-http://www.adrcentru.ro/Document_Files/5.g.Analiza%20turismului%20balnear_xaxnnm.

pdf
25.02.2019

-http://www.turismulresponsabil.ro/wp-content/uploads/2013/11/4.Prezentare-Forum-de-
Sanatate-Targu-Mures-8-10-noiembrie-2013.pdf

-http://webbut.unitbv.ro/jmb/JMB%202008%20nr.2%20supliment%20ist%20med/CD/articole
%20extenso/ist%20med%20pdf/81%20Baran%20final%20o%20incursiune%20in%20istoria
%20intretinerii%20sanatatii%20prin%20apa%20%C3%AEn%20romania.pdf

-therme vals elvetia - peter zumthor

28.02.2019

-http://revista.alsadesign.ro/arhitectura-si-design-in-armonie-cu-natura-text/ :
ARHITECTURA SI DESIGN IN ARMONIE CU NATURA

Arhitectură și design interior în armonie cu natura, inspirate de natură

Atunci când vorbim despre tendințele din majoritatea domeniilor industriale,
principalul element comun este un puternic curent spre tot ce înseamnă eco, bio, în
armonie cu natura și cu un impact redus asupra naturii. Este o evoluție firească după
ce industrializarea scăpată de sub control și slab coordonată la nivel mondial ne-a
adus în postura de a vedea cum se epuizează resursele naturale.
Aceste resurse nu au fost niciodată tratate drept o cantitate finită și utilizate judicios.
Prea puțin s-a căutat utilizarea acelor resurse regenerabile care ne stau la dispoziție.
Însă spectrul poluării și a epuizării combustibililor convenționali fosili ne silesc să
privim în jurul nostru și să ne întrebăm: oare cum putem să ne împrietenim iarăși cu
natura, pentru ca aceasta să continue să fie generoasă cu noi?
Clădirile eficiente energetic, primul pas spre o arhitectură „verde”
Printre primele resurse regenerabile pe care le-au identificat specialiștii, lumina
soarelui este cea mai darnică: se lasă captată permanent și, în multe zone ale
globului, se dăruiește în toate cele 365 zile ale anului. Însă chiar și în regiunile cu
climă continentală, compusă din patru anotimpuri, primăvara, vara și parțial toamna
sunt suficiente pentru a produce o cantitate impresionantă de energie solară.
Astfel că prima modificare majoră a tendințelor arhitectonice a fost înlocuirea
acoperișurilor din țigle sau metal cu panouri solare. Această schimbare a impus și un
nou stil în aspectul clădirilor, mai modern, cu mai multe ferestre și o structură de
rezistență solidă, dar ușoară, comparativ cu structurile convenționale.
Clădirea în relație cu mediul înconjurător – un concept reactualizat
Cu multe decade în urmă, în perioada de pionierat a clădirilor tip zgârie-nori, Frank
Lloyd Wright a declarat că „o clădire trebuie să pară că răsare în mod natural din locul
pe care se afă și să aibă o formă care se armonizează cu împrejurimile, dacă natura
se manifestă în acel loc.”
Acest concept este acum redescoperit și aplicat cu entuziasm de arhitecți și
specialiști în design interior. Echipa Alsa Design nu face excepție de la susținerea
acestui nou concept de relaționare a mediului din interiorul clădirii cu cel exterior, de
a crea un stil organic, inspirat din forme și culori ale naturii.
Este un lucru cât se poate de evident că oamenii au ajuns să petreacă mai mult timp
în interiorul unor clădiri decât sub cerul liber. Petrecem toată ziua (și o parte din
seară, în multe cazuri) într-un birou la serviciu, iar puținul timp liber rămas este
suficient doar pentru o cină în familie și vizionarea unui film în living. Vacanțele de
vară și de iarnă sunt insuficiente pentru a compensa această lipsă acută a contactului
cu natura.
De aceea, arhitecții și designerii și-au propus să aplice proverbul referitor la Mahomed
și munte în design-ul interior: dacă oamenii nu pot să iasă din casă pentru a sta mai
mult în mjlocul naturii, vom aduce natura la ei în casă.
Cum arată un concept de design interior „verde” în viziunea echipei Alsa
Design
Designul „verde” se compune din mai multe elemente interdependente, care au rolul
de a crea un ambient cât mai apropiat de cel natural, oferind un echilibru vizual,
senzorial și emoțional care duce la reducerea stresului și creșterea calității vieții.
Aceste elemente sunt:
1. Utilizarea luminii naturale
Din faza de proiectare a clădirii, trebuie să se țină cont de direcția și durata medie a
sursei de lumină naturală în zona unde se va ridica clădirea. Arhitectura casei trebuie
să fie de așa natură încât să se profite la maxim de lumina soarelui prin numărul și
amplasamentul ferestrelor. Acolo unde este posibil, este indicată înlocuirea tavanului
cu un luminator, creând astfel o oază de lumină și expunere vizuală la exterior.
2. Paleta cromatică
Nuanțele inspirate din natură nu se demodează niciodată. Cafeniul lemnului de esență
tare și a solului mănos, verdele crud al naturii proaspăt reînviată primăvara, albastrul
limpede al cerului, turcoazul oceanului și gri-ul intens al stâncilor sunt nuanțe care
creează o stare de echilibru psihic și ne energizează, pentru că ne mențin în
permanent contact cu natura, în sânul căreia au trăit timp de milenii strămoșii noștri.
3. Plantele ca obiect de decorațiune
În final, pentru a crea o apropiere definitivă dintre om și natură în interiorul casei sau
biroului, vom aduce o bucățică din natură. Mai precis, vă recomandăm să vă
înconjurați cu cât mai multe plante, iar acolo unde spațiul o permite, chiar și cu
copăcei decorativi.
Clienții care iubesc natura și nu se tem să încerce ceva absolut nou au ales chiar să
creeze un perete viu – complet acoperit cu mușchi, ferigi și plante cățărătoare, oferind
senzația unei incursiuni în jungla amazoniană. Alții au preferat să își creeze adevărate
grădini în interiorul casei, dând mână liberă peisagiștilor să le aducă un colț cât mai
mare de natură în living sau în birou.
Astfel, reușim să vă apropiem din nou de natură – o natură care se dăruiește fără
rezerve cu ajutorul specialiștilor Alsa Design în design interior.

