Sunteți pe pagina 1din 20

GHID DE BUNE PRACTICI

pentru

dezvoltarea continuă a cadrelor didactice


prin

Cursuri Masive Online Deschise (MOOC)

2018

1
CUPRINS

Necesități de dezvoltare profesională continuă (DPC) și provocări MOOC .................................................. 3

Beneficii MOOC pentru DPC a profesorilor................................................................................................... 5

Pregătirea profesorilor pentru a studia cursuri MOOC ................................................................................ 7

Inițiative și experiențe de utilizare MOOC în DPC a profesorilor.................................................................. 8

Probleme in implementarea cursurilor MOOC ............................................................................................. 9

Provocări pentru elaboratorii de cursuri MOOC......................................................................................... 13

Concluzii ...................................................................................................................................................... 17

Bibliografie .................................................................................................................................................. 18

2
Necesități de dezvoltare profesională continuă (DPC)
și provocări MOOC

Dezvoltarea competențelor și cunoștințelor cadrelor didactice pe parcursul carierei reprezintă o


prioritate-cheie internațională [1]. Recomandările și studiile internaționale și europene în acest
domeniu au fost prezentate în studiul Teachers’ core competences: requirements and
development, performed as research by European Commission, efectuat de către Comisia
Europeană [2]. Prioritățile UE pentru îmbunătățirea calității și a formării inițiale a cadrelor
didactice subliniază necesitatea de a îmbunătăți competențele profesorilor, precum și de a
promova valorile și atitudinile lor profesionale. Domeniul în care profesorii au nevoie de
dezvoltare profesională continuă (DPC) se referă la cunoașterea disciplinelor predate,
competențele pedagogice, competențele digitale, competențele transversale, practicile reflexive,
cercetare, inovație, colaborare și învățarea autonomă [2].

Necesitatea dezvoltării profesionale a cadrelor didactice în România și Moldova este stipulată în


legea educației: „... Dezvoltarea profesională a cadrelor didactice este obligatorie pe parcursul
întregii activități profesionale și este reglementată de Guvern. Ea se desfășoară în instituții de
învățământ superior și/sau în instituții de formare profesională continuă, de către alți furnizori de
servicii educaționale, pe baza programelor de formare profesională acreditate” [3]. Termenii de
referință pentru dezvoltarea profesorilor sunt descriși în documentul „Standarde de competență
profesionale ale cadrelor didactice din învățământul general” [4].

Documentele de politici care stipulează nevoile de dezvoltare profesională a cadrelor didactice,


atât la nivel internațional, cât și la nivel național, reflectă cerințele societății în domeniul
educației. Profesorii lucrează într-un mediu social, economic și științific în care schimbările se
produc permanent. Ei trebuie să dezvolte în studenții/elevii lor gândirea analitică și critică,
pentru ca aceștia să înțeleagă mediul în continuă schimbare, să fie deschiși la ideile noi și să fie
în stare să rezolve probleme din viața reală. Profesorii trebuie să se dezvolte în permanență,
pentru a putea să facă față ritmului rapid al inovațiilor educaționale și al tehnologiilor de
învățare, precum și al schimbărilor din domeniile cunoașterii. Într-un raport OECD se
menționează că pentru a fi calitativ un sistem educațional nu poate depăși calitatea profesorilor
săi, deoarece rezultatul învățării elevilor este, în final, produsul a ceea ce se întâmplă în clasă [5].

Importanța DPC este evidențiată și într-un alt raport OECD, în care se spune [6]:
„Indiferent de pregătirea inițială a profesorilor, este imposibil ca aceștia să fie
instruiți pentru toate provocările cu care se vor confrunta pe tot parcursul carierei.
Sistemele educaționale încearcă să ofere profesorilor oportunități de dezvoltare
profesională continuă, pentru a menține un standard înalt de predare și a păstra în
sistem cadre didactice de calitate înaltă”.

Realizarea procesului de DPC constituie o sarcină complexă, care include șase elemente-cheie
[7]: 1) timpul profesorului; 2) formare și consiliere; 3) administrare; 4) materiale; echipamente și
facilități; 5) transport și cazare; 6) taxe pentru cursuri.

3
O altă provocare constă în faptul că natura DPC s-a schimbat în ultimul timp, adevăr confirmat
în diferite lucrări:

„Dezvoltarea cadrelor didactice necesită o modificare de la ateliere de lucru simple


către un sistem mai robust de educație continuă. Pentru a avansa în carieră, profesorii
trebuie să caute oportunități de dezvoltare profesională, care sunt realizate în
permanență în concordanță cu anumite standarde și evaluări” [8].
„Dezvoltarea profesională nu mai poate fi doar aceea de a expune profesorii la
ateliere singulare sau la oferirea de cunoștințe de bază despre metodologia de
predare. În prezent, dezvoltarea profesională necesită o schimbare fundamentală în
practica profesorilor, pentru a accentua intensificarea procesului de învățare centrată
pe elev” [9].

În pofida necesității de cadre didactice de calitate, majoritatea profesorilor din întreaga lume au
puține oportunități de dezvoltare profesională, ceea ce nu permite a promova un învățământ de
calitate. Pentru mulți profesori, dezvoltarea profesională este episodică, calitatea variază, durata
acesteia este limitată și un sprijin sau o monitorizare sunt aproape inexistente [10].

Ofertele de dezvoltare profesională propuse de instituțiile de învățământ superior atât din


România cât și din Republica Moldova sunt în mare parte tradiționale: sesiuni/cursuri de formare
față în față pentru câteva săptămâni sau în zilele de sfârșit de săptămână, ateliere și seminare.
Există și unele instituții care oferă cursuri hibride, adică o combinație de sesiuni tradiționale și de
cursuri electronice.

Principalele provocări pe care le au cadrele didactice în dezvoltarea competențelor lor țin de


următoarele aspecte: timpul necesar pentru studii de DPC și problema de înlocuire a orelor de la
locul de muncă; gradul de potrivire a conținutului instruirii cu necesitățile lor de dezvoltare;
costurile pentru DPC. Societatea așteaptă ca profesorii să fie responsabili de reînnoirea
cunoștințelor și aptitudinilor lor cu sprijin instituțional și financiar minim. Profesorii nu au timp
liber, pentru a studia în cadrul cursurilor tradiționale, deoarece trebuie să activeze în școală.
Adesea, conținutul cursurilor de formare nu este transparent în prealabil și nu este potrivit pentru
nevoile cadrelor didactice, însă cursanții înscriși nu abandonează aceste cursuri, deoarece au
nevoie de certificate pentru dezvoltarea continuă. Întrebarea financiară, de asemenea, este
importantă în CPD.

