Top 10 Carti Historical-Romance Cu Mult Umor

11/17/2016 Top 10 carti historicalromance cu mult umor
ARTICOLE RECENTE Pasi in trecut de Lina Moaca, Editura Librex Publishing – recenzie Search...
TOP RECENZII LISTE CARTI PREZENTARI CARTI DESTINATII DE CALATORIE RETETE DIVERSE CONTACT
ARTICOLE POPULARE – ASTĂZI
BY TYNA – 17 NOIEMBRIE 2016
Lista carti Jude Deveraux
BY OLI – 1 IANUARIE 2016 

Triplu H de Corina Cindea –
recenzie
BY TYNA – 16 NOIEMBRIE 2016 

Colectia Iubiri de poveste
decembrie 2016
Top 10 carti historical-romance cu mult umor  24

BY TYNA – 29 MARTIE 2016 
Triplu H volumul 2 de Corina
BY TYNA ON 14 NOIEMBRIE 2016 TOP Cindea – recenzie
1. Darul de Julie Garwood, Editura Miron (The Gift) BY TYNA – 16 NOIEMBRIE 2016 

Valuri de viata de Lina Moaca,
Editura Herg Benet – recenzie
Face parte din seria Crown’s Spies:
1. Doamna leului – Editura Miron (The Lion’s Lady) – 1988 BY TYNA – 16 NOIEMBRIE 2016
2. Îngerul păzitor – Editura Miron (Guardian Angel) – 1990 Lista carti Lina Moaca
3. Darul – Editura Miron (The Gift) – 1991
4. Castele – Editura Miron / Castele – Editura RAO (Castles) – 1993 – recenzia

Cărţile historical-romance ale lui Julie Garwood sunt fermecătoare, calde, romantice, amuzante şi Pasi in trecut de Lina Moaca,
cu o acţiune antrenantă de la prima până la ultima pagină. Editura Librex Publishing –
recenzie
Darul m-a încântat prin intrigă şi stilul plin de umor al cărţii. Ambele personaje principale m-au
cucerit, chimia dintre ele óind foarte puternică încă de la primele pagini. Pe cât de mult sunt de
diferiţi unul de celălalt, pe atât de bine se completează reciproc. Nathan este un bărbat uriaş
ARTICOLE POPULARE – ULTIMELE 7 ZILE
ca statură, plin de muşchi, un războinic dur şi viteaz, călit în lupte, dar care se va dovedi capabil de
multă iubire şi tandreţe, iar Sara este bună, iubitoare şi inocentă, dar în acelaşi timp foarte loială şi
curajoasă. BY TYNA – 14 NOIEMBRIE 2016 
Top 10 carti historical-romance cu
Acţiunea cărţii începe în anul 1802, când regele George, deja cu minţile rătăcite, s-a decis să pună mult umor
capăt vrajbei ce exista de secole între clanurile St. James, o familie de războinici neîntrecuţi, şi
Winchester, o familie de oameni uneltitori, dornici de înavuţire. Soluţia regelui a fost să facă un
contract pe care să-l semneze ambele părţi, care stipula ca Nathan, marchizul de St. James să o ia în BY OLI – 1 IANUARIE 2016 
căsătorie pe Sara Winchester. În urma căsătoriei, Nathan urma să primească o sumă mare de bani Triplu H de Corina Cindea –
şi, dacă producea şi un moştenitor, intra în posesia unui teren aôat între proprietăţile celor două recenzie
familii, foarte important întrucât rezerva de apă trecea pe acolo. Dacă însă erau încălcate condiţiile
impuse, toată averea promisă de rege intra în posesia familiei Winchester.
Triplu H volumul 2 de Corina
Toate bune şi frumoase, până facem cunoştinţă cu cei doi miri. Nathan, marchizul de St. James, era
Cindea – recenzie
un tânăr cu păr arămiu închis şi ochi verzi ce, deşi abia împlinise paisprezece ani, se remarcase deja
prin vitejia şi forţa sa în lupte. A păşit arogant în sală, nerăbdător să-şi cunoască mireasa hărăzită,
ce se lăsa aşteptată. Când a ajuns în sfârşit, mai mult târâtă, i-a făcut pe toţi să izbucnească în râs. BY TYNA – 25 OCTOMBRIE 2016 
Sara, cu ochi căprui, o cascadă de bucle aurii şi o faţă angelică, era o mică furie, învăluită într-o Dupa ce te-am pierdut de Jojo
pătură veche de care ţinea cu putere. Se agăţase cu disperare de piciorul tatălui ei şi se străduia să-i Moyes, Editura Litera
smulgă cu dinţii o ciosvârta din genunchi. Baronul Lawrence, în casa căruia se desfăşura ceremonia,
şi-a pierdut răbdarea. A înşfăcat mireasa cu pătură cu tot şi i-a trântit-o lui Nathan în braţe. Mireasa
http://www.delicateseliterare.ro/top10cartihistoricalromancecumultumor/ 1/32
şi-a aruncat braţele după gâtul lui Nathan, implorându-l să nu-l lase pe tatăl ei să o bată. Mireasa lui Dorinta inimii de Jill Shalvis,
avea patru ani… Editura Litera, Colectia Carti
Romantice – recenzie
Acţiunea cărţii se mută în anul 1816. Nathan şi Sara nu se mai văzuseră din ziua nunţii.
BY OLI – 25 MAI 2016 

Nathan parcursese un drum presărat cu multe obstacole. Forţat să se confrunte cu trădarea tatălui
Tratament special: Anna de Davine
său, care complotase contra regelui, trebuise să lupte din greu pentru a reabilita numele familiei. M. Vesco si Lexi B.Newman –
Silit de împrejurări, se apucase de piraterie, pe care o practicase cu mult succes sub numele de recenzie
Pagan. Nu era însă decât o problemă de timp până ce avea să óe prins şi spânzurat, astfel că la
insistenţele bunului lui prieten Colin se lăsase de piraterie şi înóinţase cu acesta Compania de
Navlosiri Smarald. Deşi era cinic în privinţa femeilor, întrucât în urma trădării unei foste iubite BY OLI – 14 IUNIE 2016 
ajunsese să óe încarcerat şi biciuit, darul promis de rege l-ar ó ajutat să-şi dezvolte afacerea Colectia Cele mai frumoase romane
începută, astfel că era hotărât să ducă la îndeplinire contractul, în ciuda faptului că femeile de dragoste – Editura Litera
Winchester aveau reputaţia că se îngrăşau peste măsură, având o poftă de mâncare gigantică.
TOP ARTICOLE POPULARE
“
”Deși gândul de a avea o nevastă alături îl atrăgea cam la fel de mult ca o scaldă printre rechini la
miezul nopții, Nathan era pregătit să îndure și acest calvar.”
BY TYNA – 29 IUNIE 2016 
Descatusarea de Sylvia Day – un
Stupoare însă! Sara era o tânără încântătoare, prea frumoasă, prea feminină şi prea subţire pentru roman Crossáre, Editura Litera –
a face parte din familia Winchester. recenzie
Răpirea nu decurge deloc conform aşteptărilor lui Nathan. Sara hotărâse tocmai atunci să fugă de
BY OLI – 1 IANUARIE 2016 
acasă pentru a-i sări în ajutor mătuşii ei, Nora, ce fusese sechestrată de tatăl şi unchiul ei. Nathan,
Triplu H de Corina Cindea –
văzând-o coborând pe fereastră şi neştiind ce scop avea, s-a hotărât s-o urmărească. Râzi în hohote
recenzie
citind cât de neîndemânatică era Sara în îndeplinirea misiunii sale şi de câte pericole scăpase ca prin
urechile acului, fără să ştie, doar intervenţiei din umbră a lui Nathan.
La ónalul misiunii de salvare a mătuşii ei, Sara ajunge într-o cârciumă, unde-l înfruntă pe unchiul ei. Triplu H volumul 2 de Corina
În drum spre ieşire, mai mulţi clienţi de reputaţie îndoielnică au înconjurat-o, dornici să pună mâna Cindea – recenzie
pe ea. Era timpul ca Nathan să intervină, ceea ce acesta a făcut-o cu iuţeala fulgerului, pocnind din
bici şi împrăştiindu-i pe atacatori.
BY TYNA – 1 IANUARIE 2016 
Revenită în simţiri, Sara i-a mulţumit plină de recunoştinţă uriaşului ce o salvase, zicându-i să o lase Lista carti aparute in colectia Iubiri
de poveste ordonate dupa autor si
jos din braţe, întrucât se întâmplă ca ea să óe măritată. Când Nathan şi-a dezvăluit identitatea,
serii
precizându-i în acelaşi timp că ea îi era datoare cu o noapte a nunţii, a realizat că, în ciuda trecerii
anilor, mireasa lui tot o furie rămăsese. Făcând un tărăboi cumplit, a a începu să zbiere că totul nu e
decât o farsă, astfel că Nathan, amuzat de reacţia ei, a dus-o pe sus în cabina lui de pe vas, a luat-o şi BY OLI – 24 IUNIE 2016 
pe mătuşa ei, lăsând-o în seama omului de încredere Matthew, şi-a adunat echipajul şi a pornit la Inainte sa te cunosc de Jojo Moyes,
drum. Editura Litera
BY OLI – 14 IUNIE 2016 
“
”Îi plăcuse reacția. Lady Sara nu era deloc subtilă. Se îndoia că ar ꦪ� ajuns să se întrebe vreodată ce
Colectia Cele mai frumoase romane
era în mintea ei. Obișnuit de-o viață cu vicleșugurile, Nathan găsea înviorătoare candoarea soției
de dragoste – Editura Litera
sale. Cam zgomotoasă, dar totuși înviorătoare.”
BY TYNA – 20 APRILIE 2016 

După ce se terminară zbieretele, Nathan s-a dus în cabină pentru a-i preciza soţiei sale îndatoririle
Top 10 cupluri memorabile din
sale, din care cea mai importantă era să-l asculte. Imediat, Sara i-a ripostat că şi ea se aşteaptă ca el cartile young adult
să-i asculte şi să-i îndeplinească toate dorinţele ei şi, mai mult, s-o iubească şi s-o preţuiască,
întrucât aşa scrie în contract.
Seria MacKade: Intoarcerea lui Rafe
MacKade – Mandria lui Jared
“
”- Chiar vrei să te iubesc și să te prețuiesc?
MacKade – Inima lui Devin
MacKade – Subjugarea lui Shane
– Fii sigur că da, răspunse ea, încrucișându-și brațele la piept. Mi-ai promis dragoste și prețuire, MacKade, de Nora Roberts, Editura
Nathan, și, pe toți sꦪ�nții, ai să mi le oferi.” Litera, Colectia Carti Romantice –
recenzie
Totuşi, la insistenţele lui, a trebuit să recunoască faptul că şi ea trebuia să-l iubească şi să-l
preţuiască şi, într-adevăr, să-l asculte. Totuşi, partea cu ascultatul era cam diócilă, Sara comentând BY TYNA – 15 FEBRUARIE 2016 
la orice decizie a lui. Mai mult, a precizat că ea se va culca cu el doar după ce el o va curta cum Top 10 cupluri romantice din cartile
trebuie o perioadă corespunzătoare şi după ce îşi vor rosti jurămintele în faţa unui preot. Discuţia s- contemporane
a încins şi, supărată că el nu stătea să-i asculte pretenţiile, Sara l-a urmat pe punte, zbierând şi
întrebându-l dacă a auzit ce i-a spus ea, nedându-şi seama că aveau drept auditoriu întregul echipaj,
BY TYNA – 9 FEBRUARIE 2016 
care îi sorbea óecare cuvinţel.
Top 10 cupluri romantice din cartile
historical
“
”- Dară, pui prinsoare c-a auzit ꦪ�ecare vorbuliță! strigă altul. N-ai să-l lași pe căpitan să pună
BY TYNA – 13 IUNIE 2016 
mâna pe mata până nu vă luați cu popă.”
Pentru a pune capăt circului, Nathan a urmat-o în cabină şi a sedus-o, făcând dragoste cu ea cu Pervertirea – Educație sexuală
pasiune. După aceea, Sara s-a simţit preţuită întrucât el a luat-o în braţe şi se gândea mulţumită că pentru neveste de S.L. Jennings,
în următoarea zi avea să-şi înceapă oócial viaţa de soţie a lui, óind hotărâtă să-şi apere şi să-şi Editura Trei, Colectia Eroscop –
respecte jurămintele. recenzie
A doua zi însă avea să se dezlănţuie iadul, iar viaţa ordonată a lui Nathan de până atunci avea să óe BY TYNA – 24 IANUARIE 2016 
dată complet peste cap. Lista carti Jennifer L. Armentrout /
J. Lynn
Mai întâi, bucătarul s-a împiedicat în umbrela lui Sara lăsată neglijent pe punte şi s-a lovit la cap.
Pentru a se revanşa faţă de el, Sara s-a oferit să gătească supa în locul lui, nespunând că nu mai
BY OLI – 12 FEBRUARIE 2016 
făcuse niciodată acest lucru. Din nefericire, a folosit carnea stricată pe care bucătarul omisese să o
arunce, aşa că în curând tot echipajul se zvârcolea în dureri groaznice de burtă. Top 10 cupluri romantice din cartile
fantasy
Următoarea zi, întristată că toată lumea părea supărată pe ea, Sara se plimba cu umbrela pe punte
când aceasta s-a încurcat în nişte frânghii. Pentru a o elibera, a dezlegat frânghiile şi, în curând, BY TYNA – 2 MAI 2016 
toată corabia s-a aplecat pe o parte, pierzând două vele, tot echipajul trebuind să facă mari eforturi
Dupa ce ne-am indragostit de Anna
pentru a echilibra corabia. Exasperat, Nathan i-a cerut toate umbrelele pentru a i le arunca în mare. Todd, Editura Trei – recenzie
Ruşinată, Sara l-a rugat să o lase pe ea să le distrugă, pentru a nu o umili şi mai tare în faţa
echipajului. Părându-i rău de ea, Nathan a cedat. Mare greşeală! Vrând să îndeplinească
promisiunea făcută, confundând spiraiul cu un horn şi nişte bucăţi de óer vechi cu o vatră, Sara le-a BY OLI – 11 MARTIE 2016 
dat foc umbrelelor, Nathan reuşind în extremis să stingă focul. Deşi furios şi speriat de ce putea să Fericirea unei femei
se întâmple, nu putea să ignore însă plânsul ei disperat şi reproşurile pe care şi le făcea singură, aşa
că a sfârşit prin a o consola, ţinându-i totuşi o predică despre pericolul focului – spaima tuturor
marinarilor.
BY TYNA – 24 MAI 2016 
Top 10 carti romantice
După acest incident, Sara a decis că va trebui să facă totul pentru a-şi mulţumi ”slujbaşii”, cum
contemporane cu mult umor
numea ea echipajul. Prin urmare, după o săptămână, cu toţii purtau funii de usturoi în jurul gâtului
pentru a se apăra de năzbâtiile ei. Cu toţii ajunseseră să o considere pe ea răspunzătoare de toate
relele, un marinar susţinând chiar că i-a apărut un neg pe mână doar pentru că s-a atins accidental BY TYNA & OLI – 8 MARTIE 2016 
de ea pe punte. Top 8 carti clasice care ne-au
incantat, scrise de femei
Amuzat văzând reacţia celor din jur faţă de Sara, Nathan a avut o revelaţie năucitoare.
BY TYNA – 12 SEPTEMBRIE 2016 

Top 10 carti romantic-erotice
“
”Crezuse că trebuia să-și apere soția de lumea din jur. Acum, era dator să apere lumea de soția contemporane
lui.
BY TYNA – 3 FEBRUARIE 2016 

Era o revelație absurdă, desigur, dar îl făcu să adoarmă cu zâmbetul pe buze.”
Lista carti Sandra Brown
Vor urma multe peripeţii, situaţii şi replici pline de umor la care râzi în hohote, dar şi trădări şi
situaţii tensionate.
BY OLI – 3 APRILIE 2016 
Concurs Triplu H volumul 1 –
Cartea se citeşte foarte uşor şi te binedispune, demonstrându-ţi în acelaşi timp şi efectul miraculos
03.04.2016 – 10.04.2016
al dragostei. Sara este bună şi plină de candoare, dar cu o putere de a iubi şi a ierta inónită, reuşind
să-l transforme complet pe cinicul Nathan într-un bărbat tandru şi iubitor, care ar ó făcut orice
pentru a o face fericită. BY OLI – 23 FEBRUARIE 2016 
Lista carti aparute in Colectia Carti
Romantice ordonate dupa autor si
serii
BY OLI – 25 MAI 2016 

Tratament special: Anna de Davine
M. Vesco si Lexi B.Newman –
recenzie
BY OLI – 25 MARTIE 2016 