-https://adelaparvu.com/2014/05/18/arhitectura-in-armonie-cu-natura-un-concept-
inovator-semnat-hundertwasser/ : Arhitectură în armonie cu
natura, un concept inovator semnat Hundertwasser
Chiar mă gândeam cum mi-aș dori să arate orașele viitorului, cum mi le-aș imagina, cum
le-aș picta. Am văzut proiecte cu clădiri acoperite de
https://adelaparvu.com/2013/05/24/tablouri-cu-plante-si-pereti-imbracati-in-plante-
ideale-pentru-locuinte-si-birouri/" \t "_blank, adevărate fațade verzi, cu
03.03.2019

- http://dppd.ubbcluj.ro/rojed/articol_1_34_2.pdf - FORMAREA COMPETENŢELOR DE

PERCEPŢIE ŞI INTERPRETARE A UNUI PEISAJ GEOGRAFIC

- http://politici.weebly.com/turism/turismul-de-masa : Turismul de masă

Turismul de masă s-a dezvoltat datorită progreselor tehnologice, permițând transportul

unui număr mare de persoane într-un timp scurt către locuri de interes turistic, astfel
încât din ce în ce mai mulți oameni s-au putut bucura de petrecerea timpului liber în
respectivele localități sau stațiuni. În Statele Unite ale Americii, primele stațiuni litorale
în stil european au fost amenajate în Atlantic City, New Jersey și Long Island, New York.
În Europa continentală, printre primele stațiuni s-au numărat: Ostend, devenită populară
datorită locuitorilor orașului Brussels ; Boulogne-sur-Mer (Pas-de-Calais) and Deauville
(Calvados) pentru parizieni; și Heiligendamm, fondată în 1793, ca primă stațiune de
litoral pe malul Mării Baltice.

SURSA: WIKIPEDIA

Vremurile de demult au ramas intre paginile cartilor de istorie. Ce afla din ele cei de
astazi depinde de cine a invins in trecut si astfel a avut dreptul sa scrie istoria. Este
interesant de facut comparatii intre proletarii / masa muncitoare a vremurilor de mult
apuse (sau poate nu chiar asa de mult) si conducatorii acelor timpuri si, bineinteles,
paralela cu aceleasi segmente sociale ale zilelor noastre. Din ambitiile si nebunia
conducatorilor vremurilor trecute si pe munca si efortul maselor de atunci s-au nascut
obiectivele care astazi sunt magneti pentru masele zilelor noastre. Conducatorii de astazi
se gandesc cum sa mai faca o criza din care ei sa iasa castigatori. Si cum proletarii de
astazi au casa, masina si destui bani de aruncat ….

Iata ca s-a nascut un fenomen din care unii chiar traiesc bine: turismul de masa. Reversul
neplacut al acestui fenomen este necesitatea de a superprograma din vreme orice vizita
(atat cat se poate). De acest element neplacut (dar oarecum previzibil daca ne gandim ca
e a doua saptamana din august adica maximum de sezon turistic) ne-am lovit noi astazi
in incercarea de a vizita Neuschwanstein-ul sau castelul din povesti. Nu venim prima
data aici dar niciodata nu a fost in program sa vizitam interiorul. Acum insa exact asta era
platit si se dorea a fi vizitat. Dar la ora 13 si jumatate daca ajungi……. Gasesti o coada ca
pe vremuri la carne si din loc in loc domnisoare imbracate traditional si dornice sa iti
explice cum ca vei intra la vizita (obligatoriu cu grup coordonat si fara fotografii!) pe la
orele 18. NO WAY! Am facut cale intoarsa pe Romantik strasse si am reusit vizitarea
completa a singurei bijuterii pe care regele Ludwig al 2-lea al Bavariei a vazut-o
terminata si s-a folosit de ea: Linderhof.

