Sunteți pe pagina 1din 64

MINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII ŞI INOVĂRII

Proiectul Phare TVET RO 2006/018-147.04.01.02.01.03.01

MECI–CNDIPT / UIP

AUXILIAR CURRICULAR

CLASA a XI -a

MODULUL:

ETICĂ ŞI COMPORTAMENT PROFESIONAL

DOMENIUL: ECONOMIC
NIVEL: 3
CALIFICARE: TEHNICIAN IN ADMINISTRAŢIE
Martie 2009

Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de


2
Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic
AUTOR: prof. ec. MIRELA NICOLETA DINESCU
Şcoala Superioră Comercială „Nicolae Kretzulescu”
Bucureşti

Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de


2
Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic
CUPRINS

LISTA SIMBOLURILOR
INTRODUCERE 5
COMPETENŢE SPECIFICE MODULULUI 6
INFORMAŢII DESPRE SPECIFICUL AGENŢILOR ECONOMICI 7
MODALITATEA DE ORGANIZARE A PRACTICII 9
RESPECTAREA NORMELOR DE SĂNĂTATE ŞI SECURITATEA MUNCII 11
INSTRUMENTE DE LUCRU 16
Disciplina în muncă 16
Fişa de documentare ”Fişa postului” 18
Fişa de lucru ”Asigurarea responsabilităţilor la locul de muncă” 21
Fişa de observare ”Disciplina muncii” 24
Fişa de lucru ”Etica” 25
Fişa de documentare ”Cod etic” 26
Studiu de caz ”Dilema etică” 28
Fişa de lucru ”Relaţia fişa de post – Cod etic” 28
Fişa de observare ”Analiza unei ocupaţii” 29
Fişa de lucru ”Observarea sarcinilor postului” 30
Jurnal de practică ”Disciplina în muncă” 31
Relaţii interpersonale corespunzătoare în cadrul grupului de lucru; comportament etic în 32
relaţiile cu publicul
Studiu de caz ”Analiza unui conflict de muncă” 33
Exerciţiu de descoperire ”Depistăm ameninţări, evităm conflicte” 34
Fişa de documentare ”Cod de conduită” 35
Fişa de lucru ”Comportament şi conduită în cadul grupului” 38
Proiect ”Comportament şi comunicare” 39
Exerciţiu de descoperire ”Aşteptările tale, aşteptările...voastre” 41
2 studii de caz 42
Proiect ”Întrebările noului angajat” 43
În loc de final
F.I.L.M. 44
Blazon 45
Comportament profesional 46
Jurnal de practică ”Relaţii interpersonale ; Comportament etic” 48
MODALITĂŢI DE EVALUARE 49
Fişa de evaluare (model)
Proba practică
Proiectul
Portofoliul
ANEXE 55
Utilizarea instrumentelor de lucru
Observarea directă, raport de evaluare a performanţelor profesionale
Harta conceptuală
Jurnalul dublu
GLOSAR DE TERMENI 62
BIBLIOGRAFIE 66

Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de


2
Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic
LEGENDA SIMBOLURILOR

ATENŢIONARE (CE SĂ AI ÎN VEDERE, DE CE SĂ ŢII SEAMA)

INTERZICERE (CE SĂ NU FACI)

INFORMAŢII UTILE

FIŞA DE LUCRU

FIŞA DE OBSERVAŢIE

STUDIU DE CAZ

EXERCIŢIU DE DESCOPERIRE

PROBĂ PRACTICĂ

PROIECT

PORTOFOLIU

INTRODUCERE
Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de
2
Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic
Calificările pentru LICEUL TEHNOLOGIC sunt prezentate pentru prima dată într-un mod unitar, fiind
cuprinse într-un STANDARD DE PREGĂTIRE PROFESIONALĂ (SPP), care va garanta pregătirea unitară
a tuturor elevilor şi adulţilor care doresc să obţină calificarea.
Elaborarea Curriculum-ului porneşte de la Standardul de pregătire profesională, pentru calificarea
de nivel 3, „Tehnician în administraţie”.
Auxiliarele curriculare sunt destinate elevilor de liceu tehnologic, calificare de nivel III, precum şi
profesorilor implicaţi în pregătirea acestora .
Acest material oferă sugestii metodologice pentru activităţile propuse elevilor, de luat în considerare
pe perioada de desfăşurare a stagiilor de practică incluzând şi exemple rezolvate de exerciţii şi aplicaţii.
Fişele de documentare pot fi utilizate ca fişe conspect, dar şi ca bază de plecare/comparare a activităţilor
practice cu cerinţele teoretice
Fişele reprezintă un alt mod de organizare şi structurare a conţinuturilor ştiinţifice, mult mai atractiv pentru
elevi şi mai uşor de utilizat în activitatea de predare-învăţare.
Informaţiile conţin o serie de formulare utile elevului, formulare care pot fi utilizate exact aşa cum au fost
gândite sau pot constitui model pentru elaborarea altor materiale:
 fişa de observare a activităţilor
 fişa de lucru
 studii de caz
 exerciţii de descoperire
 jurnal de practică
 sugestii metodologice
Toate activităţile şi exerciţiile propuse elevului spre rezolvare urmăresc atingerea criteriilor de
performanţă în condiţiile de aplicabilitate descrise în Standardele de pregătire profesională.
Activităţile prezentate în acest ghid pregătesc elevii în vederea evaluării competenţelor din unităţile de
competenţă prin probele de evaluare prevăzute în standarde. De asemenea, ghidul cuprinde o varietate de
tipuri de evaluare a activităţii practice proiect, portofoliu, autoevaluarea. Sunt luate în considerare diferite
stiluri de învăţare şi include activităţi / materiale pentru lucru diferenţiat, care au rolul de a demonstra
progresul înregistrat în procesul de învăţare.

Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de


2
Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic
COMPETENŢE SPECIFICE
MODULULUI

ETICĂ ŞI COMPORTAMENT
PROFESIONAL

Respectă disciplina în muncă


Dezvoltă relaţii interpersonale
corespunzătoare în cadrul grupului de lucru
Dezvoltă un comportament etic în relaţiile
cu publicul

”Managementul relaţiilor interpersonale”


reprezintă unitate de competenţă cheie,
agregată la modulul ”Etică şi
comportament profesional”

Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de


2
Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic
I. INFORMAŢII DESPRE SPECIFICUL AGENŢILOR ECONOMICI
LA CARE SE EFECTUEAZĂ STAGIUL DE PRACTICĂ

UNDE ÎȚ I VEI DESFĂ Ș URA STAGIUL DE PRACTICĂ ?

Agenţii economici la care se vor putea efectua stagiile de prctica vor fi reprezentaţi de unităţi ale
administraţiei publice = autorităţile administraţiei publice de stat sau locale, celelalte autorităţi publice ale
statului, precum şi de instituţii particulare care desfăşoară activităţi de interes public, în scopul realizării
interesului public, respectiv al satisfacerii necesităţilor sociale.

ADMINISTRAŢIA PUBLICĂ:
CENTRALA – Preşedinţie; Guvern ; Ministerele şi instituţiile guvernamentale; Agenţii economici şi ONG-
uri care realizează servicii publice de interes naţional
TERITORIALA – Prefecturi; Servicii publice ministeriale şi ale celorlalte instituţii guvernamentale; Filiale
teritoriale ale agenţilor economici şi PJ-urilor care realizează servicii publice în plan teritorial
LOCALĂ - Consilii Judeţene; Primării

Preşedinţia
Parlamentul
Guvernul

Administraţia publică
centrală
Puterea Ministere
judecătorească

Consiliul Local Consiliul


Judeţean
Administraţia publică
locală

Prefectul Primarul

Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de


2
Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic
Indiferent de unitatea la care îşi vei desfăşura stagiul de practică, se va încheia o convenţie de
practică semnată de liceu şi de partenerul care organizează practica.

Îţi vei desfăşura stagiile de pregătire practică în una din instituţiile publice

administratia publică reprezintă efortul funcţionarilor publici (grup restrâns) în vederea asigurării binelui
comun al societaţii (reprezintă un efort de grup într-un cadru public)

administraţia publică este expresia celor trei puteri ale statului, cu menţiunea că reprezintă şi relaţiile
dintre aceste trei puteri (acoperă toate ramurile- executivă, legislativă si juridică-precum şi relaţiile dintre
ele

administraţia publică are rol în definirea politicilor publice, ceea ce o face parte din procesul politic.

administraţia publică este definită ca fiind net diferită de cea privată.

administraţia este legată de grupuri şi indivizi privaţi, cu care se asociază în vederea prestării de servicii
în folosul comunităţii - spre exemplu, Departamentul "Spaţii Verzi" al Primăriei angajează firma X
pentru a amenaja un spaţiu verde din localitate.

Îţi vei desfăşura activitatea în condiţii specifice ale muncii de birou

Dezvoltarea economiei de piaţă şi extinderea proprietăţii private au făcut ca munca de birou să


Dezvoltarea
cunoască economiei
o amploare de piaţăÎnşi aceste
deosebită. extinderea proprietăţii
condiţii private
apar cerinţe noiau făcut
faţă ca munca de birou
de componentele să
procesului de
muncă, faţă de om, faţă de mijloacele de muncă şi faţă de întregul sistem “om-maşina-mediu”. Aceste de
cunoască o amploare deosebită. În aceste condiţii apar cerinţe noi faţă de componentele procesului
muncă,ale
aspecte faţă de om, faţă
organizării de mijloacele
ştiinţifice a munciideşi-au
muncă şi rezolvare
găsit faţă de întregul sistem “om-maşina-mediu”.
prin aplicarea Aceste
în serviciile şi birourile
aspecte ale organizării ştiinţifice a muncii şi-au găsit rezolvare prin aplicarea în serviciile
instituţiilor publice a cercetărilor de ergonomie care să asigure adaptarea muncii la om, creşterea şi birourile
instituţiilor publice
productivităţii a cercetărilor
şi scăderea de de
solicitărilor ergonomie care să asigure adaptarea muncii la om, creşterea
efort în muncă.
productivităţii şi scăderea solicitărilor de efort în muncă.

Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de


2
Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic
II. MODALITATEA DE ORGANIZARE A PRACTICII: TIPURI DE
PRACTICĂ (COMASAT, INDIVIDUAL, PE GRUPE), COORDONATOR/ÎNDRUMĂTOR DE
PRACTICĂ, TUTORE
În vederea dobândirii competenţelor profesionale îţi vei desfăşura stagiul de practică la
instituţii ale administaţiei publice, în baza unei convenţii de practică şi în conformitate cu
Standardul de pregătire profesională şi curriculumul aprobat prin Ordin al Ministrului
Educaţiei, Cercetării şi Inovării. Pregătirea practică va fi organizată în săptămâni comasate,
într-un număr total de 120 de ore, 4 săptămâni, câte 30 de ore pe săptămână.

Chiar dacă vei fi singurul repartizat la instituţia publică sau vei face parte dintr-un grup de elevi
care îşi vor desfăşura practica la acea instituţie, vei avea următoarele obligaţii:

Să respecţi programul de lucru stabilit


Să execuţi activităţile solicitate de tutore după o prealabilă instruire, în condiţiile
respectării cadrului legal cu privire la volumul şi dificultatea acestora (conform Codului
Muncii).
Să respecţi regulamentul de ordine interioară al partenerului de practică.
Să respecţi normele de securitate şi sănătate în muncă pe care ţi le-ai însuşit de la
reprezentantul partenerului de practică înainte de începerea stagiului de practică.
Să nu foloseşti, în nici un caz, informaţiile la care vei avea acces în timpul stagiului
despre partenerul de practică sau clienţii săi, pentru a le comunica unui terţ sau pentru
a le publica, chiar după terminarea stagiului, decât cu acordul partenerului de practică.

Periodic şi după încheierea stagiului de pregătire practică, vei prezenta un caiet de practică
care va cuprinde:
- denumirea modulului de pregătire
- competenţe exersate
- activităţi desfăşurate pe perioada stagiului de pregătire practică
- observaţii personale privitoare la activitatea depusă.

Caietul de practică va fi parte din portofoliul tău.


 

În timpul stagiilor de pregătire practică activitatea îţi va fi coordonată de:

Tutore = persoana care va avea responsabilitatea ta din partea instituţiei publice.


Conducerea instituţiei va stabili un tutore pentru stagiul de practica, ce va fi selectat
dintre salariaţii proprii.

Cadrul didactic responsabil cu urmărirea derulării stagiului de pregătire practică din partea
organizatorului de practică.

În timpul derulării stagiului de pregătire practică, tutorele împreună cu cadrul didactic


responsabil cu urmărirea derulării stagiului de pregătire practică te vor evalua, pe baza unei Fişe de
observaţie/evaluare.

Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de


2
Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic
Vor fi evaluate atât nivelul de dobândire a competenţelor economice, cât şi comportamentul şi
modalitatea de integrare în activitatea instituţiei (disciplină, punctualitate, responsabilitate în
rezolvarea sarcinilor, respectarea regulamentului de ordine interioară al instituţiei publice, etc.).

Rezultatul acestei evaluări va sta la baza notării tale în catalog de către cadrul
didactic responsabil cu derularea stagiului de pregătire practică.

Anexa pedagogică
a Convenţiei cadru privind efectuarea stagiului de pregătire practică în instituţie publică de
către elevii din învăţământul profesional si tehnic – calificarea Tehnician în administraţie
1. Durata totală a pregătirii practice
2. Calendarul pregătirii
3. Perioada stagiului, timpul de lucru şi orarul (de precizat zilele de pregătire practică în cazul
timpului de lucru parţial):
4. Adresa unde se va derula stagiul de pregătire practică (dacă este diferită de cea indicată în
Convenţie):
5. Deplasarea în afara locului unde este repartizat practicantul vizează următoarele locaţii:
6. Condiţii de primire a elevului în stagiul de practică
7. Modalităţi prin care se asigură complementaritatea între pregătirea dobândită de elev la
şcoală şi în întreprindere
8. Numele şi prenumele cadrului didactic care asigură supravegherea pedagogică a
practicantului pe perioada stagiului de practică
9. Drepturi şi responsabilităţi ale cadrului didactic din unitatea de învăţământ – organizator al
practicii, pe perioada stagiului de pregătire practică
10. Numele şi prenumele tutorelui desemnat de întreprindere care va asigura respectarea
condiţiilor de pregătire şi dobândirea de catre practicant a competenţelor profesionale planificate
pentru perioada stagiului de pregătire practică
11. Drepturi şi responsabilităţi ale tutorelui de practică desemnat de partenerul de practică
12. Definirea unităţilor de competenţe şi a competenţelor care vor fi dobândite pe perioada stagiului
de practică
Unitatea de Competenţa Modulul de Locul de Activităţi Observaţii
Competenţe pregătire muncă planificate

13. Modalităţi de evaluare a pregătirii profesionale dobândite pe perioada stagiului de pregătire


practică

Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de


2
Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic
III. RECOMANDĂRI PRIVIND RESPECTAREA NORMELOR DE
SĂNĂTATE ŞI SECURITATE A MUNCII

Securitatea şi sănătatea în muncă este principalul indicator al calităţii muncii, care depinde de
nivelul pregătirii profesionale a angajaţilor în materie, organizarea muncii şi timpul de muncă.

SĂNĂTATEA
SĂNĂTATEA PUBLICĂ
PUBLICĂ

SĂNĂTATEA
SĂNĂTATEA ÎN
ÎN
MUNCĂ
MUNCĂ

SECURITATEA
SECURITATEA
ŞI
ŞI SĂNĂTATEA
SĂNĂTATEA
MUNCII
MUNCII
CALITATEA
CALITATEA
MUNCII
MUNCII

Având în vedere prevederile Legii securităţii şi sănătăţii în muncă

Organizatorul practicii este obligat:

să garanteze tinerilor condiţii de muncă adaptate vârstei lor.


să ia măsurile necesare pentru asigurarea securităţii şi protejarea sănătăţii tinerilor, ţinând seama,
în special, de riscurile specifice identificate.
să informeze ţinerii asupra eventualelor riscuri şi asupra tuturor măsurilor luate în ceea ce priveşte
securitatea şi sănătatea lor.
să realizeze instructajul privind respectarea normelor de sănătate şi securitate în muncă.
să respecte programul de lucru stabilit prin planul de învăţământ.

Organizatorul practicii va apela la serviciile de prevenire şi protecţie, în vederea planificarii, aplicării şi


controlului condiţiilor de securitate şi de sănătate aplicabile în munca tinerilor.

Tinerii trebuie să fie protejaţi:


împotriva oricărei munci susceptibile sa dăuneze securităţii, sănătăţii sau dezvoltării lor fizice,
psihologice, morale ori sociale sau să pericliteze educaţia acestora
împotriva riscurilor specifice pentru securitatea, sănătatea şi dezvoltarea lor, riscuri care rezulta din
lipsa lor de experienţa, din conştientizarea insuficientă a riscurilor existente sau potenţiale ori din
faptul că tinerii sunt încă în dezvoltare.