Zece respirații scurte de K.A.
Tucker, Editura Epica
BY TYNA – 25 OCTOMBRIE 2016 

Dupa ce te-am pierdut de Jojo
Moyes, Editura Litera
2. Vicontele care mă iubea de Julia Quinn, Editura Miron (The
Viscount Who Loved Me) BY OLI – 14 APRILIE 2016 
Colectia Iubiri de Poveste – mai
Face parte din seria Bridgerton 2016
1. 1. Eu şi ducele (The Duke and I – 2000) BY TYNA – 21 IANUARIE 2016 

2. 2. Vicontele care mă iubea (The Viscount Who Loved Me – 2000)
3. 2.5. The Viscount Who Loved Me: The Epilogue II – 2006 Ugly Love – Despre fata urata a
4. 3. Propunerea unui gentleman (An Oúer From a Gentleman – 2001) iubirii de Colleen Hoover Editura
Epica – recenzie
5. 3.5. An Oúer From A Gentleman: The Epilogue II – 2001
6. 4. Seducătorul domn Bridgerton (Romancing Mister Bridgerton – 2002)
7. 4.5. Romancing Mister Bridgerton: The Epilogue II – 2007 BY TYNA – 8 FEBRUARIE 2016 
8. 5. În căutarea unui soţ (To Sir Phillip, With Love – 2003) Ea & el de Marc Levy, Editura Trei –
9. 5.5. To Sir Phillip, With Love: The Epilogue II – 2009 recenzie
10. 6. Păcătosul conte Kilmartin (When He Was Wicked – 2004)

11. 6.5. When He Was Wicked: The Epilogue II – 2007
12. 7. Sărutul lui (It’s in His Kiss – 2005)
13. 7.5. It’s in His Kiss: The Epilogue II – 2005
14. 8. Fii a mea, Lady Lucinda (On the Way to the Wedding – 2006)
15. 8.5. On the Way to the Wedding With 2nd Epilogue – 2015
16. 9.1.-9.9. The Bridgertons: Happily Ever After – 2013
Toate cărţile din această serie m-au încântat. Le-am citit în ordine, una după alta, iar când am ajuns
la sfârşit mă ataşasem de óecare dintre personaje şi aveam impresia că îi cunosc personal. M-a
impresionat devotamentul şi iubirea dintre cei opt fraţi, cum óecare găsea un sprijin la ceilalţi în
momentele critice.
Vicontele care mă iubea mi-a plăcut în mod deosebit. Este extrem de romantică, scrisă cu mult umor,
dar în acelaşi timp şi foarte emoţionantă şi cu înţelesuri profunde.
Anthony era cel mai mare dintre cei opt fraţi. Vicontele Edmund Bridgerton şi soţia sa Violet se
căsătoriseră din dragoste şi imediat avuseseră şi primul copil, pe când el avea douăzeci de ani iar ea
doar optsprezece. La doi ani după Anthony urmase Benedict, la încă patru Colin, apoi Daphne,
Eloise, Francesca şi Gregory. Edmund, un om plin de înţelepciune, fusese mereu de părere că un
tată trebuie să-şi vadă şi să-şi audă copiii, astfel că îşi făcea mereu timp pentru a se juca cu ei, a le
vorbi despre ólozoóe, a le recita poezii şi a le spune câte o poveste în óecare seară. Era un munte de
om, cu umeri laţi şi plin de forţă. Astfel că Anthony a avut un şoc cumplit în momentul în care, la
vârsta de optsprezece ani, venind acasă în vara de dinainte de a pleca la Oxford, a aôat vestea că
tatăl lui a murit înţepat de o albină. Mama lui era gravidă cu al optulea copil, Hyacinth…
Fiind cel mai mare dintre fraţi, Anthony petrecuse cel mai mult timp cu tatăl lui. Fusese eroul lui,
omul perfect din toate privinţele. Anthony nu-şi putea închipui că l-ar putea depăşi în vreun fel,
inclusiv să trăiască mai mult decât el. Temerile sunt frici iraţionale, dar care pentru persoana în
cauză sunt foarte reale. Anthony, deşi îşi dădea seama că nu există nici un fundament logic pentru
convingerea lui, ştia în sinea lui că nu va depăşi vârsta de treizeci şi opt de ani şi se împăcase cu
această idee.
Dar, până atunci, viaţa trebuia trăită din plin, iar Anthony îşi terminase între timp studiile, se ocupa
de afacerile familiei şi avea nenumărate aventuri, ajungând un crai binecunoscut în
societate. Totuşi, ajungând la vârsta de douăzeci şi nouă de ani, responsabilitatea faţă de titlu îi
impunea să se însoare şi să aibă un moştenitor, óind convins că, după moartea lui, fraţii şi surorile
lui vor avea grijă de acesta.
Erau însă câteva condiţii de bază pe care viitoarea soţie trebuia să le îndeplinească.
În primul rând, trebuia să óe cât de cât atrăgătoare, pentru a exista o minimă atracţie între ei.
În al doilea rând trebuia să aibă puţină minte, întrucât experienţa cu o tânără debutantă cu care
încercase să poarte o conversaţie îl pusese în gardă în acest sens.
“
El o întrebase dacă vremea va ꦪ� îngăduitoare, iar ea răspunsese ”Nu știu ce este o găduitoare”.
Poate că ar ꦪ� reușit să evite conversațiile lungi cu o soție mai puțin isteață, dar nu voia copii
netoți.
Iar în al treilea rând, nu putea ó o persoană de care să se îndrăgostească. Întrucât convenise în
sinea sa că timpul lui era limitat, nu ar ó putut suporta gândul să găsească o legătură miraculoasă,
bazată pe iubire, şi să renunţe apoi la ea. Nu, cel mai simplu era să óe detaşat emoţional şi să
privească totul logic.
Ţinând cont de toate aceste considerente, Anthony a decis că persoana cea mai potrivită pentru a-i
deveni soţie era Edwina Sheöeld, o tânără debutantă de şaptesprezece ani, senzaţia sezonului,
blondă cu ochi albaştri şi care părea că posedă şi destulă inteligenţă. Singura problemă părea faptul
că Edwina declarase că se va mărita doar cu cel pe care îl va aproba sora ei mai mare cu patru ani,
Kate, care debutase şi ea tot în acel an. Mama lui Kate murise pe când aceasta avea doar trei ani, iar
tatăl ei se recăsătorise imediat cu Mary, care îi fusese o adevărată mamă, nefăcând nici o diferenţă
între Edwina şi ea. Tatăl ei murise în urmă cu cinci ani, lăsându-le fără sprijin ónanciar, astfel că
hotărâseră ca debutul ambelor surori să se petreacă în acelaşi timp.
Kate nu era deloc încântată de atenţia pe care Anthony i-o acorda surorii ei, considerându-l un crai
lipsit de sentimente, care ar ó făcut-o nefericită pe sora ei. Având o óre foarte directă, nu se sóeşte
să-şi expună opiniile la un bal în faţa lui Colin, fratele lui Anthony. Acesta, amuzându-se copios, se
duce la Anthony şi îi spune, transmiţând intenţionat deformat informaţia, că a cunoscut-o pe sora
Edwinei, care numai despre el a vorbit. Anthony era acum sigur de consimţământul acesteia,
singura lui grijă óind ca nu cumva şi sora cea mare să se îndrăgostească de el.
“
Anthony îl urmă pe fratele lui, pregătindu-se suꍣ�etește ca s-o cucerească pe sora mai mare a
Edwinei. O fată bătrână uitată de toți? O să-i mănânce din palmă.
Însă realitatea avea să-l izbească din plin. În loc de o fată bătrână timidă şi neapreciată, a întâlnit o
tânără sarcastică, stăpână pe ea şi deloc binevoitoare.
“
Uciderea propriului frate era legală în Anglia, nu? Dacă nu era, ar ꦪ� fost tare bine să ꦪ�e.
Deloc intimidat, Colin continua să se distreze pe cinste. Invocând un pretext, a plecat exact înainte
de dansul pe care Kate i-l promisese, silindu-l pe Anthony să îi ia locul.
“
Anthony se uită la fratele lui, apoi la Kate, care îl privea ca și cum ar ꦪ� deꍣ�orat câteva fecioare
chiar sub ochii ei.
Discuţiile dintre Kate şi Anthony sunt departe de a ó amiabile. Amândoi se împung şi se tachinează
reciproc. Aceeaşi situaţie continuă şi în perioada următoare. Deşi Anthony o simte pe Kate ca pe un
spin în coastă, este bulversat complet având un vis erotic cu aceasta.
După mai multe peripeţii pline de haz, cei doi ajung singuri într-un birou, ajungând în ónal să se
sărute cu pasiune. Scânteia dintre ei era capabilă să lumineze o încăpere întreagă. Bineînţeles că
amândoi sunt răvăşiţi de întâmplare, óecare dintre ei încercând să o nege.
Urmează o petrecere la reşedinţa de la ţară a familiei Bridgerton, unde Edwina şi Kate erau invitate.
Mai multe întâmplări petrecute acolo o fac pe Kate să-şi reconsidere complet atitudinea faţă de
Anthony, dându-şi seama că acesta era bun, onorabil şi complet devotat celor la care ţinea. Drept
urmare, deşi în sinea ei şi-a dat seama că s-a îndrăgostit de el şi că îşi dorea să-l păstreze pentru ea, i
se pare cinstit să-i spună că nu mai are nici o obiecţie împotriva lui şi că poate să o curteze pe sora
ei. Anthony, departe de a ó bucuros, are o strângere de inimă. Renunţase deja la ideea de a se
căsători cu Edwina, întrucât ideea de a-i fugi ochii întruna după cumnata lui nu-i părea de bun
augur. Totuşi, nu putea îndrăzni să avanseze ideea să se căsătorească cu Kate întrucât ea părea
singura capabilă să-l facă să se îndrăgostească de ea.
Dar, de multe ori, soarta are propriile ei planuri pe care le pune în aplicare în modurile cele mai
neaşteptate. În timp ce ei stăteau de vorbă, o albină buclucaşă s-a aşezat deasupra corsajului lui
Kate şi a înţepat-o. Înnebunit de panică, îngrozit ca nu cumva ea să moară în urma înţepăturii aşa
cum murise tatăl lui, Anthony s-a comportat complet iraţional. I-a tras corsajul în jos, i-a extras acul
şi, disperat că n-a ieşit tot veninul, s-a aplecat să i-l sugă cu gura, moment în care au fost surprinşi
de mamele lor şi de Portia Featherington, o bârótoare notorie, care s-a şi grăbit să dea sentinţa şi
anume că cei doi trebuiau neapărat să se căsătorească. Nu exista decât o soluţie iar Anthony, un om
complet onorabil, s-a grăbit să anunţe logodna lor, simţind, în acelaşi timp, o ciudată uşurare şi
bucurie.
După căsătorie, deşi pasiunea dintre ei era extrem de satisfăcătoare, Anthony se încăpăţâna să
lupte contra sentimentelor sale, chinuindu-se să păstreze distanţa, deşi ar ó vrut să-şi petreacă
óecare clipă alături de Kate.
În ónal, Anthony a reuşit să-şi deschidă suôetul, să-şi dezvăluie temerile şi să-şi recunoască
sentimentele de iubire profundă doar în momentul în care era să o piardă pe Kate într-un accident
de trăsură.
Cartea se termină cu un epilog deosebit de amuzant, care ne oferă în acelaşi timp şi un sfârşit
fericit, aşa cum autoarea ne-a obişnuit.
Caldă, intensă, romantică, senzuală şi plină de umor, cartea Vicontele care mă iubea reuşeşte să te
captiveze de la prima până la ultima pagină, lăsându-te cu o stare de bine la ónal.
3. O relaţie periculoasă de Amanda Quick, Editura Litera, Colecţia

Cărţi Romantice (Dangerous)
O relaţie periculoasă este una dintre cele mai încântătoare cărţi historical-romance scrisă de Amanda
Quick. Este foarte romantică, cu mult umor, suspans şi puţin mister.
Cartea reuşeşte să te captiveze încă de la primele pagini. Prudence Merryweather, o tânără de

douăzeci şi cinci de ani, vine în puterea nopţii la un gentleman, contele de Angelstone, supranumit
şi Îngerul căzut, pentru a împiedica duelul pe care acesta urma să îl aibă în zori cu fratele ei.
Cum se ajunsese oare la acel duel?
Prudence trăise toată viaţa până la acea vârstă în provincie. Moartea părinţilor ei într-un accident
de trăsură în urmă cu doi ani o întristase peste măsură şi îi aruncase pe umeri şi responsabilitatea
fratelui ei mai mic decât ea cu patru ani. Prudence îşi găsise refugiul în studiul apariţiilor spectrale,
un domeniu de care era pasionată. Reputaţia ei se răspândise repede şi, deşi nu reuşise să certióce
vreo astfel de apariţie până atunci, era des contactată de persoane ce doreau să intre în legătură cu
o fantomă. În cursul unei astfel de investigaţii, în care fusese rugată de Hester, lady Pembroke, să
încerce să înduplece o fantomă să-i spună unde erau ascunse bijuteriile familiei, Prudence avusese
un succes fulminant, reuşind să găsească legendarele bijuterii, e drept că nu printr-o metodă
spirituală ci prin una profund pragmatică, lovind scândurile şi descoperind care suna a gol. Lady
Pembroke, deloc dezamăgită că nu intrase în legătură cu fantoma ci profund recunoscătoare pentru
stilul de viaţă pe care şi-l putea permite în urma descoperirii comorii ascunse, a dorit să se
revanşeze faţă de Prudence şi a invitat-o pe ea şi pe fratele ei Trevor la Londra, pentru a-i introduce
în societate.
Surprinzător, de cum au sosit, Prudence i-a atras atenţia lui Sebastian, conte de Angelstone, un
bărbat de treizeci şi cinci de ani ce avea o reputaţie teribilă, un sânge rece şi un sarcasm ce
deveniseră deja legendare.
Sebastian era óul unui lord şi al unei actriţe. Societatea dezaprobase făţis legătura celor doi, care
plecaseră în exil. După moartea părinţilor şi fratelui lui, Sebastian se întorsese să-şi ia locul în
societate, pe care o tratase însă cu mult dispreţ, neobosindu-se să le corecteze impresia că era un
bastard. Însă, când unchiul lui murise, Sebastian adusese dovezi incontestabile că părinţii lui
fuseseră căsătoriţi legal, astfel că moştenirea şi titlul i-au revenit lui şi nu vărului lui Jeremy,
atrăgându-şi astfel profunda antipatie a acestuia şi a mamei acestuia, Drucilla, care depindeau
acum ónanciar de renta ce le-o stabilise. Sebastian era însă marcat de un secret extrem de dureros,
pe care nu-l împărtăşise nimănui. Tatăl lui fusese un explorator pasionat şi transmisese acest lucru
şi óilor lui. Ajuns la maturitate, Sebastian îşi făcuse propriile expediţii. Părinţii şi fratele lui muriseră
în timp ce veneau să se întâlnească cu el, óind atacaţi de nişte bandiţi în munţi. Deşi se răzbunase
crunt pe ucigaşii lor, Sebastian nu se iertase niciodată pentru moartea familiei lui. Mai mult, de
atunci nu mai dormise niciodată noaptea, simţind în suôet un gol şi o răceală de gheaţă, óindu-i
teamă că, dacă va adormi înainte de sosirea zorilor, va ó atras pentru totdeauna într-un întuneric
nesfârşit, un vid absolut.
Prudence, o făptură luminoasă şi excentrică, îl atrăsese ca un magnet din prima clipă în care o
văzuse. Dansase cu ea de mai multe ori la rând, sódând regulile societăţii, doar pentru a o auzi cum
îşi descria cu pasiune cercetările în domeniul apariţiilor spectrale.
Fratele lui Prudence, Trevor, un tânăr impetuos dar nesăbuit, simţindu-se dator să-şi protejeze sora
mai mare, aôând reputaţia lui Angelstone, îl provocase pe acesta la duel, considerând că prin
comportarea lui i-a compromis sora.
Prudence, aôând uluită despre acest lucru, venise plină de hotărâre să împiedice acest lucru. Te
distrează toate argumentele pe care ea le invocă pentru a-şi susţine cauza. Sebastian, care nu avea
nici o intenţie să-i rănească fratele, se amuzase teribil ascultând-o cum îşi pleda cauza. În ónal,
cedează rugăminţii ei şi pecetluieşte învoirea cu un sărut pasional.
Trevor este plin de el şi vine să se laude la Prudence că l-a speriat pe însuşi diavolul, contele de
Angelstone, care i-a cerut scuze.
Curând însă, societatea va avea un nou prilej de amuzament. Bineînţeles că Sebastian continua să
se învârtă doar în jurul lui Prudence, Trevor îl provoca la duel, iar Sebastian îi transmitea cele mai
umile scuze.
Până a o întâlni pe Prudence, singura distracţie a lui Sebastian era să se ocupe, pe ascuns, de
investigaţii pentru Bow Street, óind contactat de un inspector de acolo de óecare dată când acesta
primea un caz. Sebastian îl rezolva doar pentru amuzamentul lui, iar inspectorul respectiv culegea
toate laudele şi beneóciile.
În timpul unei petreceri la ţară, Prudence îl urmăreşte pe Sebastian, care investiga dispariţia unui
colier şi sunt surprinşi amîndoi de stăpânul casei singuri într-un dormitor, singura soluţie onorabilă
óind să-şi anunţe logodna, lucru pe care Sebastian îl face imediat.
La scurt timp, Prudence este contactată de doamna Leacock, speriată de fantoma soţului ei, care o
bântuia în óecare noapte. Dorind să se lămurească dacă era într-adevăr o fantomă sau un nepot al
doamnei în cauză ce dorea moştenirea, Prudence îi ia locul în dormitor. Sebastian, ştiind planurile
ei, vine pe fereastră şi i se alătură în pat, justiócându-i că a venit să o protejeze. Când lucrurile se
încing între ei, exact înainte de momentul culminant, îşi face apariţia fantoma.
“
”- Fantoma, șopti ea.
– La dracu! Contele scutură din cap, încercând să alunge mrejele pasiunii. Se luptă cu pantalonii
și reuși să-i închidă la loc. Dacă și pe timpul vieții avea același talent de a pica la momentul
nepotrivit, nu-i de mirare că cineva l-a ucis.”
Bineînţeles că era unul dintre nepoţi
Sebastian, la rândul lui, primeşte un nou caz, o posibilă crimă ce avusese loc la castelul de la ţară al
lordului Curling care se temea, la rândul lui, că va ó următoarea victimă.
După ce cercetează locul crimei, cei doi se întorc în dormitorul lui Prudence, unde termină ce
începuseră înainte de a ó întrerupţi atât de inoportun de ”fantomă”, de data asta Sebastian
decretând că nu se va opri nici dacă toate fantomele iadului ar apărea în jurul patului.
A doua zi, Sebastian o convinge, cu argumente logice, bineînţeles, că este absolut imperios să se
căsătorească imediat, ea putând ó însărcinată în acel moment şi nici un copil al lui nu avea să se
nască bastard. În plus, interesele şi pasiunea lor comună îi făceau neaşteptat de compatibili.
Prudence acceptă fericită, deşi cu o uşoară strângere de inimă că el nu pomenise nimic de iubire, în
timp ce ea îşi pusese la bătaie tot suôetul ei, óind îndrăgostită de el.
Aventurile continuă în perioada următoare, misterul se adânceşte, încă o crimă se petrece, iar
indiciile îi conduc spre Jeremy. Să ó fost acesta ucigaşul, mai ales că avea şi mobilul, sau altcineva,
ştiind ura din familia lui Sebastian, planta false indicii pentru a-l conduce spre acesta?
Prudence era convinsă că Jeremy este nevinovat şi, mai mult, dorea să facă totul pentru a-l
reconcilia pe Sebastian cu familia lui. Fiind ţinta comentariilor acide ale mătuşii acestuia, Drucilla,
nedorind să-i mai dea acesteia ocazia de a o mai ataca, ca nu cumva Sebastian să se răzbune apoi pe
aceasta, Prudence ia hotărârea să-şi schimbe întreg stilul vestimentar cu unul la modă. Prin urmare,
Sebastian o scoate aproape pe sus din sala de bal când o vede cu ce era îmbrăcată.
“
”- Sunt uluit și, trebuie să recunosc, profund ꍣ�atat că ai reușit să-ți zărești soțul în mulțimea de
bărbați care se adunaseră să-ți admire pieptul dezgolit.
Prudence îl privi pieziș în timp ce unul dintre valeții lui Hollington se grăbi să deschidă portiera.
– Pieptul meu dezgolit? strigă ea. Milord, vreți să spuneți că nu vă place rochia mea cea nouă?
– Care rochie? Sebastian îi dădu brânci în trăsură întunecată și se înghesui în urma ei. Nu am
observat nici o rochie pe tine în seara asta, doamnă. M-am gândit că poate ai uitat să te îmbraci
înainte să ieși din casă.”
Curând, Sebastian nu va mai putea să-şi nege sentimentele pe care le avea pentru ea. Norocul lui
era că Prudence îl iubea necondiţionat şi nu se temea nici să declare acest lucru. Încetul cu încetul,
punând indiciile cap la cap şi folosindu-şi logica, Sebastian îşi dă seama cine era adevăratul ucigaş.
Finalul este deosebit de romantic iar Sebastian scapă de răceala de gheaţă din interiorul lui,
înlocuită din plin de căldura dragostei.
Caldă, romantică, cu un ritm alert şi replici spumoase ce te fac să râzi în hohote, cartea reuşeşte să
te ţină în priză de la prima până la ultima pagină, lăsându-te cu o stare de bine la ónal.
4. Dorinţă împlinită de Pamela Morsi, Editura FLAMINGO