A fost atat de surprinzator in sensul extraordinar de bun al cuvantului incat chiar nu prea
am cuvinte. Pana si sa iau ceva imagini interzise oficial de altfel a fost usurel dar nu m-a
tentat asa de tare pentru ca eram eu insumi interzis de ce ascunde micutul palat. Vom
incerca probabil maine din nou Neuschwanstein-ul dar de dimineata tare si sunt extrem
de nerabdator sa vad ce e in acel palat…. Kloster Ettal a fost ca intotdeauna
maiestuoasa. Cateva poze si inapoi spre Lermoos. Am vazut si de unde va trebui sa
urcam spre varful Zugspitze … asta daca vremea sus va fi macar cum era spre inserat pe
coasta vestica a varfului. Si cam atat dintr-o zi inceputa de concediu si continuata cu
neplacerile turismului de masa. E o lectie ce a fost reamintita de o maniera cam prea
brutala. Asta e si cu asta mergem inainte! SURSA: UNGUREANU

Turismul de masă: riscul de a muri de succes

Turismul de masă: riscul de a muri de succes - 23 October, 2014

Cartiere şi oraşe întregi riscă să-şi piardă locuitorii şi afacerile tradiţionale, care sunt
înlocuite de către turişti şi localuri dedicate lor. Acesta ar fi un proces de “gentrificare
turistică” care ameninţă destinaţii, cum ar fi Veneţia sau Barcelona. Altele, cum ar fi New
York, încearcă deja să-l remedieze.

Conceptul de gentrificare este o adaptare în limba română de la termenul englez

“gentrification”, care se referă la procesul prin care vechii rezidenţi a unei zone urbane
sau cartier, situat de obicei în centru şi popular, este deplasată progresiv de către o
populaţie mai potentă financiar. Cuvântul englezesc “gentrification” derivă de la
substantivul “gentry”, care poate fi tradus ca mică nobilime sau persoane cu una numit
status social.

În orice caz, acest concept are multe similitudini cu unele procese de transformare
urbană, care afectează deja mai multe destinaţii turistice, uneori ireversibile.

Un caz tipic este Veneţia, un oraş de 57.000 de locuitori care în fiecare an primeşte 22 de
milioane de turişti. Nu a fost întotdeauna aşa. La mijlocul secolului XX, Venetia avea încă
157.000 de locuitori.

Cu trecerea anilor, viaţa de zi cu zi a devenit din ce în ce mai dificilă pentru rezidenţi,

care vedeau cum se închideau afacerile de artizanat, magazinele, inteprinderile mici,
şcolile, serviciile publice, … care au fost înlocuite de hoteluri, restaurante, magazine de
suveniruri made in China… Totul la serviciul unui vizitator care oferea un profit mai mare.
Rezultat: Veneţia pierde populaţie an după an.

Turişti în Veneţia.

Recent, documentarul “The Venice Sindrome” (Sindromul Veneţia), premiat la festivale

de film, a descris efectele acestei presiuni turistice asupra oraşului italian. Este palpabilă
nemulţumirea locuitorilor din Veneţia, care acum încearcă să se organizeze pentru a
evita trecerea de nave mari de croazieră prin laguna sa şi prin canale. Respingerea
cetăţenilor faţă de croaziere s-a articulat în jurul platformei “No Grandi Nave” (fără nave
mari).

În prezent, peste o mie de croaziere fac escală în Veneţia în fiecare an, care ar fi debarcat
2,5 milioane de turişti în 2014 (faţă de cei 100.000 de pasageri de croazieră din anul
1999).

Dar trecerea acestor nave mari generează din ce în ce mai multă respingere socială în
rândul locuitorilor. Există mai multe motive care provoacă protestele: poluarea cauzată
de croaziere, agresiunea vizuală determinată de trecerea acestor nave, daunele pe care
acest val le poate povoca pe termen lung asupra patrimoniului istoric fragil, etc. În unele
zile, în sezonul de vârf, există până la 10 croaziere ancorate în oraş.

În noiembrie 2013, Guvenul italian a decis să limiteze mărimea şi numărul croazierelor în

oraş. Cu toate acestea, asociaţia de porturi de croazieră MedCruise s-a opus măsurii,
afirmând că această limitare ar afecta serios economia oraşului şi ar însemna
destabilizarea activităţii de croazieră în regiunea Mediteraneană.

În martie 2014, un tribunal regional a suspendat temporar interdicţia de intrare a

navelor de croazieră de mari dimensiuni în lagună, înţelegând că nu sunt dovedite
riscurile pentru patrimoniu pe care o reprezintă aceste nave.

În prezent, Guvernul italian planifică un nou traseu pentru a evita trecerea croazierelor
atât de aproape de centrul istoric, ceea ce va necesita săparea unui nou canal. Procesul
este urmărit îndeaproape de către asociaţia CLIA, lobby-ul companiilor de croazieră.
Până în prezent, World Monuments Fund (WMF), o organizaţie independentă dedicată
protejării patrimoniului, a inclus Veneţia pe lista locurilor care trebuie să fie monitorizate
şi restaurate “înainte de a fi prea târziu”.

Hipermase în China

Faptul că sindromul Veneţia poate avea loc în alte destinaţii din lume este o posibilitate
din ce în ce mai reală. În Asia, de exemplu, multe ţări se luptă pentru a obţine o cotă din
piaţa chineză, cu un numar record de turişti şi cheltuieli.
Trebuie amintit faptul că, în 2013, China a condus pentru al doilea an consecutiv
clasamentul ţărilor emitente de turişti care cheltuiesc cel mai mult pe călătorii în
străinătate, în conformitate cu OMT. Astfel, turiştii gigantului asiatic au înregistrat o
creştere de 26% a cheltuielilor pe turism internaţional.

