Sunteți pe pagina 1din 98

Ion Bulei

,f6unul nostr'o re$e:


Ferdin at)d"

i
Redactare: Rodica Chiriacescu gi loana BLrzeanu
Tehnoredactare: Maiana Radu Ion Bulei
CopertX: Luca Emil Cornel
Ilustragii copertE: Regele Ferdinand I al Rominiei, fotografie din colecAia George Grantham Bain;
pe clape, in ordine: (1) Regele Ferdinand in costumul de la incoronare; (2) Regele Ferdinand,
Regina Maia, 1922; (3) Regele Ferdinand, Regina Maia, lmpreund. cu fruJ lor CaroJ gi fiicele lor
Elisabeta, Maia gi lleana, 1913; (4) Regele Ferdinand pe front, 1917; (5) Regele Ferdinand I 9i
Regina Maria In ziua lncorondrii; (6) Parada Victoriei de la Bucuregti, 1 Decembrie 1918;
sursa ilustraSiilor: commons.wikimedia. org

@ 2017 Toate drepturile asupra acestei edigii sunt rezewate


edirurii METEOR PUBLISHING
,, fduqul Dostr'fi ne$e:
Contact:

Fnndinut d"
Tel./Fax: 021.222.83.80
E-mail: editura@meteorpress.ro

Distribuqie Ia:
Tel./Fax: 021.222.83.80
E-mail: carte@meteorpress.ro
w'ww.meteorpress.ro

Descrierea CIP a Bibliotecii Nagionale a Rominiei


BULEI,ION
Bunulnostrurege: Ferdinand/ Ion Bulei. -
Bucuregti : Meteor Publishing, 2017
rsBN 978-606-910-054-7

94

fRETEOR
FUBTISHING
Argument
l{on multum sed muka

IJttm.l" cuvinre ale regelui Ferdinand I al Romaniei, inainte de a


trece la cele vegnice, in noaptea de 19 spre 20 iulie \927, at fost: ,,M[ simt
obosit... obosit... obosit". Fusese obositoare domnia lui? O domnie deloc
Iung[, din septembne 7974 pAn[ tn it:Jre 1927. Treisprezece ani. Pu$n fagi
de domnia lui Carol I, ce durase 47 de ani. Dar... non mukum sed multa.
Pentru c[, degi scurti, domnia lui a fost piinX de evenimente, de schimbXri
radicale, de zbucium gi tr[iri. O domnie care a trecut printr-un rlzboi
european Ei mondial, cu toate transform[rile aduse in plan regional. Europa
imperiilor anului 19i4 devine, in 1918, Europa statelor nationale. RomAnia
Micd din 1914 devine, in 1918, RomAnia Mare. Unde este, aqadar, locul lui
Ferdinand I in toatX aceasti operd de transformare?

DacX privegti atent fotografiile de grup in care apare Ferdinand, cum


oricare dintre noi ar putea avea curiozitatea s-o facX, il vedem, de cele mai
multe ori, intr-o pozilie marginali. De parci ar vrea si iasi din poz[ 9i s[
plece. Nu si intre in atmosfera de ansamblu a fotografiei. Pentru ci este o
atmosferX creat[ de ceilalgi, nu de el. $i, atunci, ili revin in minte multe
dintre cuvintele a$ternute de regina Maria in marea ei operl memorialisticX
Povestea vieSii mele. Cel mai des nume intAlnit in aceast[ oper[ este acela
aI sogului ei, sub forma de alint, Nando. Dar aproape de fiecare datX
menlionat critic. Ca in insemnarea din 10 aprilie 1921: ,,Nando este Prost
dispus, toat[ ziua a fost a4igos, nestiPanit, pus Pe cearti gi asta fdgig, fXrX
sd qinX seama de oaspegi. Era intr-adev5r detestabil gi prost crescut in astfel
de momente"l. Sau, intr*o alt[ insemnare, din 16 martie 1922,IaCop[ceni,
unde famiiia regal[ avea o cas[: ,,Am fXcut desigur planuri de amelior[ri.
Este collul favorit aI lui Nando, dar toate imbunEtigirile Pe care le face
r[mAn doar in stadiul de planuri... EI nu poate nici mdcar sX agage un tablou,
si schimbe locul unui scaun, sau s[-I determine pe altul s-o faci". Cu alte

1
Maria, Regina RomAniei, insemndri zilnice,vol. IV. Traducere Sanda Ileana
Racoviceanu. Edigie de Vasile lrimia, Editura Historia, Bucureqti, 2006; Apud Ioan
Scurru, Istoria civilizagiei rom|negti. Perioada interbelicd ( 1 9 1 8- 1 940), Editura
EnciclopedicX, Bucuregti, 2009, pp. I43-I44.
31',1

;.1
rii
t:;
N,: lon Bulei
iii
l'.i
e'
E.
$l a fost sd fie Ferdinand
c
s
E

T
j
I
I

i
a crezut cr aceastd dubld proclamare din 1881 asigura prezentul RomAniei
ca stat. $i aga gi era. ce avea sr se intample insd cu viitoruI? pentru cd.,
l
I

intample cu abia proclamatul regat roman? ce avea si se intample cu


stabilitatea gi continuitatea dinastiei de Hohenzollern in Romania?

- Ceea ce propunem, cu aceast5 noui lucrare, nu este doar un gest de


politeqe al istoricului de dincolo de rimp (adicd esre foarre firesc sd C
scriem
gi povestea sogului dupd ce am scris povestea soflei). ceea C
ce ne-a interesat
a fost sr observim cum, coborand parcd din istoria noastr[ mai
veche gi din
celui mai in varsti dintre frafi s[i sau coboratorilor acestora"4. in vara lui
mandria prusaci, Ferdinand al Romaniei, produs al istoriei gi totodatd o
victimi_a_ei, exprimr cum nu se poate mai limpede un proces ie asimilare.
In cazul de faqi, asimilarea personajului principal de cdtre mediul peste care
i-a fost dat str domneascd. Linia dinastici construitd de caroi I a fost agezatd
de Ferdinandl petronul impliniriinaEio+ale.
afacerea Strousberg), Bismarck igi dI accepnrl gi-l obqine gi pe cel al Vienei.
1n acelagi an, 1880, pe 21 noiembrie, principele Carol-Anton, tatdl lui Carol
al RomAniei, ii comunicd lui prevederile Constiruliei RomAniei
privind succesiunea la tron. Doi membri ai Casei de Hohenzollern intrau in

a
Monitorul Oficial, nr I42 din 1/13 iulie 1866.
10 lon Bulei REGE: FERDINAND'' 11

cadrul acestor prevederi: principele Leopold de Hohenzollern, fratele cel excursiile prin Alpii elvelieni din timpul vacanlelor. Dragostea pentm
mai mare al lui carol, gi nepotul lui cel mai ln varsti, wilheim. consultati, naturd tot mama sa i-a insuflat-o. ,,Noi facem gi plimb[ri frumoase pe valea
atat unul, cAt qi celdlalt au notificat c5 renunt[ Ia calitatea de moqtenitor al Dun[rii gi la Inzigkofen, unde se gdsesc flori foarte frumoase", ii scria el
tronului RomAniei. tatXlui s[u la 30 iunie 1874. Avea pe atunci nouX ani neimplinili. De Ia
famiiia sa inval[ Ferdinand sX tr[iascX in iubirea de Dumnezeu. Duminica
in consecinEx, dreptul de succesiune ii revine lui Ferdinand, nxscut Ia gi in zilele de s5rbXtoare se ducea totdeauna s[ asculte liturghia. $i ca
12/24augxt 1865 gi botezat Ferdinand victor Albert Meinard, principe de rege, mai tArziu, la Sinaia, 11va pune pe capelanul Cu4ii si i-o celebreze.
Hohenzollern, al doilea fiu al principelui Leopold de Hohenzollern gi al Ferdinand are gi o guvernant[ franfuzoaicd, o alsaciani, care iI inviqa
principesei Ant6nia, infanta Portugaliei. Mama sa, numitd in mod obignuit rugdciuni nu totdeauna dorite in familii gennane, cum era aceea in care
Antoinette, a avut o influengd determinanti asupra prinluiui Ferdinand. Dumnezeu era rugat s[-i ajute pe francezi s[-i invingl pe germani, 9i Alsacia
L-a ferit de multe dintre ademenitoarele contacte cu lumea exterioar[, gi Lorena sX redevin[ franceze (!).
dup[ cum ne relateazi Eugen wolbe in frumoasa lui carte dedicati lui
Ferdinands. Educalia destul de asprx pe care a primit-o Ferdinand tot Tdn[rul Ferdinand are un preceptor, pe dr. Grobbels, care-l introduce
mamei i se datoreazi. ,,Porunca, de pildi, de a vorbi numai atunci cand era in disciplinele elementare gi in limba latinX. Tat[l sXu il iniliaz[ in istorie,
intrebat i-a imprimat lui Ferdinand, care in fond era un om amabil, sfiala geografie gi in gtiinleie naturii. Se arat[ de la bun inceput foarte studios.
de care a suferit aproape intreaga sa viaqi. Era rugat si vorbeasci tare gi Citea cu pasiune ore intregi, cu predilecgie despre viaga gi faptele eroilor,
clar, gi trebuia - cand se ldsa antrenat - s[ repete o dat[, chiar de doui ori fraza mai cu seami ale celor din Antichitatea clasicX. Exemplui lui Frederic cel
spusH cam prea incet." Aga s-ar explica, crede Eugen wolbe, obiceiur lui Mare sau al lui Napoleon iI intereseazi mai pugin. Nu se vedea un om de
Ferdinand de a relua in convorbiifrazainilialx a paftenerului sdu. Adic[ nu ac(iune. Un visltor, da. Mai ales din perioada in care familia lui se g[seqte
se datora faptului cH ar fi trdit printre ,,oameni tari de urechi", cum spunea ia castelul de Ia Benrath, lAngH Diisseldorf, reies pregnant deosebiri in felul
Ferdinand mai tarziu, dupx ce devenise rege. Mama lui, cu un dezvoltat simq de a fi ai copiilor prinEului mogtenitor Leopold. Nando, numele de alint al
artistic, era gi pictori{i, ca preocupare in timpul liber. N-a reugit sx-i transmitd lui Ferdinand, se deosebegte de fralii s5i. Nu este inclinat spre glumi, spre
fiului aceeagi inclinalie gi aceeagi bucurie a picturii, dar l-a ajutat s-o ingeleagx. discuqii in contradictoriu, nu vrea sX-gi impun5 un punct de vedere
In acest sens, a contribuit, nu putin, gi colectia valoroas[ de tablouri aflati la personal, de tearnX sX nu igi jigneasc[ partenerul de discuqie. Nici nu simte
castelul de la Sigmaringen. De la tat[I sxu a invxgat sd fie cavaler. Nu va fi., nevoia sX-i facl pe algii sd fie de acord cu punctul siu de vedere. Tatil lui
Precum acesta, ,,un mi]itar sever, exersat in ga", dar va manifesta un interes igi exprimase speranta c[ integrarea lui Ferdinand intr-un cerc mai larg de
destul de puternic pentru cariera de ogtean. ca tanir principe, va urmxri cu camarazi va fi benefic[. $i iI inscrie in 1880, impreun[ cu fragii sii - pe el
mare interes Rdzboiul cu rurcii din 1877-1878. in clasa a $asea -, Ia gimnaziul Hohenzollern din Diisseldorf'
Principele Leopold insistl pe lAngi profesorii gcolii s[ nu creeze fiilor
Ferdinand invag[ de mic s[ iubeascd plantele. Aldturi de wilherm, s[i o situa;ie privilegiati. De aceea tofi colegii li se adresau nu cu,,alteq[",
fratele mai mare, gi de Karl Anton (cario), fratele mai mic, se va bucura de ci cu ,,prin1 Ferdinand", ,,print Wilhelm", ,,prin! Karl". Ferdinand insugi nu
o tinerete fericit[ la casteiul pirintesc de la sigmaringen, in preajma accepti favoritisme. Se sup[r[ stragnic atunci cAnd unul dintre camarazi iI
elegteului de la Krauchenwies, cu lebedele 9i cu plantele lui rare, sau in ajut[ si cAgtige la tit'. Tinerii frecventau fami]ii nobile. Mergeau la Koblenz,
la impXrdteasa Augusta, la Bmxelles, Ia familia regalX, cu care se inrudeau.

s Eugen Wolbe, Ferdinand I,


intemeietorul RomAniei Mari - o biografie.
Traducere de Maria gi Ion Nastasia, Editura Humanitas, Bucuregti, 2004. 6lbidem,p.33
12
lon Bulei ,,Buruul NosrRu nrcE: FrnotNAND"
13
Ferdinand vizita adesea muzeul de arte grafice plantin-Morerus din Anvers.
gi interesante". Despre Ferdinand er ii scrie fraterui
Eugen wolbe il citeazi pe oswald Fiamm, colegul lui Ferdinand, sru, Leopord, cx, mai
care il ales in ultimii doi ani, a frcut murte progrese in pregdtire. noar cx
vedea pe acesta ,,rnereu prietenos, deschis gi modeit, un suflet delicat, era mult
poate prea timid gi reqinut, spre deosebire de fratele sr"u
prea sensibil"T. Era rotdeauna gi prea obedient, respectand intocmai mai mare, murt mai
prezent gi comunicativ.
ordinele primite de la profesori sau de Ia cei doi instructori, unul militar gi
Este de presupus cd reragia rui caror I cu cei doi
altul civil. cel mai mult il arrdgea smdiul limbii germane (ii prefera . nepopi ar fi inaintat
mai repede' Faptul nu o bucura deroc pe regina Elisabeta.
indeosebi pe clasici). ii pldcea ladna (greacd nu va rtodi", inspectoratul Suverana nu
voia inci sr renunEe la speranqa de a avea un mogtenitor
gcolar ingdduindu-i sd inlocuiascd greaca cu romana). La germand direct, aga cd
gi latind fEcea tot posibilul penrru a amana la nesfargit sorugionarea
va da gi examenul scris la absolvire. La celelalte materii acestei chestiuni.
-ieligie, francezi, In Germania, aceastd incapacitate a lui caror r de a a" ,orogi
istorie, geografie, maternaticd - va da exarnen oral la 24 mardelg85. o rezorvare
obgine chestiunii dinastice in Romania starnegte reactia lui Bismar&. pe
calificativul ,,bine" la roare. $i pirdsegte Dusseldorf. ,,Abia acum, cand carol iI
ameninga soarra lui cuza. cu atat mai inexpricabil[
trebuie sd m-i despart de el, observ cat de drag mi-a devenit Dtisseldorf, era atitudinea regerui, se
spunea la Berlin, cu cat la Bucuregti se aflau dour personalitflqi
acest ora$ atat de frumos", avea sd-i scrie tatilui siu la 30 marcie dipiImatice
1gg5. gi politice remarcabile, Bernhard von Brilow,
reprezentantul Germaniei, gi
Goluchowski, reprezentantul Austro-Ungariei, care, oricAnd,
Ferdinand, irnpreund cu tatdr siu Leopold gi cu carlo, fratere lui mai puteau fi
diplomaqii de care era nevoie. Era gi pdrerea impxraturui
mic, asistd la serbiile incorondrii lui carol r,pe r}lz2mai 1gg1. La impli_ Franz Joseph,
comunicatd secretarului de stat Hertert ,ro., Birrn"rck,
nirea unui an de la aceste serbiri, Ferdinand ii scria lui carol t ci igi impreund cu
temerea c[ activitatea lor ar fi putut fi afectat5 de
amintegte cu qi mai mu-ltd piicere ,,de acele zile minunate pe ,,inc5p5ganarea regerui
care le-am Carol I, care intotdeauna vrea si gtie el totul mai bine,,.
trdit al5ruri de voi. $i astdzi parcd imi trec pe dinaintea ochiior delegagiile ,,A_ ,rg"r"t M.S.,
scrie Herbert von Bismarck, cx am putea sr acgion[m
de qdrani in costumele ior pitoregti gi care v-au salutat cu ur..pr" regerui carol I
urale entuziaste. prin intermediul ducelui de Nassau, unchiul reginei
vdd gi acuma mulgimea multicoiord de pe strdzile Bucuregtiului pe care Elisab"t?, gi aceast5
idee a pirut s[-i piacd impdrarului.,,r0
le-am strdbEtut seara, cand in jurul nostru mergeau mii de oameni
in cele
mai diferite cosrume"8. La 30 decembrie 1gg1 igi exprima speranla
,,cE in
curand vom putea sd. venirn din nou in Romania gi atunci ^rro,' a.rrrougr"
ceva mai bine tara pe care am indrdgit-o"e.

Aga igi leagd tandrul Ferdinand destinul de Romania. o gard in


care
3j:$. din nou pe 20 aprilie/2 mai trgg3. vine insolit de fratele slu
wilhelm. cel care ii aduce la Bucuregti esre regele carol. bei doi pringi sunt
gdzdui.u la Palanrl corroceni gi vor rimane in gari weme de doud
luni, ti-p
in care regele carol s-a striduit si-i inveqe ,,tot felul de lucruri folositoare

7Ibidem,p.32.
8
scrisorile regelwi Ferdinand I al Rom6niei,vol. I. Traducere, texr stabilit,
note
gistudiu inrroductiv de sorin crisressu, Editura cetatea de scaun, TArgovigte,
2015.
austro_unsare, rszz_r|e6,vor.r.
scrisorile se affr la ANIC, Fonc Regele carol I personale, dosar vD 67g pi
e
lbidem, p. 40.
urm., p. ar. r,"d:: !:!:::::
are gi note de Sorin Cristescu, Editura paideia,
Bucure
,,BUNUL NOSTRU REGE: FERDINAND'' 15

apoi, din 1879, la liceul Sf. Sava. Un bdrbat scund, cu barba neagrX, modest
6e caatd uo profesor... gi linigtit, cu maniere plicute. Vorbea pufnX german5, puqrni francezX. Fiica
lui lon C. Brdtianu studiase cu P[un gi garanta pentru el. Profesoml avea o
fat[ de 11 ani, de care nu accepta si se despartX gi care, in caz de numire a sa,
O probtemX a reprezentat-o numirea unui profesor de limba romAn[ urma sd fie inscris[ ia o gcoalH germanl din Diisseldorf. P[un face o bunX
pentru prinful mogtenitor gi pentru fratele s5u. Carol se gAndise la un om pe
impresie in Germania familiei celor doi tineri gi este angajat cu 12 000 de
care il aprecia foarte muit: Dimitrie Gusti. Iegean de bagtind, ndscut in 1818,
franci pe an. La 20 apriJie 1884, profesorul Piun ii raporta lui Carol I ci orele
D. Gusti unnase cursurile Academiei Mihxilene gi ale Conservatorului din
de limba romAnX rnerg bine. Nando manifesta o mai mare ugurinlX in
Iagi. Fusese profesor de geografie, retoricd qi filosofie Ia mai multe gcoli din
inv5garea acestei limbi decAt Wilhelm, dar avea dificultigi cu pronunliat3.
Iagi, deputat, senator, ministru aI instrucliunii in 1867-i868. Fusese gi
PXun ii face gi un portret lui Ferdinand: ,,Bilai, niitug 9i subgirel Ia trup, cu
primar al Iagilor, in mai multe randuri. Era primar in 1866 cand a avut loc
ochii albagtri inchigi, foarte blAnzi, cu nasul arcat, serlnul cel caracteristic al
migcarea separatistd de la Iagi gi, in aceastE calitate, a jucat un rol important
liniei suabe de Hohenzollern, cu expresia gurii gi a fegii aga de fini gi curatd,
in potolirea spiritelor. Este cel care inmaneazd un memoriu domnitoruIui
cH ai crede-o fatX mare, amestec armonic al sAngelui latin, diruit de soareie
Carol, de neuitare a lagilorll. Al5ruri de M. Kogilniceanu, V. Alecsandri gi
Franlei gi Pornrgaliei - din partea a douX strXbune - $i cu al mamei, cu tipul
G. MArzescu, D. Gusti reprezintx lagul, in calitate de primar, la festivitatea
plXvil, gAnditor gi vesel totodatd al germanilor de la 2d, Altep Sa regalX este
de la Putna din 187i. ,,lJn om foarte popular gi iubit de cet[qeni." Dar, Iucru
icoana vie a fl[cdului desivArryit Ia chip gi ia fXpturI". $i V. Piun continu[:
foarte rar, iubit gi de carol l, care scrie despre el cx este ,,o mare personafitate
politici pe care pot conta ca pe mine insumi". Gusti a fost ministrul cultelor ,,Principele Ferdinand gi-a petrecut copillria la Diisseldorf, oragul cel mai
frumos de pe Rin, cuib de artigti renumiti, focar de culturi eleganti".
inci din anii 1867-1868, ,,unde mi-a confirmat pe deplin sperangele". Era
respectat de toate partidele gi, in cei 16 ani de domnie ai lui Carol, ,,nu a
Un an mai tArziu, cei doi copii ai iui Leopold veneau din nou in RomAnia,
govHit niciodat5". La marile festivitiqi de la Focaani, in calitatea sa de primar
,,lucru care este pentru noi o mare bucurie gi acum casa noasftX, atAt de tXcut[,
al Iapilor, jinuse o cuvAntare ,,care ne-a electrizat pe togi gi ne-a smuls lacrimi.
este plin[ de viap", cum ii scria Carol fratelui sXu. in privinqa ]imbii, ,,vorbesc
Nimeni nu regretX mai mult ca mine ci ne-a scdpat acest om destoinic, cel
amAndoi romAnegte foarte bine, spre bucuria gi zurprinderea tuturor. Wilhelm
pulin pentru moment. Stlpinegte extraordinar limba in care face gi poezii"l2,
este mai dezinvolt gi mai indr[znet decet Nando gi in felul acesta a cucerit din
continui Carol. Dupi gtiinla noastr5, nu existX nicio alti personalitate politicd
nou inimile celor de aici. Eu incerc mereu s[-I pun in evideng[ mai mult pe
din Romania despre care Carol I si fi scris atat de enruziast. Din picate,
cel de-ai doilea, cXci el are primul drept de mogtenire". Orele de studiu ale
Dimitrie Gusti se imbolndvegte grav, iar regele trebuie si gxseasc[ pe
celor doi principi se lineau cu regularitate. in restul timpului ei se g[seau fie
altcineva care s5-i invege pe cei doi pringi limba romflnx gi tot ce era mai
la rege, fie la Elisabeta. Vizitau stabiiimente ale armatei, divergi oameni
important din ceea ce numim civilizagie romAneasci.
politici, pe I.C. Britianu, pe Dimitrie Ghica, divergi diplomaqi, pe contele
Tornielli, pe baronul Saurma. La Sinaia, in aprilie 1885, lin companie reginei
lnlocuitorul lui D. Gusti este profesorul de liceu vasile pdun Absolvise
Suediei gi celor doi fii ai ei, aflaqi in vizitX in RomAnia. Pe 10 mai 1885 sunt
gimnaziul Gh. Laz[r, apoi liceul Sf. sava gi Facultatea de Litere a universitigii
gi ei prezengi la Bucuregti, la inaugurarea Palafirlui Regal, ce fusese reftcutra.
din Bucuregti. A fost profesor gi director in i878la gimnaziui Dimitrie Cantemir,