Se interzice munca tinerilor în activităţi care:

depăşesc capacităţile lor fizice sau psihologice;


implică o expunere nocivă la agenţi toxici, cancerigeni, care determină alterări genetice ereditare,
având efecte nocive pentru fată pe durata gravidităţii sau având orice alt efect nociv cronic asupra
fiinţei umane;
implică o expunere nocivă la radiaţii;
prezintă riscuri de accidentare pe care se presupune ca tinerii nu le pot identifica sau preveni, din
cauza absenţei simţului lor de securitate sau a lipsei lor de experienţă ori de pregătire;
le pun în pericol sănătatea din cauza frigului ori căldurii extreme sau din cauza zgomotului ori a
prafului.

CITEŞTE CU ATENŢIE!

Reţine regulile specifice activităţilor în instituţii publice.


Sunt similare celor pe care le vei regăsi la locul unde îţi vei desfăşura activitatea practică şi
este necesar să le respecţi.

Se va asigura poziţionarea cablurilor de alimentare cu energie electrică, în afara căilor de acces,


astfel încât să se evite riscurile de deteriorare a acestora prin aşezarea piciorului unui scaun sau a
unei mese;
Se va evita deasemenea poziţionarea pe căile de acces a cablurilor telefonice;
Toate tablourile electrice trebuie să fie încuiate;
Instalaţiile electrice trebuie să fie bine izolate, iar aparatele şi maşinile alimentate cu energie
electrică trebuie să fie legate la pământ;
Schimbarea siguranţelor instalaţiilor electrice se va face numai de către personal autorizat şi instruit
în acest sens.

folosirea de instalaţii provizorii, conductori de lumină cu tuburi de protecţie strivite,


legături desfăcute sau întrerupătoare sparte. In aceste cazuri se va anunţa imediat
electricianul de întreţinere.

În cazul apariţiei unor defecte sau a unei uzuri la cordoanele electrice se va anunţa imediat
conducătorul locului de muncă, iar utilizarea echipamentelor se va face numai după repararea sau
înlocuirea cordoanelor, de către electricianul de întreţinere;
Înainte de conectarea unui echipament la o priză electrică trebuie controlată pentru ca aceasta să
fie în poziţia „deconectat”;

scoaterea ştecherului din priză, prin tragerea de cordonul electric.


- să se ţină sau să se atingă cu mâna un obiect metalic (ţeava sau radiatorul caloriferului) în
timp ce cu cealaltă mână se introduce ştecherul în priză.
- intervenţia operatorilor la repararea, întreţinerea şi reglarea la aparatură ; acestea trebuie
efectuate numai de către personal autorizat şi desemnat în acest sens.
- să se introducă conductoarele electrice, direct în priză, fară a se folosi ştecherul, aceste
improvizaţii putând duce la producerea de accidente grave prin electrocutare.
Punerea în funcţiune a oricărui aparat se va face numai după ce a fost cunoscut sistemul de
funcţionare şi numai cu carcasa de protecţie intacta;
La utilizarea cuţitelor de mână sau a lamelor pentru tăierea hârtiei, degetele trebuie ţinute departe
de tăişul acestora;
Aşezarea în sertare a obiectelor tăioase sau ascuţite (creioane, cuţite, lame,etc.) se va face numai
în compartimente separate;
La producerea unor tăieturi sau răniri se va folosi trusa de prim-ajutor şi/sau se va cere intervenţie
medicală;
Înainte de folosirea unui scaun, trebuie controlată starea lui, după care se potriveşte intr-o pozitie
stabilă, evitându-se aşezarea pe marginea acestuia;
Înainte de îndepărtarea unui scaun de birou, se va verifica dacă nu exista pericolul de a se răsturna
sau de a lovi altă persoană;
Pentru a se lua un obiect aflat la înalţime se vor utiliza: taburete solide, podiumuri sau scări
corespunzătoare;

mişcarea de balansare pe două dintre picioarele scaunului ;


urcarea pe scaunul cu melc sau folosirea de improvizaţii de podele formate din scaune,
cutii, sertare, aşezate unele peste altele, pentru a lua un obiect aflat la înălţime;

Pentru evitarea riscurilor de accidentare prin împiedicare, sertarele birourilor, fişetelor sau ale
dulapurilor trebuie ţinute închise;
La inchiderea sertarelor birourilor sau uşilor caselor de bani, se vor folosi mânerele special
confecţionate in acest scop;
Pentru a se asigura o bună stabilitate a clasorului (dulapului), este necesar ca lucrurile grele să fie
aşezate în sertarele de jos ale acestuia;

deschiderea, în acelaşi timp, a mai multor sertare de la partea superioară a clasorului;


păstrarea materialelor inflamabile (acetona, spirt etc.) în sertarele birourilor de lucru;

La terminarea programului de lucru se va verifica dacă : gazul, curentul electric, apa etc. sunt
închise (întrerupte), verificare ce va fi efectuată de către o persoană desemnată de către
conducătorul locului de muncă.
Deplasările dintr-o încăpere în alta se vor efectua cu faţa înainte, iar deschiderea uşilor se va face
lent, astfel încât să se evite accidentarea persoanelor din încăperea alăturată, aflate în imediata
apropiere a uşilor.

La circulaţia pe scări de acces se vor respecta următoarele reguli:


se va circula numai pe partea dreaptă;
se va merge încet, unul după altul;
se vor îndeparta de pe trepte toate obiectele care ar putea provoca alunecarea (creioane, coji
de fructe, etc.);
se va sprijini de mâna curentă;

cînd urci sau cobori scările : cititul; aprinderea ţigării; numărarea banilor; sărirea a
două sau mai multe trepte deodată sunt acţiuni pe care să le amâni..

La utilizarea asccensoarelor, se vor respecta următoarele reguli :


se va intra întotdeauna cu faţa înainte în cabină ;
nu se va depaşi sarcina maximă de transport a ascensorului, iar încărcătura va fi
repartizată uniform pe platforma acestuia;
se va semnala imediat, responsabilului ISCIR pe instituţie, orice defecţiune constatată la
ascensor

intrarea sau ieşirea din cabină în fugă;


impiedicarea funcţionării normale a uşii.

Manevrarea uşilor cu geamuri se va face lent;

a se sprijini sau a se impinge uşile de partea de sticlă a acestora.

Reguli pentru deplasarea prin clădire

La ieşirea din clădire, orice persoană se va asigura în toate direcţiile pentru a nu fi surprinse de
vreun mijloc de transport;
La intersecţii trebuie să se circule numai pe partea dreaptă, mergându-se încet, pentru a se evita
coliziunea cu o altă persoană sau cu un mijloc de transport;
Trebuie să se privească în direcţia de mers, iar la transportul unor pachete, în braţe, acestea NU
trebuie să impiedice vizibilitatea;
Pardoselile în încăperi trebuie întreţinute, iar urmele de ulei sau apă trebuie înlăturate. Orice
defecţiune ale pardoselilor (spărturi sau rupturi de linoleum, covoare etc.) trebuie semnalate
personalului de întreţinere;
In timpul programului de lucru, trebuie folosită o încălţăminte corespunzătoare pentru a se evita
orice pericol de accidentare prin alunecare;
Pentru protecţia personalului care face curăţenie, cioburile de sticlă trebuie învelite şi depuse astfel
încât să fie uşor identificate de catre acest personal, de preferat fiind a se lăsa la vedere, pe birou.

Reguli pentru deplasarea spre şi de la locul de desfăşurare a practicii

Pietonii sunt obligaţi să se deplaseze numai pe trotuar, iar în lipsa acestuia, pe


acostamentul din partea stânga a drumului, în direcţia lor de mers. Când şi acostamentul lipseşte, pietonii
sunt obligaţi să circule cât mai aproape de marginea din partea stânga a părţii carosabile, în direcţia lor de
mers.

Pietonii au prioritate de trecere faţă de conducătorii de vehicule numai atunci când sunt angajaţi în
traversarea drumurilor publice prin locuri special amenajate, marcate şi semnalizate corespunzător, ori la
culoarea verde a semaforului destinat pietonilor.

Traversarea drumului public de către pietoni se face perpendicular pe axa acestuia, numai prin locurile
special amenajate şi semnalizate corespunzător, iar în lipsa acestora, în localităţi, pe la colţul străzii, numai
după ce s-au asigurat ca o pot face fără pericol pentru ei şi pentru ceilalţi participanţi la trafic.

Pietonii surprinşi şi accidentaţi ca urmare a traversării prin locuri nepermise, la culoarea roşie a
semaforului destinat acestora sau nerespectării altor obligaţii stabilite de normele rutiere
poarta întreaga răspundere a accidentării lor, în condiţiile în care conducătorul vehiculului
respectiv a respectat prevederile legale privind circulaţia prin acel sector.

Sunt asimilate pietonilor persoanele care conduc un scaun rulant de construcţie specială, cele
care conduc vehicule destinate exclusiv tragerii sau împingerii cu mâna, precum şi cele care
se deplasează pe patine sau dispozitive cu role.

AU FOST PREA MULTE CUVINTE?

SUNT PREA MULTE REGULI DE REŢINUT?

POATE DA. ÎNSĂ NU UITA – VIAŢA TA ESTE IMPORTANTĂ


IV. INSTRUMENTE DE LUCRU NECESARE DESFĂŞURĂRII
PRACTICII.

Disciplina în muncă

 AsumareaMINISTERUL ADMINISTRAŢIEI
responsabilităţilor ŞI INTERNELOR
la locul de muncă: Fişa postului, delegare de sarcini
 AGENŢIA NAŢIONALĂ ANTIDROG
Însuşirea disciplinei în muncă: Regulamentul intern, Codul etic, politici şi valori
 FIŞA
Păstrarea POSTULUI
secretului de serviciu
A. IDENTIFICAREA POSTULUI
1. COMPARTIMENTUL: DIRECŢIA DE EVALUARE - COORDONARE
Responsabilitate
2. DENUMIREA şi autoritate
POSTULUI: consilier gradul II
3. PUNCTAJUL POSTULUI: minim=2,50, mediu=3,75, maxim=5,00
Fiecare funcţionar
4. RELAŢIIpublicCU trebuie
ALTEsă îşi ştie cu precizie câmpul de intervenţie şi responsabilitatăţile sale.
POSTURI:
Aceasta implică definirea misiunilor,
4.1. IERARHICE: este subordonat contribuţiilor şi activităţilor
nemijlocit fiecăruia
directorului şi comunicarea
general lor în cadrul
şi direct preşedintelui
autorităţii locale.
Agenţiei; are în subordine toţi lucrătorii Direcţiei de Evaluare - Coordonare;
O activitate 4.2.
de succes depinde în cooperează
FUNCŢIONALE: foarte mare masură de angajaţi,
cu directorii celorlaltedestructuri
gradul lor de pregătireale
organizatorice şi de cât de
Agenţiei
mult se adaptează
şi cu ceieiailainstituţiilor
specificul abilitate
firmei. în reducerea ofertei de droguri;
Redactarea 4.3. fişelor
DEde post pentrucontrolează
CONTROL: fiecare funcţie este utilă
activitatea deoarece:
lucrătorilor direcţiei şi modalităţile de aplicare a
-deciziilor
Permite fiecăruia înţelegerea mai bună a rolului său;
Preşedintelui Agenţiei privind reducerea ofertei de droguri, activitatea centrelor de
-prevenire
Fiecareteritoriale
ştie ce sedate petrece înainte şi după
în coordonare, precum activitatea sa;
şi alte activităţi dispuse de conducerea
-Agenţiei;
Evită conflictele şi pierderile de timp;
-4.4.Facilitează
DE COLABORARE: o bună desfăşurare în faţa
colaborează, unei situaţii
potrivit neprevăzute
prevederilor legale, cu sauconducerile
dificile; structurilor
-centrale
Responsabilizează şi motivează fiecare funcţie
şi teritoriale ale Ministerului Administraţiei şi Internelor, cu structurile guvernamentale
şi neguvernamentale, care au ca domeniu de activitate prevenirea şi combaterea traficului şi
consumului ilicit de droguri;
Rolul fişei 4.5.
postului din perspectiva angajatului
DE REPREZENTARE: reprezintă Agenţia în raporturile cu structurile interne şi
internaţionale abilitate în combaterea traficului de droguri, când dispune Preşedintele Agenţiei
Facilitează Naţionale
procesul de autoclarificare referitoare la post: candidatul află, înainte de angajare, sarcinile pe
Antidrog.
care le-ar avea de îndeplinit,
5. DEFINIREA SUMARĂ precumAşiATRIBUŢIILOR
responsabilitaţile personale. asigură
POSTULUI: Dacă descrierea
constituirea postului
băncii nu de date a
corespundeAgenţiei,
cu aşteptările pe care le are, o anumită persoană poate renunţa
elaborarea de studii şi sinteze privind fenomenul drogurilor, monitorizarea la candidatura sa, iar alta
poate stabilioperatorilor
de comun şi acord cu angajatorul,
operaţiunilor modificarea
cu precursori sau
folosiţi introducerea
la fabricarea unor
ilicită noi sarcini precum
a drogurilor, şi şi
responsabilităţi pentru postul respectiv.
aplicarea celorlalte dispoziţii legale în domeniul de activitate.
Clarifică, orientează
B. CERINŢELE şi facilitează
POSTULUI raportarea corectă a angajatului faţă de alţi angajaţi. Angajatul află care
sunt celelalte posturi din firmă,
1. CATEGORIA DE PERSONAL care sunt relaţiile sale de OCUPA
CE POATE colaborare, de subordonare
POSTUL: funcţionarşi/sau
publicde cu statut
supraordonare, care sunt responsabilităţile
special sau personal contractual. sale şi ştie cui şi în ce mod trebuie să i se adreseze.
Reprezintă 2. baza de plecare
GRADUL în evaluareaŞI
PROFESIONAL performanţelor.
CLASA NECESARĂ Cunoscând care îi sunt sarcinile
OCUPANTULUI POSTULUI: şi ofiţer de
responsabilităţile, angajatul
poliţie sau personal estecontractual.
avizat asupra aspectelor în funcţie de care se va realiza evaluarea
activităţii sale.
3. PREGĂTIREA NECESARĂ OCUPANTULUI POSTULUI:
Este un instrument de responsabilizare
3.1. PREGĂTIRE DE BAZĂ:astudii angajatului.
superioarePrinde fişalungă
postului, angajatul
durată, este de
cu diplomă foarte clar în
licenţă informat
cel
cu privire lapuţin
sarcinile, obiectivele şi responsabilităţile care îi revin şi astfel
unul din domeniile ştiinţe juridice, economice, informatică, psihosociologie; se simte mult mai responsabil
în activitatea3.2.sa.PREGĂTIRE DE SPECIALITATE: să aibă cel puţin studii de masterat sau
Informeazăpostuniversitare
clar angajatul cu în privire la mediul
specialitatea şi condiţiile
studiilor în care
superioare trebuie sau
absolvite să-şiîndesfăşoare activitatea. ÎÎn
domeniile management
acest fel, eloripoate revendicapublică;
administraţie nerespectarea acelor condiţii de lucru.
Angajatul află, încă de la începutul
3.3. CUNOŞTINŢE: cultură angajării, caremanagement,
generală, sunt condiţiilejuridice,
de promovare
legislaţia şi muncii,
de formare profesională,
informatică,
astfel încâtlimbi
planificarea
străine; carierei este mult uşurată.
3.4. AUTORIZAŢII SPECIALE PENTRU EXERCITAREA ATRIBUŢIILOR: - autorizaţie
pentru acces la informaţii clasificate;
3.5. LIMBI STRĂINE: cel puţin o limbă de circulaţie internaţională, nivelul citit, vorbit: BINE.
4. EXPERIENŢĂ: Fişa de documentare - Fişa postului (model)
4.1. ÎN MUNCĂ: minim 7 ani; să fi obţinut în ultimii 3 ani calificativul de cel puţin BINE la
evaluarea/aprecierea ())general)profesională individuală şi să nu fie sub efectul unei sancţiuni
disciplinare, care să nu fi fost radiată în condiţiile legii;
4.2. ÎN SPECIALITATE: cel puţin 5 ani;
  4.3. MANAGERIALĂ: cel puţin 5 ani;
4.4. PERIOADA DE ACOMODARE CU CERINŢELE POSTULUI: 3 luni
5. APTITUDINI ŞI ABILITĂŢI NECESARE: manageriale, capacitate de analiză şi sinteză,
spirit de iniţiativă, observaţie, cooperare şi organizatorice, abilităţi de comunicare,
capacitate de lucru în echipă, pragmatism, oportunitate, flexibilitate în gândire, toleranţă la
frustrare.
6. APTITUDINI NECESARE/COMPORTAMENT SOLICITAT: fermitate, operativitate în
soluţionarea problemelor, echilibru emoţional, receptivitate, rigurozitate, punctualitate,
sociabilitate, diplomaţie, tact, principialitate, cinste, corectitudine, loialitate.
7. VÂRSTA: -
8. PARAMETRII PRIVIND STAREA SĂNĂTĂŢII SOMATICE: să fie declarat „apt” medical.
9. TRĂSĂTURI PSIHICE ŞI DE PERSONALITATE: să fie declarat „apt” psihologic la
testarea psihologică.
C. CONDIŢII SPECIFICE DE MUNCĂ
1. LOCUL DE MUNCĂ: sediul Agenţiei Naţionale Antidrog.
2. PROGRAMUL DE LUCRU: cinci zile pe săptămână a câte 8 ore zilnic, între orele 08.00-
16.00; în funcţie de nevoile muncii şi în afara programului de lucru.
3. DEPLASĂRI CURENTE: ori de câte ori este nevoie.
4. CONDIŢII DEOSEBITE DE MUNCĂ: stres, ritm alert de lucru, depăşirea frecventă a
programului de lucru, eforturi psihice, intelectuale şi fizice prelungite, deplasări în afara
unităţii, câmp electromagnetic.
5. RISCURI IMPLICATE DE POST: boli profesionale
6. COMPENSĂRI: sporurile prevăzute de lege.
D. DESCRIEREA SARCINILOR, ÎNDATORIRILOR ŞI RESPONSABILITĂŢILOR
POSTULUI:
a. Studiază, analizează şi dispune introducerea în banca de date a Agenţiei, a datelor şi
informaţiilor privind producţia, traficul şi consumul ilicit de droguri şi spălarea
capitalurilor;
b. Studiază, analizează şi dispune introducerea în banca de date a Agenţiei, a datelor cu
privire la regimul juridic al plantelor, substanţelor şi preparatelor stupefiante şi psihotrope,
conform Legii nr. 339/2005.
c. coordonează activităţile de monitorizare a operatorilor şi operaţiunilor cu precursori;
d. asigură coordonarea în domeniu între instituţiile şi organizaţiile guvernamentale implicate
în activităţile prevăzute în Strategia Naţională Antidrog, privind reducerea ofertei de droguri;
e. coordonează elaborarea, monitorizarea, avizarea şi derularea programelor naţionale
privind reducerea cererii şi ofertei de droguri;
f. coordonează elaborarea studiilor, sintezelor, analizelor privind traficul şi consumul ilicit de
droguri;
g. participă la întocmirea Strategiei Naţionale Antidrog şi a planului său de acţiune;
h. coordonează întocmirea evaluărilor privind stadiul realizării Strategiei Naţionale Antidrog;
i. coordonează activităţile de întocmire a raportului anual privind evoluţia şi nivelul traficului
şi consumului de droguri în România;
j. se preocupă de actualizarea şi adaptarea legislaţiei în domeniul reducerii ofertei de
droguri;
k. iniţiază, coordonează sau avizează activitatea de cercetare în domeniul reducerii ofertei
de droguri;
l. coordonează elaborarea, împreună, cu celelalte structuri ale Agenţiei, a Buletinului Info-
Drog, precum şi a altor materiale în domeniul informării şi pregătirii personalului;
m. conduce, îndrumă şi controlează activitatea lucrătorilor direcţiei;
n. coordonează, îndrumă şi controlează activitatea centrelor de prevenire teritoriale date în
competenţă;
o. controlează modul de aplicare a deciziilor Preşedintelui Agenţiei de către instituţiile statului
implicate în lupta antidrog;
p. execută alte activităţi dispuse de către directorul general şi Preşedintele Agenţiei:
1. zilnic: informare în domeniile de competenţă, stabilirea sarcinilor prioritare, raportarea
problemelor deosebite, controlul activităţii colaboratorilor apropiaţi; analiză şi sinteză,
evaluări, estimări, propuneri, documentare; contacte, discuţii de lucru cu colaboratori externi,
pregătire personală, corespondenţă;
2. săptămânal: analiza activităţii cu conducerea Agenţiei; analiza activităţii personalului din
subordine şi stabilirea sarcinilor pentru săptămâna următoare; redactarea sau avizarea
lucrărilor de bază, încheierea de protocoale şi monitorizarea derulării activităţilor la care
acestea se referă,
vizite şi discuţii de lucru în obiective din domeniul programelor de activitate, verificări şi
evaluări prin sondaj la centrele judeţene de prevenire şi consiliere antidrog, participarea la
simpozioane, vernisaje, conferinţe, etc; activităţi gospodăreşti, corespondenţă, discuţii
individuale şi controlul colaboratorilor apropiaţi;
3. lunar: întocmeşte fişa de serviciu a direcţiei, coordonează pregătirea continuă a angajaţilor
direcţiei, analizează îndeplinirea sarcinilor ce revin direcţiei din Strategia naţională antidrog,
prelucrează şi pune la dispoziţie date şi informaţii pentru informarea opiniei publice;
4. ocazional: participă la evenimente şi manifestări publice în domeniu, oferă la cerere,
consultanţă de specialitate;
E. STANDARDE DE PERFORMANŢĂ ASOCIATE POSTULUI
1.INDICATORI CANTITATIVI: îndeplineşte toate atribuţiile, sarcinile şi responsabilităţile
postului pe care-l ocupă;
2.INDICATORI CALITATIVI: soluţionează în deplină legalitate toate lucrările; îndeplineşte
legal şi responsabil toate atribuţiile şi sarcinile care îi revin, asigură elaborarea/redactarea de
lucrări corecte, coerente, oportune, operativ cu grad ridicat de aplicabilitate.
3.COSTURI: în limita fondurilor alocate;
4.TIMPUL: în termenele stabilite de actele normative specifice programele şi planurile de
organizare şi planificare a activităţii;
5.UTILIZAREA RESURSELOR: foloseşte raţional resursele materiale şi financiare la
dispoziţie;
6.MOD DE REALIZARE: lucrări elaborate prin coordonarea colectivelor şi individual.