Dar există, de asemenea, o parte negativă a boom-ului de turism chinez, aşa-numitul

turism de hipermase.

Chiar în China, pe celebrul râu Li, de exemplu, bărcile pentru turişti formează, de obicei,
o flotă de 50 de nave, una după alta, imposibilitând orice senzaţie de intimitate.

Sau pe străzile din Yangshou, o altă destinaţie turistică populară, mulţimile invadează
locul de dimineaţă devreme până seara, generând zgomot, deşeuri şi atrăgând vânzători
din zonele rurale.

Şi numeroase atracţii turistice din China trebuie să fie împărtăşite cu mii de vizitatori.
Văzând ceea ce se întâmplă în China, unii turoperatori din alte ţări afirmă: “Trebuie să
educăm agenţiile de turism pentru reevaluarea pieţei chineze. Nu toate destinaţiile pot fi
deschise grupurilor de turism din China.

Preocupare în Barcelona

Îngrijorarea faţă de turismul de masă este palpabilă şi în Barcelona. De fapt, o parte din
sectorul turistic din oraş se teme că în capitala catalană iau naştere factorii de risc care o
apropie de a suferi aşa-numitul sindrom Veneţia: concentraţie mare de hoteluri în
centrul istoric, pierderea populaţiei în zonele supuse presiunii turistice excesive,
îndepărtarea de alte activităţi economice, nemulţumirea locuitorilor…

În perioada 2008-2016 Barcelona va fi câştigat 82 de hoteluri noi, care totalizează

aproape 8.000 de camere. În total, capitala catalană are deja 365 de hoteluri, cu 34.450
de camere.

Barcelona a bătut recordul său de turişti cu 7,57 milioane de clienţi cazaţi la hoteluri în
2013, la care trebuie adăugati vizitatorii de zi care sosesc în croaziere, autocare, trenuri,
etc.

Dezbaterea privind viitorul turismului în capitala catalană s-a intensificat în urma emiterii
pe Youtube a unui documental independent care reflectă efectele turismului masiv
asupra oraşului, din punct de vedere al vecinilor.

Documentarul “Bye bye Barcelona”, realizat de Eduardo Cibás, arăta timp de 54 minute
cum creşterea turismului din ultimii zece ani din Barcelona a transformat radical zone ca
Ciutat Vella, Barceloneta, Las Ramblas, în jurul catedralei Sagrada Familia şi Parcul Güell.
Pe Youtube a acumulat deja mai mult de 260.000 de vizualizări.

În acest documental, locuitorii oraşului explică exodul altor vecini care abandonează
aceste cartiere, scumpirea chiriilor, închiderea magazinelor tradiţionale şi înlocuirea lor
cu magazine de suveniruri şi baruri fast-food, colapsul în trafic provocat de taxiuri şi
autocare în anumite puncte, zgomotele, botellon-ul, afacerea de apartamente turistice
ilegale care degradează fermele rezidenţilor, etc. În luna iunie, candidatul PSC la primăria
oraşului Barcelona, Jaume Collboni, anunţă că grupul său a ajuns la un acord cu
Guvernul oraşului al partidului CiU pentru a limita costrucţia de hoteluri, magazinele de
suveniruri şi restaurantele în Las Ramblas.

După cum adaugă el, noul plan de utilizari în Las Ramblas doreşte să “liberalizeze spaţiul
pentru a-l da înapoi cetăţenilor” pentru că “Barcelona nu mai suporta presiune turistică”.

A ajuns Barcelona la maximul său? “Nu, nici pe departe”, răspundea Jordi Clos,
preşedintele patronatului de hoteluri din oraş în luna februarie. Şi, potrivit afirmaţiilor
preşedintelui hotelurilor din Barcelona, oraşul poate adăuga în continuare oferta şi să
menţină cifre bune de ocupare şi preţuri.

“Dar, cu condiţia să fie menţinută şi promovarea internaţională, să fie îmbunătăţite

facilităţile, etc.”, a adăugat Clos. Anul trecut, preţul mediu al unei camere de hotel în
Barcelona a fost de 109 euro, cu un grad de ocupare de 75%.

Calitate sau cantitate?

Cu toate acestea, alţi experţi pun la îndoială această creştere susţinută de către hotelieri.

“Barcelona este pe punctul de a deveni o monocultură turistică dacă nu este oprită

autorizarea de noi hoteluri, sunt realizate în continuare intervenţii urbane gândite mai
mult pentru turism decât pentru cetăţeni şi se depune puţin efort în adaptarea oraşului
pentru ca să crească companiile din sectorul creativ sau al cunoaşterii”, afirmă răsunător
profesorul de Turism al Open University din Catalonia, Orioll Miralbell.

Potrivit lui Miralbell, a schimba modelul turistic al oraşului din Barcelona trece prin a
“limita capacitatea de cazare, oprirea creării de noi hoteluri, redistribuirea ofertei şi a
face să prevaleze calitatea peste cantitate, fapt care ar permite redimensionarea
capacităţii hoteliere şi menţinerea veniturilor”.

