New Ifag

1) Determinati diferenta de consum orar de combustibil pentru o caldarina care produce 2 to/h abur saturat cu p=1,1MPa, este alimentata
cu combustibil cu Qi1=40MJ/Kg, randamentul de transfer 80 %, temperatura apei de alimentare t aa = 60 grade C, cand se alimenteaza cu
un tip de combustibil cu Qi2= 10 200 KcalKg...
dif ch = -10,1Kg/h;
2) Determinati diferenta de consum orar de combustibil pentru o caldarina care produce 2 to/h abur saturat cu p=16 bar, este alimentata
un tip de combustibil cu Qi2= 10 200 Kcal/Kg...
dif ch = -10,2 Kg/h;
un tip de combustibil cu Qi2= 38 500 KJlKg...
dif ch = + 6 Kg/h;
cu combustibil cu Qi1=40MJ/Kg, randamentul de transfer 80 %, temperatura apei de alimentare t aa = 375 K, cand se alimenteaza cu un
tip de combustibil cu Qi2= 10 200 Kcal/Kg...
dif ch = -11,2 Kg/h;
un tip de combustibil cu Qi2= 9800 Kcal/Kg...
dif ch = -4 Kg/h;
un tip de combustibil cu Qi2= 10 200 Kcal/Kg...
dif ch =22,3 Kg/h;
7) Determinati variatia de consum specific de combustibil pentru o caldare care are abur saturat cu p=16 bar, randamentul de transfer
=75%, alimentata initial cu condens la temperatura de 70 grade C cand se preincalzeste apa de alimentare cu 75 grade C. Puterea
calorifica inferioara a combustibilului este Qi=39 MJ/Kg....
dif cs = 0,011 Kg comb/Kg abur,
11) Recalculati randamentul unei caldari care produce izobar la p=40 bar abur supraincalzit la temperatura de 500 grade C alimentata cu
combustibil avand Qi=40 Mj/Kg cu un consum specific de combustibil cs=0,08 Kg comb/kgabur, iar temperatura apei de alimentare este
mai scazuta cu 150 grade C decat temperatura de vaporizare cand intra in functiune supraincalzitorul...
94%.
combustibil avand Qi=40 Mj cu un consum specific de combustibil cs=0,12 Kg comb/kgabur, iar temperatura apei de alimentare este mai
scazuta cu 150 grade C decat temperatura de vaporizare cand intra in functiune supraincalzitorul...
64%;
mica cu 100 grade C decat temperatura de vaporizare cand intra in functiune supraincalzitorul...
0,7%;
mica cu 100 grade C decat temperatura de vaporizare cand intra in functiune supraincalzitorul...
80 %;
combustibil avand Qi=10.000 kcal/kg cu un consum specific de combustibil cs=0,08 Kg comb/kgabur, iar temperatura apei de alimentare
este mai mica cu 100 grade C decat temperatura de vaporizare cand intra in functiune supraincalzitorul...
84%;
16) Calculati cantitatea de energie termica (in Giga calorii) pierduta orar in cazul scoaterii din circuit a supraincalzitorului izobar care
furniza 10 to/h abur cu temperatura de 400 grade C si presiunea de 2,5 MPa….
1,05Gcal;
furniza 10 to/h abur cu temperatura de 400 grade C si presiunea de 35 bar….
1,002 Gcal;
1,6 Gcal;
2,1 Gcal.
20) Determinati temperatura de preincalzire a condensului de 60 grade C necesara pentru a asigura o economie de combustibil cu Qi=40
MJ de 20 Kg/h la o caldarina care livreaza abur la presiunea p= 25 bar cu randamentul de vaporizare de 0,75 si debitul de 2 to/h. caldura
specifica se considera 4,2 kj/kg K...
131 grade C;
specifica se considera 4,2 KJ/kg K...
135 grade C
167 grade C;
141 grade C
108 grade C;
MJ de 20 Kg/h la o caldarina care livreaza abur la presiunea p=16 bar cu randamentul de vaporizare de 0,75 si debitul de 2 to/h. caldura
131 grade C.
26) Determinati grosimea necesara colectorului unei caldari acvatubulare care functioneaza la presiunea nominala p n= 5 MPa, are
diametrul exterior al colectorului De= 0,9 m, adaosul de coroziune c=1mm, este construita din otel cu rezistenta admisibila de 200 N/mm2,
iar factorul de slabire este de 0,85...
12,7 mm
27) Determinati grosimea necesara colectorului unei caldari acvatubulare care functioneaza la presiunea nominala p n= 20 bar, are
5,6 mm;
10,1 mm;
16,6 mm;
14,2 mm;
31) Care este presiunea maxima admisa intr-o caldare acvatubulara construita din otel cu rezistenta admisibila de 175 N/mm2, grosimea
tamburului s=10 mm, diametrul tamburului D= 0,9 m, adausul de corosiune c= 3 mm, factorul de slabire de 0,8….
2,5 MPa;
17,7 bar;
3,2 MPa;
3,2 MPa;
3,2 MPa.
36) Determinati grosimea necesara pentru capacele de forma semieliptica de la colectorul unei caldari acvatubulare pentru care avem
urmatoarele date: presiunea nominala pn= 50 bar, diametrul exterior al tamburului De= 0,85 m, rezistenta admisibila de 150 N/mm2,
coeficientul de slabire de 0,9, adaosul de corosiune c=1 mm, inaltimea partii bombate h= 0,3m...
12,2 mm.
7,7 mm;
coeficientul de slabire de 0,9, adaosul de corosiune c=1 mm, inaltimea partii bombate h= 0,2mm...
17,9 mm;
urmatoarele date: presiunea nominala pn= 50 bar, diametrul exterior al tamburului De=0,75 m, rezistenta admisibila de 150 N/mm2,
9,7 mm;
14,5 mm;
41) Calculati randamentul unei caldari cu supraincalzitor intermediar izobar pentru care se cunosc urmatoarele date: presiunea de vaporizare
p1=60 bar, presiunea intermediara p2=0,25 p1, temperaturile de supraincalzire t si= 500 grade C, temperatura apei de alimentare taa=tsat-
100 grade C, debitul nominal de abur D=20 to/h, randamentul vaporizatorului de 55%, puterea calorifica inferioara a combustibilului
Qi=40MJ/kg.Destinderea in prima treapta a turbinei se considera adiabata...
0,89;
42) Calculati randamentul unei caldari cu supraincalzitor intermediar izobar pentru care se cunosc urmatoarele date: presiunea de
vaporizare p1=40 bar, presiunea intermediara p2=0,25 p1, temperaturile de supraincalzire t si= 500 grade C, temperatura apei de alimentare
taa=tsat-100 grade C, debitul nominal de abur D=20 to/h, randamentul vaporizatorului de 55%, puterea calorifica inferioara a combustibilului
0,79;
0,81;
Qi=10200kcal/kg.Destinderea in prima treapta a turbinei se considera adiabata...
0,86.
0,78;
46) Determinati cantitatea de condens necesar pentru pulverizat in camera de amestec a unei instalatii de reglare a temperaturii aburului
supraincalzit izobar. Date cunoscute: presiunea nominala a aburului p= 5 MPa, temperatura de supraincalzire reglata t si=500 grade C,
presiunea de condensare P cd=20 K Pa, debitul de abur 10 to/h, cresterea de temperatura 50 grade C...
480 kg/h;
720kg/h.
presiunea de condensare P cd=0,5 bar, debitul de abur 10 to/h, cresterea de temperatura 50 grade C...
496 kg/h;
840 kg/h;
50) Determinati cantitatea de condens necesar pentru pulverizare in camera de amestec a unei instalatii de reglare a temperaturii aburului
supraincalzit izobar. Date cunoscute: presiunea nominala a aburului p= 60 bar, temperatura de supraincalzire reglata t si=500 grade C,
480 kg/h;
51) Determinati tirajul static pentru o caldare avand urmatoarele date cunoscute: inaltimea geodezica de evacuare H=20 m, presiunea
barica 750 torr, temperatura atmosferica 0 grade C, densitatea aerului 1,3 kg/m3, densitatea gazelor 1,2 kg/m3, temperatura gazelor 150
grade C….
92 mm col H2O;
grade C….
95mm col H2O;
grade C….
46 kgf/m2;
barica 750 torr, temperatura atmosferica 0 grade C, densitatea aerului 1,3 kg/m3, densitatea gazelor 1,15 kg/m3, temperatura gazelor tg=200
grade C….
128mm col H2O
grade C….
48 Pa;
56) Gradul de reactiune al unei turbine cu abur este 0,4. Determinati parametrii aburului, pentru o destindere adiabata, dupa ajutaj si la
evacuare. Date cunoscute: puterea specifica ps = 0,2 [KWh/kg]; presiunea initiala p1=3 [MPa]; temperatura initiala t1=400 [grade C]
p' 1=1,1bar; p2=5,0 bar;
57) Gradul de reactiune al unei turbine cu abur este 0,4. Determinati presiunea aburului, pentru o destindere adiabata, dupa ajutaj si la
evacuare. Date cunoscute: puterea specifica ps = 0,2 [KWh/kg]; presiunea initiala p1=40 [bar]; temperatura initiala t1=400 [grade C]
p' 1=6 bar; p2=1,2 bar;
p' 1=3,5 bar; p2=0,5 bar;
p2=0,8 bar; p' 1=3 bar;
p2=0,4 bar; p' 1=3,5 bar;
61) Determinati parametrii initiali ai aburului pentru o turbina cu actiune pentru care avem urmatoarele date cunoscute: viteza aburului la
iesirea din ajutaj w pol.= 1000[m/s]; titlul aburului x pol.= 0,965; temperatura aburului evacuat t2 =[ 60 grade C]; randamentul intern de 80%
t1=290 grade C;p1=7 bar; i=3050 kj/kg;
iesirea din ajutaj w= 1100[m/s]; titlul aburului x=0,965; temperatura aburului evacuat t2 =[ 60 grade C]; randamentul intern de 80%
p1=25 bar; t1=355 grade C i=3125 kj/kg;
t1=305 grade C;p1=6,5 bar; i=3070 kj/kg;
t1=320 grade C;p1=0,7 MPa; i=3090 kj/kg;
iesirea din ajutaj w= 1000[m/s]; titlul aburului x=0,965; temperatura aburului evacuat t2 =[ 60 grade C]; randamentul intern de 0,9
66) Determinati parametrii initiali ai aburului de la o turbina cu urmatoarele date cunoscute:debitul specific (destindere politropica) d pol=
5[kg/kwh]; presiunea de condensatie p2= 20[kPa]; titlul aburului (destindere izentropica) x= 0,85; randamentul intern 0,8.
p1=60 bar; t1=360 grade C i=3060 kj/kg;
i=3050 kj/kg; p1=4,5 MPa; t1=340 grade C
i=3060 kj/kg; p1=20 bar; t1=590 K
71) Reglarea puterii unei turbine cu abur se realizeaza prin laminare. Care sunt parametrii (initiali si finali) pentru a realiza o putere
adiabatica de 4000 [kw]. Date cunoscute: puterea nominala (adiabatica) Ppol=10000[CP]; p1=5MPa; t1=500 [grade C]; t2=60 [grade C].
p'1=2 bar; t'1=470 grade C; p' 2=0,2 bar; t'2=170 grade C;
adiabatica de 4000 [kw]. Date cunoscute: puterea nominala (adiabatica) Ppol=8000[CP]; p1= 5[MPa]; t1=500 [grade C]; t2=60 [grade C].
p'1=5 bar; t'1=480 grade C; p' 2=0,2 bar; t'2=80 grade C;