GD (Garters)
Dorinţă împlinită este o carte deosebit de caldă şi romantică, scrisă cu multă duioşie şi umor, care te
reconfortează şi te binedispune. Incredibil ce lanţ întreg de evenimente avea să declanşeze o
pereche de jartiere buclucaşe!
Eroina principală a cărţii este Esme Crabb, o tânără de şaisprezece ani, harnică, bună şi inocentă, ce
locuia într-un mic sătuc, Vader.
Rămasă orfană de mamă de la vârsta de opt ani, cu un tată iresponsabil, bun la suôet dar foarte
leneş, a cărui unică preocupare era să compună cântece toată ziua şi să le interpreteze la vioră, şi cu
două surori gemene, mai mari decât ea cu un an, fermecătoare dar foarte frivole, Esme fusese
nevoită să-şi asume de una singură întreţinerea micii lor gospodării. După moartea mamei,
nemaiavând cine să lucreze pământul, se retrăseseră în munţi, unde îşi încropiseră o locuinţă într-o
grotă, protejând-o de bine, de rău, cu nişte crengi. Esme muncea practic toată ziua, dereticând şi
încropind mâncarea din puţinul pe care îl aveau la dispoziţie.
Într-una dintre zile, disperată că proviziile erau pe sfârşite, lui Esme îi vine în minte o soluţie
salvatoare. Dacă una dintre gemene, care atrăgeau bărbaţii ca un magnet, s-ar ó căsătorit cu cineva
cu stare, cu toţii ar ó putut beneócia de confortul oferit de acesta. Cel pe care pusese ochii era
Cleavis Rhy, un bărbat educat de douăzeci şi şase de ani, ce studiase la oraş, dar care se întorsese în
Vader după moartea tatălui ca să preia băcănia acestuia. Cleavis Rhy locuia într-o casă
impunătoare, în care sigur ar ó încăput cu toţii, iar tatăl ei ar ó putut să stea pe verandă şi să cânte
toată ziua. Din păcate, nici una dintre ele nu părea dispusă să facă acest sacrióciu, ambele óind
îndrăgostite de acelaşi bărbat, Armon Hightower, un pierde-vară ca nimeni altul, care părea la
rândul lui, îndrăgostit de amândouă gemenele în aceeaşi măsură ca şi ele de el.
Astfel că Esme, optimistă şi plină de hotărâre, a coborât în sat pentru a se oferi pe ea însăşi să se
căsătorească cu Cleavis. Un plan ideal, dacă ignorai micul amănunt că cei doi abia dacă schimbaseră
două vorbe până atunci. Emoţionată, Esme intră în băcănie, îşi ia inima în dinţi şi îl abordează direct,
cerându-l de soţ. Privirea şocată pe care el i-o aruncă o intimidează, se bâlbâie şi se preface că a
întrebat dacă are gem de coacăze, îndoindu-se pentru prima dată de reuşita planului ei. Întristată,
realizează abia acum cât de utopică fusese ideea ei. În fond, ea nu avea nimic care să-l atragă, óind o
fată simplă, fără educaţie, cu haine ponosite, care nici măcar nu era frumoasă ca surorile ei.
Pregătindu-se să plece, s-a aplecat să-şi aranjeze ciorapii care-i căzuseră până la glezne, în lipsa unor
jartiere care să-i susţină. Ridicându-şi privirea, îl observă pe Cleavis holbându-se la ea. Bucuria îi
luminează chipul. Se pare că avea, totuşi, ceva care să-i stârnească interesul.
“
”Asta era. Dorința. O armă neașteptată.”
Mulţumită de revelaţia ei îi spune, pe un ton şăgalnic, exact cuvintele pe care el le adresa clienţilor:
“
”- Dacă ați văzut ceva care să vă placă, spuneți-mi.”
Plină de încredere în reuşita planului său, Esme îşi anunţă surorile că în perioada următoare vor
trebui să se descurce o perioadă fără ea, întrucât ea trebuie să curteze pe cineva. Degeaba încearcă
acestea să o convingă că bărbatul face curtarea şi nu invers, Esme era de neclintit. Drept urmare,
Cleavis va remarca cu stupoare zilele următoare că Esme era ca o umbră în urma lui, oriunde s-ar ó
dus, inclusiv la crescătoria lui de păstrăvi, unde el studia cu multă pasiune comportamentul
acestora.
Esme este plină de admiraţie observând realizările lui, remarcând totodată şi cât era de plăcut
privirii, inima începând să-i bată cu putere în prezenţa lui.
“
”Cum de nu văzuse ieri cât de bine arăta? Și atât de deștept! Și blând, încât nici peștii nu se
temeau de el.”
A doua zi, Cleavis are un adevărat şoc în momentul în care ajunge la băcănie. Esme mătura
conştiincioasă veranda, de parcă era deja angajată acolo. Senină, îl anunţă că s-a hotărât să îl ajute
la treburile pe care le are, pentru a-l răsplăti pentru faptul că le-a dat, de atâtea ori, mâncare pe
datorie. Cleavis nu are inima să o dea afară şi, drept urmare, Esme începe să deretice prin magazin,
să rearanjeze marfa pe rafturi şi să interacţioneze cu clienţii, Cleavis constatând cu surprindere că
Esme avea simţul afacerilor, reuşind să vândă cu uşurinţă produsele greu vandabile şi mărfurile
scumpe.
Cleavis, un om foarte onest, o avertizează că, deşi şi-a dat seama că ea urmărea să se căsătorească
cu el, acest lucru nu se va întâmpla niciodată întrucât el doreşte să se căsătorească cu altcineva. Ai
ó zis că lucrurile fuseseră tranşate destul de clar, dar ţi-ai găsit! Esme nu era omul să se dea bătută
cu una, cu două. Îndrăgostită până peste cap de el, Esme era convinsă că până la urmă Cleavis se va
lămuri că cel mai bun lucru pentru el este să se căsătorească cu ea. Aşa că a doua zi se prezentă din
nou la magazin, proótând de primul moment în care erau singuri pentru a-şi aranja ciorapii. Nervos
şi stârnit, Cleavis i-a spus că îi interzice să mai facă acest lucru în faţa lui. Calmă, Esme s-a justiócat
spunându-i că nu are ce să facă, întrucât ciorapii îi cad în permanenţă, neavând jartiere care să-i
susţină.
Agasat, vrând să rezolve problema, Cleavis se duce precipitat la un sertar, ia o pereche de jartiere de
dantelă şi i le dă, spunându-i să-şi óxeze odata ciorapii să nu-i mai cadă, moment în care apare una
dintre bârótoarele de frunte ale satului care, observând ce are Esme în mână şi aôând că sunt cadou
de la Cleavis, este indignată la culme de legătura sordidă pe care tocmai a descoperit-o şi împrăştie
bârfa cu mult entuziasm. Întreaga comunitate este revoltată de indecenţa săvârşită sub ochii lor.
Nici nu mai avea vreo importanţă faptul ca Cleavis era complet nevinovat. În ochii micii comunităţi,
doar aparenţele contau. Cleavis, un bărbat onorabil şi responsabil, îşi dă seama că singura soluţie în
situaţia dată era să facă ce se cuvenea, adică să se însoare cu ea, întrucât în ochii tuturor ea era
compromisă fără tăgadă.
Urmează o săptămână idilică, Cleavis realizând cu surprindere că în preajma lui Esme se simţea mai
în largul lui decât faţă de oricine altcineva, deschizându-şi suôetul şi împărtăşindu-i gânduri pe care
nu le dezvăluise nimănui.
Norul de fericire pe care plutea Cleavis se risipeşte însă brusc în momentul în care Esme îl întreabă
nerăbdătoare când poate să vină familia ei să locuiască împreună cu ei, că doar nu s-a măritat să-i
óe bine doar ei. Deşi Cleavis acceptă invazia şi face risipă de cadouri pentru familia ei, este
îndurerat la gândul că, în timp ce el se îndrăgostise din ce în ce mai tare de ea, Esme îl luase de soţ
doar pentru averea lui. Esme nu înţelege sursa răcelii lui, considerând că schimbarea lui de
comportament se datorează faptului că lui, un om instruit care făcuse şcoala la oraş, îi era ruşine cu
ea, o fată simplă de la munte, needucată. Iubindu-l nespus pe Cleavis, Esme încerca din răsputeri să
se cizeleze şi să se poarte ca o doamnă, pentru ca lui să nu-i mai óe ruşine cu ea. În acelaşi timp,
muncea din răsputeri de dimineaţa până seara, sperând să intre în graţiile soacrei şi să-l facă fericit
pe Cleavis.
Deşi relaţia dintre ea şi Cleavis se îmbunătăţeşte considerabil după un timp iar pasiunea dintre ei
nu dispăruse nicio clipă, totuşi o umbră de îndoială plana încă asupra lor, ambii óind nesiguri de
sentimentele celuilalt.
Cleavis va realiza cât de mult îl iubea Esme în momentul în care doi bărbaţi, membri marcanţi în
”Asociaţia Americană a Crescătorilor de Peşti” şi în ”Comitetul piscicol” vor veni în vizită pentru a
urmări pe viu remarcabilul experiment al lui Cleavis în domeniul creşterii păstrăvilor, Esme,
disperată să nu îl facă de râs, face eforturi considerabile pentru a învăţa în timp record cum să se
comporte şi să pregătească o masă de sărbătoare, apelând la bunăvoinţa Sophronei, care se arată
mai mult decât încântată să o ajute.
Esme îi sorbea practic vorbele din gură Sophronei, încercând din răsputeri să înveţe să facă totul ca
la carte, aranjând tacâmurile în ordinea indicată. Tatăl ei nu s-a putut abţine să nu remarce cât de
încărcată arăta masa aranjată aşa cum trebuia.
”- Este atâta ꦪ�erărie în jurul farfuriei ăsteia de-ai putea să-ți încropești un plug bunicel.”
“
“
A venit şi ziua cea mare, când cei doi bărbaţi importanţi au sosit în vizită. Râzi în hohote citind cum
s-a desfăşurat masa şi ce soluţie a ales Cleavis pentru a-şi salva soţia după o gafă făcută de aceasta.
Epilogul, romantic şi amuzant, ne dă posibilitatea să aôăm evoluţia personajelor în timp.
Esme şi Cleavis formează un cuplu adorabil, susţinând teoria conform căreia ”contrariile se atrag”.
Fiecare dintre ei îl completează pe celălalt, făcând toate eforturile pentru a-l face fericit. Mi-a plăcut
foarte mult cum au reuşit să îşi depăşească neînţelegerile dintre ei, demonstrând că atunci când
apare o dragoste adevărată barierele pot ó înlăturate cu uşurinţă, iar oamenii se pot schimba de
dragul persoanei iubite.
Cartea te încântă prin pitorescul ei, făcându-ne să simţim din plin atmosfera micului sătuc, cu
locuitorii lui şi obiceiurile acestora.
5. Atingerea dragostei de Eloisa James, Editura Litera, Colecţia