4
Beneficii MOOC pentru DPC a profesorilor

Cursurile MOOC ar putea fi o soluție pentru problemele menționate de dezvoltare a profesorilor.


Beneficiile MOOC pentru profesori sunt analizate în diferite lucrări [11-14]. Câteva motive care
fac din MOOC un mediu de învățare adecvat pentru dezvoltarea profesorilor, sunt descrise în
corespondență cu ideile din resursele web menționate:
• Cunoștințe noi și actualizate. Profesorii sunt impuși să învețe ceva nou în permanență:
fie strategii de predare- învățare-evaluare, fie conținuturi actualizate, fie abilități digitale
sau alte lucruri. Ei au nevoie de timp și trebuie să depună eforturi pentru a face față
acestor provocări din mers. Cursurile MOOC le oferă oportunități de a găsi și de a studia
într-un mod structurat materiile necesare. Provocarea, pentru profesori, constă în
posibilitatea de a găsi exact la timp cursurile de care au nevoie.
• Depozit de resurse educaționale la clasă. Conținuturile MOOC pot fi folosite de
profesori pentru activitățile didactice proprii. Acest lucru se poate face direct, dacă
conținuturile sunt licențiate Creative Commons [15], sau indirect, în cazul când profesorii
urmează legăturile și resursele din curs și le încorporează în activitățile didactice în clasă.
Depinde de iscusința cadrelor didactice cum vor folosi în mod inteligent aceste resurse.
• Varietate de alegeri/opțiuni. Piața MOOC se dezvoltă foarte rapid: în fiecare an apar
cursuri noi, iar provocarea pentru profesori constă în a găsi cursurile potrivite pentru
necesitățile și nivelul lor.
• Conținuturi potrivite. Cursurile MOOC sunt deschise pentru utilizatori. Aceasta
înseamnă că profesorii au acces la programul cursului și pot să se înscrie în acele cursuri
pe care le consideră potrivite nevoilor lor. Conținutul este transparent, dar devine
disponibil în totalitate, treptat, pe durata perioadei de desfășurare a cursurilor. Uneori,
profesorii pot avea alte așteptări sau pot să nu reușească să studieze la nivelul cerut
materiile propuse, iar aceste motive pot cauza abandonarea cursului. Acest risc este
inerent atât pentru cursurile tradiționale, cât și pentru cursurile electronice și diminuarea
lui depinde în cea mai mare parte de cursanți, dar nu de elaboratorii de cursuri.
• Calitatea cursurilor MOOC. Cele mai recente cursuri MOOC sunt oferite de instituții
cu renume, care au o metodologie bine stabilită pentru elaborarea de cursuri electronice și
un personal academic bine pregătit, astfel încât calitatea cursurilor nu ar fi o problemă. În
plus, pilotarea cursului implică cursanți motivați și deschişi, care își aduc propria
contribuție la calitatea și actualizarea cursului. Provocarea și neconcordanța constă în
faptul că nu există o relație univocă între calitatea cursului și rata de absolvire a
cursanților înscriși la curs, din cauza diferitor motive de abandon.
• Stabilirea unei comunități a profesorilor. Implicarea într-un curs MOOC înseamnă
interacțiune și colaborare cu colegii interesați de aceleași subiecte. Activitățile cursului
pot conduce la apariția unei comunități puternice de profesori, care fac schimb de idei, de
metode și de bune practici, în conjuncție cu activitățile adecvate de predare-învățare-
evaluare pentru revigorarea cunoștințelor și reflecții proprii.
• Dezvoltarea competențelor digitale. Profesorii înscriși într-un MOOC sunt expuși la o
varietate de instrumente tehnologice, implementate într-o abordare pedagogică adecvată.

5
În consecință, ei dezvoltă competențele TIC necesare pentru propria lor practică
didactică. Provocarea constă în implementarea și în aplicarea competențelor dobândite în
activitățile din clasă.
• Îmbunătățirea competențelor de predare. Profesorii pot aborda cursul MOOC în
intenția de a împrumuta metode noi de dezvoltare a unui mediu atractiv de predare și
învățare pentru elevii lor, inclusiv cu implementarea TIC. Teama și grija profesorului ce
dorește acest lucru ar putea fi sfidarea și reticența colegilor pentru inovații.
• Promovarea resurselor educaționale deschise (RED). În cursurile MOOC se
utilizează, de obicei, RED sau sunt incluse legături către portalurile RED, ce îmbogățesc
depozitul de materiale didactice pe care profesorii le pot folosi în clasă. Reversul
medaliei este că resursele deschise sunt mai puțin cunoscute de către profesori și trebuie
depus efort, pentru a promova acest concept, alături de cel al MOOC.
• Flexibilitate în timp și spațiu. Deoarece cursurile MOOC sunt livrate electronic la
distanță, profesorii-cursanți nu sunt forțați să-și părăsească locul de muncă. Ei pot să-și
planifice timpul și pot să studieze în propriul ritm, combinând responsabilitățile de
profesor cu cele de cursant, studiind lucruri noi. Dilema cu care se confruntă profesorii
este a găsi timp pentru studii, deoarece eforturile de a studia un curs necesită timp,
indiferent de forma de livrare a acestuia. În cazul MOOC, acest timp este extins pe o
perioadă mai lungă, fără ca să fie stabilite ore fixate pentru studii.
• Finanțe. În prezent, cursurile MOOC sunt oferite gratuit sau pentru o taxă de certificare.
Aceasta este o oportunitate excelentă de dezvoltare profesională și o soluție pentru
administratorii școlilor, responsabili de CPD. Studierea pe gratis este o oportunitate
pentru profesori, deși nu reprezintă o garanție pentru finalizarea cursului.

6
Pregătirea profesorilor pentru a studia cursuri MOOC

Relevanța cursurilor MOOC pentru formarea continuă a cadrelor didactice a fost analizată într-
un șir de lucrări [16-19]. Succesul depinde de modul în care cursurile MOOC sunt utilizate,
pentru a sprijini diferitele obiective și cerințe ale profesorilor. Întrucât profesorii reprezintă un
grup-țintă specific, cercetările întreprinse în privința implementării cursurilor MOOC în
perfecționarea cadrelor didactice reprezintă un potențial neexploatat pentru elaboratorii de
MOOC.