adiabatica de 4000 [kw]. Date cunoscute: puterea nominala (politropica) Ppol=10000[CP]; p1=40 [bar]; t1=500 [grade C]; t2=60 [grade C].
p'1=1,8bar; t'1=480 grade C; p' 2=0,2bar; t'2=180 grade C;
adiabatica de 4000 [kw]. Date cunoscute: puterea nominala (adiabatica) Ppol=10000[CP]; p1=5[MPa]; t1=673 [grade K]; t2=60 [grade C].
p'1=3,5 bar; t'1=355 grade C; p' 2=0,2bar; t'2=60 grade C;
adiabatica de 4000 [kw]. Date cunoscute: puterea nominala (adiabatica) Ppol=10000[CP]; p1=5MPa; t1=500 [grade C]; t2=323 [K].
p'1=4 bar; t'1=470 grade C; p' 2=0,15bar; t'2=50 grade C;
76) Determinati puterile unei turbine cu o treapta de supraincalzire intermediara. Date cunoscute: debitul nominal de abur D=20 [t0/h];
presiunea initiala p1=60[bar]; raportul de reducere a presiunii 25%; temperaturile de supraincalzire 500 [grade C]; presiunea de condensatie
P cd =20[kPa]; debitul de extractie dupa prima treapta D ext= 5[t0/h]; randamentul intern=80%.
Pad= 7645 Kw; Ppol=6300 kw;
presiunea initiala p1=5[MPa]; raportul de reducere a presiunii 25%; temperaturile de supraincalzire 500 [grade C]; presiunea de condensatie
P cd = 30[kPa]; debitul de extractie dupa prima treapta D ext=0[t0/h]; randamentul intern=80%.
81) Determinati pierderea de putere adiabatica in cazul defectarii supraincalzitorului intermediar pentru o turbina in doua trepte. Date
cunoscute: debitul de abur D=30[t0/h]; presiunea nominala p1=60[bar]; raportul de scadere a presiunii intre trepte 0,25; temperatura de
supraincalzire t si=500[grade C]; presiunea de condensatie P cd=0,25 [bar].
Dif. Pad=2000Kw;
Dif. Pad=1330 kw;
cunoscute: debitul de abur D=30[t0/h]; presiunea nominala p1=5[mPa]; raportul de scadere a presiunii intre trepte 0,25; temperatura de
Dif. Pad=1810 CP;
Dif. Pad=2420 Kw;
supraincalzire t si=500[grade C]; presiunea de condensatie P cd=15[kPa].
Dif. Pad=2420Kw;
86) Determinati pierderea de putere in cazul defectarii supraincalzitoarelor pentru o turbina in doua trepte cu supraincalzire intermediara.
Date cunoscute: debit nominal D=25[t0/h]; presiune nominala p1=5[MPa]; presiune de condensatie p cd=25[kPa]; raportul de scadere a
presiunii 0,25; temperaturi de supraincalzire t si=550 [grade C].
Dif. Pad=4445Kw;
Dif. Pad=3626 CP;
Date cunoscute: debit nominal D=25[t0/h]; presiune nominala p1=50[bar]; presiune de condensatie p cd=25[kPa]; raportul de scadere a
Dif. Pad= 3720 Kw;
Dif. Pad=3200 Kw;
Date cunoscute: debit nominal D=25[t0/h]; presiune nominala p1=5[mPa]; presiune de condensatie p cd=0,15[bar]; raportul de scadere a
Dif. Pad=3890 Kw;
91) Determinati pierderea de putere politropica specifica, in cazul defectarii condensorului pentru o turbina cu abur. Date cunoscute:
presiunea initiala p1=40[bar]; temperatura initiala t1=400[grade C]; titlul pentru destinderea izentropica x ad=0,80; randamentul intern 0,85;
cresterea de presiune 0,4[bar] in condensor.
0,066 Kw/Kg;
cresterea de presiune 0,4[bar].
0,07Kw/kg;
0,047 Kw/kg.
0,062 Kw/kg;
0,083 Kw/Kg;
96) Determinati randamentul intern al unei turbine. Date cunoscute: temperatura aburului evacuat T=343[K]; titlul aburului dupa destindere
politropica X pol=0,95; viteza aburului la iesirea din ajutaj(politropica) W pol=1000[m/s]; diferenta de titlu 0,1; apa de alimentare se
preincalzeste pana la valoarea taa=tsat-100 grade C.
rand.int=0,685;
politropica X pol=0,95; viteza aburului la iesirea din ajutaj(politropica) W pol=800[m/s]; diferenta de titlu 0,1.
rand.int=0,58;
politropica X pol=0,98; viteza aburului la iesirea din ajutaj(politropica) W pol=1000[m/s]; diferenta de titlu 0,1;
rand.int=0,69;
politropica X pol=0,95; viteza aburului la iesirea din ajutaj(politropica) W pol=1000[m/s]; diferenta de titlu 0,15.
rand.int=0,61;
100) Determinati randamentele si parametrii initiali ale unei turbine. Date cunoscute: temperatura aburului evacuat T=323[K]; titlul aburului
dupa destindere politropica X pol=0,95; viteza aburului la iesirea din ajutaj(politropica) W pol=1000[m/s]; diferenta de titlu 0,1; apa de
alimentare se preincalzeste pana la valoarea taa=tsat-100 grade C.
rand.int=0,68;
101) Determinati puterea specifica si parametrii finali ai aburului pentru o turbina cu actiune. Date cunoscute: presiunea initiala p1=10[bar];
temperatura initiala t1=tsat+100 grade C; viteza aburului dupa destinderea izentropica W ad=1200[m/s]; viteza aburului dupa destinderea
politropica Wpol=1000[m/s]
p=0,5kw/kgh; p2=0,3bar; x=0,9; t2=70 gradeC
p=0,139 kw/kgh;x=0,96; p2=0,25 bar;t2=65 grade C;
p=0,139kw/kgh; x=0,99; p2=0,2 bar; t2=60 grade C;
p=0,139kw/kgh;x=0,97; p2=0,06 bar; t2=35 grade C;
p==0,31;x=0,95; p2=0,2 bar; t2=60 grade C;
106) Determinati parametrii finali ai aburului pentru o turbina cu reglare prin laminare pentru varianta de functionare de 75% din puterea
nominala Pn =5000[CP]. Date cunoscute: presiunea initiala p1=40[bar]; temperatura initiala t1=tsat+150 grade C; randamentul intern 0,8;
debitul de abur D=20[t0/h].
p2'=0,6 bar;t2'=110 gradeC
107) Determinati parametrii finali ai aburului pentru o turbina cu reglare prin laminare pentru variantele de functionare100% si 75% din
puterea nominala Pn =5000[CP]. Date cunoscute: presiunea initiala p1=5[mPa]; temperatura initiala t1=tsat+150 grade C; randamentul intern
0,8; debitul de abur D=20[t0/h].
p2'=0,8 bar; t2'=120 gradeC
p2'=1 bar; t2'=115 gradeC
p2'=0,06 bar; t2'=35 gradeC
110) Determinati parametrii finali ai aburului pentru o turbina cu reglare prin laminare pentru variantele de functionare100% si 75% din
puterea nominala Pn =5000[CP]. Date cunoscute: presiunea initiala p1=40[bar]; temperatura initiala t1=tsat+200 grade C; randamentul intern
0,8; debitul de abur D=20[t0/h].
p2'=0,8bar; t2'=180 gradeC.
111) Determinati parametrii aburului la intrarea in ajutaj si puterea adiabata aunei turbine care inregistreaza in ventilele de reglare o pierdere
de 50[Kj/kg]. Date cunoscute: presiunea aburului in caldare pk=35[bar]; temperatura aburului dupa supraincalzitor tsi=350[grade C]; debitul
de abur D=10[t0/h]; presiunea de condensatie p cd=25[kpa].
p1=23 bar; t1=340 grade C; Pad =2330 Kw
p1=30 bar; t1=330 grade C; Pad =2385 Kw;
p1=22 bar; t1=440 grade C; Pad =2550 Kw;
116) Determinati debitul de apa de mare necesar unui condensor care deserveste o turbina pentru care avem urmatoarele date: puterea
politropica Ppol =10000[CP]; debitul specific de abur d pol= 5[Kg/kwh]; presiunea initiala p1=45[bar]; temperatura initiala t1=400 [grade C];
randamentul 0,8. incalzirea izobara generata de pierderi 50 [kj/kg]; diferenta de temperatura a apei de mare 6 grade C; caldura specifica a
apei de mare C am=4,2[kj/kgK].
Mam =3205 t/h;
politropica Ppol =10000[kW]; debitul specific de abur d pol= 5[Kg/kwh]; presiunea initiala p1=45[bar]; temperatura initiala t1=400 [grade C];
Mam =4358,8 to/h;
Mam =3497,5 to/h;
Mam =2552,6 to/h;
Mam =3200 to/h;
121) Determinati debitul specific de apa de mare pentru condensare de la instalatie de forta cu abur. Date cunoscute: presiunea initiala
p1=40[bar]; temperatura initiala t1=400 [ grade C]; debitul nominal Dn=15[t0/h]; randamentul intern 0,85; presiunea de condensare
Pcd=20[kPa]; incalzirea izobara generata de pierderi 50[kj/kg]; diferenta de temperatura pentru apa de mare 6[ grade C]; caldura specifica a
apei de mare cam=4,2[kj/kgK].
d am =88 Kg/Kwh
d am =88 Kg/Kwh
d am =91,5 Kg/Kwh
d am =91 Kg/Kwh
d am =89 Kg/Kwh
126) Determinati consumul specific de combustibil pentru o instalatie de forta cu abur. Date cunoscute: randamentul politropic 0,25;
randamentul mecanic al turbinei 0,95; randamentul mecanic al liniei axiale 0,95; randamentul caldarii 0,9; puterea calorifica inferioara a
combustibilului Qi= 40[kj/kg].
Ce=0,043Kg/Kwh
Ce=0,369Kg/Kwh
Ce=0,415Kg/Kwh
combustibilului Qi= 10000[kcal/kg].
Ce=0,423Kg/Kwh
Ce=0,468Kg/Kwh
131) Pentru o caldare de abur cu arzator avand presiunea de exploatare la 18 bar, temperatura de supraincalzire a aburului poate fi…
250 grade C;
132) Preincalzitorul de aer este montat in ultima parte a traseului de gaz. Care poate fi temperatura de incalzire a aerului si temperatura
gazelor evacuate…
t aer=125 grade C; tg=200 grade C;
133) Pentru o caldare de abur recuperatoare avand presiunea de exploatare 7 bar, temperatura de saturatie este…
165 grade C;
134) Circulatia apei in instalatia de alimentare a unei caldari este….
preincalzitor de apa, economizor, sistem fierbator;
135) Procesul de ardere al combustibilului lichid in focarul caldarii se face…
izobar;
136) Depresiunea din focar se obtine la caldarile cu tiraj fortat cu…
ventilatorul de extractie;
137) Circulatia naturala a apei in caldare este datorata…
impulsului de circulatie creat de diferenta de greutati specifice intre apa din tuburile dispuse la distanta mai mare
de focar si tuburile din vecinatatea focarului;
138) Care este cea mai mare presiune din caldarea cu arzator….
presiunea de proba hidraulica;
139) Ce unitati de masura se utilizeaza uzual pentru presiunea din traseul de gaze al caldarii de abur cu arzator…
mmCA.
140) Ce reprezinta duritatea temporara….
continutul total de bicarbonati de calciu si magneziu;
141) Ce reprezinta duritatea permanenta….
continutul total al sarurilor de calciu si magneziu cu exceptia bicarbonatilor;
142) Ce reprezinta duritatea totala….
continutul total de saruri de calciu si magneziu.
143) Ce produce excesul de hidrazina….

