Sunteți pe pagina 1din 94

MINISTERUL EDUCAŢIEI SI CERCETĂRII ȘTIINȚIFICE

UNIVERSITATEA DIN PETROŞANI


FACULTATEA DE INGINERIE MECANICĂ ŞI ELECTRICĂ

LUCRARE DE LICENTA

TEHNOLOGII ŞI ECHIPAMENTE PENTRU


EXTRAGEREA MECANIZATĂ CU SUBMINARE A
ZĂCĂMINTELOR DE HUILĂ DIN VALEA JIULUI

Coordonator
Prof. univ. dr. ing.
Iosif Andraş

Absolvent
Paraschiv D. Daniel

Petroşani 2017
CUPRINS

INTRODUCERE ......................................................................................................................... 4
CAPITOLUL I
CARACTERIZAREA GEOLOGICĂ, GEOMECANICĂ ŞI TEHNICO-MINIERĂ A
BAZINULUI CARBONIFER VALEA JIULUI ........................................................................ 5
1.1 Localizarea geografica a bazinului Petroşani .................................................................... 5
1.2 Caracterizarea geologică a bazinului ................................................................................. 6
1.3. Prezentarea stratelor de cărbune ....................................................................................... 7
1.3.1. Descrierea stratelor de cărbune.................................................................................. 7
1.3.2 Caracterizarea cărbunilor [P1] .................................................................................... 9
1.3.3 Principalele caracteristici fizice, mecanice şi elastice ale cărbunelui ...................... 10
1.4. Gazul metan .................................................................................................................... 11
1.5. Hidrologia bazinului ....................................................................................................... 11
1.6 Caracterizarea geo – mecanică a rocilor .......................................................................... 12
1.6.1 Proprietăţile fizice ale rocilor ................................................................................... 12
1.6.2 Caracteristicile mecanice ale rocilor......................................................................... 12
1.6.3 Caracteristicile elastice ............................................................................................. 13
1.6.4 Proprietăţile reologice ale rocilor ............................................................................. 13
1.6.5 Caracteristicile formaţiunilor din jurul abatajelor care implică direct susţinerea
acestora .............................................................................................................................. 14
1.7 Concluzii.......................................................................................................................... 15
CAPITOLUL II
METODE, TEHNOLOGII ŞI ECHIPAMENTE UTILIZATE PENTRU EXPLOATAREA
CĂRBUNELUI ÎN VALEA JIULUI ........................................................................................ 17
2.1.Consideraţii privind deschiderea şi pregătirea şi exploatarea stratelor de cărbune din
Valea Jiului ............................................................................................................................ 17
2.2 Prezentarea metodelor de exploatare utilizate în condiţiile de zăcământ
din Valea Jiului ...................................................................................................................... 20
2.2.1 Metoda de exploatare a stratelor groase cu abataje frontale cu banc de cărbune
subminat............................................................................................................................. 20
2.3. Echipamente utilizate pentru exploatarea cărbunelui în Valea Jiului............................. 26
2.3.1. Echipamente utilizate în cadrul tehnologiilor clasice de extracţie .......................... 27
2.3.2. Echipamente utilizate în cazul abatajelor complex mecanizate .............................. 27
2.4. Concluzii......................................................................................................................... 32
CAPITOLUL III ........................................................................................................................ 35
SUSŢINERI MECANIZATE PENTRU FRONTURILE LUNGI DE ABATAJ CU
SUBMINARE ............................................................................................................................ 35
3.1 Generalităţi ...................................................................................................................... 35
3.2 Presiunea minieră dezvoltată pe susţinerea abatajelor frontale cu banc de cărbune
subminat................................................................................................................................. 35
3.3 Metodologii de calcul a presiunii pe susţinerea abatajelor utilizate în Valea Jiului ........ 38
3.4 Clasificarea susţinerilor mecanizate pentru fronturile lungi de abataj ............................ 42
Tehnologii şi echipamente pentru extragerea mecanizată cu subminare
a zăcămintelor de huilă din Valea Jiului
2
3.5 Concluzii.......................................................................................................................... 48
CAPITOLUL IV
ANALIZA CRITICĂ A MODELELOR DE EVALUARE A PORTANŢEI MINIME A
SUSŢINERILOR CA REZULTAT AL INTERACŢIUNII ACESTORA CU ROCILE
ÎNCONJURĂTOARE ............................................................................................................... 50
4.1 Consideraţii genarale ....................................................................................................... 50
4.2 Modele ale interacţiunii rocă-susţinere utilizate pe plan mondial ................................... 50
4.2.1 Modele utilizate în Marea Britanie ........................................................................... 51
4.2.2 Modele utilizate în Statele Unite ale Americii ......................................................... 52
4.2.3 Modele utilizate în Franţa ......................................................................................... 54
4.2.4 Modele utilizate în Cehia şi Slovacia ....................................................................... 54
4.2.5 Modele utilizate în Polonia ....................................................................................... 55
4.2.6 Metodologia utilizată în Germania ........................................................................... 56
4.2.7 Modele utilizate în Rusia .......................................................................................... 57
4.3 Modelarea dinamică a sistemului rocă – susţinere individuală 58
4.4 Principalii factori naturali şi de exploatare care influenţează comportamentul susţinerii
din fronturile lungi de abataj ................................................................................................. 61
4.5. Concluzii......................................................................................................................... 62
CAPITOLUL V
SOLUŢII TEHNOLOGICE PENTRU MECANIZAREA EXPLOATĂRII STRATULUI 3
DIN VALEA JIULUI CU ABATAJE FRONTALE CU BANC DE CĂRBUNE
SUBMINAT .............................................................................................................................. 64
5.1 Generalităţi ...................................................................................................................... 64
5.2 Susţineri mecanizate destinate exploatării stratului 3 din Valea Jiului cu abataje frontale
cu banc de cărbune subminat ................................................................................................. 65
5.2.1. Susţinerea mecanizată pentru subminare tip SMA 5 H - S ..................................... 66
5.2.2. Susţinerea mecanizată pentru subminare tip SMA 2 - S ......................................... 68
5.2.3. Susţinerea mecanizată pentru subminare tip SMA - S ............................................ 68
5.2.4 Grinda păşitoare tip GEROM GP 250/1200 ............................................................. 69
5.2.5 Tehnologie de lucru semimecanizată pentru abatajele frontale cu banc de cărbune
subminat amplasate în stratul 3 din Valea Jiului care utilizează grinda păşitoare GP
250/1200 ............................................................................................................................ 71
5.2.6 Tehnologie de lucru mecanizată pentru abatajele frontale cu banc de cărbune
subminat amplasate în stratul 3 din Valea Jiului cu utilizarea grinzii păşitoare tip
GEROM GP 250/1200....................................................................................................... 74
5.3 Verificarea capacităţii portante a cadrului păşitor GP.250/1200 şi a secţiei de susţinere
pentru subminare SMA-S. ..................................................................................................... 76
5.4. Concluzii......................................................................................................................... 81
CAPITOLUL VI
CONCLUZII FINALE .............................................................................................................. 83
BIBLIOGRAFIE ....................................................................................................................... 86

Tehnologii şi echipamente pentru extragerea mecanizată cu subminare


a zăcămintelor de huilă din Valea Jiului
3
INTRODUCERE

Dezbaterile recente pe tema strategiei energetice a României au evidențiat faptul


că rezervele de huilă energetică ale bazinului carbonifer din Valea Jiului nu pot fi ignorate şi
în acelaşi timp vor trebui asigurate condiţiile necesare de creştere a competitivităţii economice
a minelor viabile din bazin, mai ales că în prezent procesul de restructurare al activităţii de
extracţie este în plină desfăşurare.
Atingerea acestor obiective, respectiv asigurarea competitivităţii economice a
extracţiei huilei energetice în Valea Jiului, asigurarea unui nivel al producţiei conform
cerințelor pieței, presupune o analiză atentă privind posibilităţilor de creştere semnificativă a
productivităţilor realizate în activitatea de extracţie a huilei din subteran, concomitent cu
reducerea costurilor de exploatare, în condiţiile în care numărul personalului angajat este într-
o permanentă scădere.
Dacă se au în vedere toate aceste aspecte, devine evident că implementarea de
tehnologii noi de exploatare care să asigure realizarea de productivităţi ridicate trebuie să se
constituie în principala direcţie de acţiune.
Scopul acestei lucrări este acela de a identifica acele soluţii tehnologice a căror
aplicare în condiţiile geo – miniere specifice ale bazinului Valea Jiului, să conducă la
îndeplinirea acestor obiective.

Tehnologii şi echipamente pentru extragerea mecanizată cu subminare


a zăcămintelor de huilă din Valea Jiului
4
CAPITOLUL I

CARACTERIZAREA GEOLOGICĂ, GEOMECANICĂ ŞI TEHNICO-MINIERĂ A


BAZINULUI CARBONIFER VALEA JIULUI

1.1 Localizarea geografica a bazinului Petroşani


Bazinul Petroşani, depresiune epistructurală a Carpaţilor Meridionali, este situată
în judeţul Hunedoara, la confluenţa râului Jiul de Est cu râul Jiul de Vest. Se prezintă sub
2
forma unui triunghi ascuţit, cu o suprafaţă de 163 km , orientat VSV-ENE, având lungimea
maximă de aproximativ 50 km, între localităţile Cimpa-Răscoala la est şi Câmpul lui Neag la
vest şi o lăţime variabilă, de la 9 km între localităţile Petrila -Livezeni, până la 1,5 km în
partea de vest, la Câmpul lui Neag, (fig. 1.1 şi 1.2). Este mărginit la nord de masivul Retezat şi
Şurianu, la sud de munţii Vâlcan iar la est de munţii Parâng.

Fig.1.1 Harta geotehnică a bazinului Petroşani

Reţeaua hidrografică este constituită din râurile Jiul de Est şi Jiul de Vest care drenează
toate apele din masivele muntoase înconjurătoare. Bazinul este divizat în 16 câmpuri miniere

Tehnologii şi echipamente pentru extragerea mecanizată cu subminare


a zăcămintelor de huilă din Valea Jiului
5
care constitue obiectul de exploatare a 7 exploatări miniere organizate în cadrul Companiei
Naţionale a Huilei.

Fig.1.2 Secţiune prin zona estică a bazinul Petroşani

1.2 Caracterizarea geologică a bazinului


Bazinul Petroşani este constituit dintr-un fundament cristalin şi depozite
sedimentare molasice de cuvertură atribuite Cretacicului superior, Paleogenului şi Neogenului,
(fig.1.3).[P1]

Fundamentul cristalin apare la zi pe marginile bazinului şi este constituit din roci


metamorfice ce aparţin autohtonului danubian ( dezvoltat în sud şi parţial în nord) şi pânzei
getice (ce aflorează în nord est şi parţial în sud).Cristalinul getic este reprezentat prin gnaise,
micaşisturi, cuarţite şi amfibolite, străbătute de numeroase filoane pegmatitice. Cristalinul
danubian este reprezentat prin seriile Lainici-Păiuş (gnaise amfibolitice, calcare cristaline) şi
Vâlcan (filite cloritoase, clorito-sericitoase, grafitoase, şisturi ardeziene, cuarţite şi calcare
microcristaline).
Peste formaţiunile metamorfice, sub formă de mici petece în interiorul bazinului,
apar depozite sedimentare metamorfozate, reprezentate, în special prin calcare masive, gresii
şi conglomerate.

Tehnologii şi echipamente pentru extragerea mecanizată cu subminare


a zăcămintelor de huilă din Valea Jiului
6
Depozitele sedimentare din bazinul Petroşani aparţin Cretacicului superior
(Maestrichtian), Paleogenului şi Miocenului, acoperite în mare parte de formaţiuni cuaternare.

Fig.1.3 Coloana litostratigrafică sintetică prin bazinul Petroşani


Ma-Maestricthian; O1-orizontul 1 (Rupelian); O2-orizontul 2 (Eggerian); O3-

orizontul 3 (Eggerian superior); O4-orizontul 4 (Eggerian superior-

Egemburgian); O5-orizontul 5 (Badenian); 1-strate de cărbune; 2- argile; 3 -

marne şi marno calcare; 4 argile grezoase, marne grezoase; 5-gresii şi


nisipuri; 6-microconglomerate; 7- pietrişuri

1.3. Prezentarea stratelor de cărbune


1.3.1. Descrierea stratelor de cărbune
Lucrările geologice de prospecţiune, explorare, precum şi cele de exploatare au
pus în evidenţă 20-22 strate de cărbune superior numerotate în ordine, începând cu stratul 0 şi
localizate în Orizontul 2 productiv.

Stratele de cărbune sunt caracterizate prin arii de răspândire, grosime şi calitate


variabilă, de la zonă la zonă şi de la un strat la altul. Variaţiile de grosime ale complexului
cărbunos sunt mai evidente la stratele inferioare, în special după înclinare.

Stratele 3, 4, 5, 7, 8, 9, 13, 15, şi 17 - 18 sunt mai importante, constituind un


obiectiv economic, iar stratele 0, 1, 2, 4a, 6, 10, 11, 12, 14a, 16, 19, 20 şi 21 au arii de
răspândire locale, grosimi sub 1 m şi calitativ nu prezintă interes pentru exploatare.

Tehnologii şi echipamente pentru extragerea mecanizată cu subminare


a zăcămintelor de huilă din Valea Jiului
7
În general culcuşul stratelor de cărbuni este format din roci detritice mai grosiere,
cu frecvente urme de plante şi mai rar de faună, iar acoperişul este predominant pelitic, argilo -
marnos cu faună şi rareori cu floră, exceptând stratele 3, 16 şi 19. Corelarea stratelor s-a făcut
pe criterii litologice, paleontologice şi geofizice. Principalele strate exploatabile din acest
bazin, sunt stratele 3 şi 5, care deţin ponderea cea mai mare în totalul rezervelor de huilă.

Stratul 3 reprezintă cca. 48% din volumul rezervelor de huilă ale Văii Jiului, aflându-
se sedimentat în toate câmpurile miniere. Este situat la 25-50 m distanţă de limita Rupelian-
Chattian şi prezintă grosimi foarte variabile, de la 0,5 la 34 m, chiar 50 m, cu diferenţe mari pe
direcţie şi în special după înclinare (fig. 2.4.), grosimile cele mai importante fiind cunoscute în
perimetrele Lonea, Petrila, Dâlja, Aninoasa, Vulcan şi Lupeni.

În general în jumătatea estică a bazinului, stratul 3 prezintă grosimi mai mari, care
depăşesc 10 m, (în medie 18 - 20 m), iar în partea vestică are grosimi mai reduse, care tind
spre o medie de 5,5 - 6 m [O2; P1].

Stratul 3 este format din 5-20 intercalaţii cărbunoase, separate prin argile cenuşiu-
negricioase, mai compacte la partea superioară şi mai neomogene la culcuş, dispuse în două
complexe:

1) complexul de acoperiş, format din bancuri groase de cărbune compact, separate


prin intercalaţii de şisturi cărbunoase subţiri, cu o stratificaţie regulată;
2) complexul de culcuş, format din bancuri de cărbune lenticulere, necorelabile,
nedefinite ca formă şi număr, separate prin intercalaţii groase de roci sterile,
dispuse haotic, care pledează pentru fenomenul de alohtonie.
Caracteristica stratigrafică a stratului 3 este efilarea şi substituirea lui printr-un
complex de roci argilo-grezoase, cenuşii-verzui, pe flancul sud-estic al bazinului, începând de
la Paroşeni.

Acoperişul stratului 3 este format din gresii argiloase, sau calcaroase, bine
cimentate, cu alternanţe de argile grezoase şi cu urme de plante, iar culcuşul este format din
gresii, cu frecvente concreţiuni sideritice.
Stratul 5 este situat la cca. 35-70 m distanţă de acoperişul stratului 3 şi este al
doilea strat de cărbune ca importanţă la nivelul bazinului, reprezentând aproximativ 12% din

Tehnologii şi echipamente pentru extragerea mecanizată cu subminare


a zăcămintelor de huilă din Valea Jiului
8
totalul rezervelor. Este format din 2-5 bancuri de cărbune, totalizând 1,5-5,5 m, separate de
intercalaţii de argilă fosiliferă cu faună. În acoperiş se individualizează un strat de cărbune cu
grosimea de 0,2-0,8 m, denumit ,,paprica,,, cu tendinţă accentuată spre autoaprindere. În
perimetrele din zona estică a bazinului, stratul 5 prezintă cele mai mari grosimi, iar în partea
vestică este mai neuniform, ca extindere şi grosime. În acoperiş se întâlnesc argile,
marnocalcare, rareori gresii, bogat fosilifere cu faună, iar în culcuş argile grezoase şi
intercalaţii de gresii fine, cu concreţiuni carbonatice. Stratul 5 formează obiectul exploatării în
pertimetrele Lonea, Petrila, Livezeni, Dâlja, Aninoasa, Vulcan şi Lupeni.
Stratul 8 este neuniform răspândit în bazin, cu grosimi foarte variabile de la 0,2 la 1,83
m, fiind întâlnit mai frecvent în zona estică. Este situat la 4-7 m în acoperişul stratului 7 şi este
cuprins într-un complex argilo-marnos, bogat fosilifer cu faună.
Stratul 9 localizat la 2-3 m în acoperişul stratului 8 este mai bine dezvoltat, cu grosimi
mai mari cuprinse între 0,3 - 2,5 m. Este exploatabil în majoritatea câmpurilor miniere din
bazin. Sporadic în yona vestică a bazinului unde distanta dintre stratele 8 şi 9 este foarte
redusă cele două strate sunt exploatate împreună.
Acoperişul stratului 9 este format din marne şi marnocalcare fosilifere cu faună, iar
culcuşul din argile, marne, marno-calcare fosilifere.
Stratul 13 are în partea estică o dezvoltare uniformă. În general grosimea este
cuprinsă între 0,2 şi 5 m, fiind format din 2 - 7 bancuri de cărbune.
Acoperişul este format din dintr-un complex marnocalcaros, marne, argile grezoase,
bogat fosilifere cu faună. Culcuşul este format din gresii, argile grezoase, mai rar marne.

1.3.2 Caracterizarea cărbunilor [P1]


Cărbunii care formează obiectul exploatării sunt huile de culoare neagră, cu luciu
de smoală sau seminat. Sunt duri, prezintă des o stratificaţie şi au o spărtură neregulată. În
unele câmpuri miniere au o fisuratie pronunţată şi prezintă oglinzi de fricţiune. În general,
principalii componenţi petrografici ai huilelor din acest bazin, sunt reprezentaţi de cele trei
grupe de macerale vitrinit, exinit şi inertinit, în proporţii variabile.

Grupa vitrinitului, ce apare în proporţie de 75%, se reprezintă sub formă de telinit


şi collinit.
Tehnologii şi echipamente pentru extragerea mecanizată cu subminare
a zăcămintelor de huilă din Valea Jiului
9
Grupa exinitului participă în proporţii relativ scăzute la alcătuirea huilelor din
bazin şi este reprezentată de cutinit, rezinit, sporinit, suberinit şi liptodetrinit.

Grupa inertinitului este slab reprezentată, identificându-se următoarele macerale:


semifuzinit, fuzinit, sclerotinit, micrinit şi inertodetrinit.

În afară de macerale, în huilele din bazin au fost identificati şi o serie de


componenţi minerali cum ar fi: pirita, (până la 15%), carbonat de calciu (cca. 18%), carbonat
de fier, argilă şi rareori cuarţ sub formă de granule mici diseminate în masa de macerale.

Analizele fizico-chimice efectuate pe probe recoltate din lucrările miniere şi din


foraje indică: 62,7 - 76,7% carbon fix; 4,43 - 6,24% hidrogen; 0,65 - 2,32% azot; 0,97 - 4,07%
sulf total; 25,6 - 65,0% materii volatile; 5 - 40% cenuşă; 1,9 - 15% umiditate totală (valori
raportate la cărbunele brut).

Puterea calorifică inferioară variază intre 2500 şi 7200 kcal/kg, iar puterea
calorifică superioară are valori cuprinse între 3000 şi 7700 kcal/kg.

Proprietăţile de aglutinare-cocsificare sunt variabile de la un strat la altul şi de la o


zonă la alta, de la foarte slab la excesiv. Cărbunii cocsificabili se află in perimetrele Lupeni,
Bărbăteni, Uricani, Valea de Brazi, în stratele 3, 4, 5, 6, 7, 8, 9 şi 18 şi reprezintă circa 30%
din volumul total de cărbune. Cărbunii din celelalte strate din perimetrele amintite, precum şi
din celelalte perimetre, au numai caracteristici energetice.

1.3.3 Principalele caracteristici fizice, mecanice şi elastice ale cărbunelui


Determinarea proprietăţilor fizico-mecanice ale cărbunilor este dificilă datorită
prelucrării şi încercării greoaie a epruvetelor, cât şi datorită neomogenităţii accentuate a
stratelor productive din Valea Jiului. Prezenţa intercalaţiilor sterile şi a incluziunilor minerale,
precum şi influenţa unor factori ce ţin de micro şi macrotectonică fac ca determinarea să
capete un caracter probabilistic [P6] .

Proprietăţile fizico mecanice ale cărbunilor variază mai puţin de la un strat la altul
şi de la un câmp minier la altul, decât în limitele aceluiaş strat. În mod obişnuit, bancurile de
cărbune dinspre culcuş deţin valori mai mari pentru aceşti parametrii, decât bancurile din

Tehnologii şi echipamente pentru extragerea mecanizată cu subminare


a zăcămintelor de huilă din Valea Jiului
10
apropierea acoperişului. Astfel pentru scopul lucrării de faţă se pot lua în considerare
următoarele valori ale principalelor caracteristici fizico - mecanice: greutatea specifică 1,21-

1,4 N/m3; rezistenţa de rupere la compresiune rc=7,0-9,8 MPa; rezistenţa de rupere la

tracţiune rt=0,38-1,7 MPa; coeziunea c=0,78-2,1 MPa; unghiul de frecare interioară =35-

66o; modulul de elasticitate Est=533-1614 MPa; coeficientul lui Poisson =0,03-0,17.