PREŞEDINTELE AGENŢIEI
Semnătura............Data.............

DIRECTOR GENERAL
Semnătura............Data.............

TITULARUL POSTULUI
Semnătura.................Data.............
FIŞA DE LUCRU
Asumarea responsabilităţilor la locul de muncă

Eşti desemnat/desemnată să desfăşori o activitate specifică programului zilnic de lucru la departamentul


din institutia publică la care îşi desfăşori stagiul de practică:
Sarcinile tale sunt:
1. Analiza fişelor de post , din punct de veder structural şi a manierei de completare, pentru două
ocupaţii şi funcţii diferite
2. Identificarea responsablităţilor rezultate din fişa postului
3. Completarea unui model de fişă de post pentru un funcţionar public debutant (pe baza fişei model)

Pentru sprijin în derularea activităţii studiază fişa de post din fişa de documentare şi precizările
referitoare la importanţa întocmirii fişei de post
Studiază fişele de post de la departamentul unde îşi desfăşori stagiul de practică.

Anexează copii ale documentele informative (dacă nu se încalcă confidenţialitatea informaţiilor) şi


rezolvarea fişei de lucru, la PORTOFOLIUL DE PRACTICĂ
Avizat de
Se avizeazã de superiorul conducãtorului compartimentului
Numele şi prenumele :
Funcţia publicã de conducere:
Data
Semnătura
Denumirea postului : ................................................................................................
Nivelul postului:
Funcţia publică de conducere :.................................................................................
Funcţia publică de execuţie : .....................................................................................
Gradul profesional al ocupantului postului:
Categoria, clasa, gradul : .........................................................................................
Scopul principal al postului : Se vor indica necesitatea existentei postului si contributia pe care acesta o
are în cadrul autoritãtii sau institutiei publice
Cerinţe privind ocuparea postului:
Pregătirea de specialitate : .......................................................................................
Perfectionãri (specializãri) : ......................................................................................
Cunoştinţe de operare/programare pe calculator (necesitate şi nivel) : ...................
Limbi străine (necesitate şi grad de cunoastere) : ....................................................
Vechime în funcţii publice : .......................................................................................
Abilitãtile, calitãti si aptitudini necesare : ..................................................................
Cerinte specifice (de exemplu: călătorii frecvente, delegãri, detasãri) : ...................
Competenţa managerialã (cunoştinţe de management, calităţi şi aptitudini
manageriale) : ............................
Atributii - Reprezintã libertatea decizionalã de care beneficiazã titularul pentru îndeplinirea atributiilor
care îi revin.
Limite de competentã - Se stabilesc pe baza activitãtilor prevãzute în Legea privind Statutul functionarilor
publici, în concordantã cu specificul functiei publice. Gradul de complexitate şi dificultate va creşte treptat
pentru fiecare clasã si grad din cadrul aceleiasi categorii
Delegarea de atribuţii : .............................................................................................
Sfera relationalã:
Intern:
a) Relaţii ierarhice:
subordonat fatã de ......................................................................................
superior pentru ............................................................................................
b) relatii funcţionale : .................................................................................................
c) relaţii de control : ....................................................................................................
d) relaţii de reprezentare : .........................................................................................
Extern:
a) cu autorităţi şi instituţii publice : .............................................................................
b) cu organizatii internaţionale : ..................................................................................
c) cu persoane juridice private : ..................................................................................

Întocmit de - Se întocmeşte de conducãtorul compartimentului în care îşi desfãsoarã activitatea titularul


postului.
Numele şi prenumele : ...............................................................................................
Funcţia publicã de conducere : ...................................................................................
Semnãtura .... …………………………… Data întocmirii : ...........................................
 
Luat la cunoştintã de cãtre ocupantul postului:
Numele şi prenumele : .....................................................................................................
Semnãtura .................................................Data ..............................................................
 
Disciplina muncii

Pe timpul executarii raportului de munca este necesara o anumita ordine, o anumita disciplina, acea
ordine care trebuie sa existe in timpul executarii raporturilor sociale de munca, ordine decurgand din
respectarea intocmai de catre angajat a obligatiilor juridice care intra in continutul raportului juridic de
munca.

AA respecta
respectadisciplina
disciplinamuncii
muncii==aarespecta toate obligatiile rezultând din lege (în sens larg),
respecta toate obligatiile rezultând din lege (în sens larg),
din regulamentul intern, contractul colectiv de muncă sau contractul individual de muncă,
din regulamentul intern, contractul colectiv de muncă sau contractul individual de muncă,
asigurându-se prin aceasta ordinea necesară bunei desfăşurari a procesului de muncă.
asigurându-se prin aceasta ordinea necesară bunei desfăşurari a procesului de muncă.

Disciplina muncii este în stransă corelare cu drepturile şi îndatoririle angajaţilor.

Orice încălcare a drepturilor, dar mai ales a îndatoririlor angajaţilor, poate genera acte de
indisciplină.

Disciplina este o obligaţie juridică ce însumează totalitatea îndatoririlor asumate de


Disciplina
salariati este o obligaţie
la încheierea juridică
contractului ce însumează
de muncă, totalitatea
prevăzute în actele îndatoririlor
normative, în asumate de
contractul
salariatiînlacontractul
colectiv, încheierea contractului
individual de muncă,
de muncă, prevăzute înintern,
în regulamentul acteleprecum
normative, în contractul
ţi măsurile luate
de angajator prin ordine scrise sau verbale, în exercitarea atribuţiilor sale de îndrumareluate
colectiv, în contractul individual de muncă, în regulamentul intern, precum ţi măsurile şi
de angajator prin ordine scrise sau verbale, în exercitarea atribuţiilor sale de îndrumare şi
control.
control.

FIŞA DE OBSERVRE
Disciplina muncii

Supune atenţiei tale mai mulţi angajaţi din biroul în care îşi desfăşori stagiul de practică. Observă
cu modul în care îşi respectă atribuţiile şi respectă discipliea muncii
UC 23 Etică şi
comportament Subiect Subiect Subiect Subiect
profesional observat/funcţia observat/funcţia observat/funcţia observat/funcţia
…………………. …………………. …………………. ………………….
C1 Respectă
disciplina în muncă
Abilitate de
relaţionare şi
comunicare
Respectarea
obligaţiilor din
Regulamntul
Intern
Conştiinciozitate
şi responsabilitate
Interes în
rezolvarea sarcinii
Rezolvarea
calitativă a
sarcinii
Alte aspecte

Observaţii ale profesorului/tutorelui de practică: ..........................................................................................

Ordinea şi disciplina în muncă constituie o necesitate pentru orice proces de muncă indiferent dacă
este un proces colectiv sau individual, precum şi de locul şi timpul când se desfăşoară, deoarece
condiţionează derularea normală şi eficienţa a muncii depuse.

Pentru sprijin în derularea activităţii studiază fişele de post de la departamentul unde îşi desfăşori
stagiul de practică.
Anexează copii ale documentele informative (dacă nu se încalcă confidenţialitatea informaţiilor) şi
rezolvarea fişei de observare, la PORTOFOLIUL DE PRACTICĂ

FISA DE LUCRU
Etică

Eşti desemnat/desemnată să desfăşori o activitate specifică programului zilnic de lucru la departamentul


din instituţia publică la care îşi desfăşori stagiul de practică:
Sarcinile tale sunt:
 Analiza Regulamentului intern şi a Codului etic
 Identificarea valorilor, activităţile considerate ”conflict de interese”, folosirea informaţiilor
confidenţiale
 Analiza pe un exemplu a relaţiei client-profesionist, din perspectivă etică.

Pentru sprijin în derularea activităţii studiază fişele de documentare


Studiază documentele specifice puse la dispoziţie de către tutore la departamentul unde îşi desfăşori
stagiul de practică.

Anexează copii ale documentele informative (dacă nu se încalcă confidențialitatea informaţiilor) şi


rezolvarea fişei de lucru, la PORTOFOLIUL DE PRACTICĂ

Etica se confruntă cu ce este bine şi cu ce este rău.

Deoarece valorile sunt lucruri pe care le considerăm importante, etica cuprinde ne confruntă cu
”posibilităţile” şi ”imposibilităţile” vieţii pe care le unim, deoarece dorim să obţinem ceea ce ne dorim.
Un conflict de interese este orice situaţie în care interesele instituţiei sunt divergente faţă
Un conflict de interese este orice situaţie în care interesele instituţiei sunt divergente faţă
Fii
de familiarizat/familiarizată
interesele personale saucufaţă propriul
de celecodale
derudelor
etică. Aapropiate
înţelege sau
propriile reguli nescrise
ale persoanelor înseamnă luarea
cu care
de interesele personale sau faţă de cele ale rudelor apropiate sau ale persoanelor cu care
deciziilor pe carecontact
sunteti în strâns tu însuţi le aprobi.
personal sau de afaceri.
sunteti în strâns contact personal sau de afaceri.
Fiecare
Este angajatsă
important este responsabil
cunoşti propriilepentru
valori,acţiunile sale.
astfel încât
Fiecare angajat este responsabil pentru acţiunile sale.să poţi lua cu uşurinţă deciziile.
Este considerat
Descoperă conflict
care conflict
este codulde interese :
Este considerat detău personal de etică, astfel încât să nu intri în situaţii jenante la muncă.
interese :
Însuşirea de avantaje personale dintr-o oportunitate sau utilizarea resurselor instituţiei
Însuşirea de avantaje personale dintr-o oportunitate sau utilizarea resurselor instituţiei
strict in scopuri personale.
strict in scopuri personale. Fise de
Acceptarea directă sau indirectă a oricărui feldocumentare - COD ETIC (1)
de avantaj personal
Acceptarea directă sau indirectă a oricărui fel de avantaj personal
Informaţiile confidenţiale sunt:
Informaţiile confidenţiale sunt:
- orice informatie care nu a devenit publică şi pentru care există un interes în a-i păstra
- orice informatie care nu a devenit publică şi pentru care există un interes în a-i păstra
confidenţialitatea, dar care poate avea efecte majore asupra activităţii, preţului acţiunii,
confidenţialitatea, dar care poate avea efecte majore asupra activităţii, preţului acţiunii,
trendului unei companii
trendului unei companii
- orice informatie privind activitatea instituţiei care nu a devenit incă informatie publică
- orice informatie privind activitatea instituţiei care nu a devenit incă informatie publică
- grila de programe, formate de programe, continutul programelor, contracte in curs de
- grila de programe, formate de programe, continutul programelor, contracte in curs de
negociere, angajări, disponibilizari, strategii de programe si de vanzari sunt informatii
negociere, angajări, disponibilizari, strategii de programe si de vanzari sunt informatii
confidentiale
confidentiale
- orice informatie incredintata de terti sub obligaţia de confidenţialitate
- orice informatie incredintata de terti sub obligaţia de confidenţialitate
- informaţii privind date personale ale angajatilor
- informaţii privind date personale ale angajatilor
Fişe de documentare - COD ETIC (2)