11 13
Yezi lagi, memoria unei capitale, coordonator Gheorghe Iacob, Editura Regele Carol I in rapoartele diplomatice austro-ungare, 1877-1896, p. 23. De
UniversitEgii Al. I. Cuza, Iagi, 2008, pp.126,131, 133, 199,I49,157 9.a. consultat articolul slu Principele Ferdinand de Hohenzollem, in ,,Epoca", an III,
12
scrtsorile regelui carol I din arhiva de Ia sigmaingen, lLz|-Igls, Editura nr.454 dn17 mai 1887.
la Scrisorile regelui Carol 1..., pp. I23-I24.
Paideia, Bucurepti, 2O12, pp. 86-87.
16 lon Bulei ,,BUNUL NoSTRU REGE FERDTNAND"
17

Despre Romania, Ferdinand are prilejui sd se intregini mult gi cu mare


pldcere cu pictorul August Becker, care o vizitase in 18g2. FEcuse aici o
Deasupra ei este insd treapta a ajuns astlzi Germania.

mullime de
Ea vreasI apuce pe un drum ea muncii colective gi si

minunatele
a gi despre facd si beneficieze intreaga Europd drea;d operd. Ea vrea s[
a avansar de j::fffifi organizeze Europa, scofand de ia fiecare individ un maximum
in ingelesul cel mai favorabil societigii; e chipul cel mai bun
de producgie
pentru indivizi
de a fi Liberi, e penrru dangii ribertatea sub ftrma cea
mai inaltd, libertatea
care salveazi toate fo4ele, fXcdndu-le sd curgi spre
considera c[ nimic pe lume ' I
acelagi scop.,,ra Osrwald
nnare
de energie. Dar o formX de gi mai
folositoare fHrI ca forma vec
ceastd
teorie, civilizaqia se definea ca fiind reducerea Ia minimum
i a energiilor
negative, neascultrtoare. Aga se stabilea gi doctrina
i unei Germanii mari,
stdpand pe ea lns[gi gi pe lumea intre agr prin disciplinHre.
l
Astfel de teorii
unchiul sdu, sau chiar ii pl5cuse ln Romania? $i una, gi alta. La urma urmei, sunt percepute de un tandr ca Ferdinand ca un mijloc
l
de ingelegere a lumii.
nu avea de ce si nu-i placi in exotica noastri;ari. cel pufin nu acum. Regele_carol apreciazd proiectur lui srurdza gi pentru
c['d[iea pondere
dreptului roman gi c
,

in ianuarie 1886, Piun ii scria regelui carol cd Ferdinand igi continur studii i9i pureau gdsi
studiile de limba romand, purrate de acum inainte prin corespondenqx. 1

I gi unor profesori ca Geffken gi Sch


Regele sftruiegte si i se instaleze lui Ferdinand un telefon, ,,ceea ce i-ar
I

I
pregitirea universitar[ la Ttibinge
spori gi mai mult sarguinqa gi ar fi o relaxare pldcut[ in orele libere"rT. i
i
dovad[ de mu]td strdduinld.
I
ln privinga studiilor p€ care urma sE le facd tandrul Ferdinand, este con- I
{
Aproape cr nu exist[ scrisoare din anii sii de studii in care
Nando sd nu
I

sultat gi D.A. srurdza. Temeinic, a$a cum era totdeauna, acesta intocmegte i$i declare doringa de a revedea Romania. Mereu erau
I
starnite in sufletul lui
un proiect de studii care lui carol I i se pare bun, dar prea incdrcat. in ce i ,,fru Bucuregti gi care mE leagX tot
privegte studiile universitare, srurdza recomandx universitatea din
I
I mai a$tepla s[ le improsp{teze.
Tiibingen sau, gi mai bine, pe aceea din Gottingen, cea dintai universitate i in 1 in
I
I
1

!
n in r rui se,H::j;,1.,;,.:1ci
1886 va

I
I
I
I
I
i
I
i
I
I

I
\s lbidem, p. 43.
f
18
16lbidem.
t
t
Apud E' Loviaessu, opere,vlll, Edijie Maria Simionescu, Editura Minerva,
I Bucuregti, 1989, pp. T7 -TB.
t7
lbidem,p. 133. I
le lbidem,p.78.
I
,
BUI.IUL NOSTRU REGE: FERDINAND'' 19

6ablocotenent demontabil, fixat pe o stinghie). Ferdinand triiegte nu cu extraordinarX


io pqiwul retirneof de $ardd plicere qi nici cu un interes vizibil obignuita viagi de toate zilele a ofigerilor.
Ia parte gi la petrecerile dansante din casa regimennrlui sau din ,,cazinoul
civil", unde veneau gi funclionari zuperiori cu doamnele lor. ParticipX gi la
ceremonii private organizate de familiile aristocrate. in orele sale libere,
L" t"r-inarea liceului, Ferdinand fusese numit sublocotenent in cel mai mult z[bovegte in casa contesei vlduve Finck von Finckenstein.
primul regiment de gardx pedestru, acoio unde efectuau primul lor serviciu
militar to;i principii din dinastiile princiare germane gi unde fratele sxu la Universitatea din Tiibingen, in primul an, 1887-1888, pringrl Ferdinand
mai mare, Wilhelm, era deja de trei ani. Din mai 1885, incepe sH studieze se inscrie Ia cursurile de economie nagionali, de statisticd social5, gi urmeaz5
gi la $coala de rizboi din K[ssel. Nu participx Ia lecqii impreuni cu ceilalli cursuri despre comunism gi socialism. Studiazi sistemul de invX;5mAnt al
elevi, este inijiat separar de cxpitanul von Zweiffel la tacticx gi de cxpitanii statelor moderne. in anul urmltor, se inscrie Ia urr curs de politici financiarl
Kempe gi Hock la gtiinga armelor gi in fortificalii. il atrag prelegerile despre (interesat mai mult de impozite) gi la dtele privind migcarea muacitoreascX,
arta fortificaqiilor. invaqx multe de la militari prestigiogi ca baronii von gtiinga administraqiei, gtiinga organiz[rii stanrlui. Nu se gtie cAte dintre aceste
Lyncher sau von Unruh. Acesta din urmH scrie despre el: ,,Amabilul fiu cursuri a frecventat efectiv. Particip[ la inmormAntarea lui Wi]helm I 9i apoi
princiar mi-a ugurat sarcina. Din punct de vedere militar era extraordinar a lui Frederich al III-lea, in martie gi, respectiv, in iunie 1888. Dupd vacanfa
de bine inzestrat, bun la marguri, bun Ia trageri, avea o bunr voce de comandd de varX, Ferdinand igi va continua studiile universitare. Nu Ia Tiibingen, ci Ia
gi participa cu foarte mult5 insuflegire la activitatea noasrrX. Se familiarizase Universitatea din Leipzig. Unchiului s[u Carol ii scrie cX este foarte mulgumit
foarte repede cu activitatea gi cu camarazii". Aili colegi il vrd ,,sufletist, de cursurile de la Leipzig, iar regele ii rispuade ctr speranga cX ceea ce invdp
pdetenos, un bun biiat gi camarad, punctual in prestarea serviciului sxu, acolo in teorie va pune in practici in RomAnia2r. in paralel, face progrese
extraordinar de drdgug, in niciun caz nu era o persoan[ care si ne strice evidente in studiul limbii romAne, pe care incepe s-o sdpeneasci cu
buna noastr[ dispoziEie, prezent la toate ale noastre, ale celor de-un leat cu adevlrat. Ore in gir discutX in romAnegte cu profesorul Piun, sosit special
e1"20. chiar un foarte bun militar, cum il arati astfel de portretizxri, probabil
pentru asta din RomAnia. De RomAnia iI flne legat corespondenqa cu
cH n-a fost (a schimbat cateva companii pand a dat de un comandant mai unchiul s[u22. La Leipzig se afli in compania prietenului sd.u, locotenentul
ingdduitor, cum a fost baronul von Hornstein-Biethingen). impreun[ cu baron von Hammerstein. Prietenia lor este plini de cXlduri qi expansiune
plutonul lui, Ferdinand nu se remarci, nu iese in eviden$ prin ceva anume, sentimentalX. in pivniga cramei lui Auerbach, gAndurile celor doi prieteni
poate doar prin aceea ci ,,avea o pricepere deosebiti in a se purta cu tinerii se aduni mereu 9i mereu, incercAnd s[ limpezeasci un viitor care nu se lisa
gi era foarte iubit de cei din companie". dezviluit. Pentru Ferdinand, plrisirea Germaniei gi stabilirea in RomAnia
erau ca un sfArgit gi un inceput ce nu-gi puteau da mAna. ,,Multe lucruri
Este un pasionat al sportului, dar nu pentrq obginerea unor perfor- frumoase v[ agteapti, pringe Ferdinand, ii spun prietenii s[i in ultima seari
mante altele decat medii. Este un bun crldrel. ii piace vanitoarea (este gi de dinaintea plecirii spre RomAnia. Vi se impun obliga;ii noi, grele, dar gi
membru al Asociagiei cinegetice a ofilerilor). Particip[ la cursuri la Insti- multe onoruri vi se aratX la orizont. - Da, spune prinqul, dar eu trebuie
tutul Nagional Regal. Ia lecqii de scrimx. Cel mai mult i-a plicut trasul cu sX-mi pErdsesc patria, fragi 9i surori gi prieteni. Pentru ultima dati mi aflu
pugca in vulturi, concurs organizat in imprejurimiie bogat impidurite ale ca pring german gi camarad in faga voastr[. De acum incolo sunt romAn; voi
Potsdamului (eravorba de doborarea, piesd cu piesd, a unui vultur din lemn,

2t Scrisorile regelui Carol 1..., I, p. 173.


20
lbidem, p. 4I 22
Scrisorile regelui Ferdinand I al Romr4niei... vol. L
lon Bulei
,,BUNUL NgsTRU REGE: FERDINAND''
21
fi roman din tot sufletul meu, chiar dac{ noua mea patrie imi cere cele mai
ce simt gi cum gandesc oamenii." in scrisoare, Ferdinand dd gi dovada
grele lucruri de f[cut."B capa-
citigii r-d" inielegere a situaqiei de moment a Romaniei in conyunctura
inainte de plecarea spre Romania, Ferdinand face o vizitd la Berlin, _d:
creati de abdicarea regelui Milan al serbiei. Dupd el, Milan nu ar fi trebuit
unde ii intalnegte pe impdratul wilhelm al II{ea gi pe Bismarck. De aici ii
sE abrlice, pentru c[ succesoruI sxu era prea tan[r gi
scrie tatdlui siu, la 3 mai 1889: ,,La Berlin, Romania este vdzutE in culori devenea ,, o minge in
I mainile regengilor". Acegtia, la randul lor, erau d.ependengi de majoritdqile
teribil de negre, existi temeri cH in cazul unui rdzboi se va ajunge chiar la
parlamentare, majorit[gi foarte schimbEtoare intr--o parr ca
o alianqi cu Rusia gi se consider[ ci unchiur se ingrijegte prei puqin de serbia, in care
I
i poporul de rand avea o slabd educagie politicd. Abdicarea ldsa
armatr"24. Pentru a evita neingelegeri viitoare, ,tn p".t de iamilie fusese t deci un haos
i
! politic. DacH_ne gandim la lovitura de stat din 1903, nu putem
sd nu
semnat la signaringen, la 2l noiembrie/3 decembrie 1gg0, patronat de x
constatrm c[ Ferdinand avel dreptate. Aceasta era ins[ pHrerea tuturor,
wilhelm I, gef al casei Regale. La cererea lui Bismarck, numele irri wlrrem i
Ferdinand nu era un original. arita insr ci avea capul pl umeri. 9i
i'
I nu apare, pentru a nu starni suspiciuni din partea altor suverani europeni. I De altfer,
I
prirnind rispunsul lui carol la pirerile exprimate ae ei, ain care reiegea
I ci
situaqia era ceva mai complicatd in Serbia,herdinand se
in sfir$it, la 15 martie tffip, sgudiile lui Nando de la Leipzig se termind.
I
I scuzi, recunoscand
I cE el gtia ,,doar ce scrie in ziare gi alte vegti directe nu
am,,26.
"npoca studen$ei mele la Leipzig, ii scrie Ferdinand regelui carol, la
i

20 martie 1889, a fost foarte interesantE gi plicutd, chiar dact am srat prea I
I

.? si cunosg 1631s dshliile, am c[pitat o privire de ansamblu I


i
P"Ft I
intregului sistem juridic ai acum am lnqeles multe lucruri care inainte"rrrpr"erau {
I
I
neclare, aga cr in orice caz gederea la Leipzig mi-a fost de folos. profesorii I
I
fost in general persoane simpatice cu care era pricut gi interesant sd ai I
I
1u I
de-a face gi in afara prelegerilor. pe unii dintre eil-am invitat joia trecutd l
r
la noi, la mas[." Tan5rul lnvdga cum merge lumea gi avea grij[ sd meargE gi I
t
L
el odatd cu ea. cu studenEii nu are relalii foarte stranse. ,C*.1rrror.ut doar t
pu[rni, dar unii erau chiar simpatici." seara, de obicei, se ducea la teatru. t
I
I
Deseori 9i la concertele de la Gewandhaus. Doar ci durau prea mult aceste I
I(

"la final erai obosit". Nu participi Ia evenimente militare, cu


concerte $i !
I
t
excepgia conferirii unei panglici regimentului siu de la potsdam, prilej cu I!
I
care-a vorbit gi impdratul gennan (,,a vorbit foarte frumos foarte Ling;';zs. I
f
$i !
In ultima parte a perioadei de studiu este tot mai preocupat de viitorul sdu. i
r

,,Sigur ci mr preocupi foarte mult viitoarea mea gedere in Romania, ii scrie I


I
el lui carol I, la 20 martie 1889. Mi bucur nespus si vd revdd gi sr-mi I
II
cunosc temeinic fara gi oamenii ei, cu arat mai mult cu cat din presi nu afli I
!

mai nimic. in orice caz, din ptirile ziareror nu-gi poEi fu.e o imagine I
l
i
veridic[, penrru aceasta trebuie sd triiegti in mijlocul evenimentelor, sd-gtii
I
f
I

23
lbidem,vol.I (1877/1896), pp. 52-53. I
$

2a
lbidem,p.55. r

E lbidem,p.49. F
I' 26Ibidem,p.5A
t
+'
, i:.
,,BuNUL NosrRu RecE: FrnotNAND"

,,\9oi fleni acon) in fRorDdrtia" reticenfa lui a pldcut gi a fost consideratd timiditate. A avut deja ocazia sd
gin5 scurte cuvAntiri in romAnegte, Iimb[ in care se exprim{ frumos, aga cl
toatH lumea a fost uimitH sd vadi c[ eI deja ii vorbegte graiul gi va continua
La 27 martie/8 aprilie, trimite rXspunsul sdu generalului Florescu sd se pregdteasci in acest sens cu PXun."2e IatX cum il vede Robert Scheffer,
(acceptul de a face parte din Senat). $i adaugi, pentru unchiul siu: ,,poti secretarul particular al reginei Elisabeta intre 1886-1891: ,,Era inalt, zvelt,
s5-gi imaginezi cu ce mare bucurie voi veni acum ln RomAnia, unde acum, ftr[ barbX, cu o faq[ agreabil[ pe care sAngele neamului Braganza, din care
ca romAn, pot lua parte eu insumi la viala politic5 intr-o pozilie de a cHrei se trHgea dupH mam[, o innobila cu o distincgie exotic[. Pdrul blond, ochii
importanfx gi deosebitx semnificaqie sunt pe deplin congtient gi imi voi da albaqtri, pulin cam stangaci in comportare, cu vorba inceatX: pirea timid 9i
toatx silinla sx o duc la indeplinire. MX bucur nespus sb cunosc toate dezorientat"30.
rapornrrile, sX intru in contact cu liderii politici, sE-i cunosc din propriile
mele obsewalii gi din relagiiie mele cu ei, cu atAt mai mult cu cAt panX acum Despre primirea fXcutd la sosirea in gar[, Nando ii scrie fratelui siu
nu i-am putut judeca a$a cum trebuie, doar din relat5rile ziarelor unde Carlo3l. Tot acestuia ii scrie despre oamenii politici cu care a intrat in contact.
adesea precump5negte senzationalul"2T. visa mult tandrul Nando. in curand Despre L. Catargiu Gh. Vernescu, atet de rdu vizugi la Berlin, eI scrie cX
gi
va constata ci agteptdrile sale aveau si rXmAnd neimplinite. La 8 aprilie sunt oameni foarte cumsecade, in niciun caz nu sunt rusoflli. Adaugi aici
1889, ii scria regelui, de la Cannes: ,,La sfArgitui lunii m[ voi duce in ceea ce ii spusese unchiul siu Carol, gi anume c[ este absolut incorect ceea ce
RomAnia ca sX m[ instalez definitiv acolo; (incepe) un mare gi important se crede Ia Berlin. ,,Despre Orient, scrie Nando, nu Poate judeca decAt cineva
capitol din viala mea, chiar cel mai important". ,,Acum se apropie clipa care il cunoa$te gi care triiegte aici de mulli ani gi cunoagte oamenii precis,
plecirii mele, nota el apoi de la Lugano, gi deja m[ simt cu totul romAn gi a$a ca Unchiul." I-a cunoscut gi pe P.P. Carp, care i s-a p[rut ,,extrem de
sunt mindru c[-mi voi putea dedica toat5 activitatea acestui brav popor."28 pltimag" (cel puqin aga era in chestiunea numirilor partizane fXcute
de G. Vernescu la Curtea de Casagie: C. Orbescu, pregedinte, A.C. $endrea
Tot in primHvara lui 1889, in strAnsX legXturX gi cu un articol din
gi M. Antonescu, membri), pe Th. Rosetti, ,,un om foarte linigtit", pe
Novoie wemeaprivind chestiunea dinastici in Romania, t6Lnirul Ferdinand
D.A. Sturdza, ,,care inc[ mai pistreazd ranchiun[", pe Al. Marghiloman, ,,un
se stabilegte in gari pe 19 aprilie. Este intAmpinat Ia VArciorova de generalul
om incX tAnlr, foarte distins gi care arat[ cam ca un sPortman, ceea ce, de
Anghelescu gi de maiorul Perticari. Adreseazi cuvinte de caldX colegialitate
altfel, gi este". A cunoscut gi cAteva doamne gi observX cd,,unele sunt Persoane
Regimentului 17 Dorobanqi. La Bucuregti e a$teptat de regele Carol gi de
foarte amuzante". ii intfltnegte 9i pe ceilalli minigtri, in afar[ de L. Catargiu
regina Elisabeta, de prim-ministrul Lascxr catargiu, de mitropolitul primat
gi G. Vernescu, deja menfionagi: A1. Lahovari, N. Gherassi, C. Boierescu,
Iosif, de generalul Florescu, de M. Kogilaiceanu, N. Cregulescu, Th. Roseti,
P.P. Grp, DA. Sturdza P.S. Aurelian, C. Nacu, M Pherekyde, AI I\{arghiloman,
Gr. Plucescu gi G. Manu. ,,O impresie absolut deosebiti", cum se exprimd
eI, i-a fXcut generalul G. Manu, ,,un om care line cu fermitate Ia principiile
de studengii universit[tii bucuregtene. ,,sosirea lui Nando s-a transformat
intr-una din cele mai m[rege manifest[ri, care poate fi comparatx cu festi- sale, antirus, trecut prin gcoala prusianX gi care gAndegte ca un prusac in
vitllile incoronHrii. Nicio not5 discordanti nu a n:Iburat acest eveniment atAt toate privinqele".
de important pentru viitor. PAnX gi Hitrovo (ministru rus la Bucuregri - n.n.)
a trebuit si apari Ia garx imbr[cat in uniform[ de gald gi din toate pxrgile Referindu-se din nou la P.P. Carp, Iaudi lipsa de egoism a acestuia'
am primit dovezi de dragoste 9i atagament, care i-au fost aduse cu toatd care ar putea fi de foios idrii, dar critic[ aplecarea lui spre chestiuni exclusiv
cildura gi lui Nando. A fHcut aici rururor cea mai buni impresie, iar
2e
Scrisorile Regelui Carol 1. . . , p. 18 1 .
30
Robert Scheffer, Orient regal. Cinci ani la cartea Romhniei, Editura Saeculum,
27
lbidem,p.5I. Bucuregti,1997,p.76.
28
Scrisorile Regelui Ferdinand L.., p. 53. 31
Scrisorile Regelui Ferdinand 1..., p.54.
14 lon Bulei ,,Bur.tut- NosrRU Reor: FeRotNAND" 25

