Sunteți pe pagina 1din 8

EMBRIOLOGIE

EMBRIOGENEZA
FAZELE SUCCESIVE ALE DEZVOLTARII:

 Celule germinale
 Gametogeneza
 Maturatia
 Ovulatia si implantarea ovulului cu dezvoltarea normala si anomalii de dezvoltarea
 Notiuni despre malformatii congeintale :
 Frecventa
 Considderatii genitale
CELULE GERMINALE
=procesul fecindatiei (care genereaza dezvoltarea unei noi finite)
-procesul fec se realizeaza pin unirea a 2 celule cu un inalt grad de specializare :spermatozoidul
si ovula.
Mecanismul este unu complex :
La specia umana , celulele somatice conti 46 de cromozomi , 44 autozomi si 2 cromozomi
sexuali astfel:
-femeia 44 si 2 cromozomi de sex: X
-barbatul 44 +un cromozom X si unul Y, de dimiensiuni mai mici
Clasificarea cromozomilor s-a facut in raport cu lungmea, pozitia si lungimea bratelor ,
rezultand cariotipul unei cellule umane normale.
OVOGENEZA
Geneza=nastere
Toate structurile corpului in momentul in care se celulele d se formeaza , se numesc celule
germinale primordial. Cand aceste celule sosesc in gonada feminine , se diferentiaza in
ovogonia. Aceste celule sufera diviziuni mitotice , sis pre sfarsitul celei de a 3-a luna de sarcina ,
se dispun in gramzi inconjurate de celule epiteliale aplatizate . Toate ovogoniile unei gramezi
deriva , probabil, dintr-o singura celula germinala primordiala , in timp ce celulele epiteliale
provin din epiteliul de invelis ce inconjoara glanda.

PROLIFERARE=>MULTIPLICARE CELULARA CONTROLATA


Repere de orientarea->planurile corpului

Aceste ovogonia continua sa se divida (cel mai mare %), unele dintre ele se diferentiaza in
celule mai mari numite ovocite de ordinal 1, aflandu-se cu prioritate in a III-a luna a dezv. In
straturile cele mai profunde ale gonadei.
Imediat dupa formare, aceste celule sunt antrenate in profaza primei diviziuni meiotice(stadiul
de leptotena sau zigotena).
In urmatoarele 2 luni , ovogoniile cressc rapid la numar , iar in luna a 5-a de dezvoltare, nr total
al celulelor germinale ale ovarului ating maximum estimate de 6 mil. de celule.
In acest moment incepe degenerescenta celulara si numeroase ovocite de ordinul I devin
atrezice. Spre luna a 7-a supravietuiesc o parte mai mica din ovocitele de ordinul !, intra in
primul stadiu de diviziune meiotica , si sunt inconj. de celule epitelialle aplatizate . un ovocit de
ordinul I , formeaza cu celulele epiteliale ce il inconjoara, foliculul primordial.
La nastere ovocitele de ordinul I au terminat profaza primei lor diviziuni meiotice , dar in loc sa
inceapa metafaza , intra in stadiul dicrioten, stadiu echidistantat , situate intre profaza si
metafaza , si este caracterizat printr-o retea de cromatina. Nr. total de ovocite de ordinul I , la
nastere, este estimate ca ar varia intre 7000 si 2 milioane.
In perioada copilariei majoritatea ovocitelor degenereaza si raman aproximativ 40 000 la
inceputul puberitatii. Numai in acest moment foliculii primordial ating stadiul de foliculi maturi
de graft si ovocitele de ordinul I continua prima lor diviziune meiotica.
Incepand cu puberitatea un anumit numar de foliculi primordiali isi incep maturatia de-a lungul
fiecarui ciclu ovarian. Ovocitul de ordinul Iincepe s isi mareasca talia in timp ce celulele
epitelieale ce-l inconjoara ( celule foliculare), devin cubice. La inceput celulele foliculare sunt in
contact intim cu ovocitul, dar imediat in dezvoltare un strat cellular format din glicoproteine se
depune la suprafata ovocitului , acest deposit se ingroasa progresiv si formeaza membrana
pelucida .
Intre celulele foliculare in urma ploriferarii celulare apar spati lichedinune , care vor conflua pt a
forma cavitatea foliculara.
Celulelel foliculare se depoziteaza in jurul ovocitului , constituind
cumulusopharum=cumulusovariucum
In stadiul de maturitate foliculul poarta denumirea de folicul de Graft.are dimensiuni ce variaza
intre 12-16 , este inconjurat de 2 straturi de tesut conjunctiv: un strat intern sau
vascular->teaca interna, si un strat extern fibros numit teaca externa .
Cu fiecare ciclu ovarian, un anumit nr de foliculi se dezvolta însă doar unul ajunge la maturitate, ceilalți
degenerează și devin atrezici.
Ovicitul de ordinul 1 părăsește stadiul dictiodem și reancepe prima diviziune meiotica.
Aceasta diviziune conduce la formarea a 2 celule fiice de mărime inegala, dar care conțin 23 de cromozomi.
Una dintre aceste 3 celule fiice, numita ovocit de ordinul 2, primește întreaga citoplasma. Cealaltă este
cunoscuta sub denumirea de primul globul polar, fiind lipsit de citoplasma. Acest globul polar este situat între
membrana pelucida și membrana citoplasmatică a ovocitului de ordinul 1. Îndată ce s-a efectuat prima
diviziune de masteratie, și înainte ca Ovicitul de ordinul 2 sa revină la starea de repaus, celulele încep a 2a
diviziune de maturatie, producându-se un ovul matur de dimensiuni mai mari și un al 2-lea globul polar.