Etica = sistemul sau codul moral al unei anumite persoane, religii, grup sau profesie.
Etica = sistemul sau codul moral al unei anumite persoane, religii, grup sau profesie.
Moralitatea este legată de rezolvarea sau capacitatea de a realiza distincţia dintre
Moralitatea este legată de rezolvarea sau capacitatea de a realiza distincţia dintre
bine şi rău în comportament.
bine şi rău în comportament.
Eticaprofesională
profesionalăprecizează
precizeazăpracticile,
practicile,drepturile
drepturileşişidatoriile
datoriilemembrilor
membrilorunui
unui
Etica
grup profesional, critică şi sancţionează malpracticile profesionale.
grup profesional, critică şi sancţionează malpracticile profesionale.
Codul etic reprezinta o reflectare a valorilor, serveste la simbolizarea principiilor dupa
Codul etic reprezinta o reflectare a valorilor, serveste la simbolizarea principiilor dupa
care un grup profesional sau o organizatie se defineste pe sine.
care un grup profesional sau o organizatie se defineste pe sine.
Este mai mult decât un document administrativ, mai mult decât o lista de reguli, dupa
Este mai mult decât un document administrativ, mai mult decât o lista de reguli, dupa
care un membru al organizatiei sau al unui grup profesional poate identifica sau
care un membru al organizatiei sau al unui grup profesional poate identifica sau
exclude.
exclude.
Obiectiveleunuiunuiastfel
astfeldedecod
codsunt
sunturmătoarele:
următoarele:
Obiectivele
- Ocupă locul lăsat liber între valorile cadruale
aleunei comunităţişişilege.
uneicomunităţi lege.
- Ocupă locul lăsat liber între valorile cadru
- -Contribuie reputaţia,încrederea,
Contribuielalareputaţia, încrederea,respectul
respectulpepecare
carebeneficiarii
beneficiariiunei
uneiactivităţi
activităţiîlîl
au faţă de instituţia care prestează serviciul respectiv.
au faţă de instituţia care prestează serviciul respectiv.
- -Reprezintă contractmoral
Reprezintăununcontract moralîntre beneficiarişişiorganizaţii,
întrebeneficiari organizaţii,între
întrecei
ceicecefac
facparte
partedindin
organizaţie şi, în acest ultim sens, menţine coeziunea unei organizaţii, instituţii.
organizaţie şi, în acest ultim sens, menţine coeziunea unei organizaţii, instituţii.
- -Protejează
Protejeazăorganizaţia
organizaţiadedecomportamente
comportamentenecinstite
necinstitesau oportunisteşişifurnizează
sauoportuniste furnizeazăunun
modeldedecomportament.
comportament.
model
- imaginepozitivă
pozitivăaaorganizaţiei.
organizaţiei.
- Promovează ooimagine
Promovează
- -Este
Esteununmijloc
mijlocdedereglementare adeziuniişişidevotamentului
reglementarea aadeziunii devotamentuluicolaboratorilor.
colaboratorilor.
- Influenţează crearea sentimentului de unicitate şi apartenenţă pentrumembrii
membrii
- Influenţează crearea sentimentului de unicitate şi apartenenţă pentru
grupului.
grupului.
- -Este
Esteununcadru
cadrudedereferinţă orientareadeciziilor
referinţăînînorientarea deciziilorşişiorientarea
orientareaacţiunii.
acţiunii.
- -Arată angajamentuldedeprincipiu
Aratăangajamentul principiualalconducătorilor.
conducătorilor.
- Corelează relaţiile pur contractuale cu încredereaşişiresponsabilitatea.
responsabilitatea.
- Corelează relaţiile pur contractuale cu încrederea
- -Creează climatuletic,
Creeazăclimatul etic,respectiv
respectivclimatul
climatulînîncare
careacţiunile
acţiunilesunt
suntpercepute
perceputecacadrepte.
drepte.
- Ghidează comportamentul în caz de dileme etice
- Ghidează comportamentul în caz de dileme etice

STUDIU DE CAZ

Dilema etică

Elena lucra ca funcţionar public de numai două luni, când s-a confruntat cu prima sa dilemă etică.
şeful ei i-a cerut să mintă.
”Dacă întreabă cineva unde sunt” – zise acesta – ”spune că lipsesc toată ziua. Am foarte multe probleme
de rezolvat şi trebuie să mă concentrez.”
Elena s-a considerat întotdeauna o persoană onestă. Cum putea ea să mintă? Pe de altă parte, ea era la
acest loc de muncă doar de două luni. Cum putea să îşi înfrunte şeful?
Ce ai fi făcut dacă erai în locul Elenei

Anexează copii ale documentele informative (dacă nu se încalcă confidențialitatea informaţiilor) şi


rezolvarea fişei de lucru, la PORTOFOLIUL DE PRACTICĂ

FIŞA DE LUCRU

Relaţia Fişa postului – Cod etic

1. Dă exemple din care să reiasă distincţiile între: profesie şi ocupaţie, profesionism-amatorism.


2. Care sunt caracteristicile ideale ale profesiilor şi prin ce se caracterizează profesionalismul?
3. Ce rol poate juca etica în exercitarea profesiilor şi în ce constă caracterul contractual al eticii
profesionale?
4. Care crezi că sunt virtuţile şi valorile calificării în care te pregăteşti?
5. Schiţează principiile, valorile şi normele unui cod etic al profesiei pe care urmează să o aveţi.

Anexează copii ale documentele informative (dacă nu se încalcă confidenţialitatea informaţiilor) şi


rezolvarea fişei de lucru, la PORTOFOLIUL DE PRACTICĂ

FIŞA DE OBSERVARE
Analiza unei ocupaţii din instituţia publică

Completează fişa de observare de mai jos ca finalizare a analizei pe care o vei realiza pentru o ocupaţie

Funcţia Activitate Activitate Activitate Activitate Activitate


specifică ...... specifică ...... specifică ...... specifică ......... specifică ......
......... ......... ......... ...... .........
Descrierea activităţii
Rezultatul activităţii
Etaloane calitative
Cunoştinţe teoretice
Deprinderi practice
Atitudini
Nivel de
responsabilitate

Observaţii ale profesorului/tutorelui de practică: ...............................................


Anexează copii ale documentele informative (dacă nu se încalcă confidenţialitatea informaţiilor) şi
rezolvarea fişei de lucru, la PORTOFOLIUL DE PRACTICĂ

FIŞA DE LUCRU
OBSERVAREA SARCINILOR POSTULUI

Completează următoarea fişe pe baza documentării realizate la departamentul unde îşi desfăşori stagiul de practică,
pornind de la un exemplu concret. Poţi alege orice post, în orice nivel ierarhic

Compartimentul_________________________________________________________.
Denumirea postului______________________________________________________.
Definirea sumarã a atribuţiilor postului în cadrul compartimentului/unitãţii:

Responsabilităţi îndeplinite
1.
2.
3.
4.
5.
6.

Nr. Cãtre cine - ce structurã


Periodicitatea
crt. Documente întocmite frecvent în Conţinutul –
întocmirii
îndeplinirea atribuţiilor documentului îl transmite/ de la cine –
documentelor
ce structurã - îl primeşte

Nr. Activitãţi şi operaţiuni efectuate de ocupantul Cât de frecvent sunt


Rolul activitãţilor
crt. postului desfãşurate

Nume/prenume elev
Observații ale profesorului/tutorelui de practică: ..............................................................................................
}Jurnal de practică
Modul ETICĂ ȘI COMPORTAMENT PROFESIONAL

Respectarea disciplinei muncii

Locaţia - Instituţia publică, departament

Numele elevului } perioada }

În jurnalul de practică, vei completa următoarele informaţii:

1. Care sunt principalele activităţi relevante pentru modulul de practică pe care le-ai observat sau
le-ai desfăşurat?

Activităţi observate

Activităţi desfăşurate

2. Ce ai învăţat să faci pentru atingerea competenţei?

3. Care au fost activităţile practice care şi-au plăcut? Motivează.

4. Ce activităţi practice nu ţi-au plăcut? Motivează.


}Jurnal de practică
Modul ETICĂ ȘI COMPORTAMENT PROFESIONAL

Respectarea disciplinei muncii

Locaţia - Instituţia publică, departament

Numele elevului } perioada }

În jurnalul de practică, vei completa următoarele informaţii:

1. Care sunt principalele activităţi relevante pentru modulul de practică pe care le-ai observat sau
le-ai desfăşurat?

Activităţi observate

Activităţi desfăşurate

2. Ce ai învăţat să faci pentru atingerea competenţei?

3. Care au fost activităţile practice care şi-au plăcut? Motivează.

4. Ce activităţi practice nu ţi-au plăcut? Motivează.


Dezvoltă relaţii interpersonale corespunzătoare în cadrul grupului de
lucru/ Dezvoltă un comportament etic în relaţiile cu publicul

Norme de comportament şi conduită în cadrul grupului

 Însuşirea normelor de comportament şi conduită în cadrul grupului: calm, stăpânire de sine,


onestitate, respectarea partenerului, ascultarea opiniilor şi argumentelor partenerilor,
demnitate, să nu creeze suspiciuni, tact, atitudine pozitivă
 Asigurarea unui climat favorabil lucrului în echipă: sprijin, încurajare, umor, ambianţă,
rezolvarea amiabilă a conflictelor,diplomaţie, atitudinea faţă de colegi
 Rezolvarea conflictelor de muncă: generate de stilul de muncă propriu,sistemul informaţional:
perturbarea informaţiei, zvonuri, dezaprobări,neînţelegeri,diferenţă între profesional şi
puterea de muncă, control preventiv, negociere, arbitraj

Relaţii interpersonala în cadrul grupului de lucru

 Respectarea principiilor etice de comportament în relaţiile de muncă: principiul egalităţii,


principiul nediscriminării, accesului la informaţie,principiul transparentei,principiul respectului si
consideraţiei, principiul confidenţialităţii
 Însuşirea normelor etice la locul de muncă: purtarea ecusonului cu datele de identificare; ţinuta
decentă, corespunzătoare funcţiei; stăpânire de sine (calm, politicos, respectos); să manifeste o
atitudine pozitivă în relaţiile cu publicul; să folosească un limbaj corect din punct de vedere
gramatical, să ofere răspunsuri corecte şi complete

CE ESTE COMUNICAREA INTERPERSONALĂ

Prin urmare, ce este comunicarea interpersonală?


Reflectaţi un moment şi scrieţi mai jos cuvintele care vă vin în minte atunci când vă gândiţi la comunicare
interpersonală.

Comunicarea interpersonală este abilitatea oamenilor de a transforma spusele fără noimă în


cuvinte vorbite şi scrise, prin care ei sunt capabili să îşi facă cunoscute nevoile, dorinţele, ideile şi
sentimentele.

Comunicarea interpersonală este un proces complex care poate să fie descris, în termeni simplificaţi, prin
aceea că un Emiţător şi un Receptor schimbă mesaje între ei, mesaje care conţin deopotrivă şi idei şi
sentimente.

Emiţătorul codifică mesajele folosind elemente verbale, vocale şi vizuale.

Cuvintele formează elementul verbal.


Elementul vocal include tonul, intensitatea vocii şi “muzica limbajului”.
Elementul vizual încorporează tot ceea ce Receptorul vede. Poate sa vi se para surprinzător, dar elementul
vizual, non-verbal, este cel mai puternic element, cel care atrage şi reţine in primul rand atenţia
Receptorului. Elementele vocale şi verbale urmează doar după cel vizual.

Receptorul primeşte mesajele şi le decodează, punând în ordine şi interpretând cele trei elementele, în
funcţie de propriile experienţe, credinţe şi nevoi.

DE CE AVEM NEVOIE DE COMUNICARE INTERPERSONALĂ

Suntem fiinţe sociale.


Trăim într-o lume în care milioane şi milioane de alţi oameni trăiesc.
Trăim împreună, muncim împreună şi ne jucăm împreună.
Avem nevoie unii de alţii pentru siguranţa noastră, pentru confortul nostru, pentru prietenie şi dragoste.
Avem nevoie unii de alţii pentru a ne maturiza prin dialog.
Avem nevoie unii de alţii ca să ne îndeplinim scopurile şi obiectivele.

Nici una dintre aceste nevoi nu ar putea fi satisfăcută fără comunicare interpersonală.

Comunicăm ca să:

Ne cunoaştem
Ne împărtăşim emoţiile unii altora
Schimbăm informaţii
Convingem pe alţii să înţeleagă punctul nostru de vedere
Construim relaţii

STUDIU DE CAZ
Analiza unui conflict de muncă

Scurtă prezentare
La Instituţia X, cooperarea angajaţilor şi asigurarea unui climat optim pentru desfăşurarea activităţii
la locul de muncă sunt condiţii esenţiale pentru a presta servicii de calitate în termenul stabilit, pentru ca
aceasta să-şi creeze o imagine favorabilă în rândul clienţilor, asociindu-şi termeni precum: seriozitate,
flexibilitate, confidentialitate.
Instituţia indeplineste atât o funţie economică cât şi o funcţie socială. Aceasta din urmă permite
oamenilor să se manifeste ca fiinţe sociale, să fie activi, să comunice, să se simtă utili, să lucreze în echipe.
Pentru că oamenii sunt diferiţi intre ei, au alte principii, alte valori morale, comportamente diferite, uneori, în
cadrul unui grup pot interveni o serie de conflicte.

Prezentarea angajatilor implicaţi în conflict


Domnul G. este un angajat vechi al instituției (instituția îşi desfăşura activitatea doar de 1 an când
s-a angajat domnul G.), cu experienta. Este o fire ordonata, calma, meticuloasa, calculata, este un bun
analist. In ceea ce priveste relatia cu ceilalti colegi, are o atitudine colegiala, ii ajuta aunci cand este solicitat
si cel mai important are capacitatea de a adapta modul in care transmite informatie in functie de receptor.
Pe de alta parte este o persoana destul de conservatoare. Domnul G. este un angajat valoros pentru firma.
Ceilalti colegi tin cont de sfaturile lui iar cand seful este plecat, acesta il pune sa-i tin locul.
Domnul D. este un proaspat angajat al acestei instituții. El nu a mai lucrat in acest domeniu dar are
anumite relatii ce aduc beneficii instituției. Domnu D.este o persoana deschisa, dornica de afirmare, uneori
superficiala (fiind constient ca e important pentru firma datorita relatiilor pe care le are). Aspira sa evolueze
pe scara sociala dar nu neaparat prin munca ci mai degraba valorificand anumite conjuncturi sau intorcand
in favoarea sa anumite situatii. Desigur ca fata de ceilalti se arata a fi o persoana placuta.

Prezentarea conflictului
Avand in vedere ca domnul G. este o persoana calma, cu experienta, acesta a fost insarcinat de
catre sef cu instruirea noului angajat. Initial relatia dintre cei doi decurgea normal, domnul D. asculta
indicatiile iar domnul G. se straduia sa-i explice cat mai bine cele ce avea de facut. Dar acesta situatie nu a
dura mult pentru ca noul angajat a inceput sa se ofere sa-i ajute pe ceilalti desi nu stapanea activitatile pe
care le avea el insusi de facut. Nu era o problemă că îşi ajuta colegii (cu lucruri mărunte dar care
impresionau) dar lucrarile pe care le avea el de facut, le facea in graba si omitea anumite acte sau nu le
facea la momentul in care trebuia. Astfel domnul G. trebuia nu doar sa-i explice ce are de facut dar si sa se
roage de el sa fie mai responsabil, si mai ales trebuia sa sa-i faca chiar el munca uneori pentru ca alfel s-ar
fi intarziat depunerea lucrarilor spre nemultumirea clientilor si a sefului. Acestuia nu-i putea spune exact
cum stau lucrurile in primul rand pentru ca nu-i era in caracter sa se planga de colegi si pe de alta parte ar fi
parut ca are ceva personal cu el intru cat domnul D. se arata in fata sefului o persoana la locul ei. Conflictul
insa nu se opreste aici. Domnul D. imprumuta sau ia pur si simplu de pe biroul domnul G. pixuri, rigla,
capsatorul sau alte lucruri pe care ori nu le mai da inapoi ori le pune alandala(nu de unde le-a luat) sau
chiar se defecteaza in timp ce le foloseste si le pune la loc fara sa zica nimic. Sunt lucruri la prima vedere
minore dar avand in vedere ca domnul G. este o persoana conservatoare si ordonta, toate acestea ii
creaza disconfort. Apogeul este atins cand domnul D. isi atribuie anumite sfaturi, sugestii, pareri pe care le
aude la domnul G. Toata aceasta situatie il punea pe noul angajat intr-o lumina pozitiva (o persoana
capabila, deschisa, receptiva, gata sa vina in ajutor) si intr-o lumina mai putin buna pe domnul G. care
devenise foarte incordat si oarecum frustrat ca nu poate iesi din acesta situatie.