Cadrele didactice care necesită dezvoltare profesională continuă sunt profesori care au deja o
calificare în învățământ, dar au nevoie de perfecționare și actualizare a cunoștințelor, profesori
care au nevoie de recalificare din cauza modificării curriculumului sau profesori care doresc
avansare în carieră. Profesorii au caracteristici specifice în ceea ce privește procesul de învățare
și se presupune că cursurile MOOC concepute pentru nevoile lor ar trebui să aibă succes și rate
satisfăcătoare de absolvire.

Una din caracteristicile pozitive ale profesorilor este că ei sunt obișnuiți să învețe tot timpul.
Profesorii sunt oameni cu știință de carte, motivați și autodirecționați. Deși nu există condiții de
înscriere la MOOC, profesorii, în calitate de potențiali cursanți, au deja un bagaj de cunoștințe și
o experiență inițială. Ei posedă experiența de predare-învățare-evaluare, care îi face încrezători în
forțele proprii. Ei pot împărtăși ceea ce știu și pot să-i ajute pe alți colegi de la curs să învețe.
Învățarea autodirecționată semnifică faptul că profesorii își stabilesc obiective profesionale
individuale și caută oportunități care le-ar permite să atingă aceste obiective. Scopul dezvoltării
profesionale variază în funcție de nevoile individuale ale cadrelor didactice. Domeniul de
recalificare ar putea fi diferit pentru profesorii mai experimentați, care au dorința de a-și
îmbogăți cunoștințele și abilitățile, față de profesorii mai puțin experimentați. Motivația este
intrinsecă, determinată de nevoia proprie de dezvoltare a profesorului, și condiționată de
cerințele sistemului educațional. Profesorii pot studia un MOOC din diferite motive, nu doar
pentru obținerea unui certificat. Obiectivele și motivațiile profesorilor pentru CPD ar trebui
identificate printr-un chestionar, înainte de a elabora un curs MOOC sau la etapa de înregistrare
la curs, cu scopul de a face modificări ale cursului în viitor.

Cursurile MOOC vor ajuta pe profesori să 1) observe modul în care alții predau online; 2) să se
implice în discuțiile comunităților academice despre subiectele care îi interesează; 3) să
experimenteze activitățile de învățare online; 4) să studieze lucruri noi într-un mod structurat și
5) să acceseze resurse adecvate (în mare parte, gratuite) în anumite domenii și subiecte [20].

Implementarea cursurilor MOOC pentru dezvoltarea profesională a cadrelor didactice este un


proces relativ nou și explorat insuficient, dar se consideră că MOOC sunt relevante în DPC,
deoarece de acestea beneficiază atât profesorii-cursanți, cât și elaboratorii MOOC. Profesorii-
cursanți pot obține o dezvoltare profesională de înaltă calitate gratuit, iar elaboratorii/furnizorii
MOOC își lărgesc arealul de cursanți printr-un grup-țintă de profesori motivați [21].

7
Inițiative și experiențe de utilizare MOOC în DPC a profesorilor

Căutările în rețeaua web cu privire la cursuri MOOC pentru profesori oferă o gamă bogată de
cursuri, oferite pe diferite platforme și în diverse domenii. Printre platformele ce găzduiesc astfel
de cursuri MOOC sunt Coursera, EdX, FutureLEarn, MOOC-Ed, European Schoolnet Academy,
MiriadaX, Open Learning și altele. De exemplu, ClassCentral a enumerat în lista de rezultate 139
de cursuri MOOC pentru profesori, livrate de universități cu renume mondial, 83 dintre ele
oferind certificate de absolvire. Majoritatea din aceste cursuri sunt în limbile engleză și spaniolă,
iar tematica lor acoperă o gamă largă de subiecte, precum politici educaționale, proiectare
curriculară, strategii și tehnici de predare-învățare-evaluare, utilizarea TIC în procesul didactic,
predarea științelor, predarea limbilor străine ș.a.

Diferite țări și instituții se orientează spre utilizarea MOOC în dezvoltarea continuă a


profesorilor, fiind finanțate de guvernele lor. Există o listă lungă de instituții (Consiliul Britanic,
Universitatea din California, Universitatea de Stat din Arizona, Universitatea din Groningen,
Universitatea din Pittsburgh, Universitatea din Wales, Universitatea Autonomă din Barcelona,
Universitatea din Auckland, Universitatea din Houston ș.a.) care oferă o varietate de cursuri
pentru profesori.

Pe lângă eforturile guvernamentale, organizațiile internaționale vin, de asemenea, cu propuneri și


sprijin financiar pentru popularizarea utilizării MOOC în diferite scopuri educaționale, inclusiv
pentru DPC a profesorilor. De exemplu, UNESCO și Commonwealth of Learning au lansat un
ghid MOOC pentru factorii de decizie din țările în curs de dezvoltare. Acest ghid intenționează
să sensibilizeze factorii de decizie din aceste țări în privința utilizării cursurilor online, inclusiv a
cursurilor MOOC, pentru a oferi noi modalități de realizare a învățământului superior și căi de
acces către acesta, precum și posibilități de învățare pe tot parcursul vieții, astfel ca un număr tot
mai mare de persoane tinere și persoane în vârstă să beneficieze de studii de calitate [24]. În
Europa, Uniunea Europeană a finanțat mai multe proiecte de cercetare și cooperare în cadrul
MOOC. Unele dintre cele mai populare proiecte MOOC finanțate de către Uniunea Europeană
include proiectul HOME (Învățământul superior online: cursuri MOOC în mod European),
proiectul ECO (Elearning Communication și OpenData, Comunicare mediată electronic și date
deschise), proiectul EMMA (European Multiple MOOC Agregator, Agregator european multiplu
MOOC) și platforma OpenupEd (prima inițiativă MOOC din Europa). Toate aceste eforturi și
inițiative reprezintă o mărturie clară că cursurile MOOC sunt în dezvoltare continuă și că pot fi
utilizate pentru DPC a profesorilor.

8
Probleme in implementarea cursurilor MOOC

Milioane de utilizatori sunt înregistrați în cursuri deschise masive online. Portalul Class Central
[22] se referă la 58.000.000 de studenți înregistrați la peste 700 de universități, în 6830 de cursuri
MOOC, însă rata celor care în realitate finalizează studiile este mică, de circa 10% [23]. Ratele
scăzute de implicare și de absolvire reprezintă probleme substanțiale pentru cursurile MOOC. În
general, situația este următoarea: mulți se înscriu, unii încep să studieze, un număr mare de
cursanți abandonează și doar o mică parte finalizează studiile.
Cursurile MOOC au avantajul de a deschide posibilități de studii pentru un grup larg de studenți
și cursanți și de a reduce barierele de participare la studii, însă diferite caracteristici ale cursurilor
și ale cursanților condiționează diferite comportamente și atitudini față de învățare.