Şi, conform afirmaţiilor profesorului de la UOC, “tensiunea dintre locuitori şi turismul de

masă afectează viaţa în cartiere. Exodul populaţiei din zonele centrale ca urmare a
creşterii haotice ale apartamentelor turistice şi dispariţia ţesutului comercial din cartier.
Şi acest lucru nu este bun pentru durabilitatea turismului şi nici pentru calitatea vieţii în
oraş”.

Redistribuirea turismului

Propunerea lui Orioll Miralbell de a redistribui oferta de turism în Barcelona, astfel încât
impactul turismului de masă să nu dăuneze atât de mult în anumite puncte, este ceva ce
oraşul New York a început deja să facă.

În oraşul zgârie-norilor s-a lansat campania “Neighborhood x Neighborhood” (“Cartier x

cartier”), cu acţiuni de promovare în taxiuri, staţii de autobuz, etc., care încurajează
turiştii să viziteze cele cinci cartiere ale oraşului: Bronx, Brooklyn, Manhattan, Queens şi
Staten Island.

“Iniţiativa Neighborhood x Neighborhood scoate în evidenţă cât de ieftine şi accesibile

sunt aceste comunităţi, inclusiv zonele care au martore de noi dezvoltări hoteliere în
ultimii ani”, explică agenţia de promovare a turismului din oraă, NYK & Company.
“Nieghborhood x Neighborhood se adresează vizitatorilor repetitori, vizitatorilor novici
îndrăzneţi şi locuitorilor din New York în căutarea de aventuri în oraşul lor natal.
Campania a fost concepută pentru a evidenţia gama largă de oferta a celor cinci cartiere
din New York, încurajarea explorării zonelor din afară tradiţionalelor situri turistice şi
generarea de activitate economică în diferitele cartiere prezentate“, spune NYC &
Company.

La sfârşitul anului 2014, peste un miliard de turişti vor fi călătorit de la o ţară la alta. Iar
până în 2030, se vor înregistra 1.800 de milioane de sosiri internaţionale, în conformitate
cu OMT. Vor învăţa până atunci destinaţiile să facă faţa turismului de masă sau vor muri
din cauza lui? SURSA: evisionturism

Turism de masă versus agro-turism

Turism durabil

Turism durabil

Practica turistică internațională a demonstrat de-a lungul vremii că indiferent de tipul de

turism practicat (turism de masă sau alternativ), în final rezultă o serie de impacturi
resimțite atât în societate, cât și la nivelul mediului natural. În mod cert turismul de
masă este cel responsabil pentru cele mai vizibile și mai profunde influențe negative la
nivelul ariilor de destinație, acestea fiind în marea majoritate a cazurilor impacturi
negative.
Ideea adoptării conceptului de dezvoltare durabilă în turism a apărut la începutul anilor
a€™90, luând astfel naștere turismul durabila€“ o ramură ce a căpătat rapid importanță
atât în domeniile academic și cercetare, cât și în activitatea sau industria turistică. Din
principiu, turismul durabil se disociază de turismul de masă și se asociază parțial cu
forme de turism alternativ, contemporan. Cu alte cuvinte turismul durabil este în primul
rând opusul turismului de masă.

Turismul durabil răpunde nevoilor turiștilor și regiunilor receptoare cu privire la

protejarea și ameliorarea resurselor pentru generațiile viitoare. Acesta are ca scop
gestionarea integrată a tuturor resurselor, urmărind satisfacerea nevoilor economice,
sociale și estetice fără a pericilita conservarea integrității culturale, procesele ecologice
esențiale, diversitatea biologică și mediul.

Conform "Journal of Sustainable Tourism”, apărut în anul 1993, acesta se definește că

fiind „o abordare pozitivă cu intenția de a reduce tensiunile și fricțiunile create de
complexitatea interacțiunilor dintre industria turistică, turiști, mediul natural și
comunitățile locale ca gazde ale turistilor"€œ.

În concluzie, turismul durabil este o formă de turism alternativ care însă are la bază
următoarele principii:

minimizarea impacturilor activității turistice asupra mediului natural în vederea

obținerii durabilității ecologice contribuind la menținerea și îmbunătățirea stării de
conservare prin întoarcerea unei părți a veniturilor la aria protejată. Practicarea formelor
de turism care nu afectează mediul natural.

minimizarea impacturilor negative ale activității turistice asupra comunității locale și a

membrilor ei în vederea obținerii durabilității sociale. Dezvoltarea acelor forme de
turism care nu perturbă și nu întrerup viața de zi cu zi a populației destinației turistice.
Evitarea apariției situațiilor ostile în relație cu comunitatea locală.

minimizarea impacturilor negative ale activității turistice asupra

culturii/tradițiilor/obiceiurilor comunităților locale în vederea obținerii durabilității
culturale.

O formă aparte a turismului durabil o reprezintă TURISMUL ÎN MEDIUL NATURAL, numit

și TURISMUL PENTRU NATURĂ, corespunde tuturor formelor de turism care depind în
mod hotărâtor de un mediu natural în calitatea de atracție principală sau peisaj.

Turismul pentru natură include diferite forme de turism și experiențe în mediul natural,
cum ar fi turismul de aventură, turismul montan pedestru/drumeția montană și
ecoturismul, concretizate în următoarele tipuri de activități: vizitarea unor sit-uri
naturale, activități specifice turismului de aventură, activități de observare ale naturii
(formațiuni geomorfologice, faună, floră, fenomene naturale), activități axate pe
descoperirea potențialului natural și cultural autohton.