Cărţi Romantice (When Beauty Tamed the Beast)
Tema Frumoasa şi Bestia nu e nouă, am citit mai multe cărţi pe această temă şi óecare m-a încântat
în felul ei.
Atingerea dragostei se distinge prin stilul plin de umor în care este scrisă, replici spumoase şi
personaje fascinante.
Linnet Berry Thrynne era o tânără încântătoare de douăzeci şi trei de ani, óica unui viconte, ce era
atât de frumoasă că părea de-a dreptul desprinsă dintr-un basm.
Din păcate, un concurs de împrejurări o compromisese în ochii întregii societăţi. Pe scurt, prinţul
Augustus Frederick, duce de Sussex, îi făcuse o curte intensă, furându-i mai multe sărutări după
care o anunţase spăşit că nu se putea însura cu ea, neóind de rangul potrivit poziţiei lui. În plus,
nişte creveţi care îi picaseră prost o făcuseră să vomite în public într-un ghiveci de ôori, iar bârfa s-a
răspândit cu iuţeala fulgerului, toată societatea óind convinsă că era însărcinată cu copilul
prinţului. Nimeni nu punea la îndoială acest lucru, mai ales că se ştia că mama ei avusese un întreg
şir de amanţi, lucru de care fusese conştient şi soţul ei, găsindu-şi în cele din urmă moartea într-un
accident de trăsură, pe când alerga să se întâlnească cu ultimul ei amant.
Situaţia óind disperată, venise într-un suôet şi Zenobia, mătuşa lui Linnet, pentru a găsi o soluţie.
Linnet le-a declarat răspicat însă mătuşii şi tatălui ei că nu este însărcinată, întrucât nu s-a culcat
nici cu prinţul nici cu un alt bărbat. Din păcate, acest lucru nu avea nici o importanţă, întrucât
societatea ar ó fost convinsă că a scăpat cumva de sarcină.
“
-Vrei să zici că nu porți rod în pântec?
– Asta tot încerc să vă spun. Nu m-am culcat cu prințul. Nu m-am culcat cu nimeni.
O tăcere sinistră se așternu în încăpere, timp ca vorbele ei să prindă rădăcină.
– Cerule, ești terminată, și nici măcar n-ai gustat din borcanul cu dulceață, rosti mătușa ei într-
un sfârșit. Acum și dac-ai încerca să mai repari ceva, e prea târziu. Lumea ar ꦪ� convinsă că te-
ai… ocupat de problemă, ca să zic așa.
Zenobia venise însă cu o soluţie salvatoare. Ducele de Windebank era disperat să-i găsească o soţie
óului lui Piers Yelverton, conte de Marchant, un medic strălucit în vârstă de treizeci de ani ce trăia
într-un castel din Wales şi care, din păcate, se părea că era impotent în urma unui accident din
copilărie. Fiind singurul copil al ducelui, acesta era încântat ca o progenitură regală să-i ducă mai
departe numele.
Linnet este încântată de soluţia găsită. În ciuda bârfelor ce o însoţeau, ea de fapt nici nu era
interesată de bărbaţi, trista reputaţie a mamei ei marcând-o.
“
Dar un gând îi încolți brusc în minte. Dacă Piers era neputincios, atunci… Atunci el era
neputincios.
Nu era obligată să-l sărute. Nu era nevoită să suporte toate neplăcerile derivate din dotările lui
ecvestre, care, (mulțumesc, mamă!) o bântuiau și-o înspăimântau de ani buni.
Astfel că Linnet, însoţită de duce, pleacă să-şi întâlnească viitorul soţ. Pe drum, ducele îi împuie
capul despre calităţile óului lui astfel că, după puţin timp, ştia îndeajuns îndeajuns despre viitorul ei
soţ încât să-l introducă ea însăşi în Colegiul Regal al Medicilor, dacă nu ar ó făcut deja parte din el.
“
Așadar, urma să se căsătorească cu un geniu. Se părea că avea tendința să-și piardă calmul când
era contrazis, dar ea era încrezătoare că-l putea ține sub control.
Ajunşi în sfârşit la castel, pe care aôase deja că viitorul soţ îl transformase practic într-un spital,
Linnet era nerăbdătoare să-l cunoască. Ajungând într-o cameră unde se aôa un bolnav, la căpătâiul
căruia se aôau mai mulţi medici, este convinsă că l-a identiócat dintre aceştia – un tânăr blond, cu o
voce autoritară, o statură suplă şi o privire arogantă, care punea cu multă siguranţă un diagnostic.
Nimic mai eronat! Un alt medic îl întrerupe cu multă grosolănie, ridiculizându-i opinia, iar din
privirea ducelui realizează că acela era, de fapt, logodnicul ei!
“
Tot ce era frumos la tatăl său, la el era aspru; ochii săi albaștri erau tăioși precum o iarnă grea. Nu
părea un ins civilizat. Nimeni nu s-ar ꦪ� gândit să-i pună chipul pe o monedă, romană sau nu.
Linnet realiză deodată că arăta prea dur… prea, prea a bestie. Inima ei se opri în loc, dar ochii lui
se plimbară pe chipul ei și apoi coborâră pe corpul ei, de parcă și ea era o pacientă pe care o
diagnostica.
Piers Yelverton era în permanenţă morocănos şi prost dispus, dar acest lucru se datora inórmităţii
de care suferea. În copilărie, tatăl lui, ducele, fusese dependent de opiu. În una din crizele sale, îşi
confundase copilul cu un diavol şi îl aruncase în şemineu, grilajul de óer al acestuia sfârtecându-i
piciorul copilului. În urma acestui accident, mama lui Piers, ducesa, îşi părăsise soţul şi plecase în
Franţa. În ciuda eforturilor doctorilor de acolo, muşchiul nu mai putuse ó vindecat, iar Piers
şchipăta în permanenţă şi avea dureri atroce, pe care le mai atenua înotând zilnic. Accidentul
avusese şi o urmare pozitivă, trezindu-i interesul lui Piers pentru medicină, ajungând în prezent o
somitate în domeniu. Deşi ducele se vindecase între timp de dependenţa de opiu şi încercase din
răsputeri să se împace cu el, Piers nu îl iertase şi respinsese orice formă de comunicare. Mai mult,
pentru a-l pedepsi şi a-l face să se simtă vinovat, îi transmisese şi că era impotent, lucru neadevărat
de altfel, ştiind cât de mult ţinea acesta la a-şi transmite mai departe titlul. Piers fusese uluit când
tatăl lui îl anunţase că i-a găsit o logodnică în conformitate cu cerinţele lui, enunţate în bătaie de joc
– să óe mai frumoasă decât soarele şi luna şi care să óe în stare să producă o progenitură fără
concursul lui. Deşi Piers îşi dă seama de la prima privire pe care i-a aruncat-o că Linnet nu era
însărcinată, este surprins de spiritul şi vioiciunea tinerei şi de replicile ei pline de umor.
“
– Mergi așa din cauza piciorului? întrebă ea pe un ton ridicat.
– Tu ce crezi, rosti, oprindu-se din nou. Crezi oare că mă clatin ca un marinar beat de amorul
artei?
– Nu mă refer la șchiopătat, ci la faptul că te grăbești pe coridor mai rău decât o slujnică de la

bucătărie care fuge de frica bucătarului.
Bărbatul încremeni pentru un moment, iar apoi, spre surpriza ei, scoase un hohot ca un lătrat.
Suna ruginit, de parcă nu mai fusese folosit de ani.
Deşi convin amândoi că logodna va trebui anulată, sosirea pe neaşteptate a mamei lui Piers o
determină pe Linnet să-şi mai amâne plecarea, pentru a-i da posibilitatea ducelui să-şi reînnoiască
legăturile cu familia lui. În perioada următoare, Piers este tot mai fascinat de Linnet, petrecând tot
mai mult timp în preajma ei. În óecare dimineaţă, devreme, o trezea şi o lua cu el să înoate.
Constată cu surprindere că îi făcea plăcere compania ei, replicile ei pline de haz provocându-l şi
amuzându-l. În acelaşi timp, îşi dă seama că ea era de fapt inocentă, întrucât nu îşi dădea seama că
el nu era impotent nici când înotau împreună şi era lipită de el, deşi reacţia corpului lui era
evidentă. La rândul ei, Linnet era profund atrasă de Piers, pentru prima dată înţelegând ce simţea
mama ei când alerga să se întâlnească cu un amant.
O furtună stârnită pe neaşteptate în timp ce înotau îi sileşte să se adăpostească în postul de gardă

unde pasiunea lor se dezlănţuie, petrecând momente óerbinţi împreună. Linnet constată că nu-i
putea rezista în nici un fel lui Piers, tânjind după óecare moment petrecut cu el.
“
Obrajii care-i ardeau știau de ce. Micul ꦪ�or care-i străbătu coapsele știa de ce. Mai merg o
singură dată, își promise ea. Nu ar ꦪ� prea riscant. Nu era o ușuratică, nu? Dar odată ajunși la
postul de pază? Ușuratică.
Piers, deşi îndrăgostit evident de Linnet, considera că ea era prea bună pentru el, nedorind să o
condamne la o viaţă de chin alături de el. O epidemie de scarlatină izbucnită pe neaşteptate îi
întăreşte convingerea că trebuie să o alunge de lângă el, pentru a o proteja. Cu o voită grosolănie,
respinge declaraţiile ei arzătoare de dragoste şi o trimite la Londra împreună cu tatăl lui,
ducele. Ceea ce el nu ştia era faptul că ducele se împăcase între timp cu soţia lui şi rămăseseră
împreună în postul de gardă, pentru a ó aproape de óul lor.
După o săptămână de eforturi intense de a îngriji bolnavii ce veneau în valuri şi a stopa răspândirea
epidemiei, Piers are o revelaţie cumplită. Îşi dă seama că şi Linnet putuse contracta boala înainte de
plecare şi alergă disperat să o găsească, dându-şi seama, abia în acel monent, că pentru a proteja cu
adevărat pe cineva trebuie să îl ţii aproape.
De asemenea, realizează că, şi dacă nu ar ó bănuit că ea era bolnavă, oricum s-ar ó dus după ea,
simţind că viaţa lui era goală şi fără sens fără prezenţa ei. Inôuenţa lui Linnet se simţea şi în
comportamentul lui, Piers devenind mult mai blând şi mai înţelegător faţă de cei din jur.
Este dramatic momentul în care o găseşte pe Linnet, aôată pe moarte, aruncată să zacă într-un
coteţ de păsări plin de găinaţ! Piers începe lupta vieţii lui, pentru viaţa ei. Neavând pe cine să se
bazeze, óind departe de castel, o îngrijeşte el singur, cărând-o în braţe cu eforturi supraomeneşti, în
ciuda durerii care parcă îi tăia piciorul în două. După ce reuşeşte să o salveze pe Linnet, rolurile se
inversează, óecare văzându-şi practic parcă într-o oglindă vechea reacţie. E timpul lui Piers să simtă
din plin amărăciunea respingerii, Linnet óind oripilată de felul cum arăta ea acum, cu pielea plină de
pete roşii şi coji. Acum Piers trebuia să găsească argumente pentru a o convinge că nu aparenţele
contează şi că poţi iubi cu adevărat pe cineva dincolo de aspectul exterior.
Cartea ne oferă o lecţie extraordinară despre puterea vindecătoare a dragostei, despre a vedea
dincolo de aparenţe, de a-ţi accepta propriile defecte, a te schimba de dragul celuilalt şi a lupta
pentru a-ţi găsi fericirea.
Epilogul e deosebit de romantic, ducându-ne peste câţiva ani şi oferindu-ne informaţii despre
evoluţia personajelor.
O carte superbă, pe care o citeşti cu zâmbetul pe buze în cea mai mare parte, dar care reuşeşte să-ţi
atingă suôetul…