Cursurile MOOC pot fi utilizate ca un instrument de lărgire a accesului la educație și în scop de


perfecționare profesională, de dezvoltare a competențelor, de recalificare.

Analiza datelor cu privire la contingentul de participanți a evidențiat faptul că există cinci tipuri
de cursanți MOOC, în conformitate cu comportamentul și implicarea lor [26]:

• Persoane neprezente (No-Shows) – cei care s-au înregistrat, dar niciodată nu au accesat
materialele de curs.
• Observatori – au accesat cursul și poate au citit unele conținuturi sau au răsfoit
discuțiile, dar nu au realizat nici o activitate de învățare/evaluare, în afară de răspunsuri la
întrebările de tip pop-up (întrebări ce apar la anumite momente într-o fereastră aparte),
încorporate în înregistrările video.
• Vizitatori cu scop de informare (Drop-Ins) – au realizat unele activități (au vizionat
înregistrările video, au citit sau au participat în discuțiile de pe forum) pentru anumite
teme selectate din curs, dar nu au încercat să studieze și să finalizeze cursul în întregime.
• Participanți Pasivi – au tratat cursul ca pe un conținut, în calitate de consumatori. Ei
poate au vizionat înregistrările video, au răspuns la unele subiecte din teste, au citit
discuțiile de pe forumuri, dar, în general, nu s-au implicat în activitățile de învățare-
evaluare.
• Participanți Activi – au participat plenar în toate activitățile din cursul MOOC, inclusiv
la discuțiile din forumuri, au îndeplinit majoritatea sarcinilor de învățare-evaluare.
• Rezultatele rapoartelor elaborate de ClassCentral despre cursurile MOOC și cursanții
înregistrați la ele au relevant faptul că cursurile MOOC devin tot mai populare între
cursanți atât în Europa, cât și în afara ei. De exemplu, în februarie 2016 platforma
Franceză FUN avea un număr de 500 000 de studenți, iar Universitatea din Londra avea
înregistrați un milion de cursanți pe Coursera [27].

Comportamentul și atitudinea cursanților depind de mai mulți factori, în primul rând de


motivațiile și de obiectivele pe care le au atunci când decid să se înscrie într-un curs MOOC.
Conform datelor sondajului [27], majoritatea respondenților au declarat că principalele motive de

9
a se înscrie la un curs MOOC sunt curiozitatea și dorința de dezvoltare continuă, pentru a avansa
în carieră.

Este important să fie analizate motivele posibile de abandon, pentru a identifica cauzele care pot
fi evitate sau pot fi atenuate înainte de lansarea unui nou curs MOOC. Studii recente [10, 17]
prezintă rezultate ale cercetarilor legate de ratele de completare a MOOC din diferite perspective.
Autorii au revizuit literatura existentă referitoare la ratele de abandon MOOC și au oferit o
metaanaliză a datelor [10].

Ratele reduse menționate [10] se referă la toate tipurile de MOOC, nu doar la cele pentru
dezvoltarea profesorilor. Motivele identificate de abandon [10] vor fi analizate aici, împreună cu
caracteristicile profesorilor în calitate de potențiali cursanți MOOC [13, 14], fiind prezentate și
propuneri de atenuare a acestora.

• Lipsă de intenții reale de a finaliza studiile în cursul MOOC. Printre motivele de


participare la MOOC se enumeră curiozitatea și dorința de a afla mai multe despre
MOOC, dar nu atât intenția de a studia subiectele din curs [10, 18]. Aceste motive se
referă la profesorii care doresc să înțeleagă formatul cursului, pentru a elabora propriile
cursuri [14]. Curiozitatea de a învăța despre MOOC reprezintă un aspect pozitiv al
dezvoltării profesionale și, în același timp, profesorii pot studia și materiile din curs. În
majoritatea cazurilor, profesorii se înscriu la cursuri electronice pentru conținuturile lor și
chiar dacă nu au intenția de a absolvi cursul, totuși fac eforturi pentru a studia cel puțin o
parte din curs. Prin urmare, profesorii învață ceva nou, care să corespundă obiectivelor
lor de învățare. Intenția de a produce propriile cursuri sau conținuturi digitale este, de
asemenea, valoroasă, deoarece profesorii vor promova în acest mod noi metode și
strategii didactice.
• Lipsă de timp. Există participanți care inițial intenționează să finalizeze cursul, dar nu
pot realiza această intenție, deoarece nu dedică suficient timp studiului [19]. Chiar dacă
profesorii au un grad înalt de motivație pentru a finaliza studiile, problemele personale și
sarcinile de muncă pot provoca obstacole. În unele cazuri, volumul de lucru al cursului
poate fi prea mare. Elaboratorii cursului trebuie să indice clar ce condiții trebuie să
respecte cursanții și dificultățile, pe care le pot întâmpina aceștia. De asemenea,
programul cursului MOOC și activitățile de învățare & evaluare trebuie planificate cu
grijă, pentru a diminua acest risc.
• Dificultatea cursului și lipsa de ajutor. Această cauză este parțial corelată cu cea
precedentă. Elaborarea de cursuri MOOC pentru profesori presupune investigarea
nevoilor lor de formare. Autorii MOOC ar trebui să stabilească inițial gradul de
dificultate al cursului, în funcţie de nivelul cursanților potențiali. În cazul profesorilor-
cursanți, nivelul lor, în linii generale, poate fi identificat. De obicei, toți profesorii au
absolvit o instituție de învățământ superior, astfel încât au studii de bază în domeniu, deși
acest lucru nu întotdeauna corespunde adevărului. Dificultatea cursului depinde de
elaboratorii MOOC, iar lipsa de ajutor în studierea temelor poate fi rezolvată printr-o
abordare pedagogică adecvată, prin prezentarea conținutului în diverse formate media,
prin furnizarea de resurse și legături suplimentare, precum și prin implicarea
oportunităților și instrumentelor de colaborare.