1.4. Gazul metan


Gazul metan se găseşte atât în stratele de cărbune, cât şi în rocile înconjurătoare,
fiind pus imediat în libertate, în proporţie de 90-95%. Se regăseşte atât în stare absorbită, cât şi
adsorbită [A2].

Din determinările efectuate rezultă că debitul relativ de metan variază, de-a lungul
bazinului, de la valori de 10, până la 15 şi chiar 25 m 3/t în 24 ore, ceea ce determină
a
încadrarea minelor din Valea Jiului în categoria a II .

Presiunea maximă a acumulărilor de metan (de 3 - 4 MPa) se regăseşte în partea


centrală a bazinului (Lupeni-Paroşeni), corespunzătoare zonelor mai ridicate ale anticlinalului
median, scăzând pe măsura îndepărtării de acestea.

În afară de metan, în lucrările de explorare şi în lucrările miniere s-a semnalat


prezenţa hidrocarburilor lichide sau vâscoase (în special în câmpurile miniere Lupeni şi
Uricani). Acestea s-au format prin bituminizarea substanţei organice din rocile pelitice (marne
şi marno - calcare bituminoase), acumulându-se în gresiile învecinate.

1.5. Hidrologia bazinului


Alcătuirea litologică a depozitelor orizontului productiv, purtător de strate
exploatabile de cărbune, care are un caracter predominant pelitic, nu permite acumularea şi
circulaţia apei, punându-se în evidenţă doar ape freatice şi ape de adâncime [A5].

Apele freatice formează orizonturi bine dezvoltate în terasele râului Jiu, iar apele
de adâncime sunt de tip fisural, existente atât pe unele plane de faliere, cât şi în lucrările
miniere (cu debite reduse). Apele de adâncime au ca sursă de alimentare precipitaţiile, apele
freatice, precum şi apele superficiale.

Tehnologii şi echipamente pentru extragerea mecanizată cu subminare


a zăcămintelor de huilă din Valea Jiului
11
1.6 Caracterizarea geo – mecanică a rocilor
1.6.1 Proprietăţile fizice ale rocilor
Proprietăţile fizice ale rocilor sunt variabile, în funcţie de calitatea rocilor şi locul
3 4
de situare a acestora, astfel: greutatea specifică  are valori de la 2 până la 2,9 x 10 N/m , cu o
4 3
valoare medie de 2,4 - 2,6 x10 N/m ; porozitatea n este în general, între 0,5 şi 12 %; iar
umiditatea naturală W, de până la 4-5 %, cu o majoritate de 1,5-2 % .
4
Greutatea specifică aparentă a are o creştere cuprinsă între 0,01 şi 0,09 x 10
3
N/m , la o creştere adâncimii cu 100 m.

1.6.2 Caracteristicile mecanice ale rocilor


Rezistenţa de rupere la compresiune şi tracţiune

Funcţie de tipul, compoziţia mineralogică a rocii şi locul de prelevare al probelor,


rezistenţa de rupere la compresiune c are următoarele valori: 18 - 100 MPa, pentru gresii; 35

- 52 MPa, pentru marne, 8,5 - 30 MPa, pentru argile şi 2,5 - 5 Mpa pentru şisturi; iar rezistenţa
de rupere la tracţiune t: 1,8 - 10 MPa, pentru gresii; 7 - 15 MPa, pentru marne; 2,5 - 4 MPa,

pentru argile şi 2,5 - 5 MPa pentru şisturi.

Valorile medii ale rezistenţei de rupere la compresiune şi tracţiune cresc odată cu


adâncimea, indicând creşteri mai pronunţate până la adâncimea de 400 - 600 m după care, în
adâncime, rămân aproximativ constante.

Rezistenţa de rupere la compresiune prezintă o creştere de 1,2 - 8,6 MPa la 100 m,


iar rezistenţa de rupere la tracţiune de 0,1 - 1,67 MPa la 100 m [A5].

În ceea ce priveşte distribuţia de-a lungul bazinului, cele mai mari valori se
întâlnesc în zona centrală şi vestică a bazinului, în câmpurile miniere Vulcan, Lupeni,
Bărbăteni şi Uricani, iar cele mai reduse valori în câmpurile miniere Lonea, Petrila, Dâlja,
Livezeni, Aninoasa şi Câmpul lui Neag.

În general rezistenţele mecanice cresc de la est la vest cu un maxim în zona


Lupeni, ca apoi să scadă treptat către vest [R1].

Tehnologii şi echipamente pentru extragerea mecanizată cu subminare


a zăcămintelor de huilă din Valea Jiului
12
Coeziunea rocilor şi unghiul de frecare interioară

Coeziunea c are, în general aceeaşi tendinţă de variaţie, în raport cu adâncimea ca


şi rezistenţe la compresiune şi tracţiune, iar în funcţie de tipul rocilor are următoarele valori: 3
- 16 MPa pentru gresii, 7 - 15 MPa pentru marne, 2 - 5 MPa pentru argile, şi 2,5 - 5 MPa
pentru şisturi.

Coeziunea rocilor creşte cu 0,17 până la 1,26 MPa la o creştere a adâncimii cu 100
m [A5].

Unghiul de frecare interioară este invariabil funcţie de adâncime şi are valori


o
medii pe bazin de aproximativ 55-56 [D2].

Datorită gradului accentuat de fisurare şi ţinând seama de slăbirea structurală a rocilor,


caracteristicile mecanice ale rocilor se pot reduce la 14 - 55% din valorile determinate în
laborator [L2].

1.6.3 Caracteristicile elastice


Modulul de elasticitate static şi coeficientul lui Poisson

Modulul de elasticitate E, are următoarele valori pentru diferite tipuri de roci: 5 -


3 3 3
18x10 MPa, pentru gresii; 4,2b - 6x10 MPa, pentru marne; şi 2 - 6x10 MPa, pentru argile
[H2], [R1], [T1].

Coeficientul lui Poisson , are o dependenţă liniară relativă cu adâncimea, valorile


medii situându-se în intervalul 0,075 - 0,123, cu valori minime de 0,013, pentru unele gresii
marnoase şi cu valori maxime de 0,45, pentru marne - grezoase.

1.6.4 Proprietăţile reologice ale rocilor


Din analiza rezultatelor obţinute pe baza încarcărilor de laborator, se constată că
rocile din Valea Jiului fac parte din grupa a IIa reologică, exprimate de un model Burgers, în
sensul că, în timp, prezintă o asimptotă oblică, iar la descărcare, cea mai mare parte a
deformaţiilor este ireversibilă.

Analizând atât argilele, cât şi gresiile, care sunt roci predominante în Valea Jiului,
se constată că acestea se diferenţiază în funcţie de gradul lor de fluaj. Astfel, argilele prezintă

Tehnologii şi echipamente pentru extragerea mecanizată cu subminare


a zăcămintelor de huilă din Valea Jiului
13
un grad ridicat de fluaj, cu o valoare a rezistenţei limită de lungă durată de 48,9 -76% din
rezistenţa de rupere la compresiune, iar gresiile deţin un grad de fluaj scăzut de numai 58,3-
70% [A5].

1.6.5 Caracteristicile formaţiunilor din jurul abatajelor care implică direct


susţinerea acestora

1.6.5.1 Surpabilitatea rocilor din acoperiş

Capacitatea rocilor din acoperiş de a se surpa este un indicator foarte important în


evaluarea principalelor caracteristici ale susţinerii abatajelor, rocile care se surpă greu,
generând console lungi în spatele susţinerii, înrăutăţind condiţiile de lucru ale acestora şi
putând da naştere la solicitări dinamice.

În general gradul de surpapibilitate este dat de caracteristicile geomecanice ale


rocilor, grosimea bancurilor de roci, clivaj, grad de fisurare, anizotropie, starea de tensiuni etc.

Caracterizarea acoperişului este făcută în mod diferit, de diverşi autori, în funcţie


de parametri luaţi în studiu, rocile din acoperiş fiind împărţite din punct de vedere al
surpabilităţii, în categorii sau clase caracterizate prin indici ale căror valori variază în funcţie
de caracteristicile rocilor avute în vedere [A5], [B3], [J1], [K1], [R2].

Alţi autori clasifică acoperişul, foarte descriptiv din punct de vedere al


surpabilităţii, împărţindu-l numai în trei grupe, fiecare caracterizată foarte detaliat după starea
acestuia în urma diverselor faze tehnologice.

Cea mai simplă clasificare a acoperişului este funcţie de coeficientul de tărie al lui
Protodiakonov, care împarte acoperişul în trei categorii şi anume: uşor surpabil f = 4 - 6; cu
surpabilitate moderată f = 6 – 7 şi greu surpabil f = 7 – 8 [R1].

Indiferent de metodologia utilizată, surpabilitatea rocilor din acoperişul stratelor 3


şi 5, se încadrează în grupa celor care se surpă uşor, imediat sau după un timp scurt de la
avansarea frontului de abataj şi în cele mai dificile cazuri, în grupa rocilor cu surpabilitate
medie.

Tehnologii şi echipamente pentru extragerea mecanizată cu subminare


a zăcămintelor de huilă din Valea Jiului
14
1.6.5.2 Rezistenţa la penetrare a rocilor din vatra abatajelor

Pentru stabilirea rezistenţei la penetrare a rocilor din culcuşul stratelor, de regulă,


se apelează la încercări in situ cu ajutorul plăcilor de presiune. Pentru Valea Jiului s-au realizat
determinări in situ a rezistenţei la penetrare a rocilor din vatra abatajelor, cu ajutorul stâlpilor
prevăzuţi cu tălpi de diametre diferite [S2].

Rezultatele obţinute in situ au condus la concluzia dependenţei semnificative


dintre rezistenţa la penetrare şi dimensiunile plăcilor [O2]. În general, pentru abatajele din
Valea Jiului, capacităţile portante ale formaţiunilor din vatra abatajelor se încadrează în
intervalul 1,94 – 7,5 Mpa [S2].

1.7 Concluzii
Analiza datelor prezentate în extenso în capitolul de mai sus, permit să se
concluzioneze următoarele:

1. Bazinul carbonifer Valea Jiului, datorită tectonicii complicate, nu asigură parametri


tehnologici (extindere pe direcţie şi înclinare) pentru aplicarea metodelor de exploatare care să
permită mecanizarea complexă a abatajelor decât într-o măsură limitată. Extinderea redusă a
câmpurilor de abataj a condus ca în timp metodele de exploatare să fie adaptate condiţiilor de
zăcământ apelându-se la utilizarea tehnologiilor de exploatare clasice prin perforare
împuşcare, tehnologii care pe lângă faptul că nu asigură obţinerea de producţii şi productivităţi
ridicate, influenţează negativ şi gradul de concentrare al producţiei, generând costuri mari
pentru evacuarea acesteia, datorită lungimii mari a fluxurilor de transport. Numărul de
câmpuri de abataj (panouri) cu parametri tehnologici (extindere pe direcţie şi pe înclinare), cu
valori situate la pragul minim de aplicabilitate al exploatării cu complexe mecanizate este
limitat, acestea regăsindu-se numai în trei perimetre miniere, respectiv Livezeni, Paroşeni şi
Lupeni.

2. Pentru eficientizarea exploatării în condiţiile specifice bazinului s-a recurs la


introducerea pe scară largă a metodelor de exploatare cu subminare la majoritatea
exploatărilor miniere din bazin, fapt care a condus la creşterea gradului de concentrare a
producţiei, în condiţiile unor investiţii iniţiale limitate pentru dotarea abatajelor.

Tehnologii şi echipamente pentru extragerea mecanizată cu subminare


a zăcămintelor de huilă din Valea Jiului
15
3. Variabilitatea mare a condiţiile geo–miniere de la un câmp de abataj la altul, a
condus la diferenţierea a trei variante ale metodei de exploatare cu banc de cărbune subminat
care să răspundă condiţiilor specifice câmpului de abataj în care aceasta este utilizată, variante
în care principalii parametri tehnologici sunt aproximativ identici. În acelaşi timp tehnologia
aplicată în cazul acestei metode, respectiv derocarea prin perforare împuşcare şi susţinerea cu
grinzi articulate şi stâlpi hidraulici cu circuit deschis au condus la realizarea de viteze mici de
avansare, viteze care asociate pierderilor mari de cărbune în spaţiul exploatat, care de regulă
depăşesc 12-15% din totalul rezervei câmpului de abataj, conduc la apariţia focurilor
endogene.

4. Spre deosebire de abatajele cu subminare, unde datorită diluţiei mari, inerentă de


altfel în cazul acestor metode, în cazul abatajelor frontale complex mecanizate sau clasice se
poate miza pe uniformitatea indicatorilor de calitate ai producţiei şi pe o estimare mai corectă
a veniturilor realizate din exploatare. Valoarea acestui parametru are ca efect înrăutăţirea
calităţii producţiei extrase, fapt care afectează direct rezultatele economice ale exploatării.

Tehnologii şi echipamente pentru extragerea mecanizată cu subminare


a zăcămintelor de huilă din Valea Jiului
16
CAPITOLUL II

METODE, TEHNOLOGII ŞI ECHIPAMENTE UTILIZATE PENTRU


EXPLOATAREA CĂRBUNELUI ÎN VALEA JIULUI

2.1.Consideraţii privind deschiderea şi pregătirea şi exploatarea


stratelor de cărbune din Valea Jiului

Datorită particularităţilor geo-tectconice ale zăcământului de huilă din Valea Jiului, în


special cele legate de numărul de strate exploatabile, inclinarea acestora şi existenţa
accidentelor tectonice rupturale, deschiderea câmpurilor miniere a fost realizată prin scheme
combinate specifice fiecărui câmp minier [C4], [P2].
Deschiderea de bază utilizată în Valea Jiului este cu puţuri verticale, puţuri oarbe
principale şi galerii transversale de etaj, pentru cazul câmpurilor miniere în care stratele
prezintă înclimări medii şi mari (fig.2.1), respectiv schema de deschidere cu puţuri verticale şi
galerii transversale principale pe mai multe orizonturi independente, în cazul câmpurilor
miniere cu înclinări reduse ale stratelor.

Fig. 2.1 Schema de deschidere cu puţuri


verticale şi galerii transversale de etaj

În cele mai multe cazuri deschiderea în profunzime a stratelor a fost grefată pe reţeaua
de lucrări miniere existente şi, concomitent cu coborârea exploatării, şi reducerea înclinării
stratelor s-a apelat la plane înclinate principale executate de regulă în culcuşul stratelor.
Pentru deschiderea in subteran a blocurilor geologice din perimetrul minier s-a apelat de

Tehnologii şi echipamente pentru extragerea mecanizată cu subminare


a zăcămintelor de huilă din Valea Jiului
17
regulă la galerii direcţionale principale executate în culcuşul stratului, sau la galerii
direcţionale conjugate, plane înclinate excutate de regulă în culcuşul stratelor.
În funcţie de metoda de exploatare aplicată şi de configuraţia stratului, lucrările de
pregătire au fost proiectate special pentru a răspunde cerinţelor de circulaţie transport şi aeraj
specifice metodei de exoloatare aplicate. Indiferent de metoda de exploatare aplicată lucrările
de pregătire pot fi împărâite în două categorii, respectiv:
- lucrări de pregătire principale care se regasesc în cazul tuturor metodelor de exploatare
aplicate şi care constau în general din galerii direcţionale de etaj, plane înclinate de
panou, etc..
- lucrări de pregătire specifice fiecărei metode de exploatare aplicate, şi care care în
general sunt galerii direcţionale de felie suitori de legătură, transversale scurte, plane
înclinate de legătură, etc.
Existenţa in cadrul zăcământului din Valea Jiului a mai multor strate de cărbune cu
grosimi şi înclinări variabile, a condus la necesitatea ca de-a lungul timpului, la exploatările
miniere din bazin să se aplice un mare număr de metode de exploatare, metode care să
răspundă geo-tectonicii complicate a zăcămtului. În principal au fost aplicate trei clase mari de
metode de exploatare, clase diferenţiate în funcţie de grosimea stratului:
- metode de exploatare a stratelor fără împărţirea în felii, dintre care pot fi nominalizate:
o Metoda de exploatare cu abataje cameră sub tavan natural;
o Metoda de exploatare a stratelor subţiri cu trepte răsturnate;
o Metoda de exploatare cu front scurt pe înclinare;
o Metoda de xploatare a stratelor subţiri cu abataje frontale sub tavan natural;
o Metoda de exploatare a stratelor subţiri cu înclinare mare cu stâlpi lungi pe
înclinare;
o Metoda de exploatare în avans a stratelor subţiri
- metode de exploatare a stratelor groase cu împărţirea în felii:
o Metoda de exploatare în felii cu abataje cameră;
o Metoda de exploatare a stratelor groase în felii pe înclinare;
o Metoda de explotare a stratelor groase în felii orizontale
o Metoda de exploatare a stratelor groase în avans cu felii succesive;

Tehnologii şi echipamente pentru extragerea mecanizată cu subminare


a zăcămintelor de huilă din Valea Jiului
18
o Metoda de exploatare a stratelor groase în felii orizontale cu abataje cu front
scurt;
o Metoda de exploatare combinată avans-retragere a stratului 3 în felii cu abataje
frontale.
- Metoda de exploatare a stratelor groase cu abataje frontale cu banc de cărbune
subminat, diferenţiată în trei variante în funcţie de înclinarea stratului.
Necesitatea creşterii competitivităţii, a reducerii costurilor de producţie, a creşterii
productivităţilor realizate, a condus la renunţarea în ultima perioadă la metodele de exploatare
care necesitau consum mare de forţă de muncă şi care asigurau obţinerea de randamente
reduse în favoarea metodelor de exploatare mai competitivă. Situaţia metodelor de exploatare
utilizate în prezent în cele 7 exploatări miniere din cadrul companiei este prezentată sintetic în
tabelul 2.1.
Tabelul 2.1 Situaţia metodelor de exploatare utilizate în prezent la CNH-SA Petrosani
EXPLOATAREA METODE DE EXPLOATARE STRATE IN
MINIERA UTILIZATE (nr. abataje în funcţie) EXPLOATARE

- metoda de exploatare cu front scurt în felii orizontale (1)


3
1 E.M. LONEA - metoda de exploatare a stratelor groase
în felii orizontale cu abataje frontale (2)
- metoda de explatare cu abataje frontale cu banc de cărbune
subminat pentru strate cu înclinare medie (2)
- metoda de explatare cu abataje frontale cu banc de cărbune
2 E.M. PETRILA 3
subminat pentru strate cu înclinare mare (2)

- metoda de exploatare cu abataje frontale cu banc de


cărbune subminat pentru strate cu înclinare până la 22o (1)
3 E.M. LIVEZENI 3
-metoda de exploatare a stratelor groase în felii pe înclinare
(1)

- metoda de explatare cu abataje frontale cu banc de cărbune


5 E.M. VULCAN 3
subminat pentru strate cu înclinare medie (4)
- metoda de exploatare a stratelor groase
în felii pe inclinare cu complexe 3
6 E.M. PAROSENI mecanizate (1)
- metoda de exploatare a stratelor groase în felii pe înclinare
cu abataje cu front scurt (2)
- metoda de explatare cu abataje frontale cu banc de
7 E.M. LUPENI 3
cărbune subminat pentru strate cu înclinare medie (2)

Tehnologii şi echipamente pentru extragerea mecanizată cu subminare


a zăcămintelor de huilă din Valea Jiului
19
- metoda de exploatare a stratelor groase
în felii pe inclinare cu complexe
mecanizate (1)

- metoda de exploatare cu abataje frontale cu banc de


cărbune subminat pentru strate cu înclinare până la 22o (1)
- metoda de exploatare cu abataje frontale cu banc de
cărbune subminat pentru strate cu înclinare până la 22o (2)
9 E.M. URICANI 3; 5
- metoda de exploatare a straturilor subţiri
şi de grosimi medii cu abataj frontal (1)

2.2 Prezentarea metodelor de exploatare utilizate în condiţiile de


zăcământ din Valea Jiului
În continuare voi prezenta pe scurt principalele metode de exploatare utilizate în
Valea Jiului, cu referire specială la metodele bazate pe exploatarea prin subminare.

2.2.1 Metoda de exploatare a stratelor groase cu abataje frontale cu banc de


cărbune subminat

Metoda de exploatare a fost introdusă relativ recent în condiţiile geo miniere


specifice stratului 3 din Valea Jiului, scopul principal fiind acela de îmbunătăţire a
indicatorilor tehnico-economici ai exploatării. Ca urmare a reducerilor masive de personal ca
urmare a demarării procesului de restructurare al CNH-SA, metoda a fost aplicată pe scară tot
mai largă ajungînd ca în acest moment această grupă de metode să asigure extracţia a peste 60
% din producţia totală a companiei. În funcţie de înclinarea stratului s-au diferenţiat trei
variante ale acestei metode, după cum urmează:
- metoda de exploatare cu banc de cărbune subminat pentru strate groase şi înclinare
medie (25o ≤ αstrat ≤ 45 o) (fig. 2.2.);
- metoda de exploatare cu banc de cărbune subminat pentru strate groase şi înclinare
medie (αstrat ≥ 45 o), (fig. 2.3);
- metoda cadru de exploatare cu banc de cărbune subminat pentru strate groase şi
înclinare mică din Valea Jiului (αstrat ≤ 22 o şi local αstrat ≤ 25 o), (fig. 2.4.).
-
Tehnologii şi echipamente pentru extragerea mecanizată cu subminare
a zăcămintelor de huilă din Valea Jiului
20
Fig. 2.2. Metoda de exploatare cu banc de cărbune subminat pentru strate groase şi înclinare
medie (25o ≤ αstrat ≤ 45 o)

Tehnologii şi echipamente pentru extragerea mecanizată cu subminare


a zăcămintelor de huilă din Valea Jiului
21
Fig. 2.3 Metoda de exploatare cu abataje frontale cu banc de cărbune subminat aplicată în condiţiile stratului 3
pentru înclinări de 25 -45o şi principalele faze tehnologice.

