Tudorache Maria-Daniela

Învățământ la distanță

Introducere
Învățământul la distanță este un proces de învățare care se bazează pe tehnologiile
informației și comunicației cu resurse media (text, grafică plană sau spațială, imagine, resurse
video etc.). În prezent, se favorizează o abordare pedagogică în care se utilizează metode
competitive, în care interactivitatea joacă un rol important. În educația la distanță, internetul și
computerul este un instrument de acces șa resurse variate, pregătite și puse la dispoziție de către
echipe de educatori pentru un grup țintă eterogen din punct de vedere al localizării geografice.
Cursatul poate să acceseze baze de date pentru completarea lecturii și să stabilească un contact cu
ceilalți participanți la dialog.
Materialele de învățare sunt prezentate într-o formă multimedia, un model structural în care
accesul la alte informații se realizează prin legături multiple, permițând accesarea, revenirea,
aprofundarea informațiilor. Dar, pe de altă parte, formarea la distanță este un aspect a noii
tehnologii educative cu particularități, avantaje și limite.

Partea I - Avantaje ale învățământului la distanță

Printre avantajele formarii la distanta se pot enumera formarea 'deschisă' a oricarei persoane,
indiferent de vârstă, nivel de pregătire, categorie socioprofesională etc.; accesul la informații, la
cunoștințe; favorizeaza creativitatea și spiritul de descoperire a unor noi entități și nuanțe, elevii sau
studenții beneficiază de cunoștintele și experiența formatorilor de notorietate internațională, pe
care nu îi pot întâlni în mod direct.
De asemenea, facilitează formarea locală, fără deplaăari, ceea ce favorizează un câștig de
timp, o economie financiară și condiții optime de formare, iar acest avantaj este foarte benefic
pentru persoane cu handicap.
Asigura autonomia formării: condițiile de spațiu și timp ale formării sunt alese de către
elev, se permite alegerea temelor dorite, planificarea cursurilor de învățat, definirea orientarilor de
formare și adaptarea obiectivelor la exigențele elevului (potrivit dorințelor sale, nivelului său actual,
calitatea profesională, exigența muncii etc.).
 Studentul este în centrul atenției și nu formatorul. Studentul este incitat să devină un
furnizor de feed-back, să participe la formare într-un mod semnificativ și să nu se limiteze doar la
recepționarea informațiilor și cunoștințelor, cum este cazul învățământului tradițional.
Itinerarul studentului este personalizat și nu se generalizează asupra întregului grup.
Aceasta individualizare asigură o mai bună asimilare a cunoștințelor de către toți studenții și în
plus adaptarea evoluției formării la ritmul și capacitatea de înțelegere a fiecărui student.
Aceasta se bazează pe soluții multimedia interactive care atrag atenția studentului, stimulându-i
capacitățile de întelegere și interpretare și îl incită în a se concentra și a le asimila rapid prin sistemul
de observare și captare.
Creșterea rapidă a numărului de elevi și studenți reprezintă o problemă la nivelul
infrastructurilor de învătământ (numar redus de instituții de învățământ, timp de formare limitat,
număr scăzut de formatori etc.), iar invătământul la distanță elimină o mare parte a acestei
probleme.
După cum se vede, formarea la distanță pare să prezinte multe avantaje. Totuși, aceasta nu
constituie o soluție miraculoasă, destinată să înlocuiască formarea prezențială, chiar și pe termen scurt.

Partea a II-a - Dezavantaje ale învățământului la distanță

Câteva dezavantaje ale formării la distanță sunt absența fizică a elevului, cu încărcătura sa
emoțională, de autoritate și de expresivitate umană, problemele tehnice aferente funcționării
sistemelor de formare (perturbarea rețelei de comunicație, defectarea calculatoarelor, terminalelor
sau serverelor, atacuri asupra documentelor electronice de curs prin virusi sau piraterie etc.).
Tehnologia informațională nouă de instruire reprezintă procesul de preluare de către elevi și
studenți a cunoștințelor, care nu este bazat numai pe comunicarea cu profesorul, ci pe folosirea
metodelor noi de utilizare a mijloacelor computerizate și audio, video-tehnicii. Particularitățile și
performanțele acestuia în comparație cu formele tradiționale sunt:
 computerizarea atinge nu numai deosebite discipline de studiu, dar volumul întreg de
discipline, inclusiv și disciplinele fundamentale;
 divizarea tradițională a procesului instructiv în forme de lecție, seminar, lucru
independent cu manualul se schimbă într-un unic sistem instructiv bazat pe purtători
magnetici, video, audio etc.
 toate disciplinele sunt unite într-un mediu unic informațional.