10
• Competențe digitale și abilități de învățare de nivel scăzut. Cursanții unui MOOC
trebuie să posede un grad ridicat de autonomie și un anumit nivel de competențe digitale,
pentru a face față tehnologiilor și resurselor electronice utilizate. Chiar și cei care
folosesc o gamă largă de tehnologii generice se pot simți frustrați, atunci când trebuie să
învețe repede utilizarea unor aplicații noi. Unii pot întâmpina dificultăți la aplicarea
subiectelor teoretice studiate în practica lor din clasă. Aceste cauze pot fi atenuate de
elaboratorii de cursuri prin oferirea de linkuri către tutoriale relevante sau către forumuri
referitoare la utilizarea tehnologiilor respective. Materialele de curs trebuie prezentate
într-o manieră constructivistă, corelată cu soluțiile problemelor reale din contextul
educaţional al cursanților. Trebuie să fie utilizate instrumente de colaborare, pentru a
încuraja participarea cadrelor didactice la ajutor reciproc, în special în cazul sarcinilor
dificile.
• Experiențe proaste/greșite. Unii participanți la MOOC au indicat o varietate de
experiențe nefavorabile, care prezintă bariere în a continua studiile: comportamentul
necorespunzător al colegilor în forumuri; lipsa de accente și de coordonare în cadrul
forumurilor; destrămarea grupurilor de studii; materiale de studii de calitate joasă sau
chiar incorecte/neadecvate; probleme tehnice în platforma MOOC [10]. Calitatea
materialelor de curs depinde de autoritatea și de filosofia pedagogică a dezvoltatorilor
cursului. Cursul lansat sub auspiciile și autoritatea unei instituții de învățământ superior
pare a avea a priori o calitate înaltă. Dacă cursul nu satisface criteriile de calitate, atunci
instituția va pierde potențialii cursanți și va fi exclusă de pe piața educației. Problemele
tehnice, dacă sunt legate de funcționarea platformei, de asemenea, sunt în
responsabilitatea furnizorului de cursuri MOOC.
Problemele ce țin de forumurile MOOC sunt comune tuturor forumurilor, în
special celor nemoderate. Această problemă depinde în mare măsură de cultura de
comunicare online a participanților. Subiectele pentru discuțiile de pe forum trebuie
formulate foarte clar, cu subiecte atrăgătoare. Profesorii-cursanți trebuie să cunoască și să
utilizeze principiile culturii de comunicare, dar acest lucru nu se respectă întotdeauna, în
cazul comunicărilor electronice. Probabil, este necesară o moderare din partea
furnizorilor de MOOC și reguli clare pentru postările din forum, precum: limbajul
științific folosit, stilul de exprimare calitativ și concis, atitudinea față de subiectele
discutate.
• Așteptări nerealiste. Se poate întâmpla că participanții se înscriu într-un curs MOOC
neștiind ce condiții impune cursul și pot avea așteptări nerealiste fie de la curs, fie față de
propria capacitate de a studia cursul respectiv. Aceste cauze pot fi diminuate printr-o
descriere relevantă a cursului, cu așteptări clare pentru cursanții cursului în ceea ce
privește rezultatele învățării, timpul necesar pentru studii și cerințele preliminare ale
cursului. Ar trebui ca profesorii-cursanți să aibă abilități de apreciere a cunoștințelor lor
prealabile, a potențialului lor de învățare și a așteptărilor, pentru a finaliza cu succes
studiile.
• Grafic nepotrivit al cursului sau activități întârziate. Dacă unii cursanți întârzie să se
includă la timp în activitățile de studii în cadrul unui curs MOOC, atunci vor întâmpina
dificultăți. Ei vor abandona cursul sau vor avea rezultate slabe. Este destul de dificil să te
implici în discuții despre subiectele din curs, atunci când grupurile de învățare sunt deja
formate și au avansat în studierea materiei. Nou-veniții se pot strădui să înțeleagă temele

11
și dacă pot intra rapid în esență, ei pot reuși, altfel vor absolvi cursul cu sentimente și
rezultate proaste sau îl vor abandona.
Graficul cursului înseamnă distribuirea în timp a temelor și a activităților de
învățare. Unele cursuri MOOC permit participanților să acceseze materialele cursului pe
întreaga perioadă de înscriere sau chiar atunci când cursul nu mai este activ. Altele oferă
participanților acces la subiectele cursului treptat și pe o perioadă de timp fixă. Primul
format este mai favorabil pentru profesori, deoarece ei ar putea aloca timp pentru studii în
conformitate cu timpul lor liber și ar realiza activitățile de învățare & evaluare în ritm
propriu.
• Evaluare reciprocă. Evaluarea colegilor este considerată de mulți autori MOOC drept o
mare oportunitate pentru interacțiunea participanților și ca mijloc de evaluare a
rezultatelor obținute de cursanți. Cu toate acestea, unii autori au remarcat faptul că în
cursurile unde se pune accent pe evaluarea reciprocă a colegilor, ratele de finalizare sunt
mult mai mici decât în altele [20]. Evaluarea reciprocă are câteva lacune, care trebuie
depășite. Ea este considerată o activitate de învățare și o provocare pentru cursanți și, în
același timp, le cere mai mult efort. Unii cursanți nu sunt mulțumiți de conceptul de
evaluare reciprocă, deoarece așteaptă ca instruirea și feedbackul să fie oferite de un
profesor calificat, nu de un coleg necunoscut [21]. Se poate întâmpla ca evaluatorul coleg
să nu dețină competențe suficiente și să trimită comentarii fără sens sau neadecvate
despre rezultatele colegilor.

12
Provocări pentru elaboratorii de cursuri MOOC

Într-un curs tradițional, profesorul-titular este responsabil de elaborarea materialelor de curs: de


selectarea manualelor, compilarea conținuturilor, prezentarea prelegerilor, structurarea activității
de învățare și de probele de evaluare. Construirea unui curs MOOC nu constă doar din
asamblarea unui șir de documente și resurse (clipuri video, prezentări, referințe web deja
existente ș.a.). Elaborarea unui curs MOOC este cu mult mai solicitantă. În primul rând, întrucât
profesorii nu interacționează direct cu cursanții, ei nu cunosc nivelul lor și nu pot modifica
modul de expunere a temelor. Prin urmare, profesorii-dezvoltatori trebuie să elaboreze cu mare
grijă toate componentele din curs, să posede experiență didactică de interacțiune cu diverși
studenți, să cunoască cerințele și nivelurile de pregătire ale potențialilor cursanți și să prezinte
materiile de curs într-un format logic, fie că este liniar sau neliniar, în abordare instructivistă sau
constructivistă. În al doilea rând, toate materialele de curs vor fi disponibile pe plan
naţional/mondial și vor fi expuse la judecata și evaluarea numeroaselor grupuri de utilizatori:
cursanți, vizitatori, profesori din domeniul dat sau din alte domenii; factori de decizie din
domeniul educației; membri ai comisiilor de evaluare a calității ș.a. Reputația autorilor cursului,
precum și a instituției unde aceștia activează, va fi influențată de calitatea cursului MOOC și de
opiniile grupurilor menționate. Prin urmare, un curs MOOC trebuie proiectat și elaborat ținând
cont de la bun început de caracteristicile specifice acestui concept.
Elaborarea unui curs MOOC reprezintă un proiect care necesită competențe foarte diverse și
vaste, din domeniul subiectelor ce trebuie elucidate, al didacticii, al tehnologiilor ș.a. Cercetările
în domeniul pregătirii profesorilor universitari în arta de a elabora și livra cursuri MOOC au
identificat recomandări referitoare la competențele acestora, grupate în trei categorii, corelate cu
etapele de implementare a cursurilor MOOC. Aceste recomandări sunt prezentate în tabelul 1.