Tehnologii şi echipamente pentru extragerea mecanizată cu subminare


a zăcămintelor de huilă din Valea Jiului
22
Tehnologii şi echipamente pentru extragerea mecanizată cu subminare
a zăcămintelor de huilă din Valea Jiului
23
Fig. 2.4 Metoda de exploatare cu abataje frontale cu banc de cărbune subminat aplicată în condiţiile
stratului 3 pentru înclinări de ≥ 45o şi principalele faze tehnologice

Tehnologii şi echipamente pentru extragerea mecanizată cu subminare


a zăcămintelor de huilă din Valea Jiului
24
Fig, 2.5 Metoda de exploatare cu abataje frontale cu banc de cărbune subminat aplicată în condiţiile stratului 3
pentru înclinări de până la 22o şi principalele faze tehnologice.
Tehnologii şi echipamente pentru extragerea mecanizată cu subminare
a zăcămintelor de huilă din Valea Jiului
25
Din punct de vedere al tehnologiei aplicate în abataj, până în prezent în Valea Jiului în
cazul acestor abataje s-a utilizat numai tehnologia cu tăierea cărbunelui prin operaţii de
perforare împuşcare şi parţial cu ciocane de abataj, susţinerea realizându-se cu grinzi metalice
articulate montate în reţea (fig. 2.36) şi stîlpi hidraulici cu circuit deschis, dirijarea presiunii
realizându-se prin prăbuşirea totală a rocilor din acoperişul stratului.

2.3. Echipamente utilizate pentru exploatarea cărbunelui în Valea Jiului

Cu toate că din punct de vedere al condiţiilor geo – miniere, stratele de cărbune din
bazinul Valea Jiului se situează la limita inferioară a aplicabilităţii din punct de vedere tehnico
– economic, al mecanizării complexe a extracţiei cărbunelui, până la începutul anului 1990 au
fost făcute nenumărate experimentări pentru mecanizarea operaţiilor din abataje, în toate
condiţiile de grosime şi înclinare.
Schimbările survenite după anul 1990 şi în special după anul 1996, când
concomitent cu reducerea semnificativă a cererii de huilă pe piaţa internă, s-a pus problema
eficientizării activităţii de extracţie, a condus la reconsiderarea toatală a strategiilor din acest
sector. Ca urmare a acestui fapt, pe lângă renunţarea la metodele de exploatare mari
consumatoare de forţă de muncă, cu randamente reduse şi înlocuirea acestora cu alte metode
mai performante, din punct de vedere al mecanizării complexe a abatajelor s-au avut în vedere
numai acele câmpuri de abataj care asigurau condiţii minime de eficienţă.
Primul pas a fost făcut în anul 1997 când la Exploatarea Minieră Valea de Brazi a
fost introdus un complex mecanizat cu secţii de susţinere tip SMA 5H şi combină Anderson
AM 500, în panoul 1 Sud din stratul 17-18, unde au fost realizate şi cele mai mari
productivităţi care s-au ridicat la 24,42 t/post. În aceiaşi perioadă erau în funcţie complexe
mecanizate la exploatările miniere Livezeni, Paroşeni şi Lupeni, dar în cazul acestora utilajele
din dotare proveneau din achiziţii realizate înaintea anului 1990.
Un alt pas important în retehnologizarea exploatării cu complexe mecanizate s-a
realizat în anul 2000 în cadrul Proiectului Integrat Paroşeni (ITOCHU – KOPEX), prin care s-
a realizat şi retehnologizarea abatajului frontal din panoul 1 str. 3 la E.M. Paroşeni.

Tehnologii şi echipamente pentru extragerea mecanizată cu subminare


a zăcămintelor de huilă din Valea Jiului
26
Ultima achiziţie importantă care a vizat mecanizarea complexă a unui abataj a fost
făcută în anii 2006 -2007 şi a constat în achiziţia unui complex mecanizat de ultimă generaţie,
complex destinat exploatării rezervei cantonate în blocul IV de la E.M. Lupeni, în zona
panourilor 1 C şi 2 C rezervă estimată la circa 2 milioane tone.
În acest moment la exploatările miniere din subordinea CNH-SA sunt în funcţie 4
complexe mecanizate, respectiv câte unul la E.M. Livezeni şi E.M. Lupeni şi două la E.M.
Paroşeni, complexe care în anul 2007 au asigurat realizarea a 20 % din producţia companiei şi
productivităţi cumulate de peste 10 t/post.

2.3.1. Echipamente utilizate în cadrul tehnologiilor clasice de extracţie


În acest moment peste 75 % din producţia extrsă la sucursalele din subordinea
CNH – SA Petroşani provine din abataje care utilizează soluţii clasice de tăiere, susţinere şi
transport. Principala cauză a gradului redus de mecanizare al proceselor de producţie se
datorează condiţiilor geo-mineiere dificile specifice bazinului, în principal gradului avansat de
tectonizare al zăcământului, care nu permite conturarea de câmpuri de abataj cu parametri
tehnologici care să asigure un prag minim de rentabilitate pentru mecanizarea complexă a
proceselor de producţie. În aceste condiţii exploatarea chiar şi în condiţiile abatajelor cu banc
de cărbune subminat s-a bazat pe tehnologii cu susţinere individuală, (stâlpi hidraulici cu
circuit deschis şi grinzi articulate) şi tăierea cărbunelui prin operaţii de perforare-împuşcare.
Principial tehnologiile sunt prezentate în figurile 2.17, 2.22, 2.33, 2.34, 2.35.

2.3.2. Echipamente utilizate în cazul abatajelor complex mecanizate


Lipsa resurselor financiare necesare realizării de investiţii majore în retehnologizarea
exploatării huilei în Valea Jiului a condus la situaţia utilizării de echipamente destinate
exploatării mecanizate a huilei în abataje cu front lung, uzate fizic şi complet depăşite din
punct de vedere al performanţelor tehnologice. Chiar în cazul Proiectului integrat Paroşeni
(Itochu – Kopex), s-a apelet la modernizarea metalo-construcţiei susţinerii mecanizate SMA
5H prin înlocuirea totală a hidraulicii de forţă şi comandă, concomitent cu achiziţia de utilaje
complet noi pentru tăiere şi transport. Singurul complex mecanizat de abataj în întregime nou
cu performanţe tehnice de ultimă oră, achiziţionat după anul 1990 rămâne complexul
mecanizat de la E.M. Lupeni, complex construit în conformitate cu specificaţia tehnică a
Tehnologii şi echipamente pentru extragerea mecanizată cu subminare
a zăcămintelor de huilă din Valea Jiului
27
beneficiarului, prin care s-a realizat rezolvarea unor probleme tehnice înâlnite frecvent în
exploatarea vechilor complexe mecanizate.
Aceast aspect, precum şi condiţiile geo-miniere particulare fiecărui câmp de abataj din
perimetrele aflate în concesiunea CNH-SA, condiţii datorate geo-morfologiei complicate a
bazinului au condus la aplicarea de soluţii de mecanizare complexă a abatajelor neuniformă,
cu caracteristici tehnice ale utilajelor componente care acoperă un domeniu larg de valori.
În demonstrarea afirmaţiei anterioare sunt prezentate în continuare principalele
caracteristici ale utilajelor şi desenele de ansamblu ale acestora.

2.3.2.1. Susţinerea mecanizată


În acest moment la unităţile miniere din Valea Jiului sunt utilizate patru tipuri de susţineri
mecanizate ale căror caracteristici principale sunt prezentate în tabelul 2.2. Trebuie menţionat
faptul că susţinerea tip SMA – P2H nu este în funcţie, ea a fost utilizată la exploatarea
abatajului frontal din panoul 6, stratul 3, blocul IV A de la E.M. Livezeni şi urmează a fi
reutilizată către sfârşitul anului 2008 la exploatarea panoului 5A, stratul 3, blocul VI A A de la
aceiaşi exploatare minieră.

a) (b)

c) d)

Fig. 2.6. Desenele de ansamblu ale secţiilor de susţinere mecanizată utilizate în Valea Jiului
a – secţie tip SMA P2H, b – secţie tip SMA 2, c – secţie tip SMA 5H, d – secţie tip TAGOR - 18/37 POz (de
linie),

Tehnologii şi echipamente pentru extragerea mecanizată cu subminare


a zăcămintelor de huilă din Valea Jiului
28
Tabelul 2.2 Principalele caracteristici tehnice ale susţinerilor mecanizate utilizate în Valea Jiului
Parametrul SMA P2H SMA 2 SMA 2M SMA 5H TAGOR
Înlăţimea minimă a susţinerii (m) 0,8 2,0 1,85 2,6 1,8
Înălţimea maximă a susţinerii (m) 2,2 3,1 3,7 4,4 3,7
Lăţimea minimă a susţinerii (m) 1,4 1,4 1,4 1,4
Lăţimea maximă a susţinerii (m) 1,59 1,58 1,5 1,5 1,5
Pasul susţinerii (m) 0,65 0,7 0,7 0,65 0,8
Nr. de stîlpi pe secţie 2 2 2 4 2
Portanţa stîlpilor( kN) 2x1300 2x1000 2x1000 4x980 2x1914
Sarcina de pretensionare (kN) 2x1100 2x800 2x800 4x750 2x1472
Portanţa specifică a susţinerii 300 – 400 298 298 530 760
(kN/m2)
Forţa de păşire a secţiei (kN) 356 274 450 460
Forţa de ripare transportor (kN) 197 151 290 192
Presiune de alimentare (bar) 315 315 315 315 250 – 300
Greutatea secţiei (kg) 9975 11400 12800 18200 15510
Agent hidraulic Emulsie (apa + ulei 3 – 5 %) Lichid
hidraulic clasa
HFA

2.3.2.2 Combinele de abataj


Ca şi în cazul susţinerilor mecanizate, dotarea cu combine de abataj a fronturilor
lungi de la unităţile miniere din Valea Jiului s-a făcut în aşa fel încât caracteristicile lor tehnice
să corespundă condiţiilor geo-miniere particulare fiecărui perimetru minier , sau în unele
cazuri chiar condiţiilor specifice fiecărui câmp de abataj şi în acelaşi timp să corespundă
cerinţelor de corelare cu celelalte utilaje componente ale complexului mecanizat.
Restricţiile financiare au făcut ca în acest moment, mare parte din dotarea tehnică
cu acest tip de maşini miniere să fie îmbărânită fizic şi total depăşită din punct de vedere a
performanţelor, peste 50% din dotare fiind fabricată înainte de anul 1990.
După anul 1990 singurele achiziţii noi de combine de abataj au fost făcute în anul
1997, combina Anderson AM 500, pentru E.M. Valea de Brazi, combina KGS-460S/2BP/07,
la E.M. Paroşeni în anul 2002 şi combina KSW-460 NE, ca parte a complexului mecanizat
achiziţionat în anul 2007 pentru E.M. Lupeni. La două din abatajele frontale complex
mecanizate aflate în exploatare în acest moment la E.M. Livezeni şi E.M. Paroşeni se
utilizează în continuare combine de tip KS-3M, urmând ca la finele anului 2008 să fie
reintrodusă în exploatare o combină de tip 2K-52 MY în panoul 5 A, stratul 3, blocul VI A de
la E.M. Livezeni.

Tehnologii şi echipamente pentru extragerea mecanizată cu subminare


a zăcămintelor de huilă din Valea Jiului
29
a)

b)

c)

d)

Fig. 2.7 Desenele de ansamblu ale combinelor utilizate în Valea Jiului


a – combina KSW-460 NE, b – combina KGS 460 S/2BP/07, c – combina KS-3M, d – combina 2K – 52 MY
Tehnologii şi echipamente pentru extragerea mecanizată cu subminare
a zăcămintelor de huilă din Valea Jiului
30
Tabelul 2.3 Principalele caracteristici tehnice ale combinelor utilizate în Valea Jiului
Parametrul 2K -52MY KS-3M KGS460S/BP KSW-460NE
Grosimea extrasă (m) 1,35 – 1,9 1,8-3,3 2,4 -4,5 1,6 – 3,521
Unghi de înclinare a stratului pe Până la 35 Până la 25 Până la 35 Până la 35
direcţie (grade)
Unghi de înclinare a stratului pe Până la 10 Până la 8 Până la 10 Până la 25
înclinare (grade)
Rezistenţa specifică la tăiere a Până la 300 Până la 300 - -
cărbunelui (daN/cm2)
Lăţimea fâşiei (m) 0,63 0,5-0,63 0,63 0,87
Număr organe de tăiere 2 2 2 2
Turaţia organelor de tăiere 42,7 29 39 -
Viteza de tăiere (m/s) 2,23-2,79 2,45-2,76 - -
Viteza de avans de lucru (m/min) 0-4,4 0-4,0 0 – 4,5 0-20
Puterea instalată (kW) 115 200 460 603
Mecanism de avans Lanţ 23x82D- Lanţ 29x92D-2 Eicotrack Eicotrack
2
Lungimea (mm) 6415 7550-7650 10530 11283
Lăţimea (mm) 1235 950 2210
Înălţimea (mm) 924-1055 1510-1720 1950 1114
Masa (t) 10,2-11,8 23,6-24,2 56 38

2.3.2.3. Transportoarele de abataj

În acest moment în abatajele frontale complex mecanizate din Valea Jiului se


utilizează trei tipuri de transpotoare cu raclete, respectiv tipurile TR – 7A, TAGOR 260/750 şi
RYBNIK 295/842.
Tabelul 2.4 Principalele caracteristici tehnice ale transportoarelor de abataj utilizate în Valea Jiului
Parametrul TR 7 A RYBNIK 295/842 TAGOR 260/750
Debit maxim (t/h) 450/600 1100 1000
Lungime maximă (m) 120 125 112
Putere maximă instalată (kW) 2x125 3x160 2x200
Tip lanţ 26x92 2xf30x108 2x30x108
Viteza de transport (m/s) 0,7/0,9 1,3 1,12
Înălţime jgheab (mm) 220 295 260
Lăţime jgheab (mm) 736 842 755
Lungime jgheab (mm) 1500 1500 1500
Şerpuire în plan orizontal (o) ±6 ±1 1,3
Şerpuire în plan vertical (o) ±3 ±2 2,5
Greutate totală (tone) 66 199,6 -

Principalele criterii care stau la alegerea transportorului de abataj se referă la condiţiile geo-
miniere, (înclinarea stratului, lungimea frontului de abataj), condiţiile tehnice (debit, putere
instalată) şi caracteristicile constructive, care trebuie să asigure compatibilitatea cu celelalte
Tehnologii şi echipamente pentru extragerea mecanizată cu subminare
a zăcămintelor de huilă din Valea Jiului
31
utilaje din componenţa complexului mecanizat. Principalele caracteristici tehnice ale
transportoarelor de abataj sunt prezentate în tabelul 2.4.

2.4. Concluzii
Analiza datelor prezentate detaliat în acest capitol, conduc la o caracterizare a
exploatării cărbunelui în bazinul Valea Jiului, prezentată sintetic în următoarele concluzii:
1. Tectonica complicată a zăcământului de huilă din Valea Jiului a condus la
necesitatea adapării schemelor de deschidere la condiţiile particulare
specifice fiecărui câmp minier. Chiar dacă în marea majoritate a cazurilor
lucrările principale de deschidere au fost puţurile executate de la suprafaţă,
deschiderea în adâncime a stratelor de cărbune a presupus utilizarea întregii
game de lucrări miniere, respectiv, galerii direcţionale şi transversale
principale de etaj şi de orizont, puţuri oarbe, plane înclinate şi uneori
contraplane executate de regulă în culcuşul stratelor. Complexitatea reţelei
de lucrări miniere subterane de multe ori influenţează hotărâtor decizia de
aplicare a mecanizării complexe pentru exploatarea câmpurilor de abataj din
Valea Jiului.
2. În acelaşi timp condiţiile geo – miniere au condus la adoptarea unor scheme de
pregătire complexe şi în acelaşi timp particularizate pentru fiecare câmp
minier, bloc sau chiar câmp de abataj, scheme de pregătire cu un mare grad
de complexitate, cu frecvente schimbări de direcţie şi înclinare ale lucrărilor
de pregătire, fapt care de cele mai multe ori nu au permis aplicarea
tehnologiilor moderne de execuţie a lucrărilor.
3. Condiţiile geo – miniere dificile existente în bazin, restructurarea şi necesitatea
îmbunătăţirii rezultatelor econonico-financiare ale CNH-SA privite prin
prisma adaptării la economia de piaţă, a făcut ca după anul 1990 să se
renunţe la toate metodele de exploatare la care randamentele erau extrem de
reduse în favoarea unor metode cu un consum mai redus de forţă de muncă.
În acest sens acţiunile au fost direcţionate pe de o parte pentru
retehnologizarea exploatării cu abataje frontale complex mecanizate şi pe de
altă parte pentru introducerea de noi metode de exploatare (metoda de

Tehnologii şi echipamente pentru extragerea mecanizată cu subminare


a zăcămintelor de huilă din Valea Jiului
32
exploatare cu banc de cărbune subminat), care chiar în condiţiile aplicării
tehnologiei clasice (perforare-împuşcare, susţinere individuală) să asigure
randamente sporite faţă de cele realizate cu vechile metode.
4. Analiza datelor privind ponderea producţiei pe diversele metode de exploatare
arată că abatajele frontale cu banc de cărbune subminat au asigurat în anul
2007, 64,24 % din totalul producţiei realizate la nivelul CNH-SA în timp ce
abatajele frontale clasice (felii orizontale) şi abatajele frontale complex
mecanizate au realizat numai 8,02 % respectiv 19,62 % din producţia totală
a companiei. În acelaşi timp productivitatea realizată la nivelul anului 2007
pentru abatajele frontale cu banc de cărbune subminat a fost de numai 8,114
tone/post cu numai 52 % mai mare decât în cazul abatajelor frontale clasice.
Devine astfel evident faptul că în perioada imediat următoare principala
direcţie de acţiune trebuie să o constituie schimbarea radicală a tehnologiei
de lucru utilizate in cazul abatajelor frontale cu banc de cărbune subminat
astfel încât să se poată asigura condiţiile pentru dublarea productivităţilor
realizate în aceste abataje. Această acţiune va trebui să fie dublată de
continuarea retehnologizării abatajelor frontale complex mecanizate, acţiune
demarată cu complexul mecanizat din panoul C 2 de la E.M. Lupeni.
5. Numărul mare de metode şi variante de exploatare prezentate în acest capitol
demonstrează faptul că datorită condiţiilor geo-minire existente în bazin
acestea au trebuit să fie adaptate în vederea eficientizării activităţii de
exploatare. Reţeaua complicată de lucrări miniere de deschidere şi pregătire
care impune schimbări dese de direcţie şi înclinare, a condus în timp la
concentrarea câmpurilor de abataj pretabile la exploatarea complex
mecanizată numai în perimetrele miniere în care înclinarea şi extinderea pe
direcţie a stratelor de cărbune s-a încadrat în limite care au asigurat
obţinerea unor indicatori economici acceptabili. Cu toate că înainte de anul
1990 au fost încercate soluţii de mecanizare pentru toate condiţiile de situare
a stratelor de huilă din Valea Jiului, rezultatele obţinute, nu au justificat
aplicarea pe scară largă a soluţiilor adoptate iniţial.

Tehnologii şi echipamente pentru extragerea mecanizată cu subminare


a zăcămintelor de huilă din Valea Jiului
33
6. Condiţile geo-miniere extrem de diverse existente în bazinul minier Valea Jiului
au condus la existenţa unui mari diversităţi de utilaje aflate în dotarea
abatajelor frontale complex mecanizate. De cele mai multe ori fiecare câmp
minier a trebuit să fie tratat ca un caz particular, caracteristicile tehnice ale
utilajelor componente complexului mecanizat trebuind să asigure o
funcţionare normală în condiţii specifice.
7. Cu toate că utilajele din componenţa complexelor mecanizate au fost alese în aşa
fel încât să asigure deplina compatibilitate, performanţele realizate de
abatajele frontale complex mecanizate nu au fost întotdeauna satifăcătoare,
în special datorită retricţiilor datorate geologiei zăcământului. Astfel
limitările lungimii liniei de front au condus la un grad redus de utilizare a
capacităţii de lucru a combinei, volumul mare de lucrări manuale de la
capetele frontului conduc la staţionări îndelungate ale acesteia şi implicit la
o viteză redusă de avansare a frontului. Existenţa multiplelor accidente
tectonice în câmpul de abataj, falii direcţionale şi transversale cu pas mic,
conduc la surpări frecvente în fronturile abatajelor limitând o dată în plus
viteza de avansare a fronturilor de abataj. Nu în ultimul rând lungimea
limitată a câmpurilor de abataj pe direcţie fac ca în perioada de amortizare a
complexului să fie necesare mai multe lucrări de demontare, transport şi
remontare a complexelor mecanizate, astfel că rezultatele globale pe
întreaga durată de exploatare a complexelor mecanizate se situează de cele
mai multe ori la pragul inferior de aceptabilitate.
8. În acelaşi timp dotarea actuală care în cale mai multe cazuri este total depăşită
tehnic precum şi lipsa resurselor necesare pentru modernizări şi
retehnologizări atât la nivelul abatajelor cât şi în utilajele care asigură
funcţionarea optimă a acestora (fluxuri de transport producţie în avalul
abatajului, fuxuri de transport care asigură aprovizionarea cu materiale şi
piese de schimb), conduc deasemenea la limitarea drastică a performanţelor
atât în cazul abatajelor clasice cât şi în cazul celor dotate cu complexelor
mecanizate.