personale. Oare poporul romAn este Ia fel ca elita lui, se intreabd Ferdinand? in septembrie, merge in Dobrogea, la constanqa. ,,Md intereseazd acum
Se declarl insi impotriva judeclrii poporului dupd elita lui conducdtoare. foarte mult sd cunosc gi aceast[ zond a gdrii." Descrie trecerea Dundrii, peste
Aceasta din urmE nici nu este romAneascd, spune principele, preluAnd o brapl Borcea, pisdrile qi animalele din Dertd: batlanii cenugii, albi, negri,
judecati comunX in veacul al XIX-lea. ,,Cu pugine exceptii are toate p5sdrile de pradd, mai ales r.ulturii cenugii gi qoimii. Merge pe Dunire cu
defectele unei anurnite societdgi din Paris." I-a o privire mai atenrX, observd iahtu-l ,,$tefan cel Mare". La cernavodi sunt prirniqi de prefectul scheletti,
cd doamnele sunt in rnajoritate foarte cochete, iar tinerii foarte spilcuiqi. care vorbegte foarte bine germana, gi de primar, care-i intampini cu paine
Ofigerii ii fac o irnpresie in general bunf,. ,,Sunt destoinici, cu maniere gi sare. Era zona intratd de curand in componenqa gdrii. Li constanga,
distinse mai togi. N-au unii dintre ei o disciplini de serviciu, mai cu seamd primire strS-lucitoare, cu gardE. de onoare, gi aceeagi cutumd: primarul cu
la cavalerie. Soidatul este destoinic. Nu existd niciun parrid rusofll in fari, paine gi sare. Gdzduire intr-un hotel foarte mare (neclar care). Seara, dineu
observd Ferdinand. Sunt doar cAgiva mauvais sujets, cumplraqi cu bani gi luminagie, retragere cu to4e. A doua ziviziteazd,gcoli gi clxdiri publice,
rusegti, pe seama cirora de obicei se face haz. Cumpdrate sunt gi unele ziare,
cunoafte o mulgime de oameni, vede spitale, inchisoarea, trebuie si asiste
care sunt pur gi simplu gropi de bdlegar, care doar arunc[ minciuni prin
]a slujbele de la biserica greceascd, de la cea armeneasci, de la geamie gi
lume, pe care insi oamenii cu ceva minte le recunosc ca atare. Toate laolalti de
la sinagogd. Aici viziteazd noua navd de iuptd ,,Elisabeta", crucigdtoruI cu
nu pot servi decdt ca water closet paper, dar cel puqin fundul meu imi este
patru tunuri de 15 cm, gi alte vase mai mici. in drum spre consranta,
prea gingag ca si mi pot folosi de e1e."32
viziteazl Galagiul penrru fortificagiile de aici. in octombiie, ia parte la
manevrele de la Iagi, pe care Ie desr rie cu multe amxnunte fratelui sru
!i
.i
Dupd venirea in RomAnia, programul lui Ferdinand, cu unele excep+ii, Carlo, insistand pe desfxquririle de trupe in rerragere spre Bacdu.
este: serviciu de la ora 6:00 la ora 9:00 la compania pe care o conduce, apoi ,,Au fost
cateva momente foarte frumoase gi, in general, r-"
i'l audiente; uneori mai vine profesorul Vasile Pdun gi face cu el exercijii de -".t.*at bine,
ales trupa a fost incredibil de energic[ dupx patru zile de marguri gi
dar mai
l
Iimba romdnd. Dupd-amiazd alte audienge, seara plimbare cu uachiul, uneori
:
bivuacuri-" Merge gi la Focqani, unde inspecieaz[ fortificafile construite
plimb[ri ci]are. Dupd masa de seard biliard cu unchiul. Din scrisorile sale ne
aici de ofigerul german Maximilian Schumann. celebruI constructor de
facem o idee despre felul in care Nando i$i petrecea ti-prrl liber. Cdldtorea
:l edificii militare tocmai murise in august 1gg9 (,,moartea lt.-colonelului
in djferite p5:g a1e qnrii gi ale Europei, ii pliceau zonele monrane, gi pe acestea
schumann, noteazd principele, este o mare pierdere nu doar pentru noi, ci
]:, le frecventa cu predilecgie. ii pldcea vAndtoarea gi de aceea nu refuz[, nici ca
gi pentru intreaga gtiingd").
:..
principe, nici ca rege, rnai tArziu, o invitagie pe terenurile de vAndtoare ale lui
P.P. Carp sau A-1. Marghilomatr. il atrag tenisul de cAmp, patinajul gi parri-
Ferdinand menfioneazd gi intampldri pe care versta sa nu putea sE nu
cipd la balurile de ia Palat sau organizate de proripendada bucuregteanX.
i
i-i Ie regin[. La Focaani, scrie eI, ,,noi am locuit in casa unui mare domn,
Merge la teatru, practicd jocuri de societate, ca biliardul. $i, mai ales, citegte.
Apostoleanu, care are o fati foarte drdgugd; eu am locuit gi am dormit in
t: ,,Se qinea la curent cu toate manifestirile cuget[rii gi geniului omenesc, citea
cuunera ei. La chambre exhalait un d1licieux parfum de femme fiIle,regret
i
intruna c[4ile cele mai variate gi iiteraturile cele mai diverse", crlm ne spune
cd nu a dormit gi ea in acelagi pat, ar fi fost ceva". Dincolo de aceastd
LG. Duca. ,Nimeni nu-l intrecea in bibiiofllie, in heraldicd gi in racrul cu care glumd
:.
iii de tinerefe, e de observat ci in respectiva cas5 a deputatului liberal
I gtia si aleagd o ;igard bun[ de Havana", ne spune gi C. Argetoianu33.
ir'
I
Gh- Apostoleanu va fi semnat armistiqiul Romaniei cu puterile centrale,
l,
ii de Ia Focgani, la 26 noiembrie/9 decembrie 1917.
:,i in vara iui 1889 c[ldtoregte prin Elvegia gi Austria. La inroarcere, Pe 6 octombrie 1889, Ia marea paradi a celor 22 000 de solda;i parri-
il se opre$te la Sinaia, ,,unde a avut loc obignuita primire plicticoasd".
I

1; cipanqi la manewe, Ferdinand defiieazd cu regimentul lui. Reintors de la


i.
jr; el ii povestegte fratelui s[u despre concertele de pian pe care le
I
I
lna_nevre,
I
32
lbidem, p.57.
I
didea Elena Bibescu, fiica lui Manoiache costache Epureanu. Talentata
I

I
I
s Apud Scisorile Regelui Ferdinand 1, p. 10 pianistd fhcuse studii la viena, dar gi Ia paris, unde luise iecaii cu Arthur
I
I
I
I
I
t-. ,
26 lon Bulei Buruul NosrRU REcE: FERDTNAND"

Rubinstein. Debutase la Teatrul din Bucuregti, in februarie 1873, cand Ceea ce se incerca evident era incadrarea lui Ferdinand in contexnrl
fusese cerutx in cxsxtorie de At. Bibescu, fiul fostului domnitor Gh. Bibescu. general romAnesc. Din pXcate, o incercare nedusl Ia cap5t, nesistematizat[
Este gi perioada in care la Bucuregti concertau unii dintre marii vioionigti potrivit unui plan gi, ca atare, lSsat[ la voia intAmpl[rii. in realitate, Carol I
ai vremii. Tocmai atunci venise la Bucuregti gi un teatru de operd. linea prea mult la prerogativele puterii sale gi nu voia si cedeze nimic din
Ferdinand ii scrie fratelui sdu despre toate aceste manifest[ri culturale ceea ce credea ci poate face gi singur. Nando devine ofiler al armatei
pentru a-i ardta cH Bucuregtiul era legat de Europa, gi lumea in care trxia germane. intr-un astfel de context, Consiliul de Minigtri romAn ii propune
acum nu era una strHini de frumuselea gi strilucirea culturalX a celei din suveranului ca Ferdinand sX fie gi ofiler al armatei romAne. Carol I declarX
care venise. De aceea, el susline propunerea pe care unchiul gi mHtuga i-o cd este necesarX incuviingarea imp[ratului german, a bunicului gi a tatilui
fdcuserd fratelui s[u Carlo, aceea de a petrece Ia Bucuregti vacanfa de iarnx. principelui mo$tenitor, gi ii cere lui Leopold sX fac[ demersurile necesare
li gi recomandd varianta cea mai bun[ de c[iitorie: ,pteci dimineaqa la pentru a o obline. Din motive neclare, care gineau probabil de ritmul
ora 8 din Berlin gi ajungi la viena la ora 10 noaptea, innoptezi acolo, iqi lucrlrilor MinisteruIui de Externe gerrnan, aprobarea lui Wilhelm al Il-lea
recomand hotelul Munsch, a doua zi pleci din viena la ora 8:45 dimineafa, intArzie. intr-o scrisoare c[tre fratele siu Leopold, Carol declara ci in
prin Pressburg (Bratislava) la Budapesta gi apoi mai departe pani la RomAnia nu va fi niciodat[ situagia din Bulgaria. Nu va fi nici situalia
VArciorova gi a doua zi egti aici"34. internX mereu fr[mAntati de conflictele dintre diferitele grup5ri gi tendinge,
nici confruntarea de influenge din exterior. ii cerea fratelui siu sI vinX in
De data aceasta, carlo n-a venit. rn iarna 1889-1g90, Europa este prins[ RomAnia cu cei doi fii ai sii gi sX participe la sfinlirea bisericii Curtea de
de o epidemie de gripi. Mai mult, toatd regaiitarea europeand e in doiiu, ca Argeg. ln ceea ce privegte uniforma, el susqinea c[ Ferdinand va purta
urmare a decesului impxrltesei Augusta, soqia impxratului wilhelm I. uniforma armatei romAne35
impdrxteasa era foarre apropiatx de familia lui Ferdlnand, ,,cea mai buni
prieteni a bunicului gi mereu o prieten5 devotatx a familiei gi cea mai solidx Ferdinand de'rrine membru al Senatului RomAniei. HotirArea inaltului
verigd de legdturH intre noi gi impirat; acum va trebui menginutd aceasrl for, semnatX de gen. I.Em. Florescu, este transmisX Camerei Deputalilor gi
legdturx, cHci, ca si fim bine vdzugi de impirat sau, ca sd m[ folosesc de o apoi trimis[, sub formX de notificare, Cu4ilor regale gi imperiale europene.
erpresie mai comunx, ca sH fim bine nota;i la el, este extrem de important!". Primegte titlul de Alteli RegalX, principe al RomAniei, gi de mogtenitor
$i, in continuare, despre aceastd legdturr cu impiratul, Ferdinand face o prezumtiv al Coroanei. Se rezolva astfei definitiv problema titlului slu, in
interesanti constatare: ,,Existi ceva de care vreau si te avertizez foarte sensul notei lui Biilow, ministrul Germaniei la Bucuregti. Ferdinand
primegte o scrisoare din partea Senatului la care rispunde in limba romAn[,
;:tffi ;:t;ffi::,l",TJ:::H cu un text intocmit de regele Carol, ln care fiecare cuvAnt e cAntirit gi
I dau gi care meritX urmat, igi mai judecat. Carol intercaleaz[ gi un pasaj referitor la Elisabeta, deoarece ,,intrigi
spun din cand in cand asemenea lucruri pentru cx iti vreau binele pentru riuvoitoare au rlspAndit zvonul cX ea ar fi ostili reglementdrii succesiunii
$i
ci nimeni nu-gi va spune aga ceva". intr-adev[r, se gtie c[ wilhelm al Il-lea Ia tron". Sigur c[ regina Elisabeta numai fericitX nu era vizAnd cum se
era foarte suspicios cu rudele sale. Dar nu se b[nuia ci gi la Bucuregti ar fi
ocupa tronul pe care ea iI visase pentru fiul pe care nu-l va avea niciodatl.
putut exista un control al comportamentelor acestora. Ferdinand ii mai Situagia nu avea ins[ alti iegire. $i, in faga evidengei, ea salutX rezolvarea
atrage atengia gi asupra lui Albert von Sachsen-Altenburg, care fusese in chestiunii dinastice in acest fel36. Regina, cu speranEa unei minuni, tot
serviciul qarului A-lexandru al III-Iea gi care, dupi 1855, ajunsese general in a$teptase pAn[ in ultima clip[ ci va aduce pe lume un principe mogtenitor.
annata german[, comandant al Brig[zii 3 de Cavalerie a Girzii Imperiale.

35
Ibidem,pp.l42-I43.
3a
Scisorile Regelui Ferdinandl.., p. 69 36
Scrisorile Regelui Carol1..., p. 179
lon Bulei ,,Bur.tur- NosrRU Recr: F ERDINAND'' 29

N-a fost sd fie. chiar avea importanqi faprul cd Ferdinand era un neamq un drept care se tot amana. in schimb, print-ur era fiatat riu,
blond, cu doi ochi blanzi, albagtri, cd avea o fagd drdgu;d de locorenent, o era mereu
supravegheat, fird prea multe regdturi cu exteriorul3s. prinEur
mustrcioard blondd, risuciti pe buza superioarE, cum crede Eugen wolbe? mogtenitor
era^lin]rt in frau prea.strans. pe de alti parre, nici acesta
Adici aceasri aparengi crea de la inceput senrirnenrul alteritd;ii gi deci era r,, ,,r. inghesuia,,
sd fie bdgar in seam[, tutela sub care era ginut
de unchiul lui fiind de
irnportantd in receptarea imaginii suveranului? chiar daci admitem c[ bund voie acceptatd. Din fire era, cum o sd vedem, prea
timid. piedici reard
acum un secol aparenlele erau mai importante decAt vor fi ulterior, tot nu in libera manifesrare a unui personaj public.
Ie putem privi decat ca pe elemente de curiozitare. Adicd nu acestea au
jucat un rol esen;ial, intr-un fel sau altul, in receptarea tandrului prinq. Pand la urmx, interesul cu care diplomagii puterilor centrale urm5reau
fo
o chestiune, in rd cu felul de educagie ce i se
Atunci cand igi aduce aminre, regele carol igi mai trimite neporul didea tdnirului cu a$teprara lui cdsitorie.
Pentru a se familiariza cu serviciul administrativ. ii detage azdpe Ia diferite Viitoarea mireas o rusoaicd. pentru cd ar fi rulburat
ministere gi institulii pentru a observa felul in care func;ionau. Dar regele .
raporturile Romaniei cu viena gi Berlin. Numele care
circula prin mediile
nu-l lasd niciodat5 pe nepot s[ decid[ singur asupra vreunei probleme de j
I

diplomatice de la Bucuregti era acerr ar marii ducese


Xenia, hica garului.
guvernare. Mamei sale, carol ii scria, Ia 18i30 septembrie 1g93, c[ ,,Nu mE indoiesc nicio clipd cd o rusoaic[ ortodox[ ar fi foarre
bine primitd
afacerile stE^teau grrmadr gi cd ,,din picate trebuie si-qi spun cd n-am in anumite cercuri de aici, dar nu ar fi deroc recomandabil pentru
in Nando cine gtie ce sprijin"37. Dar nici nu-i drdea prilejul s-o arate. noi sd
r:dmanem nepds[tori in faga unei asemenea
perspective pi tle aceea consider
La 7 mai 1890, Goluchowski ii scria ministrului de externe austro-ungar, de datoria mea si-i arrag aren[ia Ex. v. in mod ,p".iur
I
Kalnoky, ci, prin venirea lui Ferdinand, se ftcuse un pas importani in acestei
t probleme, in speranqa cd, ra urmitoarea venire a regeiui ^rrrpr"
caror ra viena, se
!
stabilizarea Romaniei in contexrul dat. Fusese Iuat din mAna Rusiei un va ivi posibilitatea sd i se explice M.s. necesitarea
cri[toriei mogtenitorului
element foarte des folosit de propaganda ei: nerezolvarea chestiunii I
t dm a priori ideii care s_ar purea
i
dinastice. Faprui acesra ar fi trebuit exploatat de diplomaEia purerilor
ese din Casa imperial[ rusd.,'3e
centrale. or, consrati Golucholvski, aceasta nu s-a intamplat. poate gi i
eporului slu cum credea eI cd era mai
I
pentru cd venirea lui Ferdinand n-a produs nicio schimbare in funcgionarea telui s6u Leopold: ,,Nando... se simte
mecanismului puterii in Romania. Foarte mulgi erau convingi ci i se va I
foarte bine. $i-a reluat serviciul la Batalionul de vanitori
de cum s-a intors;
incredinta tanirului pring o funcqie de conducere in armati, cr va avea o I
gi acesta igi va mobiliza resursele ca Nando
I si aibd totugi o distracqie plicutd.
curte princiari proprie 9i, in acest fel, inregrarea lui in treburile gdrii avea Am pus sd i se organizeze pentru samb[td o vanitoare de
urgi, la care ag lua
sh fie mult mai rapidd. ,,striin gi necunoscut, afa cum era el cand a venit, I gi eu parte dac[ mi-ar permite nesfargitele afaceri
t are staiurui,, (rrmane
acesta era singurul mijioc de a-l instrui in modul cel mai eficient gi mai intrebarea de ce nu era folosit gi Ferdinand in rezolvarea
acestor afaceri ale
rapid pentru menirea sa viitoare gi a-l familiariza cu oamenii gi cu situagiiie, I statului?4' De ce Ferdinand_era bun pentru vanEtoarea
de urgi, dar pentru
lucruri pe care nu le-a putut deprinde prin educagia sa din striindtate." i
treburi in administraqie nu?).
$i Goiuchowski continui pe acelagi ron. Remarcr faptul ci, din punct de I

,
vedere militar, Ferdinand conrinua sr indeplineasc[ atribugille unui I
I
locotenent pe care le primise Ia venirea sa in par[. Erplicagia dat[ de currea I

Regal5 era ci nu existau incd norme legislative de inaintare in grad in cazuri i


speciale, curn era acesta. in acelagi timp, a avea o curte propiie constituia i

Caro!! t_n rpoartele diplomauce austro_ungare (1g77_1g96), p. ZIg


I lbidem,pp.219-220.
3e{"g.d"
37
lbiden, p.287 t. M
Scrisorile Regelui Carol L..,p. 191.
UNUL NOSTRU REGE: FERDINAND', 31

g zi din fliafa lai ?o ltorndnia DupX-amiaza, anrnci cAnd era la Sinaia, fEcea o plimbare de douX ore,
un mic tur al Carpagilor, cum zicea eI. Se infiinleazi un club carpatin.
Ferdinand conduce prezidiul de onoare. Printre membri sunt alpinigti
pasionaqi, cei mai buni pe care ii aveam atunci. La ora $apte seara era cina.
Apoi Carol juca biliard cu nepotul Iui sau cu oaspegii prezengi. Viag[ cam
monotonS. De Cr[ciun, in 1889, eI Ie scria pdringilor: ,,Criciunul il celebrez
pentru prima dat[ aici, in noua mea patrie, gi chiar dacl nu sunt inconjurat
pentru a se familia de mai pulinX iubire datoriti unchiului gi mXrugii, sunt totugi departe de
invHp administrali r voi, dragi pXrinqi, gi departe de vechea mea patrie"... ,,in ce m[ privegte, ii
Venit in RomAnia: scria el tatHlui, ag wea sX-mi intemeiez un cimin al meu, pentru ci de obicei
r
Ia Bucuregti - cu toat[ iubirea pe care mi-o arat[ unchiu] gi mituga - sunt
totugi destul de singur, cel pu;in deocamdatX. Ar fi foarte driguq din partea
ta dac[ ai vorbi cu unchiul."aa DupX cum vedem, fErS acordul ,,unchiu-lui",
nimic nu se migca la Peleg. Viala in sAnul familiei regale romAne curgea in
linigte gi bunXstare real[.