Tabel 1. Recomandări utile profesorilor elaboratori de cursuri MOOC


Pregătire pentru Participați pe deplin în mai multe cursuri MOOC, pe o varietate de
proiectarea unui platforme.
curs MOOC Studiați profund teoriile învățării.
Investigați aspectele legale, etice și problemele instituționale asociate
cursurilor MOOC.
Elaborare MOOC Alegeți un subiect adecvat și identificați grupul-țintă.
Constituiți o echipă de lucru.
Planificați elaborarea cursului.
Identificați finalitățile de studii și dezvoltați cursul, pornind de la ele.
Stabiliți planul și strategiile de comunicare.
Proiectați evaluări pentru un număr mare de cursanți.
Considerații Identificați tehnologiile de livrare a cursului MOOC.
MOOC Țineți cont de motivațiile cursanților potențiali.
Căutați fonduri financiare.
Promovați cursul MOOC.
Efectuați cercetări în domeniul procesului de învățare în cadrul cursului
MOOC.

13
Participarea profesorilor universitari (viitori elaboratori de cursuri electronice online) în cursuri
MOOC, în calitate de cursanți implicați activ (nu doar ca spectatori), este o șansă, pentru ei, să
investigheze calitatea conținuturilor, diverse strategii și abordări, să studieze provocările cu care
se confruntă cursanții și să identifice așteptările acestora.

Majoritatea profesorilor universitari sunt, cel mai probabil, familiarizați cu teoriile clasice ale
învățării (behaviorism, cognitivism, constructivism și alte teorii). Unii cercetători susțin că doar
cunoașterea acestora este insuficientă pentru realizarea cursurilor MOOC, pentru complexitatea
comunităților masive de cursanți și pentru modul în care procesul de învățare se desfășoară în
mediul digital. În acest caz, ar fi benefic pentru elaboratorii MOOC să studieze în profunzime
teoriile învățării și implicațiile lor aplicative înainte de a începe un proiect MOOC.

Considerațiile legale se referă la acordarea creditelor pentru studierea cursului, la drepturile de


autor asupra materialelor utilizate, la drepturile de proprietate intelectuală asupra materialelor
elaborate de profesori pentru cursuri și de studenți în calitate de activități de învățare & evaluare,
la contractele cu deținătorii platformei tehnologice, la probleme administrative și la politici
universitare legate de livrarea cursurilor electronice MOOC. Aceste aspecte trebuie elucidate
înainte de elaborarea și lansarea unui curs MOOC, în caz contrar, pot apărea probleme de diferit
ordin.

Etapa de elaborare necesită analiza unor subiecte ce țin de management, proiectarea cursurilor
electronice, competențele digitale. Elaboratorii de cursuri trebuie să țină cont de anumite
recomandări în privința tematicii cursurilor MOOC. Unele cursuri MOOC se bazează pe
cursurile existente în varianta tradițională, altele sunt cursuri originale. Un rol important în
alegerea tematicii îl are analiza grupurilor-țintă. Acest lucru este necesar pentru a stabili dacă va
exista o cerere suficientă din partea participanților, astfel ca elaborarea cursului MOOC să
justifice eforturile aferente. Analiza caracteristicilor cursantului (vârstă, locație geografică,
competențe profesionale și digitale ș.a.) contribuie la alegerea abordărilor didactice relevante
pentru necesitățile acestuia și a priori la șansele de succes ale cursului.

Mai multe instituții care au dezvoltat cursuri MOOC recomandă constituirea unei echipe anume
pentru elaborarea și livrarea cursurilor MOOC. Membrii echipei pot avea diverse roluri: autori de
materiale proprii, experți în căutarea și evaluarea calității resurselor web și agregatori de
conținuturi, facilitatori ai activităților de învățare, experți în domeniul e-didacticii, experți în
domeniul tehnologiilor, administratori, experți în relațiile cu publicul. Parteneriatul dintre toți
membrii echipei poate asigura implementarea unui curs de calitate, iar funcționarea acestui
parteneriat necesită experiență în aplicarea principiilor de management al proiectelor. Unii
profesori de la universitate ar putea să nu posede experiență în organizarea, monitorizarea și
finalizarea unui proiect de magnitudinea unui curs MOOC, iar acest lucru este foarte important
pentru a evita problemele posibile referitoare la managementul activităților, la calitatea
materialelor, la termene de realizare, la promovarea cursului, la înrolarea cursanților, la
soluționarea aspectelor financiare ș.a.

Dincolo de considerentele de proiectare și elaborare a cursului MOOC, există și alte aspecte, care
nu sunt specifice cursurilor tradiționale. Unul dintre aceste aspecte se referă la alegerea unei

14
platforme tehnologice. Serverul și sistemul de management al conținuturilor de învățare (SMCÎ)
al universității poate să nu satisfacă întotdeauna cerințele unui curs MOOC. Numărul mare de
cursanți necesită suport tehnic, posibilități de înscriere automată, viteză de transmisie înaltă a
datelor, facilități de comunicate în grupuri, sistem de certificare, sistem de monitorizare a
intervențiilor în forumuri ș.a.

În unele cazuri, ar fi posibile soluții de combinare a liniilor dedicate SMCÎ cu bloguri, wiki și
medii sociale de pe alte servere [28]. Alte variante ar fi platforme SMCÎ de tip cloud, care au
apărut în ultima vreme, sau plasarea cursurilor pe o platformă furnizoare de cursuri MOOC.
Majoritatea profesorilor din mediul academic din Moldova, și nu doar, nu sunt dispuși să adauge
asemenea responsabilități la volumul lor de muncă existent. În plus, ei nu dețin toate
competențele necesare, trebuie să studieze lucruri noi de sine stătător sau să caute posibilități de
a le studia. Cursurile MOOC aparțin unui nou mod de lucru, la toate etapele – de proiectare și
elaborare a materialelor de curs, precum și de livrare a acestora unui număr mare de cursanți.
Chiar și profesorii care au o anumită experiență de lucru în domeniul TIC nu posedă calificarea
necesară pentru a elabora cursuri electronice de calitate.