Tehnologii şi echipamente pentru extragerea mecanizată cu subminare


a zăcămintelor de huilă din Valea Jiului
34
CAPITOLUL III

SUSŢINERI MECANIZATE PENTRU FRONTURILE LUNGI DE ABATAJ CU


SUBMINARE

3.1 Generalităţi
Ca urmare a realizării unei excavaţii subterane, (în acest caz golul realizat ca urmare a
extragerii cărbunelui), starea de tensiune din formaţiunilor de roci înconjurătoare se modifică
şi este însoţită de deformaţii ruperi şi deplasări cu intensităţi variabile, dependente de factorii
care guvernează stabilitatea masivului.

În cazul exploatării stratelor de cărbune cu abataje frontale, principalii factori care


influenţează starea de tensiuni şi deformaţii din jurul fronturilor lungi de abataj sunt:

- dimensiunile excavaţiei create în urma extragerii cărbunelui, lungimea frontului de


abataj, extinderea zonei exploatate, grosimea extrasă a stratului;

- adâncimea abatajului de la suprafaţă;

- tipul şi caracteristicile susţinerii de abataj, precum şi a lucrărilor miniere de pregătire;

- viteza de avansare a frontului de abataj;

- existenţa altor excavaţii subterane şi poziţia acestora faţă de frontul de abataj în


exploatare;

3.2 Presiunea minieră dezvoltată pe susţinerea abatajelor frontale cu


banc de cărbune subminat
Spre deosbire de abatajele frontale clasice, pentru care au fost dezvoltate
numeroase modele pentru determinarea presiunii pe susţinerea abatajelor, în cazul abatajelor
frontale cu banc de cărbune subminat, datorită perioadei relativ scurtă de timp de aplicare a
acestei grupe de metode de exploatare, până în prezent, doar un număr redus de modele geo-

Tehnologii şi echipamente pentru extragerea mecanizată cu subminare


a zăcămintelor de huilă din Valea Jiului
35
mecanice au ajuns să fie considerate viabile pentru determinarea presiunii dezvoltate pe
susţinerea acestui tip de abataje. Un astfel de model care are la bază datele obţinute din
observaţii şi măsurători realizate în mai multe abataje cu banc de cărbune subminat [O 4] este
ilustrat în fig. 3.2 şi are la bază următoarele supoziţii:

- ruperea bancului de cărbune şi astratelor de roci sterile se produce în faţa frontului de


abataj, iar sarcina maximă pe susţinere, care reprezintă baza de calcul pentru
determinarea sarcini de cedare a susţinerii, va fi atinsă în momentul când linia de
rupere se va transmite până la limita frontului abatajului;

- suprafaţa de rupere a bancului subminat dinspre zona exploatată este înclinată către
spaţiul exploatat, bancul de cărbune şi roci sterile fiind susţinut de rocile surpate din
această zonă datorită forţei de frecare existente între bancul subminat şi roci;

- sarcina Q3, este forţa principală care determină ruperea bancului de cărbune şi a
stratelor de roci acoperitoare şi apare atunci când structura de roci din acoperişul
direct, aflată într-o stare de echilibru relativ datorită forţelor de împănare, îşi pierde
stabilitatea;

- proiectarea capacităţii portante a susţinerii ţine cont de lungimea maximă susţinută


după subminare când sarcinile sunt cele mai mari;

Fig. 3.1 Modelul pentru

calculul presiunii în cazul

abatajelor frontale cu

subminare

Tehnologii şi echipamente pentru extragerea mecanizată cu subminare


a zăcămintelor de huilă din Valea Jiului
36
Având în vedere modelul de mai sus şi precizările anterioare, relaţia de calcul a

presiunii va fi:

k Q1  Q2  Q3  R  N sin  F cos 


P (3.1)
L

unde:

P este presiunea specifică pe susţinerea abatajului [kN/m 2];

K – coeficient de siguranţă a susţinerii; K = 1,3;

L –lăţimea abatajului [m];

F –forţa de frecare dintre rocile din spaţiul exploatat şi cărbunele din banc,

respectiv acoperişul direct; F  Ntg ;

h –înălţimea de surpare a acoperişului direct; h  2M ;

Q1 –greutatea bancului de cărbune; Q1  M1  L   c ;

c –greutatea specifică a cărbunelui din banc;

Q2 –greutetea acoperişului direct; Q2  h  L   a ;

a –greutatea specifică a rocilor din acoperişul direct;

Q3 –încărcarea suplimentară datorată acoperişului principal, în momentul când

structura de samiarc a fost distrusă;

 -unghiul de rupere a bancului de cărbune;

R –rezistenţa la forfecare pe planul de fracturare al bancului de cărbune.

Tehnologii şi echipamente pentru extragerea mecanizată cu subminare


a zăcămintelor de huilă din Valea Jiului
37
Pe baza interpretări rezultatelor măsurătorilor efectuate in situ Li [L3] propune,

pentru calculul presiunii, în cazul grosimilor de banc de 4 – 10 m, o formulă simplificată, care

ţine seama numai de grosimea stratului exploatat şi anume:

P  10,5M 2  169,5M  91,1 (3.2)

În acelaşi timp, se consideră că sarcina dată de rocile acoperişului principal are ca efect

numai suprafisurarea cărbunelui din banc fiind în acelaşi timp, compensată de capacitatea de

tasare a rocilor prăbuşite din spaţiul exploatat şi de capacitatea de culisare a susţinerii astfel

încât, în calcule, aceasta poate fi considerată nulă.

3.3 Metodologii de calcul a presiunii pe susţinerea abatajelor utilizate în


Valea Jiului
În urma unei îndelungate experienţe practice şi a observaţiilor realizate în subteran,

pentru estimarea presiunii pe susţinerea abatajelor au fost elaborate metodologii de calcul a

presiunii miniere şi de dimensionare a susţinerii abatajelor, diferenţiate după tipul susţinerii

utilizate şi metoda de exploatare aplicată, astfel:

- pentru metodele de exploatare clasice şi utilizarea susţinerilor mecanizate

Presiunea rocilor acoperitoare este dată de relaţiile:

2L  b  S b  S 
Pab  [kN/m2] (3.3)
f L  2 S 

sau:

Pab  ha  [kN/m2] (3.4)

Tehnologii şi echipamente pentru extragerea mecanizată cu subminare


a zăcămintelor de huilă din Valea Jiului
38
În care:

Pab – presiunea pe 1 m2 de abataj, kN/m2;

L – distanţa de la frontul de lucru până la masivul de roci surpate, m;

b – lăţimea abatajului, m;

H
S , [m];
103 f

greutatea volumetrică a rocilor, kN/m3;

f – coeficient de tărie al rocilor;

H – adâncimea de la suprafaţă, m;

ha = (6-8)h, grosimea acoperişului direct m;

h – grosimea stratului (feliei), m;

 - înclinarea stratului.

- pentru metodele de exploatare clasice şi susţinere individuală:

P  8  10h cos [kN/m2] (3.5)

Sau:

1,2h
P sin   f cos  (3.6)
f

- pentru abatajele frontale cu banc de cărbune subminat:

sarcina transmisă de acoperişul direct (inferior) asupra unui stâlp din abataj va fi,
QD:

Tehnologii şi echipamente pentru extragerea mecanizată cu subminare


a zăcămintelor de huilă din Valea Jiului
39
QD = d · l (a1 · hb · cos 1 + p), [kN/stâlp] (3.7)

în care: d – distanţa dintre stâlpii rândului de grinzi

l1 '
d= [m] (3.8)
ns

l1’ = 3,75 m – lungimea unui şir maxim de grinzi (cazul I);

l1’ = 5,0 m – lungimea unui şir maxim de grinzi (cazul II);

ns = 4 stâlpi, numărul de stâlpi ce revine unui şir de 3 grinzi (cazul I) considerat pentru
cazul cel mai defavorabil;

ns = 6 stâlpi, numărul de stâlpi ce revine unui şir de 4 grinzi din intersecţii (cazul II;

l = 0,8 m - distanţa dintre şirurile de grinzi;

a1 = 1,5 t/m3 = 15 KN/m3 – greutatea volumetrică a cărbunelui din bancul


subminat;

hb – înălţimea maximă a bancului de cărbune subminat pentru care se efectuează


calculul, m;

1 = 90o - 

 - unghiul de înclinare al stratului de cărbune, grade;

p – presiunea specifică de destindere a cărbunelui acoperişului direct, normală pe


stratificaţia tavanului de abataj. Se consideră destinderea cărbunelui ca un
fenomen ce se produce înainte de montarea susţinerii, adică în faţa frontului de
abataj, caz în care p = 0.

Sarcina transmisă de acoperişul superior unui stâlp de susţinere (Qp) este:

a h a
Qp = K · d ( a2 · cos 1 + p), [kN/stâlp] (3.9)
6 2

unde:

Tehnologii şi echipamente pentru extragerea mecanizată cu subminare


a zăcămintelor de huilă din Valea Jiului
40
K = 0,1 - coeficient de repartizare a sarcinii pe stâlpi, ce ţine seama că în calcul se ia
a h
deschiderea redusă a = , căreia îi corespunde înălţimea h’ = .
2 2

a - deschiderea maximă a abatajului (a = 3,9 m – cazul I şi a = 5,15 m – cazul II);

a2 – greutatea volumetrică a rocilor surpate din acoperiş, t/m 3;

h – înălţimile cumulate ale bancului de cărbune şi acoperişului superior.

La limită:

h = hb + 5 m, [m] (3.10)

hb – înălţimea bancului de cărbune, m

Înlocuind în relaţiile (1) şi (3) mărimile parametrilor adoptaţi şi efectuând calculul


se obţine sarcina maximă pe stâlp ca fiind dată de expresia:
3
Pmax = QD + Qp = a1 ·hb · cos 1 + 0,06 a2 ·h·cos 1, [kN/stâlp] (3.11)
4
În funcţie de elasticitatea susţinerii, exprimată printr-un factor S şi de lăsarea

acoperişului superior – exprimată printr-un factor fs, sarcina maximă pe stâlp va fi:

3
Pmax = a1 ·hb · cos 1 + 0,06 a2 ·h · cos 1 fs . S , [kN/stâlp] (3.12)
4
În cazul când dirijarea presiunii se realizează prin prăbuşire totală, sarcina pe 1 m

linie de dirijare este:

3 a ·h a
Ps = a (a1 · hb · cos 1 + p) + Fmax ( a2 ·cos 1 + p) fs ·S, [kN/m] (3.13)
8 6 2
în care:
Fmax = 0,75 - coeficient de repartizare a sarcinii pe stâlpi;

Tehnologii şi echipamente pentru extragerea mecanizată cu subminare


a zăcămintelor de huilă din Valea Jiului
41
În relaţia (7), introducând mărimea parametrilor adoptaţi şi efectuând calculul se
obţine:
Ps = 1,5 · a1 · hb · cos1 + 0,5 h ·a2 ·cos 1, [kN/m] (3.14)
2
Pe 1 m suprafaţă de abataj şi de intersecţie, sarcina pe susţinere se determină conform
relaţiei:

P
P s , [kN/m2]
a
(3.21)
în care: a = 3,9 m – cazul abatajului
a = 5,15 m – cazul intersecţiei

3.4 Clasificarea susţinerilor mecanizate pentru fronturile lungi de


abataj
Două categorii importante importante de factori stau la baza clasificării susţinerilor
mecanizate de abataj, respectiv:

- tehnico minieri (grosimea şi înclinarea stratului, modul de dirijare a presiunii,


configuraţia zăcămîntului etc.)

- intrinseci soluţiei constructive,

criteriile de clasificare având în vedere implicarea independentă sau în combinaţie ai acestora.


Pornind de la aceste precizări susţinerile mecanizate pot fi clasificate astfel:

1. După grosimea stratului (fig. 3.2)

- susţineri pentru strate cu grosime redusă (între 0,5 şi 1,5 m);

Fig. 3.2 Clasificarea susţinerilor


mecanizate după grosimea stratului.
a – pentru grosime mică, b – pentru
grosime medie, c – pentru grosime
mare.

Tehnologii şi echipamente pentru extragerea mecanizată cu subminare


a zăcămintelor de huilă din Valea Jiului
42
- susţineri pentru strate de grosime medie (între 1,5 şi 3 m);

- susţineri pentru strate cu grosime mare (peste 3 m)

2. După înclinarea stratului

- susţineri pentru înclinări mici (până la 15o);

- susţineri pentru înclinări mediii (până la 35o – 45o);

- susţineri pentru înclinări mari (până la 90o).

3. După sensul de avansare al secţiilor raportată la direcţia şi înclinarea stratului

- susţineri care avansează numai descendent (fig.3.4 a,b);

- susţineri care avansează în special pe direcţie (fig. 3.4 c);

- susţineri care avansează ascendent şi pe direcţie (fig. 3.4 d);

- susţineri care avansează descendent şi pe direcţie;

- susţineri care avansează ascendent, descendent şi pe direcţie.

Fig. 3.3 Susţineri mecanizate care avansează după înclinarea stratului

4. După modul de dirijare al presiunii

Tehnologii şi echipamente pentru extragerea mecanizată cu subminare


a zăcămintelor de huilă din Valea Jiului
43
- susţineri pentru surpare (fig.3.3)

- susţineri pentru rambeiere (fig.3.5);

- susţineri pentru subminare (fig. 3.6).

Fig. 3.4 Susţineri pentru rambleiere, a –


cu scut, b – cu paravan de protecţie.

Fig. 3.5 Susţineri pentru subminare cu


evacuarea cărbunelui, a – prin faţa grinzii, b –
prin grindă, c – prin scut, d – pe la baza
scutului.

5. După modul de interacţiune cu rocile inconjurătoare (fig. 3.7)

- susţineri mecanizate de tip susţinător (L2 = 0);

- susţineri mecanizate de tip îngrăditor (L1 = 0);

- susţineri mecanizate tip susţinător îngrăditor (L1>L2);

- susţineri mecanizate tip îngrăditor susţinător (L1<L2).

În care L1 şi L2, reprezintă lungimea proiectiei grinzii respectiv a scutului în planul tălpii
decţiei de susţinere.

6. După gradul de menţinere al contactului cu acoperişul în timpul deplasării secţiilor

- suţineri mecanizate care avansează cu pierderea contactului cu acoperişul;

Tehnologii şi echipamente pentru extragerea mecanizată cu subminare


a zăcămintelor de huilă din Valea Jiului
44
- susţineri mecanizate care avansează sub sarcină remanentă, respectiv cu menţinerea
contactului, deplasarea realizându-se prin frecare sau rulare.

7. După locul de amplasre a secţiilor de susţinere pe lungimea abatajului (fig. 3.8)

- secţii de linie, amplasate de-a lungul frontului abatajului;

- secţii de cap, amplaste în zona staţiilor de acţionar şi întoarcere ale transportorului de


abataj;

- secţii de intersecţie, amplasate în intersecţia abatajului cu lucrările miniere de pregătire


(de regulă în construcţie specială).

Fig.3.6 Secţii de susţinere mecanizată Fig. 3.7 Secţii de susţinere mecanizată


a – de tip susţinător; b – de tip susţinător- a - de cap; b – de intersecţie.
îngrăditor; c – de tip îngrăditor susţinător;
d – de tip îngrăditor

8. După gradul de legare al secţiilor de ansamblul utilajelor din abataj


- susţineri mecanizate din cadrul complexelor de abataj
- susţineri mecanizate din cadrul agregatelor de abataj (fig. 3.4 a, b).
9. După valoarea portanţei susţinerii:
- susţineri cu portanţă scăzută (< 30x10-2 Mpa);
- susţineri cu portanţă medie (30 - 50x10-2 Mpa);
- susţineri cu portanţă mare (50 - 100x10-2 Mpa);
- susţineri cu portanţă foarte mare (> 100x10-2 Mpa).
Tehnologii şi echipamente pentru extragerea mecanizată cu subminare
a zăcămintelor de huilă din Valea Jiului
45
10. După evoluţia constructivă a susţinerilor mecanizate
- cadrele sau ramele (fig. 3.9.a) – sunt susţineri de tip susţinător cu 1 – 3 stâlpi interpuşi
între două plăci înguste situate la tavanul şi la vatra abatajului, caracterizate prin
instabilitate transversală ridicată;

- stivele (fig. 3.9.b) – sunt susţineri de tip susţinător dotate cu 4 – 6 stâlpi montaţi pe
două rânduri între grinda şi talpa susţinerii. În general sunt caracterizate de portanţă
ridicată, suprafaţă mare de susţinere şi stabilitate transversală ridicată;

- scuturile (fig. 3.9.c) – se caracterizează prin faptul că pe lângă elementele structurale


de bază, (grindă, talpă, stâlpi)deţin şi un element îngrăditor cu rolul de a separa spaţiul
abatajului de zona exploatată;

- susţinerile mixte, sunt construcţii hibride care combină elementele caracteristice


ramelor stivelor şi scuturilor, (cele mai utilizate combinaţii sunt scuturile – stivă).

Fig. 3.8 Clasificare susţinerilor mecanizate din punct de vedere constructiv: a – rame; b – stive; c – scuturi

11. După gradul de generalizare

- susţineri mecanizate obişnuite (cu grad mare de generalizare);

- susţineri mecanizate speciale (susţineri mecanizate de intersecţie, susţineri mecanizate


destinate metodelor de exploatare cu rambleere, susţineri mecanizate pentru
subminare).

12. După poziţia iniţială a secţiei de susţinere în schema tehnologică

- susţineri cu pas normal;

- susţineri mixte (pas normal pas în urmă);

- susţineri cu pas în urmă.


Tehnologii şi echipamente pentru extragerea mecanizată cu subminare
a zăcămintelor de huilă din Valea Jiului
46
Cele mai performante susţineri mecanizate utilizate curent în exploatarea stratelor de
cărbune sunt susţinerile de tip scut, clasificate în:

- susţineri mecanizate tip scut îngrăditor – susţinător;

- susţineri mecanizate tip scut susţinător - îngrăditor.

Susţinerile tip scut îngrăditor – susţinător se diferenţiază după modul de articulare al


scutului la talpa susţinerii şi traiectoria descrisă de vârful grinzii în:

- Susţinerile tip scut îngrăditor – susţinător cu scutul articulat direct la talpă, cu


traiectorie circulară a grinzii (fig. 3.10.a);

- Susţinerile tip scut îngrăditor – susţinător cu scutul articulat la talpă printr-un cilindru
de compensare (fig. 3.10.b);

- Susţinerile tip scut îngrăditor – susţinător cu scutul articulat la talpă printr-o culisă cu
mecanism generator de elipsă pentru traiectoria grinzii (fig. 3.10.c);

- Susţinerile tip scut îngrăditor – susţinător cu scutul articulat la talpă prin mecanism
patrulater generator de lemniscată fig.3.10.d);

Fig. 3.9 Tipuri de susţineri mecanizate tip scut


îngrăditor susţinător: a – articulat direct; b –
articulat prin cilindru de compensare; c – articulat
prin culisă; d – articulat prin mecanism patrulater.

-Susţinerile tip scut susţinător - îngrăditor se diferenţiază după lungimea grinzii şi a


scutului şi după poziţionarea stâlpilor în:

- susţineri tip scut susţinător – îngrăditor cu patru stâlpi paraleli şi grindă scurtă,
susţineri caracterizate prin portanţă şi variaţie a înălţimii de lucru mare (fig.3.11.a);

- susţineri tip scut susţinător – îngrăditor cu stâlpi în V sub grindă, cu grindă lungă,
susţineri caracterizate prin înălţime mare de lucru şi secţiune utilă mare (fig. 3.11.b);

Tehnologii şi echipamente pentru extragerea mecanizată cu subminare


a zăcămintelor de huilă din Valea Jiului
47
- susţineri tip scut susţinător – îngrăditor cu stâlpi în V, din care un rând sub scut cu
grindă scurtă (fig. 3.11.c);

- susţineri tip scut susţinător – îngrăditor cu stâlpi în X, care permit preluarea variaţiilor
mari de grosime ale stratului (fig.3.11.d);

- susţineri tip scut susţinător – îngrăditor cu patru stâlpi paraleli şi mecanism generator
de lemniscată (fig.3.11.e);

- susţineri tip scut susţinător – îngrăditor cu doi stâlpi şi cilindrii stabilizatori de colţ şi
mecanism patrulater (fig.3.11.f);

- susţineri tip scut susţinător – îngrăditor cu doi stâlpi şi mecanism patrulater la care
stâlpii intersectează barele mecanismului patrulater (fig.3.11.g).

Fig. 3.10 Susţineri tip scut susţinător - îngrăditor: a – cu stâlpi paraleli; b – cu stâlpi în V sub grindă; c – cu stâlpi
în V cu un rând sub scut; d – cu stâlpi în X; e – cu stâlpi paraleli şi mecanism patrulater; f – cu doi stâlpi şi
cilindrii stabilizatori de colţ; g – cu stâlpi care intersectează barele mecanismului patrulater.

3.5 Concluzii
1. Pentru exploatarea cărbunelui (sau a oricărei alte substanţe minerale utile), în
subteran cu abataje frontale, estimarea corectă a valorii presiunii pe susţinerea acestora
reprezintă o problemă extram de inportantă atât din punct de vedere tehnic şi tehnologic, cât
şi din punct de vedere al asigurării securităţii personalului.