SPERMATOGENEZA
In cursul celei de a 5a luna de dezvoltare, celule germinale ale embrionului de sex masculin, penetrează în
mugurel gonadic unde se încorporează în cordoanele sexuale primitive.
Aceste cordoane de forma neregulata sunt constituite din celule private din epiteliul celonic.
La naștere coroanele sexuale sunt cordoane pline care conțin 2 tipuri de celule:

-unele de dimensiuni mai mari sunt situate în lungul membranei bazale și au un nucleu mai mare ușor colorat,
de forma sferica, având unul sau mai mulți nucleoli. Aceste celule au host identificate ca reprezentând celule
germinale primordiale.

-alt tip de celule situate tot de-a lungul membranei bazale de dimensiuni mai mici și sunt semnalizare prin
prezenta nucleilor care conțin granulație fine de cromatina. Ele proliferează activ și se numesc celule de
susținere. După naștere ele se divid și devin celulele lui Certaly (celule sustentaculare), celule non spermatice,
derivate din epiteliu celamic.
O parte din celulele primordiale germinale primordiale dispar în cursul dezvoltării, însă altele se transforma
în spermatogonii care dau ulterior naștere spermatocitelor.
După naștere cordoanele sexuale se luminează și devin tub seminifer.
Spernatogoniile din apropierea membranei bazale se divid și dau naștere fie unor noi spermatozoizi ( de tip
A, care conțin celule........., .fie un lichid mai diferit de celule din care se vor dezvolta spermatocitele de ordinul
1, acestea încep lunga faza a primei lor diviziuni de maturate, ca și Ovicitul de ordinul 1, trece prin stadiul de
lictotem, zigotem și pochiterm.
Dupa aceasta lunga prefaza celulele trec din stadiul de metafaza, anafaza si telofaza pt a da nastere la 2
spermatocote de ordinul ll. Aceste spermatocote de ordinul ll existenta foarte scurta . Fie incep imediat cea de a
2-a diviziune de maturatie ce conduce la formarea spermatocitelor . la sfarsitul celei de a 2-a diviziune de
maturatie , fiecare fiecare spermatocot de ordinul ll ce contine 2n cromozomi da nastere la 4 spermatide ,
continand fiecare n cromozomi.

SPERMIOGENEZA
-imediat ce spermatocotele s-au format ele sufera o serie de modificari profnde in urma carora rezulta
spermatozoizii.

-initial spermatisa are un nucle sferic , un apparat Golgi foarte bine vizibil si un numar foarte mare de mitocondrii.
Prima modificare notabila survine la nivelul aparatului Golgii unde devine vizibila o granulatie cu coloratie densa
numita ACROZOM. Aceasta granulatie da nastere apoi unei fine membrane ce se va etala la suprafata nucleului ,
formand capusanul cephalic. In continuare capusanul cephalic ocupa jumatate din suprafata nucleulului, in timp
ce portiunea restanta a aparatului Golgi se deplaseaza spre polul opus al celulei. In acest timp centriolii migreaza
spre polul nucleului opus capusonului cephalic si da nastere flagelului sau filamentului axial ce formeaza apoi
corpul si coada spermatozoidului. Nucleul ce se afla in interiorul citoplasmei se condenseaza si i-a o forma usor
alungita , aplatizat. Simultan mitocondriile se deplaseaza spre flagel unde se dispun ,,in colier” in jurul filamentului.
In partea sa distala , acest ,, colier” de mitocondrii este inconjurat de o structura ineara care impreuna cu
centriolul formeaza piesa intermediara . la sfarsitul spermiogenezei , spermatozoizii patrund in lumenul tubilor
seminiferi , de aici ei sunt indrumati spre epididium , posibil sub influienta elementelor contractile ale peretelui
tubular seminifer. Putin mobil, spermatozoizii capata mobilitate deplina in epididim.