Soluţonarea conflictului
Găsirea unei soluţii în această situaţie era foarte dificilă întrucât şeful îşi dădea seama că ambii
angajaşi erau importanţi pentru instituţie (unul pentru munca depusă, altul pentru relaţiile pe care le avea şi
pentru faptul că părea o persoană responsabilă şi corectă). Conflictul era cu atât mai greu de soluţionat
nefiind încalcată nicio prevedere legală. De menţionat este faptul că discuţiile nu aveau niciun efect şi că
şeful auzise că unii clienţi erau nemultumiţi de cum le vorbea domnul D. (asta il pusese oarecum pe
ganduri). Analizand situatia seful considera ca unica solutie ar fi ca cei doi sa ia pe rand concediu cate o
saptamana. Astfel el putea să le urmarească comportametul, să vadă ce modificări intervin în atitudinea
domnului G. şi cum se descurcă fără niciun ajutor. Prin urmare, primul care a luat concediu a fost domnul
D. . In acest timp totul decurge asemănător cu perioada dinaintea angajarii domnului D. . In urmatoarea
săptămână, când domnul G. era în concediu, apar mici schimbari şi chiar încurcaturi ( întarzieri în
depunerea lurărilor, acestea nu sunt întocmite cu suficientă atenție, iar pe colegi nici nu se mai pune
problema să-i ajute pentru ăa nu mai are timp).

Concluzii
In urma celor două săptamani şeful decide că domnul G. îşi va desfaşuraî in continuare activitatea
ca şi până acum, iar domnului D. i se oferă postul de dactilograf (astfel încât să nu mai aibe nicio legatură
cu domnul G.). Punînd în balanţă dezavantajele plecării unuia sau altuia din instituţie, şeful este hotărât să
păstreze o atmosferă calmă şi placută, chiar dacă asta înseamnă să renunţe la relaţiile domnului D.

Anexează copii ale documentele informative (dacă nu se încalcă confidenţialitatea informaţiilor) şi


rezolvarea fişei de lucru, la PORTOFOLIUL DE PRACTICĂ

EXERCIŢIU DE DESCOPERIRE
”DEPISTĂM AMENINŢĂRI , CA SĂ EVITĂM CONFLICTE”

Sarcina de lucru : completează tabelul următor determinând itemii dominanţi (cu incidenţă majoră)
cu potenţiale surse de conflict
NEVOI SURSE DE CONFLICT
La locul de desfăşurare al practicii (sau şcoală, sau familie, sau stradă,
sau prieteni)
Identitate
Siguranţă
Apartenenţă
Creştere
Soluţii posibile de atenuare/eliminare a conflictului
-
-
-
-

Anexează copii ale documentele informative (dacă nu se încalcă confidenţialitatea informaţiilor) şi


rezolvarea fişei de lucru, la PORTOFOLIUL DE PRACTICĂ

PENTRU A PREVENI CONFLICTE, FOLOSEŞTE ŞI ACESTE REGULI DE COMUNICARE

1. ASCULTĂ ”ACTIV”, REZONÂND CU INTERLOCUTORUL.


2. ÎNTREABĂ : DA DOVADĂ DE CURAJ, FĂRĂ REȚINERI
3. EXPRIMĂ DESCHIS, CLAR, ONEST CEEA CE SIMȚI

FIŞA DE DOCUMENTARE

„DIN NOU DESPRE CODUL DE CONDUITĂ„

Succesul durabil în afaceri nu se măsoară doar prin rezultate financiare, ci şi prin felul în care ne
comportăm faţă de clienţii, asociaţii, angajaţii, investitorii noştri, precum şi faţă de comunităţile locale.
În desfăşurarea activităţii instituției, trebuie să respectăm întotdeauna principiile definite în Cod.
De multe ori, aceasta presupune evaluarea cu discernământ a situaţiei, iar dumneavoastră trebuie
să vă consultaţi superiorul ierarhic sau oricare altă persoană autorizată din cadrul Grupului pentru orice
nelămuriri privind interpretarea sau sfera de cuprindere a Codului.
Orice abatere de la implementarea spiritului şi literei Codului trebuie raportată fără ezitare
conducerii; nu veţi fi niciodată sancţionat(ă) disciplinar pentru sesizări făcute cu bună-credinţă.
Etica şi standardele înalte de conduită prezintă o importanţă crucială în lumea afacerilor, iar
reputaţia instituției cu privire la respectarea celor mai înalte standarde de conduită este un atu inestimabil.
Prin urmare, Codul de conduită trebuie să ocupe un loc central în desfăşurarea activităţilor noastre.
Codul de conduită acoperă şapte domenii-cheie
1 Clienţi, produse şi servicii
2 Angajaţi
3 Investitori
4 Societate şi comunităţi locale
5 Sănătate, protecţia muncii şi a
mediului înconjurător
6 Conflicte de interese
7 Concurenţă
Clienţi, produse şi servicii
Pentru îndeplinirea obiectivelor propuse, este esenţial să menţinem relaţii bune şi de lungă durată
cu clienţii noştri.
În raporturile cu clienţii existenţi sau potenţiali, cu furnizorii sau alţi parteneri de afaceri, trebuie să
ne păstrăm intactă reputaţia de integritate şi să-i tratăm pe toţi în mod echitabil, consecvent, într-un cadru
de respect şi încredere reciprocă.
În vederea îndeplinirii acestor standarde trebuie:
• Să furnizăm în mod constant produse de înaltă calitate, fiabile şi care îndeplinesc cerinţele
clienţilor.
• Să furnizăm servicii de înaltă calitate şi fiabilitate.
• Să furnizăm informaţii clare, concise, utile, corecte despre produse şi servicii.
• Să protejăm informaţiile confidenţiale încredinţate nouă şi să nu le folosim pentru desfăşurarea
unor activităţi nepotrivite în folosul Grupului sau pentru câştigul personal.
• Să ne comportăm echidistant în toate relaţiile de afaceri, inclusiv prin respectarea politicii Grupului
referitoare la conflictele de interese, cadouri şi mită.
Angajaţi
În relaţiile cu colegii, comportamentul nostru trebuie să se bazeze pe bunăcredinţă şi respectul faţă
de demnitatea personală.
Satisfacţia la locul de muncă presupune un mediu de lucru care să motiveze angajatul să fie
productiv şi inovator şi care să-i ofere oportunităţi de formare şi dezvoltare profesională în vederea împlinirii
potenţialului şi dezvoltării unei cariere în cadrul instituţiei.
Trebuie să ne ascultăm angajaţii cu atenţie, să îi implicăm în creşterea productivităţii, a calităţii
muncii şi în îmbunătăţirea condiţiilor de muncă.
În plus, trebuie:
• Să ne asigurăm că recrutarea, formarea, promovarea, dezvoltarea carierei, desfacerea contractului
de muncă şi alte aspecte privitoare la angajare au la bază capacităţile, realizările, experienţa şi conduita
individuale, indiferent de rasă, culoare, naţionalitate, cultură, origine etnică, religie, sex, orientare sexuală,
vârstă, handicap sau orice alte motive care nu au legătură cu performanţa profesională sau sunt ilegale
conform legilor în vigoare.
• Să nu tolerăm discriminarea sau hărţuirea.
• Să remunerăm angajaţii în funcţie de valoarea muncii lor şi, în măsura în care este posibil, de
succesul societăţii.
• Să ne ţinem angajaţii la curent cu orice evoluţii importante care îi afectează pe ei ori viziunea,
obiectivele şi planurile Grupului.
• Să menţinem metode eficiente pentru rezolvarea conflictelor la locul de muncă.
• Să păstrăm dosarele angajaţilor confidenţiale pe cât este posibil din punct de vedere practic.
Investitori
Unul dintre obiectivele principale faţă de investitori este să le protejeze şi să le promoveze
interesele. Trebuie să ne desfăşurăm activitatea în mod responsabil, asumându-ne în acelaşi timp riscuri
calculate, acesta fiind ingredientul esenţial al succesului. Trebuie să acordăm o atenţie deosebită păstrării
şi protejării patrimoniului prin utilizarea prudentă şi eficientă a resurselor.
Aşadar, trebuie:
• Să le furnizăm terţilor, periodic şi la timp, informaţii financiare exacte şi o evaluare echilibrată a
poziţiei instituţiei
• Să utilizăm cele mai bune practici de gestionare a instituţiei
• Să tratăm toţi investitorii în mod echitabil şi consecvent şi să nu avantajăm o categorie de
investitori în defavoarea alteia.
• Să fim deschişi, sinceri şi profesionişti în îndeplinirea obligaţiilor, în relaţia cu consultanţii şi
auditorii şi cu grupul de investitori.
Societate şi comunităţi locale
Societatea Cookson încearcă să fie un bun cetăţean al ţării în care îşi desfăşoară activitatea.
Trebuie să respectăm toate legile, ordonanţele şi regulamentele naţionale şi locale, inclusiv cele privind
activităţile politice şi plata impozitelor.
Mita este strict interzisă.
Grupul nu va încerca niciodată să obţină avantaje prin mijloace necinstite precum bani, favoruri
comerciale sau altfel de facilităţi. Trebuie să evităm întotdeauna să oferim sau să dăm efectiv obiecte de
valoare pentru a influenţa în mod ilegal (sau într-un mod care ar putea părea ilegal) conduita oricăror oficiali
ai guvernului, parteneri de afaceri, concurenţi sau a altor persoane.
Aşadar, trebuie:
• Să fim în permanenţă informaţi cu privire la cultura locală, să încurajăm schimbul de experienţă în
cadrul Grupului şi să fim adaptabili, inovatori şi sensibili în relaţiile cu comunitatea locală.
• Să respectăm şi să ţinem cont de preocupările, obiceiurile şi tradiţiile locale şi regionale.
5 Sănătate, protecţia muncii şi a mediului înconjurător
Chestiunile legate de sănătate, protecţia muncii şi a mediului înconjurător sunt responsabilităţi de
bază ale conducerii. Avem datoria de a proteja sănătatea şi siguranţa clienţilor, angajaţilor, contractorilor,
vizitatorilor, ale publicului larg şi ale oricăror persoane asupra cărora se răsfrâng activităţile noastre.
Chestiunile de interes public legate de sănătate, protecţia muncii şi a mediului înconjurător ale
activităţilor desfăşurate de noi trebuie abordate într-o manieră constructivă.
Aşadar, trebuie:
• Să oferim tuturor angajaţilor condiţii de lucru sănătoase şi sigure.
• Să avem în vedere impactul potenţial asupra mediului al produselor şi proceselor noi încă din
primele stadii de dezvoltare.
• Să minimizăm, să neutralizăm sau, dacă este posibil, să prevenim emisiile de substanţe care ar
putea avea un efect negativ asupra sănătăţii umane sau asupra mediului.
• Să reducem cantitatea de deşeuri produsă, folosind în mod raţional materialele, energia şi alte
resurse, şi să maximizăm posibilităţile de reciclare.
• Să asigurăm suficiente resurse umane, materiale şi formare profesională pentru a ne îndeplini
angajamentele asumate privind sănătatea, protecţia
muncii şi a mediului.
Conflicte de interese
Angajaţii, funcţionarii şi administratorii au datoria de a fi loiali Grupului şi nu se pot folosi de funcţiile
pe care le deţin pentru obţinerea de foloase personale sau în beneficiul unor terţi, în defavoarea Grupului.
Interesele personale care se află sau pot da impresia că se află în conflict cu interesele Grupului sau care
ar putea avea un efect nedorit asupra activităţii noastre profesionale trebuie evitate cu orice preţ. Aşadar,
trebuie:
• Să nu intrăm niciodată în relaţii directe sau indirecte de afaceri, financiare sau de alt fel, în numele
instituțieii, cu entităţi din afară care fac sau ar putea face afaceri cu Grupul sau care reprezintă concurenţa,
fără a înştiinţa conducerea în legătură cu aceste relaţii.165 Fleetet
• Să nu reprezentăm niciodată instituția în cadrul unor tranzacţii în care un angajat sau o parte
asociată cu acesta are un interes personal substanţial, fără a înştiinţa conducerea.
• Să nu dezvăluim niciodată sau să folosim în interes propriu informaţii confidenţiale sau din interior
care aparţin instituției sau partenerilor săi de afaceri ori care au legătură cu aceştia.
• Să nu facem niciodată concurenţă instituţiei sau să-i ajutăm pe alţii în acest scop.
• Să nu facem parte niciodată dintr-un consiliu extern al unei societăţi comerciale în cazul în care
conducerea nu a fost înştiinţată cu privire la acest lucru sau dacă aceasta a decis că respectiva calitate de
membru intră în conflict cu interesele instituției
• Să nu solicităm sau să acceptăm bani în beneficiul propriu de la partenerii de afaceri sau de la
concurenţă.
• Să nu acceptăm niciodată de la partenerii de afaceri sau de la concurenţă cadouri fără caracter
pecuniar, servicii sau orice alte cadouri în cazul în care acestea ar putea influenţa în mod necorespunzător
îndeplinirea obligaţiilor faţă de Grup, dacă ar putea părea exagerate sau dacă acestora nu le putem
răspunde prin ceva similar.
Concurenţă
Trebuie să intrăm în concurenţă în mod activ, dar cinstit. În acest sens, trebuie:
• Să nu discutăm niciodată despre informaţii confidenţiale sau cu caracter de secret de serviciu cu
concurenţii noştri.
• Să nu obţinem informaţii despre un concurent prin mijloace necinstite.
• Să nu ne angajăm în practici restrictive sau frauduloase sau să abuzăm de poziţia noastră pe
piaţă.
• Să nu facem concurenţă neloială, inclusiv comentarii sau afirmaţii false sau care induc în eroare cu
privire la instituție, concurenţii sau produsele sale.

FIŞA DE LUCRU
Comportament şi conduită în cadrul grupului

Eşti desemnat să desfăşori o activitate specifică programului zilnic de lucru împreună cu membri echipei din care faci
parte
Sarcinile tale sunt:
1. Însuşirea normelor de comportament şi conduită în cadrul grupului
2. Asigurarea unui climat favorabil lucrului în echipă
3. Rezolvarea conflictelor de muncă

Pentru sprijin în rezolvarea sarcinilor studiază fişa de documentare care îşi îrezintă modelul unui
COD DE CONDUITĂ, biblioteca virtuală cu materiale despre lucrul în echipă şi norme de comportare.
Nu uita de sprijinul pe care şi-l poate oferi profesorul/tutorele de practică.
Anexează copii ale documentele informative (dacă nu se încalcă confidenţialitatea informaţiilor) şi
rezolvarea fişei de lucru, la PORTOFOLIUL DE PRACTICĂ

Normele sociale sunt reprezentate de acele aşteptari colective, idei sau credinte pe care membrii
unui grup le au cu privire la comportamentul lor, unii fata de altii. Astfel, ele sunt standarde de conduita
impartasite de toti membrii grupului si au ca rol principal reglementarea actiunilor acestora. Din acest motiv,
ele pot fi considerate reguli sau standarde de conduita si se pot referi la o gama variata de aspecte dintre
care amintim participarea la sedinte, acte de loialitate, vestimentatia la locul de munca, ritmul de munca si
multe altele.

Tipuri de norme clasice

Norme de loialitate. Se formeaza in special in acel organizatii care pretind un grad mare de
conformare si de loialitate de la membrii lor;
Norme privind ţinuta. Acestea se referă la un anumit tip de vestimentaţie cu care angajaţii trebuie
sa se îmbrace în unele organizaţii. Cu toate acestea, normele privind ţinuta pot deveni active chiar şi în
acele organizatii in care ele nu au fost proclamate ca reguli de ordine interioara, insa angajatii devin
preocupati foarte mult de ceea ce imbraca la serviciu.
Norme de performanta. Astfel de norme sunt active in cadrul grupului de lucru care formuleaza o
serie de indicii puternice asupra a ceea ce este un "nivel potrivit de performanţă".
Norme care vizează acordarea recompenselor. Unele grupuri transformă modul de acordare a
recompenselor in norme. Exista cel putin patru astfel de norme: echitatea, egalitatea, reciprocitatea şi
responsabilitatea sociala.

De fiecare data cand cineva intra pentru prima oara intr-un grup (de exemplu, vine in prima zi la serviciu)
cauta acele indicii elocvente necesare pentru o comportare potrivită în acel grup. Astfel, s-a ajuns la
concluzia ca oamenii au o reala nevoie de structurare si predictibilitate in mediul social, în special în grupul
din care fac parte. Iar normele care cresc predictibilitatea comportamentelor membrilor grupului sunt
instituite si promovate cu tenacitate.

