1.

Identifică predicatele din enunțurile următoare, specificȃnd felul lor și prin ce sunt exprimate:
a) Macii fuseseră cȃndva roşii, dar acum se ofiliseră.
b) Grȃul era secerat ȋn iunie.
c) Mȃine va fi o nouă zi.
d) Ne ȋntoarcem ca să vă ajutăm.
e) Toți pomii rămăseseră verzi pȃnă ȋn decembrie.
f) Nu ȋnsemni nimic pentru mine, de vreme ce ai luat-o la sănătoasa cȃnd am fost surprinşi furȃnd cireşe.
g) Toți copiii vor ajunge ȋntr-o zi adulți.
h) Mi-e foarte greu să te ȋnțeleg, aşa că va fi vai de tine dacă vei rata această şansă.
i) Vom fi traşi la răspundere pentru faptele noastre.
j) Vom lua trenul care va ajunge ȋn gară ȋn cȃteva minute.
k) Poate că nimeni nu poate ȋnțelege ce spui.
l) Hop şi el ȋn mijlocul cercului!
m) Uite ce frumos ninge!
II. Indicaţi felul subordonatelor din frazele următoare:
1. Iată că soseşte şi fratele tău. 6. Am ajuns la timp, întâmplându-se să vină un taxi.
2. Văzându-se că am greşit, am luat notă mică. 7. Nu a venit, gândindu-se că nu va fi bine primit.
3. Nu voi afla cum a fost posibil să facă asta. 8. Şi-a adus aminte că are de scris.
4. Petrecerea părea să se fi isprăvit. 9. Părea că altă ţară s-a ivit aici.
5. Ce s-a întâmplat cu tine ştim toţi. 10. Asta poate însemna că n-ai învăţat.
III.1 Despărţiţi următoarea frază în propoziţii, indicând felul propoziţiilor şi raporturile sintactice dintre ele:
Gândindu-se că a venit timpul să-şi joace propria poveste, răspundea evaziv la întrebările noastre,
sau schimba vorba, lăsând să se creadă că acestea sunt probleme strict secrete pe care nu le poate
împărtăşi, dar ne-am dat toţi seamă că, de fapt, nu trebuia să-l luăm prea mult în serios.

2. Analizaţi sintactic şi morfologic cuvintele subliniate în textul de mai sus.

3. Realizaţi expansiunea termenului noastre şi arătaţi ce modificări sintactice au apărut.
4. Realizaţi contragerea subordonatei pe care nu le poate împărtăşi.
IV.1 Desparte următoarele fraze în propoziţii, specificând felul subordonatelor şi raporturile sintactice care
se stabilesc între ele:
1. Aş fi vrut să-l mângâi într-un fel, dar nu-mi venea în minte ce-aş putea spune unui copil.
2. Aşa eram şi eu când am venit, continuă ea, nu ştiam ce să fac cu timpul şi nu-mi venea neam să
şed locului.
3. Ţi-am spus că e mai bine să lăsăm la o parte consideraţiile tale strict personale. Sigur că te cred,
dar problema rămâne că eu ţi-am atras atenţia şi tu n-ai ţinut seama de asta.
4. Se ştie despre el că-i place să petreacă, să bea şi că Anghel nu-l vede cu ochi buni de când a băgat
de seamă că Voicu face avere.
5. Nu se cuvine să-l supunem pedepsei ce el însuşi doreşte, ci mai nimerit este să-l osândim să
trăiască.
2. Analizează cuvintele subliniate din frazele de mai sus.
 I. Indicaţi felul subordonatelor din frazele următoare:

1. Nu se cade să ne lovim duşmanii? 6. Uite că s-a înserat.

2. Pare că şi trunchii vecinici poartă suflete sub coajă. 7. Capabil să facă eforturi susţinute a reuşit.

3. Orice om care munceşte trebuie să fie răsplătit. 8. Părea că s-a schimbat după discuţia cu mine.

4. A fost să ne întâlnim astfel. 9. Avem să învăţăm mult pentru mâine.

5. Omul s-a prefăcut că se întoarce. 10. Nu ne-am dat seama că am greşit.

II. 1. Despărţiţi următoarea frază în propoziţii, indicând felul propoziţiilor şi raporturile sintactice
dintre ele:
Gândul că s-ar putea să-l apuce iarna fără casă şi că în acest caz ar fi fost necesar să apeleze la
ajutorul socrilor îl neliniştea, prin urmare să hotărî să facă rost de bani în singurul fel în care putea şi
vându jumătate din pogonul de pământ ce-l moştenise.

2.Analizaţi sintactic şi morfologic cuvintele subliniate în textul de mai sus.

3. Realizaţi expansiunea termenului la ajutorul şi arătaţi ce modificări sintactice au apărut.
4. Realizaţi contragerea subordonatei să facă rost de bani
I. Desparte următoarele fraze în propoziţii, specificând felul subordonatelor şi raporturile sintactice
care se stabilesc între ele:
1. Aş fi vrut să-l mângâi într-un fel, dar nu-mi venea în minte ce-aş putea spune unui copil.
2. Aşa eram şi eu când am venit, continuă ea, nu ştiam ce să fac cu timpul şi nu-mi venea neam să
şed locului.
3. Ţi-am spus că e mai bine să lăsăm la o parte consideraţiile tale strict personale. Sigur că te cred,
dar problema rămâne că eu ţi-am atras atenţia şi tu n-ai ţinut seama de asta.
4. Se ştie despre el că-i place să petreacă, să bea şi că Anghel nu-l vede cu ochi buni de când a băgat
de seamă că Voicu face avere.
5. Nu se cuvine să-l supunem pedepsei ce el însuşi doreşte, ci mai nimerit este să-l osândim să
trăiască.
6. Se înţelege că nu trebuie să se creadă că nu vom interveni când va fi necesar.
7. Totuşi era prudent să fie cât mai departe de o afacere aşa de gravă şi de neplăcută, care-i arăta
cât de înşelătoare sunt feţele şi cât de duşmane şi de trădătoare inimile omeneşti.
8. Ceea ce înţelegea acum era că sergentul părea să nu-l fi somat pe intrus şi să fi tras direct.
9. Ar fi trebuit să mai aştepte, dar s-a întâmplat că tocmai atunci au venit nişte drumeţi care le-au
propus să-şi continue drumul împreună.
10. Nici o clipă nu ne-a trecut prin minte că s-ar fi putut ca el să ajungă să hotărască soarta
companiei şi că ar fi trebuit să luăm măsuri contra tuturor care ar fi încercat să o ruineze.

II. Analizaţi cuvintele subliniate.