in armatS, Ferdinand avanseaz[ repede in grad. La jubileul de 25 de


ani de domnie a lui Carol I, din mai 1891, unchiul ii conferi gradul de
clpitan. De acum va putea conduce o companie, pe care el ar vrea s-o
transforme in companie model. in primivara lui 1895, va ajunge
locotenent-colonel gi va fi repartizat la Regimentul4 Rogiori. in toarnna
aceluiagi an, va fi. in
avansat la gradul de colonel gi comandant de regiment.
aprilie 1911, el va ajunge general de corp de armati, primul general aI
Tat[Iui s[u, Ferdinand ii descrie o zi din viaga rui in Romania: ,,ziua armatei romAne cu un astfel de grad. Ferdinand se exerseazi astfel in
mea olicit5rilor. Acum conducerea tuturor armelor, respectiv in infanterie, cavalerie gi artilerie.
orip a Cuza, unde se afl in scrisorile sale, Ferdinand descrie manevrele la care participi, e
deoc luton, ca sX md obi
incAntat s[ vadX DunErea, Balcanii gi zone ale Olteniei de pe platoui
Bucegilor, descrie baluri organizate de Curtea Regal[, ceremonii Ia care
particip5: incoronarea 1arului Nicolae aI Il-lea, in 1896, funeraliile reginei
Victoria, in 1901, incoronarea regilor Eduard aI VII-lea, in 1902, gi George
al V-lea, tot in 1902. Nu g5sim in scrisorile sale comentarii asupra vielii
politice, diplomatice, asupra unor evenimente de politici internagionall.
$i asta pentru ci principele mogtenitor aI tronului RomAniei nu este
_ - Pen implicat in evenimente de felul acesta. Rezultatul va fi acela, cum scrie
al
primii ani ai existengei lui Ferdinand in Romania vezi: Eugeniu Arthur
:i
l
Buhman, Patru decenii ln seruiciul casei Regale a Romilniei, Edirura sigma, LG. Duca in memoriile sale, cd in 1914, atunci cAnd avea sd ajungl la
Bucuregti, 2006, p. 26 9i urm. tron, mulgi aveau s[-gi puni intrebarea: ,,Da, cine este regele Ferdinand?"
e Scrisorile Regelui 1arc|1...,p.
19 .
a3
_ Nicolae lorga, Regele Ferdinand.
Orientului, Iagi,
cu prirejul incorondrii, Editura portile
a Eugen Wolbe, Ferdinand I,Intemeietorul Rominiei Mari..., pp. 60-61.
1996, p.30.
lon Bulei ,,BuNUL NosrRu Rece: FeRotNAND" 33

in cei 25 de ani cAqi trecuseri de la stabilirea sa in gard, ,,pulini avuseserd mari invdExminte, izvoare nesecate de fapte str[Iucite gi de mandrie
prilejul si-I cunoascd. CAt timp trdise unchiul siu, el se linuse cu torul nafional[. cum sd nu fim oare mandri, cand citind acolo despre luptele
deoparte de togi gi de toate. P5strase atitudinea de rezervi absoluti a unui vitejegti gi glorioase cu rogi cei mai cumpligi ai glrii ,ro"str" vrdjmagi,
mogtenicor al tronului preocupat s[ nu creeze suveranului domnitor nici cea intalnim numele gi faptele atator voievozilnsuflefgi de iubirea de mogie
mai mic6 greutate". in fapt, Duca are doar pa4ial dreptate. Pentru cI, dac[ pani Ia jertfd? in toare wemiie au trdit romani, gi'pe tron gi in randurile
Ferdinand nu se alnesteca in niciuna dintre chestiunile care fineau de viaga poporului, care n-au uirat, cum zicea Ienlchigd vHcdrescu, ir"gtur"u himbii
societigii romanegti, aceasra se datora faptului cd nu era Idsat sd se amestece, rominesti, ;i-a patriei cinstire.... cate lucruri de cel mai mare interes nu
nu pentru cd el n-ar fi vmt s-o facd. Este mai mult ca sigur cd, impins de am gisit, cu o fireascd gi iertatd mirare pentru mine, in toEi cronicarii, dar
Nlaria, sogia sa, s-ar fi arnestecat. Ne-o demonstreaze comportamentul sdu mai cu seami in cei doi mai de flunte, Miron costin gi Ioan Neculce! cu
politic de dupd 1914. Dacd, de la bun inceput, ar fi existat preocuparea de a-l deosebire, Necurce m-a fermecat cu limba-i curat[, cu stil impodobit,
cu
face sd cunoascd cu adevdrat situagia politicd, sociali, culturald, Ferdinand ar icoane pipdite gi cu aga de s[nEtoase povele. cele patruzeci gi doud de
cuvinte - cum le numegte el - de la inceputul croniciisale sunt ca o galerie
! fost muit mai pregdtit decAt a fost pentru a ingelege lumea in care a tr[it. de cadre, mici, dar cu mdrestrie zugrrvile, pe care ochiul rrr, ," *"ipo"t"
In primul r6nd, i-ar fi cunoscur mai bine pe oamenii politici cu care a cola-
borat sau pe aceia cu care n-a colaborat, dar ar fi fost bine dacd ar fi fEcut-o. I s[rura privindu-le. cate chipuri vii, fapte, Iegende, cugetdri inlelepie in
fi.ecare din ele!... Atunci am ingeles cum
$i, rege fiind, n-ar fi vdzut in preajma iui doar pe I.I.C. Britianu. Poate i-ar 9i de ce eI a insirflat talennrl unui
fi v[zut gi pe algii, o experienqd care ar fi meritat incercatS., degi nu se $tie Alecsandri, unui Bolintineanu. Din toate insd mi-au dat de gandit viaEa gi
ia ce i-ar fi fost de foios dacd Ia capitul drumului strdbitut ar fi dat rot de intampl[rile lui Milescu carnu], inv[gdtorul lui petru cel Ma"re, purrdrorul
LI.C. Britianu. Politica presupune asumarea de riscuri. latinegte, gi pAnd in China -
? Intr-un timp ln care pugini
O plicuti surprizi o reprezinr[ discursul lui Ferdinand Ia Academia
RomAnd, din 16 martie 1890. Era penrru prima oar[ cAnd se glsea in inartedesroiniciisu-fl etesti.Apoi,au.x"u".llfi ;::T,T:irlffi ilT::Tj;:t
al gtiingei ardea cu adta lumind in fara noastr[, din sanul crreia se nrgrea
mijlocul academicienilor gi era discursul de mulr,umire pentru numirea sa un
Petru cercel, domn intreg la minte gi poet pr5cut, apoi cantemirii, unul
ca membm onorific. ,,Am avut fericirea, spune Ferdinand, ci s-au ingrijit I
istoriograf mare, alttrl poet nu mai pugin mare,
de timpuriu a m[ invdqa frumoasa limb5 romAneascd gi mi-a fost drag sd o Neagoe Basarab, care inalgd
'n
pe malul Argeqului cel mai m5rel licag dumnezeiesc,
invdq, pentru ci ea mi-a inlesnit cunoa$terea indeaproape a literarurii vestit in toat[ lumea,
cum sd nu punem cea mai nestrdmutatd credingi in viitorui
populare, a datinilor, obiceiurilor, dar mai ales a bogatei istorii a neamului Exrii noastre,
binecuvantatr de Dumnezeu, in care nici impilErile d.ugmanilor, nici inru-
romAnesc. Am putut citi gi ingelege astfel numeroasele pubiicaqii ale
nericul u'or wemi amare n-au putur indbugiizbucnirea geniului nagional?
Academiei, care mi-au ardtat cAt de mult s-a flcut pentru propdgirea
'I
l cand privesc inapoi la girul arator fapte mire;e, pilde"gi dovezi vii ale
gtiinqeior gi literelor in RomAnia. De cAte ori am avur aceste scrieri inaintea
puterilor neamului romanesc, cum si nu fiu mandru cd soarta m-a adus in
ochilor, am zirit ca o vedenie minunat[ icoana lirii insdqi.... Iubitu] meu I
aceastd frumoasd gar[, inzestratd cu atatea daruri gi cu mare viitor! Md
profesor, domnul Pdun, mi-a insuflat neincetat dragostea pentm istoria voi
sili dar neincetat a inv[ga, a mi lumina gi asculta povefe bune, spre a putea
na{ionald, incredinqat fiind c5, spre a purea $ri mai bine cine e gi cAt fi
folositor noii mele patrii, care m-a intampinat ..t.dldrrid, ardtaniu-mi
prefuie$te un popor, trebuie negregit gi mai presus de toate s5. se cunoascd iubire.
I o dovad5 noud gi mdgulitoare pentru mine am primit-o astdzi prin inscrierea
trecutul siu. De aceea m-am indeletnicit a citi cu muitd luare aminte mea ca membru onorific al Academiei."as
monumentele noastre istorice. Datorez gi eu ca tofi romAnii o vie
recunottinfd diui Kogdlniceanu, asr5zi venerabilul pregedinte al Academiei,
li
gi care m-a intAmpinat cu aga de bine simqite cuvinte, cdci prin culegerea Regele Ferdinand, cuvantdri regale iggg-lg26,publicate de Nae A. vasilescu,
qi tip[rirea cronicilor noastre mi-a ugurat apropierea de aceste comori de
_ -{s
Brdila, Tipografia RomAneascd, pp. 46-47.
I
,,BUN uL NosrRU Rrce: FeRotNAND" 35

Na se prrtea fdrd o Flcna gdcdrescrr disperxrii din inima mea, copilul meu v[ binecuvAnteazi"{. ii incuraja 9i
sub aceastX formE s[ lupte pentru dragostea ior. Gest inutil gi provocator la
adresa clasei politice romAnegti, care nu ela consultatX. Motivagia Elisabetei
R"g"t" nu uita s[-i spuni fratelui s[u despre Nando: ,,... eu nu-] slibesc era degenerescenfa fizicd a piturii nobiliare euroPene: pe tronul gennan,
nicio ciipx din ochi". $i totugi aceast5 supraveghere nu a avut prea intr-un rigaz de trei luni, se schimbaser[ trei impiraqi, in Rusia fiuI lui
mare efect in faga tineretii, care-gi cerea drepruriie. La 10/22 iunie 1-g91, Nicolae aI Il-lea era ameninlat cu hemofilia. FagX de Europa monarhici,
D.A.
_sturdza
ii impdrtH$egte regelui carol temerea sa cr pringui Ferdinand credea Elisabeta, tinerii Ferdinand gi Elena Vicirescu aduceau sAnge
s-ar fi indrdgostit de domnigoara de onoare a reginei, Ei.rr" vxc[rescu. proaspXt gi s[nitos, erau ,,singura gansi politicd" Pentru RomAnia.
A doua zi regele noteazx in jurnalul siu c[ a intrebat-o pe Elisabeta despre
aceasta. ,,Ea recunoagte gi o doregte absolut, eu sunt energic impotrivd. Este pugin surprinzitor cum intre cei doi tineri crescuse o poveste fEr[
Toati chestiunea poate sfargi tragic."a6 La amiazd il cheamrle Ferdinand, ca regele Carol si-gi fi dat seama. Micile atenqii pe care cei doi tineri 9i Ie
care recunoagte dragostea lui pentru E. vrcxrescu.
,,Eu discui calm cu el, il frceau, gi pe care gi el le observase, nu erau de natur[ si-i stArneasc[ Iui
atenqionez in legxturd cu obstacolele de netrecut." ii scrie fratelui s5u Carol nici curiozitatea, cu atAt mai puqin intelesul. Abia acum, cdnd poves-
Leopold: ,,Trebuie s[ recunosc cx E. vdcxrescu are muit garm gi conversafia tea iese la ivealE, el incepe s[ fac6 investigaqii. $i aqa afli c[ cei doi tineri
cu ea este mereu plind de spirit; ca scriitoare este extraordinar[. probabil
cH lncepuserX o idili cu un an gi jumitate in urm5. $i ea fusese implrtXpitH'
faado a fost subjugat mai mult de calitx;ile ei spirituale decat de aspectul oarecum formal, de amAndoi cu dou[ luni in urmX. Mai afli c[ simpatia
fizic pe care eu niciodati nu l-am considerat.i * prrt"" sx reprezinte un celor doi ,,era una absolut curati, insi foarte profundd", cum ii scria Carol
pericol pentru el". carol voia sx spund politicos cx Clena vicdrescu nu fratelui s[u. Voia s[ spunl prin aceasta cX era o iubire neconsumat[?
era
frumoasi. $i chiar nu era. Probabil cI da. Era mai bine, sau era mai riu? Carol nu pare si aibx un
r[spuns. Discut[ despre aceasta cu Ferdinand in seara zilei de 11/23 iunie
. A!r, incepe o istorie intreagi ra curtea Regal[ romanx. Idila era
intreqinuti de regina Elisabeta, care tinea foarte mult la Elena vEc[rescu,
pAn[ la miezu] noplii (era ziua in care acesta i se confesase). Carol se treze$te
brusc in faqa unei realit[$ la care nu se a$tepta. ,,I-am r[spuns cu mult calm
o tandrd ce venea dintr-o familie de boieri romini din
lara Romaneasc[. ci eu nu am nimic de obiectat faq[ de alegerea inimii sale, cici Elena este o
Pentru regina Elisabeta, tan[ra avea rrei calitdgi esenfiale. Era inteligentx, fatX extrem de talentat5, inteligentX gi atrig[toare, 9i o fiingl absolut puri."
energic[ gi siguri pe ea. Ar fi dat viitoarei familii regale energia gi puterea Numai c[, igi ir regele imediat o rezervX, trebuia vlzut care era opinia
de a se impune. Aga cr acgioneaz5 in consecint5, ajuiand iniilile celor doi tatdlui lui Ferdinand gi, din punct de vedere politic, ce obstacole existau.
tineri si se deschidi una cxtre alta. La inceput, nici regele nu se arati El prevedea ingrijor[ri serioase qi mari piedici, deoarece Romania, chemand
potrivnic unei aliange cu o aristocrati romanr. chiar dacH gurile rele o o dinastie strlini, voise si rupl pentru totdeauna cu relaqiile de familie
condamnau pe tanxrr pentru ci voia siJ
flnE legat pe Ferdin"rid gedinge intre boieri. Exista temerea ca o incilcare a acestei reguli de conduitX
de spiritism. $edinjele de spiritism de la castel, pasionant descrise ",, sociald 9i politicX s[ nu dezl5nr-uie o adevirati furnrn[ ia nivelul partidelor,
de Gabriei
Badea-PHun47, sunt dovezi peremptorii de surclasare a realitiqilor.
in taind ."r" pri", pune Casa Regal[ romAnd intr-o situagie penibil[. in orice caz,
gi simbolic, desigur, Elisabeta ii iogodise pe Ferdinand cu Elena Ia dacd lucrurile ar fi inaintat, Ferdinand ar fi trebuit si aleag5 intre tron 9i
mormantul fiicei sale: ,,rati, este pentru prima oarH cand alinarea ia locul chemarea inimii sale, cum P.P. Carp gi G. Manu lin s[ o precizeze limpede
suveranului . La 77 /29 iunie, regele are o noui convorbire cu gen. Florescu'
6lbidem. ,,Vdcirescu trebuie si ajungl repede la familia ei", ii spune eI. $i adaug[:
a7
Gabriel Badea-P5un, carmen syhva. [Jimitoarea regina Elisabeta a Romaniei,
Editura Humanitas, Bucuregti, 2003.
4 Scrisorile Regelui Carol1..., p. 15
JO lon Bulei UNUL NOSTRU REGE: FERDINAND', 37

,,Pozigia partidelor este unanirni". in parlament nu se face deocamdat[ sale. I-am spus Elisabetei gi i-am spus gi lui cd dac[ fara accepti cdsdtoria cu
nicio interpelare. Dar ziarele sunt unanime in a condamna atmosfera de ia o romAnc[ gi eu voi pleda pentru, dar md tem de o protestare unanimi."
Palatul Regal.
Ceea ce s-a adeverit intocmai. ,,Am discutat cu minigtrii mei, ii scrie
Surprinzdtoare grija cu care regeie caroi vrea sd rezolve chestiunea! Carol lui Leopold, care imediat mi-au prezentat chestiunea nu numai ca
Te-ai fi a$teptat la o reaqie mai duri din partea lui. Dar, nu, el vede ,,iubirea imposibill, ci de-a dreptul primejdioas[."s0 Toli liderii parridelor s-au
a doud inimi care nu s-ar ldsa despd4ite fErd urm[ri dezastruoase". constat[ ridicat ca un singur om impotriva ideii ca dinastia sd aibd relalii de familie
cd s-a starnit deja o furtund in lumea p-olitici romaneasci pentru a fi in gard. Elisabetei ii spune sd se convingd ea ins[gi de situagie, prin discugii
impiedicat mariajul lui Ferdinand cu o romancd ,,gi trebuie deci si sunrm personale cu Ioan Em. Florescu, Lasc5r Catargiu gi D.A. Sturdza. Togi s-au
retragerea fErx sE provoclm zguduiri penrru cd dragosrea nu poare fi tratat[ pronunlat hotdrAt impotrivi. Presa li s-a al[turat. ,,Nu mi-am pierdut capul
cu violeng[ gi nu avem voie si zdrobim prea repede sperangele"ae. povestea nicio clip[, degi niciodat[, in toat[ viaga mea, nu m-am confruntat cu o
torugi nu poace continua. Inten in oamenii politici romani, care, toli, ii aduc situagie atAt de gravl gi periculoasd care m-a zdruncinat in modui cel mai
aminte zuveranului cd rornanii au adus o dinastie striini tocmai cu scopul profund."sl ii scrie fratelui sdu c[ Elisabeta era intr-o stare jalnicd. La fel,
de a impiedica rivalitdlile dintre fanriliile boieregti din gar[ penrru deEinerea desigur, fiecare din alt motiv, gi Elena V5.cirescu, care, de cAnd a aflat c[
puterii. Prima misurS. pe care o propune Carol este o vizitx mai lungd a lui regeie intreprinde primele m[suri pentru a o indep[rta, cade dintr-un legin
Ferdinand Ia pdringii sii in Germania. Degi ,,inima ii este prizonier[", intr-altul gi exista temerea c[ se va imbolndvi grav, ceea ce ar fi compiicat
Ferdinand acceprd. Nando pleacd din qar[ insolit de colonelu] Robescu gi de gi mai mult lucrurile, opinia public[ cerAnd ca ea s[ plece cAt mai repede.
profesorul Pdun, rErnas gi dupd venirea lui Nando in gari un foarte
credincios aI acestuia. Profesorul are prilejul si-gi spund sincera lui pdrere Elisabeta ii scrie regelui c[ s-a apropiat de Ferdinand din dragoste
despre toata povestea. $i o face luand apdrarea lui Ferdinand. Din aceast[ curatd: ,,Mulgi nici nu voiau sd-lvadd. $i eu l-am fXcut menirea vieqii mele
cauzi mulgi nu mai vor sd-i cunoascd. Regele caroi le cere prrinlilor lui gi obiecnrl meu de studiu. L-am strAns in brale ca qi cum el ar fi fost fiui mult
Nando sd-l trateze ,,cu ingdduingd, cXci pasiunea sa este profund[ gi doar dorit gi mult agteptat, ai cdrui ochi minunagi ii vdd de 12 ani zi gi noapte, gi
incetul cu incerul poate fi combdrutd. A fost foarte induiogdtor cand mi-a pe care nici azi nu-i pot uita degi il iubesc pe Ferdinand cu toati fo4a
cerut el astizi iercare pentru cr m-a impovdrat cu aceste griji imense. I-am suflerului meu. Mi-ai smuls fiuI pe care cerul mi-I ddduse in dar gi acum
spus cd dragostea nu esre totdeauna uqor de ginut in frau". Ferdinand pleaci
vrei sd-mi smulgi gi fiica (pe Elena Vic[rescu - n.n.), a cdrei educagie am
spre pdringii sdi ,,cu inima indoiti", cum ii scrie Carol fratelui siu. Doar des[vArgit-o eu cu mAna mea blAnd[, pregdtind-o pentru cea mai inaltd
grija iubitoare a pdrinlilor gi aerul de acasi mai pot sd-i vindece r[nile. menire pe mdsura marelui ei talent. [...] I-am declarat tat[]ui ei cd pentru
nimic in lume nu ml las desp[4it[, nu-i voi abandona copilul. t...] i" timpul
,,Dupi ce l-am convins de piedicile insurmontabile din calea dorinqelor sale
rdzboiului (e vorba de Rdzboiul de Independenqi - n.n.) n-am avut niciun
a vdrsat giroaie de lacrimi, iar starea lui m-a ingrijorat foarte muit. il vegi
om pe care s5. pot conta. DacX n-ar fi fost medicii germani, ag fi fost tridatX
trata cu cea mai mare ing[duin$ gi dragoste ca sd-gi vini in puteri incerul
gi vAndut5. Nu, nu mai cred in protecgia ta. Chiar gi la noi acas[ n-aveam
cu incetu-l." carol crede cr sdnitatea iui Nando este cam gubredd. Lunga
decAt s[ poruncesc gi eu ceva, cE tu ordonai contrariul, iar cAnd vorbeam Ia
despS.4ire de Elena v[cdrescu ii va atenua pasiunea profundd gi ii va
masi. m[ contraziceai. N-ai observat cAt eram de supdratd? Dar faptul c[
schimba gandurile. ,,Starea sa suf.eteascd este de aga naturd incat eu consider
puritatea mea, la care lin mai mult decAt 1a orice, gi nevinov[gia acestei
necesar ca el insugi sE se convingd de imposibilitatea reaiizdrii proiectelor