6. O dată pentru totdeauna de Judith McNaught, Editura

Miron (Once and Always)
O dată pentru totdeauna este o emoţionantă şi neobişnuită poveste de dragoste între o americancă
crescută şi educată cu un spirit liber şi între un arogant şi cinic lord englez. Intensă, pasionantă, cu
replici pline de umor, cartea ne oferă multe situaţii în care personalităţile celor doi se înfruntă, în
ónal amândoi capitulând în faţa magiei dragostei.
Victoria Seaton era o tânără impetuoasă, dulce şi spirituală, bună şi generoasă, ce crescuse în
America alături de părinţii şi sora ei Dorothy, cu un an mai mică decât ea, pe care îi adora. Cu tatăl
ei, medic, avea o legătură specială, însoţindu-l adesea în vizitele lui la pacienţi.
Din păcate, pe când Victoria avea optsprezece ani, ambii ei părinţi au murit într-un accident de
trăsură. Mama ei a apucat doar să mai pronunţe două nume înainte de a muri – ducesa de
Claremont şi Charles Fielding – duce de Atherton, Victoria aôând astfel cu stupoare că mama ei
avusese un titlu înainte de a veni în America. Surprinzător însă, ducesa de Claremont nu a acceptat
să o primească decât pe Dorothy, cea fermecătoare şi cuminte, insistând ca Victoria, ce era
imaginea ódelă a mamei ei, frumoasă, roşcată, strălucitoare, hotărâtă şi curajoasă, având tendinţa
să gândească pentru ea şi să ia hotărâri în consecinţă, să óe luată în grijă de Charles Fielding, spre
marea bucurie a acestuia. Ceea ce Victoria nu ştia era faptul că Charles fusese marea iubire a mamei
ei, Katherine.
Charles fusese un mare crai în tinereţe, la vârsta de douăzeci de ani având chiar un copil din ôori,
Jason, cu o dansatoare franţuzoaică, pe care îl plasase convenabil fratelui său şi soţiei acestuia, doi
fanatici religioşi ce plecau misionari în India. Zece ani mai târziu a întâlnit-o pe Katherine, de care s-
a îndrăgostit nebuneşte. Din păcate, bunica acesteia s-a opus categoric căsătoriei lor, ameninţând
că o va dezmoşteni pe Katherine dacă se va mărita cu el. Disperat, Charles a luat hotărârea altruistă
de a se sacrióca el însuşi, pentru a nu o supune pe Katherine la o viaţă în sărăcie alături de el. Prin
urmare, s-a căsătorit cu o altă tânără, crezând că ea îl va uita repede şi îşi va continua viaţa luxoasă
cu care era obişnuită. Katherine l-a luat complet prin surprindere două luni mai târziu, căsătorindu-
se cu un medic irlandez şi emigrând în America, demonstrând că nu îi era teamă de muncă, iar banii
nu aveau nici o importanţă pentru ea, lăsându-l pe Charles să poarte povara unor regrete veşnice.
Şaisprezece ani mai târziu, rămas văduv şi fără nici un moştenitor, Charles şi-a adus aminte că are
totuşi un óu, pe care a plecat să-l caute în India. Din nou, regretele aveau să-l macine pe Charles
care a aôat ce copilărie chinuită avusese Jason, ce fusese supus unor abuzuri „religioase” cumplite,
óind salvat la vârsta de zece ani de un căpitan de vas, Mike Farrell. Anii trecuseră şi Jason făcuse o
avere considerabilă şi nu avea nici o dorinţă de a deveni moştenitorul lui Charles, care îl
abandonase complet atâţia ani. Totuşi, de dragul óului său, a acceptat în cele din urmă. Ajunşi la
Londra, Melinda, soţia lui Jason, s-a dovedit a ó o óinţă frivolă, lacomă şi superócială, înşelându-l cu
nenumăraţi bărbaţi şi tocându-i banii. Jason o ignora complet, suportând-o doar de dragul óului lor.
Din nefericire, dorinţa Melindei de a-l controla pe Jason cu ajutorul óului lui avea să conducă la o
tragedie. Plecând împreună cu amantul într-o călătorie pe mare, Melinda şi-a luat şi óul cu ea, vasul
naufragiind şi neexistând supravieţuitori. Îndurerat, Jason a devenit şi mai cinic, refugiindu-se în
muncă şi refuzând să se mai însoare. În societate se comporta arogant, nepăsându-i de bârfe.
Pentru Charles, sosirea Victoriei era ca o gură de oxigen. Dorinţa lui cea mai óerbinte era ca óul lui,
Jason, să se căsătorească cu óica lui Katherine, astfel că s-a grăbit să forţeze lucrurile în acest sens,
publicând anunţul căsătoriei lor în Times. Jason a luat foc citind ziarul, spunându-i răspicat lui
Charles că el nu se mai însoară niciodată şi ieşind ca o furtună. Majordomul, care citise şi el vestea,
se şi grăbise să vină cu paharele de şampanie.
“
”- A plecat deja? Dar nici nu am avut ocazia să îl felicit pe Domnia Sa Lordul pentru apropiata
căsătorie.
– Spre marele tău noroc, spuse Charles chicotind. Mă tem că te-ar ꦪ� lăsat fără dinți.”
Între timp, vaporul Victoriei a sosit cu patru zile mai devreme. Deloc mofturoasă, Victoria s-a urcat
într-o trăsură care să o ducă la destinaţie şi, când aceasta a păţit un accident pe drum, s-a mutat
într-o căruţă a unor fermieri ce mergea în aceeaşi direcţie, ajungând la somptuoasa reşedinţă
prăfuită şi înconjurată de purceluşi.
“
”- Livrările, îi spuse el Victoriei cu o voce puternică, amenințătoare, se fac în spate. Ridicând
brațul, arătă imperios spre aleea care mergea de-a lungul casei.
Victoria deschise gura să explice că ea nu făcea nici o livrare, dar atenția îi fu distrasă de un
purceluș care-și schimbase direcția și se îndrepta țintă spre ea, urmărit de un fermier gâfâind.
– Ia-ți căruța, porcul și pe tine și cară-te de aici! tună bărbatul în livrea.
Lacrimi de neajutorată veselie țâșniră din ochii Victoriei în timp ce se aplecă și luă în brațe
purcelușul evadat.”
Victoria l-a observat apoi pe trepte pe un lord tânăr şi întunecat, ce o privea cu asprime. Crezând că
acela era Charles, a încercat să-i explice circumstanţele din cauza cărora ajunsese în respectiva
căruţă, moment în care el a întrerupt-o brusc, spunându-i că marea ei eroare era că a venit acolo şi
că o va trimite înapoi cu primul vapor, Victoria leşinând pentru prima dată în viaţa ei. Jason a prins-
o imediat, a cărat-o în braţe pe scări şi a trântit-o fără prea multă ceremonie pe pat.
Din fericire pentru Victoria, Charles a apărut imediat şi a tratat-o pe Victoria cu multă bunătate şi
amabilitate, adresându-i zeci de întrebări despre trecutul ei şi absorbindu-i informaţiile cu aviditate.
Deloc intimidat de atitudinea lui Jason, Charles îşi ţesea mai departe urzeala, elogiind calităţile
Victoriei în faţa acestuia.
“
”- Dacă micuțul tău îngeraș este atât de al naibii de inocent și curajos, de ce a fost de acord să-și
vândă trupul ca să se mărite cu mine?”
Charles s-a grăbit să-l asigure că Victoria habar nu are de planul lui de a o căsători cu Jason, lucru
perfect adevărat, de altfel.
“
”- Mă îndoiesc că Victoria te-ar vrea, chiar dacă ai dori tu asta. Tu ești mult prea cinic și dur și
obosit pentru o fată sensibilă, idealistă, ca ea. L-a admirat pe tatăl ei și mi-a spus deschis că vrea
să se mărite cu un bărbat ca el – sensibil, blând, idealist. Pe când tu nu ești nimic din toate astea,
continuă el, atât de transportat de apropiata lui victorie încât nu își dădu seama că discursul lui se
apropia de insulte. Îmi permit să spun că dacă Victoria ar ști că a fost ipotetic logodită cu tine, ar
muri pe loc! Și-ar lua viața înainte ca…
– Cred că am imaginea, îl întrerupse Jason, încet.”
Jason a fost de acord, în cele din urmă, să o introducă pe Victoria în societate pentru a o ajuta să-i
găsească un soţ.
Victoria, la rândul ei, neştiind de toate uneltirile lui Charles, le declarase amândurora că ea era
practic logodită cu prietenul ei din copilărie, Andrew Bainbridge, ce era plecat momentan într-o
excursie prin Europa, dar care îi promisese că va veni după ea să o ia în căsătorie.
În perioada următoare, Victoria reuşeşte să-i câştige de partea ei pe toţi servitorii, óind bună,
amabilă, săritoare şi deloc cu nasul pe sus, încercând din răsputeri să se facă utilă şi să ajute pe
óecare măcar cu o vorbă bună. Jason a fost uluit şi îngrozit de-a dreptul văzând că a reuşit să
îmblânzească până şi pe un câine-lup sălbăticit, ce dădea târcoale casei în căutare de hrană.
O scrisoare primită de la mama lui Andrew în care aceasta îi comunica faptul că acesta s-a însurat
deja cu o verişoară a lui îi zdrobeşte inima Victoriei şi o face să accepte ideea să se căsătorească cu
altcineva, pentru a nu mai ó o povară pe capul nimănui.
Totuşi, deşi Jason declara sus şi tare că nu o vrea pe Victoria, găsea nod în papură la orice posibil soţ
propus de Charles pentru ea, găsind tot felul de motive, care mai de care mai absurde şi mai ilare.
“
”- Următorul?
– William Rogers, răspunse Charles, pe un ton provocator. Și este înalt, cumpătat, matur,
inteligent și frumos. Este și moștenitorul uneia dintre cele mai raꦪ�nate familii de nobili din
Anglia. Cred că ar ꦪ� foarte potrivit pentru Victoria.
– Nu.
– Nu? izbucni Charles. De ce nu?
– Nu-mi place cum călărește Roger.”
Charles jubila în sinea lui. Era evident că, deşi Jason nu era încă pregătit să o recunoască, o dorea pe
Victoria pentru el.
Lucrurile se precipită în momentul în care soseşte o scrisoare de la Andrew, în care acesta preciza că
precedenta scrisoare fusese o uneltire grosolană a mamei lui, el neóind însurat şi declarându-şi
dragostea pentru Victoria şi dorinţa de a se căsători cu ea. Situaţiile disperate cer măsuri disperate,
iar Charles s-a văzut nevoit să le ia. Ascunzând scrisoarea de Victoria, a simulat un atac de cord, cu
sprijinul necondiţionat al bunului lui prieten, medicul. Victoria era devastată de gândul să-l piardă
iar Charles, chipurile cu ultimele lui puteri, i-a spus că cea mai óerbinte dorinţă a lui, cea care i-ar
alina gândul morţii, ar ó ca Victoria şi Jason să se căsătorească.
Jason s-a prins de stratagemă dar, surprinzător, nu i-a divulgat jocul. Mai mult, i-a propus Victoriei
un plan de căsătorie, promiţându-i libertatea deplină după ce îi va dărui un moştenitor.
Din păcate, căsnicia începe prost, óecare interpretând greşit atitudinea celuilalt. Noaptea nunţii a
fost un adevărat óasco, Jason sesizând mult prea târziu că mireasa lui era virgină. Supărată de cum
a fost tratată, Victoria l-a anunţat furioasă pe Jason a doua zi că ea doreşte divorţul. Scârbit de el
însuşi şi îndurerat la gândul că toate femeile din viaţa lui care contaseră îl trădaseră, Jason a refuzat
categoric să divorţeze, dar i-a lăsat în schimb libertate absolută, copleşind-o cu cadouri scumpe şi
încercând să nu o inoportuneze cu prezenţa lui.
Victoria şi-a dat seama că, de fapt, pe Jason îl iubea cu adevărat, din tot suôetul. Deşi ţinuse la
Andrew, nu simţise niciodată o nevoie aproape viscerală de a-l face fericit, cum simţea faţă de
Jason. Mai mult, discutând cu Mike Farrell, mentorul şi prietenul lui, a aôat despre viaţa grea pe
care Jason o dusese şi i se rupsese suôetul de durere. Îşi dădea seama că a greşit faţă de el, dorea
din răsputeri să îndrepte lucrurile, dar nu ştia prea bine cum, mai ales că Jason se încăpăţâna să ţină
distanţa faţă de ea, crezând că asta era ceea ce ea îşi dorea.
“
”- Nu am intrat decât să îți urez o zi bună. Ce ai vrea să mănânci diseară la cină?
Pe tine, își spuse, în gând.
– Indiferent ce.
– În acest caz, ai dori ceva special la desert?
Același lucru ca la felul principal, își spuse Jason în gând.”
Până la urmă, lucrurile se lămuresc în momentul în care Victoria, exasperată de eşecul încercărilor
ei, izbucneşte, dând lucrurile pe faţă, iar Jason realizează cu bucurie că ea dorea să devină soţia lui
cu adevărat, încercând să îl seducă în acest sens.
Deşi momentele de pasiune dintre ei sunt extrem de mulţumitoare, Jason se încăpăţâna să menţină
distanţa, óindu-i frică să-şi pună complet inima în joc.
Dar Victoria este ca o ôacără în viaţa lui Jason, iubitoare, perseverentă şi încăpăţânată, ea reuşeşte,
în cele din urmă, să topească complet crusta de gheaţă ce îi înconjura inima lui Jason. Acesta
constată cu multă surprindere şi bucurie că Victoria era chiar un înger – îngerul lui, o óinţă pură,
bună şi altruistă, incapabilă de înşelăciune şi dezinteresată de posesiuni materiale. De dragul ei,
Jason, un om extrem de mândru şi arogant, a fost capabil să-şi calce pe orgoliu de mai multe ori.
Jason fusese lovit de multe ori de soartă şi primise toate loviturile cu multă suferinţă, dar fără să
verse o lacrimă. Este absolut impresionant momentul în care Jason a crezut că Victoria s-a înecat,
trăind o durere agonizantă şi un şuvoi de lacrimi, zăgăzuite în óinţa sa, s-au revărsat. Uşurarea lui
descoperind că s-a înşelat nu are margini, Jason predându-şi complet inima Victoriei şi declarându-şi
iubirea arzătoare, ”o dată pentru totdeauna”.
7. Îngerul nimănui de Karen Robards, Editura Z (Nobody’s Angel)
Îngerul nimănui este o superbă poveste de dragoste, plină de năbădăi, scrisă cu mult umor, care
reuşeşte să te convingă că suôetele pereche reuşesc să se găsească şi să óe fericiţi împreună,
dincolo de prejudecăţi şi de barierele impuse de diferenţele de educaţie şi de statut social.
Odată, demult, americanii foloseau pe proprietăţile lor ocnaşi aduşi din Anglia, pe care îi cumpărau
la licitaţie, ca pe vite. Un astfel de ocnaş cumpără şi Susannah Redmon, óica reverendului din
Beauford, statul Carolina de Sud, pentru a o ajuta în gospodărie. Dar acesta nu este altul decât Ian
Connelly, descendent al unei vechi familii de nobili, fugit din Anglia în urma unui conôict familial, în
care fusese acuzat de crimă şi condamnat la şapte ani de ocnă.
Susannah rămăsese orfană de mamă la vărsta de paisprezece ani şi, tot de atunci, îşi asumase
întreaga responsabilitate a gospodăriei, având grijă de tatăl ei, un om foarte cucernic dar fără nici
un fel de simţ practic, şi de cele trei surori mai mici, Sarah Jane, Mandy şi Emily. Ajunsă între timp la
vârsta de douăzeci şi şase de ani, Susannah se resemnase cu ideea că va rămâne fată bătrână,
neavând nici un curtezan în tot acest răstimp, cu toţii óind intimidaţi de atitudinea ei severă şi plină
de demnitate, lipsită de orice formă de frivolitate. În timp ce surorile ei erau cochete, îmbrăcate în
rochii frumoase, cu culori vesele, Susannah se îmbrăca mereu în rochii largi, decente, toate în culori
terne, îşi îmblânzea părul des şi ondulat strângându-l într-un coc mare şi greoi, pe care îl vâra sub o
bonetă practică. De fapt, viaţa o silise să devină aşa, óind singura şansă de a asigura echilibrul unei
gospodării în care tatăl ei, complet devotat chemării sale, refuza să-şi facă orice griji, considerând că
tot ce se întâmplă e voinţa Domnului iar dacă Susannah nu s-ar ó impus cu o disciplină de óer, ar ó
donat tot ce aveau săracilor.
Surorile ei nu îi erau de prea mare ajutor. Sarah Jane, de douăzeci şi unu de ani, era foarte pioasă,
óind logodită cu un pastor cu care urma să se căsătorească în curând. Mandy, ce avea şaptesprezece
ani, era fermecătoare şi perfect conştientă de acest lucru. Frivolă, ôirta mereu cu băieţii, găsind
mereu un motiv pentru a se foóla de la muncile grele din gospodărie. Iar Emily, de cincisprezece ani,
era bondoacă şi veselă şi se tachina în permanenţă cu Mandy.
Cei doi argaţi pe care-i avea ca ajutoare în gospodărie nu erau nici ei prea de nădejde. Ben, un tânăr
de vreo şaisprezece ani, se îndrăgostise lulea de o tânără din apropiere şi îşi lăsa adesea treburile
neterminate ca să o viziteze pe aceasta. Craddock, celălalt argat, se îmbăta periodic atât de tare, că
nu mai puteai pune nici o bază pe el.
Astfel că Susannah ajunsese să facă de una singură aproape toate muncile în gospodărie şi îl ajuta
şi pe tatăl ei la ţinerea registrelor. Mai mult, având un suôet foarte milostiv, sărea mereu în sprijinul
celor nevoiaşi, împărţindu-le din puţinul pe care-l avea, îngrijea de bolnavi. Practic, muncea de
dimineaţa până seara, aproape până la epuizare, fără să se plângă de acest lucru.
Hotărârea de a-şi cumpăra un ajutor în gospodărie i-a venit în mod impulsiv, în momentul în care
ambii argaţi au lăsat-o baltă, în acelaşi timp, Ben óind fugit să se întâlnească cu iubita lui, iar
Craddock óind beat turtă.
Aôată la târg, cu o pungă de bani în mână obţinută în urma vânzării unei scroafe cu purceii ei,
Susannah, ignorându-şi scrupulele, se hotărăşte să cumpere şi ea un ocnaş. Bărbatul pentru care se
hotărăşte să liciteze însă părea de-a dreptul periculos, deşi hainele pe care le purta se vedea că
fuseseră cândva frumoase şi chiar elegante. Cedând unui impuls creştinesc şi încă a ceva, nedeónit,
Susannah se decise să îl cumpere, neluând în seamă protestele surorilor ei. Pentru bărbatul
respectiv mai licitase un fermier crud, ai cărui sclavi erau biciuiţi cu bestialitate, jumătate dintre ei
nesupravieţuind. Cu atitudinea lui plină de revoltă, era clar ce s-ar ó întâmplat cu bărbatul respectiv
dacă ar ó intrat pe mâna acestuia.
Ian era plin de ură datorită nedreptăţilor la care fusese supus. Deşi era uluit că a fost cumpărat de o
femeie şi principiile lui îi interziceau violenţa contra femeilor, era hotărât să facă orice pentru a ó
din nou liber.
Susannah nu avea nici o idee de de gândurile proaspătului ei angajat pe o perioadă de şapte ani,
astfel că insistă ca bărbatului să i se taie cătuşele, lăsându-l complet liber şi cerându-i să o urmeze.
Surprinzător, bărbatul o ascultă dar, ajungând lângă căruţa lor, leşină. Ajunşi acasă, Susannah
constată, cu multă milă, că bărbatul fusese maltratat, óind bătut cu bestialitate şi îl cară cu greu în
casă cu ajutorul lui Ben, ce sosise între timp spăşit acasă. Astfel că, în loc să aibă un ajutor în
gospodărie, Susannah avea o nouă grijă pe cap, óind nevoită să se îngrijească de un nou bolnav. Îl
spală, cu ajutorul lui Ben, îl unge cu alióe pe spate şi îl pansează. Îi dă de mâncare, având grijă să
strecoare şi câteva picături de laudanum, pentru a-l face să doarma mai bine.
Noaptea, Susannah, auzind un zgomot suspect, coboară să vadă despre ce e vorba. Se lămureşte
repede că era doar pisica, ce rămăsese încuiată în casă din greşeală. După ce o eliberează, Susannah
se duce să vadă dacă bărbatul are febră. Brusc, se trezeşte înşfăcată de acesta de mână şi trasă în
pat sub el. Bărbatul, adormit, nu se trezeşte, în ciuda zbaterilor ei, ci o sărută şi o mângâie cu
pasiune, provocându-i lui Susannah senzaţii ce nu le experimentase până atunci, óind cuprinsă de o
căldură ciudată. Deşi se resemnase demult cu ideea că o să rămână fată bătrână, dedicată tatălui şi
surorilor ei, se gândea acum, pentru prima dată, că ar ó vrut să cunoască şi ea, măcar o dată,
beneóciile iubirii. Prin urmare, încetează să se mai zbată, lăsându-se în voia senzaţiilor plăcute pe
care mângâierile lui Ian i le stârneau.
Realitatea o izbeşte brusc şi, oripilată de gândurile ce i-au trecut ptin minte, reuşeşte să se elibereze
în ultimul moment după ce l-a lovit pe Ian puternic în tâmpla. Trezit brusc din somn, acesta o
împiedică să plece, apucând-o de păr şi aprinzând în acelaşi timp o lumânare. Buimac, observă
totuşi că ea avea un corp superb şi un păr sălbatic revărsat pe umeri. Ia notă şi de faptul că ea era
roşie în obraji, iar cămaşa era săltată peste genunchi. Încă nedumerit, îi precizează că dacă ea l-a
cumpărat pentru a-l folosi pe post de animal de prăsilă, el nu este de acord, întrucât el vrea să se
culce doar cu cine vrea el şi când vrea el.
Susannah se sufocă de indignare.
“
”- Asta-i bună, sălbatic ignorant și nerecunoscător ce ești! șuieră ea. Și când te gândești că te-am
scăpat de Hiram Greer! Că te-am scăpat de Georges Renard! Că m-am purtat frumos cu tine!
Meriți să ꦪ�i biciuit! Meriți să ꦪ�i spânzurat! Meriți să ꦪ�i tăiat în bucăți și dat la câini – dar tăiat cu
un cuțit neascuțit! Cum îndrăznești să îmi vorbești astfel? Bădăran necioplit!
Susannah se opri ca să-și tragă suꍣ�etul, iar Connelly o privi cu niște ochi, în ale căror profunzimi
cenușii licărea o lumină greu de descifrat.
– Eu nu mă culc cu femeile din recunoștință.”
Încercând din răsputeri să-şi recapete demnitatea, Susannah încearcă să îl lămurească despre cum
s-au petrecut lucrurile din punctul ei de vedere. Ea a venit, îngrijorată, să vadă dacă el are febră, iar
el a atacat-o, moment în care ea s-a zbătut din răsputeri să scape. Ian a închis ochii, a rememorat
puţin evenimentele din perspectiva lui şi a dat sentinţa, sigur pe el:
“
”- Nu așa îmi amintesc eu lucrurile, scumpo, zise el încet, aruncându-i cel mai răutăcios zâmbet
pe care Susannah îl văzuse vreodată.”
În perioada următoare, Susannah se refugiază cu disperare în muncă, încercând să uite şocantul