alcalinizarea apei prin descompunerea hidrazinei cu formare de amoniac;
144) Pentru ce se foloseste hidrazina….
eliminarea oxigenului;
145) Eliminarea dioxidului de carbon se realizeaza prin….
amoniacul gazos ce se formeaza prin descompunerea excesului de hidrazina;
146) La sfarsitul procesului de vaporizare titlul este….
x=1.
147) La sfarsitul procesului de condensare titlul este….
x=0;
148) Procesul de condensare poate fi….
izoterm si izobar;
149) Procesul de vaporizare este…
izoterm si izobar;
150) Reglarea automata a alimentarii cu apa trebuie sa asigure…
mentinerea nivelului apei in caldare intre anumite limite independente de oscilatia sarcinii;
151) Reglarea automata a arderii in caldare trebuie sa asigure:
mentinerea depresiunii in focarul caldarii intre anumite limite;
152) Reglarea automata a alimentarii cu aer a caldarii are ca obiect:
reglarea arderii prin mentinerea optima a raportului dintre cantitatea de aer si cea de combustibil;
153) Valvulele si robinetele montate pe caldarea de abur trebuie sa fie prevazute cu…
indicatoare de pozitie 'deschis' si 'inchis';
154) Capul de alimentare este format din…
valvula de retinere si valvula de inchidere;
155) Care dintre valvulele care compun capul de alimentare se va monta direct pe corpul caldarii…
valvula de inchidere;
156) O caldare de abur cu suprafata de vaporizare a apei libera trebuie sa fie prevazuta cu….
cel putin doua indicatoare independente pentru nivelul apei cu scala transparenta;
157) O caldare de abur cu circulatie fortata are prevazute….
dispozitive de avertizare separate care semnalizeaza alimentarea insuficienta a caldarii cu apa;
158) Sticlele indicatoarelor de nivel ale caldarilor de abur pot fi….
plane si striate daca presiunea de lucru este sub 32 bar;
159) Cu ce trebuie prevazute indicatoarele de nivel….
cu dispozitive de inchidere atat pe partea spatiului cu apa, cat si pe partea spatiului cu abur.
160) Ce trebuie sa permita dispozitivele de inchidere ale indicatoarelor de nivel….
purjarea separata a spatiilor de apa si a spatiilor de abur;
161) Teleindicatoarele de nivel pentru apa din caldare nu trebuie…

sa prezinte abateri care sa depaseasca + 20 mm sau - 20 mm fata de indicatiile sticlelor de nivel montate pe
caldare ;
162) La fiecare caldare cu suprafata libera a apei, nivelul minim inferior al apei in caldare trebuie….
sa fie marcat pe indicatorul de nivel prin trasarea unui riz de control pe corpul indicatorului.
163) O caldare de abur va fi prevazuta cu …
cel putin doua manometre racordate pe spatiul de abur;
164) Intre manometru si teava de racordare se monteaza….
robinete sau valvule cu trei cai;
165) Economizorul este prevazut cu ….
un manometru montat pe partea de iesire a apei;
166) Pe scala manometrului montat pe caldarea de abur se va marca cu linie rosie…
presiunea de lucru a aburului in caldare;
167) Supraincalzitorul de abur trebuie prevazut cu...
termometru local si termometru de la distanta;
168) Fiecare caldare de abur trebuie sa fie prevazuta cu cel putin…
doua supape de siguranta cu arc, de aceeasi constructie si aceeasi dimensiune montate pe tamburul caldarii si o
supapa de siguranta montata pe colectorul de iesire al supraincalzitorului;
169) Cand trebuie sa deschida supapa de siguranta montata pe supraincalzitor…
inaintea supapelor de siguranta montate pe tambur;
170) Presiunea maxima de deschidere a supapei de siguranta nu trebuie …
sa depaseasca cu mai mult de 0,7- 0,9 bar presiunea de lucru;
171) Valvulele de inchidere ale conductei principale de abur si ale conductelor auxiliare de abur trebuie prevazute cu…
mecanism local de inchidere, mecanism de actionare de la distanta dintr-un loc permanent accesibil, amplasat in
afara compartimentului caldari;
172) Diametrul interior al valvulelor si al tubulaturilor pentru purjare inferioara trebuie sa fie…
cuprins intre 20...40 mm
173) Pe fiecare caldare se monteaza…
cel putin o valvula sau un robinet pentru luarea probelor de apa;
174) Sistemul de protectie al instalatiei de ardere trebuie sa declanseze la …
cel mult o secunda flacara s-a stins in timpul functionarii;
175) Semnalizarea la atingerea limitei superioare a nivelului apei se face….
prin semnale la toate posturile de comanda si supraveghere;
176) In figura CAN 51 sunt schemele de principiu pentru caldari ignitubulare. Ce particularitati constructive le deosebeste…..
circulatia gazelor;
177) In figura CAN 52 denumiti urmatoarele elemente componente….
1-pulverizator de combustibil, 2- tub de flacara, 8- antretoaze;
178) In figura CAN 53.b. ecranul este constituit din..
perete din tevi prin c are circula apa-abur.

179) In figura CAN 53.a. descrieti circulatia fluidelor de lucru..
apa-aburul prin tevi, gazele peste tevi;
180) In figura CAN 54.a. colectoarele pot fi..…
cilindrice sau sferice;
181) In figura CAN 54.b. schimbul de caldura prin ecran se face astfel...….
prin radiatie la tevi, de la tevi la apa-abur prin convectie libera(circulatie naturala);
182) In figura CAN 54 unde se plaseaza supraincalzitorul de abur...

intre fascicolele de tuburi neecranate;
183) In figura CAN 55.a. fixarea tevilor direct pe tambur se face prin…
mandrinare sau sudare;
184) In figura CAN 55.e. tevile fierbatoarele sunt dispuse …
in zigzag pe camerele sectionate dispuse orizontal;
185) In figura CAN 55 f. care este rolul capacului oval…

tehnologic pentru montarea sau schimbarea tevilor;
186) Cum se realizeaza schimbul de energie termica in supraincalzitorul de abur din fig. CAN 56…
convectie de la gaze la tuburi; conductie; convectie de la tuburi la abur.
187) Care sunt elementele componente din fig.CAN 56…