PROIECT

Obiective: Proiectul urmăreşte o consolidare a cunoştinţelor de comportament şi comunicare, aplicarea


acestor cunoştinţe în practică. În acelaşi timp se doreşte dezvoltarea abilităţilor de observare, analiză şi
soluţionare a unor probleme sau situagii din cadrul organizaţional (instituţia/departamentul în care îşi
desfăşori stagiul de practică).

Organizare: Proiectul va fi realizat individual şi va fi cât se poate de aplicat pe instituţia unde eşti implicat.
Se garantează confidenţialitatea pentru informaţiile din conţinutul proiectului.

Structură:

1. Descrierea instituţiei: interesează domeniul de activitate, numărul de angajaţi şi numărul de niveluri


ierarhice, structură organizatorică unde să fie marcată poziţia autorului proiectului.

2. Personalitate.
Elaborează câte un profil de personalitate pentru două persoane din cadrul organizației în care ai
desfăşurat stagiul de practică. Cele două persoane ar trebui să fie o provocare pentru tine. Pentru a realiza
aceste profile se vor folosi sistemele de trăsături de personalitate din materiale de documentare cuprins eîn
bibliografie sau site-uri specifice însoţite de exemple din comportamentul persoanei caracterizate care să
ateste acele trăsături. Se pot utiliza şi stilurile de comunicare.

3. Atitudini.
Observă atitudini care sunt prezente la mai multe persoane din cadrul instituţiei. Alege două dintre ele şi
realizează următoarea analiză pentru fiecare dintre ele:
- Descrierea atitudinii (dacă este o atitudine pozitivă sau negativă, legat de ce anume s-a format);
- Explica cum s-a format acea atitudine (analiza componentelor atitudinii);
- Descrie efectele atitudinii în cadrul organizaţiei;
- Oferă detalii despre două modalități prin care acea atitudine s-ar putea schimba (dacă apreciezi
efectele ca fiind negative) sau prin care s-ar putea valorifica în favoarea instituţiei (dacă atitudinea
este pozitivă).

4. Percepţia.
Descrii două distorsiuni perceptuale din mediul organizaţional. Oferă denumirea distorsiunii, detalii despre
contextul în care a apărut, efectele înregistrate şi posibilităţi de prevenire.

5. Motivaţia.
Identifică trei factori motivaţionali care influenţează motivaţia individuală sau a grupului din care faci parte.
Pentru fiecare factor realizează corelaţia cu o teorie motivaţională potrivită şi explicaă modul în care acel
factor îşi exercită influenţa la nivel individual sau de grup.

6. Grupuri şi munca în echipă.


a) Descrie un conflict din cadrul grupului din care ai făcut parte. Care au fost cauzele şi cum a fost
soluţionat. Dacă nu au existat conflicte cum explici acest fapt?
b) Identifică trei factori care influenţează performanţa grupului şi descrieţi influenţa acestor factori. Ce ar
trebui realizat pentru ca performanţa grupului să fie mai mare?
c) Care este contribuţia personală la asigurarea succesului grupului?

7. Etică
a) Precizează caracteristici de personalitate şi comportamente care îl califică sau îl descalifică pe
funcționarul public pentru rolul lui
b) Identifică şi exemplifică :

 Respectarea principiilor etice de comportament în relaţiile de muncă: principiul egalităţii,


principiul nediscriminării, accesului la informaţie,principiul transparentei,principiul respectului şi
consideraţiei, principiul confidenţialităţii

 Însuşirea normelor etice la locul de muncă: purtarea ecusonului cu datele de identificare; ţinuta
decentă, corespunzătoare funcţiei; stăpânire de sine (calm, politicos, respectos); atitudine
pozitivă în relaţiile cu publicul; foloseasirea un limbaj corect din punct de vedere gramatical,
oferirea de răspunsuri corecte şi complete

8. Învăţare
a) Ce ai învăţat din experienţa de a lucra în instituţia respectivă? Menţionează cel puţin două aspecte.
b) Unde sau cum vei folosi cele învăţate ?

Pentru sprijin în derularea activităţii studiază fişele de documentare . Studiază documentele


specifice puse la dispoziție de către tutore la departamentul unde îţi desfăşori stagiul de practică.
Planifică-ţi timpul de lucru pentru acest proiect pe toată perioada practicii.
Anexează copii ale documentele informative (dacă nu se încalcă confidenţialitatea informaţiilor) şi
rezolvarea fişei de lucru, la PORTOFOLIUL DE PRACTICĂ
EXERCIŢIU DE DESCOPERIRE

Completeză răspunsurile pe o fişă separată şi ataşeaz-o la jurnalul de practică. Anexează


copii ale documentele informative (dacă nu se încalcă confidențialitatea informațiilor) şi rezolvarea fişei de
lucru, la PORTOFOLIUL DE PRACTICĂ

2 STUDII DE CAZ

1. O asistentă foarte ocupată


La “Colegiul Economic ”, Maria este asistenta directoarei și in aceasă calitate coordoneaza si activitatea
secretariatului, a bibliotecii şi a micii cantine a şcolii. Maria este o persoană foarte ordonată şi foarte
muncitoare. Depune multa pasiune în muncă, totuşi multitudinea sarcinilor o solicită foarte mult şi a
început să resimtă o anumită tensiune şi oboseală, stare care a facut-o să fie mai puțin atentă, răbdatoare
și amabilă cu ceilalti şi chiar cu directoarea. Adesea, pentru a-și termina munca a rămas peste program,
sperând de asemenea că, dacă orele suplimentare nu-i pot fi plătite, cel puțin va fi recompensată în alt
mod.

Pe de alta parte, Maria nu poate să nu observe cât de lejeră este munca celor două secretare sau
administratorului de pratrimoniu, care par să profite de ea, plasându- i lucrări pe care le-ar putea face ei.
De pildă nu întelege de ce trebuie să centralizeze ea listele de inventar, facturile și nici de ce să verifice
centralizarea semestrială a rezultatelor școlare ale elevilor. Totuși problema nici măcar nu era că muncea
prea mult, deoarece era obișnuită cu munca. Dar ceilalţiîii faceau greutăţi: administratorul de patrimoniu
întarzia să- i trimită documentele (pe aceasta temă au avut recent o ceartă), iar secretarele se purtau urat
de ori cate ori se interesa de lucrări și păreau chiar că o sabotează. Nu s-a plans pentru că i se părea că
Sabrina, directoarea școlii, îi simpatiza mai mult pe ceilalti dar, în cele din urma, s- a decis să- i spună toate
aceste lucruri șefei.

1. Care sunt partile implicate și care sunt interesele lor?


2. Utilizați “harta conflictului” pentru clarificarea problemelor
3. Schimbarea programului de studiu săptămânal

2. Rectoratul universitatii “Bucur” a primit de la Ministerul Educatiei un fax prin care li se cerea să reducă
programul de invatamant la 18 ore pe saptamană.
Rectorul a cerut fiecarei facultăți să facă propuneri pentru a se conforma acestei cereri. La consiliul
profesoral cei mai multi profesori au fost impotriva schimbării.
Unii profesori au fost foarte critici, spunând ca aceasta nu este decat un pretext pentru a se reduce
alocațiile bugetare. Altii au refuzat ferm sa-si reduca numarul de ore deoarece nu ar putea sa-si acopere
norma de baza care le asigura salariul intreg. S-a exprimat apoi idea că reducerea atât de drastică a
numărului de cursuri şi de seminarii va avea efect negativ asupra pregătirii studenţilor.

Ei vor învaţa şi mai puţin decât înainte. In continuarea discuțiilor au apărut însă idei neaşteptate. Ca
schimbarea sa aibă efectul pozitiv scontat, trebuie ca procesul de predare şi examinare să fie schimbat.
Studenţii vor trebuie să citească bibliografia de calitate recomandată de profesori, care să constituie alături
de materia predată la curs baza pentru examinare.
Pe de alta parte, pentru completarea normelor, existau doua posibilităţi: unii profesori să predea la seriile
de învatamânt la distanţă şi anumite cursuri să fie comasate într- o singură materie.

1. Care sunt partile implicate si care sunt interesele lor?


2. Utilizati “harta conflictului” pentru clarificarea problemelor
3. Identificati zonele de acord si dezacord intre parti.
4. Care este obiectul negocierii?

Anexează copii ale documentele informative (dacă nu se încalcă confidențialitatea informaţiilor) şi


rezolvarea studiilor de caz, la PORTOFOLIUL DE PRACTICĂ

PROIECT

Întrebările noului angajat

Fiecare nou angajat intră pe poarta instituţiei însoţit de o suită de întrebări legate de lucruri considerate
eronat dintre cele mai banale, cum ar fi: ţinuta la locul de muncă, instrumentele pe care le are la
dispoziţie (telefon, fax, copiator etc.), pauza de masă, data la care se dă salariul, dacă se pune preț pe
punctualitate, daca munca peste program este o excepţie sau o regulă. Noul angajat trebuie să se
familiarizeze cu regulile casei, cu normele şi valorile acceptate, altfel ar avea un statut de neadaptat în
cadrul firmei.
Aflat sub presiunea obligatiei de a se adapta si de a dovedi de ce este in stare, un angajat nou are
nevoie de intelegere si interes din partea angajatorului. Va beneficia angajatul de înțelegerea de care
are nevoie?
Cu timpul, o altă serie de întrebari îşi vor aştepta răspunsul: Cum este apreciată munca mea? De ce
lucram aşa şi nu altfel? Cum pot face sugestii fară să supăr? Cum pot obține ajutor sau asistenţa într-o
problemă? Chiar dacă nu le rosteşte niciodată, noul angajat aşteaptă să lămuriţi împreună aceste
probleme de care depinde iniţierea lui completă.

Cerinţa proiectului:

Pune-te în postura unui nou angajat


Răspunde la întrebările propuse având ca bază instituţia la care ai efectuat stagiul de practică

Anexează copii ale documentele informative (dacă nu se încalcă confidenţialitatea


informaţiilor) şi rezolvarea proiectului, la PORTOFOLIUL DE PRACTICĂ

......................... ÎN LOC DE FINAL .............................

1. ”FILM”
Completează următoarea fişă pentru fiecare săptămână de practică. Centralizează toate
datele la terminarea stagiului de practică.
La final vei obţine un ”FILM” al activităţii practice desfăşurate
INDICATORI DE ANALIZAT
(Activităţi practice)

FAPTELE
F
F

II
IMPACTUL

LL
LECTIILE

M
M
METAFORA
Studiază documentele specifice puse la dispoziție de către tutore la departamentul unde îşi
desfăşori stagiul de practică.

Anexează copii ale documentele informative (dacă nu se încalcă confidenţialitatea informaţiilor) şi


rezolvarea fişei de lucru, la PORTOFOLIUL DE PRACTICĂ

2. BLAZON
Îţi propunem să desenezi propriul ”blazon” după modelul următor:
BLAZONUL NOSTRU
(Exerciţiu individual şi/sau al întregii echipe)

NUMELE SI PRENUMELE
NUMELE SI PRENUMELE
(sau numele echipei)
(sau numele echipei)

VALORI PE CARE NI LE ASUMĂM


...........................................................................................................
.............................................................................................................
...........................................................................................................
..........................................................................................................
...........................................................................................................

CE LUĂM CU NOI CE LĂSĂM ÎN SALA DIN


ACEST ”MODUL DE ”CURS”

............................................................................................
............................................................................................
............................................................................................
............................................................................................
Fişa de evaluare
............................................................................................
............................................................................................
............................................................................................
............................................................................................
............................................................................................
.....................................................
Studiază documentele specifice puse la dispoziţie de către tutore la departamentul unde îţi
desfăşori stagiul de practică.
Anexează copii ale documentele informative (dacă nu se încalcă confidenţialitatea informaţiilor) şi
rezolvarea fişei de lucru, la PORTOFOLIUL DE PRACTICĂ

3. ”PRIVEŞTE-TE ÎN … OGLINDĂ”

Atitudine Descrierea atitudinii la locul de muncă


Amabilitate O persoană amabilă este politicoasă cu colegii, clienţii şi cu persoanele cu
care intră în contact
Sociabilitate O persoana sociabilă se află în relaţii permanente cu cei din jur, este
apropiată şi prietenoasă
Diplomație O persoană diplomată este abilă în rezolvarea de probleme la locul de
muncă, dând dovadă de subtilitate în relaţii interpersonale
Maleabilitate O persoana maleabilă se adaptează uşor oricaror situaţii la locul de muncă
Inventivitate O persoană inventivă lucrează în situaţii nestructurate cu reguli bine stabilite
şi sarcini foarte exacte; îşi foloseşte creativitatea şi imaginaţia
Răbdare O persoană răbdătoare acceptă o situaţie dificilă fară a proiecta un termen
final pentru definitivarea ei
Calm O persoană calmă dă dovadă de stăpânire de sine, tact, în acţiunile
întreprinse şi în comunicarea cu ceilalţi
Punctualitate O persoană punctuală ajunge întotdeauna la timp
În afară de aceste atitudini, comportamentul profesional al unui angajat se mai bazează pe :

ate_ _ _ _ ascul_ _ _ _ onesti_ _ _ _ since_ _ _ _ _ _


autocun_ _ _ _ toler_ _ _ _ discr_ _ _ _ disponibi_ _ _ _ _ _

Îţi propunem, ca după ce studiezi materialul informativ, să îţi faci propriul profil din punct de
vedere al comportamentului etic. Eşti doar tu şi ”oglinda”, iar ea nu deformează adevărul.
Foloseşte linii, figuri geometrice, alte elemente grafice. Nu utiliza cuvinte !

Imaginea din oglindă

Aşa … sau…
… aşa ?
….. Au trecut anii.
Eşti managerul departamentului de resurse umane de la o importantă instituție

Având în vedere 6 din posturile pe care le-ai identificat în cadrul instituţiei, completează urmatoarea grilă de
observaţie
Ţine cont de trăsăturile de personalitate ale persoanelor monitorizate.

Ziua Momentul Comportament profesional la Consecinţe


locul de muncă

Alege, pe cât posibil, persoane cu trăsături de personalitate diferite. Fişele de observare elaborate
vor fi cel mult egale cu numărul de posturi şi persoane identificate/monitorizate.

Studiază documentele specifice puse la dispoziţie de către tutore la departamentul unde îţi desfăşori
stagiul de practică.
Anexează copii ale documentele informative (dacă nu se încalcă confidenţialitatea informaţiilor) şi
rezolvarea fişei de lucru, la PORTOFOLIUL DE PRACTICĂ

Pentru a culege date precise despre comportamentul profesional, sub aspectul frecvenţei de
manifestare, a contextului în care apare şi a intensităţii sale, angajatorul poate monitoriza în orice
moment angajatul folosind o grilă de observaţie.

}Jurnal de practică
Modul ETICĂ ȘI COMPORTAMENT PROFESIONAL
Relaţii interpersonale; Comportament etic

Locaţia - Instituţia publică, departament

Numele elevului } perioada }

În jurnalul de practică, vei completa următoarele informaţii:

Care sunt principalele activităţi relevante pentru modulul de practică pe care le-ai observat sau le-
ai desfăşurat?

Activităţi observate

Activităţi desfăşurate

Ce ai învăţat să faci pentru atingerea competenţei?

Care au fost activitatile practice care ţi-au plăcut? Motivează.

Ce activitati practice nu ţi-au plăcut? Motivează.

V. MODALITATEA DE EVALUARE:
descrierea modalitaţilor de evaluare (proba practică, portofoliu etc.)
A fi competent înseamnă:

a aplica cunoştinţe de specialitate


a folosi deprinderi specifice
a analiza şi a lua decizii
a fi creativ
a lucra cu alţii ca membru al unei echipe
a comunica eficient
a te adapta la mediul de muncă specific
a face faţă situaţiilor neprevăzute.

Evaluarea competenţelor profesionale este procesul de colectare a informaţiilor necesare


pentru stabilirea competenţei şi judecarea lor în raport cu cerinţele standardului.

Precizări în legătură cu aplicarea probei de evaluare


 vei fi evaluat în urma parcurgerii tuturor etapelor de învăţare
 vei realiza operaţiile practice cerute înainte de evaluare la fiecare etapă de învăţare
 certificarea acestor competenţe se va realiza în urma evaluării formative.
 înregistrarea performanţei se va realiza printr-o fişă de evaluare completată de profesor şi/sau
tutore pe parcursul probei
 Criteriile specifice de evaluare vor fi preluate din Standardul de Pregătire Profesională de către
profesor şi le vei cunoaşte încă de la începutul stagiului de practică.
 Instrumentele de evaluare vor fi: fişa de evaluare, proba practică, portofoliul

FIȘE DE EVALUARE
Fişa de evaluare (model)

Nume candidat: Nume evaluator:

U.C. 23 Etică şi comportament profesional


Sarcini Modul de realizare a Rezultatul Data
sarcinilor evaluării
1. Însuşirea normelor de comportament şi DA sau (√)
conduită în cadrul grupului: NU sau (X)
calm
stăpânire de sine
onestitate
respectarea partenerului
ascultarea opiniilor şi argumentelor
partenerilor
demnitate
să nu creeze suspiciuni
tact
atitudine pozitivă
2. Asigurarea unui climat favorabil lucrului în DA sau (√)
echipă: NU sau (X)
sprijin
încurajare
umor
ambianţă
rezolvarea amiabilă a conflictelor
diplomaţie
atitudinea faţă de colegi
3. Rezolvarea conflictelor de muncă: DA sau (√)
control preventiv NU sau (X)
negociere
arbitraj

Evaluatorul va bifa fiecare sarcină îndeplinită corect .