incident. Ian însă are grijă să i-l reamintească în orice ocazie în care erau singuri, tachinând-o şi
refuzând ostentativ să i se adreseze politicos.
“
”- Știi foarte bine că trebuie să mi te adresezi cu domnișoară Susannah, spuse ea cu răceală.
– După toate sărutările noastre de astă-noapte? îi răspunse el zâmbind.
Își bătea joc de ea, ticălosul!”
În schimb, în prezenţa tatălui şi surorilor ei, se poartă fermecător şi foarte respectuos, cucerindu-i
pe aceştia.
“
”- Pare să ꦪ�e un om bun, Susannah. Ai făcut o alegere foarte bună, ca de obicei.”
Susannah va avea un adevărat şoc, după ce Ian, întremat ózic, se bărbiereşte şi se îmbracă cu nişte
haine puse la dispoziţie de tatăl ei din cutia milei, constatând că el era atât de frumos, încât îţi taia
respiraţia. Susannah îl privi mai întâi consternată şi apoi îngrozită de ceea ce fusese în stare să facă.
Adusese lupul să păzească oile, ce mai încoace şi încolo. Surorile ei, dacă nu toate, Mandy şi Em în
orice caz, vor înnebuni pur şi simplu văzându-l.
Disperată, Susannah îi porunceşte lui Ian să stea departe de surorile ei. Cerinţa ei nu face decât să-i
dea acestuia o nouă ocazie de a o tachina.
“
”Ca să mă păstrezi numai pentru tine, nu-i așa?”
Totuşi, Susannah nu uitase scopul iniţial pentru care îl adusese la ei. Deşi se lămurise că nu avea nici
cea mai mică pregătire în acest sens, îi cere lui Ian să se implice în muncile de la fermă, începând cu
cele mai simple, desigur. Dar chiar şi acelea erau prea mult pentru el.
“
”- Ce-ai făcut cu napii? îl întrebă ea consternată.
– Întreabă-mă mai bine ce mi-au făcut napii mie, răspunse el acru. M-am tăiat la degetul mare.
Și, ca o dovadă a faptului că nu mințea, ridică degetul rănit, pe care nu se vedea decât o mică
crestătură și câteva picături de sânge. Ce milă putea stârni o asemenea zgârietură? Nici una.”
Dar proba de foc avea să vină când Susannah l-a trimis pe Ian să adune ouă din coteţul găinilor,
provocând un adevărat război între el şi stolul de păsări.
“
”Connelly reuși în sfârșit să scape de găină trântind-o la pământ. Pasărea ateriză nevătămată,
cârâind și bătând din aripi. Brownie, lătrând isteric, se repezi la ea, în timp ce alte cinci sau șase
găini zburară, cotcodăcind, afară din coteț, trecând la numai câțiva centimetri de capul lui
Connelly. Acesta se feri, înjurând și ridicând instinctiv brațul. Găina trântită la pământ își luă și
ea zborul, alăturându-se suratelor ei, urmărită de Brownie care nu avusese parte de o aventură
atât de palpitantă. Întregul stol ateriză cu stângăcie într-un pom din apropiere, în timp ce
Brownie sărea cu încăpățânare până aproape de jumătatea trunchiului acestuia lătrând
înverșunată. Susannah care, deși alergase într-un suꍣ�et, sosise la fața locului la câteva secunde
după ce Connelly reușise să se descotorosească de agresorul său, izbucni în râs. Râse atât de mult
și cu atâta poftă încât, la un moment dat, o durură maxilarele. Nu își amintea să ꦪ� văzut vreodată
ceva mai caraghios decât pe Connelly fugind de găina ei preferată.”
Susannah se lămureşte clar că Ian nu se pricepea la nici una din muncile specióce unei
ferme. Totuşi, Susannah constată cu surprindere că Ian era un om foarte instruit. Nu numai că ştia
să citească şi să scrie, dar stăpânea bine limba latina, mânuia cu uşurinţă coloane întregi de cifre şi
avea vaste cunoştinţe în diverse domenii. Încetul cu încetul, Ian preia o bună parte din munca cu
registrele care trebuiau întocmite. Tatăl lui Susannah, reverendul, purta conversaţii lungi cu el pe
diverse teme, iar surorile ei îl adorau pur şi simplu. Susannah, la rândul ei, nu mai putea nega
atracţia pe care o simţea faţă de el, neputându-se să se abţină să nu îl răsfeţe cu tot felul de feluri
de mâncare.
Ian, la rândul lui, nu făcea nici un efort pentru a ascunde atracţia pe care o avea faţă de ea astfel că,
în urma perseverenţei lui, cei doi ajung să petreacă o noapte plină de pasiune.
“
”Ceea ce făceau ei doi acum era, poate, un păcat, dar să moară fară să ꦪ� cunoscut această
izbucnire de voluptate dezlănțuită ar ꦪ� un păcat și mai mare.”
M-a impresionat modul în care Ian a dovedit că sentimentele lui faţă de Susannah erau profunde şi
nu doar o simplă atracţie ózică. După acea noapte plină de pasiune, Ian s-a străduit şi a reuşit să are
întreg ogorul deşi, la prima încercare, a fost aruncat direct în ţărână de măgarul cel îndărătnic.
Din păcate, duşmanii lui Ian îl căutau în continuare şi doreau să îl elimine cu orice preţ. Prin
conjunctura evenimentelor, acţiunea se va muta dincolo de ocean, în Anglia cea conservatoare şi
închistată de reguli. Susannah va constata cu stupoare că Ian era cu adevărat un lord, ce ajunsese
ocnaş în urma unei odioase trădări. După înlăturarea primejdiei, deşi el insistă să se căsătorească cu
ea, Susannah se întoarce în America, considerând că ea nu va reuşi niciodată să se ridice la
standardele impuse unei marchize, iar el va ó nefericit alături de ea.
Dar cum iubirea adevărată nu cunoaşte graniţe şi nu ţine cont de prejudecăţi, ónalul va ó unul
fericit.
O carte emoţionantă, cu o acţiune alertă şi replici picante, care te binedispune şi reuşeşte să te

convingă din plin de puterea destinului şi de magia dragostei…
8. Masca inocenţei de Virginia Henley, Editura Philon (Seduced)
Virginia Henley este o autoare care m-a impresionat deosebit de plăcut.
Masca inocenţei are o intrigă bine conturată, dialoguri incitante, umor de calitate, romantism şi puţin
mister. De asemenea, autoarea este foarte atentă la detalii şi parcă ne simţim transportaţi atât în
Anglia cea conservatoare, guvernată de reguli stricte bine deónite, cât şi în locurile exotice unde
are loc acţiunea cărţii – în îndepărtatul Ceylon, unde simţim din plin parfumul Orientului, la
Bordeaux, unde savurăm vinurile franţuzeşti şi şampanie, la Sardinia, cu clădirile de un alb
strălucitor şi acoperişuri roşii de ţiglă, în stil mediteranean, sau în Veneţia, unde suntem seduşi de
atmosfera misterioasă şi romantică a lui Il Carnavale. Acţiunile óecărui personaj sunt bine motivate,
pricepem foarte bine caracterul óecăruia şi ce anume l-a determinat să ia o decizie la un moment
dat. Povestea de dragoste este foarte pasionantă şi seducătoare, cucerindu-te prin ineditul ei.
La începutul cărţii facem cunoştinţă cu doi fraţi gemeni identici, Anthony şi Antonia, în vârstă de
şaptesprezece ani, perfect compatibili şi care se iubeau nespus, óecare óind dispus să facă orice
pentru fericirea celuilalt. Cei doi gemeni fuseseră crescuţi practic de bunica lor, Rosalind, întrucât
părinţii lor plecaseră cu mai mult de zece ani în urmă în Indiile de vest pentru a face bani necesari
achitării datoriilor ónanciare care îi presau şi pentru care nu aveau nici o soluţie să le achite. Însă,
tocmai când urmau să îşi facă ieşirea în societate, vine vestea că tatăl lor murise în urma unui atac
de cord, iar mama refuza să se întoarcă în Anglia, întrucât se adaptase prea bine la viaţa din Ceylon.
Ca tutore al lor fusese numit Adam Savage, un bun prieten al tatălui lor din Ceylon.
Vestea morţii tatălui lor i-a atras imediat atenţia vărului lor, Bernard Lamb, care ar ó moştenit
intreaga avere, dacă Anthony, moştenitorul direct, ar ó păţit ceva. Bernard, un personaj maleóc
lipsit de scrupule, preocupat doar de propria bunăstare, urzeşte tot felul de comploturi pentru a
scăpa de Anthony. Deşi acesta reuşeşte să scape, ca prin minune, de câteva accidente, Bernard
reuşeşte în cele din urmă să saboteze barca în care se aôau în timpul unei călătorii pe mare, aceasta
se scufunda, dar în timp ce Antonia este aruncată pe ţărm, despre soarta lui Anthony nu se ştie
nimic.
Antonia este convinsă că fratele ei trăieşte dar, până la o dovadă în acest sens, Bernard putea
revendica întreaga avere. Cu complicitatea bunicii sale, Antonia hotărăşte că cea mai bună soluţie
este să pretindă că ea este Anthony, iar Antonia este cea pierdută în larg. Pentru a-şi putea juca
rolul, îşi tunde frumoasele ei plete negre şi se îmbraca în hainele fratelui său. Din fericire, datorită
asemănării izbitoare dintre cei doi fraţi, nimeni nu pare să sesizeze substituirea. La fel de înaltă,
zveltă, cu părul negru tuns scurt şi cu ochi verzi ca smaraldele, Antonia este aidoma fratelui său.
În tot acest timp, în Ceylon, Adam Savage, de treizeci şi doi de ani, tutorele gemenilor, îşi aşează
afacerile în ordine pentru a se putea întoarce acasă. Puternic, disciplinat şi ambiţios, Adam Savage
îşi clădise averea prin propriile puteri. Deşi plecase sărac din Anglia, reuşise să se îmbogăţească,
prin muncă asiduă şi investiţii inspirate, deţinând în prezent o plantaţie înôoritoare, Leopard Leap.
Următorul pas pe care şi-l propusese era să se întoarca în Anglia şi să-şi facă intrarea în societate.
Dar, deşi banii şi faima îi puteau aduce titlul nobiliar pe care şi-l dorea ca o încununare a succeselor
obţinute, avea nevoie şi de o soţie stilată, care să îi stea alături, să strălucească în societate, să óe
interesată de munca la plantaţie şi să-i facă plăcere şi lui să stea în companie ei. Eve, văduva
prietenului său Russell Lamb, părea alegerea ideală. Eve părea întruchiparea englezoaicei perfecte,
rece, stăpână pe sine, dar foarte atrăgătoare, óind blonda si miniona. Adam, deşi realizează că ea nu
era o persoana senzuala, ci doar îşi folosea frumuseţea pentru a-şi realiza propriile ei interese, este
convins că, în timp, vor reuşi să se înţeleagă împreună. De asemenea, este încântat de ideea ca, în
urma căsătoriei, va avea un óu adolescent pe care să îl modeleze, deşi nu prea are idee cum ar
trebui să se poarte cu o óică adolescentă. Însă, chiar înainte de plecarea spre Anglia, Adam are parte
de un şoc neplăcut, care-I zdruncină din temelii convingerile sale. Constată că Eve, fără ştirea lui, îi
strecurase în încărcătură sute de cutii de seminţe de mac, din care urma să se extragă apoi opium.
O confruntă pe Eve, căreia îi spune că există două mărfuri pe care vasele lui nu le vor duce niciodată
în Orient – óldeşul şi opiumul.
La întoarcerea în Anglia, Adam aôă trista veste că Antonia a dispărut în urma unui naufragiu, iar
şansele ca ea să mai óe în viaţă sunt inóme. Din fericire însă, Anthony a supravieţuit, iar Adam este
nerăbdător să îl cunoască. Însă, atunci când acesta îi este prezentat, Adam constată în sinea lui că
traiul alături numai de femei şi-a lăsat din plin amprenta asupra lui, având trăsături efeminate şi
nearătând forţa necesară unui bărbat. Adam, ca un tutore adevărat, este hotărât să-l ia sub aripa
lui, să-l educe corespunzător şi să scoată din el un bărbat adevărat.
În perioada următoare, Adam se dedică total scopului propus, introducându-l în societatea

londoneza pe pupilul său. Lecţiile sunt diverse, Tony învăţând să fumeze trabuc, să bea până se
îmbată criţă, să descopere cum se poate trişa la jocurile de cărţi, muncind la grajduri pentru a-şi
întări muşchii. Tony este impresionat profund de tutorele său şi ar face orice pentru a-l mulţumi.
Astfel, plin de ambiţie, reuşeşte să câştige o cursă de cai, dar în acelaşi timp refuză categoric să ia
lecţii de box. Nu este reticent la lecţiile de tir, învăţând să tragă bine cu arma.
Adam este extrem de satisfăcut de ambiţia protejatului său şi remarcă progresele înregistrate dar,
totuşi, nu poate să nu observe cu îngrijorare că acesta nu pare deloc interesat de femei. Dând vina
pe educatia primita de acesta, Adam este convins că îl va dirija pe calea cea dreaptă dacă îi va
dezvolta orizonturile. Astfel, îi oferă spre lectură două cărţi erotice, extrem de explicite, care, speră
el, îi vor trezi interesul.
Tony era extrem de interesată, dar nu în sensul în care se gândea el. Deja foarte atrasă de tutorele
sau, lectura cărţilor nu face decât să îi provoace tot felul de visuri erotice cu ea şi el în rolul
principal.
În tot acest timp, Bernard nu stătea degeaba, urzind comploturi peste comploturi şi provocând mai
multe accidente, din care Tony reuşeşte să scape ca prin urechile acului. După mai multe tentative
de omor eşuate, Tony şi Bernard ajung să se dueleze, Tony reuşind să scape doar datorită intuiţiei
sale. Dându-şi seama că Bernard nu va respecta regulile şi se va intoarce după nouă paşi, se întoarce
în acelaşi timp cu acesta, reuşind să îl rănească.
Adam aôă despre duel şi ajunge exact la ónal, realizând că Tony a ales singura cale pentru a scăpa
cu viaţă. Dându-şi seama de ameninţarea care plana asupra acestuia şi că primejdia nu a dispărut,
pentru a-l putea proteja realizează că singura soluţie este să-l ia cu el pe mare, în călătoria de
afaceri pe care urma să o întreprindă. Dumurile îi poartă în diverse locuri din Europa, iar Adam este
nerăbdător să-I împărtăşească lui Tony cunoştinţele sale de comerţ. În timp ce-I sorbea vorbele cu
nesaţ, Tony era tot mai înóerbântată.
Toate fanteziile ei aveau să prindă viaţă la Veneţia, în timpul faimosului Il Carnavale. Primind liber
de la Adam, pentru a se distra, Tony a hotărât că a venit timpul să óe ea însăşi, Antonia şi să aibă
curajul să-şi ia ceea ce-şi dorea. Şi-a pudrat bogatele plete negre cu o pudră aurie, apoi şi-a ales
costumaţia care considera că i se potriveşte – un ôuture. Adam, costumat în leopard, este fascinat
de inocenta misterioasă ce i se oferea fără rezerve. Neputând să o refuze, îi arată beneóciile
dragostei, momentele de iubire dintre ei óind foarte óerbinţi, refuzând însă să îi răpească
virginitatea. A doua zi, în timp ce Adam era prost dispus, visând la zeiţa veneţiană ce îi bântuia
gândurile, Tony era veselă şi ôuiera, încrezătoare în sine.
Deşi Adam simte o afecţiune neaşteptată pentru tânără, căreia ar dori să-i aôe identitatea şi să-i
descopere secretele pentru a o proteja, o lasă totuşi să plece, gândindu-se cu regret că era prea
tânără pentru el şi prea inocentă, având tot viitorul în faţă, iar el nu dorea să-i răpească şansele la
fericire.
Peste puţin timp, punând câteva indicii cap la cap, Adam va descoperi şocantul adevăr, care îl va
bulversa complet. Deşi iniţial este revoltat şi supărat de farsa ce i s-a făcut, amintindu-şi cu groază
de toate lecţiile pe care i le predase şi simţindu-se răspunzător pentru soarta ei, Antonia învăţase
să-şi joace bine cartea, óind sigură de ceea ce îşi dorea.
Adam nu poate să îi reziste seducătoarei brunete cu ochi verzi, fascinanţi, şi picioare lungi. Toate
bunele lui intenţii de a îi găsi un soţ potrivit se duc de râpă iar Adam, ignorând diferenţa de vârsta
dintre ei şi nemaiţinând cont de orice altă piedică, este hotărât să o facă a lui şi să o păstreze.
Pe cei doi îi vor mai aştepta însă multe încercări. Bernard nu a renunţat nici o clipă la ideea de
îmbogăţire şi urzea noi comploturi. Mergând la Ceylon împreună cu Adam, Antonia va avea un
adevărat şoc descoperind că mama ei şi cu Adam intenţionaseră să se căsătorească, mama ei
spunându-i că planurile de căsătorie sunt încă valabile. Înnebunită de gelozie şi aprigă la mânie,
Antonia îi spune lui Adam că se desparte de el, reproşându-i că a minţit-o ascunzându-i această
informaţie. Adam nu e însă omul care să renunţe prea uşor. Este ferm hotărât să se însoare cu
Antonia şi absolut convins că va reuşi să o facă să se răzgândească.
“
”- N-ai decât să te răzgândești sau am să te răzgândesc eu. Alegerea îți aparține, spuse el pe un
ton egal.”
Finalul e foarte romantic şi aduce şi rezolvarea tuturor problemelor. Ameninţarea ce plana asupra
Antoniei e înlăturată, Anthony apare în mod miraculos şi se descoperă ce se întâmplase în tot acest
timp cu el, Eve realizează că e timpul să lase egoismul la o parte şi să devină o mamă adevărată
pentru copiii ei, iar Adam şi Antonia îşi dau seama de tăria sentimentelor pe care le aveau unul faţă
de celălalt.
9. Suôet vrăjit de Johanna Lindsey, Editura Litera, Colecţia Iubiri de

poveste (The Magic of You)
Face parte din seria Malory-Anderson Family
1. Iubeşti doar o dată (Love Only Once-1985)