1-serpentine, 2-colectoare, 3-elemente de sustinere;
188) In figura CAN 57a. Sunt prezentate economizoare din tuburi de fonta. Care este rolul functional al aripioarelor…
creste suprafata de schimb de caldura;
189) In figura CAN 57b. Este reprezentat un economizor din tevii de otel trase. Care din urmatoarele propozitii este adevarata…
temperatura apei la iesire din economizor este mai mica cu 30 - 40 grade C fata de temperatura de vaporizare;
190) Amplasarea preincalzitorului de aer din figura CAN 58 pe traseul de gaze este inainte de evacuarea gazelor in mediu ambiant. Care
trebuie sa fie temperatura maxima de incalzire a aerului…
temperatura aerului este mai mica decat temperatura de saturatie a gazelor ( temperatura punctului de roua).
191) Gazele evacuate din caldare sunt utilizate pentru obtinerea gazelor inerte. Ce implicatii are daca preincalzitorul de aer din fig. CAN 58
este fisurat…
creste continutul de oxigen in gazele inerte;
192) Este caldare de abur cu circulatie naturala, conform figurii CAN 59, daca….
miscarea amestecului apa-abur in sistemul vaporizator este ascensionala si se bazeaza pe diferenta de densitate
intre apa de alimentare ce intra in vaporizator si amestecul apa abur ce iese din vaporizator;
193) Caldarea de abur cu volum mare de apa se caracterizeaza prin….
timpul de punere in functiune redus;
194) In figura CAN 60, elementele componente sunt…
4- colector superior, 5- supraincalzitor, 6- pompa de circulatie;
195) Cum este circulatia gazelor in figura CAN 60…
artificiala cu doua drumuri;
196) Viteza gazelor la tirajul natural este de…

(3 - 5) m/s;
197) In figura CAN 61 elementele componente sunt
3-colector superior;
198) In figura CAN 62, ce reprezinta variantele constructive de armaturi…
a- robinet cu ventil, d- robinet cu cep;

i- separator de apa, k- supapa de siguranta cu resort;
200) In figura CAN 62, ce reprezinta variantele de armaturi…
l- oala de condensat cu plutitor, e- clapeta de retinere cu ventil.

l- oala de condensat cu plutitor, j-supapa de siguranta cu contragreutate;
202) Ce reprezinta elementele din figura CAN 64…
1- corpul armaturii, 4-contragreutate;
203) Ce reprezinta figura CAN 65…

cap de alimentare.
204) Pentru robinetul de purjare din figura CAN 66, ce reprezinta principalele elemente componente…
2-ventil de inchidere in caz de reparatii;
205) Pentru figura CAN 67, ce reprezinta elementele….

d- tamburul caldarii pe care s-a montat indicatorul de nivel.
206) Care din rolul functional al placii calmante din figura CAN 68…
reduce gradul de umiditate a aburului , determina o vaporizzare ordonata;
207) Care este rolul functional al prelungitorului tubului de alimentare reprezentat in figura CAN 69…
asigura alimentarea cu apa fara a perturba circulatia naturala a apei-aburului.
208) Care este rolul functional al paravanului separator din figura CAN 70…
asigura separarea apei de alimentare de apa existenta in caldare;
209) Pentru condensatorul de abur reprezentat in figura CAN 71…

evacuarea aerului si aburului permite modificarea presiunii de condensare;
210) Pentru condensatorul de abur reprezentat in figura CAN 72…
presiunea de condensare depinde de temperatura apei de racire;
211) In schema de principiu din figura CAN 73, presiunea aburului este de 18 bar, iar ultimul schimbator de caldura este preincalzitorul de
aer. Care parametri sunt corecti…
tg e=200 grade C, t ia=150 grade C;

212) Pentru caldarea de abur cu dublu circuit reprezentata in figura CAN 74 , precizati care afirmatii sunt corecte…
fluxul energetic primit in (schimbul de caldura) de apa -abur la 18 bar este izobar si izoterm.
213) Definiti elementele componente din figura CAN 75…
1-colector (tambur), 3- pompa de circulatie, 6- pompa de alimentare;

1-cap de alimentare, 3- supraincalzitor.
7-pompa de alimentare ,1-caldarina recuperatoare;

6-pompa de alimentare, 5-cap de alimentare, 8- basa, 13-supapa de siguranta;
217) Definiti elementele componente din instalatia de alimentare cu combustibil reprezentata in figura CAN 79…
8-tanc de amestec ( de omogenizare), 12- incalzitor de combustibil, 16- magistrala pentru alimentare arzatoare;
218) Pentru diagrama temperatura-suprafata din figura CAN 80 care afirmatii sunt corecte….
presiunea aburului este constanta.
219) Pentru diagrama temperatura-suprafata din figura CAN 81 care afirmatii sunt corecte….
presiunile agentilor de lucru sunt constante;
220) Pentru schema din figura CAN 82, definiti elementele componente…
3-pompa de circulatie, 8-condensator, 12-actuator;
221) Pentru figura CAN 83, care este parametrul care limiteaza fluxul energetic ce poate fi cedat de gaze in caldarina recuperatoare….
Temperatura gazelor la iesirea din caldarina recuperatoare;
222) Pentru figura CAN 83, daca temperatura de evacuare gaze din caldarina recuperatoare este 190 grade C, care poate fi presiunea de
lucru a aburului in caldarina recuperatoare….
p vap=7 bar.
223) Care din urmatorii factori influenteaza in mod deosebit cantitatea de aer necesar arderii:
natura combustibilului;
224) Care din urmatoarele sisteme de propulsie navala prezinta avantajul celei mai mari autonomii de mars in conditiile dezvoltarii unei
puteri mari de propulsie:
sisteme de propulsie pe baza de energie nucleara;
225) Care este rolul antretoazelor la caldarile ignitubulare:
asigura rigidizarea intre peretele din spate al cutiei de foc si peretele posterior al caldarii.
226) Avantajul esential al utilizarii caldarilor navale cu dublu circuit este:
excluderea posibilitatii formarii crustei in circuitul primar;
227) Principalul avantaj al utilizarii caldarilor navale cu dubla evaporare este:
folosesc apa de calitate inferioara in circuitul secundar, excluzand posibilitatea formarii crustei in caldarea
circuitului primar;
228) In ce categorie de caldari se incadreaza caldarile tip La Mont din punctul de vedere al circulatiei apei:
cu circulatie fortata (artificiala) repetata;
229) Care din urmatoarele elemente alcatuiesc asa-numitul balast interior chimic al combustibilului:
azotul si oxigenul;
230) Care dintre urmatoarele solutii de dispunere a prelungitorului tubului de alimentare in colectorul caldarii este optim din punct de vedere
al sigurantei in functionarea caldarii:
in zona tuburilor descendente cu orificiile indreptate in jos.
231) Ce semnifica punctul de roua acida:
temperatura la care se condenseaza anhidrida sulfurica din gazele de ardere.
232) Viteza optima de curgere a aburului in tubulatura de abur prelucrat este:
35-50 m/s;
233) Calculul grosimii izolatiei termice a tubulaturilor de abur are in vedere urmatoarea valoare a temperaturii la suprafata exterioara a
izolatiei:
sub 55 grdC;
234) La atingerea presiunii de regim in caldare, este necesar a se efectua o proba a supapelor de siguranta prin ridicarea presiunii cu cca:
0,5-0,7 bar;
235) Temperatura de lucru maxim admisibila a aburului in caldare, care se mentine la o valoare constanta in timpul functionarii caldarii in
regim normal, poarta denumirea de:
temperatura nominala.
236) Debitul corespunzator functionarii caldarii cu un randament maxim, reprezentand 80% din debitul nominal, poarta denumirea de:
debit economic;
237) Procesul de ardere a combustibililor reprezinta:
o combinare a combustibilului cu oxigenul din aer, insotita de degajare de caldura si emisie de lumina.
238) Tubul culegator de abur este dispus in partea superioara a colectorului de abur, astfel ca distanta intre suprafata superioara a tubului si
suprafata interioara a colectorului este:
cca 80 mm;
239) Indicele de calitate a apei de alimentare si a apei din caldare, care caracterizeaza prezenta bicarbonatilor de calciu Ca(HCO3)2 si
bicarbonatilor de magneziu Mg(HCO3)2 in apa, poarta denumirea de:
duritate temporara;
240) Cantitatea stoichiometrica de aer introdus in focar depinde de:
natura combustibilului;
241) Temperatura de ardere a unui combustibil creste:
daca continutul de materii volatile din combustibil este mare.
242) Care din urmatoarele categorii de pierderi de caldura are drept cauza principala nerealizarea unui raport optim intre combustibil si aer:
pierderile prin ardere chimic incompleta;
243) Conform instructiunilor de exploatare de la bordul navei, nu este admisa functionarea caldarii cand numarul tuburilor tamponate,
comparativ cu numarul total de tuburi, este:
peste 10%.
244)
Ce semnifica termenul in relatia de calcul a consumului de combustibil [kg/h]:
incarcarea termica (tensiunea termica) a focarului;
245) Cantitatea de caldura degajata prin arderea totala a unui kg de combustibil solid sau lichid sau a unui m3 de combustibil gazos poarta
denumirea de:
putere calorica superioara;
246) Ce reprezinta marimea Q1 in ecuatia bilantului energetic al unei caldari de abur: Qd = Q1 + Q2 + Q3 + Q4 + Q5 + Q6
caldura utilizata pentru transformarea apei in abur;
247) Principalul parametru care intervine in sistemul de reglare automata a debitului apei de alimentare a caldarii este:
nivelul apei in colectorul superior al caldarii.