2. Numărul mare de ipoteze şi modele de calcul pentru acest parametru,


demonstrază faptul că problematica presiunii în cazul abatajelor este extrem de vastă şi nu a
putut fi rezolvată în totalitate până în prezent.
Tehnologii şi echipamente pentru extragerea mecanizată cu subminare
a zăcămintelor de huilă din Valea Jiului
48
3. Ipotezele şi modelele de calcul pentru acest parametru au avut ca bază de
plecare date experimentale de laborator şi observaţii şi măsurători realizate in situ în condiţii
specifice de zăcământ, fapt care a condus la un grad redus de generalizare al aplicării acestora.
Pentru o primă estimare a valorii presiunii care acţionează pe susţinerea abatajelor, se poate
apela la ipoteza ale cărei condiţii iniţiale sunt cele mai apropiate de comportamentul real,
urmând ca prin măsurătorii şi observaţii, metodologia de calcul să fie adaptată condiţiilor
specifice de zăcământ.

4. Indiferent de ipoteza sau metodologia de calcul utilizată, există puncte comune


care trebuiesc avute în vedere la stabilirea oricărui model care să satisfacă condiţii specifice,
respectiv:

- existenţa zonelor cu concentrare in care tensiunile au valori maxime, zone situate în


faţa şi în spatele frontului abatajului, punctul în care acestea ating valoarea maximă fiind o
caracteristică a zăcământului;

- existenţa în jurul abatajelor a trei zone cu comportamente diferite ale rocilor,


extinderea acestor zone fiind o caracteristică a zăcământului;

- în zonele de concentrare a tensiunilor, apare fenomenul de fisurare intensă a rocilor,


fapt care influenţează semnificativ valoarea presiunii pe susţinerea abatajelor datorită
comportamentului diferit al acestora în funcţie de gradul de fisurare

5. Pentru cazul concret al abatajelor din Valea Jiului trebuie menţionat faptul că din
cauza volumului redus de măsurători şi observaţii realizate în subteran, în acest moment nu
poate fi făcută o estimare corectă a presiunii exercitate pe susţinerea abatajelor pentru
diferitele metode de exploatare aplicate.

6. Existenţa unui număr extrem de mare, din punct de vedere constructiv, de susţineri
mecanizate, demonstrează o dată în plus că şi acestea au fost proiectate pentru a răspunde
cerinţelor particulare de portanţă, specifice caracteristicilor unui anumit tip de zăcământ.

Tehnologii şi echipamente pentru extragerea mecanizată cu subminare


a zăcămintelor de huilă din Valea Jiului
49
CAPITOLUL IV

ANALIZA CRITICĂ A MODELELOR DE EVALUARE A PORTANŢEI MINIME A


SUSŢINERILOR CA REZULTAT AL INTERACŢIUNII ACESTORA CU ROCILE
ÎNCONJURĂTOARE

4.1 Consideraţii genarale

Rezolvarea problemei interacţiunii susţinerii cu rocile înconjurătoare, are ca


finalitate fie alegerea unei susţineri adecvate unor condiţii geo-miniere date, fie stabilirea
parametrilor de proiectare ai unei susţineri noi. Două aspecte majore trebuiesc avute în vedere
în rezolvarea acestei probleme, respectiv:
- stabilirea portanţei maxime (nominale) necesare;
- asigurarea compatibilităţii din punct de vedere dimensional, structural şi geometric
al susţinerii cu ansamblul factorilor geo-minieri.
În cazul primului aspect rezolvarea vine pe de o parte prin stabilirea unei sarcini
ipotetice care acţionează asupra susţinerii (presiunea minieră), sarcină comparată cu portanţa
nominală a susţinerii, iar pe de altă parte prin stabilirea rezistenţei posibil de dezvoltat de către
susţinere având în vedere parametri acesteia, în cadrul unei ipoteze prin care influenţa rocilor
înconjurătoare se reduce la o rezultantă de o anumită valoare, cu o anumită înclinare şi
poziţionată într-un punct determinat pe grindă.
Al doilea aspect al problemei este dificil de rezolvat datorită greutăţii în cuantificarea
tuturor factorilor de influenţă, estimarea încărcărilor pe susţinere având la bază modele
empirice bazate pe prelucrarea datelor măsurate pe durata exploatării susţinerilor, sau modele
teoretice provenind din mecanica rocilor şi bazate în principal pe distribuţia tensiunilor în jurul
abatajelor.

4.2 Modele ale interacţiunii rocă-susţinere utilizate pe plan mondial


Toate aceste modele au în comun următoarele aspecte:
- estimarea unei valori maxim posibile pentru presiunea minieră pe baza ipotezelor
din mecanica rocilor;

Tehnologii şi echipamente pentru extragerea mecanizată cu subminare


a zăcămintelor de huilă din Valea Jiului
50
- interacţiunea rocă-susţinere este luată în consideraţie în regim static, operându-se
cu valori maxime ale parametrilor ce intervin;
- sarcina pe susţinere este dată de greutatea unui bloc de rocă compactă sau
fragmentată, desprins din acoperiş, precum şi de reacţiunile produse de deplasarea
orizontală a acestuia şi de încărcarea dimamică datorată energiei seismice eliberată
prin fragmentarea periodică a acoperişului;
- înălţimea de surpare, sau grosimea acoperişului direct este parametrul cel mai
important în stabilirea portanţei susţinerii, iar determinarea lui este bazată pe
factorul de afânare
m
Hc  [m] (4.1)
k 1
în care:
Hc – înălţimea de surpare deasupra nivelului tavanului abatajului, m;
m – grosimea feliei extrase sau a stratului, m;
k – coeficient de afânare al rocilor din acoperiş

4.2.1 Modele utilizate în Marea Britanie


Normativul britanic se caracterizează prin faptul că se referă la cazul
acoperişurilor de strate compacte care se fragmentează în blocuri regulate (caracteristică
specifică zăcămintelor din Marea Britanie) şi prevede necesitatea ca susţinerea să poată
suporta un bloc de acoperiş egal în înălţime cu cu dublul înălţimii abatajului, pentru calculul
sarcini de pretensionare Pentru un factor de siguranţă egal cu 2 rezultă o sarcină portantă
specifică pentru susţinere de patru ori mai mare decât greutatea volumului de roci aferentă
înălţimii abatajului. Pentru o greutate specifică medie a rocilor din acoperiş egală cu
9,81x2,3x10-3 MN/m3, rezultă o portanţă specifică:
S sust  0,09h , [MPa] (4.2)

h- grosimea stratului, în metri.


În cazul stratelor înclinate sarcina pe susţinere va fi:
 sin  
P W  cos  , [N] (4.3)
 tg 

Tehnologii şi echipamente pentru extragerea mecanizată cu subminare


a zăcămintelor de huilă din Valea Jiului
51
În care:
W – greutatea blocului din acoperiş [N];
 - unghiul de înclinare al stratului;
φ – unghiul de frecare internă a rocilor din acoperiş.
Pentru tg φ=0,4, portanţa specifică va fi:
Ps  0,09h2,5 sin   cos  , [MPa] (4.4)
Sau:
Ps  0,09hci , [MPa] (4.5)

ci  2,5 sin   cos (4.6)

4.2.2 Modele utilizate în Statele Unite ale Americii


Conform acestui model, acoperişul este considerat ca o grindă în consolă, sprijinită
pe strat, în faţa frontului la o distanţă egală cu grosimea stratului şi pe susţinere, extinsă în
spatele acesteia pe o anumită lungime. Sunt avute în vedere trei situaţii:
- susţinerea este cu vârful grinzii la front, iar blocul din ecoperiş este rupt imediat în
spatele susţinerii;
- susţinerea este cu vârful grinzii la o distanţă egală cu adâncimea fâşiei tăiate faţă de
front, iar blocul din ecoperiş este rupt imediat în spatele susţinerii;
- se ia în considerare existenţa unei console de o lungime oarecare a blocului din
acoperiş în spatele susţinerii.
În acest caz:
W  Li sh , [N] (4.7)

În care:
W – greutatea blocului din acoperiş, [N];
Li – lungimea blocului din acoperiş [m];
S – distanţa medie dintre axele a două secţii alăturate, [m];
γ – densitatea rocilor din acoperiş, [N/m3];
h – grosimea extrasă a stratului, [m].

Tehnologii şi echipamente pentru extragerea mecanizată cu subminare


a zăcămintelor de huilă din Valea Jiului
52
O variantă îmbunătăţită a modelului prin care se determină portanţa specifică
necesară are în vedere o serie de coeficienţi de correcţie care ţin cont de modificările încărcării
pe susţinere datorate lungimii consolei din spatele susţinerii, concentratorilor locali de
presiune, intervalul de timp în care consola se menţine între două prăbuşiri, greutatea
acoperişului principal, staţionările abatajului, etc.
 5

S  4h1   C n  , [N/m2] (4.8)
 n 1 
Un alt model ţine cont de încărcările suplimentare datorate acţiunii periodice a
greutăţii acoperişului principal (fig.4.1). În această situaţie portanţa este dată de relaţia:
Ps  W1  W2  W3 , [N] (4.9)

Fig.4.1 Schema elementelor geometrice pentru calculul portanţei

unde:
W1 – greutatea acoperişului direct, [N];
W2 şi W3 – încărcări suplimentare datorate acţiunii periodice a greutăţii părţii
inferioare şi superioare a acoperişului principal, [N].
W2  0,5H mi Li  2 B , [N] (4.10)

W3  K H ms Ls  3 B  , [N] (4.11)
în care:
Hmi; Hms – grosimea părţii inferioare respectiv superioare a acoperişului principal;
Li; Ls – lungimea blocurilor din acoperişul principal [m];
γ1 γ2 – densitatea rocilor din acoperişul principal pentru cele două zone;

Tehnologii şi echipamente pentru extragerea mecanizată cu subminare


a zăcămintelor de huilă din Valea Jiului
53
B – lăţimea secţiei de susţinere;
K – coeficient de supraîncărcare care ţine cont de unghiul de rupere a părţii
superioare a acoperişului principal, raportul dintre lungimea şi grosimea blocului din partea
superioară a acoperişului principal şi unghiul de înclinare al blocului.

4.2.3 Modele utilizate în Franţa


Modelul are la bază estimarea portanţei susţinerii pe analiza statică a greutăţii unui
bloc detaşat din acoperiş, dar în care s-a ţinut cont de prelucrarea statistică a măsurătorilor
privind convergenţa în abataje cu diferite capacităţi portante.
Pe această bază convergenţa ,,C” pe durata unui ciclu (avansare de 1 m a
frontului), este dată de relaţia:
1
3   340 
C  200qM  4 H 4
  0,33 , [mm] (4.12)
 P 
unde:
M – grosimea extrasă a stratului [m];
H – adâncimea exploatării [m];
P – portanţa specifică [kN/m2];
q – coeficient care ţine cont de modul de dirijare al presiunii.
q = 1, pentru prăbuşire;
q = 0,6, pentru rambleu pneumatic;
q = 0,2, pentru rambleu hidraulic.
Portanţa specifică ,,P” se stabileşte astfel încât convergenţa să nu depăşească
valoarea limită C0 de la care începe degradarea tavanului.

4.2.4 Modele utilizate în Cehia şi Slovacia


Relaţia de calcul pentru estimarea portanţei specifice a susţineriilor a fost
determinată în baza prelucrării măsurătorilor realizate in situ:
M
R  0 K 0 z K z K s . [kN/m2] (4.13)
k 1
în care:
Tehnologii şi echipamente pentru extragerea mecanizată cu subminare
a zăcămintelor de huilă din Valea Jiului
54
γ0 – greutatea specifică medie a rocilor din acoperiş kN/m 3;
M – grosimea extrasă a stratului, m;
K0z – coeficient adimensional al lungimii blocului în consolă;
X  0,5M k  1tg
K0z  1  (4.14)
l
X – lungimea consolei din spatele susţinerii a blocului din acoperiş;
k – coeficientul de afânare al rocilor din acoperiş;
δ – unghiul de rupere al blocului din acoperiş;
l – deschiderea abatajului;
Kz – coeficient adimensonal al capacităţii portante a spaţiului exploatat;
Kz = 1, pentru prăbuşire toatală;
Kz = 0,5, pentru rambleiere pneumatică;
Kz = 0,3, pentru rambleiere hidraulică;
Ks – coeficient adimensional al capacităţii autoportante a stratelor superioare cu
valori cuprinse între 0,35 - 0,75, cu valoarea maximă pentru roci uşor surpabile şi dirijarea
presiunii prin prăbuşire totală şi valoarea minimă pentru roci greu surpabile şi dirijarea
presiunii prin rambleiere;

4.2.5 Modele utilizate în Polonia


În acest caz portanţa specifică necesară a fost estimată cu relaţia:
13h 0,33 xdx
Ps 
x  0,222  0,109x
, [kN/m2] (4.15)

în care:
h – grosimea extrasă a stratului, m;
x – distanţa între staril şi frontul de lucru, m;
În baza măsurătorilor a fost realizată o clasificare a rocilor din acoperiş bazată pe
grosimea pachetelor de roci şi rezistenţa planelor de separaţie dintre pachetele de roci. Pe baza
clasificării se determină forme caracteristice de rupere pentru acoperişul direct şi cel principal,
greutatea blocului de roci sterile ce revine pe un metru liniar de front fiind dat de relaţia:
Q  kh , [kN/m] (4.16)

Tehnologii şi echipamente pentru extragerea mecanizată cu subminare


a zăcămintelor de huilă din Valea Jiului
55
Distanţa centrului de masă al blocului faţă de punctul de susţinere al stratului este
dat de relaţia:
l1  q  ph , [m] (4.17)
unde k,q şi p sunt coeficienţi dependenţi de natura acoperişului.
Valorile Q şi l1 se compară cu forţa portantă P a susţinerii şi momentul P 1 al
acesteia. În baza acestei comparaţii se definesc raporturile m 1 şi m2:

m1 
 P  100 , [%] (4.18)
Q

m2 
 Pl  100 , [%] (4.19)
Ql1
În care P este capacitatea portantă minimă a susţinerii, pentru un metru de front,
determinată în conformitate cu tipurile de roci din acoperiş,
- pentru şisturi argiloase;
h
P  0,4 K q  ph , [kN/m] (4.20)
l
unde:
P  0,6hk (4.21)
- pentru şisturi nisipoase, marne, gresii;
n
P  0,3K q  ph , [kN/m] (4.22)
l
P  0,5hk (4.23)

4.2.6 Metodologia utilizată în Germania


Experienţa îndelungată în utilizarea complexelor mecanizate pentru exploatarea
stratelor de cărbune cu abataje frontale, măsurătorile efectuate de-a lungul timpului, au condus
la stabilirea unor criterii pentru alegerea susţinerii, criterii care ţin cont atât de modul de
comportare al rocilor din acoperiş, cât şi de structura şi tipul rocilor.
În general se au în vedere următoarele:
- frecvenţa zonelor în care rocile din acoperiş prezintă fisuri în faţa grinzii secţiei
de susţinere mecanizată;
Tehnologii şi echipamente pentru extragerea mecanizată cu subminare
a zăcămintelor de huilă din Valea Jiului
56
- frecvenţa căderilor de roci din acoperiş cu grosimi mai mari de 30 cm;
- frecvenţa prezenţei treptelor de acoperiş şi amplitudinea acestora;
- existenţa în acoperiş a şisturilor argiloase şi grosimea acestora:
În funcţie de aceste criterii se fac următoarele recomandări privind portanţa
specifică a susţinerii:
În cazul în care acoperişul este format din strate cu roci stabile cu grosime de peste
10 m iar presiunea rocilor este mai mică de 40 MN/m 2, acoperişul are tendinţa de rupere în
blocuri mari, portanţa susţinerii va trebui să fie de 400 kN/m2, iar distanţa dintre vârful grinzii
şi front poate ajunge la 1 m.
În cazul presiunilor de peste 80 MN/m2, iar în acoperişul direct există strate de
argilă cu grosime mai mică de 2 m, portanţa susţinerii trebuie să fie de peste 300 kN/m 2, iar
distanţa dintre vârful grinzii şi front nu trebuie să fie mai mare de 30 cm.
În cazul presiunilor de peste 80 MN/m2, iar în acoperişul direct există strate de
argilă cu grosime mai mare de 2 m, portanţa susţinerii trebuie să fie de 250 - 300 kN/m2, iar
distanţa dintre vârful grinzii şi front nu trebuie să fie mai mare de 50 cm.

4.2.7 Modele utilizate în Rusia


În baza unui volum însemnat de investigaţii teoretice şi practice, în Rusia există o
varietate largă de modele şi metodologii de alegere şi proiectare a susţinerilor, bazate în
principal pe criteriul surpabilităţilor acestora. Recomandările sunt utile pentru estimarea
portanţei susţinerii, datorită dispersiei mari a zăcămintelor şi marii diversităţi a condiţiilor geo-
mecanice ale acestora.
În principiu modelele au la bază stabilirea înălţimii de separarea a rocilor din
acoperiş, roci care determină sarcina maximă pe susţinere, fără să se ţină seama de influenţa
forţelor laterale şi efectul rocilor surpate.
Grosimea rocilor din acoperiş, care prin separare determină sarcina maximă pe
susţinere este dată de relaţia:
h   ln k 1    [m] (4.24)
În care:

Tehnologii şi echipamente pentru extragerea mecanizată cu subminare


a zăcămintelor de huilă din Valea Jiului
57
- h – înălţimea de separare a rocilor din acoperiş, la distanţa l de frontul de lucru,
m;
-  ,  - coeficienţi empirici;
- k factor dimensional;
Portanţa necesară a susţinerii este dată de relaţia:
P  aS [kN] (4.25)
Unde:
 - greutatea specifică a rocilor din acoperiş, kN;
a – pasul de armare al secţiilor, m;
S – aria secţiunii rocilor separate de acoperişul principal, m 2.
l0

S    ln k 1   d [m2] (4.26)


0

Cosiderând acoperişul principal ca o grindă aşezată cu un capăt pe rocile din


acoperişul direct, iar cu celălalt capăt pe rocile surpate din spaţiul exploatat portanţa susţinerii
se estimează cu relaţia:
 L  2l1 
P  ahL1   [kN] (4.27)
 2L  l1 
Unde:
L – pasul de surpare al acoperişului principal, m;
l1 – distanţa de la frontul de lucru la punctul de aplicare al reacţiunii rezultante a
susţinerii.

4.3 Modelarea dinamică a sistemului rocă – susţinere


individuală
Modelarea interacţiunii dintre susţinerea abatajului şi rocile înconjurătoare
reprezintă o problemă complexă, datorită multitudinii factorilor de influenţă care intervin.
Aceştia pot fi încadraţi în patru mari categorii, după cum urmează:
- caracteristicile fizico-mecanice ale cărbunelui şi ale rocilor din vatra abatajului
sau culcuşul stratului;
- natura, proprietăţile fizico-mecanice şi structura rocilor din acoperişul stratului
de cărbune;
Tehnologii şi echipamente pentru extragerea mecanizată cu subminare
a zăcămintelor de huilă din Valea Jiului
58
- caracteristicile constructive, geometrice, funcţionale şi de rigiditate ale
echipamentului de susţinere;
- operaţiile tehnologice care se desfăşoară în abataj şi în spacial cela care ţin de
creşterea supafeţei dezgolite, operaţiile de detensionare, răpire, montare şi repoziţionare a
stâlpilor.
Interdependenţa dintre toţi aceşti parametri, care determină dereglarea echilibrului
natural ca urmare a realizării unei excavaţii subterane, poate fi exprimată de valoarea
convergenţei acoperişului stratului, printr-o expresie analitică bazată pe valorile măsurabile
care sunt reprezentate de presiunea fluidului din stâlpi şi culisarea stâlpului, ambii parametri
exprimaţi ca o funcţie de timp.
În aceste condiţii viteza de convergenţă medie a elementului de susţinere poate fi
exprimată prin:
cpn

vm c, p, n, v k 0 Pmax   vk 0 e
 np
Pmax
, [mm/UT] (4.28)

unde:
c – constantă empirică;
p – valoarea instantanee măsurată a agentului hidraulic în stâlpul hidraulic;
n – coeficient de portanţă al susţinerii, determinat ca raport între portanţa specifică
medie a susţinerii şi presiunea agentului hidraulic din stâlp;
vk0 – viteza de convergenţă a tavanului nesusţinut;
Pmax – portanţa specifică la care convergenţa este nulă.
Dacă se consideră că pe durata unui ciclu convergenţa totală este dată de culisarea
susţinerii şi de deformaţia de rocilor din acoperiş şi culcuş pe suprafaţa de contact cu
elementul de susţinere se poate scrie:
h  h1  h2 , [mm] (4.29)
în care:
Δh – convergenţa acoperişului;
Δh1 – culisarea susţinerii;
Δh2 – deformaţia de contact a rocilor din culcuş şi acoperiş.
În acelaşi timp:

Tehnologii şi echipamente pentru extragerea mecanizată cu subminare


a zăcămintelor de huilă din Valea Jiului
59
h  v k t , [mm] (4.30)

vk – viteza de convergenţă.
Culisarea elastică a susţinerii poate fi exprimată ca suma culisării elastice Δhe şi a
culisării datorate neetanşeităţilor Δhs, exprimate de relaţiile:
p
he  , [mm] (4.31)
Ke

p
hs  v s t  t , [mm] (4.32)
K er

unde:
Ke – constanta elastică a susţinerii;
Ker – coeficientul de ermetizare al echipamentului hidraulic.
Valoarea deformaţiei de contact poate fi exprimetă print-o relaţie de forma:
np
1
P1
h2  np , [mm] (4.33)
Kr
unde:
Kr – coeficient de tasare echivalent pentru rocile din culcuş şi acoperiş;
Pl – este portanţa la care tasarea devine neglijabilă, (limita de compactare).
Rezultă în final:
p vk  vs
 (4.34)
t np
1
1 Pe

Ke Kr
n
După înlocuiri şi trecere la limită rezultă o ecuaţie diferenţială, care prin rezolvare
permite obţinerea valorilor pentru presiune şi convergenţă (culisare), în funcţie de timp, valori
confirmate de măsurătorile realizate în abatajele cu susţinere individuală.