2
 Partea a III -a - Evoluția învățământului superior la distanță
În România, odata cu implementarea învățământului universitar la distanță au crescut
șansele populației, atât a tinerilor cât și a adulților de a accede mai ușor pe piața muncii și de a se
prefecționa într-un anumit domeniu de activitate.
După cum se poate observa în Graficul 1, odată cu implementarea formei de învățământ la
distanță, din ce în ce mai multe persoane au început să participe la un ciclu de licență. Apogeul
perioadei analizate 2001-2013 s-a regăsit în anul 2007, an ante-criză. Acest lucru arată faptul că
din ce în ce mai multe peroane au început să acceadă pe piața forței de muncă, acest lucru putând
fi observat și în Graficul 2, unde se observă cu rata șomajul a scăzut în anii dinaintea crizei
economice, criza care a apărut și s-a dezvoltat în România între anii 2009-2012. În anul 2008, rata
șomajului a înregistat cea mai mică valoare în perioada ante-criză, iar din cauza situațiilor din
economie în perioada crizei, rata șomajului a început să crească treptat, in anul 2013 a înregistat
valoarea de 7,1% din totalul populației ocupate.
Criza economică apărută atât în întreaga lume, cât și în România a bulversat sectorul
educației, conducând la scăderea tinerilor înscriși într-o formă de învățământ universitară și
implicit a absolvenților, atât din cadrul învățământului cu frecvență cât și celui la distanță (acest
lucru se poate observa și în Graficul 1).
După trecere crizei economice, au început să crească locurile de muncă vacante, iar rata
șomajului a început să scăda. După cum se poate observa și în Graficul 2, în anul 2017, aceasta a
cunoscut o minimă istorică, înregistrând valoarea de 4,9% din totalul populației active, aceasta
reprezentând rata naturală a șomajului, iar cu toate acestea, în prezent este deficit de ofertă de
muncă pe piața muncii.
O cauză a scăderii a ratei de promovare, în prezent, a absolvenților din învățământul
universitar îl constituie flexibilitatea programului la locul de muncă (tinerii în timpul studiilor pot
avea și un loc de muncă cu program redus), scăderea ratei sărăciei.

3
 Grafic 1: Evoluția absolvenților cu diplomă de licență care au urmat o facultate
cu formă de învățământ la distanță din România
70000
62058
60000

50000

40000

30000

20000

10000 6988
1818
0
2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013

Sursa: Prelucrări ale autorului conform datelor publicate de Institutul Național de Statistică

Grafic 2: Evoluția ratei șomajului în România (% din totalul populației ocupate)

9.0

8.3
8.5

8.0

7.5

7.0

6.5

6.0

5.5
5.6
5.0
4.9
4.5

4.0
2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017

Sursa: Prelucrări ale autorului conform datelor publicate de Eurostat

4
 Concluzii și recomandări
Învățământul la distanță a oferit posibilitatea multor persoane, în special tineri, să urmeze
cursuri diferitelor universități și să se încadreze în câmpul muncii, evitând sărăcia și în special
excluziunea socială.
Acest tip de învățământ presupune multe avantaje, precum studierea de acasă, participarea
la discuții cu personalități online cu care nu ar fi putut niciodată să intre în contact, acces la o
mulțime de informații, printre care enciclopedii și baze de date online, dar pe lângă aceste avantaje
există și dezavantaje, principalul fiind acela că studentul nu intră în contact direct cu profesorul.
După cum am prezentat mai sus, acest învățământ au avut rezultate bune și continuă să
aibe, în special contribuind la ocuparea forței de muncă, așa cum este specificat și în Strategia
Europa 2020.

Bibliografie
Macroiu, A. ”E-learning și sisteme de educație la distanță”, ASE, 2010.
Marinescu, P. A. ”Educația la distanță”, www.academia.edu.
Stoica, M. ”Tehnologia în educația la distanță”, Revista Informatică Economică, nr. 3(23)/2002.
www.elearning.ro
Eurostat, www.ec.europa.eu.
Institutul Național de Statistică, www.insse.ro.