Profesorii-dezvoltatori sunt responsabili să definească obiectivele, finalitățile de studii ale


cursului și scenariul acestuia. Ei trebuie să selecteze conținuturile și resursele ce vor fi utilizate.
Elaborarea de conținuturi noi este mai costisitoare decât utilizarea resurselor existente, care sunt
distribuite cu sau fără licență deschisă. Dar și în cazul utilizării resurselor existente este nevoie
de timp pentru a le găsi pe cele adecvate, a le selecta, a le adapta și agrega în secvențe logice,
care să constituie un set de materiale integrate în curs; a elabora activitățile de învățare și de
evaluare, a stabili modul de colaborare și activitățile de comunicare adecvate sarcinilor și
grupului-țintă. Timpul necesar pentru a construi un curs MOOC poate varia foarte mult, în
funcție de discipline. Utilizarea RED trebuie promovată și încurajată ori de câte ori este posibil,
dar, în același timp, autorii cursurilor MOOC sunt adesea mai interesați de propriile materiale,
decât de reutilizarea altor materiale, care deseori sunt în limba engleză și necesită traducere.

În majoritatea cursurilor MOOC de pe platforme accesibile, gen Coursera, sunt utilizate clipuri
video, în care titularii de curs prezintă și explică subiectele din curs; textul este prezentat în
același timp în format hipertext, iar cursorul se mişcă dinamic, astfel că participantul poate
vedea, asculta și urmări textul pronunțat și, de asemenea, poate descărca atât textul, cât și
prelegerea video.

Înregistrările video solicită anumite competențe și aptitudini de a vorbi în fața camerei, precum și
timp suficient pentru a realiza acest lucru. Profesorul trebuie să scrie textul discursului, să-l
pronunțe și să-l sincronizeze, în plus, este necesar personal suplimentar pentru înregistrări și
redactare. Mediul academic din Moldova nu practică astfel de activități, în majoritatea cazurilor
materialele de curs electronice sunt prezentate sub formă de text (fișiere de tip doc sau pdf,
uneori html), prezentări, legături către resurse web sau clipuri video din domeniul public.
Deseori, textul materialelor include elemente de grafică și imagini. Structurarea, aranjarea,
redactarea și formatarea textului necesită, de asemenea, competențe digitale specifice.

Majoritatea profesorilor nu sunt experți în domeniul cursurilor electronice și ar necesita ajutorul


unor experți profesioniști în tehnologii, precum și în domeniul e-didacticii. Astfel de funcții și

15
posibilități lipsesc în sistemul de învățământ din Moldova. În cel mai bun caz, există persoane
instruite în utilizarea unui sistem de management al învățării (de obicei, Moodle), ce poate fi
utilizat pentru a distribui cursurile electronice, inclusiv MOOC. Cunoașterea posibilităților unui
sistem de management al învățării este o etapă necesară, dar nu suficientă, chiar și pentru partea
de tehnologii. Există multe alte instrumente Web, care sunt utilizate împreună cu SMCÎ în
construirea scheletului tehnologic al unui curs MOOC. În afara de stăpânirea desăvârșită a
conținutului, personalul academic trebuie să dețină competențe de transpunere a acestora în
componente și unități de curs, în activități și sarcini de învățare, îmbrăcate pe suportul tehnologic
și facilitate de instrumentele digitale de colaborare.

Înainte de a fi lansat, cursul MOOC trebuie testat; în caz contrar, pot apărea diferite probleme,
care vor dăuna succesului cursului: evaluarea greșită a volumului de muncă pentru studierea
cursului (per total și per săptămână), erori în sarcini și în teste, linkuri inactive, erori tehnice ș.a.
Pentru pilotare, pot fi implicați colegi sau masteranzi și doctoranzi. Aceștia pot participa și la
facilitarea colaborării dintre cursanți.

În linii generale, elaborarea unui curs MOOC poate necesita o echipă de cinci-zece oameni, care
dețin competențe anumite, inclusiv de colaborare și de lucru în echipă. Volumul de muncă
depinde de disciplina de studii pentru care se elaborează cursul, de nivelul și de obiectivele
cursului și de competențele necesare pentru a elabora conținuturi de calitate. Universitățile de
peste hotare alocă fonduri pentru elaborarea cursurilor electronice MOOC sau le realizează în
cadrul unor proiecte finanțate din granturi, programe sau sponsorizări.

Unele probleme identificate în cursurile MOOC pot fi utile echipelor de elaboratori de cursuri
electronice MOOC.
• Lipsă de criterii pentru evaluarea calității aspectului didactic al cursului.
• Lipsă de rigori didactice în elaborarea activităților de învățare & evaluare, acestea fiind,
de obicei, simple teste de cunoștințe; participarea și/sau interacțiunea cursantului cu
colegii și profesorii nu este cuantificată și apreciată.
• Lipsa interacțiunii dintre cursanți în procesul de predare & învățare; cursul trebuie
proiectat astfel încât cursanții să fie, implicit, conștienți de prezența profesorului și
motivați/stimulați să colaboreze între ei, în studierea materiei propuse.
• Lipsă de monitorizare și implicare a profesorului în activitatea de învățare a cursanților.
• Lipsă de feedback, oferit în timp util, cu privire la activitățile de învățare, ceea ce
limitează posibilitățile de corectare a greșelilor, de înțelegere greșită și de înlăturare a
îndoielilor.
• Nivel de dificultate a cursului neadecvat nivelului cursanților și lipsă de suport din partea
echipei responsabile de curs.
• Echipa responsabilă de curs nu a prevăzut roluri de facilitatori și nu a realizat un mediu
de învățare în care cursanții discută, interacționează și colaborează.
• Platformele MOOC nu au încorporate instrumente tehnologice suficiente pentru a permite
interacțiune sincronă sau asincronă structurată și moderată între participanți.
• Conținutul cursului nu este inovativ (în genere), nici interactiv și nu se utilizează adecvat
tehnologiile existente.

16
Concluzii

Cursurile MOOC necesită o echipă de personal academic și tehnic care să colaboreze, pentru a
produce materiale de calitate

Personalul academic antrenat în elaborarea cursurilor MOOC trebuie să dețină competențe


digitale la un nivel avansat, dar mai ales competențe didactice relevante în domeniul învățării
mediate electronic.