GAMETII ANORMALI.

La specia umana , ca si la numeroase mamifere , un singur folicul contine 2 sau 3 ovociti de ordinul l, usor de
recunoscut . Desi se stie ca pot da nastere la sarcini gemelare sau triple aceste ovocite de obicei degenereaza
inainte de a atinge maturitate , rar un ovocit de ordinul l contine 2 sau 3 nuclei , in aceste cazuri el degeneraza
intodeauna.

Contrar ovocitelor anormale, spermatozoizi anormali se intalnesc frecvent . Anomalia poate afecta capul sau coada
spermatozoidului pot fi spermatozoizi gigantic sau pitici , addesea chiar spermatozoizi bifizi. Spermatoizii anormali
se intalnesc in proportie de 10% fara a afecta fertilitatea. Cand insa ¼ sau chiar mai mult din nr de spermatozoizi
sunt anormali, fertilitatea este de obicei micsorata. De aceea se recurge la spermogram pt depistarea fertilitatii
masculine.

OVULATIA SI CICLUL OVARIAN=STADIUL DE FECUNDABILITATE

In zilele ce preced ovulatia, foliculul de graff sufera o rapida crestere pan ace atinge o dimensiune de 15 mm. la
suprafata ovarului apare o mica excrescenta in centrul careia se afla o zona avasculara numita stigma, de-a lungul
carea se filtreaza lichidul follicular si care se ddeschide progresiv.

Depresiunea care se formeaza pe patea inferioara(interioara) a foliculului determina deplasarea spre aceasta zona
a ovocitului , ulterior se formeaza o bresa9crater) care este traversat de ovocit . In acest fel ovocitul devine liber la
suprafata ovarului,delasandu-se de acesta, aceasta faza se numeste faza de ovulatie, iar incepe cea de-a 2-a
diviziune meiotica.

Ovulatia se produce o singura data pe durata ciclului menstrual si se situaeaza in a 14+1 zile inaintea debutului
viitoarei hemoragii menstruale.

La inceputul fiecarui ciclu ovarian , un anumit nr de foliculi primordiali incep sa se dezvolte . Intodeauna unul
singur dintre acesti foliculi atinge deplina sa maturitate , ceilalti degenereaza si devin atrezici.

Indata ce s-a realizat ovulatia, peretele folicului rupt dispare si celulele foliculare restante sunt invadate de vase de
sange de la periferie, ele se hipertrofiaza, iau o forma poliedrica, se incarca cu un pigment galben si iau denumirea
de celule luteale. Celulele luteale secreta progesteronul care in asociere cu estrogenii produsi de teaca si
parenchimul ovarian inconjurator , det modificari ale mucoasei uterine instalandu-se stadiul progestativ sau
secretor.

PARENCHIM-denumirea aceleasi celule cu functie si forma , dintr-un tesut de organe.

In acest mod incepe degenerscenta celulara si numeroase ovocite de ordinul l devin atrezice . Spre luna a7-a
supravietuiesc o parte mai mica din ovocitele de ordinul l , intra in primul stadiu de diviziune meiotica , si sunt
inconj. de un strat de celule epiteliale aplatizate . un ovocit de ordinul l formeaza cu celulele epiteliale cel
inconjoara foliculul primordial.

La nastere ovocitele de ordinul l au terminat profaza primei lor diviziuni meiotice , dar in loc sa inceapa metafaza ,
intra in stadiul dicrioten, stadiu echidistantat, situate intre profaza si metafaza si este caracterizat printr-o fina
retea de cromatina . Nr total de ovocite de ordinul l , la nastere, este estimat ca ar varia intre 7000 si 2 mil.

In perioda copilariei , maj ovociteleo degenereaza si ramn aproximativ 40000 la inceputul puberitatii. Numai in
acest moment foliculii primordiali ating stadiul de foliculi maturi de graff si ovocitele de ordinul l continua prima lor
diviziune meiotica.