Tehnologii şi echipamente pentru extragerea mecanizată cu subminare


a zăcămintelor de huilă din Valea Jiului
60
cpn
p
Pmax  np
vk 0 e 
dp K er
 (4.35)
dt np
1
1 Pl

Ke Kr
n

4.4 Principalii factori naturali şi de exploatare care influenţează


comportamentul susţinerii din fronturile lungi de abataj

În faza de proiectare a viitoarelor abataje complex mecanizate o importanţă


deosebită o reprezintă alegerea unei susţineri mecanizate ale cărei caracteristici tehnice să
asigure o funcţionare optimă în condiţiile specifice fiecărui câmp de abataj. În acest sens în
baza măsurătorilor efectuate de-a lungul anilor în abatajele cu front lung şi a analizei datelor
prin metoda regresiei liniare multiple, pentru abatajele din Valea Jiului au fost stabilite
formule de calcul ale convergenţei specifice a susţinerii (parametru care determină stabilitatea
abatajului), pentru cazul abatajelor în felii orizontale din stratul 3, precum şi pentru cazul
abatajelor frontale în felii înclinate amplasate în stratul 5 [O2].
În stabilirea convergenţei specifice C, exprimată în mm/m avansare s-au avut în
vedere următoarele variabile independente:
- lungimea frontului de abataj, sau grosimea orizontală a stratului lab, în m;
- înălţimea feliei exploatate hf în m;
- înălţimea exploatată a stratului hex, în m;
- unghiul de înclinare al stratului α, în grade;
- adâncimea de situare a abatajului măsurată de la suprafaţă H, în m;
- rezistenţa medie la compresiune a rocilor pe 10 m de acoperiş Ra, în Mpa;
- rezistenţa medie la compresiune a rocilor pe 10 m de culcuş Rc, în Mpa;
- viteza medie de avansare a frontului de abataj vab, în m/zi;
- portanţa susţinerii P, în 10-2 Mpa.
Pentru cazul abatajelor frontale în felii orizontale din stratul 3, s-a obţinut următoarea
formulă de calcul a convergenţei specifice:
Tehnologii şi echipamente pentru extragerea mecanizată cu subminare
a zăcămintelor de huilă din Valea Jiului
61
0 , 668 7 ,89
0,021l ab h f H 1,504 Rc2,552
C mm/m (4.36)
hex0,549 0,812 Ra3,977 P 0,183
în cazul abatajelor frontale în felii înclinate amplasate în stratul 5, relaţia de calcul a
convergenţei specifice determinată în baza metodei regresiei liniare multiple este:

C  5,72  106 hex0,7 H 3,73 P 2, 24 mm/m (4.37)

Din punct de vedere al influenţei variabilelor independente se poate spune că în cazul


abatajelor în felii orizontale cele mai mari influenţe asupra valorii convergenţei abatajului o au
înălţimea feliei, adâncimea de situare a abatajului, rezistenţele la compresiune ale rocilor din
culcuş şi acoperiş şi viteza de avansare a frontului. În cazul abatajelor în felii înclinate din
stratul 5 modelul de mai sus caracterizează numai abatajele în care au fost efectuate
măsurătorile şi poate fi recomandată numai pentru următoarele condiţii:
- exploatarea stratului pe toată grosimea sau în felii înclinate cu fronturi lungi de abataj;
- înclinarea maximă a stratului maxim 18 o;
- grosimea stratului 2 – 11 m;
- adâncimea de situare a stratului 300 – 350 m.
Cu toate că studiile de convergenţă realizate de-a lungul timpului în Valea Jiului s-au
limitat la un număr redus de abataje modelele de mai sus având aplicabilitate limitată este
evident că portanţa ridicată a susţinerii asigură în ambele cazuri reducerea convergenţei
abatajului. Viteza de avansare a frontului este conţinută implicit în convergenţa specifică ţi are
implicaţii directe asupra acestui parametru, o viteză de avansare mare având ca efect o
convergenţă specifică redusă.

4.5. Concluzii

1. Cerinţa de bază a unei susţineri de abataj este dirijarea corespunzătoare a


acoperişului, în condiţiile prevenirii convergenţei excesive, a prăbuşirii rocilor din acoperiş şi
Tehnologii şi echipamente pentru extragerea mecanizată cu subminare
a zăcămintelor de huilă din Valea Jiului
62
a surpărilor de roci în faţa grinzii. Suplimentar aceasta trebuie să asigure izolarea
corespunzătoare a abatajului împotriva pătrunderii rocilor sterile surpate în spaţiul de lucru şi
protecţia personalului.
2. Privind critic multitudinea de modele de interacţiune rocă – susţinere se poate spune
că în marea majoritate a cazurilor aceste modele nu ţin cont de forma şi parametri susţinerii,
de tipul constructiv şi de rigiditatea acestora şi nici de variaţia în timp a sarcinilor.
3. În marea majoritate a cazurilor, modelele de stabilire a portanţei susţinerii au la
bază experienţa practică, fără să ia în considerare parametri decisivi pentru proiectare sau
alegere a susţinerilor mecanizate, şi în plus toate modelele prezentate au un grad redus de
generalizare, fiecare model fiind specific unui anumit tip de condiţii geo – miniere.
4. Chiar dacă modelele prezentate anterior au caracter de normativ sau de
recomandare la nivel naţional, acestea nu sunt în măsură să ofere o bază de calcul raţională
pentru proiectarea şi alegerea susţinerilor mecanizate. O analiză a sarcinii specifice minime
recomandate rezultate din diferitele modele, în funcţie de înălţimea abatajului demonstrază că
în multe cazuri portanţa susţinerii este supradimensionată, precum şi un grad ridicat de
dispersie al valorilor acestui parametru.
5. Din punct de vedere geo-mecanic modelul bazat pe teoria blocurilor din
acoperiş, care este o funcţie de grosimea extrasă a stratului şi a coeficientului de afânare, este
contrar conceptului bazat pe teoria bolţii de echilibru, unde deschiderea abatajului devine
parametrul principal în determinarea sarcinii pe susţinere.
6. Din punct de vedere al verificării portanţei minime, metoda ideală de verificare
ar fi reprezentată de înregistrare în condiţii reale de lucru a comportamentului susţinerii în
condiţiile reducerii gradate a sarcinii de cedare a acesteia, dar în acelaţi timp trebuie avut în
vedere faptul că proiectarea raţională a susţinerii pe lângă asigurarea capacităţii portante,
presupune luarea în considerare a unei multitudini de factori care ţin de caracteristicile geo-
mecanice ale stratelor, viteză de avansare a frontului, asigurarea spaţiului de lucru în abataj,
etc.

Tehnologii şi echipamente pentru extragerea mecanizată cu subminare


a zăcămintelor de huilă din Valea Jiului
63
CAPITOLUL V

SOLUŢII TEHNOLOGICE PENTRU MECANIZAREA EXPLOATĂRII STRATULUI


3 DIN VALEA JIULUI CU ABATAJE FRONTALE CU BANC DE CĂRBUNE
SUBMINAT

5.1 Generalităţi

Aşa cum arătam în capitolele anterioare, din analiza datelor privind ponderea
producţiei pe diversele metode de exploatare devine evident că abatajele frontale cu banc de
cărbune subminat care asigură circa 65 % din totalul producţiei realizate la nivelul CNH-SA,
sunt capacităţile de producţie care în perioada imediat următoare trebuie să fie supuse unei
schimbari radicală a tehnologiei de lucru utilizate astfel încât să se poată asigura condiţiile ca
într-o perioadă de timp cât mai scurtă să se ajungă cel puţin la dublarea productivităţilor
realizate în mod curent.
Din punct de vedere al organizării muncii în abatajele frontale cu banc de cărbune
subminat argumentele prezentate pledează în favoarea mecanizării acestor abataje, dar în
acelaţi timp trebuie avut în vedere faptul că restricţiile de natură geologică caracteristice
stratului 3 din bazin nu sunt favorabile aplicării tehnologiilor de exploatare complex
mecanizate decât în zone restânse ale perimetrelor aflate în concesiunea CNH-SA.

Un alt argument în favoarea mecanizării abatajelor frontale cu banc de cărbune


subminat este reprezentat de necesitatea continuării procesului de restructurare a CNH –SA,
proces care pe de o parte a vizat restrîngerea activităţii de extracţie în perimetrele miniere care
asigurau condiţiile cele mai favorabile pentru exploatare, concomitent cu reducerea drastică a
personalului. Necesitatea continuării acestui proces are implicaţii directe asupra gradului de
concentrare a producţiei, creşterea productivităţilor realizate conducând implicit la reducerea
numărului de abataje aflate în funcţie simultan pentru asigurarea capacităţii de producţie
planificate a minei, şi asigurarea unei plasări optime a abatajelor cu forţă de muncă.

Dacă se au în vedere toate aceste argumente devine evident faptul că pentru


implementarea de tehnologii de mare productivitate în cazul abatajelor frontale cu banc de
cărbune subminat este cvasiexclusă posibilitatea utilizării de complexe mecanizate specializate

Tehnologii şi echipamente pentru extragerea mecanizată cu subminare


a zăcămintelor de huilă din Valea Jiului
64
pentru această categorie de metode, datorită restricţiilor de ordin geo-minier şi financiar şi în
acest caz eforturile vor trebui direcţionate pe dezvoltarea tehnologiilor care să asigure efort
investiţional minim cu rezultate maxime.

Chiar dacă la prima vedere cele două obiective sunt divergente, producătorii de utilaj
minier pot asigura utilajele necesare îndeplinirii acestui obiectiv, aşa cum se va demonstra în
continuare.

5.2 Susţineri mecanizate destinate exploatării stratului 3 din Valea


Jiului cu abataje frontale cu banc de cărbune subminat
Metoda de exploatare a stratelor groase cu abataje cu front lung mecanizate şi cu
banc de cărbune subminat, a fost concepută şi s-a putut dezvolta numai pe baza adoptării şi
perfecţionării continue a susţinerilor mecanizate clasice (felii 2,5-3,5m).
Soluţiile constructive ale susţinerii mecanizate trebuie să asigure în procesul
interacţiunii sale cu rocile înconjurătoare trei funcţii principale: dirijarea acoperişului,
susţinerea activă a acoperişului în spaţiul de lucru şi protejarea frontului de cărbune de
căderile de rocă şi surpări.
Suplimentar, susţinerea mecanizată pentru tehnologia cu banc subminat trebuie să mai
asigure prin soluţiile sale tehnice, constructive şi funcţionale: realizarea evacuării intensive a
cărbunelui din bancul subminat, preluarea unor presiuni miniere suplimentare la surparea
acoperişului direct şi a celui principal, reducerea pierderilor de cărbune şi în acest fel a
pericolului apariţiei focurilor endogene.
Având în vedere cele prezentate anterior, ca reprezentant al celui mai important
producător de echipament minier din România, din momentul începerii introducerii pe scară
largă a metodelor de exploatare cu banc de cărbune subminat pentru exploatarea stratului 3 din
Valea Jiului am avut preocupări constante pentru proiectarea construcţia şi testarea diferitelor
tipuri de susţineri mecanizate destinate acestui tip de abataje. Aceste preocupări s-au
concretizat în realizarea a trei tipuri de secţii de susţinere mecanizată pentru subminare de tip
susţinător îngrăditor cu evacuare prin grinda susţinerii, două provenite din modificarea a unor
secţii de susţinere mecanizată utilizate în mod curent la exploatarea stratelor groase în felii,
respectiv susţinerile tip SMA 2 şi SMA 5 H, (susţineri mecanizate ale căror caracteristici
principale sunt prezentate în tabelul 2.2), tipul de secţie de susţinere mecanizată SMA – S,
Tehnologii şi echipamente pentru extragerea mecanizată cu subminare
a zăcămintelor de huilă din Valea Jiului
65
fiind o susţinere complet nouă proiectată şi construită special pentru a răspunde cerinţelor
impuse de tehnologia de exploatare cu banc de cărbune subminat. Pentru toate cele trei tipuri
de secţii a fost adoptată soluţia ,, cu descărcarea prin grindă”, soluţie care permite utilizarea
unui singur transportor atât pentru evacuarea cărbunelui provenit din tăierea frontului în
abatajul propriuzis, cât şi pentru evacuarea cărbunelui provenit din bancul subminat.

Pentru a răspunde cerinţelor legate de condiţiile geo miniere particulare ale


zăcământului din Valea Jiului, condiţii care determină pe de o parte o reţea extrem de
complicată de lucrări miniere de deschidere şi pregătire, iar pe de altă parte o extindere redusă
a câmpurilor de abataj şi a liniei de front, parametrii care din punct de vedere al rezultatelor
economice ale exploatării nu recomandă utilizarea susţinerilor mecanizate decât în anumite
perimetre miniere, a fost proiectată realizată şi testată în condiţii de stand, grinda păşitoare
pentru subminare de tip GEROM GP GP 250/1200, destinată în special susţinerii abatajelor cu
banc de cărbune subminat în condiţii de lungime limitată a liniei de front şi a câmpului de
abataj, dar care poate fi utilizată şi în condiţiile abatajelor frontale clasice (capitolul II
subcapitolele 2.2.1 şi 2.2.2)

5.2.1. Susţinerea mecanizată pentru subminare tip SMA 5 H - S


Are la bază secţia de susţinere mecanizată tip SMA 5 H, utilizată la exploatarea stratului 3 în
felii înclinate la E.M. Paroşeni. Secţia de susţinere este de tipul susţinător îngrăditor cu patru
stâlpi cu portanţa nominală de 1000 kN/stâlp (fig. 5.1), la care grinda principală a fost
modificată pentru crearea unei ferestre de descărcare cu dimensiunile 770x1065 mm, pentru a
permite evacuarea cărbunelui provenit din bancul subminat (fig. 5.2; 5.3).

Manevra ferestrei de descărcare se realizează printr-o acţionare hidraulică cu doi


cilindri controlaţi din blocul distribuitor aferent fiecărei secţii de susţinere mecanizată. Secţia
de susţinere mecanizată, a fost testată în standul de încercări (fig. 5.4), rezultatele testelor
privind incărcările şi deformaţiile încadrându-se în limitele admise.

Tehnologii şi echipamente pentru extragerea mecanizată cu subminare


a zăcămintelor de huilă din Valea Jiului
66
Fig. 5.1 Secţia de susşinere mecanizată tip SMA 5 H – S

Fig. 5.2 Vedere laterală grindă principală a secţiei de susţinere mecanizată tip SMA 5H – S.

Fig. 5.3 Grinda principală a


secţiei de susţinere mecanizată
tip SMA 5H – S. 1-acoperiş
sudat, 2-cozoroc, 3-trapa, 4-
cilindu hidraulic acţionare
cozoroc, 5-cilindru hidraulic
acţionare trapă, 6, 9, 11, 14, 15-
bolţuri, 7, 10-balama, 8, 13-
articulaţie.

Tehnologii şi echipamente pentru extragerea mecanizată cu subminare


a zăcămintelor de huilă din Valea Jiului
67
5.2.2. Susţinerea mecanizată pentru subminare tip SMA 2 - S
Are la bază secţia de susţinere mecanizată tip SMA 2, utilizată la exploatarea
stratului 3 în felii înclinate la E.M. Livezeni. Secţia de susţinere este de tipul susţinător
îngrăditor cu doi stâlpi cu portanţa nominală de 1000 kN/stâlp (fig. 5.5), la care grinda
principală a fost modificată pentru crearea unei ferestre de descărcare cu care să permită
evacuarea cărbunelui provenit din bancul subminat pe transportorul de la front.

Fig. 5.5 Desenul de ansamblu al


secţie de susţinere mecanizată
pentru subminare tip SMA 2 S

5.2.3. Susţinerea mecanizată pentru subminare tip SMA - S


Este o secţie de susţinere mecanizată pentru subminare construită special pentru
condiţiile de zăcământ din bazinul Valea Jiului (fig. 5.6).

Fig. 5.6 Desenul de ansamblu al secţiei


de susţinere mecanizată tip SMA - S

Secţia este de tipul susţinător îngrăditor, cu evacuarea prin grindă a cărbunelui provenit din
bancul subminat.

Tehnologii şi echipamente pentru extragerea mecanizată cu subminare


a zăcămintelor de huilă din Valea Jiului
68
Caracteristicile tehnice principale ale susţinerii SMA-S, componente complexului
mecanizat, sunt următoarele:
înǎlţimea de lucru a susţinerii maximǎ 3200 mm
minimǎ 2700 mm
pasul de pǎşire 650 mm
distanţa dintre axele secţiilor 500 mm
portanţa maximǎ 4 x 1000 kN
presiunea de lucru 315 bar
presiunea de reglare a supapei de siguranţǎ 324 bar
domeniul de lucru pe înclinare, longitudinal şi transversal 15o
llichidul de lucru emulsie ( apă + 5 % ulei)
masa 12500 kg
Din punct de vedere tehnologic indiferent de susţinerea mecanizată utilizată, un
ciclu complet de abataj se realizază după tăierea adouă fâşii în abatajul propriuzis şi un ciclu
complet de descărcare a cărbunelui din bancul subminat (fig. 5.7).

5.2.4 Grinda păşitoare tip GEROM GP 250/1200


Datorită restricţiilor de ordin geo-minier şi economic, a devenit evident că în cazul
abatajelor frontale cu banc de cărbune subminat din Valea Jiului suţinerile mecanizate nu pot
fi utilizate decât în cazuri total particulare, din următoarele considerente:

- costul ridicat al acestora, (în general preţul secţiilor de susţinere mecanizată


specializate pentru abatajele cu banc de cărbune subminat este mai mare cu 20 – 30
% decât cel al secţiilor de susţinere mecanizată destinate exploatării în felii);

- reţeaua complicată a lucrărilor miniere de deschidere şi pregătie, cu numeroase


puncte de transbordare şi schimbare a direcţiei ar necesita un consum de muncă
exagerat în cadrul operaţiilor de demontare şi remontare a complexelor mecanizate
la epuizarea rezervelor;

- greutatea şi gabaritele mari ale subansamblelor utilajelor de tăiere, susţinere şi


transport din componenţa complexelor mecanizate fac imposibilă utilizarea lor în
Tehnologii şi echipamente pentru extragerea mecanizată cu subminare
a zăcămintelor de huilă din Valea Jiului
69
cazul variantei de exploatare cu abataje frontale cu banc de cărbune subminat în
felii orizontale, unde se impune transportul acestora pe lucrări miniere înclinate
(suitori);

- extinderea redusă a majorităţii câmpurilor de abataj nu justifică efortul


investiţional;

Fig.5.7 Fazele de lucru în abatajele echipate cu susţinerea mecanizată pentru subminare de tip SMA - S

În aceste condiţii devine necesar ca soluţia de mecanizare să se axeze pe utilaje de


gabarite reduse, care să permită mecanizarea la maxim a operaţilor tehnologice din abataj şi
care să potă fi utilizate în toate condiţiile de zăcământ.

În acest context, prin colaborarea specialiştilor de la CNH Petroşani, şi GEROM


Petroşani, a fost concepută având ca bază de asimilare un model SALZGITTER (Germania), o
grindă păşitoare de tipul GP 250/1200 (fig. 5.7).
Acest tip de grindă păşitore este destinat să deservească abatajele subterane din mine
de cărbune în atmosfere normale şi potenţial explozive cu regim grizutos categoriile I şi II, în

Tehnologii şi echipamente pentru extragerea mecanizată cu subminare


a zăcămintelor de huilă din Valea Jiului
70
care tăierea cărbunelui se poate face prin procedeul de perforare – împuşcare şi / sau cu
combina de abataj..
Grinzile GP 250/1200 sunt destinate să echipeze abatajele frontale de lungimi medii,
cu înclinări de până la 10o, în cadrul metodelor de exploatare clasice (în felii) cât şi cu
subminarea bancului de cărbune ( în subetaje).

Fig.5.8 Grinda păşitoare tip GEROM GP


250/1200

5.2.5 Tehnologie de lucru semimecanizată pentru abatajele frontale cu banc


de cărbune subminat amplasate în stratul 3 din Valea Jiului care utilizează
grinda păşitoare GP 250/1200

Dacă se are în vedere faptul că din totalul consumului de muncă aferent realizării
unui ciclu complet de abataj cea mai mare parte este destinată operaţiunilor de susţinere a
fâşiei, dirijare a presiunii şi remontării transportorului de abataj pe un nou culoar (fig. 4.1),
utilizarea grinzilor păşitoare ca soluţie de susţinere pentru abatajele frontale cu banc de
cărbune subminat, poate conduce (având în vedere relaţiile 4.2 – 4.12), la o creştere de peste
50 % a productivităţilor realizate, în condiţiile în care tăierea cărbunelui din frontul abatajului
se realizează prin perforare împuşcare.
În acest caz spre deosebire de tehnologia utilizată în prezent, operaţia de
împuşcare se va executa pa tronsoane lungi (faţă de tronsoane de 3 – 5 m, în prezent),
numărul de găuri împuşcate înt-o repriză fiind limitat numai de condiţia de aeraj ţi de
prevederile normelor de sănătate şi securitate în muncă.
Tehnologia propusă este prezentată în fig, 5.9 – 5.12 si cuprinde următoarele faze:
- faza I – perforarea găurilor în frontul abatajului;
Tehnologii şi echipamente pentru extragerea mecanizată cu subminare
a zăcămintelor de huilă din Valea Jiului
71
- faza II – împuşcarea găurilor şi susţinerea fâşiei tăiate, cu operaţiile
o montarea paravanului despărţitor din plasă metalică;
o împuşcarea;
o aerajul frontului de lucru;
o susţinerea tavanului cu avantgrinda basculantă a grinzilor păţitoare.
- faza III - evacuarea cărbunelui din frontul abatajului şi păşirea susţinerii, cu
operaţiile:
o evacuarea cărbunelui derocat;
o prima păşire a susţinerii în două etape, respectiv grinda I, grinda II;
o a doua păşire a susţinerii, în două etape.
- faza IV – evacuarea cărbunelui din bancul subminat şi riparea transportorului.