Competenţa se consideră atinsă dacă elevul îndeplineşte sarcina o singură dată.
Certificarea competenţei se obţine dacă toate sarcinile de lucru sunt îndeplinite. Sarcinile neîndeplinite
se vor reevalua după o perioada de pregătire folosindu-se acelaşi instrument de evaluare.

PROBA PRACTICĂ

1 Evaluarea prin proba practică va asigura recunoaşterea acumulărilor progresive în


cadrul modulului; aplicarea cunoştinţelor dobândite în cadrul instituţiilor în care se
efectuează stagiul de practică.

Modalităţi de evaluare:
 Vei fi pus într-o situaţia specifică, cum ar fi o situaţie de urgenţă, punctându-se
modul în care vei acţiona
 Verificarea raportului de stagiu efectuat în cadrul instituţiei şi susţinerea acestuia –
abilităţile de comunicare scrisă şi orală, atenţia la detaliu, capacitatea de a investiga,
capacitatea de a rezolva probleme - care asigură performanţa în activitate ; orientarea
spre client, gândirea strategică, centrarea pe rezultate, spiritul antreprenorial,
formarea de echipe performante
 Elaborare şi susţinerea unui proiect

PROIECTUL

 structura proiectului:
 titlu;
 introducere – argumentul, cu justificarea ipotezei sau a unei întrebări legate de temă;
 materiale şi metode:
 se vor preciza materialele şi echipamentul folosit;
 metoda de lucru;
 planul experimentului;
 rezultat – prezentarea rezultatelor sistematizat, pe articole însoţite de grafice, tabele,
diagrame, suporturi audio-video cu studii de caz;
 concluzii:
 păreri personale;
 soluţii propuse;
 generalizarea problemei;
 bibliografie – utilizarea corespunzătoare a bibliografiei;
 capacităţile / competenţele – care se evaluează în timpul realizării proiectului:
 metodele de lucru;
 utilizarea corespunzătoare a bibliografiei;
 utilizarea corespunzătoare a materialelor şi echipamentului;
 corectitudinea, acurateţea ştiinţifică;
 generalizarea problemei;
 organizarea ideilor şi materialelor într-un raport;
 calitatea prezentării;
 acurateţea cifrelor, desenelor

FIŞA DE EVALUARE
pentru proba practică (MODEL)

I. MONITORIZAREA PROGRESULUI PROIECTULUI1

1. Nume şi prenume candidat: ________________________________________


2. Calificare: _______________________________________________________
3. Numele, prenumele şi specializare îndrumător de proiect: ______________
4. Tema proiectului: _________________________________________________
5. Data începerii activităţilor de proiect: _________________
6. Competenţe vizate/implicate în realizarea/execuţia proiectului:
1
7. Stabilirea planului de activităţi individuale ale candidatului pentru proiect:

Data :_________ Semnătura candidatului: Semnătura îndrumătorului:

8. Stabilirea planului de redactare a Proiectului – suportul scris :

Perioada: __________Revizuit: _________Formă finală acceptată de îndrumător: __________

9. Întâlniri pentru monitorizarea proiectului:

Nr. Semnătura Semnătura


Data Observaţii
crt. elevului profesorului

II. APRECIEREA CALITĂŢII ACTIVITĂŢII CANDIDATULUI

DA
Criteriul Observaţii
NU
1. Activităţile practice întreprinse în cadrul proiectului se
raportează adecvat la tema proiectului
2. Abordarea temei proiectului a fost făcută dintr-o perspectivă
personală, candidatul demonstrând reflecţie critică
3. Activităţile practice au fost întreprinse sub supravegherea
îndrumătorului de proiect.
4. Realizarea sarcinilor de lucru stabilite prin planul proiectului a
fost făcută conform planificării iniţiale
5. Documentarea pentru proiect a fost făcută sub
supravegherea îndrumătorului de proiect.
6. Identificarea bibliografiei necesare redactării părţii scrise a
proiectului a fost realizată integral
7. Referinţele bibliografice utilizate la redactarea părţii scrise a
proiectului au fost prelucrate corespunzător şi nu sunt o
compilaţie de citate.
8. La realizarea sarcinilor de lucru din cadrul proiectului, s-a
făcut dovada: efortului personal, a originalităţii soluţiilor propuse,
a imaginaţiei în abordarea sarcinii.
9. Soluţiile găsite pentru rezolvarea problemelor practice au o
bună transferabilitate în alte contexte practice.

III. APRECIEREA CALITĂŢII PROIECTULUI

DA
Criteriul Observaţii
NU
1. Proiectul/produsul are validitate în raport de temă, scop,
obiective, metodologie abordată.
2. Proiectul/produsul demonstrează completitudine şi acoperire
satisfăcătoare în raport de tema aleasă.
3. Elaborarea proiectului şi redactarea părţii scrise a proiectului
au fost făcute într-un mod consistent şi concomitent, conform
planificării.
4. Utilizarea anumitor resurse este bine justificată şi
argumentată în contextul proiectului.
5. Redactarea părţii scrise a proiectului demonstrează o bună
consistenţă internă.
6. Redactarea părţii scrise a proiectului demonstrează o bună
logică şi argumentare a ideilor.
7. Proiectul/produsul reprezintă, în sine, o soluţie practică
personală, cu elemente de originalitate în găsirea soluţiilor.
8. Proiectul/produsul are aplicabilitate practică şi în afara şcolii.

IV. APRECIEREA PREZENTĂRII/SUSŢINERII ORALE A PROIECTULUI

DA
Criteriul Observaţii
NU
1. Comunicarea orală a candidatului este clară, coerentă,
fluentă
2. Prezentarea a fost structurată echilibrat în raport cu tema
proiectului şi cu obiectivele acestuia
3. Demonstrare putere de sinteză şi adaptarea prezentării la
situaţia de examinare
4. susţinere puncte de vedere şi opiniile într-un mod personal şi
bine argumentat
5. Utilizare în prezentare elemente de grafică, modele, aplicaţii,
TIC, etc, în scopul accesibilizării informaţiei şi al creşterii
atractivităţii prezentării.

Nota finala ____________Profesori evaluatori________________________Data:

PORTOFOLIUL

Scopul principal al portofoliului este de a pune în relief ”De ce eşti capabil”

Filosofia didactică a acestei forme de evaluare constă în deplasarea accentului de la “ce nu ştie şi ce nu
poate face elevul” spre “ce ştie şi ce poate elevul” la tema şi la disciplina respectivă, în integrarea
evaluării calitative şi cantitative, şi, totodată, reorientarea de la evaluare spre autoevaluare.
Obiectivele unui portofoliu sînt: motivarea ta prin aprecierea rezultatelor tale şi prezentarea experienţelor
dobîndite, urmărirea dinamicii procesului de instruire şi îşi va permite să planifici învăţarea; să scoşi în
relief preocupările pentru disciplina respectivă;

Portofoliul :
instrument de evaluare,
oferă posibilitatea de a emite o judecată de valoare care reflectă evoluţia ;
reprezintă o colectie exhaustivă de informaţii despre progresul şcolar al unui elev, obţinut printr-o
varietate de metode şi tehnici de evaluare;
se proiectează de către profesor în funcţie de context şi reuneşte diferite instrumente de evaluare
tradiţionale şi alternative;
sintetizează activitatea elevului de-a lungul stagiului de practică reprezentand astfel si o forma de
evaluare sumativă a achiziţiilor elevului şi a preocupărilor sale;

Portofoliul este poate cea mai complexă activitate de evaluare şi de autoevaluare iar rezultatul final
este o colectie eterogenă de documente care poate cuprinde:
date despre programul tău;
temele pentru acasă;
proiectele realizate în decursulul unei perioade de timp (în general un semestru sau tot anul), precum şi o
scurta „istorie” a acestora (data la care a fost dat in lucru, echipa de lucru cu atributiile fiecaruia, timpul de
lucru esalonat in zile, bibliografie consultata, etc.);
fişe de autoevaluare de tipul: stiu sa fac..., calităţi/defecte.
tot ceea ce ai lucrat în decursul perioadei vizate, etc.

Să ai în vedere urmatoarele:

buna alegere a materialelor care trebuie sa existe in portofoliu;


calitatea documentelor din portofoliu poate fi un indiciu de valoare asupra atitudinii tale faşă de
desfăşurarea stagiului de practică
organizarea calendaristica a acestora;
fiecare document trebuie adnotat de catre profesor/tutore (note, observatii, etc.)
vei face o prezentare a portofoliului, a ceea ce ai remarcat în timpul desfăşurării practicii
eşti parte a sistemului de evaluare şi îşi poţi urmări, pas cu pas, propriul progres

Un portofoliu poate sa cuprindă:

La interior

Conţinutul focalizat pe concepte şi capacităţi esenţiale:

selecţii din insemnari care exemplifica reflectii, originalitate,


produse elaborate, variate tipuri – concepere studii de caz, jocuri de rol, mijloace audio-vizuale
(exemple etică şi comportare profesionala – pozitive şi negative)
produse care arată procesul de dezvoltare: început; planificare; revizuiri;
produse care indică interesele, stilul elevului si folosirea unei varietati de inteligente:

Date privind activitatea la locul de desfăşurare al practicii:

rezolvarea fişelor de lucru, a fişelor de observare


rezolvarea studiilor de caz propuse;
studii de caz, jocuri de rol elaborate pe baza informațiilor culese la locul de practică;
referate; eseuri, proiecte;
participarea la activităţile organizate de instituţie pe timpul desfăşurării practicii
fişa de observare elaborată de tutore
jurnalul de practică;
alte materiale informative, de documentare, etc. utilizate
La exterior poate arăta ca mapă, cartotecă, cutie mică, etc. comoditatea în utilizare fiind unica
cerinţă ce se cere respectată.

CITEȘTE CU ATENŢIE !

Stagiile de practică s-au terminat.


Urmează evaluarea portofoliului.

La începutul stagiilor de practică vei primi o lista cu elementele minime şi maxime


obligatorii de cuprins în portofoliu şi care vor fi cuprinse în evaluare
Respectă cerinţele şi organizează elementele după criteriile sugerate ; componentele au
punctaje diferite (unele valorează mai mult, altele mai puţin).

Îşi recomandăm să divizezi conţinutul portofoliului în următoarele categorii:


- obligatorii: probe scrise de sine stătătoare;
- de cercetare: realizarea unor proiecte cu grad ridicat, cercetarea unor aspecte, rezolvarea
problemelor nonstandard cu grad sporit de performanţă, elaborarea de studiide caz, jocuri de
rol, filme, fotoggrafii, postere;
- situative: aplicarea conţinutului studiat în situaţii practice, pentru rezolvarea problemelor
aplicative;
- descriptive: scrierea referatelor şi a eseurilor; proiectelor,
- externe: avizele profesorului/tutorelui, fişe de observarl ale profesorului.

Repartiţia aproximativă poate fi următoarea:


- categoria obligatorie – 10 %;
- categoria de cercetare – 50 %;
- situativă – 20 %;
- descriptivă – 15 %;
- externă – 5 %

Criterii de notare a portofoliului (model orientativ)


Nivelul Conţinutul Nota
1. Portofoliul se caracterizează prin multilateralitate în reflectarea 9 - 10
categoriilor şi a criteriilor principale de evaluare. Conţinutul unui
asemenea portofoliu demonstrează eforturi considerabile depuse
şi un evident progres al elevului privind dezvoltarea gîndirii
economice, capacitatea de a rezolva probleme, abilităţi de aplicare
şi comunicare, prezenţa unui înalt nivel de autoevaluare şi atitudine
creativă faţă de disciplina dată. Conţinutul şi aspectul portofoliului
probează originalitate şi creativitate.
2. Portofoliul constituie dovada unor cunoştinţe şi capacităţi solide, 7 - 8,99
însă spre deosebire de primul nivel aici pot lipsi unele elemente din
categoria celor neobligatorii, nu este originalitate în conţinut, iar
elementul de creativitate este lipsă.
3. Se pune accentul pe categoria principală după care se poate 5 - 6,99
judeca despre nivelul însuşirii cunoştinţelor şi a capacităţilor
prevăzute în programa de studii. Lipsesc argumente ce
demonstrează gîndirea creativă, capacităţi aplicative, abililităţi de
comunicare orală şi scrisă.
4. După portofoliul de acest nivel, este dificil a-ţi crea o imagine clară Sub 5
despre capacităţile elevilor. De regulă, el conţine fragmente de
sarcini din diferite categorii, coli separate cu sarcini realizate
parţial, încercări de efectuare a lucrărilor practice, etc. Conţinutul
unui asemenea portofoliu dovedeşte absenţa avansării în instruire.

ANEXE

(exemple şi indicaţii pentru modalitatea de completare şi utilizare a instrumentelor de


lucru);

CE MAI ESTE NECESAR SĂ AI ÎN VEDERE! NOTEAZĂ, REŢINE ŞI APLICĂ!

TOPUL RESPONSABILITĂŢILOR PENTRU CEL CARE ÎNVAŢĂ

PUNE ÎNTREBĂRI
ÎNVAŢĂ TOTUL DESPRE MUNCA TA
ÎNVAŢĂ TOTUL DESPRE MUNCA CELORLALȚI DIN ECHIP TA
ÎNVAŢĂ TOT CE POŢI DESPRE INSTITUȚIA UNDE ĂȚI VEI DESFPŞURA PRACTICA
DEZVOLTA RELAŢII BUNE
MUNCEŞTE DIN GREU
FII DISPONIBIL SĂ AJUŢI ACOLO UNDE ESTE NEVOIE
ADOPTA O ATITUDINE POZITIVĂ
OFERĂ-TE VOLUNTAR PENTRU ÎNDATORIRI
FĂ TOTUL CU RESPONSABILITATE
ETICĂ ŞI EFICIENŢĂ PROFESIONALĂ – REGULI DE BAZĂ

SĂ SOSEŞTI LA TIMP LA LOCUL UNDE ÎŢI VEI DESFĂŞURA STAGIUL DE PRACTICĂ


FII O PERSOANĂ ATENTĂ LA DETALII
IA MULTE NOTIŢE ŞI FOLOSEŞTE-LE ATUNCI CÂND ESTE NEVOIE
FII RESPONSABIL. DACĂ SIMŢI CĂ NU TE-AI MATURIZAT ÎNCĂ,FĂ-O ACUM; ACORDĂ-ŢI O
ȘANSĂ!
ÎNVAŢĂ SĂ LUCREZI ÎN ECHIPĂ. SUCCESUL ECHIPEI DEVINE MAI IMPORTANT DECÂT
SUCCESUL PERSONAL
FII CINSTIT ŞI LUCREAZĂ CÂT POŢI DE BINE
SĂ TE COMPORŢI CA UN PROFESIONIST PRIN MODUL CUM TE ÎMBRACI, VORBEŞTI
STABILEŞTE BINE PRIORITĂȚILE
TRATEAZĂ-I PE CEILALŢI AŞA CUM ŞI-AR PLĂCEA ŢIE SĂ FII TRATAT

ALTE INFORMAŢII UTILE


Navighează pe internet şi accesează site-uri utile pentru etică şi comportament profesional.
Fii un fin observator a mediului în care îşi desfăşori stagiul de practică
Completează un jurnal cu observaţiile proprii

UTILIZAREA INSTRUMENTELOR DE LUCRU


Pentru fiecare fişe de observare, fişe de lucru sau studiu de caz şi-au fost precizate căteva informaţii de
care să ţii seamă.

Utilizează fişele de documentare cuprinse în auxiliarul curricular, dar şi alte materiale de documentare puse
la dispoziţie de tutore la locul de desfăşurare a stagiilor de practică.

De fiecare dată când ai terminat de întocmit fişele, solicită ca acestea să fie verificate de către
profesor/tutore şi apoi anexează-le în portofoliul de practică.

Pentru fiecare documentare efectuată, completează fişe speciale, cu menţionarea referinţelor bibliografice.
şi aceste fişe anexează-le la portofoliul personal.

MAI POŢI UTILIZA!