Termenul mediu natural corespunde unui mediu în care biodiversitatea și procesele

ecologice nu au fost alterate de activitățile umane, care-și păstrează capacitatea de a se
regenera și în care prezența umană nu modifică peisajul într-o manieră importantă (nu-l
domină).

În concluzie, turismul pentru natură corespunde activităților axate în principal pe

observarea și aprecierea naturii, fie celor practicate în aer liber cu scopul de a descoperi,
care sunt dezvoltate și gestionate astfel încât să minimalizeze impactul negativ asupra
mediului și să maximalizeze reinvestitiile economice pe plan local.

SURSA: Ecoest

Turism de masă versus agro-turism - Editorialul de luni din Curierul National

Cele două concepte de turism enunţate în titlu nu sunt întâmplător contrapuse. În timp
ce turismul de mase ne duce cu gândul la mulţimea de turişti care invadează zonele
îndeobşte cunoscute publicului larg şi care fac deliciul statisticilor, însumând chiar
milioane de vizitatori anual, agro-turismul se prezintă pe sine din start ca o practică mai
elitistă, ţinând de turismul de nişă şi care pleacă de la premize contrare: linişte, spaţiu,
relaxare în sensul clasic al termenului.

Sigur că turismul de masă nu mai are nevoie de prezentare, fiind un domeniu bine
stabilit şi care încasează marea parte a feliei industriei denumite turism. Locurile care au
câştigat faima de a fi destinaţii de top, precum marile capitale, de exemplu, sau plajele
celebre, trăiesc foarte bine din brandul pe care şi l-au construit. Singurul dubiu pe care îl
am este în ce măsură a sta la cozi la muzee sau la obiective celebre constituie, într-
adevăr, o relaxare pentru oameni plecaţi în vacanţă tocmai pentru a scăpa de
aglomeraţiile urbane şi de înghesuiala inevitabilă a civilizaţiei.

Aici intervine soluţia agro-turismului care aminteşte mai degraba de staţiunile de

altădată, de plimbări şi contemplaţie, care au devenit străine însă consumismului
modern. Totuşi, coordonatele fiinţei umane nu s-au schimbat într-atât încât omul să nu
mai aibă nevoi de linişte, de aer, de natură, de spaţiu pentru sine şi pentru gândurile
sale. Cred că, mai degrabă, plecarea dintr-o aglomeraţie urbană pentru concediu ar
trebui să-i îndemne pe turişti spre o astfel de destinaţie, iar nu spre o altă aglomeraţie,
ce-i drept străină, poate exotică, dar totuşi gălăgioasă şi stresantă.
Alternativa turismului rural, a pensiunilor agro-turistice, nu este suficient exploatată
poate pentru că nu este suficient înţeleasă. Cunosc o mulţime de oameni care se plâng
că se întorc din concedii sau din week-end mai obosiţi decât au plecat cu gîndul de
vacanţă. A cui e vina? Poate că nu înţelegem că fiinţa noastră mai are nevoie şi de
aşezare şi odihnă, nu doar de zgomot, comasare şi „distracţie”. Conceptul însuşi de
„distracţie” e puţin paradoxal, de vreme ce majoritatea genurilor de distracţie cunoscute
de modernitate şi promovate ca atare pe toate canalele îl sleiesc pe turist de energie în
loc să îl reconforteze.

Agro-turismul, nu neapărat pe coordonate tradiţionale, dar totuşi cu ansamblul de

condiţii care să-i ofere turistului şansa să-şi revină după oboseala muncii, trebuie înţeles
ca o nevoie a fiinţei de a-şi reîncărca bateriile, deloc inepuizabile, ale organismului. Şi
vorbim aici şi de energiile psihice, nu doar de cele fizice.

Sigur că promovarea costă, iar agro-turismul nu a avut niciodată fondurile şi

concentrarea financiară a instituţiilor turismului de masă. E nevoie de inteligenţă şi
rafinament pentru a descoperi valoarea acestui gen de turism. Dar efectele şi beneficiile
pentru cei care se aplică asupra acestui produs sunt incalculabile! SURSA AGATON

Turism de masă pe munte – până unde?

Turism de masă pe munte – până unde? - Scris de Roxana in Austria

E inutil să spun ca multe alte naţii ştiu să facă mai bine turism ca noi şi să vândă rahat pe
post de bici, dacă îmi permiteţi limbajul. Exagerez, de multe ori sunt locuri foarte
interesante dar există şi cazuri în care îţi dai seama că nu locul te-a cucerit ci povestea…

Mă voi limita acum la Austria şi la turismul pe munte. Am discutat chiar acolo, cu

oamenii locului, şi am înţeles că nici ei nu sunt atât de încântaţi de schimbările care au
loc şi de invenţiile menite să atragă cât mai mult turişti. Regretă pentru că în acest fel se
pierde spiritul muntelui.

Eu nu sunt un om de munte sau sunt prea puţin, la cât am mers. Îmi place natura în
forma ei brută şi mi se pare şi mie hilar să găsesc o saltea plasticoasă pentru ţopăieli la
2000 m altitudine sau bănci de lemn pe malul unui lac de munte. Cred că oricine poate
să ia loc pe iarbă pentru a admira piscurile din depărtare. Şi mai cred că oricine poate să
meargă pe o potecă fără ca aceasta să fie în mod vizibil îmbunătăţită cu pietricele albe.