50
lbidem,p.204.
ae
Scrisorile Regelui Carol 1..., p. 203. 5r lbidem, p.205.
lon Bulei NOSTRU REGE: FERDINAND'' 39
,Bu NUL
copile, pentru care adesea gi mie gi lui Ferdinand ne dideau
lacrimile, sunt Chiar Maria avea si scrie despre toate acestea mai tArziu: ,,Regele
acum stigmatizate qi distruse, asta n-o voi ierta niciodatx,
nici gie, nici se temea ca noul prinq s[ nu cadd sub influenge diun[toare. De aceea
mamei mele, nici fralilor rnei gi mai ares nici lui Nando, care-i
vinovat de Ferdinand a fost constrAns si duci un trai aProaPe monastic, din care
toate. De-ar mai fi tr5it brtranul Rosetti ag fi avut gi eu un
om care s[ md fuseser[ inlXturate cu griji orice pl[ceri 9i libert[1i... S-a intAmplat tocmai
inleleagd gi si mi apere."
Iucrul care trebuia evitat cu atAta grij5: tAnirul a clzut in mAinile unei
Regina f[cea referire, desigur, la simpatia pe care bitranui riberar
intrigante viclene (Elena Vic[rescu - n.n.). Toli se temuserX de influenie
c.A. Rosetti nu gi-a purut-o ascunde faqd de ea in toate tmprejurdrile
gi mai din afara Casei Regale gi r[maserH orbi Ia cele care ar fi putut veni din][untru.
ales cu prilejul incoron[rii.
$i regina continuH, fHcand referir. la fapiul ci Viaga era atAt de plicticoas[, povestit mai tArziu, una
Ferdinand a renunfat la ideea cxsitoriei cu Elena.
,,De dragul asiguririi unui
tron miz€rabii, in a cdrui stabilitate n-ai crezur niciodati, calciin
din pulinele lui plxceri era s liotecii regelui 9i sd pri-
picioare -r""r"i ferestrele hotelului de ei, atras irezistibil, bietul
trei oameni, care te-ar fi ftcut fericit... MuIt mai bine ar fi fost pentru
el
(Ferdinand) dacd s-ar fi lmpugcat, a$a cum avea de gand.
Nu cred ci mi mai
pot uita in ochii lui dupr ce am fost marrore a iubirii sale
sfinte gi a juri-
mdntului pe care l-a rostit... sunt atat de indignatd impotriva
lui, impoiriva
pd-ringilor sdi, impotriva ta, incat nu mai am decat
o singurd dorinli, si m[
refugiez in cea rnai deplini singurXtate uitare."sz
$i calitXgile de care ar fi avut nevoie ca s[ depXgeasc[ piedicile care Pentm
Este scrisoarea unei femei exaltate care incerca sd
construiascx realitxji altul ar fi p5rut, poate, nimicuri."sa
pe un teren de fantasme. Elisabeta merge gi mai
departe, ir invinuiegte pe Era frumoas[ Elena vfc[rescu in aga fel incat frumusefea ei, pe langx
carol de o aliangd, aceea cu puterile centrale, care, considera
ea in 1g91, alte calit[1i, recunoscute
indrepta fara spre un dezastru. Aceasta in condigiile in
care tocmai se rea-liza Maria, desigur privind-
alianga franco-rusd, rp€ c?r€
1i-am prevestit-o" it). inqelegerea franco-rusx, indoiald, o femeie frumo
mai puternicx decat aceea dintre Germania gi Austr:o-ungaria, ii era rogie 9i unsuroasX, iar pielea acoperitX
crede de aga ceva; era grasi, urAtd, faga
Elisabeta, impingea Germania in neanr gi fxcea din reinnoirea i
trataturui peste tot de pete. pe care era obligat s[ o duc[ poate
secret o mare gregeal5s3. Ideea aceasta e chiar interesantx,
dar nu este exptica faprul c[ t prins in latul unei intrigi cu o femeie
dezvoltatx. Ea era susginutx de Elisabeta pentru a incerca s[-l
acuze pe carol atat de neplxcut[. greabili, nu se poate nega, iar tan5ru]
$i nu se-intemeia pe o analizx a structurilor de putere de pe continent. nu era deosebit de inteiectual...".
Dar ne face sx ne gandim, iatd, Ia un fapt ca acesta: trataful
Romaniei cu
Puterile centrale, exemplarul original d-in seiful regelui,
era scris de mana
Elisabetei. Nu cumva regina a gtiut totdeauna mai multe
decat am crezut
pand acum despre mersul Amestecul acesta de planuri fxri
1oi lxrii?
legxturd intre ele (in cazur nostru intre povestea de dralorte
dintre
Ferdinand gi Eiena vdcxrescu gi alianqa *ro-fr"rr.. zil)
erao -"'." naivitate,
sau era unnarea unor discutii cu regele Carol?

Fond Carol I personale, dosar VD 525, fiIele 5, 6 in Scnson


::*ryC,
>3
...,p.17
Scrisorile Regelui Carol 1...,p. 18. sa
Regina Maria, Povestea vie;ii me[e, p.5l '
,,EuNUL NosrRU Rece: FenotNAND,, 41

,,\9ei aflea c<lraicl sd te op{ri?" intr-o altd scrisoare, tot nedatatd, dar cu sigurangE din aceastd perioadi,
iI atengioneazi pe Ferdinand de faptul ci asupra lui se va exercita o mare
presiune pentru ca el sx dea o renunEare scrisd la dragostea lor.
,,of, vei avea
La 4 iulie 1891, Ferdinand ii scrie regelui carol: ,,Aga cum era fi.regte curajul sd te opui? G6ndegte-te ci o sl[biciune din partea ra md va
ucide.
de prevdzut, toati lumea a fost plinx de atengie pentru mine, iar despre Nando, Nando, ascuitd strigdrui inimii mele dezolaie.', ii scrie despre
cei
chestiunea mea (Elena v5cirescu - n. n.) nu s-a rostit pan[ acum niciun care incearcd sd-l convingd pe rege ci., de fapt, n-o iubegte sau cd va
inceta
cuvant, nici chiar cu pdrinlii, gi deocamdat[ acest lucru imi este mai s-o iubeascd. ,,GAndegte-te la situagia in care o pui pe regind dac[
ru confirmi
convenabii panr cand voi fi mai linigtit, cici panx atunci probabil cH inima acest lucru cedand, cd doar ea singurd a vrut aceastx c[sdtorie.
va fi intotdeauna mai puternic[ decat ragiunea gi cu dor md gandesc la in ochii
intregii Europe vei trece un om inconsecvent." in ceea ce o privegte, il
Sinaia"ss. De la sigmaringen, Ferdinand li scria Elenei in aceeagi zi c[ viaga I
asigur5: ,,voi fi viteazi atata timp cat md vei susgine". ii mai scrie
este tare rrist[ fErd ea gi cH ii lipsea mult. pe drum, la venire, n-a putut d,espre
cat de invergunat este regele impotriva ei. ,,Cine ar fi crezut, se intreab[
admira peisajul pentru ci s-a gandit tot timpui la ea gi la draga lui m[tugd, I ea,
cd regele se va intoarce atAt de puternic contra noastrl?,,
la piecarea din Bucuregti, la togi oamenii care i-au ctndus ligarn.
A avut i
Elena vdcrrescu confirm[ ceea ce atunci se gtia, dar mai tarziu s-a
insd cu el un prieten drag, a-lbumul ei, ,,gi am prans cu lacrimi fierbingi citind
uitat, gi anume cH, iniqial, regele nu fusese impotriva legdturii dintre
ultima ta poezie atdt de migcitoare gi care aratd scumpa mea micugd cat de
Ferdinand gi ea. $i doar dupd ce v[zuse reacgia unanim[ gi f,otdrat expri-
mare este dragostea ta, de care sunt atAt de mandru gi nespus de fericit".
mat[ a oameni]or politici rornani igi schimbase atirudinea. Acum i se cerea,
Intr-o a doua scrisoare, nedatatd, ii amintegte de ,,mitul ,16r,* stejar,, de
in primul rand de cdrre rege, si plece din gard. Dar nu togi ii cereau
la Sinaia, ,,care nu a fost pirdsit de mine, cici inima mea gi gandurile mele
plecarea imediatd. Elena vdcdrescu vorbise cu N. Blaremberg, deputatui
ar putea sd spuni cat de mult te iubesc fErd tine viaga mi se pare de
ai un degert
nemirginit, arid gi uscat, care doar la suflarea t" r" t."rrrformd intr-un
Brii se sd facd o interpelare in parlameit. ,,[egele gtie

ocean de fericire pe care trebuie sd-l strdbatem lmpreund, este destinul


aces nelinigtit.,,58 ii vorbegte despre senzafia .d ,,g"ru
nostru"56. ii scrie despre gandul lui, care ,,zboarain juruI txu gi
ince oarea noastrd... mai mult de jumdtate din toati
\i vorbegte
de dragoste gi fericire". Felul in care ii scrie trddeazd deopotrivr senti-
lumea este sigurd c[ tu n-ai s[ m[ abandonezi, pentru cx egti neamg,
d.eci
mentele lui Ferdinand gi hotrrarea tandrului pring de a rdmane al[turi de
cinstit". La toate acestea se adaugi atitudinea reginei, indignatd de
iubita lui. oare era de alreprar o altd drarni h la Mayerling? pentru ci ,,tic[loqiile" ce]or care vedeau in dragostea Elenei vlcirescu doar o intrigr
exaltarea Elenei era gi mai mare: ,,voi prange in fiecare dimiriea$, o simt, pentru a ajunge Ia tron.
f

in faga zilei lungi care trebuie sd treaci fEri tine, lungile ore care trebuie i

sd treaci fHr5. tine, lungile ore in care eu nu pot sd m[ dezobignuiesc i:


d.e a i:
te agtepta, soarele meu, unicul meu, unicul meu amor... tu singur, tu egti I
!
gandul pe care se odihnegte suflerul meu, ru egti viaqa mea... Me garra.r" ii

la tine, duc o viagr de rugiciuni, de visuri gi de incredere, md ridlc, cred


in tine, te ador, te binecuvdntez... tu egti viafa mea, tu e$ri lumina mea,
simt ci fu nu mE vei uita"sT . I
i

li

5s t
Scrisorile B.egelui Ferdinand 1..., p. 89 I
56lbidem,p.9L. (
I
57
lbidem,pp.95-96. L

58lbidem,pp. 100-101
lon Bulei ,,BuNUL NosrRU nEce: FenorNAND"

de toatd influenga care o ai fagx de fratele tEu gi toard auroritatea


_pe le avea kaizerul despre Ferdinand nu*l vor impiedica s[ vind mai tArziu la
pdrinteascx fagx de fiul t5u pentru a impiedica
aceastx crsdrorie, la a cxrei Iogodna lui 9i sE-i fie nag.
condamnare te indeamnx sentimentele p5rintegti,
aga cum pe mine mi
ind-eamn[ in egali mHsurr atat sentimentere
de gef ar intregii case de Tentativele lui Carol I, ale fratelui s[u gi ale a]tor membri ai familiei
Hohenzollerr' cat gi cele mai serioase considerapi p"riri.";rr.
german o acuza pe Erisabeta de ,,fantezie umanisticx
i-pxr"*r regale de a-i g[si o logodnicd lui Nando se inmulgesc. Prima pe care pun
gi poeticx, .r rgo"r" ochii este Hdldne d'Orl6ans, fiica lui Louis Philippe d'Orl6ans, pretendent
nuante de nimfomanie", iar pe caror de disponibilit",.
p""i* compromis la tronul Franqei. intre pretendenlii Ia mina ei mai erau atunci Albert
cu oameni politici care intregineau raporruri cu
Rusia (impxratui german, Victor, fiui cel mare aI viitoruIui rege al Marii Britanii, Eduard al VII-lea,
prost informat, fxcea referire ra oamenii politici
conservr'tori de sub gefia gi Nicolae al II-Iea, viitorul 1ar al Rusiei. AmAndoi fuseserl refuzali pe
lui Lascir Catargiu). pe marginea unui raport trimis de von motive religioase. De aceea Ferdinand crezuse c[ el, care prefera o pringes[
Bi.irow,
ministrul german la Bucuregti, din 1 iunie 1gg9,
wilhelm al ll_rea nota cd catolici uneia protestante, ar fi avut $anse. O dorise gi pentru ci, desigur,
regina Elisabeta ar trebui inchisi ,,intr-o ceiuri
cu perelii tapisati!,,, sau pringesa vorbea frantuzegte la perfeclie (,,lucru important pentru RomAnia,
recomanda regelui Carol s-o interneze
,,intr_un orpi.i.r, unde se fac unde toat[ lumea vorbegte franquzegte") gi, mai ales, pentru cX era
tratamente cu apr". pe marginea unui art raport,
din 15 iulie 1g8g, scria cx fermecitoare, ,,nu numai foarte frumoas[, dar Ei o fire foarte simpatici".
regina Elisabeta era ,,un ciorap albastru" (un
fei de femeie savanti, dar ,,Trebuie insl s[ ne grXbim, aitminteri ne va fi suflatd de sub nas", ii scria el
lipsitl de feminitate) gi ,,fustele n-au ce ciuta in poiitic5,
poarti ciorapi albagtri", sau, din 14 aprilie lggi,
nici chiar c6nd unchiului 7a L2/24 iulie 1889. Lucru care s-a gi intAmplat, pringesa
,,in orice nenorocire cXsHtorindu-se cu ducele Emanuele d'Aosta52.
cherchez L f"-^"|"u}.
Problema succesiunii la tronul RomAniei preocupa marile puteri
De altfel, exprimHrile rui wilherm ar Il-rea
referitoare la personaje, sau interesate, dar ,,fericita rezolvare" preocupa gi guvernul, gi partidele politice
caracteriz[rile unor situagii legate de Romania gi
romani,rr,,rrr* pu;ine sau din RomAnia. CAnd unul, cAnd altul dintre oamenii politici veneau cu
mai puqin rran$anre. De pildr, atunci cand
ahx cx un deputat roman se propuneri de alianle matrimoniale ruso-anglo-prusiene. I"a 6/18 decembrie,
plAnge ci, din canza prezenlei dinastiei
germane in Romania, aceasta a Carol i-a scris fratelui s[u cI a g5sit o solugie: A]ix de Hessa-Darmstadt, fiica
ajuns o provincie nemfeascx, kaizerur scrie:
,,slavi Domnului! ce sd fac eu cea micX a lui Ludovic, Mare Duce de Hessa, niscuti pe 6 iunie 1872. Ideea
cu vitele astea! in ochii Germaniei sunreti nigte
c.... de broascd! La urma acestei cXsdtorii i se pdruse atAt de fericitX, incAt Carol i-a cerut gribit
urmei, nu-i r5u dacS acoro cre$te influenga
ruseasci, de altminteri rubra se fratelui sXu s[ examineze chestiunea ,,gi si nu pierzi timpul, altminteri
rostogoleqte neincetat,
intengiile lui lerdina''d 1"..r, :rrr, fie in josl,, (20 decembrie lggg). Despre regina Victorla va dispune de nepoata ei". I-a propus lui Leopold s[-gi
(in fapt nicioiatr manifestate) de a cere mana g[seascE timp pentru o viziti ,,la vechiul nostru prieten Louis", singur sau
surorii lui wilhelm ar Il-lea, acesta scrie:
,,Mai murt decat de r... nu esre insoqit de Ferdinand. Vizita i se plrea mai mult decAt necesari. Cu Louis
bun, asta fEcea gi aici". comentand teama lui
caror I pentru srndtatea se putea vorbi deschis gi in tihn5. Carol credea c5, dacd AIix era la fel de
gubredi a lui Ferdinand, wilherm scria: potsdam
,,La r""irr" foarte bine gi fermecdtoare precum sora ei lrene, o sX-i placX cu siguranl[ lui Ferdinand.
cxlxrea fetele incat era o pldcere sH-r vezi',6i. prrerile
p;;;l;"e pe care Atunci cAnd fetele lui Louis au fost la Sandrigham, ele au purtat cu mare
"; plXcere costumele rominegti pe care le trimisese familia regalX romAnX.
se
Scnsorile Regelui Carol 1..., p. 19. ,,Nu pot s[ te rog destul de stXruitor si faci tu primele demersuri ca A]ix
^ l0 sorin cristescu, cer care " ,todi"t "or"
statului, la Academie sau in arhivele
germani aflatd ra Arhivere
de ra sig o , citeazi murte artele.
61
Scisorile Regelui Carol 1..., p.20. 62
Scisorile Regelui Ferdinand L.., pp. 58-59
j

lon Bulei i
BuNur- NosrRU REGE: FERD INAND''
I

von Hessen si nu ne scape." [...] ,,Din toate pX4ile se aude numai de mica H, iar Maria, cAnd nu era Missy, va fi ,,micuqa,', pur gi simplu). La
mAna
logodne, mai scria Carol... SI nu ne-o ia altul inainte... Iartd-mi aceastd i
I
lui Alix aspira qi Nicolae al Il-lea, succesoruI la tronul Rusiei. ierdinand nu
insistengE, dar din punct de vedere politic, gi din alte motive pe care Ie pdrea disperat. Nu rxmanea el fHrx solie. Regina Margherita a Italiei
I
i-a
gtirn noi, eu nu vdd decAt doud partide: cea despre care vorbim gi I
propus-o pe Elvira de Bourbon. Iar charlotte de Saxa-Meiningen avea
s[-l
Marguerite de Prusia. Cea dintAi prezintd mai multe garanlii, degi cea din I
indemne citre fiica ducelui de Edinburgh.
urm5 este de mare insemndtate politici."63 in martie 1889, Carol reluase i

discugia privind mariajul lui Ferdinand. Auzise c[ tanira A-lix nu pdrea a


_ - Ar_" avea s5. ajung[ Ferdinand
!
la Missy. cel destinat ajunge rordeauna
i
se fi logodit. Pentru a afla mai indeaproape despre cum stau lucrurile, carol la locul destin[rii sale. Maria, nlscuti in octombrie 1g75, .r"ii.* ducelui
I
i-a cerut din nou fratelui siu s[ se ducd Ia Baden gi de acolo la Darmstadt. I

,,Ar fi important si te pogi orienta in privinqa st[rii de spirit gi a planurilor


I
I

celor de acolo." il mai anunga cd Ferdinand a v[zut-o pe fatd la Berlin gi se I


I

spunea ci i-ar fi pidcut. i


ins5... mult zgomot pentm nimic. ,,Am sondat terenul la Darmstadt, I
I
dar mica Alix von Hessen n-are nicio inclinagie in acest sens." Fapful nu a I
pdrut sd-l dezarmeze pe Carol. I-a cerut din nou fratelui sd-l ajute si-i Ir

I
giseasci lui Nando o partenere de viag5, ,,Este ce-i drept foarte greu, dar cu 1
lr

siguranqi se va gisi printre numeroasele nepoate ale reginei victoria cineva t


!i
care sI fie partida potrivitd." La 14 mai 1889, Ferdinand nora: ,,Se pare ci I
aici lumea ar dori sd md gtie logodit cAt mai curAnd. Se wea h tout prix o l,

pringesd protestant[. Mi s-a vorbit mai intAi de A]ix de Hessa, apoi gi de o


I
sord a impdratului, pe ultima nu o weau in niciun cazft gi deocamdatd m[ lr

1in inci tare de mica H"5s. Despre Alix i-au vorbit cu cElduri atat carol, cat
i:
I
qi Elisabeta. f,

PEringilor sdi, Ferdinand le scrie despre A_lix: ,,Aici ne gAndim adesea Ia Ifl
t,

aceasta, iar eu arn vorbit de multe ori cu rnituga gi cu unchiul. AmAndoi ar i


t-
dori o asemenea unire. Nu s-ar putea intra in legdtur[ cu Darmstadtul? t...]
Fdrd sx fo4ezi nota, [u ai putea, dragd papa, sd sondezi poate odat[ terenul I
!
la unchiul Lcuis (marele duce Ludovic al lV-iea - n.n.). Altminteri ne-o I

inhagl eventual din nou". Adicd s-ar fi tntAmplat ce se intAmplase cu tl


I
Alexandra, fiica cea mare a regelui George al Greciei, ,,micuga grecoaic[", ll

cum ii zicea eI. Nu se gtie de ce toare cunogrinEele feminine mai apropiate ale i

lui Ferdinand erau alintate cu adjectivul ,,micura" (gi Elena Vlcdrescu era ill
I
i'
8 Scisoile Regelui Carol1...,pp. L74-175. i
|]
s Este vorba de Yictoria, care se va cdsdtori in decembrie 1890 cu Adolf de i

Schaumburg-Iippe. i
65
Eugen Wolbe, op. cir", p.72.
ll
6 Scrisorile Regelui Ferdinaad..., p. 156.
l
,,BuNUL NosrRU Rece: FrnotNAND" 47