248) Parametrul care sesizeaza perturbatia si intervine in sistemul de reglare automata a sarcinii la caldarea tip La Mont este:
presiunea aburului in domul caldarii.
249) In care din sistemele de reglaj automat aferente caldarii navale exista urmatorii parametri reglati: debitul de combustibil, debitul de aer,
debitul de gaze de ardere evacuate:
reglajul automat al procesului de ardere in focarul caldarii;
250) Care este principalul parametru de care depinde reglajul arderii in focarul caldarii:
presiunea aburului livrat la consumator;
251) Prin denumirea de autoclava se intelege:
capacul de inchidere a orificiului de vizitare a caldarii;
252) Care din urmatoarele tipuri de valvule au rolul de a declansa automat la depasirea presiunii de regim a caldarii:
supape de siguranta.
253) Valvula extractiei de suprafata are rolul:
indepartarea grasimilor acumulate pe oglinda de vaporizare;
254) Care este utilitatea aparatului Orsat in studiul arderii combustibilului in focarele caldarilor navale:
analiza chimica a gazelor de ardere;
255) Supapele de siguranta din dotarea caldarilor navale sunt reglate pentru a declansa la o presiune care sa depaseasca presiunea de
regim cu valoarea de:
0,7 bar.
256) Placa calmanta face parte din accesoriile interne ale caldarii navale, avand in principal rolul de:
distribuire uniforma a bulelor de abur pe oglinda de vaporizare;
257) Pierderile de caldura prin gazele de ardere la cos sunt influentate de:
temperatura gazelor de ardere;
258) Care din urmatoarele marimi nu intervin in reglajul arderii la caldarile de abur:
debitul de apa de alimentare.
259) Care este sursa de agent termic pentru preincalzitorul de combustibil al caldarii:
aburul prelucrat in diferite masini auxiliare de la bord.
260) Pe langa rolul de a transmite caldura apei, tevile tirante la caldarile ignitubulare mai au si rolul de:
a asigura rigidizarea intre placile tubulare;
261) Care din urmatoarele suprafete auxiliare de schimb de caldura produce abur pentru alimentarea turbinelor auxiliare sau principale:
supraincalzitorul.
262) Care din parametrii caracteristici ai suprafetelor auxiliare de schimb de caldura ale caldarii depinde in cea mai mare masura de regimul
termic de lucru:
grosimea peretilor tuburilor.
263) Care este locul de amplasare a fasciculului supraincalzitorului de radiatie:
inaintea vaporizatorului, dar in afara focarului;
264) Din punct de vedere termodinamic, supraincalzirea aburului este un proces in care:
temperatura aburului este superioara temperaturii de saturatie corespunzatoare presiunii la care acesta se afla;
265) Care dintre urmatoarele marimi caracteristice constructiei sistemului de tuburi fierbatoare al caldarii este influentata in cea mai mare
masura de regimul termic de lucru:
grosimea peretilor tuburilor;
266) Care din urmatoarele materiale termoizolante se utilizeaza pentru izolatia tubulaturilor cu temperaturi sub 200 grdC:
snur si panza din azbest cu adaos de bumbac 10-12%;
267) Daca tubulaturile de abur trec prin locuri unde pot fi supuse diferitelor socuri mecanice, este necesar ca izolatia termica sa fie acoperita
cu:
table din fier zincat si din duraluminiu.
268) Compensatorii sunt portiuni de tubulatura cu configuratie speciala, montati in diferite locuri de-a lungul retelei de tubulaturi, avand rolul
de:
a asigura alungirea tubulaturilor fara a se afecta etansarea si fixarea acestora;
269) Pentru ca apa sa poata patrunde in caldare, trebuie ca presiunea de alimentare sa depaseasca presiunea din caldare cu valoarea de:
2-3 bar;
270) Din punctul de vedere al circulatiei apei, caldarinele recuperatoare sunt:
cu circulatie fortata (artificiala) repetata;
271) Principiul de circulatie a apei in caldare, sub efectul unui impuls de circulatie creat in mod artificial cu ajutorul unor pompe de circulatie,
caracterizeaza caldarile:
tip La Mont;
272) Trecerea tubulaturii prin peretii etansi ai navei se face astfel incat sa nu se deterioreze etansarea compartimentelor. In acest scop, una
din metodele de fixare a tubulaturii, frecvent utilizata in etapa actuala, este:
cu labirinti de etansare si fixare.
273) La care din urmatoarele categorii de tubulaturi navale se utilizeaza, pentru imbinare, flanse din otel aliat cu crom si molibden:
tubulaturi principale de abur supraincalzit;
274) Care din urmatoarele tipuri de garnituri se utilizeaza la imbinarea tubulaturilor de abur saturat sau supraincalzit, cu presiuni pana la 50
bar si temperaturi de cca. 450 grdC:
paranit.
275) Care din urmatoarele tipuri de caldari sunt prevazute cu un singur circuit de gaze:
caldarea triunghiulara asimetrica ecranata;
276) La care din urmatoarele tipuri de caldari prevazute cu doua colectoare snopurile de tuburi sunt inegale, gazele fiind evacuate numai
prin partea snopului cu tuburi mai multe:
caldari cilindrice asimetrice.
277) Zona de amplasare a preincalzitorului de aer in interiorul caldarii este:
dupa economizor;
278) Care din urmatoarele armaturi sunt utilizate in mod special pe traseele de alimentare cu aer a caldarii:
subare (registre);
279) Care din urmatoarele tipuri de garnituri se recomanda la imbinarea tubulaturilor de evacuare a gazelor si la unele tubulaturi de abur cu
presiune pana la 16 bar:
cartonul din azbest;

280) Care este principalul factor care influenteaza timpul de ridicare a presiunii la caldarea navala in etapa de punere in functiune:
cantitatea de apa.
281) Culoarea alba a gazelor de ardere la cosul caldarii semnifica:
spargerea unuia sau mai multor tuburi fierbatoare.
282) In care din situatiile urmatoare se considera ca nivelul apei in sticlele de nivel indica functionarea caldarii la sarcina nominala:
nivelul apei oscileaza usor in dreptul semnului mediu de pe sticla;
283) In care categorie de fenomene anormale, ce se pot ivi la caldari in timpul functionarii, se incadreaza pierderea apei in sticlele de nivel:
fenomene anormale care impun oprirea imediata a caldarii;
284) Care din operatiile urmatoare se executa mai intai in cazul spargerii unor tuburi la caldarile acvatubulare:
se opreste accesul combustibilului in focar.
285) De regula, cele mai multe tuburi la caldarile acvatubulare se sparg in zona ultimelor randuri (zona tuburilor descendente). Precizati care
este cauza:
lipsa de apa, determinata de mentinerea nivelului apei prea coborat in sticlele de nivel;
286) Ce se intelege prin fenomenul de ebolitiune:
fenomenul de fierbere turbulenta a apei in colectorul caldarii.
287) Care din urmatoarele manevre, care trebuie efectuata in cazul spargerii unei sticle de nivel, este gresita:
inlocuirea sticlei sparte cu o alta de rezerva in cel mult 1/2 ora de la aparitia deranjamentului;
288) Controlul sticlelor de nivel se face prin purjarea acestora la un interval de:
15 minute timp de 2-3 secunde.
289) In stationare, caldarile pot fi pastrate in stare 'pline cu apa' sau in stare uscata. Pana la ce perioada de stationare caldarea se conserva
in starea 'plina cu apa':
pana la 30 zile.
290) Economizorul unei caldari navale are rolul de a:
reduce consumul de combustibil;
291) Economizoarele fierbatoare pot fi utilizate numai de:
caldarile cu circulatie artificiala;
292) Valoarea adaosului de coroziune 'c' luat in considerare la calculul grosimii tablei colectoarelor:
creste daca presiunea nominala scade;
293) Economizoarele nefierbatoare pot fi utilizate numai de:
toate tipurile de caldari;
294) Procesul de vaporizare, din punct de vedere termodinamic, este:
izobar-izoterm.
295) In reductorul de presiune:
entalpia este constanta;
296) Duritatea temporara reprezinta concentratia de:
hidrocarburi de sodiu si potasiu;
297) Duritatea temporara se elimina prin:

incalzirea apei pana la temperatura de saturatie;
298) Duritatea permanenta este produsa de prezenta ionilor de calciu si magneziu in saruri ca:
CaSO4, CaSiO4, CaCl2, MgSO4, MgSiO3, MgCl2;
299) Indicele 'ph' reprezinta:
logaritmul cu semn schimbat al concentratiei de ioni de hidrogen;
300) Pentru a preveni actiunea coroziva a apei in procesul de incalzire care are ph=7 la 20 grd, acestea trebuie ca:
ph=9
301) La supraincalzirea izobara a aburului:
entalpia si entropia cresc;
302) La supraincalzirea izobara a aburului:
temperatura creste, volumul specific scade;
303) Preincalzitoarele de aer au rolul de a:
reduce consumul de combustibil;
304) Colectoarele caldarii se construiesc din:
table sudate pe generatoare;
305) Calculul la rezistenta a capacelor colectoarelor caldarii se face in functie de:
forma(semisferic, plat, etc.);
306) Tevile fierbatoare se construiesc de regula din:
oteluri aliate, ca si colectoarele;
307) Reglarea temperaturii de vaporizare se realizeaza prin:
nu se regleaza.
308) Reglarea temperaturii aburului supraincalzit se realizeaza prin:
pulverizare de apa, schimbatoare prin suprafata;
309) Turatia preincalzitorului de aer regenerator de tip Ljungstrom este:
n=3-5 rot/min;
310) Coeficientul de exces de aer specific caldarilor se incadreaza in limitele:
1,05 - 1,4;
311) Cantitatea teoretica de aer necesar arderii unui kg de combustibil se calculeaza in functie de:
componenta chimica a combustibilului;
312) Temperatura punctului de nava acida depinde de presiunea partiala a acidului sulfuric si are valori cuprinse intre:
50 - 190 grd.C;
313) Consumul orar de combustibil la o caldare este:
direct proportional cu debitul de abur;
314) Randamentul termic al unei caldari creste daca:
intra in functiune supraincalzitorul;
315) Influenta variatiei de sarcina este suportata favorabil de:

caldari ignitubulare.
316) Fenomenul de ebolutiune are loc in cazul:
cresterea rapida a sarcinii turbinei;
317) Impulsul de circulatie a apei in caldarile navale se refera la:
diferenta de presiune pe conturul de circulatie;
318) Cel mai mare consum de energie se inregistreaza in cazul tirajului:
artificial indirect;
319) Temperatura gazelor de ardere la baza cosului se stabileste (la tirajul) considerandu-se o pierdere de temperatura de-a lungul cosului
de:
0,3 - 0,5 grd/m;
320) In cazul supraincalzirii peretilor metalici exteriori ( inrosirea acestora), ce masuri se iau:
se opreste caldarea;
321) In cazul supraincalzirii peretilor metalici exteriori ( inrosirea acestora), care sunt cauzele posibile:
izolatie deteriorata
322) In cazul supraincalzirii peretilor metalici extreriori (inrosirea acestora), care sunt cauzele posibile:
pulverizatoarele proiecteaza combustibil pe pereti.
323) In cazul in care se constata arderea incompleta a combustibilului, care sunt cauzele posibile:
temperatura scazuta a combustibilului marin greu;
324) In cazul in care se constata arderea incompleta a combustibilului, care sunt cauzele posibile:
lipsa de aer de ardere;
325) In cazul in care se constata arderea incompleta a combustibilului, ce masuri se pot lua:
se verifica temperatura combustibilului si daca este mica se creste temperatura acestuia;
326) In cazul in care se constata arderea incompleta a combustibilului, ce masuri se pot lua:
se mareste debitul de aer de ardere;
327) Daca presiunea aburului creste peste valoarea normala, care sunt cauzele posibile:
s-a defectat instalatia de automatizare;
328) Daca presiunea aburului creste peste valoarea normala, care sunt masurile ce se iau:
se reduce cantitatea de combustibil, se asigura alimentarea cu apa la nivel maxim;
329) Daca nivelul apei in colector prezinta variatii excesive, care pot fi cauzele posibile:
cresterea duritatii apei;
deschiderea brusca a valvulei de abur catre consumatori;
continut sporit de impuritati mecanice si uleioase;
332) Daca nivelul apei in colector prezinta variatii excesive, ce masuri trebuie luate:
se face o extractie de suprafata si se reduce consumul de vapori;