Incepand cu puberitatea , un anumit nr de foliculi primordiali isi incep maturatia de-a lungul fiecarui ciclu ovarian .
Ovocitul de ordinul l incepe sa isi mareasca talia in timp ce celulele epiteliale ce-l inconjoara(cel. Foliculare), devin
cubice . La inceput celulele foliculare sunt in contact intim cu ovocitul , dar imediat in dezvoltare un strat cellular
format din glicoproteine se depune la suprafata ovocituluii, acest deposit se ingroasa progresiv si form. mb.
pelucida.

Intre celulele foliculare in urma ploriferarii celulare , apar spatii lichedinene care vor confla pt a forma cavitatea
foliculara.

Celulele foliculare se depun in jurul ovocitului constituind CUMULUSOPHORUM=CUMULUSOVARICUM.

In stadiul de maturitate foliculul poarta denumirea de folicul de graf. Are dim ce variaza intre 12-16mm, este
inconjurat de 2 straturi de t, conjunctiv , un strat intern sau vascular =teaca interna, si un strat ext fibros numit
teaca ext.

Franjurile trompei unterine acopera suprafata ovarului si la nivelul trompei apat contractii ritmice , drept urmare
ovocitul inconjurat de cumulul oforum, este absorbit de trompa datorita miscarilor franjurilor si cililor vibratili de
la nivelul epitelului tubar . dupa patrunderea in trompa , ovocitul isi pierde cumulus oforum datorita disparitiei
prelungirilor citoplasmatice.

Prin cintracti ritmice ale musculaturii tubare, ovocitul ajunge in circa 3-5 zile in uter, viteza de migrare variaza cu
starea hormonala.

In absenta fecundatiei , la circa 9 zile de la ovulatie, corpul galben este vizibil pe suprafata ovarului sub forma unei
pete galbene . Celulele galbene degenereaza si corpul galben dispare rapid , transformandu-se intr-o masa de tesut
fibros cicatricial, denumit CORPUS ALBICANS.

Daca ovula este fecundate nu se mai produce degenerescenta corpului galben , din contra este stim de hormonul
gonadotrop dezigot si aproape ca atinge marimea ovarului(6-8cm) la varta de 3 luni si jumate. Corpul galben se va
denumi corp galben de sarcina si secreta progesterone pana in luna a 4-a. Disparitia sau ablatia corpului galben
inainte de luna a4-a , prodeuce, de obicei, avort.

FENOMENELE FIZIOLOGICE ALE FECUNDATIEI

-fecundatia se produce la nivelul ampulei trompei uterine prin unirea gametilor masculine si feminine. Dintrei cei
200-300 milioane de spermatozoizi depusi in caile genitale feminine, numai unul este necesar pt fecundatie ,
ceilalti au rol adjuvant prin secretarea unei enzime denumita hialuranidaza, care ajuta la disparitia celulelor de la
nivelul coroanei radiale.

In momentul in care atinge mb pelucida, spermatozoidul se ataseaza solid la ovocit si traverseaza aceasta
membrana prin secretarea unei alte enzime continuta in atrosom .

Dupa patrunderea spermatozoidului , permabilitatea acestei membrane este inhibata si apare zona de reactie.
Ovocitul isi incheie cea de-a 2-a diviziune de maturatie si cromozomii sai se dispun in nucleu de aspect vezicular,
formand pronucleul sfemel. Intre timp citoplasma ovulara se contracta si intre ovocit si mb. Pelucida devine vizibil
spatial perivitelin. Treptat spermatozoidul de apropie de pronucleul sfemel si nucleul sau se mareste si formeaza
pronucleul smascul, iar coada spermatozoidului se desprinde si degenereaza .

Inainte de a se unii cei 2 pronuclei , se realizeaza dublarea AND-ului acestora , cromozomii paterni si materni se
dispun pe fusul de diviziune dupa clivarea lor longitudinala la nivelul centromrului .

Acest fenomen este identic cu diviziunea meiotica

CONSECINTE ALE FECUNDATIEI:

-restaurarea nr diploid de cromozomi si det sexului noului individ .


VASCULARIZATIA VENOASA SI ARTERIALA A MB SUPERIOR

ARTERA SUBCLAVICULARA

Are origine diferita

-in dreapta-tr.brahiocefalic

-in stanga-arcul aortic

Ambele artere subclavii prezinta aceleasi ramificatii si iriga regiunile toracelui , a gatului si parte din sist nervos.