Observarea directă
Observarea procesului de evaluare şi întocmirea ”raportului de evaluare”. compara cu datele precizate în
fişa postului
În momentul evaluării personalului se întocmeşte ”raportul de evaluare”. poţi observa aceasta activitate şi
completa formularul următor
RAPORT DE EVALUARE
a performantelor profesionale individuale ale functionarilor publici
 
Numele si prenumele ..................................................................................................................
Functia publicã, categoria, clasa si gradul : .........................................................................
Data ultimei avansãri (în categoria, clasa si gradul actual) :.................................................
Perioada evaluatã: de la ............................................ la ......................................................
Studii......................................................
Programe de instruire *) ............................................................................................................
 
Nr. crt. Obiective % din timp Termen de Realizat
realizare (pondere)
-%-
1.        
2.        
3.        
4.        
5.        
 
Criteriile de performantã**)
Comentarii .........................................................................................................................................
 
Grad de importantã***) Note Calificativ final al evaluãrii****):
     
 
Referat*****):
Rezultate deosebite:
 
Dificultăți obiective întâmpinate în perioada evaluatã:
Alte observatii:
Obiective pentru urmãtoarea perioadã pentru care se va face evaluarea:
 
Nr. crt. Obiective % din timp Termen de realizare
1.      
2.      
3.      
4.      
5.      
 
**) Urmate în perioada evaluatã.
***) Se completeazã cu cele stabilite conform art. 4 din metodologie.
****) Pentru cel putin un criteriu de performantã se va stabili gradul de importantã “foarte important”; pentru
cel putin un criteriu de performantã se va stabili gradul de importantã “important”; pentru cel putin un
criteriu de performantã se va stabili gradul de importantã “mai putin important”.
*****) Se stabileste în urma aplicãrii formulei prevãzute la art. 12 alin. (5) din metodologie.
*****) Se completeazã de evaluator.
 
Programe de instruire recomandate sã fie urmate:
 
 Comentariile functionarului public evaluat:
 
 Semnãtura functionarului public evaluat ........................................................................................
Data ..................
Semnãtura evaluatorului ..................................................................................................................
Numele si prenume ..........................................................................................................................
Functia publicã..
Data ..................
Comentariile persoanei care contrasemneazã:
 
 Semnãtura ........
Numele si prenumele ......................................................................................................................
Functia publicã..
Data ........

Harta conceptuală

Este oglinda ale modului de gândire, simtire şi întelegere.


Se constituie ca un important instrument pentru învăţare, cercetare şi evaluare.
Este reprezentată în mod diagramatic, oglindind reţelele cognitive şi emotionale formate cu
privire la anumite noţiuni.
Hărtile conceptuale se prezintă ca o tehnică de reprezentare vizuală a structurii informaţionale.
Esenţa cunoaşterii consta în modul cum se structurează cunoştinţele.

Important este nu cât cunoşti ci relaţiile care se stabilesc între cunoştintele


asimilate.
Performanţa depinde de modul în care îşi organizezi experienţa, ideile şi
aplicabilitatea acestora.

Model hartă

Programul zilnic (lineară)


După acest model poţi redacta hărţi pentru principalele elemente legate de etică şi comportament
profesional folosind cuvinte cheie şi variante de elaborare
Exemplu:
etică,valori, principii, norme, ţinuta decentă, corespunzătoare funcţiei; stăpânire de sine (calm, politicos,
respectos); atitudine pozitivă în relaţiile cu publicul; limbaj corect din punct de vedere gramatical,
norme de comportament şi conduită în cadrul grupului: calm, stăpânire de sine, onestitate, respectarea
partenerului, ascultarea opiniilor şi argumentelor partenerilor, demnitate, să nu creeze suspiciuni, tact,
atitudine pozitivă
lucrul în echipă: sprijin, încurajare, umor, ambianţă, rezolvarea amiabilă a conflictelor,diplomaţie, atitudinea
faţă de colegi, perturbarea informaţiei, zvonuri, dezaprobări,neînţelegeri,diferenţă între profesional şi puterea
de muncă, control preventiv, negociere, arbitraj

Jurnalul dublu
Îşi poţi crea şi completa ”jurnalul personal”
Noi îşi mai propunem o variantă:

JURNALUL DUBLU
Scop: formarea şi dezvoltarea capacităţii de a învăţa prin reflectarea în scris asupra mconţinutului
unui text /mesaj

Demers metodologic:
Fila de jurnal se împarte în două coloane;
- În stânga vei nota textul studiat sau informaţia primită de la tutorele de practică, care te-a
impresionat
- În dreapta vei argumenta alegerea făcută, puteţi nota o idee principală sau face un comentariu

Textul notat în stânga filei de jurnal este urmarea unei amintiri despre o experienţă personală, pentru că te-
a surprins, pentru că o consideiă relevantă.
În partea dreaptă să consemnezi de ce ai ales acel text/acea informaţie; de ce l-ai notat? La ce te-a făcut
să te gândeşti? Ce întrebare ai în legătură cu acel fragment? Ce te-a făcut să-l notezi.? La ce te-a făcut să
te gândeşti?
Informație primită Argument
  GLOSAR DE TERMENI

Etica
una din principalele ramuri ale filosofiei; poate fi numită ştiinţa realităţii morale; încearcă elucidarea
problemelor morale printr-un demers cognitiv.
filosofie asupra moralei, a binelui şi a răului, a datoriei
sistemul sau codul moral al unei anumite persoane, religii, grup sau profesie. Moralitatea este
legată de rezolvarea sau capacitatea de a realiza distincţia dintre bine şi rău în comportament.

Cod etic
reflectare a valorilor, serveţte la simbolizarea principiilor după care un grup profesional sau o
organizaţie se defineşte pe sine.
mai mult decât un document administrativ, mai mult decât o lista de reguli, dupa care un membru al
organizatiei sau al unui grup profesional poate identifica sau exclude comportamentul deviant.

Cod de conduită a personalului din autorităţile şi instituţiile publice


reglementează normele de conduită profesională a personalului contractual.

Comportament profesional
modalitatea de a acţiona în anumite împrejurări sau situatii, conduită, purtare, comportare care ţine
de o profesie.
delimitează coordonatele in limitele caruia se manifesta o conduita specifica unei profesii. Astfel,
exercitarea cu succes a unei profesii presupune atat un nivel aptitudinal, cat si dezvoltarea si
exprimarea la locul de munca a unor trassaturi de personalitate

Personalitate şi comportament profesional  În funcţie de tipul de personalitate se pot defini mai
multe tipuri de comportament profesional:
  1. Ambiţiosul: are un dezvoltat spirit de competiţie, lucrează într-un ritm alert, având un randament mare
în muncă, îşi asumă responsabilităţi, poziţia în sistemul (organizaţia) din care face parte este importantă
pentru el, manifestând tendinţe de ascensiune socială
  2. Conformistul: are o personalitate care aderă la normele grupului, evită să-şi exprime ideile, fiind de
acord cu ceilalţi, este loial şefului, îl preocupă beneficiile companiei şi caută căi de reducere a costurilor, nu
declanşează conflicte, manifestă dorinţa de a fi în asentimentul celorlalţi.
  3. Dependentul: este interesat de stabilitatea locului de muncă, având nevoie de un mediu securizant şi
de un salariu fix, evită în mod sistematic situaţiile de competiţie, nu este preocupat de ascensiunea socială.
  4. Profesionistul: caută o profesie corespunzătoare aptitudinilor sale profesionale şi nivelului de
cunoştinţe de care dispune, în care meritele să-i fie recunoscute şi în care să existe condiţii pentru schimb
de experienţă; vrea să fie în contact cu noile descoperiri; este creativ, preferă probleme abstracte,
teoretice; apreciază un şef competent cel puţin egal, dacă nu superior; dispune de o motivaţie cognitivă.
  5. Omul companiei:  vrea să lucreze într-o organizaţie cunoscută, cu clădiri şi utilităţi moderne, fără
program fix, unde activitatea să aibă un status ridicat; confortul, condiţiile de lucru foarte bune sunt aspecte
vizate atunci când caută un loc de muncă (birou elegant, grup recunoscut, securitate, climat geografic
plăcut).
  6. Tigrul orientat spre sarcină: preferă un ritm alert, dinamic chiar situaţiile tensionate; este potrivit
pentru activităţile care cer luarea deciziilor într-un timp scurt, asumarea responsabilităţilor; obţine satisfacţii
reale prin munca sa.
  7. Analistul: îi place să lucreze singur; este un spirit reflexiv, analizează problemele în profunzime,
căutând soluţia optimă; face totul cu pasiune, preferând problemele interesante; în echipă este omul căruia
i se cere frecvent ajutorul.
  8. Tehnicianul: este priceput în ceea ce face; execută operaţiile în ordine, preferă să lucreze în probleme
de natură aplicativă, să utilizeze îndemânările tehnice decât să descopere lucruri noi; doreşte o
poziţie într-un grup de lucru permanent cu sarcini bine circumscrise.
  9. Omul de echipă: îşi pune cel mai bine în valoare aptitudinile când lucrează în grup, în situaţii de
rezolvare a unor probleme; elaborează planuri, are o bună viziune de ansamblu; este bine organizat,
găseşte soluţii de ieşire din situaţii dificile; este autonom; caută o profesie care să-i dea libertatea de care
are nevoie (program lejer, climat de lucru liber); preferă o muncă în care să nu fie nevoit să adere la politica
companiei; preferă situaţiile necompetitive, unde salariul şi promovările vin automat.
  10. Business man-ul: are un spirit practic, este inteligent, dinamic, energic, preferă să lucreze într-o
organizaţie eficientă din punct de vedere administrativ; preferă poziţia de lider sau de membru al unei
echipe lider, este interesat de politica firmei; îşi exprimă ideile chiar dacă există divergenţe de opinie; îi
place să dezvolte idei şi tehnici noi.

Conflict de interese
situaţie sau împrejurare in care interesul personal, direct ori indirect, al angajatului contractual
contravine interesului public, astfel încât afectează sau ar putea afecta independenţa şi
imparţialitatea sa în luarea deciziilor ori îndeplinirea la timp şi cu obiectivitate a îndatoririlor care îi
revin în exercitarea funcţiei deţinute;

Disciplina muncii
starea de ordine existentă în desfăşurarea procesului de muncă, rezultând din respectarea întocmai
a normelor juridice care reglementează acest proces şi din indeplinirea de către toţi participanţii a
obligaţiilor asumate, potrivit legii, contractelor colective de muncă şi contractelor individuale de
muncă.

Funcție
ansamblul atribuţiilor şi responsabilităților stabilite de autoritatea sau instituţia publică, în temeiul
legii, în fişa postului;
Interes public
acel interes care implică garantarea şi respectarea de către instituţiile şi autorităţile publice a
drepturilor, libertăţilor şi intereselor legitime ale cetăţenilor, recunoscute de Constituţe, legislaţia
internă şi tratatele internaţonale la care România este parte, precum şi îndeplinirea atribuţilor de
serviciu, cu respectarea principiilor eficienţei, eficacităţii ţi economicităţii cheltuirii resurselor;

Interes personal
orice avantaj material sau de altă natură, urmărit ori obţinut, în mod direct sau indirect, pentru sine
ori pentru alţii, de către personalul contractual prin folosirea reputaţiei, influenţei, facilităţilor,
relaţiilor, informaţiilor la care are acces, ca urmare a exercitării atributiilor funcţiei:

Informaţie de interes public


orice informaţie care priveste activitatile sau care rezultă din activitățile unei autorităţi publice ori
instituţii publice, indiferent de suportul ei;

Informaţie cu privire la date personale


orice informaţie privind o persoana identificată sau identificabilă.

Relaţii interpersonale
tip de relaţii sociale caracterizate prin faptul că sînt stabilite între persoane (nu grupuri, instituţii,
colectivităţi) şi sînt regizate într-o măsură semnificativă de logica necesităţilor umane individuale.
Multe necesităţi individuale sînt satisfăcute în relaţiile dintre persoane: suport psihologic, dragoste,
stimă, reducere a incertitudinii şi anxietăţii, afiliere, securitate, statut, prestigiu.

Valori
expresia unor preferinţe şi credinţe colective, dar şi a unor orientări fundamentale şi principii
generale.
un set de credinţe şi norme care ne ghidează modul de a acţiona; sunt ceea ce definesc
organizaţia şi determină comportamentul organizaţional.
BIBLIOGRAFIE;
1. VIOLETA CHIRIAC, ETICA ŞI EFICIENŢA PROFESIONALĂ, BIBLIOTECA PERFORMANŢELOR
2. AURELIAN SBURLESCU, COMUNICARE EFICIENTĂ, BIBLIOTECA PERFORMANŢELOR ÎN
CARIERĂ, ED.BIC ALL; 2005
3. ÎMBUNĂTĂŢIREA ACTIVITĂŢILOR DE ÎNVĂŢARE, MANUAL ELABORAE MATERIALE DE
ÎNVĂŢARE, ELABORAT ASISTENŢĂ TEHNICĂ PENTRU CONSTRUCŢIA INSTITUŢIONALĂ A
SISTEMULUI DE ÎNVĂŢĂMÂNT PROFESIONAL ŞI TEHNIC, ROMÂNIA EUROPE
AID/122825/D/SER/RO
4. MĂDĂLINA GHEORGHIŢĂ, RALUCA NEGULESCU, GHID DE COMUNICARE PUBLICĂ,
ED.HUMANITAS, 2001
5. GEOFF PETTY, PROFESORUL AZI, METODE MODERNE DE PREDARE, ED.ATELIER DIDACTIC, 2007
6. ALAIN CARDON, JOCURILE MANIPULĂRII, ED.CODECS, 2002
7. ALAIN CARDON, VINCENT LENHARDT, PIERRE NICOLAS, ANALIZA TRANZACȚIONALĂ,
ED.CODECS, 2002
8. ION OVIDIU PÂNIŞOARĂ, COMUNICAREA EFICIENTĂ, ED.POLIROM, 2008
9. IOAN NEACŞU, ÎNVĂŢAREA INDEPENDENTĂ, GHID METODOLOGIC, BUCURESTI, 2006
10. POPA MIRELA ETICĂ ÎN AFACERI, UNIV. BABEŞ-BOLYAI CLUJ, 2004
11. BALDRIGE, LITIŢIA: CODUL MANIERELOR ÎN AFACERI. BUCUREŞTI, 1995.
12. BOBOC, I., COMPORTAMENT ORGANIZAŢIONAL ŞI MANAGERIAL, BUCUREŞTI, ED. ECONOMICĂ,
2003.
13. BIXTER, S – DUGAN, L.S.: PROFESIONIŞTII. STIL ŞI ETICHETĂ. BUSINESS. 2001.
14. CERTO, S.C. MANAGEMENTUL MODERN: DIVERSITATE, CALITATE, ETICA ŞI MEDIUL GLOBAL.
BUCUREŞTI: ED. TEORA, 2002.
15. ELENA JOIŢA, EDUCAŢIA COGNITIVĂ. FUNDAMENTE. METODOLOGIE, EDITURA POLIROM, 2002
16. JELEV, VIORICA: ETICĂ, DIPLOMAŢIE ŞI COMPORTAMENT ÎN AFACERI. 2001.
17. GARY, JOHNS: COMPORTAMENT ORGANIZAŢIONAL. BUCUREŞTI: ED. ECONOMICĂ, 1996.
18. PIETKIEWICZ, E: ETICHETA MANAGERULUI. BUCUREŞTI: ED. ALL EDUCATIONAL, 1999.
19. TIERNEY, E. ETICA ÎN AFACERI. BUCUREŞTI: 1999
20. MICLEA, M. ,PSIHOLOGIA COGNITIVĂ, MODELE TEORETICO-EXPERIMENTALE, EDITURA
POLIROM, 1999
21. JINGA, I., I. NEGREŢ, ÎNVĂŢAREA EFICIENTĂ, EDITURA ALDIN, BUCUREŞTI, 1999
22. XXX - REVISTA CARIERE, COLECȚIE 2008,2009
23. XXX - CODURI DE ETICĂ ȘI FIȘE DE POST SPECIFICE INSTITUȚIILOR PUBLICE
24. XXX - INTELTEACH-INSTRUIRE ÎN SOCIETATEA CUNOAŞTERII, SUPOT DE CURS, BACĂU, 2007
25. XXX – LIDERII MILENIULUI TREI, SUPORT DE CURS, FUNDAȚIA CODECS PENTRU LEADERSHIP
26. XXX - LEGE nr. 477 din 8 noiembrie 2004 privind Codul de conduita a personalului contractual din
autoritatile si institutiile publice
27. WWW.RADIO3NET.RO
28. WWW.INTEL.COM/EDUCATION/TEACH
29. WWW.EDU.RO
30. WWW. GEFFPETTY.COM
31. WWW.DIDACTIC.RO
32. WWW.ETHICS.ORG
33. WWW.LEGALETHICS.COM