2. Pasiune şi tandreţe (Tender Rebel-1985)
3. Jocul seducţiei (Gentle Rogue-1990)
4. Suôet vrăjit (The Magic of You-1993)
5. Spune-mi că mă iubeşti (Say You Love Me-1996)
6. Jurnalul unei iubiri (The Present-1998)
7. Un libertin îndrăgostit (A Loving Scoundrel-2004)
8. Înlănţuită de iubire (Captive of My Desires-2006)
9. Seducţia (No Choice But Seduction-2008)
10. Perechea perfectă (That Perfect Someone-2010)
11. Pasiuni mistuitoare (Stormy Persuasion – 2014)
Suôet vrăjit este o carte încântătoare, romantică, intensă, plină de aventuri, cu personaje pitoreşti şi
replici spumoase. Pe lângă hazul stârnit de peripeţiile personajelor principale, tachinările dintre
James şi fratele lui, Anthony, aduc un plus de savoare cărţii.
În precedenta carte din serie, James Malory s-a căsătorit cu Georgina Anderson. Fraţii ei nu fuseseră
deloc încântaţi de această căsătorie, dar de dragul ei şi a copilului ei nenăscut l-au acceptat în cele
din urmă pe James, căzând la un armistiţiu. Se apropia sorocul naşterii şi, întrucât Georgina (sau
George cum insista să-i spună James) nu avea nici o rudă feminină să o ajute, Amy Malory, óica
fratelui lui James, s-a oferit să vină să stea cu ea.
Spre deosebire de restul familiei Malory, care erau cu toţii blonzi cu ochii verzi, Amy era, la fel ca
verişoara ei Regan şi unchiul ei Anthony, brunetă cu ochi albaştri, gene transmise de o străbună
ţigancă. Mai mult, se părea că Amy moştenise o parte din magia acesteia, având câteodată
adevărate premoniţii şi nepierzând niciodată vreun pariu.
Având aproape optsprezece ani, Amy era mult mai matură decât vârsta ei. Fermecătoare, bună la
suôet, dezgheţată şi curajoasă, Amy era plină de hotărâre odată ce îşi punea ceva în minte. Iar
obiectul dorinţelor ei era chiar Warren, fratele Georginei. Sigură de reuşita ei, pentru ea nu conta
faptul că el era cu optsprezece ani mai în vârstă şi că, în urma unei trădări din tinereţe, devenise
cinic şi burlac convins. Soarta părea şi ea să-i dea o mână de ajutor întrucât fraţii Georginei veniseră
să óe alături de aceasta la naşterea primului ei copil.
Este foarte amuzant momentul naşterii copilului. Georgina fusese extrem de bucuroasă când cei
cinci fraţi ai ei sosiseră şi, deşi începuseră deja durerile naşterii, nu le-a zis nimic, dornică să stea de
vorbă cu ei în salon. Este înduioşătoare grija pe care James i-o poartă soţiei lui. Fostul pirat se
învârtea ca o cloşcă în jurul ei, astfel că până la urmă Georgina a ajuns să-l liniştească.
“
– Șșșșt, sunt bine. Încă nu e rău cu adevărat, și ai dreptate, am o descendență robustă. Apoi oftă
dramatic. Asta trebuie să suferim noi, femeile, pentru plăcerea noastră, deși aș vrea să văd măcar
o datră un bărbat suferind așa pentru a lui.
– Mușcă-ți limba, George. Chiar vrei să ꦪ�i martoră la dispariția rasei umane?
Dar, pe măsură ce timpul trecea şi durerile se înteţeau, pe James îl treceau toate apele, l-au apucat
remuşcările, cerându-i chiar la un moment dat lui Anthony să-l împuşte. Warren i-ar ó făcut cu
multă plăcere pe plac, dar era ţinut în frâu de promisiunea făcută Georginei. Din fericire, nu a mai
durat mult şi s-a născut fetiţa cuplului, o blondă adorabilă, pe care tatăl ei a insistat să o numească
Jack, pentru a-şi exaspera, încă o dată, cumnaţii.
Amy nu avea mult timp la dispoziţie, astfel că trebuia să acţioneze repede. Prinde un moment în
care Warren era singur, admirându-l fără reţinere. Ştia că Warren fusese rănit, iar inima îi fusese
călcată în picioare, devenind rece, cinic şi suspicios. Nu ştia exact cum urma să repare ea toate
astea, dar era hotărâtă să-l provoace să mai dea încă o şansă iubirii.
Fără să mai stea mult pe gânduri, Amy se trezi spunând în cea mai catifelată şoaptă:
“
– Te vreau, Warren Anderson.
În faţa privirii lui perplexe, s-a grăbit să adauge că acest lucru se va întâmpla doar după căsătorie.
Warren este şocat de îndrăzneala fetei şi doreşte să-i dea o lecţie, sărutând-o, convinsă că o
inocentă ca ea va fugi îngrozită după aceea. Dar Amy mai fusese sărutată şi era mai mult decât
încântată să-i răspundă la sărut. Uluirea lui Warren atinge cote maxime şi, deşi afectat de sărutul
împărtăşit cu ea, îi interzice să se mai apropie de el.
Dar Amy nu era să se dea bătută cu una, cu două. Trebuia doar să regândească strategia.
“
La naiba, cum credea ea că într-un timp atât de scurt poate să realizeze imposibilul fără
sinceritate? Însă trebuia să găsească altceva, ꦪ�indcă sinceritatea nu facuse decât să-l înfurie pe
Warren și n-avea să ajungă niciunde cu el dacă nu putea să-i domolească furia.
Tenace şi ambiţioasă, nu se îndoia nici o clipă de reuşita planului ei de curtare, óind convinsă că şi el
îi va ó mai mult decât recunoscător la ónal.
“
Omul fusese nefericit timp de opt ani și se convinsese singur că îi place așa. Ea era hotărâtă să-i
arate o altă cale, și readucă iubirea și zâmbetul în viața lui.
Urmează nişte peripeţii care te fac să râzi în hohote. Aôând că el se dusese la un bordel, ia o trăsură
şi se duce acolo, unde face un scandal demn de o soţie geloasă. Warren n-are încotro şi trebuie să
plece cu ea, pentru a o duce în siguranţă acasă. Obrăznicia ei l-a condus la concluzia că ea nu mai
era de mult inocentă dar, deşi ea îl tenta spunându-i că este o cale simplă pentru a descoperi acest
lucru, Warren nu dorea să óe prins în capcana căsniciei. Totuşi, după ce sunt atacaţi de tâlhari şi
lăsaţi pe jos iar ea îl provoacă până la limita nebuniei, Warren aleargă după ea să o pedepsească,
ajungând în ónal să se prăbuşească amândoi pe jos şi să schimbe un sărut pasional.
Ajunşi într-un ónal acasă, Amy reuşeşte să-i smulgă în extremis promisiunea că nu-i va spune nimic
unchiului ei despre comportamentul ei revoltător.
“
– Nu ꦪ� supărat, Warren. Cum să te ajut pe calea spre fericire dacă mă faci să renunț să încerc?
De fapt, Warren, în subconştientul lui, dorea să piardă războiul. Deşi mintea şi ceea ce declara el
spuneau altceva, un impuls inexplicabil l-a făcut să se ofere să se ocupe de biroul lor nou înóinţat
din Anglia, amânând plecarea spre America, deşi ar ó putut foarte bine să angajeze o persoană
pentru acest lucru. În momentul în care Amy, venită să-l caute pe Warren la hotel, este răpită de un
duşman al acestuia, el este primul care sare să o salveze.
Peripeţiile continuă şi în perioada următoare, iar Amy şi Warren ajung, inevitabil, iubiţi.
Totuşi, ea nu dorea ca el să se însoare cu ea din obligaţie şi i-a oferit şansa să scape, în momentul în
care James şi Anthony au dorit să-l oblige să o ia de soţie, după ce îi găsiseră într-o poziţie
compromiţătoare. Iubirea este însă ceva magic care reuşeşte să schimbe destine, să vindece suôete
rănite şi să aducă împreună două persoane complet diferite, aôate la poli opuşi şi care nu păreau să
aibă vreo şansă împreună.
Warren se schimbă radical în ónal şi capitulează complet în faţa lui Amy, mărturisindu-şi dragostea
arzătoare şi sentimentul că nu mai poate trăi nici o clipă fără ea.
“
„Furia îl adusese aici, dar asta fusese doar o scuză, și era momentul să recunoască. Ea îi zâmbea,
așteptând, cu ꦪ�ecare promisiune pe care i‑o făcuse el vreodată acolo, în ochi, cu râsul, fericirea,
dragostea – pe care el nu mai putea să nege c‑o voia la fel de mult cum ea o dorea pe‑a lui.
Cuvintele pe care n‑ar ꦪ� crezut să le spună vreodată nu erau atât de diꦪ�cile, la urma urmelor.”
“
– Nu știu cum ai făcut-o, dar mi-ai invadat inima, mintea, mă tem că și suꍣ�etul.
Și era perfect adevărat. Ea văzu asta în ochii lui și în zâmbetul incredibil de frumos pe care i-l
dărui înainte să adauge suav, aproape respectuos:
– Sunt atât de îndrăgostit de tine, Amy. De fapt, nu cred că mai pot suporta o zi fără tine.

10. Beatrix de Lisa Kleypas, Editura Miron (Love in the Afternoon)
”Caractere superb nuanţate, o chimie ardentă şi inteligenţă extremă…” – Booklist
Seria The Hathaway
1. 1. La miezul nopţii vei ó a mea (Mine Till Midnight – 2007)

2. 2. Iubeşte-mă în zori (Seduce Me at Sunrise – 2008)
3. 2.5 A Hathaway Wedding – 2009
4. 3. Iubeşte-mă în óecare seară (Tempt Me at Twilight – 2009)
5. 4. Până dimineaţa căsătoriţi (Married By Morning – 2010)
6. 5. Beatrix (Love in the Afternoon – 2010)
Beatrix este ultima carte din seria Hathaway şi este scrisă în stilul inconfundabil al Lisei Kleypas,
romantic, emoţionant, plin de căldură şi umor, cu caractere puternice, bine nuanţate. M-am bucurat
să întâlnesc în carte şi personajele din precedentele cărţi din serie, având senzaţia că am întâlnit
nişte vechi prieteni îndrăgiţi – Cam, serios şi înţelept, Amelia – devotată şi iubitoare, Merripen –
puternic, sumbru şi plin de profunzime, şi Leo – nonşalant, voit nepăsător şi ironic, dar plin de
afecţiune în acelaşi timp.
Beatrix, cea mai mică din cei cinci fraţi ai neconvenţionalei familii Hathaway, crescuse liberă,
bucurându-se de natură şi preferând mai degrabă compania animalelor decât a oamenilor. Deşi era
o frumuseţe, nu fusese niciodată curtată în mod serios, óind considerată mai degrabă ciudată.
Era şi părerea lui Christofer Phelan, un tânăr vesel, seducător şi carismatic, dorit de toate tinerele
de măritat. Beatrix îl considera mai degrabă arogant, mai ales auzindu-i vorbele despre ea, spuse
unui amic.
“
– Se potrivește mai bine la grajduri, decît într-un salon.
Totuşi, în momentul în care prietena ei Prudence i-a arătat scrisoarea primită de la Christofer, ce
lupta în războiul din Crimeea, spunându-i că i se pare plictisitoare şi nu are de gând să-i răspundă,
Beatrix a implorat-o să o lase să-i scrie ea scrisorile în numele ei, mişcată de suferinţele tânărului
aôat pe câmpul de luptă.
Scrisorile au continuat o bună perioadă de timp cu regularitate. Beatrix îi scria óe întâmplări

amuzante, óe obiceiurile ei zilnice, óe îi dădea sfaturi sau încurajări.
“
Recent măgarul domnului Mawdsley a scăpat din grajd, a fugit pe stradă și, într-un fel, și-a găsit
drumul pe o pășune închisă. Iapa premiată a domnului Caird păștea inocentă, cînd seducătorul
prostcrescut s-a dus la ea. Acum se pare că iapa a rămas grea și s-a iscat o vrajbă între Caird, care
cere compensații ꦪ�nanciare și Mawdsley, care insistă că, dacă gardul pășunii ar ꦪ� fost mai bine
reparat, întîlnirea clandestină n-ar ꦪ� avut loc niciodată. Încă și mai rău, s-a sugerat că iapa e o
ꍣ�ușturatică fără rușine, care nu a încercat suꦪ�cient de tare să-și păstreze virtutea.
Pentru Christofer, scrisorile erau ca o oază de speranţă într-un ocean de deznădejde, amuzându-l,
întărindu-i spiritul, ajutându-l să nu-şi piardă minţile şi speranţa.
“
Prin tot zgomotul, oamenii și nebunia, încerc să mă gîndesc la tine în casa ta secretă… prințesa
mea din turn. Și steaua mea călăuzitoare de la fereastră.
Lucrurile pe care trebuie să le faci la război… am crezut că totul va deveni mai ușor, odată cu
trecere timpului. Dar îmi pare rău să spun că n-am avut dreptate. Mi-e teamă pentru suꍣ�etul
meu. Faptele pe care le-am făcut, Pru. Faptele pe care încă mai trebuie să le fac. Dacă nu mă
aștept ca Dumnezeu să mă ierte, cum aș putea să te rog pe tine să mă ierți?
Răspunsul ei i-a dat puterea să meargă mai departe.
“
Dragostea iartă totul. Nici măcar nu e nevoie să-mi ceri.
Încetul cu încetul, scrisorile dintre ei au devenit tot mai profunde, conţinând adevărate mesaje de
dragoste, óecare simţind că celălalt e suôetul lui pereche. Îndurerată, Beatrix şi-a dat seama că e
timpul să înceteze, simţind că dacă ar mai continua ar trăda-o pe Prudence. Însă, din greşeală, în loc
de o scrisoare impersonală, i-a trimis un mesaj personal, scris cu multă emoţie.
“
Dragul meu Christopher,
Nu mai pot să-ți scriu. Nu sunt cine crezi că sunt. N-am intenționat să-ți trimit scrisori de
dragoste, dar asta au devenit. În drumul lor spre tine, cuvintele mele s-au transformat în bătăi de
inimă așternute pe hîrtie.
Vino înapoi, te rog vino acasă și găsește-mă.
Întors de pe front, erou de război şi multiplu medaliat pentru fapte de vitejie, dar în acelaşi timp
traumatizat suôeteşte, Christofer mai primeşte o lovitură extrem de dureroasă, aôând că fratele lui
mai mare a murit, el devenind astfel moştenitorul titlului şi al averii. Singura rază de lumină e
speranţa de a o găsi pe Prudence şi de a o lua de soţie, iar iubirea şi devotamentul ei, atât de
prezente în scrisori, să-i aducă echilibrul necesar pentru a-şi continua viaţa. Însă atunci când se
întâlneşte cu Prudence, constată că acesta era la fel de egoistă şi superócială ca dintotdeauna,
părând că nu-şi aminteşte nimic din ceea ce îi scrisese, Christofer dându-şi seama, în sfârşit, că
altcineva îi scrisese scrisorile. Aôat în vizită la familia Hathaway, vecină cu el, Christofer descoperă
şocantul adevăr în momentul în care aôă că Beatrix îl adoptase pe catârul Hector, cel pomenit în
scrisori.
Furios şi simţindu-se trădat, considerând că a fost victima unei farse, o ameninţă pe Beatrix că o va
pedepsi, făcând-o a lui. Beatrix îl iubea din tot suôetul şi era dispusă să facă orice pentru a-i aduce
liniştea şi a-l face fericit, inclusiv să i se ofere. Prin urmare, se aşează pe burtă pe pat, pentru a-i
uşura misiunea, considera ea.
“
– De ce te-ai întors cu fața în jos?
– Pentru că așa se face. Beatrix se întoarse puțin, pentru a-l privi peste umăr. Dar o urmă de
nesiguranță o făcu să întrebe: nu-i așa?
Fața lui era inexpresivă.
– Nu ți-a spus nimeni niciodată?
– Nu, dar am citit despre așa ceva. Christopher se rostogoli de pe ea, ușurînd-o de greutatea lui.
Avea o expresie ciudată cînd întrebă:
– Din ce cărți?
– Manuale pentru veterinari. Și, desigur, am observat veverițele primăvara și animalele de la