Fig. 5.9 Tehnologia semimecanizată pentru abatajele frontale cu banc de cărbune subminat, faza I

Tehnologii şi echipamente pentru extragerea mecanizată cu subminare


a zăcămintelor de huilă din Valea Jiului
72
Fig. 5.10 Tehnologia semimecanizată pentru abatajele frontale cu banc de cărbune subminat, faza II

Fig. 5.11 Tehnologia semimecanizată pentru abatajele frontale cu banc de cărbune subminat, faza a III a

Tehnologii şi echipamente pentru extragerea mecanizată cu subminare


a zăcămintelor de huilă din Valea Jiului
73
Fig. 5.12 Tehnologia semimecanizată pentru abatajele frontale cu banc de cărbune subminat, faza IV

5.2.6 Tehnologie de lucru mecanizată pentru abatajele frontale cu banc de


cărbune subminat amplasate în stratul 3 din Valea Jiului cu utilizarea grinzii
păşitoare tip GEROM GP 250/1200

Tenologia propusă are în vedere utilizarea unei combine de abataj de tip uşor
(Eichoff ESA 60 L), care datorită construcţiei modulare nu ridică probleme de demontare şi
transport, chiar şi în condiţiile unei reţele de lucrări miniere de deschidere şi pregătire foarte
complicate. Transportul în abataj va fi realizat cu un transportor tip BW – EKF – OV care va
asigura şi calea de rulare pentru combina de abataj. În condiţiile mecanizării tăierii frontului
abatajului, avându-se în vedere relaţiile 4.2 – 4.12 se poate estima o creştere a productivităţilor
realizate în abatajele frontale cu subminare de 2,5 – 3 ori, în condiţiile în care pricipalii
parametri tehnologici ai abatajelor (lungime linie de front, lungime câmp de abataj, înălţime
banc de cărbune), nu vor suferi modificări. Principalele faze tehnologice pentru tehnologia cu
mecanizarea integrală a operaţiilor ete prezentată sugestiv în fig. 5.13.
Tehnologii şi echipamente pentru extragerea mecanizată cu subminare
a zăcămintelor de huilă din Valea Jiului
74
Spre deosebire de tehnologia semimecanizată în acest caz existenţa celui de-al
doilea transportor în abataj este absolut indispensabilă. Operaţia de evacuare a cărbunelui din
bancul subminat va fi executată după 2 – 3 cicluri de tăiere ale frontului abatajului, în funcţie
de adâncimea făgaşului tăiat de combină.

Fig.5.13 Tehnologia de lucru mecanizată aplicabilă abatajelor frontale cu banc de cărbune subminat din Valea
Jiului
Combina de abataj ESA – 60L împreună cu transportorul de abataj tip BW – EKF –
OV sunt proiectate pentru pilieri şi fronturi scurte dar pot fi utilizate cu succes în cazul
abatajelor cu banc subminat în condiţiile specifice de zăcământ din Valea Jiului.
Principalele caracteristici tehnice ale combinei:
 înălţime constructivă = 1775 mm;
 înălţime totală cu transportor = 1900 mm
 lăţime (fără braţ) = 1085 mm
 lăţime (cu braţ) = 1963 mm
 lungime = 2200 mm
 lungimea braţului = 750 mm
 diametrul tamburei = 1600 mm
 adâncime făgaş = 400 mm
 înălţime de tăiere = 2900 mm
Tehnologii şi echipamente pentru extragerea mecanizată cu subminare
a zăcămintelor de huilă din Valea Jiului
75
 adâncime de tăiere sub nivelul transportorului = 200 mm
 viteza tamburei = 32 rot/min.-1
 puterea instalată = 60 KW
 greutatea totală = 8,4 t.
 sistem de avans =EICOTRACK
 sarcina de deplasare = 110 KN
 viteza de tăiere = 0 ÷6 m/min.
Caracteristicile tehnice ale transportorului EKF – OV:
 lungimea maximă = 65 m;
 înălţimea maximă cu toate subansamblele ataşate = 1232 mm;
lăţimea totală = 1449 mm;
 lanţ cu zale = ø 22 x 86;
 viteză lanţ = 0,92 m/s; 1,13 m/s;
 capacitate de transport = 160 t/h; 200 t/h;
 putere de acţionare:
 motoare electrice = 2 x 55 KW
 reductoare = 2 x KST III – 55
 cuplaje = 2 x Tschau – duplex

5.3 Verificarea capacităţii portante a cadrului păşitor GP.250/1200 şi a


secţiei de susţinere pentru subminare SMA-S.
Pentru o bună funcţionare a susţinerilor mecanizate pentru subminare în condiţii
depline de securitate a muncii, trebuie să aibă loc condiţia:
PS  Qas (portanţa susţinerii > sarcina/m2 de susţinere)

Pst
Ps  , KN / m 2 (5.1)
bd
Unde: b= lungimea grinzii susţinerii (deschiderea abatajului), m;
d= pasul de armare sau lăţimea secţiei, m.
Coeficientul de utilizare sau de rezervă a capacităţii portante a susţinere

Tehnologii şi echipamente pentru extragerea mecanizată cu subminare


a zăcămintelor de huilă din Valea Jiului
76
Ps
Cus   min 1,2  1,5 (5.2)
Qas

Sarcinile dezvoltate pe susţinerea abatajelor frontale sunt în directă corelaţie cu starea


de tensiune – deformare dezvoltată în jurul fronturilor de abataj, respectiv cu modul cum
acţionează sarcinile dezvoltate de bancul de cărbune şi rocile din acoperiş asupra susţinerii din
abataj.
Conform ipotezei plăcilor şi grinzilor în consolă, pentru determinarea presiunii pe
susţinere, se admit în calcul două modele distincte:
1) acoperişul principal se încovoaie cu întârziere faţă de acoperişul direct şi nu generează
sarcini suplimentare pe susţinere;
2) acoperişul principal se încovoaie odată cu acoperişul direct, transmiţând o sarcină
suplimentară pe susţinere.
Sarcina pe stâlpii susţinerii:
Qas  h v , kN / m 2 ; (5.3)

în care:
h= grosimea acoperişului direct (bancul subminat de cărbune + rocile din acoperişul direct).
h=hb+had, m; hb=10m; had=2,5÷5m;
γv=greutatea volumetrică a rocilor din acoperişul direct, m;
γvc= greutatea volumetrică a cărbunelui;
γvc=1,4-1,7t/m3=14-17kN/m3;
γvad=greutatea volumetrică a rocilor din acoperişul direct;
γvad=2,5t/m3=25kN/m3.
Qas=10x17+5x25=295kN/m2
Cunoscând sarcina pe susţinere, se face verificarea rezistenţei de lucru a susţinerii,
conform condiţiilor stabilite:
Pentru GP.250/1200:
Se adoptă d=0,8m (echivalent cu distanţa dintre şirurile de grinzi GSA de la
susţinerea individuală).
4  300
Ps   337kN / m 2 (5.4)
4,45  0,8

Tehnologii şi echipamente pentru extragerea mecanizată cu subminare


a zăcămintelor de huilă din Valea Jiului
77
(după tăierea frontului şi ridicarea prinzătorului de front ca susţinător al tavanului, în
prelungirea grinzii principale).
Condiţia de rezistenţă:
337>295kN/m2 – condiţie îndeplinită.
Coeficientul de utilizare:
337
Cus   1,14
295
Deoarece coeficientul de utilizare este sub limita prescrisa de literatura de
specialitate, se impune astfel o creştere a capacităţii portante a cadrului păşitor, pentru care se
întrevede ca soluţie, reglarea stâlpilor existenţi la capacitatea de 400kN, în care caz portanţa
totală pe cadru va fi:
Ptc=4•400=1600kN
Prin creşterea capacităţii portante a cadrului păşitor, se obţine o rezervă de capacitare:
4  400
Ps   449kN / m 2
4,45  0,8
449
Cus   1,52 condiţie îndeplinită.
295

Pentru susţinerea SMA-S:


4  1000
Ps   615kN / m 2
4,35  1,5
Condiţia de rezistenţă:
615>295 kN/m2 – condiţie îndeplinită.

Coeficientul de utilizare:
615
Cus   2,08 condiţie îndeplinită.
295
În cazul în care ipoteza de calcul a sarcinii luată în considerare este ipoteza
grinzilor articulate (fig. 5.14), verificarea capacităţii portante se face pornind de la o sarcină a
cărei valoare este dată de relaţia:

Tehnologii şi echipamente pentru extragerea mecanizată cu subminare


a zăcămintelor de huilă din Valea Jiului
78
lcmed
QT (c  cos f
Qas  2 [m] (5.5)
K (d12  d 2 2  d 3 2 )

Semnificaţia parametrilor este următoarea:


QT=Q1+Q2+Q3, kN/m
Q1=γa1l1h1, kN/m
Q2=γa2l2h2, kN/m
Q3=γa3l3h3, kN/m
K=1,2-1,4, coeficientul de omogenitate a cărbunelui, K=1,3.
d1, d2, d3 = distanţele de la frontul de abataj la primul, al doilea respectiv al treilea rând de
stâlpi, m;
c = distanţa de la front, la vectorul greutăţii QT;
1
c (lb  htg ) [m] (5.6)
2
lb=lăţimea medie totală a blocului;
l1  l2  l3
lb=lmed= ; [m] (5.7)
3

Tehnologii şi echipamente pentru extragerea mecanizată cu subminare


a zăcămintelor de huilă din Valea Jiului
79
deschiderea maximă a abatajului, m; l1=4,45m
l2, l3= lungimile consolelor rupte de acoperişului direct, respectiv principal, m;

h2 ri (d )
l2  [m] (5.9)
3 a 2

243 ri ( p)
l3=(0,25÷0,35) [m] (5.10)
 a3
h1= înălţimea bancului de cărbune, m;
h2= înălţimea acoperişului direct, m;
h3= înălţimea acoperişului principal, m;
τri= (d), τri(p)=rezistenţa de rupere la încovoiere a rocilor din acoperişul direct, respectiv
principal, daN/cm2;
τri= (0,1-0,15)τrc, daN/m2;
τrc= rezistenţa de rupere la compresiune a rocilor, daN/cm 2;
φ= 15-30o, unghiul dintre linia de prăbuşire şi verticală frontului de abataj,
φ=20o;
h=înălţimea totală a blocului, m;
γa1, γa2, γa3= greutăţile volumetrice ale cărbunelui şi a rocilor din acoperişul direct, respectiv
principal.
Parametrii de calcul:
 bancul de cărbune;
 înălţimea bancului h1=hb=9,5-10m;
 greutatea volumetrică, γ1=1,7t/m3;
 coeficient de omogenitate, K=1,3;
 acoperişul direct:
 înălţimea stratului de roca, h2=1÷2,5m;
 tip rocă, marne argiloase, grezoase;
 greutatea volumetrica: γa2=2,65t/m3;
 rezistenţa la compresiune, τrc=320 daN/cm3;
 rezistenţa la încovoiere, τri(d)=32 daN/cm2;
 acoperişul principal:
Tehnologii şi echipamente pentru extragerea mecanizată cu subminare
a zăcămintelor de huilă din Valea Jiului
80
 înălţimea stratului de rocă, h3=5m;
 tip rocă: gresie silicioasă;
 greutatea volumetrică, γa3=2,7t/m3;
 rezistenţa de rupere la compresiune, γ rc=900daN/cm2;
 rezistenţa la încovoiere, τri(P)=90daN/cm2;
Calculul sarcinii pe susţinere:

2,5  32  10 4
l2   10,03 [m]
3  2,65  103

2,5  90  104
l3  0,3  17,3 [m]
2,7  103
1 (4,45  10,03  17,3)
C [  (10  2,5  5)tg 200  8,47m
2 3
QT=1.7•4.45•10+2.65•10.03•2.5+2.7•17.3•5=3756.4 KN/m
10,59
3756,4  (8,47  )  cos 200
2 11099
Qas    289kN / m 2
1,3(2  2,95  4,1
2 2 2
38,36
Verificarea rezistenţei susţinerilor:
a) pentru GP.250/1600
449>289 kN/m2 – condiţie îndeplinită
449
Cus   1,55 condiţie îndeplinită
289
b) pentru susţinerea SMA-S:
615>289 kN/m2 condiţie îndeplinită
615
Cus   2,12 condiţie îndeplinită
289

5.4 Concluzii
1. În actualele condiţii în care necesarul de resurse energetice primare este tot mai
mare, CNH-SA se află în situaţia de a găşi soluţii pentru o serie de probleme a căror rezolvare
simultană, pare exclusă. Pe de o parte se pune tot mai pregnant accentul pe creşterea
volumului de resurse energetice primare asigurate din producţie internă, iar pe de altă parte va
Tehnologii şi echipamente pentru extragerea mecanizată cu subminare
a zăcămintelor de huilă din Valea Jiului
81
trebui să continue procesul de restructurare pentru a putea deveni competitivă în condiţia unei
globalizări tot mai accentuate.
2. Nivelul limitat de resurse financiare aflat la dispoziţia CNH-SA, face imposibilă
investiţia masivă în utilaje de ultimă generaţie, utilaje care datorită condiţiilor geo-miniere
specifice acestui bazin, nu vor putea să atingă parametri proiectaţi. În aceste condiţii pe lângă
adaptarea metodelor de exploatare, a devenit absolut necesar ca şi tehnologiile de lucru
utilizate în abataj să fie adaptate la condiţiile concrete de zăcământ specifice acestui bazin
minier. În aceste condiţii tehnologiile prezentate anterior pot asigura creşteri substanţiale ale
productivităţilor în condiţiile unor investiţii relativ reduse.
3. Pentru a veni în sprijinul îndeplinirii acestor cerinţe, în ultima perioadă am
asigurat proiectarea, construcţia şi testarea susţinerilor mecanizate prezentate în acest capitol,
susţineri care în urma verificărilor şi testelor au demonstrat că îndeplinesc condiţiile utilizării
în siguranţă în abatajele din Valea Jiului indiferent de metoda de exploatare aplicată.
4. Cu tote că metodele de exploatere clasice (în felii orizontale cu abataje frontale,
sau în felii orizontale cu front scurt), asigură numai circa 15 % din volumul producţiei CNH,
introducerea tehnologiei cu grinzi păşitoare şi combine usore de abataj, va conduce la o
creştere semnificativă a productivităţilor realizate şi în cazul acestora.
5. Dacă se are în vedere că operaţiile manuale executate în intersecţiile abatajelor
cu galeriile direcţionale de bază şi cap, sunt cele mai mari consumatoare de forţă de muncă,
devine evident faptul că utilizarea unor susţineri de tip grindă păşitoare în intersecţii va avea
ca efect o reducere substanţială a consumului de muncă din aceste zone şi implicit o
îmbunătăţire a indicatorilor tehnico-economici realizati în abataj.

Tehnologii şi echipamente pentru extragerea mecanizată cu subminare


a zăcămintelor de huilă din Valea Jiului
82
CAPITOLUL VI

CONCLUZII FINALE

Datorită evoluţiilor din ultima perioadă privind asigurarea cu resurse energetice


primare, procesul de restructurare va trebui să ţină seama de necesitatea asigurării unui volum
minim de resurse energetice asigurat din producţie internă pentru a se putea compensa
volatilitatea tot mai accentuată a preţurilor acestor resurse de pe piaţa internaţională.
Având în vedere acest aspect, precum şi structura provenienţei producţiei extrase în
Valea Jiului, respectiv faptul că circa peste 60 % din întreaga producţie provine din abataje
frontale cu banc de cărbune subminat se impune ca necesar să se stabilească posibilităţile şi
direcţiile de urmat în reabilitarea tehnologică a acestor abataje. Identificarea acestor direcţii nu
a fost posibilă decât în urma efectuării unei analize riguroase privind condiţiile geo-miniere,
tehnologice, tehnice şi organizatorice, analiză care a permis identificarea soluţiilor şi stabilirea
viitoarelor direcţii de acţiune care au drept scop îmbunătăţirea performanţelor economice ale
exploatării cărbunelui în condiţiile specifice bazinului Valea Jiului, cu abataje frontale
complex mecanizate.
Bazinul carbonifer Valea Jiului, datorită tectonicii complicate, nu asigură condiţiile
ideale pentru aplicarea metodelor de exploatare care să utilizeze tehnologii de mare
productivitate, fapt ce ar conduce la obţinerea unor indicatori economici satisfăcători în
actualele condiţii. Extinderea redusă a câmpurilor de abataj şi utilizarea tehnologiilor de
exploatare clasice, pe lângă faptul că nu asigură obţinerea de producţii şi productivităţi
ridicate, influenţează negativ şi gradul de concentrare al producţiei, generând costuri mari
pentru evacuarea producţiei datorită lungimii mari a fluxurilor de transport.

Analiza datelor prezentate în detaliu conduce la o serie de concluzii extrem de


importante pentru tema propusă prin prezenta lucrare, în special prin prisma direcţionării
efortului financiar necesar investiţiilor în tehnologii moderne care să conducă la introducerea
în practica curentă de exploatare a unor metode care să asigure randamente mult mai ridicate
decât cele obţinute în prezent.

Tehnologii şi echipamente pentru extragerea mecanizată cu subminare


a zăcămintelor de huilă din Valea Jiului
83
Complexitatea reţelei de lucrări miniere subterane, extinderea redusă a câmpurilor de
abataj atât pe direcţie cât şi pe înclinare a limitat posibilitatea exploatării stratelor de huilă din
bazinul minier Valea Jiului cu abataje frontale complex mecanizate, abataje care pot asigura
obţinerea unor rezultate satisfăcătoare, la numai trei perimetre miniere, respectiv Livezeni,
Paroşeni şi Lupeni, chiar dacă înainte de anul 1989 au fost făcute numeroase încercări pentru
mecanizarea pe scară largă a exploatării, chiar şi în condiţiile în care parametrii tehnologici ai
câmpului de abataj nu justificau acest lucru.
Condiţiile geo – miniere dificile existente în bazin, restructurarea şi necesitatea
îmbunătăţirii rezultatelor economico-financiare ale CNH-SA privite prin prisma adaptării la
economia de piaţă, au făcut ca după anul 1990 să se renunţe la toate metodele de exploatare la
care randamentele erau extrem de reduse în favoarea unor metode cu un consum mai redus de
forţă de muncă. În acest sens acţiunile au fost direcţionate pe de o parte pentru
retehnologizarea exploatării cu abataje frontale complex mecanizate şi pe de altă parte pentru
introducerea de noi metode de exploatare (metoda de exploatare cu banc de cărbune
subminat), care chiar în condiţiile aplicării tehnologiei clasice (perforare-împuşcare, susţinere
individuală) să asigure randamente sporite faţă de cele realizate cu vechile metode. Aplicarea
acestei grupe de metode conduce la simplificarea schemelor de deschidere şi pregătire a
stratelor de cărbune, asigură un grad ridicat de concentrare a producţiei şi, în acelaşi timp,
influenţează pozitiv rezultatele economice ale exploatării.

În condiţiile concrete de zăcământ din bazinul Văii Jiului aplicarea metodelor de


exploatare cu banc de cărbune subminat a condus la o creştere substanţială a productivităţii
obţinute, faţă de cazul utilizării metodelor de exploatare clasice (în felii), acestea apropiindu-
se de productivitatea obţinuta la exploatarea cu complexe mecanizate. Chiar dacă în metoda
cadru există recomandări exprese pentru înălţimea bancului de cărbune subminat pentru
fiecare domeniu de înclinare al stratului, valorile recomandate pentru acest parametru nu sunt
respectate în multe cazuri astfel că valorile diluţiei şi pierderilor de cărbune în spaţiul
exploatat sunt net superioare valorilor recomandate. Acest aspect se reflectă în înrăutăţirea
calităţii cărbunelui extras, fapt care conduce la creşterea consumului de muncă la activitatea de
claubare sortare şi in acelaşi timp la creşterea numărului de fenomene de autoîncălzire (sau

Tehnologii şi echipamente pentru extragerea mecanizată cu subminare


a zăcămintelor de huilă din Valea Jiului
84
chiar focuri endogene), care au condus la oprirea şi închiderea abatajelor pentru diferite
perioade de timp.

Nerespectarea înălţimii maxime recomandate pentru bancul de cărbune subminat


(în special în cazul exploatării stratului 3 în zonele cu înclinare mică), devine evidentă în
momentul în care se constată că toate abatajele care s-au încadrat în această gamă de înclinări
au recurs exclusiv la varianta de exploatare a stratului cu front singular la culcuş, cu toate că
datorită valorilor mari ale grosimii stratului (peste 15 m) se recomandă utilizarea variantelor
de exploatare cu felie de montaj, sau chiar în felii înclinate succesive.

Trebuie menţionat faptul că datorită particularităţilor tehnologice (utilizarea de


susţineri individuale sub formă de reţea, tăierea cărbunelui în special cu ajutorul ciocanelor de
abataj, grosimi mai mari ale bancului de cărbune faţă de cele recomandate), în abatajele
frontale cu subminare din Valea Jiului, durata mare a ciclului (pentru extragerea unei fâşii de
1,25 m, ciclul de abataj a avut durate de 14 – 22 schimburi sau chiar mai mult) a influenţat
negativ atât modul de manifestare a presiunii pe susţinerea abatajului şi a lucrărilor miniere de
pregătire, cât şi rezultatele tehnico - economice obţinute.

