 roți dințate cu deplasare axială;
 roți dințate cu angrenare permanentă și mufe de cuplare.
Cuplarea treptelor de viteză prin roți dințate cu angrenare permanentă și mufe de cuplare
poate fi:
 cu mufe de cuplare simple (craboți);
 cu mufe de cuplare cu dispozitiv de sincronizare (sincronizatoare);
 cu mufe de cuplare cu dispozitiv tip roată liberă.

1. Cuplarea treptelor prin roți dințate cu deplasare axială

În figura 13 este prezentată cuplarea treptelor prin roți dințate cu deplasare axială. Roata
dințată 1 este fixată prin pană pe arborele 3, iar roata dințată 2 se poate deplasa axial pe arborele
canelat 4. Roata 2 este prevăzută cu un guler în care intră o furcă ce servește la deplasarea axială a
roții pe arborele canelat 4. Cuplarea treptei are loc prin deplasarea roții 2 până ce aceasta va angrena
13
L 05-06 TA As.dr.ing. Alexandru Dobre

cu roata 1. Cuplarea treptelor prin roți dințate cu deplasare axială prezintă, din cauza vitezelor
tangențiale diferite ale roților ce urmează să intre în angrenare, următoarele dezavantaje:
 uzarea rapidă a dinților roților de pe partea frontală și degradarea prematură a lor;
 zgomot și șoc la cuplare;
 dificultăți pentru șofer la schimbarea treptelor.
Trebuie de menționat însă că această soluție de cuplare este ieftină și simplă. Pentru
reducerea zgomotului și a solicitărilor trebuie ca înainte de schimbarea treptei să se egaleze vitezele
tangențiale ale roților dințate ce urmează să se cupleze. Cuplarea treptelor prin roți dințate cu
deplasare axială (cu dinți drepți sau oblici) se utilizează în prezent numai pentru obținerea treptei de
mers înapoi.

Fig. 13 Cuplarea treptelor prin roți dințate cu deplasare axială

a – schema constructivă; b – schema cinematică

2. Cuplarea treptelor prin roți dințate cu angrenare permanentă și mufe de cuplare

simple

Cuplarea treptelor prin roți dințate cu angrenare permanentă și mufe de cuplare simple poate
fi: cu mufă de cuplare cu dantură periferică și cu mufă de cuplare cu dantură frontală. În figura 2.a
se prezintă schema de principiu a cuplării treptelor prin roți dințate cu angrenare permanentă și
mufă de cuplare cu dantură periferică. Roata 1 este fixată pe arborele 5 prin intermediul unei pene,
iar roata 2 se rotește liberă pe arborele 4, ambele roți fiind angrenate permanent. Prin cuplarea
danturii d1 a mufei de cuplare 3 cu dantura d2 a roții dințate 2, aceasta se solidarizează cu arborele
4. În practică se întâlnesc două soluții constructive pentru danturile d1 și d2 ale mufei de cuplare 3
și roții 2 și anume:
 dantura d1 exterioară și dantura d2 interioară (fig. 14.a);
 dantura d1 interioară și dantura d2 exterioară (fig. 14.b).
În figura 2.b se prezintă cuplarea treptelor prin roți dințate permanent angrenate și mufă de
cuplare cu dantură frontală. Prin deplasarea spre dreapta a mufei de cuplare 3 dantura frontală
(craboții) d1 se cuplează cu dantura frontală d2 a roții 2 permițând transmiterea mișcării de la
arborele 5 la arborele 4.

14
L 05-06 TA As.dr.ing. Alexandru Dobre

Fig. 14 Cuplarea treptelor prin roți dințate cu angrenare permanentă și mufe de cuplare simple

Sincronizatorul este un mecanism special de cuplare a treptelor de viteză, care permite

egalizarea turațiilor între arborele secundar (în unele cazuri arborele primar) și roata care trebuie
cuplată, înainte de solidarizarea la rotație a lor. Utilizarea sincronizatoarelor este cea mai importantă
perfecționare a schimbătoarelor de viteze cu trepte cu arbori cu axe fixe. Ele permit o schimbare
rapidă fără șoc.