Qtrbirile carre se Dasc pi rr)op Regele la fel de crud 9i de nedrept, el, pe care atAta l-am iubit gi l-am slujit cu
creding5."58 impotriva ei (nu i se spune decAt ,,demoazela aceea") 9i a ceior
care o susgin a fost pornit[ o campanie de insu-lte. Minigtrii vor s-o inlHture
T cAt mai repede de teamX ci se va crea in tari un partid care o va apXra pe
rntre timp, intre atatea cdut[ri, unde mai era iubirea dintre Elena gi Elena VXcXrescu. Este consideratd un instrument al intrigilor msegti pentru
Ferdinand?... La opt zile dupd ce ajunge la sigmaringen, pe
30 iunie/l2 iulie a distruge qara. ,,Nandol, vor si ne inece acum pentru c[ nava de salvare se
1891, Ferdinand ii trimite o scrisoare lui caiol I. vede deja. Tergiverseaz[, il sfXtuiegte ea, nu te pronunga, desf[goari for-
,,...in rdstimpul celor opt
zile de cand sunt aici, am rxsucit in capul meu chestiunea pe midabila ta fort[ de ine4ie. Nu vorbi nici m[car ci wei si renunqi la tron. Nu
toate px4ile
gi in ceie din urmi am ajuns la concluzia cd ra;iunea trebuie s[ intre in discuqie aga ceva." Congtient[ ci trebuie sX plece, totugi, ftri
care trebuie
sx-i porunceascd inimii, gi cE acolo unde este vorba de "r,.linigtea
""" gxrii mele si gtie dacl se va mai intoarce, dac[ i se va permite si rlmAni lAngX regini,
trebuie sH renungi la orice considerent sau preferingx de naturx personal5, Elena V5c5rescu incerca sX prelungeasc[ momenrul definitivei desp[4iri.
dacr vrei sr re dedici cu torul misiunii pe care Care, dup5 plecarea lui Ferdinand Ia pdrinfi lui, era evident5. Privea in
1i-ai ales-o: sH pui lucrurile
pHmantegti mai presus de ceie spirituale este o nedreptate gi fiecare zi inelul dXruit de Ferdinand ca inel de logodni. Elena VicHrescu nu
un plcat, aga
c[ sunt ferm hot5rat sH aduc gdrii care mi-a oferit incredereaei crede cd Ferdinand a fost cel care a scris epistolele prin care el se dezicea de
ceimai greu
sacrificiu personal gi sunt ferm convins ci in acesre condigii ea. ,,Nu, nu mAna ta mAndrX a fost aceea care a semnat aceste acte dezo-
agitalia se va
potoli; in aceastx chestiune sunt gata sx fac tot ce imi va cere norante gi odioase, nu mAna ta ale cXrei dragi contururi le-am s5rutat de atAtea
!ara, chiar gi
sd md cisitoresc cu altcineva. oricat de mare va fi lupta ori cu dragoste gi incredere. Nu, cAnd mi gAndesc cX regeie a avut oribila,
pentru a inxbugi
glasul inimii, la fel de mare rrebuie s[ fie dupd aceea gi-,rigo*irea ingrozitoarea idee de a face sX sufere o tAnirX fati care nu este cu nimic
pe care
o voi sim1i, iar gara trebuie sd vadd din hot[rarea iuatx vinovat[, atrocea gi eterna umilin$ a acelei scrisori in care tu renungi la mine
de mine cat de
mult o iubesc ai dacd Hldldne] vlxcxrescul mx iubegte cu adevdrat, sau ai declarat cX ai fost indus in eroare de mine."6e Ea gtie cX Gh. Grigore
rll
atunci
ti gi ea trebuie s[ inEeieagd gi sr respecte contextul Cantacuzino ar da gase sute de mii de franci rentX fiicei sale daci Ferdinand
'l care m-a determinat sx
fac acest pas." Este de inchipuit ce efect a avut aceastx scrisoare ar lua-o de sogie. ,,Deci nu este vorba cX (romAnii - n.n.) se opun ideii ca o
asupra
Elenei vHc5-rescu, dar gi asupra reginei Elisabetar cu atat romAnc[ s[ fie sogia ta, ci se opun ideii ca eu si fiu aceea, impotriva mea se
mai murt cu cat
Ferdinand le scrie amandurora gi incearcx si le convingd indreaptd totul."70 in fond, nu existi nicio m[rnrrie in acest sens. $i e greu de
de imposibilitatea
de a proceda altfei, ,,in pofida anumiror decraragii p"i"r" crezut cX Nababul Cantacuzino ar fi allt o astfel de iniliativd, tocmai el care
r"j"m fxcut in
mod,nechibzuit, in primur momenr de entuziasm arlubirii era un pdstr[tor al valorilor aristocratice romAnegti. Mai curAnd, conchide
mere juvenile,,.
Ferdinand merge gi mai departe, ii cere ierrare regerui Elena, ,,vor si te omoare din punct de vedere moral, pentru a te face demn
carol pentru ci i-a
fHcut zile amare gi promite repararea lucrurilor67. sd tr5iegti in rurpitudinea 1or".
$i iubirea, atat de puternic invocati, de la stejarul din sinaia? La Ferdinand a renuntat cam repede Ia ideea c[sitoriei cu Elena. ,,AtAt de
18/30 iulie, Elena ii scrie cd regele i-a cerur s[ plece. ,,Nimerri nu crede
in indecent de repede a renunfatl", spune Elisabeta. SX fi fost ragiunea,
dragostea noastrH, dar Dumneieu gtie, Dumnezeu ne judecd. sentimentul datoriei, dqringa de a nu dezamigi, constiinta ci doar sacrificiul
se spune ci
gi-am sucit mingile gi ci tu gi-ai dat seama tot timpur sentimentelor personale poate satisface interesul lXrii? Probabil toate
de acest rucru, nu-i
aga?... Mi-au luat totul, reputagia, dragostea acestea. Fratelui s[u mai mic, Carlo, ii scria ci totul ii plrea acum, dupi ce
mea mai puternici decat viaga,
iar regina, regina este impietritx, anihilatr. Eu sunt terminat[,
Iichidatx.
68lbidem,p. 105.
6e
67
lbidem, p. 103.
Scrisorile Regelui Ferdinand 1..., p.93. 70
lbidem,p. 104.
lon Bulei ,,BuNUL NosrRU Rece: FenolNAND" 49

relaqia lor a incetat, ,,ca un vis iung din care abia acum m-am trezit, mai scrie gi Maria in povestea ei. in plus, era prim[varr. ,,Aeru] era autentic
$i
bogat in experienge gi nu gtiu de ce mf, sirnt dintr-odatd mai bitrAn, dar, unduia a dragoste", continuE ea.
plin de putere, voi remedia toate neajunsurile acestui episod"71. Se impaci
cu ideea ci a fost pAn[ la urm[ o experienj[ necesard. Ferdinand se gribegte si-i scrie unchiului s[u chiar inainte de a ajunge
in Anglia. ,,Nu cred c[ ag putea sx m[ reintorc in Romania f[r5 sd fiu m[car
La incepun:l lui august 1891, Ferdinand pleacd in Angiia. Nu e clar de ce logodit. Tata mi-a spus c[ nici eI nu ar accepta a$a ceva. Deoarece nu se
,,in cei mai strict incognito, dacd este posibil". Se duce, dupd cum gi spune vrea nici o austriacx gi nici o catolicd, atunci, dupd umila mea pdrere, cea
intr-o scrisoare cdte Carol I, ,,ca sd vld ceva". Acel ceva erau fetele Mariei mai bunr este mica Edinburgh gi cred cd acest lr.- se poate aranja cu
de Edinburgh. Destinul igi urmeazd calea. in toamna anului 1891 ducesa ocazia manevrelor gi trebuie sd acgionim cat mai repede cu putin;d.,'74
de Edinburgh e invitati cu fetele ei Ia Friedrichshafen, la regina Olga a Nu numai cr Ferdinand este de acord cu sfargitul povegtii sale cu Elena
Wiirtembergului. Cum distangeie erau mici, impdratul Wilhelm o inviti gi vicrrescu, dar chiar dd sfaturi de cum ar trebui sd se procedeze penrm a
pe ducesa Maria de Edinburgh cu fetele ei la manevrele de toamnf, din grdbi acest sfargit: ,,consider c[ este imperios ,r"."r", sE plece de langd
Turingia. Ducesa putea sd-l cunoascd astfel gi pe prin;ul Leopold, tat[llui mdtuga, care cu timpul va judeca lucrurile cu sigurange mt cu calm.
Ferdinand. $i, desigur, se puteau cunoa$te copiii mai bine intre ei. Bucuria in acest caz rrebuie i[ r. pio."deze aproape in stilul iezuigilor gi s[ ne
de a fi impreund e rnare din partea tuturora. Nu pu1in, Ia starea de bund spunem cd scopul scuzd mijloacele; Ia urma urmei, chestiunea aceasta
dispozilie contribuie gi timpul frumos. Ferdinand se simte cu adevdrat bine, trebuie si se termine odatd gi odatd."7s caroi I trebuie sd se fi bucurat
fEr[ timiditatea de care, de obicei, era stipAnit. Iat[ o scrisoare cdtre tat[l stragnic citind aceste indemnuri pe care cu 10 zile mai inainte nu gi le-ar
siu: ,,Ieri dup[-amiaz5, Ia dineul de gal[, am stat din nou lAngi mai tAnIra fi inchipuit. in jurnalul sxu noteazi: ,,Frumos. Scrisoare de la Nando, care
Edinburgh, Victoria (Melita), care imi place extraordinar de mult, aproape imi declard cx renung[ definitiv Ia pasiunea lui. vrea sr participe la
mai mult decdt mai vArstnica ei sorl (Maria era cu un an mai mare - n. n.), manevrele de toamnr". se bucur[ gi fratele sdu. ,,scrisoare de Ia Leopold,
degi gi aceasta este fermecdtoare. Am incercat sd md fac cAt mai amabil care este satisfEcut cx Nando a renunlat, acum trebuie s[-l cdsf,torim.
tinerelor priatese, gi dupi dineu a fost multi veselie gi ne-am simqit foarte Edinburgh"76, noteaz[ ln continuare carol. Nando ii scrie gi reginei
bine. Motive pentm aceasta nu au lipsit, desigur."72 intr-adev6r, biograful Elisabeta. Nu gtim conginutul scrisorii, doar il bdnuim. o scrisoare
de
sdu, Eugen Wolbe, are toatd indreptigirea si scrie ci scene de acest gen il regrete pentru ceea ce se intAmpld.
vindecau pe Ferdinand de toate neimplinirile. Cum se vede, la inceput, ii scrie, de asemenea, lui caiol I, Ia 16/2g mai 1g92, cE. a cunoscut-o mai
Nando inclind cdtre Melita, sora mai mici a Mariei. Nestatornicia masculind lndeaproape pe Missy, sora mai mare a Meritei: ,,imi place tot mai murt pe
nu se tr[da pe sine nici de data aceasta. Ce credea Missy despre tAndrul sdu zi ce trece, este lntr-adevdr cu torul fermecdtoare". Ferdinand n-o gdsegte
companion? Nu se 15sa ingelatd. ,,Era chinuitor de timid gi rAdea mai mult deloc prea adolescentf,, prea copiliroasd. pleacx cu ea la potsdam. De aici
ca de obicei pentru ca si-gi ascundd timiditatea," scrie Wolbe. Curios, dar ii scrie din nou regelui cd s-a hotdrat sE vorbeasci despre Missy ca despre
tocmai aceastd particularitate a lui a captivat-o cel mai mult pe mica mica gi iubita lui logodnic[. ,,Trebuie sr mx socot"r. ."] mai fericit om de
prinlesi. ,,Aceasti trds5.tur[ il f[cea sd-mi par[ aga de tAnlr, aga de refinur pe p[mant. Zilele perrecure la Mrinchen au apropiat inimile noastre gi
ieri,
in vioiciunea lui gi cam neajutorat. Simteam o ugoar5. pornire de a-l elibera Ia dineul de dupd paradi, mdtuga m-a intrebai dac[ weau sd vin pand
la ea,
de acest neajuns; el trezea sentimente materne - l-aq fi ajutat cu plEcere"73, unde'.. am stat ceva vreme... Am stat ceva vreme singuri gi fbr[ multe

71
lbidem,p. 109. 7a
lbidem,p. 112.
?2
Eugen Wolbe, op. cit.,p.75 7s
lbidem, p. i13.
R lbidem,p.76. 76
Carol I al RomAnier, lurnal, vol. II, p.246.
50
lon Bulei
,,BuNUL NosrRU Rrce: FenotNAND" 51

cuvlnte, ce pot sr-qi mai spun (cH) ne-am pomenit


unul in bralele ceruilalt.
Abia pot sx realizez ce s-a intamplat, aga ie repede s[u Carlo. E de observat c[, degi intors in peisajul gi atmosfera Pelegului,
a rners totul gi s-a decis
norocul meu."77 Era 21 mai/Ziunie 1g92. Ferdlnand pAnX nu demult gi ale Eienei V[c5rescu, iubita lui, Ferdinand nu mai are
simte nevoia sd relin5 nicio amintire despre ea. Nicio amintire suficient de puternic[ pentru a fi
dessvarsi
aceastd d

ei gi o ne
ltfrli;; evocatX. in schimb, despre Maria ii vorbegte gi unchiului sXu Friedrich von
Hohenzollern, c[ruia ii cere o fotografie de-a ei pentru regele Carol. Lui ii
putut sd_1i
Pfaueninsel (Insula p[unilor) Wilhelm ai II_le poveste$te c[ iarna urmitoare va fi la Coburg gi va fi cXsltorit. ,,,A.ici in;arI
doi tineri, a ridicat paharur in sdn5tatea lor ca proaspHt aceastX c[sXtorie este cel mai dorit lucru imaginabil."
logodiEi. pieaci cu
Missy gi cu mama ei la coburg, iar de aici ra sigmarirrglrr.
cxtre carol iscdlegte ,,mereu al txu nepot ascurtxtor
f" ,..ir*il" Viala in timpul iernii este monotonX ia Bucuregti. Ferdinand ii spune
gid".,ro,"t gi peste fratelui siu cX a preluat comanda unei companii gi igi ocupi in acest fel cea
mHsurX de fericit".
mai mare parte din timpul unei zile. Seara citegte ziare gi joaci partida lui
Elena de biliard cu regele sau merge Ia teatru. Doar ci repertoriul i se pare
$i vxcxrescu? De ra sinaia gi apoi de la venegia,
Milano, paris, mediocru. De fapt, Nando se gisea in freamitul agteptirii iubitei. intr-o
ea nu inceta sd-gi strige dragostea penrru tanrrul principe
in zecile de atare stare nimic nu-i mai pl5cea, era cu gAndul doar la Maria gi la
scrisori trimise, dar r[mase fErd r[spuns. oare
ce anume a determinat conlinutul urmXtoarei scrisori pe care avea de gAnd s-o scrie gi si i-o trimiti.
aceastx schimbare de atitudine la Ferdinand,
gi mai ales una atat de bruscx? Cu cAteva luni inainte, iubita cireia ii adresa scrisorile purta alt nume.
Principele nu era totugi un casanova. in scrisorile
rrr"r"'a" el nu se Sentimentul era acelagi, doar persoana era alta. in fond, cu toqii suntem
rntrevede
.
cu tvlarla
intAlnirea supugi capriciilor sentimentelor care ne emogioneazd viaga.
i-a pl5cut
i victoria Pe la sfdrgitul lunii noiembrie 1892, afli cX iubitei sale Maria ii face
oscAnd-o, curte un alt bHrbat. Care pirea sX aib[ gi succes. BXrbatu] era unul dintre fiii
Ferdinand gi-a dat seama cum o femeie poate
intr-adevir sd comunice marelui duce Mihail Nicolaevici. ,,Se pare c[ el are intengii serioase cu
frumuseqe, inclusiv fizici (ceea ce Elena ,rrr-i
of"riru), cx aceastr frumusele Missy." Dar Nando igi face curaj singur: ,,Eu cred c[ ea are gusturi mai
e langx el, cat sd intindi mainile amandoui
gi,-o'."fri"Jx. p. m5surd bune". $i chiar ii trece prin cap gi o soluqie de rezervi: sora mai micX a
ce aceastx senzaqie se amprifi_cx, imaginea
Erenei dispar". b" niorrar" pleaci Mariei, care ,,gi ea este fermecEtoare". Se intoarce intristat la masa lui de
spre Breslau pentru o zi. se duce seara ra te"tru.
$i ochii lui cautx tot scris: ,,,A,ici fiecare zi trece precum ceaialti. Dimineaga gi dupi-rnasa md duc
Vede pe scend cAteva actrile mai in la cazarmX gi-mi urmiresc compania. Cind oamenii o sX invege sd scrie gi
s[ citeasc[ o sX putem sE ne convingem zilnic ce material bun reprezintX
soldatul romdn, daci este bine condus"80. PAni Ia urmd, iarna trece
,,linigtitX gi ticut5". Un bal la palat, alte cAteva de caritate. Nu i-au pllcut.
,,Prea grozav nu s-a dansat la balurile astea, au fost ca un fel de iarmaroace
cu tarabe, unde, la unele dintre ele, doamne foarte frumoase vindeau
i nu mai egti atAt de singur cAnd stai bomboane, flori... Poli si-gi imaginezi cX m-am ginut aproape de aceste
uri pe care le scrie de la Sinaia fratelui tarabe", ii scrie Nando lui Carlo. Profiti de prezenla la Bucuregti a lui
Benoit-Constant Coqueiin, excelentu-l actor francez (interpret de excep;ie
Regelui Ferdinand 1..., in rolul lui Cyrano de Bergerac) pentru a fi prezent searl de seari ia teatru.
l:y:"d"
i"
Ibidem,p.I25.
'E
p. 124.
7e
lbidem,p.l14.
80
Ibidem,p. 118.
52 lon Bulei Buntul NosrRU necr: FenotNAND" 53

,,Acestea sunt deci singurele intreruperi din viaga noastr[ linigtitd de consimfea ca marii duci ruqi si se c[sitoreasc[ cu pdnlese neortodoxe. Cei
cilugdri pe care o ducem aici." doi tineri pleacd Ia Potsdam prin coburg. Nando nu mai are rdbdare gi o
nume$te deja pe Maria ,,logodnica mea". E in culmea fericirii gi ii scrie lui
Serviciul pe care il face la companie ,,nu este nici prea interesant gi
nici prea stimulant. Aga ci vei ingelege doringa mea ca sd se termine cu carol I: ,,De alalt[ieri sunt aici Ia coburg gi ml desfEt intr-o fericire de
aceasti singurrtate gi sd mi las in voia dulcilor mele sperange cd n-o s[ mai nedescris, avAnd-o pe mica gi iubita mea Marie numai pentru mine". La
dureze prea mult"8t. Era,,chestiunea lui de suflet" gi tot agtepta sd se coburg sosesc gi tat5l lui Ferdinand, apoi unchiul Fritz, fratele regelui carol
producd ceva concret. in cele din urmd, ,,dupd nenum[rate presiuni gi al lui Leopold, gi mdruga Luiza. Tuturor le place tandra Maria. Ferdinand