Cum spuneam şi în Cu LumeaMică prin SalzburgerLand (3), zona Gastein este foarte bine
organizată. Găseşti o hartă care îţi prezintă toate atracţiile celor trei piscuri principale :
Schlossalm, Stubnerkogel sau Graukogel.
Ai pe hartă desenate toate activităţile posibile,

- de la paraşutism şi alpinism,

- până la rutele pentru plimbare, pentru scutere sau carturi montane sau locurile de
joacă (unele din ele chiar la interior, ceea ce mi se pare o blasfemie!).

- Se promovează podul suspendat din Bad Gastein de parcă ar fi cine ştie ce minune a
tehnicii.

Te aştepţi să treci de pe o culme pe alta, pe deasupra unei prăpăstii ameţitoare. În fine,

prăpastia e adâncă dar totul se desfăşoară în jurul cabanei. Adică te dai jos, ieşi din
cabană, faci trei paşi, urci pe pod, faci poză la panoramă din locul indicat pe pod cu
bulină roşie, apoi acesta te duce înapoi în cabană, direct în restaurant. Inteligent, nu?

V-am prezentat partea negativă a tabloului. Acum să privim şi partea pozitivă acestuia.
Să ne întrebăm ce şanse ar putea avea părinţii noştri să vadă priveliştea uluitoare a
munţilor priviţi de sus dacă nu ar fi toate aceste funiculare, telecabine, trasee
amenajate? Ce e rău în faptul că un copil care nu pare foarte interesant de drumeţii
alpine să se joace în aer curat în timp ce tu te relaxezi savurând momentul?

Cumva cele două laturi ale acestui fel de a face turism trebuie să se împace. Până la
urmă preţul pentru a urca nu este tocmai mic. Şi n-am văzut peturi sau mizerie la
înălţime (nici jos, dar asta e altă poveste).

Voi ce credeţi? E bine sau e greşit? Ce experienţe sau exemple asemănătoare aţi mai
întâlnit în drumeţiile voastre?

SURSA: Lumea Mare

- https://www.zf.ro/business-international/turismul-in-randul-varstei-a-treia-un-
adevarat-fenomen-de-masa-2888903 :

Turismul in randul varstei a treia, un adevarat fenomen de masa

Share Print Mail

Turismul in randul persoanelor de varsta a treia a devenit un fenomen de masa atat in

Franta, cat si in Europa, iar agentiile de turism cauta diferite metode prin care sa atraga
aceasta categorie de turisti, relateaza cotidianul francez Le Figaro.

Persoanele de peste 55 de ani reprezinta astazi 33% din totalul turistilor francezi in
varsta de pana la 15 ani si 42,1% din turistii cu varsta cuprinsa intre 15 si 55 de ani,
conform unui studiu realizat de Directia de Turism din Franta.

Aceasta categorie de varsta reprezinta, totodata, un sfert din populatia Frantei, mai
precis 26,7%, adica 16 milioane de persoane. Specialistii estimeaza chiar ca numarul
pensionarilor va ajunge la 29,5 milioane de persoane, adica un francez din doi, pana in
2050.

Din aceste considerente, s-a dezvoltat asa-numitul "senior marketing", bazat pe studii de
piata si care a devenit in scurt timp o obligatie pentru toate marile agentii de turism.
Studiile respective de piata atesta faptul ca pensionarii prefera cazarea gratuita, la alti
membri ai familiei, prieteni sau rezidente secundare.

In ceea ce priveste transporul, cartela numita "carte vermeil", lansata in 1970 de Directia
de Transporturi a Frantei si devenita, dupa 1998, "carte senior", este detinuta astazi de
11% din persoanele in varsta de peste 60 de ani sau un milion de persoane. Aceasta
cartela ofera o reducere cuprinsa intre 25% si 50% pentru calatoriile cu mijloacele de
transport public, in functie de perioada.

Chiar si pensionarii care nu calatoresc foarte mult si pentru care aceasta "carte senior"
nu ar fi avantajoasa beneficiaza de reduceri in ceea ce priveste transportul in comun.
Mai mult, incepand cu 6 iunie 2005, Directia de Transport din Franta propune un nou
serviciu, "senior plus", care sa faciliteze accesul persoanelor de peste 60 de ani la
calatoriile cu trenul. Oferta respectiva include serviciile unei persoane care sa insoteasca
persoanele in varsta de acasa pana la tren, avand grija, de asemenea, sa ii instaleze in
locul pe care l-au rezervat. Acest serviciu ii va costa pe pensionari intre 35 si 60 de euro.

Insa, la nivel global, agentiile de turism sunt cel mai interesate de pensionarii mai
instariti si cu o stare de sanatate mai buna. Acestia din urma acorda, insa, foarte multa
importanta contactului uman, confortului si sigurantei. Adepti ai mersului pe jos si
plimbarilor in aer liber, in general, pensionarii instariti acorda o atentie deosebita
sanatatii corporale si formei fizice. Insa, in afara de sanatate, sunt foarte preocupati de
calitatea si autenticitatea produselor care le sunt oferite.