333) Spargerea sticlei de nivel s-a produs insotita de un zgomot puternic si cu degajare mare de vapori, care poate fi cauza:
incalzirea neuniforma a sticlei.
334) Spargerea sticlei de nivel s-a produs insotita de un zgomot puternic si s-au degajat vapori, ce masuri se intreprind:
se izoleaza sticla prin robinetii cu trei cai si se face inlocuirea acesteia cam in 20 min.;
335) La aparitia fisurilor in corpul caldarii, ce masuri trebuie luate:
se opreste caldarea, se raceste lent, se remediaza fisura;
336) Care sunt cauzele care pot produce fisura corpului caldarii:
incalzire neuniforma si o racire brusca;
337) Daca se observa abur intens pe cos, care sunt cauzele posibile:
spargerea tuburilor, la o supraincalzire locala;
338) Ce fenomene pot provoca supraincalzirea locala si spargerea tuburilor:
lipsa apei in tuburi;
339) Ce fenomene pot provoca supraincalzirea locala si spargerea tuburilor:
coroziunea accentuata a tuburilor;
340) Daca se constata spargerea turburilor, ce masuri se pot intreprinde:
se opreste caldarea , se lasa la rece, se goleste, se depisteaza tuburile sparte si se tamponeaza ;
341) Daca se constata pierderea apei din sticla de nivel si aparitia unui miros specific de cauciuc ars, ce masuri se iau:
se opreste caldarea, se face controlul suprafetelor de incalzire; se lasa caldarea la rece; se depisteaza si se
remediaza defectiunea.
342) Reducerea duratei de incalzire a caldarii se poate realiza prin…
introducerea de abur de la alta caldare in apa din tambur inainte de aprinderea focului;
343) Daca la incalzirea caldarii robinetului de aerisire s-a blocat in pozitie inchisa, se procedeaza la…
se intredeschide o suprafata de siguranta montata pe colectorul superior;
344) In timpul incalzirii se verifica..
sa nu existe scapari de abur sau apa , zgomote, pocnituri, sueraturi;
345) Cand presiunea si temperatura aburului au atins valorile nominale…
se deschide incet si treptat valvula principala de abur;
346) Debitul de abur livrat de caldare….
este functie de cerintele consumatorilor, dar trebuie mentinute presiunea si temperatura aburului.
347) La cresterea sarcinii caldarii, care este procedura corecta….
se mareste tirajul, se mareste debitul de aer;se mareste debitul de combustibil;
348) La reducerea sarcinii caldarii, care este procedura corecta….
se micsoreaza cantitatea de combustibil, se micsoreaza cantitatea de aer si apoi se reduce tirajul;
349) Arderea combustibilului in focar prezinta aspectul: culoare galben deschis, cu varfuri incolore, fumul la cos este incolor, daca…
raportul aer-combustibil este corect;
350) Arderea combustibilului in focar prezinta aspectul: culoare rosie, varfurile flacarii sunt negre, nu cuprinde intregul focar, fumul la cos
este negru, daca…
arderea este fara aer suficient;
351) Reglarea temperaturii aburului supraincalzit se face intr-un schimbator de caldura racit cu apa de alimentare….
racirea aburului este un proces izobar;
352) Culoarea gazelor la cosul navei este alba….
apa in combustibil sau tuburi sparte;
353) Tamponarea tuburilor se poate face cu…
dopuri metalice de forma tronconica cu o conicitate de 1/10 din diametrul interior al tevii.
354) Numarul total de tuburi tamponate nu trebuie…
sa depaseasca cu mai mult de 10% din numarul total de tuburi;
355) Oprirea rapida a caldurii se face daca…
nivelul apei a scazut sub valoarea minima;
356) Oprirea rapida a caldarii se face daca….
s-a topit dopul de siguranta amplasat pe centrul focarului la caldarile ignitubulare;
357) In condensatorul de abur…
transmiterea fluxului energetic de la abur se face la temperatura constanta daca presiunea se mentine constanta;
358) Preaincalzirea apei de alimentare se poate face…
de la temperatura de condensare pana la temperatura de vaporizare;
359) Supraincalzirea aburului se face…
izobar;
360) La care dintre tipurile de masini navale cu abur cu piston introducerea aburului in cilindru se face pe intreaga cursa a aparatului:
masini cu abur cu plina introducere
361) Distributia aburului la masina cu abur cu piston in cazul introducerii interioare si exterioare a aburului se realizeaza cu ajutorul:
sertarelor cilindrice;
362) Diagrama prezenta mai jos, cu referire la masina cu plina introducere, reprezinta:
diagrama teoretica a masinii cu expansiune;
363) Diagrama din figura reprezinta:

diagrama teoretica a masinii cu abur cu piston cu avans la admisie si evacuare;
364) Care din cele patru diagrame de mai jos reprezinta diagrama teoretica a masinii cu plina introducere:
365) Cel mai sigur sistem de ungere, care asigura un debit constant si suficient de ulei in toate zonele de ungere ale masinii cu abur cu
piston, este:
ungerea prin circuit inchis sub presiune;
366) Batiul ca organ fix al masinii cu abur cu piston are rolul:
de a sustine blocul cilindrilor si de a delimita spatiul de miscare a capului de cruce, bielei si arborelui cotit;
367) Care din urmatoarele sisteme de distributie se utilizeaza numai in cazul distributiei exterioare a aburului la masinile alternative cu
piston:
distributia cu sertar plan;
368) Ce reprezinta raza de excentricitate la masina alternativa cu piston:

raza cercului descris de centrul excentricului;
369) La masinile cu plina introducere, intre raza manivelei arborelui cotit si raza manivelei sertarului exista un decalaj de:
90 grdC;
370) Ce tipuri de garnituri se folosesc la cutiile de etansare ale masinii alternative:
azbest.
371) Care din urmatoarele tipuri de dispozitive de inversare a sensului de mars este utilizata in mod special la actionarea masinilor auxiliare
(vinciuri, cabestane, servomotorul carmei etc.):
inversare de mars cu sertar diferential
372) De la cat timp dupa oprire este necesara inceperea actiunii de virare a masinii cu abur cu piston:
daca stationarea dureaza peste 24 ore;
373) In ce consta operatia de balansare a masinii cu abur cu piston:
rotirea inceata a masinii (20-50 rot/min) inspre pozitia inainte si inapoi;
374) Ce este notat cu 1 in Fig. MA 01, care reprezinta sectiunea longitudinala a unui motor asincron cu rotorul in scurtcircuit cu trei trepte de
turatie.
arbore
turatie.
miez rotoric
turatie.
infasurare rotorica
turatie.
miez statoric
turatie
infasurare statorica
turatie
carcasa
380) Ce este notat cu 7 dn Fig. MA 01, care reprezinta sectiunea longitudinala a unui motor asincron cu rotorul in scurtcircuit cu trei trepte
de turatie
scuturi portlagar
turatie
ventilator
turatie
cutie de borne
383) Ce este notat cu 10 in Fig. MA 01, care reprezinta sectiunea longitudinala a unui motor asincron cu rotorul in scurtcircuit cu trei trepte
de turatie
nervuri pentru marirea suprafetei de racire
384) Ce este notat cu 1 in Fig. MA 02, care reprezinta vedere si sectiunea partiala prin rotorul unui motor asincron cu rotorul in scurtcircuit.
miez feromagnetic
bare de cupru incorporate in crestaturi
inele de capat (de scurtcircuitare
387) Care este Regim 1 in Fig. MA 03, care reprezinta caracteristica mecanica naturala a masinii asincrone
regim de generator
regim de motor
regim de frana
390) Alegeti plaja de valori in care se incadreaza alunecarea la motoarele asincrone trifazate navale la functionarea in regim de motor
0<s?1
391) Cuplul electromagnetic al motorului asincron trifazat este direct proportional cu:
patratul tensiunii de alimentare
392) La pornirea directa a motoarelor asincrone cu rotor in scurtcircuit curentul absorbit de la retea este :
de 4-8 ori mai mare decat curentul nominal al motorului
393) La pornirea stea-triunghi a motoarelor asincrone cu rotor in scurtcircuit, curentul absorbit in cazul conexiunii stea fata de curentul
absorbit in cazul conexiunii in triunghi este :
de 3 ori mai mic
394) La pornirea stea-triunghi a motoarelor asincrone cu rotor in scurtcircuit, cuplul la arbore in cazul conexiunii stea fata de cuplul la arbore
in cazul conexiunii in triunghi este :
de 3 ori mai mic
395) In cazul motoarelor asincrone trifazate cu rotor in scurt-circuit , infasurarea rotorica:
ia automat acelasi nr. de perechi de poli ca infasurarea statorica
396) In cazul in care alunecarea ia valori in intervalul (1,+?) motorul asincron functioneaza in regim de:
frana electromagnetica
397) In cazul in care alunecarea ia valori in intervalul (-?,0] motorul asincron functioneaza in regim de:
generator asincron
398) Cuplul electromagnetic al motorului asincron trifazat ia nastere prin interactiunea dintre:
fluxul magnetic inductor creat in infasurarea statorica si curentii rotorici
399) In cazul motoarelor asincrone trifazate cu rotor bobinat, valoarea cuplului maxim se poate obtine chiar si la pornire prin:
inserierea in circuitul rotoric a unor rezistente exterioare suficiente ca valoare pentru ca alunecarea critica sa
atinga valoarea maxima
400) Utilizarea la bordul navelor a motoarelor ale caror colivii rotorice au bare inalte sau a motoarelor cu dubla colivie, are ca principal
avantaj:
imbunatatirea caracteristicilor de pornire
401) Principalele caracteristici la pornirea directa a motoarelor asincrone trifazate cu rotor in scurtcircuit sunt:
cuplu mare de pornire si curenti mari absorbiti de la retea
402) Pornirea motoarelor asincrone trifazate cu rotor bobinat se poate realiza :
prin inserierea in circuitul rotoric a unui reostat de pornire
403) Frana dinamica a unui motor asincron se realizeaza prin:
alimentarea infasurarii statorice de la o sursa de curent continuu
404) Modificarea turatiei motoarelor asincrone trifazate nu se realizeaza prin:
variatia reactantei de scapari statorice
405) Uzual, modificarea turatiei prin variatia nrumarului de poli se realizeaza :
la motoarele asincrone trifazate cu rotor in scurtcircuit
406) La motorul asincron monofazat:
infasurarea statorica este monofazata, iar infasurarea rotorica este polifazata
407) O turbina cu aburi si una cu gaze furnizeaza aceiasi parametri de iesire si au acelasi numar de trepte. Cum sunt lungimile paletelor
celor doua tipuri de turbine:
paletele turbinei cu gaze sunt mai mari;
408) In mod obisnuit reglarea puterii unei turbine se realizeaza prin:
reglarea debitului de abur
409) Reglarea calitativa a puterii turbinei cu abur se realizeaza prin:
laminare;
410) Reglarea cantitativa a puterii turbinei cu abur se realizeaza prin:
admisie.
411) Etansarea intre partile fixe si cele mobile ale unei turbine se realizeaza cu:
labirinti;
412) Labirinti utilizati la etansarea turbinelor pot fi din punct de vedere al eficacitatii lor:
cu trecere directa sau semilabirinti / cu distrugere totala a vitezei;
413) Dupa modul de fixare al labirintilor acestia pot fi:
rigizi si elastici
414) Lagarele turbinelor pot fi:
radiale ,axiale si chiar radial-axiale.
415) Condensoarele utilizate in instalatiile de forta cu abur pot fi:
de amestec si de suprafata
416) Vidul in condensoarele instalatiilor de forta nu se realizeaza cu:
pompe centrifuge;
417) Care este rolul regulatorului de turatie in sistemul de reglaj al unei turbine:
sesizeaza dezechilibrul dintre puterea furnizata de turbina si consumator;
418) Cum trebuie sa fie presiunea uleiului din instalatia de ungere in comparatie cu presiunea apei de racire din racitorul de ulei:
mai mare;
419) Care este rolul instalatiei de virare al turbinelor:
roteste arborele turbinei pentru a preveni curbarea acestuia.
420) Reglarea directa se aplica:
turbinelor mici de puteri reduse;
421) Reglarea indirecta se poate aplica:
turbinelor indiferent de putere si dimensiuni;
422) Dispozitivul de protectie al turbinelor cu abur impotriva suprastructurii:
intrerupe alimentarea cu abur a turbinei.
423) Compensatoarele de dilatatie utilizate pe tubulatura de abur pot fi:
lira si ondulate
424) Turbina de abur este o masina termica care transforma :
energia termica acumulata in abur in energie cinetica prin destinderea aburului in ajutaje, urmata de transformarea
energiei cinetice in energie mecanica cu ajutorul paletelor mobile;
425) Ajutajul este:
spatiul dintre doua palete fixe in care aburul se destinde, crescandu-i viteza;
426) Diafragmele sunt:
pereti transversali semicirculari montati in peretele carcasei, in care sunt fixate ajutajele;
427) Forma tronconica a TA se datoreaza:
cresterii volumului specific al aburului dinspre partea de inalta presiune CIP spre cea de joasa CJP, simultan cu
scaderea presiunii aburului;
428) Diferenta dintre turbina cu actiune si cea cu reactiune consta in:
in turbina cu actiune, destinderea aburului are loc numai in ajutaje, iar in rotor se produce numai devierea
curentului de abur, pe cand in cea cu reactiune, destinderea se produce atat in ajutaje cat si in rotor;
429) TA cu dublu flux permite:
autocompensarea impingerilor axiale;
430) Efectele negative ale umiditatii aburului sunt:
franarea discului rotorului, erodarea paletelor si scaderea randamentului TA;
431) Dupa reducerea considerabila a umiditatii aburului in separatorul de umiditate, agentul este supus:
unei etape suplimentare de supraincalzire, in scopul cresterii randamentului de utilizare;
432) Pozitionarea si rolul supraincalzitorului intermediar sunt:
intre CIP si CJP, pentru eficientizarea acestuia din urma;
433) Umiditatea aburului este:
mai mare in treptele cu reactiune;
434) Rolul bandajelor paletelor rotorice ale CIP este:

nu se utilizeaza, desi raspunsurile a) si b) sunt valabile, dar reducerea numarului de palete deteriorate
compenseaza cresterea scaparilor secundare de abur;
435) Zona cea mai afectata de eroziunea datorata umiditatii mari a aburului este:
bordul de atac al paletelor CJP, scop in care muchiile de atac se placheaza cu stelit;
436) Cresterea de volum specific al aburului de la admisia in CIP pana la evacuarea din CJP datorata destinderii aburului in TA se
compenseaza prin:
cresterea sectiunilor de trecere a aburului, prin marirea lungimii paletelor, in special in ultimile trepte;
437) Solicitarea axiala a TA este generata de:
diferenta de presiune intre partea IP spre partea de JP;
438) Rolul lagarului axial montat pe linia de arbori este:
de a prelua forta axiala prin intermediul a doua randuri de pastile ( cuzineti axiali), intre care este plasat gulerul
(discul) sau;
439) Utilizarea treptelor cu actiune se recomanda din punct de vedere al mentinerii fortelor axiale in limitele admise, deoarece:
presiunea aburului nu se modifica la trecerea prin acest tip de palete;
440) Etansarile penetratiilor rotorului prin carcase se fac in scopul:
reducerii scaparilor spre exterior la CIP si CJP si reducerii patrunderii de aer la CJP, aflate sub vid pe durata
manevrelor de pornire;
441) Sistemele uzuale de etansare la arbore al TA sunt:
cu abur si cu apa;
442) Etansarea cu abur este formata din:
succesiune de labirinti si camere de abur, reducand dar nu eliminand scaparile de abur;
443) Autoetansarea cu abur este posibila:
doar in cazul CIP, presiunea aburului din interiorul carcasei depasind-o pe aceea a aburului de etansare;
444) Etansarea la arbore cu apa este mai eficienta decat cea cu abur, deoarece se realizeaza prin centrifugarea apei, dar prezinta ca
principal dezavantaj;
dependenta de turatia arborelui, fiind efectiva doar dupa depasirea cu 50% a turatiei de sincronism;
445) Rolul carcasei duble a corpului TA este acela de:
incalzi carcasa interioara prin ambele suprafete, reducand astfel tensiunile termice care apar in peretele acesteia;
446) Condensatorul este agregatul in care:
aburului esapat din CJP i se micsoreaza presiunea sub valoarea presiunii atmosferice;
447) Scopul crearii vidului in condensator este:
scaderea valorilor temperaturii si presiunii aburului evacuat din CJP, in scopul cresterii randamentului termic al
ciclului de functionare;
448) Cerintele nefavorabile ale patrunderii aerului din spatiul de abur, respectiv din spatiul de apa al condensatorului sunt:
inrautatirii vidului, respectiv cresterii continutului de oxigen dizolvat in condensat;
449) Ejectorul aer-abur are drept rol functional:
extragerea aerului din spatiul de abur, prin circularea aburului auxiliar intr-un ajutaj convergent-divergent;
450) Pentru a preveni obturarea tevilor de racire ale condensatorului, se iau urmatoarele masuri:
filtrarea mecanica ;
451) Cresterea temperaturii apei din condensator este efectul:
Infundarii tevilor de raciere si cresterii presiunii din condensator

deci reducerea vidului in acesta
452) Rolul preincalzitorului apei de alimentare este:
de crestere a presiunii si temperaturii apei de la iesirea din condensator pana la intrarea in GA;
453) Precizati daca schema de principiu a unei instalatii de turbine cu gaze este corecta:
da, intrucat schema cuprinde toate elementele componente.
454) Cele mai raspandite tipuri de turbine auxiliare utilizate in domeniul naval sunt:
turbina Curtis;
455) La care dintre urmatoarele tipuri de turbine cu abur destinderea aburului are loc atat in ajutaje cat si in palete:
turbina cu reactiune.
456) La turbinele cu actiune, destinderea aburului are loc in:
ajutaje;
457) Care din urmatoarele tipuri de instalatii de turbine cu gaze (ITG) este conceput dupa principiul de functionare al motoarelor cu ardere
interna in 2 timpi cu inalta supraalimentare si baleiaj in echicurent:
ITG cu generatoare de gaze cu pistoane libere.
458) Pentru determinarea tipului de ajutaj folosit, se calculeaza raportul dintre presiunea de iesire p1 si presiunea de
franare p0;care din cazuri este cel bun:
, respectiv ajutaj convergent-divergent , respectiv
ajutaj convergent.
459) Ce tip de pompa de ulei se foloseste uzual la instalatia de ungere a turbinei:
pompa cu angrenaje;
460) Turbina Laval este alcatuita din:
o singura treapta de presiune si o treapta de viteza;
461) La turbinele termice cu actiune cu trepte de viteza, paletele directoare au rolul de:
schimbare a directiei jetului de abur;
462) Tevile racitoarelor de ulei de la turbinele cu abur sunt confectionate din:

alama.
463) Care este rolul turbionatorului ca piesa componenta a camerei de ardere a unei instalatii de turbine cu gaze:
de a omogeniza amestecul combustibil-aer in interiorul caldarii;
464) La o turbina cu actiune, discurile reprezinta suportul de sustinere pentru:
paletele mobile;
465) Lagarele radiale ale turbinei au rolul de a sprijini:
rotorul;
466) Ce reprezinta simbolul:
turbina cu mai multe prize de extractie.
467) Ce tip de ajutaje se folosesc la treptele de reglare ale turbinelor cu abur:
convergent-divergente;
468) Care cuplaj consta din doua flanse forjate sau impanate pe arbori:
cuplaje rigide;
469) In timpul functionarii turbinei termice, conform standardelor, deosebim trei valori caracteristice: - putere nominala; - putere
maxima; - putere optima. Care este definitia corecta a puterii economice si optime?
puterea la care turbina termica functioneaza economic, dar in conditii de siguranta in functionare.
470) Ce reprezinta termenul in relatia de calcul a randamentului ciclului Breyton al instalatiei de
turbine cu gaze cu recuperare de caldura:
raportul de comprimare in compresorul de aer.
471) Ce semnifica marimea c1 in diagrama triunghiurilor de viteza la o turbina cu abur:
viteza absoluta a aburului la intrarea in palete;
472) Pierderile de energie in paletele turbinei fac parte din categoria pierderilor:
principale;
473) Stetoscopul este un aparat special care serveste la:
detectarea zgomotelor anormale in turbina.
474) Regulatorul de turatie al turbinei termice are rolul de:
a asigura in permanenta o concordanta intre puterea produsa si sarcina ceruta de consumator;
475) Realizarea unui vid prea mare la condensator in timpul balansarii turbinei in perioada pregatirii pentru functionare poate conduce la:
aparitia fenomenului de subracire in condensator;
476) Cum se procedeaza la punerea in functiune a unei turbine termice in cazul constatarii unor zgomote sau vibratii in turbina:
se reduce turatia pana la disparitia vibratiilor, dupa care turatia se mareste din nou;
477) La ce intervale de timp cu perioada de stationare trebuie pusa in functiune instalatia condensatorului si se usuca turbina:
saptamanal;
478) Valoarea randamentului mecanic la turbine este:
ridicat la turbinele de mare putere;
479) Valoarea randamentului mecanic la turbine este:
mai scazut la turbinele auxiliare fata de cele principale;
480) Randamentul intern al unei turbine cu abur este:
raportul caderilor de entalpie, politropica si adiabatica;
481) In trurbina Laval:
presiunea scade si viteza creste in ajutaje;
482) Turbina cu actiune Laval este:
utilizata foarte rar din cauza turatiei ridicate;
483) Turbina Curtis este:
turbina cu actiune cu trepte de viteza;
484) Turbina cu actiune Curtis este:
utilizata ca turbine auxiliare si ca roata de reglare;
485) Gradul de reactiune:
defineste o turbina ca fiind cu actiune sau reactiune:
486) Daca gradul de reactiune la turbine
are valoarea de peste 15% la turbina este cu reactiune;
487) Introductia aburului la turbine cu reactiune totala este:
radiala;
488) Turbina cu reactiune Ljungstrom este dotata cu:
acest tip de turbine nu are ajutaje.
489) Pierderile interne ale turbinelor cu aburi sunt:
calitative, deoarece influenteaza parametrii de stare ai aburului;
490) Pierderile prin energie cinetica reziduala sunt:

directproportional cu patratul vitezei absolute la iesirea din paletajul mobil;
491) Pierderile prin energie cinetica reziduala sunt importante procentual la:
turbinele cu condensatie de putere mica si mijlocie si a celor cu roata de reglaj;
492) Umiditate maxima a aburului admisibila la turbine poate fi:
12 - 15 %.
493) Cele mai mici pierderi prin ventilatie se inregistreaza la:
turbinele cu reactiune polietajate;
494) Pierderile de energie termica intre paletele mobile au ca efect:
cresterea entalpiei fata de cazul teoretic.
495) Roata de reglare este de regula:
turbina Curtis utilizata in reglarea cantitativa.
496) Viteza teoretica a aburului in turbinele Curtis:
creste in ajutaj, scade in paletele mobile, ramane constanta in paletele directoare.
497) Presiunea aburului in turbine Curtis:
scade in ajutaj, ramane constanta in paletele mobile si paletele directoare;
498) Viteza aburului in turbine cu reactiune:

creste in ajutaj ,scade in paletele mobile
499) Presiunea aburului in turbine cu reactiune:
scade in ajutaj, scade in paletele mobile;
500) La turbina cu actiune si reactiune:
primele trepte sunt cu actiune si ultimile cu reactiune;
501) Turbina radiala cu trepte de presiune (Ljungstrom) are gradul de reactiune:
1 fiind o turbina cu reactiune totala;
502) Turatia rotoarelor contrarotative ale turbinei Ljungstrom se mentine egala prin:
prin sincronism electric, fiecare rotor antrenand cate un generator;
503) Diafragmele turbinelor cu aburi au rolul:
de sustinere a ajutajelor;
504) Reglarea prin laminare(calitativa) se realizeaza prin:
variatia caderii de entalpie;
505) Reglarea cantitativa(prin admisie) se realizeaza prin:
modificarea numarului de ajutaje alimentate cu abur;
506) Turbinele cu contrapresiune au:
presiune supraatmosferica la evacuare.
507) Turbinele de condensatie inregistreaza:
la evacuare o presiune subatmosferica;
508) Uleiurile de ungere utilizate de turbinele cu abur trebuiesa:

abia viscozitatea cinematica relativ scazuta pentru ca turbinele au turatie ridicata;
509) Procesul de condensare este:
izobar-izoterm;
510) Presiunea de condensare este asigurata de:
dispozitivul de vidare;
511) Valoarea minima a presiunii de condensare este o functie de:
temperatura agentului de racire;

New Ifag

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

New Ifag

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

1) Determinati diferenta de consum orar de combustibil pentru o caldarina care produce 2 to/h abur saturat cu p=1,1MPa, este alimentata

dif ch = -10,2 Kg/h;

dif ch = -11,2 Kg/h;

dif ch =22,3 Kg/h;

dif cs = 0,011 Kg comb/Kg abur,

dif cs = 0,011 Kg comb/Kg abur,

dif cs = 0,01 Kg comb/Kg abur,

dif cs = 0,012 Kg comb/Kg abur,

95mm col H2O;

128mm col H2O

p' 1=1,1bar; p2=5,0 bar;

p' 1=6 bar; p2=1,2 bar;

p' 1=3,5 bar; p2=0,5 bar;

p2=0,8 bar; p' 1=3 bar;

p2=0,4 bar; p' 1=3,5 bar;

t1=290 grade C;p1=7 bar; i=3050 kj/kg;

p1=25 bar; t1=355 grade C i=3125 kj/kg;

t1=305 grade C;p1=6,5 bar; i=3070 kj/kg;

t1=320 grade C;p1=0,7 MPa; i=3090 kj/kg;

t1=350 grade C;p1=25 bar; i=3110 kj/kg;

t1=460 grade C;p1=55 bar; i=3320 kj/kg;

p1=60 bar; t1=360 grade C i=3060 kj/kg;

i=3050 kj/kg; p1=4,5 MPa; t1=340 grade C

i=3060 kj/kg; p1=20 bar; t1=590 K

p'1=2 bar; t'1=470 grade C; p' 2=0,2 bar; t'2=170 grade C;

p'1=5 bar; t'1=480 grade C; p' 2=0,2 bar; t'2=80 grade C;

p'1=1,8bar; t'1=480 grade C; p' 2=0,2bar; t'2=180 grade C;

p'1=3,5 bar; t'1=355 grade C; p' 2=0,2bar; t'2=60 grade C;

p'1=4 bar; t'1=470 grade C; p' 2=0,15bar; t'2=50 grade C;

Pad= 7645 Kw; Ppol=6300 kw;

Pad= 6645 Kw; Ppol=5300 kw;

Pad= 5820 Kw; Ppol=4655 kw;

Pad= 6360 Kw; Ppol=5085 kw;

Pad= 7610 Kw; Ppol=6090 kw;

Dif. Pad=1330 kw;

Dif. Pad=1810 CP;

Dif. Pad=2420 Kw;

Dif. Pad=3626 CP;

Dif. Pad= 3720 Kw;

Dif. Pad=3200 Kw;

Dif. Pad=3890 Kw;

p=0,5kw/kgh; p2=0,3bar; x=0,9; t2=70 gradeC

p=0,139 kw/kgh;x=0,96; p2=0,25 bar;t2=65 grade C;

p=0,139kw/kgh; x=0,99; p2=0,2 bar; t2=60 grade C;

p=0,139kw/kgh;x=0,97; p2=0,06 bar; t2=35 grade C;

p==0,31;x=0,95; p2=0,2 bar; t2=60 grade C;

p2'=0,6 bar;t2'=110 gradeC

p2'=0,8 bar; t2'=120 gradeC

p2'=1 bar; t2'=115 gradeC

p2'=0,8bar; t2'=180 gradeC.

p1=23 bar; t1=340 grade C; Pad =2330 Kw

p1=30 bar; t1=330 grade C; Pad =2385 Kw;

p1=22 bar; t1=440 grade C; Pad =2550 Kw;

p1=23 bar; t1=340 grade C; Pad =4500 Kw

p1=25 bar; t1=340 grade C; Pad =2500 Kw

Mam =3205 t/h;

Mam =4358,8 to/h;

Mam =3497,5 to/h;

Mam =2552,6 to/h;

Mam =3200 to/h;

t aer=125 grade C; tg=200 grade C;

134) Circulatia apei in instalatia de alimentare a unei caldari este….

preincalzitor de apa, economizor, sistem fierbator;