Conținuturile de curs pot fi elaborate prin utilizarea resurselor existente, prin implementarea unor
abordări pedagogice susținute de tehnologii adecvate și inovative.

Cursul trebuie pilotat înainte de a fi lansat, pentru a fi validat și a înlătura erorile posibile de
ordin științific și tehnic.

17
Bibliografie
1. OECD, Directorate for Education, Education and Training Policy Division (2005). Developing
Teachers’ Knowledge and Skills Pointers for policy development, Directorate for Education,
Education and Training Policy Division. Disponibil la
https://www.oecd.org/edu/school/45399491.pdf.
2. Gaena, F. (2011). Literature review: Teachers’ core competences: requirements and development.
Education and Training 2020 Thematic Working Group ‘Professional Development of Teachers’.
Disponibil la http://ec.europa.eu/dgs/education_culture/repository/education/policy/strategic-
framework/doc/teacher-competences_en.pdf.
3. Codul Educaţiei al Republicii Moldova/The Education Code of the Republic of Moldova,
Disponibil la http://lex.justice.md/md/355156/.
4. Standarde de competență profesională ale cadrelor didactice din învățământul general/Standards
for professional competences for school teachers. Disponibil la
http://edu.gov.md/sites/default/files/standarde_cadre_didactice.pdf.
5. OECD (2010). PISA 2009 results: What makes a school successful? OECD Publishing.
Disponibil la https://www.oecd.org/pisa/pisaproducts/48852721.pdf.
6. OECD (2009). Creating effective teaching and learning environments first results from TALIS.
OECD Publishing. Disponibil la www.oecd.org/edu/school/43023606.pdf.
7. Odden, A., Archibald, S., Fermanich, M. & Gallagher, H.A. (2002). A cost framework for
professional development. Journal of Education Finance, 28 (1), 51-74.
8. Quattlebaum, S. (2012). Why professional development for teachers is critical. The Evolllution.
Disponibil la http://evolllution.com/opinions/why-professional-development-for-teachers-is-
critical/.
9. Gulamhussein, A. (2013). Teaching the teachers: at a glance. Center for Public Education.
Disponibil la http://www.centerforpubliceducation.org/teachingtheteachers.
10. Lawrie, J., & Burns, M. (2013). Teacher development in crisis. Global Partnership for
Education. Disponibil la http://www.globalpartnership.org/blog/teacher-development-crisis.
11. Jobe, W., Ostlund, C., Svensson L., „MOOCs for professional teacher development”, Society for
Information Technology & Teacher Education International Conference Proceedings, pp. 1580 -
1586, March 2014. Disponibil la https://www.learntechlib.org/p/130997/.
12. Coffman, K. (2014). „The professional development advantages of MOOC”. Disponibil la
https://www.delcor.com/resources/blog/the-professional-development-advantages-of-moocs.
13. Waard, Inge (2015). MOOC factors influencing teachers in formal education. Revista Mexicana
de Bachillerato a Distancia, 7(13). Disponibil la
http://oro.open.ac.uk/44528/3/MOOC%20and%20teacher%20developmen%20final.pdf.
14. Holotescu, C., Grosseck, G. (2017). MOOCs: State of the art. Disponibil la
https://novamooc.uvt.ro/wp-content/uploads/2016/12/Guide-MOOC-State-of-the-art.pdf.
15. About the Licenses. https://creativecommons.org/licenses/
16. Vivian, R., Falkner, K., Falkner, N. (2014). „Addressing the challenges of a new digital
technologies curriculum: MOOCs as a scalable solution for teacher professional development”,
Research in Learning Technology, v. 22. Disponibil la http://hdl.handle.net/2440/86483.
17. Bates, A. (2015). Teaching in a digital age: Guidelines for teaching and learning. Disponibil la
https://www.tonybates.ca/teaching-in-a-digital-age/
18. Fyle, C.O. (2013). „Teacher Education MOOCs for Developing World Contexts: Issues and
Design Considerations”. Proceedings of The Sixth Conference of MIT's Learning International
Networks Consortium. Disponbil la
https://linc.mit.edu/linc2013/proceedings/Session3/Session3Fyle.pdf.

18
19. Laurillard, D. (2016). „The educational problem that MOOCs could solve: professional
development for teachers of disadvantaged students”, Research in learning technology, vol. 24,
April 2016. Dsiponibil la http://dx.doi.org/10.3402/rlt.v24.29369.
20. Bali, M. (2013, July 12). 5 reasons teachers should dip into MOOCs for professional
development. MOOC news & reviews. Disponibil la http://moocnewsandreviews.com/5-reasons-
teachers-should-dip-into-moocs-for-professional-development-2/.
21. Jobe, W., Östlund, C., & Svensson, L. (2014). In M. Searson & M. Ochoa (Eds.), Proceedings of
SITE 2014--Society for Information Technology & Teacher Education International Conference
(pp. 1580–1586). Jacksonville, Florida, United States: Association for the Advancement of
Computing in Education (AACE). Disponibil la
https://oerknowledgecloud.org/sites/oerknowledgecloud.
org/files/proceeding_130997%20(3).pdf.
22. Shah, D. (2016). „By the numbers: MOOCs in 2016”, Disponibil la https://www.class-
central.com/report/mooc-stats-2016/.
23. K.S. Hone, eL Said (2016)., „Exploring the factors affecting MOOC retention: A survey study”,
Computers & Education, vol, 98, pp 157 – 168, July 2016. Disponibil la
http://www.sciencedirect.com/science/article/pii/S0360131516300793.
24. Patru, M., & Balaji V. (2016). Making sense of MOOCs: A guide for policy-makers in
developing countries. Commonwealth of Learning (COL). 1-102. Disponibil la
https://oerknowledgecloud.org/content/making-sense-moocs-guide-policy-makers-developing-
countries

19
Acest material a fost elaborat în cadrul proiectului PN-III-P3.1-PM-RO-MD-2016-0122, „Formarea
profesională continuă a cadrelor didactice prin dezvoltarea de cursuri masive online deschise”.

Atribuirea materialului
Dumbrăveanu, R., Grosseck, G. (2018). Ghid de bune practici pentru dezvoltarea continuă a
cadrelor didactice prin MOOCuri. În “Ghid Introductiv. Seria Informatică Socială”. LIS/UVT,
2018 ISSN 1584-4048.

Licența materialului Materialul este pus la dispoziție sub licența Creative Commons
Attribution 4.0.

20