15
L 05-06 TA As.dr.ing. Alexandru Dobre

Inelul
Roată dințată sincronizatorului
interior
Inel conic
Suprafață conică interioară exterior
pentru sincronizare Inelul sincronizatorului
exterior (inel de blocare)

a – sincronizator pentru o singură treaptă b – sincronizator pentru 2 trepte

Fig. 15 Componentele unui sincronizator
1 – arborele cutiei de viteze, 2 – butucul, 3 – manșonul, 4 – pinionul treptei respective de viteze, 5 – inelul
sincronizatorului

16
L 05-06 TA As.dr.ing. Alexandru Dobre

La selectarea unei trepte de viteze se deplasează manșonul 3, care va veni în contact cu inelul
sincronizatorului 5. Frecarea dintre inelul sincronizatorului și suprafața conică 6 a pinionului, face ca viteza
unghiulară a pinionului să fie aceeași cu cea a manșonului 3. Manșonul se angrenează apoi cu dantura
auxiliară 7 a pinionului, pentru a transmite arborelui de ieșire mișcarea de rotație.

I – decuplarea motorului de cutia de viteze

Vm/p
II – faza de interdicție
(punerea în contact a inelului sincronizatorului cu pinionul: contact conic)

Vm/p
III – faza de angajare
Vm/p = 0

Fig. 16 Principiul de funcționare al sincronizatorului

În decuplare, arborele primar se desolidarizează de arborele cotit (arbore primar se rotește datorită
inerției), iar manșonul sincronizatorului începe să se deplaseze, culisând pe butucul acestuia. La deplasarea
manșonului, acesta împinge inelul sincronizatorului care exercită frecare pe suprafața conică a pinionului
(are loc sincronizarea). De îndată ce viteza manșonului Vm devine egală cu cea a pinionului Vp cuplarea se
poate face.

SISTEMUL DE ACȚIONARE AL SCHIMBĂTOARELOR DE VITEZE

Sistemul de acționare al schimbătorului de viteze servește la cuplarea și decuplarea treptelor de

viteze. Alegerea treptei de viteze, respectiv a raportului de transmitere, pentru diferitele condiții de deplasare
se poate face: manual, de către șofer, semiautomat sau automat.
Cerinte:
 simplitate constructivă;
 siguranță în funcționare;
 preț de cost cât mai scăzut;
 efort minim din partea șoferului;
 întreținere ușoară.

17
L 05-06 TA As.dr.ing. Alexandru Dobre

Sistemul de acționare la schimbătoarele de viteze în trepte cu arbori cu axe fixe, în majoritatea

cazurilor este mecanic. Se întâlnesc însă mai rar și sisteme de acționare hidraulice, pneumatice sau electrice.
Sistemele nemecanice se utilizează pentru a micșora efortul conducătorului sau pentru automatizarea parțială
sau completă a schimbării treptelor.
În figura 17 se prezintă construcția mecanismului de acționare a treptelor cu maneta pe capacul
schimbătorului de viteze. Întregul mecanism este montat în capacul carterului schimbătorului de viteze.
Capacul cu mecanismul de acționare e montat fie la partea superioară a carterului fie pe un perete lateral.

Fig. 17 Mecanismul de acționare

1 – levierul schimbătorului de viteze; 2 – articulație sferică; 3 – știft selector; 4 – tija de acționare; 5 – bolț
conic de fixare treaptă de viteză; 6 – furca; 7 – manșonul sincronizatorului; 8 – sincronizatorul; 9 – treaptă de
viteză

Dispozitivul de fixare a treptelor are rolul de a menține schimbătorul de viteze într-o anumită treaptă,
sau la punctul mort, atât timp cât nu intervine conducătorul auto. Rezultă că acest dispozitiv elimină
posibilitatea decuplării sau cuplării de la sine a treptelor.
Pentru fixarea treptelor, fiecare tijă culisantă are la partea superioară trei locașuri semisferice în care
intră bila bolțul conic, apăsat de arc. Locașurile extreme ale tijei 4 corespund celor două trepte care se obțin
cu furca respectivă, iar cel din mijloc – poziției de punct mort. Distanțele dintre locașuri trebuie astfel alese
încât să asigure angrenarea roților dințate ale fiecărei trepte pe toată lungimea dinților. Forța arcului se alege
în așa fel încât să nu permită deplasarea de la sine a tijei culisante, datorită vibrațiilor sau forțelor axiale din
angrenaje.
Dispozitivul de blocare (zăvorâre) a treptelor îndeplinește următoarele roluri:
 nu permite cuplarea simultană a două sau mai multe trepte de viteze;
 nu permite cuplarea unei alte trepte când schimbătorul de viteză se află într-o treaptă
oarecare.

18