Pensionarii instariti vor sa beneficieze de serviciile unui insotitor, dar, in acelasi timp, nu
vor sa se simta nici o clipa ingraditi.

In 1997, societatea franceza de inchiriere de masini Avis a lansat cardul Avis Club Senior,
un program special de fidelizare cu plata, care ofera reduceri, servicii specifice si alte
diferite avantaje.

Si grupul hotelier Accor a creat, in anul 2000, o oferta comerciala disponibila persoanelor
cu varsta cuprinsa intre 55 si 65 de ani, sub sloganul "Oferim cazare pentru doua
persoane la pretul unei singure persoane". La aceasta se adauga reduceri pentru
transportul prin intermediul companiei Europcar si pentru vizitarea monumentelor
nationale.

Air France ofera, de asemenea, reduceri tarifare de pana la 87% la zborurile interne
pentru persoanele de peste 60 de ani.

Turistii de peste 60 de ani sunt atenti in ceea ce priveste alegerea destinatiei de vacanta,
insa. Ei se informeaza, compara, verifica informatiile oferite de agentiile de turism. Un
studiu realizat de Institutul de Statistica francez, INSEE, arata ca 28,5% dintre pensionari
se intereseaza in prealabil cu privire la destinatia de vacanta aleasa si aproape un sfert
(23,5%) dintre acestia cumpara ghiduri de calatorii.

Se poate observa, astfel, ca turismul destinat persoanelor de peste 55 de ani constituie

un sector foarte important pentru aceasta industrie. Chiar daca el s-a dezvoltat puternic
in ultimii 10-15 ani, potentialul sau de crestere nu s-a epuizat inca.

Oficialii agentiei de turism Nouvelle Frontiere (NF), parte a grupului german TUI, spun ca
vacantele destinate persoanelor de peste 55 de ani reprezinta viitorul turismului francez
si international.

Fenomenul ia proportii in mai multe tari ale lumii

FranTa nu este, insa, singura tara in care turismul in randul acestei categorii de populatie
s-a dezvoltat semnificativ. Oficiul de Turism din Chile a lansat, in urma cu 10 ani, o oferta
specifica persoanelor de peste 50 de ani, cu scopul de a "readuce la viata" turismul.
Conform unui raport recent, conceptul respectiv a permis obtinerea unui profit de peste
30 de milioane de euro in mai putin de trei ani.

Un alt exemplu ar fi China, a carei populatie cu o varsta de peste 60 de ani nu depaseste

10% din totalul populatiei si care a inceput si ea promovarea turismului in randul
persoanelor trecute de 60 de ani. Ei sperau chiar, ca in preajma Jocurilor Olimpice de la
Beijing sa atraga chiar si turistii niponi pe teritoriul Chinei.

Si la Toronto (Canada), agentia ElderTreks propune de mai bine de 15 ani calatorii de

aventuri pentru persoanele de peste 50 de ani. Nici Japonia nu neglijeaza aceasta
categorie de varsta, cunoscuta, aici, sub numele de "varsta E". Agentia de turism
japoneza, Nippon Travel, este cea mai bine cotata agentie cand vine vorba de reduceri
oferite persoanelor de peste 50 de ani care vor sa paraseasca tara pentru numai cateva
luni sau chiar sa se stabileasca in strainatate.
- arhitectura peisajului Sandu Tatiana (curs) , editura IOn Ionescu de la Brad, Iasi, 2013
(caracteristici : monografie ) : 5.4.4. PROIECTAREA PE TERENURI SITUATE IN
PANTĂ
Necesită luarea în considerare a următoarelor principii:
-curbele de nivel reprezintă elemnente majore de amplasare a construcţiilor, teraselor, a
vegetaţiei, dispuse în aliniamente; legătura dintre scări de acces executate pe linia de cea mare
pantă
creează multiple posibilităţi de amenajare arhiteturală care să corespundă cerinţelor funcţionale
şi
estetice;
-amenajările în terase se impun adeseori ca singurele posibile, mai ales la pantele accentuate;
-accesul la vârful pantei se va face prin părţile laterale, pentru a facilita urcuşul, folosindu-se
serpentinele; nu este indicat din considerente de ordin funcţional şi estetic ca o cale de acces să
străbată central şi rectiliniu o pantă de al bază până la vârful ei;
40
-în proiectare se va ţine seama că, vârful pantei este supus elementelor dezlănţuite ele naturii şi
deci vor fi luate măsurispeciale de protecţie; vârfurile de pantă oferă deschideri de perspective şi
vederi panoramice, care trebuie însă să fie exploate în mod raţional;
-adeseori vârfurile de pantă constituie motive de închidere de perspectiveşi în acest caz o mare
atenţie trebuie acordată amenajărilor pr verticală;
-pantele constituie prilejuri nimerite de amenajare a grădinilor alpine, stâncăriilor, grotelor,
fântânilor de perete, a nişelor.

- https://issuu.com/fac.arhitecturasiurbanism.upt/docs/teoria_arhitecturii_-_curs_1_-_5 -
(teoria arhitecturii)
https://issuu.com/fac.arhitecturasiurbanism.upt/docs/curs_teoria_arhitecturii

https://issuu.com/fac.arhitecturasiurbanism.upt/docs/teoria_arhitecturii_-_curs_8_-_11