COLATERALELE

-arterele vertebrale

-trunchiul tioreocervical

-tr.costocervical

-artera……………./toracica interna

Artera axilara

ORIGINE

-continua subclavia de la niv coastei l , pana la niv mg inf a muschiului pectoral mare.

Reprezinta axul arterial al axilei

Ramuri colaterale :

-a. turaco-acromiala-deltoid

-a. scapula-humerala

-a. toracica superioara

-a.toracica laterala(mamara ext)

-a.circumflexa humerala-ant. si post.

-a. subscapulara

Ramuri terminale

-se continua la nivelul bratului cu a. brahiala

A.Axiala are legatura importanta cu plexul brachial (lateral) si cu vena axilara (median fata de a.axilara )=pachet
vasculo-nervos al axilei .

Artera brahiala ( humerala)

-iriga bratul

-continua a.axilara de la nivelul marginii inferioare a pectoralului mare si se termina aproape de articulatia cotului.

Artera brahiala insotita de 2 vene brahiale si de nervul median rep. pachetul vasculo-nervos al bratului.
RAMURI COLATERALE:

-A. brahiala profundal:-corespunzatoare retelei peri-articulare a cotului. Din aceasta se desprinde artera nutritive a
humerusului.

-A. colaterala ulnara- superioara

-inferioara

-ramuri musculare

RAMURI TERMINALE

-A. radiala

-A.ulnara

a. radiala este ramura terminala lat. a aortei brahiale.

-se intinde de la nivelul cotului pana spre police unde participa la alcatuirea arcadei arteriale palmare profunde.

Formeaza pachetul vasculonervos radial(impreuna cu nervul radial + vene radiale)

Distal la nivelul antebratuli este cuprinsa in santul pulsului.

Portiunea terminala a arterei radiale i-a parte la formarea arcadei arteriale palmare profunde.

ARTERA RECURENTA RADIALA

Ramuri musculare

Ramuri palmare superficiale

Ram. Carpiene anterioare si posteruoare

ARTERA PRINCIPALA A POLICELUI

Portiunea terminala a art . rad se anastomozeaza cu artera ulnara (ram palmara profundal) si formeaza arcada
arteriala palmara profundal . din aceasta pleaca arterele metacarpiene palmare , ramuri perforante si ramuri
recurente.

ARTERA ULNARA (CUBITALA)

-rep ramura terminala mediala a aterei brahiale

-ca si traiect porneste din regiunea cotului spre regiunea radio-capilara, unde se continua cu arterele mainii.

Ramuri:

-a.recurenta ulnara

-a.interosoasa comuna

-ramuri musculare

-ramura carpiana dosala si palmara

-ramura palmara profunda (se anastomozeaa cu artera radiala formand arcada arteriala palmara profunda)
Portiunea terminala a arteri ulnare formeaza singura sau prin anastomaza cu artera radiala (palmara superficiala)
arcada arteriala palmara superficiala

VENE

-sunt 2 retele venoase :-1 retea superficiala

-1 retea profundal

VENELE PROFUNDE

-exista cate 2 vene satellite arterelor profunde cu acelasi nume

Sistemul venos profund incepe de la degete prin venele digitale palmare ( propria si comune) si venele
metacarpiene palmare formand 2 arcade palmare.

Venele radiale si ulnare continua arcurile venoase palmare superficial si profund si in regiunea cotului formeaza
venele brahiale (sau humerale)

Venele brahiale dreneaza in vena axilara(care este unica) care dreneaza in subclavia

VENELE SUPERFICIALE:

Sunt unice , rep. principalul system de drenaj venos al mb. Superior si se varsa in venele profunde .

Se formeaza din venele digetale dorsale care dreneaza in venele metacarpiene dorsale( acestea formeaza reteaua
venoasa dorsala a mainii)

Reteaua venoasa dorsala a mainii dreneaza in vena cafalica respective in vena basilica.

VENA CEFALICA:

-rep. vena superficiala laterala a mb. superior (radiala)

-se varsa in vena axilara

VENA BAZILICA:

-este vena superficiala mediala a mb. superior (ulnara)

-se varsa intr-o vena brahiala (sau devine una dintre cele 2 brahiale)

VENA MEDIE A ANTEBRATULUI:

-situata intre vena cefalica si bazilica

Anterior de articulatia cotului se formeaza anastomose intre venele superficiale.

Vena brahiala si vena bazilica se unesc si dreneaza in vena axilara care dreneaza in vena subclavia.