din partea mea gi a unchiului, s-a ajuns ca mai intAi si stabilim un e din ce in ce mai cucerit. ,,Pentru mine, ii scrie Ferdinand unchiului slu,
rendez-vous la Mtinchen". La 5/77 mai, ii scrie unchiuiui sdu ci va pleca ea este, firegte, fiinga cea mai des[vArgiti, ea este aproape incd un copil gi
Ia Miinchen lnrre 22 si 28 mai. ,,in acesr scurr ristimp trebuie cuceritr torugi atat de ragional5 penrm varsta ei gi o nepoati mai dr[guq[ nu ai fi
aceastS. inimioarx, ceea ce nu va mai fi aga de u$or ca ast[ toamni. Cu toate putut sd-gi doregti." cei doi tineri logodnici sunt invitagi de implrat la un
acestea eu plec ia luptd cu inima ugoari gi sper cu certitudine c[ voi iegi supeu pe Insula Plunilor (Pfaueninsel). $i Ferdinand scrie: ,,o bucurie care
invingdror."az gi la r2l24mai e la Miinchen. Dou[ zile mai tarziu, pieac[ spore$te gi mai mult fericirea mea este gandul cd, dupd indelungi str[danii
impreund cu tat5l lui la ducesa de Edinburgh. Nando perrece o zi intreagi gi sperante, s-a implinit doringa de suflet a iubigilor nogtri romani gi eu sunt
cu l\4aria, la lacui Starnberg, pe o vreme splendid[ de vard. ,,A fost foarte ferm convins c[ mica mea logodnicx va cuceri de la bun inceput toate
narural5, veselS gi mulqumitd gi este foarte ugor sd te intregii cu fetele, sunt inimile, a$a cum a cucerir-o gi pe a mea. o fiicr atat de indelung gi aprig
extrem de firegti gi nacuraie."83 Este curios ci tocmai Nando scrie aga, e1, dorit[ nu poate aduce girii decAt noroc"84.
biiatul despre care togi spuneau c[ e timid. constatd ci mama fetelor,
Maria de Edinburgh, ar fi dorit ca logodna si. nu se facd in acel moment, s[ La 13/25 iunie 1892, impreuni cu viitorul socru, Ferdinand se duce la
fie frcutd doar promisiunea. Toate acestea pentm cd regina victoria, windsor pentru a fi prezentat reginei victoria. Lui carol ii scrie cd a iegit
dintr-odatd, se ar5.ta din nou ostili unei aliange matrimoniale. din aceastd vizit[ cu impresia ,,de a fi vizut o doamni care nu gtie sd fie
Pe 28 mai, Missy gi sora ei pieac[ Ia Berlin, unde tre ajunge gi Ferdinand decat regin[ ftr[ a fi in acelagi timp gi rudd". in cursul vizitei, regina a
doul zile mai tArziu. ,,Avem timp sd ne cunoa$tem gi acolo." Lui Carol I ii insistat ca nunta s[ aib[ loc la windsor, dar Ferdinand s-a opus, deoarece
scrie cd se apropie cu pagi repezi de doringa inimii sale: ,,Prin plimbiri gi acolo nu exista o bisericd romano-catolicl. De asemenea> regina a susginut
excursii impreuni arn cunoscut-c mai indeaproape pe micuga gi imi place ca ceremonia religioasl sd fie una protestanti, dar i s-a rdspuns ci mirele are
tot mai mult pe zi ce trece, este intr-adevdr cu totul fermecitoare". dreptul sd ceard sx fie cununat dupd ritul lui. S-a discutat gi despre data
La Miinchen discuti lntre patru ochi cu mama ei. ,,M-a intrebat mai intAi cununiei, regina exprimandu-gi dorinqa ca aceasta sd aibd loc panx in
dacd micuga imi place cu adevdrar sau o spun doar din politege. I-am rdspuns februarie 1893, adicr aret dmp car ea se afla Ia windsor. Dupd aceastd vizitfl,
cr fiica ei imi place foarte mult, altfel n-ag fi venit. Dupd aceea m-a intrebar Ferdinand rlmane cu impresia impdrtdgitd de viitoarea sa soacri:
daci l{aria nu mi se pare prea randri pentru mine gi dacd nu o gdsesc prea ,,Momentan la ea dominX pirerea ci ea, regini a Angliei, are voie sX dea
copil[roasd gi naiv5 in firea ei. Am negat gi m5ruga mi-a spus c[ gi eu i-am ordine oricui gi este categoric cea dintai regind a lumii, pe langd care toare
pldcut micuqei, cd ea qi cu fiica ei au discutat despre acest lucru gi pe urmd celelalte capete incoronate nu inseamni nimic"8s.
a addugat: Arunci putefi si vi di.rcegi la Potsdam." intre timp, Nando aflI c[
s-a renunfat cu totul ja ideea cu pretendentul rus, deoarece garul nu De la Sigmaringen, unde ajunge din Anglia, Ferdinand ii scrie lui Carlo
pe 11 iulie 1892: ,,Timpul care a trecur de cAnd nu te-am mai vdzut, dragi
8t
lbidem, pp. 119-120.
82
fbidem, p. 121. u lbidem,p. 125.
B [bidem, p. 122. 85
lbidem,p.l27.
lon Bulei ,,Buruul NosrRU REcE: FenotNAND"
Carlo, rdmAne pentru mine de_a
mea. Mai intAi de la potsdam m_ scumpd gi drag[, cdci fiecare clipi a fost numai pentru ea... Pe 10 ianuarie va
apoi a venit Missy aici pentru zec fi agadar ziua mult doritX care m[ va face cel mai fericit dintre pimAnteni 9i
aici. Apoi am fost nouX zile in Ang cAnd voi putea spune c[ Missy este flt tonrl a mea."s
spun cu toatd seriozitatea. Aga o co
suntem fericigi, nemlsurat de feric Ca de obicei, cu chestiunile delicate este insXrcinat Kalinderu' La
25 iunie/7 iulie Kalinderu discut[ cu Eiena V[cXrescu gi ii cere s[ plece de
la castel gi din 1ar5. in acelagi timp, o lung5 convorbire a regelui cu
Elisabeta. Acesta ii cere sX nu se opuni pleclrii Elenei Vdc[rescu. Ea este
foarte afectatd. E. Vdclrescu face o sceni ingrozitoare. I se telegrafiaz[
tatilui ei, pentru cX nu se mai d[ jos din pat qi pare iipsiti de puteri.
e viitor cu speranlH gi incredere la Kalinderu fgi pierde 9i el capul: ,,Niciodat5 nu a fost o situalie mai rea"8e.
te fericirea noastrX intimi, va fi fHrX E. VHcXrescu pare sX zac[ frr[ cunogtint[. Cel Pulin a$a o vede regele, ,,dac[
t in Anglia poveste$te intr_o scrisoare nu cumva e teatru, deoarece nu are febr[". O consu]tfi dr. Theodori, care nu
rsarea Canalului MAnecii, primirea la regina este deloc impresionat de starea ei, ,,care e pur psihicX'. Lui Carol i se cere
victoria, intalnirea.cu familia conaught, cu lordul din toate p[4ite s-o indep[rteze pe Elena Vicdrescu de Ia Curte. Pentru c[
Archibald, mai multe
cadouri primite de logodnic" s", ,pleidide jardinie;;,;;"rb ea nu se sim{ea bine deloc, iar regina Elisabeta se opunea din risputeri
serviciu
de cafea en vermeile... La Irri caroi I, ii scrie plecXrii ei, indepXrtarea E. Vicirescu intirzie. La 28 iunieilO iulie, regina
""r.r."
sd-i facX o vizitX, di"i Ehsabeta
ta intoarcere, la Neuwied, impreun[ cu
gi
i de acord cu plecarea tinerei domnigoare de onoare, dar pune condilia de
:::lll::::
rogoonlca sa. a o insogi in cilitorie. ,,Eu ii declar c[ este absolut imposibil. Vorbit cu ea
foarte serios despre situaqie, care e enonn de complicati... plimbat indeiung
Reintors la sinaia, Ferdinand igi reia viaga cu Elisabeta, discutat despre situagie... Atmosfer[ apHsXtoare"s, scrie regele.
obignuitd: ,,Ziua rrece cu
serviciul la trupi, citit gi scris; seara md duc
d"r."ri f" ,""tri. ctriar dacl La 30 iunie altd convorbire cu Elisabeta, care este ,,complet deprimati, nu
repertoriul nu s-a imbogxgit prea murt, se poate minAncI, e agitati", ceea ce il impiedic[ pe Caroi I sI aqioneze mai hotXrAt.
petrece o seard prdcutd,,.
Ferdinand ii scrie mereu iulitei sale. cam AcceptX plecarea celor doui impreuni, gi nu separat gi in direcgii opuse, cu
de trei ,ri ;;- siptxmdni.
sorin cristescu num5r[ 70 de scrisori trimise
Mariei in cerl gapte runi de toat5 reaclia contrarX a liderilor romAni, care cereau mXsuri energice.
Regele Carol e de acord, dar pune gi eI condigia ca mama ei sX vind sX o ia
se fixeazd data gi locuJ nuntii:
pe E. VXcXrescu de la Venegia. Kalinderu este trimis sX-i informeze Pe
-i scrie gi lui Carlo, fratele sXu,
X am agteptat enorm clipa mult
minigtri de inqelegerile la care s-a ajuns. HotirArea regelui de indepXrtare
visat5 a E. V[cXrescu in acest mod nu-i satisface pe liderii politici romAni. Dar tot
se realizase ceva: plecarea Elenei de la Curte.
de nepre;uit gi vom fi infinit de fericiti,,f:J*5i1ffi'Jfl?il:#il:;:
" --r--- Regele are o conversalie cu mama Elenei (despre ce anume nu se
aici, dupl ce weme de d
Coburg, dar totugi prea
ris la qtie, dar se b[nuiegte c[ a fost vorba de bani, o rentd viageri Pentru
ci i-a scris a" pogrr, E. VXc[rescu). La 3/15 iulie, Carol ii di toate explicagiile lui Lascir
"g"
":": Catargiu privitor la intengiile reginei, care pleacl spre Veneqia. Pe data de
prea mult timp pJntru scris, cAti vre i:T
86lbidem,p. 88
lbidem,p.I37.
128.
87
lbidem,p. 136.
8e
Carol I al RomAniei, lurnal, vol. II, p.2M.
eo
lbidem,p.245.
56 lon Bulei ,,BuNUL NosrRU necr: FTRotNAND" 57

19/31 iulie, . De aici, regele are ve$ri proasre La7l19 octombrie, iI cheam[ pe Nando sd-i citeasc[ scrisorile primite de
despre regi rbit-o .o*pl"t, zi gi noipte"el. acesta de Ia Elena v[cirescu. voia sd vad[ cum era privit. $i Ferdinand i le
Dr. Young, confirmE c[ ,,starea Elisabetei e arat5. ,,Nu md menajeaz5", noteaz5. regeleea. in data de 75127 octombrie, carol
foarte gravd". Gen. Florescu se declari impotriva cdl[toriei regelui la face o viziti Ia Potsdam gi este oaspetele kaizemlui withelm aI Il-lea.
veneqia atata timp cat E. vdcdrescu era acolo. ,,situaqie foarte urati, noteazd in jurnalul s5.u, noteaz[ tot ceremonialul primirii, simgindu-se extrem de
regele, de /21 august 1891, scrisorii lui onorat. ,,Discut cu kaizerul despre situa;ie etc., el foarte linigtit $i extrem de
Carol, in Etenei VdcErescu, regina ii amabil." Kaizerul il inviti la un dineu de gali, gine un toast in cinsrea lui,
rdspunde: cesse A. me soumettre A celui apoi la mausoleul de la charlottenburg, Ia parad[, fac schimb de decora1ii...
qui m€fie de moi"e2. Carol afli cd regina a ficut chiar un fel de testament Ferdinand, sosit de ia Sigmaringen, este gi eI prezent.
in favoarea Elenei vdcirescu. Regele discuti cu Kalinderu, gen. Florescu,
P.P. carp, I. vdcErescu. scrie doud scrisori ra venegia. AJehgi subiect, Afacerea vdcdrescu se extinde pani in 1893, cand apare ra paris cartea
desigur. Regele esre invitat de impiratul wilhelm al II-Iea la manevre. Misdre royale a lui Roberr Scheffer, fosrul secretar al reginei. cartea dezv5luia
Refuzi politicos din cauza bolii Elisabetei, dar ii telegrafiaz[ reginei cd nu amdnunte din via;a familiei regale din Romania. intre altele - gi aceasta l-a
va veni atAta timp cAt E. Vicdrescu rXmAne acolo. deranjat mult pe regele caroles -, cartea mengiona c[ Romania avea un tratat

vdcirescu gi Ferdinand. care, pand Ia urmd, n-a fost una menit[ sd le ardi
inimile celor a fost de Ia inceput prea mult interes,
la Ferdinand d la urm[, au invins iaEiunea unui rege
preocupat de clasd poiiticd congtientd de sine.
Elisabeta continux sd-gi triiascd supirarea la Pallanza. Aici primegte gi
trimite scrisori gi se bucur[ de ingrijirile doctorului Scharrenbroich, care ii
trimite regulat lui carol I rapoarte privind sdnitatea ei. contactele ei
epistolare cu regele carol sunt pu;ine. Nu din cauza regelui, care igi declard
cu orice prilej dragostea tandr5 penrru ea. carol ar fi dorit ca regina sd nu
mai r5.man[ in Italia gi sd se duci Ia mana ei, in Germania. Dar Elisabeta se
Iasd greu convins[; de la inceputul chestiunii Vicdrescu ea nu-i mai vorbise
gi nu-i mai scrisese rnamei sale.

cu asidu[ preocupare, Nando incepe sd se pregdteascd pentru a se ateza


la casa Iui. o cdsdtorie se profila ca o certitudine. Era o mare consolare

ea
Ibidem,pp.262-263.
et
es ih rAnd.
lbidem,p.248.
e2 Poli si re pemru
Ibidem, pp. 251-252.
e3
Ibiden, pp. 255 gi i-irm.
Elisabe lui carol
in scris
lon Bulei Bur.tur- NosrRU necE: FenorNAND"

pentru carol. ,,il vdd ferm hotdrat, ii scria caror


fratelui s5u, gi cand i-am citit incet, incet Elisabeta incepe din nou sX aibi reiaqii bune cu nepotul
scrisoarea ta radia de bucurie."e6 unde era tanirur
care, panr mai ieri, plangea sHu. Nando susgine indemnul adresat reginei de a pieca la mama ei. ,,Nu
povestindrr-i regelui despre dragostea sa pentru Elena
vxcxrescu? singurul mai este posibil[ o r[mAnere in continuare Ia Pallanza gi la viaqa de hotel",
obstacol de depdgit rdmxsese atitudinea ieginei Erisabeta.
in martie 1g92, ii spune el. Dupi alte ezitXri, Elisabeta accepti sX se duc[ Ia Neuwiede.
regina este consultatx de un cunoscut.r"nrotg, doctorul
Finkler. Er constatx Preg[tegte gi un cadou pentru Maria gi Ferdinand. Pentru tAn[ra pereche se
se amelioraserX prea puqin, gi ea pregitegte gi Carol, amenajAnd Ia Sinaia ,,Casa P[durarului", considerabil
refuzAnd sX accepte cX, de fapt,
, mXrit[, iar la Bucuregti Palatul Cotroceni, pentru a c[rui restaurare cheituie
ConstatXrile doctorului Finkler un milion de lei. ,,Starea de spirit care existH in privinla acestei alianqe
Elisabeta matrimoniale este neschimbat5; nimeni nu face opozigie gi toati lumea
doregte ca nunta s[ aibd ioc cAt mai curAnd." Carol ii scrie fratelui sIu
toruluitronuluigici :::T:"t Leopold cX Nando ,,suportd cu mult[ demnitate despX4irea temporarX de
cu.bucurie apropiat erdinand cu Maria. ,,Orice atitudine frumoasa lui mireas[, c[reia ii scrie aproape zilnic". in agteptare, Carol gi
indiferentX, atunci acest eveniment mult agteptat, va nepotul slu primesc multX lume la Peleg.
i in RomAnia gi prejudiciite nui-ar mai
e acelagi ton: ,,Orice atitudine ostiid sau O intensX corespondenqX se duce intre Caroi I, regina Victoria a Marii
ti ocazie o va compromite pentru Britanii, Maria de Edinburgh, Alfred de Edinburgh (p5ringii Mariei) pentru
jjilH;#:i'fl;,ff:HffTl; stabilirea iocului c[sXtoriei (inilial stabilit Ia Osborne) gi a intregului cere-
monial, foarte complicat din cauza multelor confesiuni reJigioase. Se implicX
"
ich, regele revenea asupra comporta_ gi guvernul romAn, la solicitarea Vaticanului, semndnd un act prin care
menrului reginei gi insista din nou asupra necesitdgii
ca Elisabeta s[ se mute mogtenitorul tronului nu trebuia sd depuni jur[mAnt pe Constitujie gi prin
la mama ei: ,,DacE la sfargitul rui mai r"girr"
nu se va impxca de bunx-voie cu care, de asemenea, se garanta libertatea religioasd in Rominia. Actul este
aceasti idee, atunci voi fi silit sd interuin cu autoritatea
mea... Sunt nevoit s[ redactat de Carol I, gi L. Catargiu, gefi.rl guvernului, il semneaz5 frri a-l mai
a urm[ cd nu se mai poate merge a$a. ardta gi altor membri ai cabinetului sau ai altor structuri de putere din
VXc[rescu gi ci persisti in ideile ei... RomAnia. Totul se face cu mare discregie. Lasclr Catargiu igi depigea limitele
I aga trebuie si acqionez. Cred c[ Dvs. funcliei, dar o fXcea pentm a nu se mai preiungi nunta lui Ferdinand.
Discugiile nu iau sfArgit cu acest act. intrebarea in ce religie aveau si fie
final sx-i expricasi reginei ci nu vi
-^, n:::,,i"nJ*1til"*lXT#:ff:::lT:::: crescugi copiii mogtenitorului ronului rimAnea ftri rispuns. Biserica Cato[c[
ce privegte viitorul. orice conversatie
despre vipera (Elena vicirescu n.n.) evita luarea in discugie a problemei unui concordat intre Biserica Catolicl gi
-
spunX clar cu ce bandX s-a inhiitat"es. statul romAn, deoarece s-ar fi pierdut multe din privilegiile acordate acesteia
o iubire decl.arati gi, de fapt, sincerX, de cXtre statul romAn.
de energie. il trimite la pailanza, ca Familia de Edinburgh se intAine$te cu Elisabeta Ia Segenhaus, Ia rege-
situaqia,,ca fiind gravi, degi nu dinga mamei acesteia. In urma vizitei primite, Elisabeta ii scrie lui Carol:
I n-o cheami in Ear[. ii propune ,,Sunt atAt de fericiti si fim impreuni, mireasa este o floare incintdtoare".
$i Maria de Edinburgh, mama Mariei, ii scrie ,,profund emotionati de pri-
mirea cllduroasl". O gXsea pe Elisabeta ,,destul de bine gi foarte veseli"lffi.
%
S*crisorile Regelui Carol 1..., p.229
"' Ibidem, p.230. e
e8
Ibidetn,p. 235. Regele Carol I in rapoartele diplomatice austro-ungare..., vol. 2, p.307
\N Scisorile Regelui Caro| 1..., p. 245.
lon Bulei ,,BUNUL NoSTRU Rece: FrnotNAND"
61

continua sd rimani nerezoivatd chestiunea locului unde avea s[ aibl d.1r A


stolojan, la camerd, qi D.A. Sturdza, la Senat, o susfin
prin discursu-
loc nunta. Anglicanii suslineau Anglia, ceilalgi Germania, eventual coburg. rile lor. Atunci cand. fusese in opozigie, Lascdr catargiu
In acelagi timp, se trata cu vaticanul pentru ob;inerea dispensei privind menr crearea dotagiei Domeniilor coroanei. El explicl,
loriix*r" vehe-
acum, partenerilor
c[sdtoria unui catolic cu o protestant5. liberali cd fusese impotrivd atunci din considerenie
tactice aie politicii de
partid. ,,A trebuir sd lupte la fel ca lupii", dar nici
atunci nu se ridicase
cu atatea nerezolvdri in fagd, nu se mai gtia daci nunta urma sd aib[ Ioc impotriv-a principiului Domeniitror coroanei, ci impotriva
modului in care
in ianuarie. Lui Alfred de Edinburgh, carol ii scrie cd el are de-a face cu un acesta a fost votat de liberali intr-o geding[
de noapie a parlame'rului, fxrd
popor tanir, cu sangeie fierbinte, a cdrui neribdare nu era ugor de strunit. respectarea normelor in vigoare. Ministrului
,uit.o-urrg*r la Bucuregti,
$i e asaltat cu inrebdrile privind cdsdtoria. cei doi rineri, observa regele, Goluchowski, ii ajunge Ia urechi zvonul cx au exista,
r."i.ti.rrri pdtimage
erau nerdbdrtori, de asemenea. De aceea se intalnesc din nou la coburg. intre minigtri cu ocazia vot[rii dotagiei. Dar el nu dd crezare
zvonului. $i, in
carol spera cx aceastd noui intalnire va face si sporeascd doringa lor de a fapt, nici n-au fosrror.
vedea cat mai repede pecetluird legdrura dintre ei. in septembrie se mai La camere este adus un proiect de lege care acorda
pringurui un venit
discuta incd asupra iocului unde urma sd se desfEgoare ceremonia. Aga apare
Anlra pereche avea sd mai primeascd
gi varianta sigmaringen, penrru slujba catolic[, gi Londra gi windsor pentru
a regelui, plus cAte 50 000 de franci
cununia anglicand. Pe timp de iarnd, insd, un loc ca sigmaringen prezenta
Hohenzollern, cAr gi din partea
dificultdqi din toate punctele de vedere. ,,va trebui sE ne restrangem la
anual urma sd se ridice la circa
strictul necesar gi sd organizlm o ceremonie demnd de familia noastri, ii 500 ol rostegte o cuvAntare inaripat5
sc a nu s_ar fi ardtat aga de puqin la C ire ,,zvonurilor absurde,,.despre
bi ementa mai bine gi am fi jucat o ev suveranul, niciodati pAnX acum
la am fEcut desrule presiuni, dar nu s t sentimenful dinastic in RomAnia ca
se spune cd regina s-ar fi supdrat oarecum pe scrisorile mele." ln aceste momente gi, in sfArgit, am obginut recuno$tirrfe p.rr,*
Regele ii cere lui wilhelm al II-Iea ca Ferdinand si rxmanr in cadrele
,o"r.
Regele addu situaqie
armatei gennane ca ofiqer pistrand totdeauna gradul corespunzitor celui ment gi stabil intentia
anrt in annata roman[ (ia fel ca marii duci ai Rusiei). pe 6 aprilie 1889, atunci cAnd ie? Este
Ferdinand igi incepuse cariera rnilitard in Romania, cu gradul de locotenent, lntrebarea pe care i-o adreseazd von Btilow, in octombrie
1g92,.. ,,ca sd fiu
in regimentul aflat sub comanda onorificd a tat[]ui sdu, Leopold. Fusese sincer, ii rdspunde Carol I, niciodat5.Di03
introdus in armatS. de insugi regele carol, care acum inigiazi un proiect de
Iege prin care rnernbrii familiei regale puteau fi avansagi Ia excepqional in
armat5.. Proiectul este vorar in decembrie 1892 gi ii va ingddui lui Carol si-I
avanseze pe Ferdinand Ia gradul de maior chiar cu prilejul cununiei sale, in
ianuarie 1893.

Dotagia principelui mogtenitor este obiectul unor discuqii strict


confidenqiale intre minigtri. in concluzie, s-a renungat la intengia iniqiald de
a-i fi acordate tanirului pring domeniile starului de la Brdila gi s-a decis ca
Ferdinand si primeascd o listi civild de 600 000 de franci anual incepand 101
rapoafiele..., vol. i, pp.
rr 30g_309
---
cu ziua cisxtoriei sale. Dotaqia ftece cu brio prin parlament. opoziqia ro2 iiaro\L..,p.261.
liberali nu numai c5. voteazfl pentm ea (cu exceptia carorva deputagi), rapoaftele..., p.222.
,,BuNUL NosrRU necr: FeRotNAND" 63

,,@D tiwp de fepicire" La 30 decembrie/l1 ianuarie se alXtur[ celorlalti membri ai fami]iei. Cu totii
se gAndesc cu bucurie la apropiata c5sXtorierffi. Se intorc in lari impreuni.