fermă și… Fu întreruptă de Christopher, cînd își drese zgomotos glasul, o dată și a doua oară.
îndrăznind să-i arunce o privire confuză, realiză că încerca să-și stăpînească hohotul. Beatrix era
indignată. Prima oară în pat cu un bărbat și el rîdea. Ascultă, rosti ea cu ton de afaceri. Am citit
despre obiceiurile de împerechere ale peste două duzini de specii și, cu excepția melcilor, ale căror
organe genitale sînt la ceafă, toți… Se opri brusc și se încruntă. De ce rîzi de mine? Christopher se
prăbușise, zguduit de hohote. Cînd își înălță capul și îi văzu expresia sꦪ�dătoare, se luptă
bărbătește să nu izbucnească din nou.
Înduioşat de inocenţa şi candoarea ei, Christofer îşi deschide suôetul în faţa ei. Îi povesteşte ororile
pe care le-a văzut în război şi îi dezvăluie că are mereu coşmaruri, óind copleşit de experienţele
cumplite trăite şi de vina că l-a abandonat pe Mark Bennett, cel mai bun prieten al lui, grav rănit, cu
pentru a-l salva pe un oóţer, cu răni mai puţin grave, dar care dacă ar ó fost capturat de inamic ar ó
putut dezvălui, în urma torturii, importante secrete de război. Când s-a întors după Mark, acesta
dispăruse.
Iubirea adevărată face minuni, iar Beatrix, plină de bunătate şi devotament, este ferm hotărâtă să
se căsătorească cu el şi să-l facă fericit. Christofer, la rândul lui, îşi dă seama că Beatrix era persoana
pe care o iubea mai presus de orice, óind cucerit de naturaleţea şi suôetul ei pur, dar, în acelaşi
timp, nu ar ó vrut să o condamne la o viaţă de chin alături de el. Totuşi, Beatrix reuşeşte să îl
convingă să le ofere amândurora o şansă la fericire şi, drept urmare, Christofer se duce să îi ceară
mâna de la Leo, fratele ei şi Cam, cumnatul ei, cel căsătorit cu Amelia, sora ei mai mare. Recunoaşte
însă cinstit în faţa lor că, deşi a se căsători cu ea este dorinţa lui cea mai óerbinte, până şi el este
împotriva ideii, neconsiderându-se suócient de bun pentru ea, dezvăluindu-le faptul că războiul l-a
schimbat şi este chinuit de coşmaruri şi remuşcări.
Cei doi cumnaţi sunt perplecşi. Leo îl somează pe Cam să vină cu o soluţie, o vorbă de duh
salvatoare, că doar pe el l-a gratulat cu destule de-a lungul anilor, încercând să-l aducă pe calea cea
dreaptă.
“
-E momentul cînd de obicei emiți una din afurisitele tale de zicale țigănești. Ceva despre cocoșii
care fac ouă, sau porcii care dansează în livadă. E ceea ce faci întotdeauna. Hai, să auzim!
Cam îi aruncă o privire sardonică.
– Nu pot să mă gîndesc la ceva, pe loc.
Neştiind ce să zică, Leo a propus să lase timpul să mai curgă, moment în care Cam a intervenit,
spunând că nu i se pare soluţia ideală să aştepte prea mult, spunând şi o zicală în acest sens, spre
marea satisfacţie a lui Leo.
“
– Eu cred că Phelan și Beatrix trebuie să mai aștepte, rosti Leo. Nu se va pierde nimic așteptînd.
– Nu știu dacă e așa, aꦪ�rmă Cam. Cum spune țiganul: ia-ți prea mult timp și timpul te va lua pe
tine.
Leo jubila.
– Am știut că va apare și zicala.
Iubirea vindecă şi iartă orice şi de acest lucru se va convinge în curând şi Christofer, care va începe
să spere cu tărie că mariajul lui cu Beatrix are mari şanse să funcţioneze. Astfel, atunci când celălalt
cumnat, Merripen s-a întors şi s-a arătat mai degrabă sceptic în privinţa reuşitei căsniciei lor,
Christofer a adus un argument imbatabil, capabil să-l convingă pe deplin că era soţul potrivit pentru
Beatrix.
“
-Rohan spune că nu ești rău deloc, pentru un gagio, rosti el. Beatrix spune că te iubește, ceea ce
mă determină să te las să te însori cu ea. Totuși, încă mă mai gîndesc.
– Dacă asta contează, răspunse Christopher, să știi că vreau să iau și toate animalele.
Merripen se gîndi puțin.
– Așa că, poți să o ai.
Beatrix este o carte deosebit de romantică, emoţionantă şi înduioşătoare, care îţi încălzeşte suôetul
şi reuşeşte să te lase cu un zâmbet pe buze la sfârşit.
Vă recomandăm şi:
Top 10 cărţi romantice contemporane cu mult umor
Top 10 cărţi romantic-suspans contemporane
Top 10 cărţi romantic-erotice contemporane
Top 10 cupluri romantice din cărţile historical
Top 10 cupluri romantice din cărţile contemporane
Top 10 cupluri romantice din cărţile fantasy
Top 10 cupluri memorabile din cărţile young adult
Top 8 cărţi clasice care ne-au încântat, scrise de femei
Top 10 cărţi care mi-au înôăcărat imaginaţia în copilărie şi adolescenţă
Top 10 cărţi care m-au captivat în adolescenţă
Top 10 cărţi care mi-au îmbogăţit copilăria şi adolescenţa
527 total views, 3 views today
Partajază asta:
 Partajare
CARTI CU UMOR CARTI HISTORICAL-ROMANCE ROMANE DE DRAGOSTE TOP 10 TOP 10 CARTI
ABOUT AUTHOR
TYNA 
RELATED POSTS
BY TYNA – 12 SEPTEMBRIE 2016 BY OLI – 18 AUGUST 2016  33 BY HORIA – 10 AUGUST 2016  33
 58 Top 10 carti care mi-au Top 10 carti care m-au captivat

imbogatit copilaria si in adolescenta
Top 10 carti romantic-erotice
adolescenta
contemporane
24 DE COMENTARII
DANA PETRARU on 14 NOIEMBRIE 2016 06:47
Un top superb care mi-a facut ziua mai frumoasa…bineinteles,citite toate….
REPLY 
TYNA on 14 NOIEMBRIE 2016 07:25
Ma bucur ca ti-a placut!
REPLY 
BALAN DANIELA on 14 NOIEMBRIE 2016 08:02
un super top ,una singura necitita cea de Karen Robards ! tinand cont ca sunt fan historical- romance te
felicit pentru acest top ,mi-ai reamintit unele dintre ele pe care le-am citit demult <3
REPLY 
Mulţumesc!
REPLY 
CORNELIA on 14 NOIEMBRIE 2016 08:36
Felicitări pentru top! Superbe toate, cea de Pamela Morsi e necitita, în rest pe toate le-am citit cu drag.
REPLY 
Mulţumesc! Ţi-o recomand şi pe cea de Pamela Morsi
REPLY 
CORNELIA on 14 NOIEMBRIE 2016 10:34
După recenzie sigur e pe placul meu, încă nu o am, dar vine si rândul ei.
REPLY 
MIRELA BARBALATA on 14 NOIEMBRIE 2016 09:41
Mersi frumos pentru top Tyna. Chiar ma ajuta. Din pacate nici una nu este citita
REPLY 
Ma bucur! Sa le citesti cu placere!
REPLY 
OLI on 14 NOIEMBRIE 2016 10:50
Minunate alegeri si un superb colaj de recenzii, felicitari Tyna!!! Le-am citit pe toate, fac parte si dintre
preferintele mele, absolut savuroase carti!
REPLY 
Multumesc! Stiam ca si tie ti-au placut maxim
REPLY 
FALLON on 14 NOIEMBRIE 2016 11:04
Recunosc, nu am citit aceste carti. Insa unele par interesante ( desi nu ma indoiesc ca toate sunt bune).
REPLY 
Să le citeşti cu plăcere când te hotărăşti!
REPLY 
MIRELA NENCIU on 14 NOIEMBRIE 2016 11:12
Foarte bun acest top!Recunosc ca am citit doar o parte din ele dar cu siguranta am sa citesc si restul.
REPLY 
Mulţumesc! Lectură plăcută!
REPLY 
GEO on 14 NOIEMBRIE 2016 11:26
Super tare topul! 8 din 10 citite, necitite Dorinta împlinita si Ingerul nimănui. Le voi lua la citit si pe
acelea! Felicitari Tyna!
REPLY 
Mulţumesc! Să le citeşti cu plăcere!
REPLY 
LUIZA on 14 NOIEMBRIE 2016 18:37
Un top minunat!Sunt super bucuroasa ca am citit toate cartile mentionate de tine,asa incat nu ma
inverzesc de ciuda
REPLY 
Mă bucur că îţi place!
REPLY 
LUIZA on 14 NOIEMBRIE 2016 21:11
Toate sunt superbe si adevarate medicamente pt zilele mai urate
REPLY 
Frumos spus!
REPLY 
Mare dreptate ai!
REPLY 
OLI on 14 NOIEMBRIE 2016 20:58
Pe care nu le-ai citit, Geo?
REPLY 
Ingerul nimănui de Karen Robards şi Dorinta împlinita de Pamela Morsi.
REPLY 
Lasă un răspuns
Introdu aici comentariul tău...
DESPRE NOI ULTIMELE COMENTARII ABONEAZA-TE LA NEWSLETTER:
DELICATESELITERARE Oli la Colectia Iubiri de poveste decembrie 2016 Adresa de email Trimite
Mirela Nenciu la Triplu H volumul 2 de Corina Cindea –

Bine aţi venit în lumea magică, plină de culoare şi
recenzie
emoţie a cărţilor pe care cu bucurie le citim şi cu mult
drag le recomandăm. Apreciem momentele preţioase Mirela Nenciu la Triplu H de Corina Cindea – recenzie
petrecute în compania prietenilor, cât şi a unei cărţi
bune sau în timpul unei călătorii care ne umple Mirela Nenciu la Lista carti Jude Deveraux
su�etul şi mintea de frumuseţe şi amintiri de neuitat.

Oli la Triplu H volumul 2 de Corina Cindea – recenzie
Dorim să împărtăşim toate acestea cu voi.
O carte atinge coardele sensibile ale cititorului. Noi îi Oli la Triplu H de Corina Cindea – recenzie
conferim propria noastră semnicaţie, dar ecare îi
Oli la Lista carti Jude Deveraux
găseşte o interpretare a sa. Nu există mesaje corecte
sau greşite. Contează doar trăirile pe care ţi le
Barbalata Mirela la Triplu H de Corina Cindea –
stârneşte şi viziunea pe care ţi-o sugerează.
recenzie
”Nu critica şi nu judeca, doar citeşte, bucură-te de Barbalata Mirela la Triplu H volumul 2 de Corina ARTICOLE ZILE SI SARBATORI
plăcerea lecturii şi împarte-o cu ceilalţi!” Cindea – recenzie
Barbalata Mirela la Triplu H volumul 2 de Corina PERSONALITATI CELEBRE

Tyna & Oli
Cindea – recenzie
LISTE CARTI / COLECTII / AUTORI ARTICOLE DESPRE FLORI

Barbalata Mirela la Triplu H volumul 2 de Corina
Cindea – recenzie
LISTA TOP CARTI / CUPLURI LISTA RETETE
Barbalata Mirela la Lista carti Jude Deveraux
LISTA RECENZII / PREZENTARI CARTI LISTA DESTINATII DE CALATORIE

Barbalata Mirela la Colectia Iubiri de poveste
decembrie 2016
Tyna la Lista carti Jude Deveraux
Cornelia la Lista carti Jude Deveraux
Oli la Lista carti Jude Deveraux
Copyright © 2015 Delicateseliterare.ro . Toate drepturile rezervate | Creare Site: AmiGio Despre noi · Contact

Top 10 Carti Historical-Romance Cu Mult Umor

Încărcat de

Informații document

Descriere:

Titlu original

Drepturi de autor

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Descriere:

Drepturi de autor:

Top 10 Carti Historical-Romance Cu Mult Umor

Titlu original:

Încărcat de

Descriere:

Drepturi de autor:

11/17/2016 Top 10 carti historical­romance cu mult umor

ARTICOLE POPULARE – ASTĂZI

BY TYNA – 17 NOIEMBRIE 2016

Lista carti Jude Deveraux

BY OLI – 1 IANUARIE 2016 

BY TYNA – 16 NOIEMBRIE 2016 

Top 10 carti historical-romance cu mult umor  24

1. Darul de Julie Garwood, Editura Miron (The Gift) BY TYNA – 16 NOIEMBRIE 2016 

BY TYNA – 16 NOIEMBRIE 2016 

BY OLI – 25 MAI 2016 

TOP ARTICOLE POPULARE

BY OLI – 14 IUNIE 2016 

BY TYNA – 20 APRILIE 2016 

BY TYNA – 12 SEPTEMBRIE 2016 

BY TYNA – 3 FEBRUARIE 2016 

BY OLI – 25 MAI 2016 

BY OLI – 25 MARTIE 2016 

BY TYNA – 25 OCTOMBRIE 2016 

1. 1. Eu şi ducele (The Duke and I – 2000) BY TYNA – 21 IANUARIE 2016 

10. 6. Păcătosul conte Kilmartin (When He Was Wicked – 2004)

3. O relaţie periculoasă de Amanda Quick, Editura Litera, Colecţia

Cartea reuşeşte să te captiveze încă de la primele pagini. Prudence Merryweather, o tânără de

Cum se ajunsese oare la acel duel?

4. Dorinţă împlinită de Pamela Morsi, Editura FLAMINGO

Epilogul, romantic şi amuzant, ne dă posibilitatea să aôăm evoluţia personajelor în timp.

5. Atingerea dragostei de Eloisa James, Editura Litera, Colecţia

O tăcere sinistră se așternu în încăpere, timp ca vorbele ei să prindă rădăcină.

– Nu mă refer la șchiopătat, ci la faptul că te grăbești pe coridor mai rău decât o slujnică de la

O furtună stârnită pe neaşteptate în timp ce înotau îi sileşte să se adăpostească în postul de gardă

6. O dată pentru totdeauna de Judith McNaught, Editura

– Ia-ți căruța, porcul și pe tine și cară-te de aici! tună bărbatul în livrea.

– Cred că am imaginea, îl întrerupse Jason, încet.”

– Nu? izbucni Charles. De ce nu?

– Nu-mi place cum călărește Roger.”

Pe tine, își spuse, în gând.

– În acest caz, ai dori ceva special la desert?

Același lucru ca la felul principal, își spuse Jason în gând.”

7. Îngerul nimănui de Karen Robards, Editura Z (Nobody’s Angel)

Susannah se sufocă de indignare.

– Eu nu mă culc cu femeile din recunoștință.”

În perioada următoare, Susannah se refugiază cu disperare în muncă, încercând să uite şocantul

– După toate sărutările noastre de astă-noapte? îi răspunse el zâmbind.

Își bătea joc de ea, ticălosul!”

O carte emoţionantă, cu o acţiune alertă şi replici picante, care te binedispune şi reuşeşte să te

8. Masca inocenţei de Virginia Henley, Editura Philon (Seduced)

Virginia Henley este o autoare care m-a impresionat deosebit de plăcut.

În perioada următoare, Adam se dedică total scopului propus, introducându-l în societatea

9. Suôet vrăjit de Johanna Lindsey, Editura Litera, Colecţia Iubiri de

Face parte din seria Malory-Anderson Family

1. Iubeşti doar o dată (Love Only Once-1985)

10. Beatrix de Lisa Kleypas, Editura Miron (Love in the Afternoon)

”Caractere superb nuanţate, o chimie ardentă şi inteligenţă extremă…” – Booklist

Seria The Hathaway

1. 1. La miezul nopţii vei ó a mea (Mine Till Midnight – 2007)

Scrisorile au continuat o bună perioadă de timp cu regularitate. Beatrix îi scria óe întâmplări

Răspunsul ei i-a dat puterea să meargă mai departe.

Vino înapoi, te rog vino acasă și găsește-mă.

Fața lui era inexpresivă.

– Nu ți-a spus nimeni niciodată?

– Manuale pentru veterinari. Și, desigur, am observat veverițele primăvara și animalele de la

Cam îi aruncă o privire sardonică.

– Nu pot să mă gîndesc la ceva, pe loc.

11/17/2016 Top 10 carti historicalromance cu mult umor