Din punct de vedere metodologic, modernizarea tehnologiilor de exploatare necesită


realizarea unui studiu critic al structurii tehnologiilor aplicate, care după o diagnosticare
corectă, pot suferi adaptări, modificări sau chiar înlocuiri totale. Studiul tehnologic nu pate fi
realizat decât în condiţiile unei analize simultane a condiţiilor geo-miniere specifice
zăcământului, corelată cu conceptul de eficienţă economică specific perioadei actuale.

Pentru condiţiile concrete de zăcământ specifice bazinului Valea Jiului, nu se întrevăd


în acest moment modificări radicale în structura metodelor de exploatare aplicate, în schimb
configuraţia tehnologică a acestora va trebui modificată şi adaptată permanent, pentru
asigurarea compatibilităţii depline a caracteristicilor tehnice ale utilajelor din dotare cu
condiţiile particulare de zăcământ.

Tehnologii şi echipamente pentru extragerea mecanizată cu subminare


a zăcămintelor de huilă din Valea Jiului
85
BIBLIOGRAFIE
A
1. Abrudan, I., Candea, D. Manual de inginerie economica. Ingineria si managementul
sistemelor de producţie. Editura Dacia, Cluj-Napoca. 2002
2. Almăşan, B.Exploatarea zăcămintelor minerale în România, vol. I, Ed. Tenică,
Bucureşti, 1984
3. Andras, I. Studiul interactiunii susţinerilor mecanizate de abataj cu rocile
înconjurătoare in vederea perfecţionării parametrilor constructivi si funcţionali ai
acestora. Teza de doctorat. Universitatea din Petroşani. 1995
4. Andras, I., Radu, S., Hirian, C., Cosma, E., Serafinceanu, A., Melczer, M., Surulescu,
D., Simota, A. Research for improving the equipment and technology for thick coal
seam mining using top caving under difficult geologic-mining conditions. Congresul
Mondial Minier, Teheran - Iran, ediţia a XX-a, 2005.
Andras,I.,Ilias,N.,Melczer,C.M.,s.a.- Generalization of top caving coal mining method
a success of hard coal mining in Jiu Valley(Romania) coalfield. International Scientific
Conference.Sustainable Development of Mining Metallurgical Industry-Krivoy Rog,
2005. Collected Papers.
5. Andras,I.,Melczer,C.M.,s.a- Modeling of the powered roof support. Universitatea Ivan
Rilski, Sofia,2005.
6. Arad, V., Studiul regimului de presiune şi alegerea celor mai raţionale tipuri şi
tehnologii de susţinere a lucărilor miniere de deschidere, în condiţiile creşterii
adâncimii de exploatare în Valea Jiului, Teza de doctorat, Petroşani, 1993.

B
1. Baican, G. Strategia industriei miniere din România, componenta de baza a dezvoltării
durabile. Revista minelor nr. 6/2003
2. Bădulescu, D. Contribuţii privind stabilirea metodelor de exploatare în subteran şi a
parametrilor acestora pentru şisturile bituminoase de la Anina, Teză de doctorat,
Petroşani, 1990.
3. Bieniawski, Z.T., Strata control in mineral engineering, A.A. Balkema, Rotterdam,
1987.
Tehnologii şi echipamente pentru extragerea mecanizată cu subminare
a zăcămintelor de huilă din Valea Jiului
86
4. Burtea, M. Studiul creşterii nivelului tehnic al mecanizării la minele de lignit din
bazinul Motru in scopul îmbunătăţirii eficientei extracţiei lignitului din subteran. Teza
de doctorat. Petroşani. 1998

C
1. Caloianu, G; Marian, I; Iliaş, N. Analiza mijloacelor de mecanizare a tăierii
cărbunelui folosite pana in prezent in Valea Jiului. Revista minelor 7/65.
2. Câmpeanu, V.(coordonator), Rădulescu, O. Dimensiunea Europeana si Mondiala a
Dezvoltării Durabile. Institutul de economie Mondiala. Editura Expert Bucureşti. 2004
3. Chiril, G. Optimizarea principalilor parametri tehnologici ai metodelor de exploatare
cu subminare aplicate in condiţiile stratelor groase de cărbune din Valea Jiului. Teza
de doctorat. Petroşani 2001.
4. Covaci, Ş., Exploatări miniere subterane, vol. I, E.D.P., Bucureşti 1983.
5. Christiansen, P., Relations entre le soutenement mecanise at le comportament du tout,
These docteur es sciences, Liege, 1981.

D
1. Dobrinoiu, Gh., Optimizarea principalilor parametri ai câmpurilor miniere de
exploatare subterană din Oltenia cu referire la dimensiuni şi capacitetea de producţie,
Teză de doctorat, Petroşani 1980.
2. Dolea, G. Cercetări in concepţie sistemica in vederea optimizării variantelor de
mecanizare a abatajelor cu front lung in condiţiile bazinului Valea Jiului. Teza de
doctorat. Petroşani. 1999

F
1. Fodor, D. Mining Industry in România. ERZMETALL, nr. 10/2003, p.555-560
2. Fulmer, J. Exploatarea stratelor groase de cărbune în bazinul liasic din Mecsek în
lucrările simpozionului Metode de exploatare pentru stratele groase de cărbune,
Bucureşti, septembrie 1966

Tehnologii şi echipamente pentru extragerea mecanizată cu subminare


a zăcămintelor de huilă din Valea Jiului
87
G
1. Gaf-Deac, M., Tehnologii moderne. Bucureşti. Editura FRM. 2004
2. Gaf-Deac, M., Viitorul tehnologic al minelor de cărbuni, Revista minelor nr. 12/2004
3. Gâf-Deac, I., Simota, A., Andraş, I., Bălănescu, I., Bădârcă, V. Consideraţii privind
suprafeţele libere de lucru şi siguranţă în abatajele frontale. SIMPRO – 2006.
Universitatea din Petroşani
4. Gaf-Deac,I.,Melczer,C.M.,s.a.-Manifestarea presiunii miniere si riscul producerii
loviturilor de mina. Simpozionul SESAM-2005.INSEMEX Petrosani. ISBN 973-677-
047-8
5. Georgescu, M., Optimizarea metodelor de exploatare in subteran. Editura Tehnica,
Bucureşti. 1986
6. Gruneantu, I., Tehnologii şi utilaje pentru front scurt. Ed. Universitas, 2002
7. Gruneantu, I., Troacă, S., Reducerea riscului profesional în abatajele cu front scurt
prin aplicarea unor tehnologii perfecţionate Simpozionul SESAM Petroşani 2003

H
1. Hanna, C. Studiul posibilităţilor de realizare a susţinerii mecanizate etajate SMA-2E,
pentru condiţiile geominiere specifice exploatării stratelor groase de cărbune din
Valea Jiului. Proiect de diploma. Petroşani. 1995
2. Hirian, C., Teodorescu, A., ş.a. Cercetări privind mecanismul presiunii şi a
interacţiunii susţinerii cu rocile înconjurătoare prin metode teoretice, măsurători in
situ şi prin modelare, pentru cazul lucrărilor miniere orizontale din Valea Jiului,
U.T.P., Contract 879c/1992 cu M.I.S.
3. Hirian, C. Mecanica rocilor. Editura Didactica si Pedagogica, Bucureşti. 1981
4. Hirian, N., Kovacs, I. Maşini miniere. Litografia Institutului de Mine Petroşani, 1987
5. Hodor, P. Studiu asupra evaluării unui nou sistem de evaluare a cheltuielilor in
proiectarea minelor din Valea Jiului. Teza de doctorat. Petroşani. 1998

I
1. Iftimie, L. Cercetări pentru creşterea performantelor tehnico-economice ale
complexelor mecanizate de abataj. Teza de doctorat. Universitatea din Petroşani, 2003
Tehnologii şi echipamente pentru extragerea mecanizată cu subminare
a zăcămintelor de huilă din Valea Jiului
88
2. Ilias, N; Teodorescu, C; Dijmarescu, I; Zamfir, V; Somlo; St; Surulescu, O.D.
Îmbunătăţirea tehnologiei de extragere si mecanizare complexa a abatajelor camera.
Revista minelor nr. 7/1979.
3. Ilias, N., Kovacs, L., Gruneanţu, I. Maşini miniere. Litografia Institutului de Mine din
Petroşani. 1989
4. Ilias, N., Zamfir, V., Kovacs, L., Koronka, F., Gruneantu, I., Radu, S., Radu, O. Maşini
miniere. Exemple de calcul. Editura Tehnica. 1993
5. Ilias, N., Radu, S., Dinescu, S., Costinas, S., Stanila, S. Noi elemente privind corelarea
constructiv-funcţională a utilajelor din cadrul complexelor mecanizate utilizate in
minele de cărbuni din Valea Jiului. Simpozion ştiinţific „Cercetări si rezultate in
ştiinţa si tehnica”, Petroşani. 1996
6. Ilias, N., Andras, I., Gruneantu, I., Radu, S., Serafinceanu, A. Noutăţi in susţinerea
abatajelor. Editura Universitas. 2001
7. Ilias, N., Andras, I., Gruneantu, I., Radu, S., Surulescu, D., Ilias, L. Innovative
technical solution for increasing the performance of the full mechanized coal faces.
Simpozionul „Interpartner”, Crimeea-Ucraina. 2006
8. Ilias, N.,Andras, I., Melczer,C.M.,s.a.-Specificity of Mining Technological Sysrem
Development for Romanian Conditions.19th World Mining Congress,1-5 nov.
2003,New Delhi
9. Ilias, N., Simota, A., Melczer, C.M.-Mathematical modeling of the powered roof
support/surrounding rock interaction.Conferinta Internationala Multidisciplinara.
Editia VI-a,Vol.1.ISSN-1224-3264.Baia Mare,2005.
10. Ilias, L. Stadiul actual al performantelor sistemelor tehnologice miniere. Referat de
doctorat. Petroşani. 2005
11. Iloiu, M. Riscul in investiţiile din industria miniera. Teza de doctorat. Petroşani. 2005
12. Iliaş, N ş.a. Metodă şi tehnologie de extragere în abatajele cameră din Valea Jiului.
Contract nr. 170/1973 între Institutul de Mine Petroşani şi Centrala Cărbunelui
Petroşani.
13. Iliaş, N ş.a. Metodă şi tehnologie de extragere în abatajele cameră din Valea Jiului.
Contract nr. 4410/212 1974 între Institutul de Mine Petroşani şi Centrala Cărbunelui
Petroşani.
Tehnologii şi echipamente pentru extragerea mecanizată cu subminare
a zăcămintelor de huilă din Valea Jiului
89
14. Iliaş, N. ş.a. Stabilirea de noi tehnologii pentru mecanizarea extracţiei cărbunelui prin
abataje cameră din strate groase. Contract nr. 471/1980 IMP- CCP. Temă în Planul de
Stat Nominalizat.
15. Iliaş, N., Zamfir, V., Andraş, I., Gruneanţu, I., Radu, S. Procedeu de exploatare cu
subminare a stratelor groase de cărbune şi susţinere mecanizată pentru aplicarea
procedeului. Brevet de invenţie nr. 93430/1987.
16. Iliaş, N. ş.a. Studierea unei susţineri metalice sau mixte recuperabile în abatajele
cameră din Valea Jiului. Contract nr. 233/1975 IMP-CCP.
17. Iliaş, N., Dijmărescu, I., Teodorescu, C., Surulescu, D., Dijmărescu, D. Sistem de
susţinere pentru abataje cameră. Brevet de invenţie nr. 77979/1979.
18. Iliaş, N., Zamfir, V., Onica, I., Andraş, I. Tehnologii moderne de exploatare
mecanizată a stratelor de groase din Valea Jiului prin utilizarea susţinerilor
mecanizate reversibile. Contract nr. 31/1990 IMP-CMVJ.
19. Iliaş, N., Zamfir, V., Gruneanţu, I., Andraş, I., Onica, I., Radu, S., Radu, O., Mitrea,
R., Costache, S. Metodă şi secţie de susţinere a fronturilor de abataj. Brevet de
invenţie nr. 106440B1/1993.
20. Iliaş, N., Teodorescu, C. Posibilităţi de stabilire a productivităţii maxime a utilajelor
de tăiere funcţie de factorii tehnico-organizatorici şi degajările de metan. Baia Mare,
1971.
J
1. Jeremic, M.L., Strata mechanics in coal mining, A.A. Balkema, Rotterdam, 1985.

K
1. Kidybinski, A., Classification of rock for longwall cavability, In Proc. Of State of the
Art of ground control in longwall and surface subsidence, AIME, New York, 1982.
2. Kolennc, M., Tamse, M., Hudei, M., The Velenje method of mining, World mining
Congress, vol. 2, Sofia, Bulgaria, september 1994.
3. Koronka, F. Exploatarea, întreţinerea si repararea combinelor miniere de abataj.
Editura Tehnica, 1990
4. Koronka, F, Rabu, V. Performantele complexelor mecanizate la minele din bazinul
Motru. Revista minelor nr. 10/2004
Tehnologii şi echipamente pentru extragerea mecanizată cu subminare
a zăcămintelor de huilă din Valea Jiului
90
5. Kovacs, I., Ilias, N., Nan, M. Regimul de lucru al combinelor miniere. Editura

L
1. Leţu, N., s.a. Susţineri miniere. Editura tehnica, Bucureşti. 1973.
2. Leţu, N., Marica, E., Semen,C., s.a., Cercetări geomecanice şi tehnice asupra
proceselor de săpare, susţinere şi consolidare a rocilor în vederea asigurării unui
grad ridicat de fiabilitate şi reducerea costurilor de execuţieşi întreţinere a lucrărilor
miniere din Valea Jiului, UTP, Contract 491c/1994 cu MCT.
3. Li Hong-Chang, Zhu Shi-Shun, A researchinto undrground pressure in longwall face
induced by use of sublevelcaving în thick seam, 12-th Plenary Scientific Session of
International Bureau of Strata Mechanics, World Mining Congres 1991

M
1. Magyari, A. Instalaţii mecanice miniere. Editura Tehnica, Bucureşti. 1990
2. Marian, I. Mecanizarea in minerit. Editura Tehnica. 1969
3. Mataca, E. Complexe mecanizate de abataj. Editura Tehnica. 1977

O
1. Onica, I. Etude de la stabilite du toit des galeries quadrangularies creusees dans des
milieux stratifies-application aux Houilleres de provence. Papport DEA de genie civil
et minier. Nancy. 1991
2. Onica, I. Contribuţii la perfecţionarea tehnologiilor de exploatare cu fronturi lungi de
abataj a stratelor groase de cărbune din Valea Jiului prin utilizarea unor susţineri
mecanizate adecvate condiţiilor geominiere. Teza de doctorat. Petroşani. Iunie, 1995
3. Onica, I. Introducere in metode numerice utilizate in analiza excavaţiilor. Editura
Universitas. 2001
4. Onica, I; Chiril, G; Exploatarea cu banc de cărbune subminat in abataje frontale.
Editura AGIR, 2007.
5. Onica,I., Cozma, E., Determination of decalage between two longwall faces in the case
of thick coal seammining with sublevel caving, Proceedings of 9-th Mining, Petroleum
and Metallurgical Engeneering, Cairo, 2005.
Tehnologii şi echipamente pentru extragerea mecanizată cu subminare
a zăcămintelor de huilă din Valea Jiului
91
6. Onica,I., Cozma, E., Goldan ,T., Determinarea înălţimii de surpare arocilor din
acoperiş pentru condiţiile exploatării cu banc de cărbune subminat în abataje frontale,
Lucrările simpozionului Universitaria SIMPRO 2005

P
1. Petrescu, I., Geologia zăcămintelor de cărbuni, vol. I, Ed. Tehnică, Bucureşti, 1987
2. Piguet, J. P. La mecanique des terrains dans les couches puissantes des charbonnages,
These, Nancy 1974.
3. Popa, A., Leţu, N., Ilias, N. Manualul inginerului de mine. Vol.III. Editura Tehnica.
Bucureşti. 1987
4. Popa, A., Ilias, N., Kovacs, I., Koronka, F., Gruneantu, I., Andras, I., Radu, S.
Manualul inginerului de mine. Vol. IV. Editura tehnica. Bucureşti. 1987
5. Popa, A., Rotunjanu, I. (col). Exploatări miniere. Editura Didactica si Pedagogica,
Bucureşti. 1993
6. Popa, A., Fodor, D. (col). Tehnologii miniere. Editura Infomin, Deva,2000
7. Popescu, A., Asupra unor probleme ale dirijării presiunii miniere la exploatarea
stratului 3 din Valea Jiului, teză de doctorat, Petroşani, 1971.
8. Preda, G., Marinescu, M. Valorificarea resurselor naturale, vol.I. Editura International
University Press, Bucureşti. 2004

R
1. Raju, G.S.N., Assessement of load on support and approach to mining based of roof
strata analysis, Journal of Mines, Metals & Fuels, march 1985.

1. Simionescu, A., Dijmărescu, I., Organizarea şi conducerea activităţilor miniere, Ed.


Tehnică, Bucureşti, 1985.
2. Serafinceanu,A.,Melczer,C.M. s.a-Razrabotca uglia v lavah ugolnogo baseina “Dolina
Jiu”-Rumania. Simpozionul Nedelia Gorniaca ian.2008,Moscova,

Tehnologii şi echipamente pentru extragerea mecanizată cu subminare


a zăcămintelor de huilă din Valea Jiului
92
3. Serafinceanu,A.,Melczer,C.M. s.a.Razrabotca uglia v lavah ugolnogo baseina Valea
Jiului. Simpozionul Nedelia Gorniaca, ian.2007,Moscova,
4. Serafinceanu,A.,Buse,F.,Melczer,C.M.-Managementul strategic al intreprinderilor
mici si mijlocii. Editura PrintNet,2002.ISBN 973-8435-08-0
5. Serafinceanu,A.,Melczer,C.M. s.a-Fully mechanized complex for coal mining in Jiul
Valley Coalfield Simpozionul Nedelia Gorniaca ian.2006,Moscova
6. Serafinceanu,A.,Melczer,C.M., Soare,A.- Mechanized Face Coal Complex for
Exploiting a Panel of Coal. SGEM,2005.Albena,Bulgaria.
7. Serafinceanu,A.,Melczer,C.M. s.a - Hydraulic Prop tightness-Main Element of its
Working Capacity.-Simpozionul SESAM-2005.INSEMEX Petrosani.ISBN 973-677-
047-8
8. Stanciu, V., Borza, E., Sporea, F., Cercetarea stratului 3, bloc VII, Lonea pentru
stabilirea portanţei optime a stâlpilor hidraulici, I.C.P.M.C. Petroşani, contract nr.
167/1979 cu C.M.V.J.
9. Sulea, I. Contribuţii la organizarea si conducerea operativa a activităţilor din
abatajele cu front lung complex mecanizate din Valea Jiului. Teza de doctorat.
Universitatea din Petroşani. 1999
10. Surulescu, D., Purcaru, S.I., Chiril, G., Irimie, S. Optimization of main technological
parameters afferent for the mining methods. Conferinţa Internaţionala
Multidisciplinara. Baia-Mare, 27-28 mai, 2005, ediţia a VI-a
11. Surulescu, O.D. Stadiul actual al mecanizării extragerii cărbunelui in abatajele din
stratul 3 din Valea Jiului. Referat de doctorat, Petroşani 1979.
12. Surulescu, O.D. Stabilirea metodologiei de determinare a domeniului rational de
aplicare a complexelor mecanizate la extragerea cărbunelui din stratul 3 valea Jiului.
Referat de doctorat, Petroşani 1979.
13. Surulescu, O.D. Realizări si perspective in dezvoltarea extracţiei de cărbune in bazinul
carbonifer Valea Jiului. Buletin de informare tehnica CMVJ nr. 1/1983.
14. Surulescu, D., Elaborarea tehnologiei de exploatare complex mecanizata a cărbunelui
din stratul 3 folosind o susţinere mecanizata reversibila la E.M. Lupeni. Proiect de
diploma de inginer, 1992.

Tehnologii şi echipamente pentru extragerea mecanizată cu subminare


a zăcămintelor de huilă din Valea Jiului
93
15. Surulescu, D; Purcaru, I.S; Chiril, G; Irimie, S. Optimization of main technological
parameters afferent for the mining methods with undermined coal bank applied for the
conditions of thick coal seams in Jiu Valley. Annals of the University of Petroşani,
Economics, 5 (2005).

T
1. Todorescu, A., Proprietăţile rocilor, Ed., Tehnică, Bucureşti, 1984.

W
1. Weber, L. Trends in global mineral production. Journal of mines, metals and fuels,
sept.-oct. 2003, p. 277-283
2. Wu, J., Zhad, S., System behavior analysis of the ground movement around a longwall,
Rock mechanics as a guide for efficient utilization of natural resources, Balkema,
Rotterdam 1989.

Z
1. Zamfir, V., Ilias, N., Andras, I. Susţineri mecanizate miniere. Editura Tehnica. 1993
2. Zang, K., Dai, J., Analyse des mecanisme de rupture et de chute de haut toit et
influence sur la manifestation et le control de la pression des terrains, 8eme Confernce
Internationale sur les Pressions de Terrains, Dusseldorf 1989

***
1. Metode cadru de exploatare a stratelor de cărbune din bazinul Valea Jiului, SC ICPM
SA Petrosani, Petroşani, 1993.
2. Metoda cadru de exploatare cu banc de cărbune subminat pentru strate groase şi
înclinare mică (strat ≤ 22oşi local max. 25o) ICPM SA Petroşani 2004:
3. Metoda cadru de exploatare cu banc de cărbune subminat pentru strate groase şi
înclinare medie (25o≤strat ≤ 45o) ICPM SA Petroşani 2004:
4. Metoda cadru de exploatare cu banc de cărbune subminat pentru strate groase şi
înclinare mică (strat ≥45o) ICPM SA Petroşani 2004

Tehnologii şi echipamente pentru extragerea mecanizată cu subminare


a zăcămintelor de huilă din Valea Jiului
94