Fa15 de ceea ce a fost la nunti (la care a fost prezent qi Wilhelm


al Il-lea), faqX de cil[toria la Viena, impreuni gi cu Alfred, fratele Mariei,
gi unde tinerii c[s[torigi au fost bine primiqi de Franz ]oseph, falX de
c[ldtoria cu trenul pAnd ia Bucuregti, fa$ de toate acestea, descrise pe larg
de Maria in memoriile sale, Ferdinand adaugX in scrisorile lui alte diverse
intAmpldri ale unei cilitorii de nuntX. Tinerii c5sitorigi sunt intAmpinali
cu tot fastul necesar la venirea lor in pr5107. ,,Pe la ora unu dup[-amiazX
am ajuns aici dupX o c[]itorie foarte pl5cutE intr-un tren foarte confortabil
lil
qi dupd ce micuga noastr6 a dormit foarte bine toatX noaptea; aga ci s-a
il prezentat foarte odihniti gi ardta intr-adev[r atAt de bine gi de fermecXtoare,
incAt simpla ei prezenp a cucerit toate inimile." Este incAntat de festivitliiie
ij
de primire la sosirea in Capital[. La fel ca tAnira lui sogie, este impresionat
de aceste dovezi de simpatie. A ciocnit paharul cu o mullime de oameni, s-a
I

declarat incAntat de costumele populare, de aerul sXrb[toresc pe care l-au


luat Bucuregtii in acele zile. $i Ferdinand ii descrie soacrei sale festivitXqile
I
care au urmat, prezentarea a circa 1 000 de domni gi doamne, oferirea de
cadouri (300 000 de franci pentru scopuri caritabile): un ornament de mas[
intr-adev[r foarte frumos, cosrume populare romAnegti ,,absolut incAn-
titoare", o fag[ de mas[ foarte frumos lucrati... Seara un bal la teatru pe
care municipalitatea I-a oferit in onoarea lor. Un teatm foarte frumos
decorat, amintind de teatrele de la Curtea regilor Ludovic al KV-Iea gi
Ludovic aI XVI-lea. in a treia zi de la venire, in cinstea lor, e dat un dineu
de circa 100 de persoane. Scrie Ferdinand incAntat: ,,Missy s-a comPortat
admirabil gi gi-a dat silinga sX fie cAt rnai amabili cu putin[5. Trebuie si spun
c[ a ar[tat extraordinar de fiecare dati gi toati lumea a fost incAntatX de ea.
Primirea care ni s-a fXcut din partea intregii populagii a fost intr-adevXr
grandioas[ gi extrem de c[lduroas[, pe toate feqele se citea bucuria sinceri,
aga ci prima impresie a lui Missy despre noua ei patrie a fost foarte, foarte
bun5. Cu cAt stai mai mult impreuni cu acest copil drdgilag, cu atat mai
mult inveqi s[-I pret-uiegti gi s5-I iubegti; intr-adevir trebuie s[ fiu vegnic
recunoscitor lui Dumnezeu ci m-a fHcut sd md indr[gostesc de aceasti

106
lbidem, p.282.
lY
S:dty4: Regetui Ferdinand r..., p. 137 . 107
Vezi pe larg Ion Bulei, Regina Maria. Puterea amintirii, Meteor Publishing'
r05
Carol I al RomAniei, Jurnal,vol. Ii, p. 2g0.
Bucuregti,2016.
lon Bulei ,,Buttut- NosrRu Rrce: FeRotNAND"
65
fiin$ admirabil[ gipenrru mine e cel mai mare noroc cd ea s-a obignuit atAt situaqia ei gi privegte viitorur cu bucurie.
Fagr de rume nu lasd sd se vadE
de bine cu noua ei viagd de femeie mdritatl". $i Ferdinand face un fel de nimic din srarea ei 9i este mereu amab'E
legimAnt cu el insugi: ,,\roi face tot ce ste in puterea mea sd o protejez gi si ri "il"].-.ir;;;,", mai mult
inimile oamenilor." Tin_erii insurdlei organizeazil"eaiuri
m[ ingrijesc de ea, de comoara mea pregioasd gi voi incerca sI inl[cur prin Ia'c"re invit[ mai
ales doamne. Pe unele dintre acestea
dragostea mea tot ceea ce a lisat ea acasd de dragul meu gi sper c[ m[car
Mar le invocl in jurnalul ei.
organizeazd, de asemenea, "a"r""
intr-o anumiti misurd voi reugi sd fac acest 1ucruD108. a"*. i" prr-"i"juni, tinerii nu
se duc ia Sinaia. Nici anoti
u erau propice, nici starea de sdnfltate
O vede pe dndra lui sogie capabild sd facd fagd cu succes noii ei siruagii a Mariei nu indemna la cH
Ferdinand ,u drr"u f" f.gi. errrre o piatrl
gi, impreunS. cu el, si ducl la capdt proiectul Ior de viaqd. Cu atAt mai mult fundamentali la universirate. Er nu se bucurr
cu cat foarte repede ea rdmane gravidi. Faprul il face sr priveasc[ viitorul pr"..r* ;;;" unchiur sdu
carot de astfel de ceremonii. Le descrie
,,fericit gi plin de incredere". Sigur cd Maria nu se simgea bine fizic, dar totul
irorrii.
",,
ii;i;;; ;;rr"i cu trenul
e foarte frumoasd a Moldovei, trecAnd
era firesc in siruagia ln care se afla. Ferdinand, degi ocupat, dupX cum ne
spune, cu batalionul pe care-I avea in griji, cautd s[ reduci orele de serviciu ,minunate vdi inflorite". La gard
gi mai multi lume in frac; pe
in aga fel incAt s-o lase cAt mai pulin singurd pe sogia lui. Carol nu-i cei
deranjeazi in aceasti perioad[ gi nu vine Ia ei decat arunci cdnd iau masa. o festivitate frumoas[, ii scrie
Ivlissy cAnti, picteazi. Ferdinand ii citegte. ,,in orice caz nu ne-am plictisit",
ii scrie el soacrei sale in februarie 1893. ,,Majoritatea timpului o petrecem
in micul budoar al lui Missy. Acolo este un colgigor foarte plicut, unde ne
sirutim dupd pofta inimii gi glumim gi suntem cei mai fericiqi, gi arunci te
gandegti numai la tine insugi gi la propria fericire arer de mare."loe impreuni
discutd planurile de sistematizare a Cotrocenilor gi regretd cd aceasta se va este greu de trdit, dar cu toate acestea
face in doi ani gi nu mai devreme. Ziua de 10 mai 1893 n-o serbeazH aga este destul de manevrabil cand it
abordezj ca pe un copil gi ii lauzi seminarur,
cum tinerii gi-ar fi dorit. Ferdinand ar fi r'mt sd-i arate sofiei sale cum este i' pe care pr*i"a" cd r-a ficut el
insugi, dar care a fost construit cu
gara in sdrbdtoare. ii scrie fratelui slu Carlo cd Missy s-a amuzar de minune
t banii starului. Dupd aceastd vizitd care a
durat aproape trei sfernrri de ord, m-am
mai cu seamd vizitand expoziqia de flori din parcul cigmigiu. Alte prilejuri II dus, firegtel, ,"i,i-p"r insogit de
preqedintele de consiliu, Lascrr catargiu,
de amuzament n-au fost, pentru cd, in aprilie 1893, fuseserd mari inundagii li un om ingrozitor de pricticos, la
! un banchet de 170 de inviragi oferit ie primdria
de pe urma cdrora capitala a avut de suferit (la 26 aprilie Bucuregtii erau sub i Iigurui. unul din acere
prdnzuri de orag de provincie care a debutat
ape). In aceste condigii, Carol decide ca s[rbitorirea zilei naqionale si se ii cu zacusci, fripturi de porc
necomestibile, caviar, despre care nimeni
limiteze doar la serviciul religios gi la parada milirard. Banii economisili
I
nu mai gtie de c'and dateaz5,
ii sardele in urei ranced d", pe care bunii iegeni r-au devorar cu mare
astfei au fost folosiqi penrru sinistratill0. :l
pl'cere in mai puqin de "t..,
o ord gi jurndtate, resrul nu era prea
i ,xrr, ir, fine, dupd
ce am stat Vrem
Este o perioadx in
care Ferdinand trimite multe scrisori soacrei sale. tate ne_am ridicat ca s[ facem un scurt
cercle. Al[ruri d
scrisori in care nu inceteazd sd laude comportamentul Mariei. ,,in general '
care vorbegte qi
este mereu aceeagi gi mereu vesel5 fa;i de mine gi treptat se impacl cu
tAn5r foarte instruit gi foane, foarte
int
foarte mult (era vorba, desigur, de T
tffi Scrisorile Regelui Ferdinand gase toasturi pe care le-am pregdtit
1..., p.149. d.inainte, artminteri am fi contat pe
tw Scisoril e Regelui Fe rdinand
1..., pp. 1 50- 1 5 1. douisprezece' Dupr mas[ am riai vorbit weo
1r0
careva minure gi pe urmd a inceput
C. Bacalbaga, Buc.uregtii de ahddatd. 1878-1884, vol. Ii, Editura Humanitas, un turneu de vizite in diferite gcoli care
Bucuregti, 2003, pp. 199-200. au durat.r* gur" ore; la ora
I $apte am plecat qi am ajuns la Bucuregti luni ai*irr."f",'"rri",
r" micul
!'
lon Bulei Reer: FenotNAND"
,,BuNUL NosrRu

care ij fEceau naveti$tii


Agtepta si-i cunoasc[ mai bine. Prilejul de a-i cunoa$te se ivegte dupX
c qi astizi. pentru Missy
cls[toria tinerilor principi gi agezarea lor in gari. in desfEqurarea tuturor
fi vmt sX mX insoteasc5,
acestor intAmpl[ri din viala lor, Maria scrie despre sine c[ era,,o nevinovati
micX, prostug5, cu un cdpgor plin de visuri gi iluzii. PIinX de elan, dar
dezarmati gi nepreg[titi am pornit in via;5"113. $i mai departe: ,,A9a am
este bund: se termind lucr5rile la,,Casa
p[git pe drumul spinos, bogat in caPcane, ai destinului meu. $i nimeni nu
zi, reincepe reconstrucgia Cotrocenilor.
m-a pus in gard5: Fii atentXl $i nimeni nu mi-a explicat ci aceastX viag[ nu
, slav5. Domnului, cAt se poate de este un vis, ci realitate palpabili, amar[". Eugen Wolbe vede deosebirile
Sosegte gi Ducky, sora lui Missy, temperamentale dintre Maria gi Nando, dintre ,,omul datoriei, zgArcit la
dt" impreuni t" ttlHRj: vorbi, mereu serios, mai degrabX inclinat spre melancolie decAt spre
Bugteni, la predeal, la poiana
Japului, l" seninitate sufleteasc[" gi ,,copila monden[, vorbf,reagi, lXuntric iiberi, o
impart premiiie celor mai buni giniagi din
b fiin$ fericitd ln frumusegea ei triumfbtoare, o fiingi inci neimpovXrati de
o au calnvitatd pe regina Natalia, sogia tui
Ea era romancd de origine, fiica unui
t#ffl,tj rigorile viegii gi responsabilit[1ii"114.
coroner din Basarabia, petre Kegcu, gi
al Pulcheriei srurdza. cunoscand-o, cele
doux fete au vxzut gi cum trece Plecat din garX, regele este mereu informat de Ferdinand despre ceea ce
pe langx ele. cEsxtoria Nataliei cu Miian
1tlg.i" avusese loc in octombrie se intAmpl5 in familie, gi nu numai. ,,Pot s[-1i dau cele mai bune veqti despre
1875' divorgul 12 ani mai tarziu. Fiul ror,
niscut in 1g76, ajunge rege in noi, ii scria Ferdinand la 24 august/S septembrie. Missy este mereu fericit[ 9i
1889 gi este asasinat impreuni cu sogia
sa, Draga Madin, pezi mai/rl iunie se bucuri de gederea aici, cAt e ziua de Iungi suntem impreun[." ii vorbegte
1903, in timpul sAngeroasei iovituri
de star care inl5turi familia Obrenovici despre Adormirea Maicii Domnului sau Sfrnta Maria Mare din 15 august,
de la putere in serbia. ca oaspete ar ior
la sinaia il iip" recomre de slrbdtoare care s-a ginut la Sinaia impreuni cu agezarea pietrei de temelie a
Noiiy, arhitectul francez invitat de caror I "" spitalului, la Izvor, pe platoul de pe maiul drept al Prahovei. Lume mult[,
cAteva dintre cele mai repr
Ei angajat ;J; a resraura
circa 5 000 de oameni. Se rXcegte wemea (gi Ferdinand d[ temperaruriie) 9i
Trei Ierarhi gi Sf. Nicolae nu mai vine Ia Sinaia tatdl Mariei. Se anunl[ ins[ venirea Mariei de Coburg,
Biserica Sf. Dumitru din Craiova, Bise impreund cu celelalte doui surori ale lui Missy. Firegte, toqi veneau in
sa reparatorie a fost controversati, agteptarea pruncului regal pe care trebuia sX-1 aduc[ pe lume principesa.
d
putin controversate, au rimas doar p Veneau gi Monson, gi baronul Mongden. Ferdinand nu gtia dac[ va veni gi
Blayfair, un medic englez, cu bona. iil mai informeazl pe Carol despre tot
Mariei li plicuse tatil rui Ferdinand. il gisea felui de alte lucruri: la ,,Casa PXduramlui" se montau ferestrele, Iucrurile
-
de un
inteligent, cult, modest,
admirabil altruism, un excerent cunoscdtor aI
artei. Despre Antonia, trimise de Brauer au fost a$ezate acolo unde s-a stabilitll5. Ferdinand plrea a
i bune pXreri. I se p[rea ci triiegte fi un administrator aI lui Carol I. Or, el era ceva mai mu-]t, sau trebuia sX fie
cdqi religioase, de reguli gi formule, mai mult, cum nu inceta s[ i-o spun[ mereu Maria, sotia sa, tot mai enewat[
e RomAniei, nu_i fHcuse o impresie de obedienqa sotului ei fagi de regele Carol. Se pare c[ tensiunea din sAnul
logodnicii familiei lui Ferdinand de aici porneqte. $i de aici se va tot accentua.
o vXzuser5 la Segenhaus.

111
Scrisorile Regelui Ferdinand L..,vol. I, pp. Eugen Wolbe, Ferdinand L..,p.79
113

112
154_155 114lbidem,p.80.
Ibidem, pp. 162-163.
115
lbidem, p. 163.
I
i
il

I ,,BUNUL NoSTRU REGE FERDINRND,'


I
\
69

fi fost Fendinaod ,,cD€alta lai ]fgwonezeu"2 I


I
{tr
l
deloc aceeagi plrere: ,,pringul Ferdinand s-a n[scut cu urechile
pirinqii sdi instruind-o pe doic[ sr le lege spre spare cu fege cand
clxpluge,
I era uuuurig.
i
I Remediul nu a dar rezultate. cat a trdit, urechile lui Ferdinand
l: au fost in
Ferdinand nu $tie sd se pund in eviden;i aga cum o frcea unchiur sxu, il unghi drepr in raporr cu fap sa, fdcand din er un model dificil
i
pentru
carol I. Nu scrie memorii, nu are o corespondenld activd. unchiul sdu este !it fotografii de la curte gi o gintd ugor de ridiculizat. Exceptand
acest iucru gi
alt gen. in 1893 el nora: ,,lvld intreb .,r* fi fost configuralia Europei daci il picioarele prea scurte, in comparagie cu trunchiul, era lonsiderat
", i un tanir
eu n-a$ fi venit in Romdnia. Aceastd ase4iune sun5 ca o trufie (gi chiar era ti prezentabil, degi destul de lipsit d€ gratig"lle. in{xligarea iui
b a avut mult de
- n.n.), dar eu sunt convins cd destinele popoarelor depind adesea doar de i;,:

i;r
suferit in7897, cand s-a imbolndvit de o dubld pneumonie gi un
atac de tifos,
un singur om, care este, in acest caz, unealta lui DumnezeuDi16. A fost ii $icand a fost la'n pas de moarte. Trei medici, |ean cantacuzino, ch. Buicliu
Ferdinand ,,unealta lui Durnnezeu"? Din nou ne vin in minte vorbele w.
iJ.l

gi Kremnirz, au stat tor timpul langd el, gi boala a fost invinsd. Dar
i1
i a ldsat
unchiului: ,,Poare gi altcineva ar fi putut si preia aceasta misiune gi ar fi ii
i;
urme vizibile in infigigarea prinr.ului. Era de nerecunoscut,
dup[ mlrturisirea
putut sd o duci la capit cu mai mult succes, dar m[ intreb dacr ar fi avut !: principesei Maria qi a Marthei Bibescu. comparand imaginea
T
(l
sa cu aceea a
ribdarea gi tenacitatea si ia asupra lui toatd osteneaLa gi munca gi s[ suporte Mariei, fiin$ strrlucitoare, probabil cea mai frumoasx prirrpsr
! a Europei de
J

il'
toate luptele pi adversit[gile. O intreprindere arat de grea depinde adesea arunci, toatx o lumind, dispropo4ia era mare, mult prea mare.
t:
I Ferdinand este
mai mu-lt de temperament decat de capacitate". cu delicateqe, o calitate de gi de indlgime medie. Nas vulruresc, ochii albagtri,
sinilii, mustagd blond-roscard,
mare prel a nepoEului, Ferdinand ar fi rdspuns: ,,Eu cred ci togi socoresc cx, ii
it barbd tunsi ascugit, chip cu aer bonom, exprimand cdldurd
i;'
sufleteascd.
daci sunt rege, eu nu am sensibilitate. Nu e oare curios cd nimeni, nimeni
i;
nu pare sx gandeasci cd sunt gi eu om din carne gi sdnge ca toatd lumea?"trr. ;i
dinand era de invidiat. Dintre regii
Ferdinand nu era un b[rbat frumos. Dar Elena vdcirescu, iubita sa, iI
putea vecea astfel: ,,Blond, inah pi subgire, cu ochii albaqtri qi visrtori, cu un
zambet care apS.rea arareori, cu buzele pline de fream5t gi maini minunate...
I
ll,
f
i-'

r.
i
rti.
'ii
pu
*o
:l'Jff#TJlx':]::'Ji',"J,"rj:$::t
fie wemea cat de rea, pe jos, imbrdcat simpru, iarna fxrx mdnugi
gi vara fdr[
chipul lui gdnditor se lumina gi sangele ii imbujora tamplele gi obrajii. )r
umbreld de soare; supus acas5 Ia disciplina militard, sculat la gase
dimineaqa
I
o musticioar[ aproape nevEzutd ii umbrea ugor gura"lrs. Despre iubit doar il:
intr-o baie rece, la aceeagi ter eraturd tot timpul, hr[nit negrepit
gi brgat
lr
de bine atat cer dureazi iubirea (in cazul Elenei viclrescu a durat toati mai bine decdt un spartan, dar destul de frugal, dus ia biserici
:.: in toate
viafa). $i profesorul siu de limba romani, vasile pdun, il vede inrr-o l.r: duminicile, qinut departe de toate petrecerilelare i-ar fi umplut
r' mintea
ipostazi mai mult decAt binevoitoare p, cu numai de lucruri sterye, obignuit a dispune numai de sume foarte
fir
t neinsem-
ochii albagrri inchigi, foarre blAnzi, cu ditor ii,
:i.
nate de bani, dagi lunar, chelruigi cu rost pe lucruri trebuincioase
gi justfficagi
gi vesel, totodat[, al germaniior din S vie a 'ilr:
panE la cei din urm5. phening; privegheat apoi
de ochii neinduraji a doi
flicdului desdvargit Ia chip 9i la fEpruri..." (portret din 1889 - n.n.). Am zice ,ii '
pedagogi, un'l civil gi celilalt militar, departe, departe
,ir:i, de sanul familiei...,
un portret firesc fEcut de omul care i-a fost profesor timp de aproape gase ani, iri'
i,ir:
deprins, in sfargit, a auzi repetandu-se des cuvintere de aur
are mogului siu,
t.
desigur iatermitent. Cercetand fotografiile de epoci, Hannah paku_la nu are :
A.s. Principele carol Anton: oNu-i destu-l cd v-agi nrscut principi,
;[ trebuie sX
mrrncili ca sd dovedigi cd vd meritagi titlul vostru,,"r20. T^erminase
il
:l ). liceul in
1885, remarcandu-se cu ocazia examenului de absolvire
116
Apud Ion Bulei, Romanii in secolele xlx-xx. Europenizarea, Bucuregti-
ili
i,
l
la latin[, Ia germand,
Chigindu, 201 1, pp. 72-73.
r17 lrr
Ion Bulei, Regina Nlaria. Puterea ami.ntirii...,pp. 38-39. :1' rle
Hannah Pakula, [Jltinta romanticd. viasa reginei Maia a RomLniei,Editura
r18 f:,
Apud C.I. Stan, Regele Ferdinand I intregitorul (1914-rc2n,Bucuregti, 2003, Lider, Bucuregti, 2003, p. 56.
p. 10 ilj r20
Eugen Srolbe, Ferdinand I ...,pp.23-24.
rl,
:;.: -.
70
lon Bulei NUL NosrRu RecE: FrnotNAND" 71
"Bu
matematici, religie, istorie, francezi.gi
geografie. Dupd bacaraureat,
'a
devenise erev ar $coriimilitat. a. u r"rr.t. oli aii mai rarri.,, Vasile PArvan, unde, traducAnd o inscripgie in greacX, lumea a aflat ci el
inscris Ia mai multe cursuri ,i" in 1gg7, era gtia elina. Tot aga, dintr-o convorbire cu binecunoscutul abate Mugnier, la
,rrrirrerritd;ilor din Leipzig gi
preocupat Tribingen. Era Paris, s-a observat cX Ferdinand gtia limba ebraicd. Din intAmplare,
de economie poriticS, finaage,
botanicd gi drept roman. Fusese
de lecqi'e lui schonberg, la atras Kirilescu afld c[ eI ii citea in original pe Tolstoi gi Dostoievskilz3. CAnd, in
ale lui wund, la fiIosofii.
economieloriticx, rl
r,ri-iv.lt,'r" ar.p, penal, anii 1920, ministrul Franlei in RomAnia, de Billy, plrlsegte Bucureqtiul
a pc-it o pregdtire murtilaterarr.
"rtdr
Aga avea sd fie principele Ferdinand,-cuio,.e*rl" pentru a merge la postul s[u de la Tokio, ln timpu-l audiengei sale de adio la
domenii, surprinzandu-i pe togi ..le mai diferite suveran, spre marea uimire a diplomatului francez, acesta i-a vorbit despre
cu ii*rritrt." pr.gxtirii ,"t".
spune c5 era atras de ceva anume, N,, se poate meritele poeziei l-irice japoneze fald de poezia liricX chinez5. Cu ocazia unei
cx avea cu adevlrat un tarent
Avea insx acea curturr care ."prirrau" in ceva. alte excursii, intAlnegte un botanist. Neagteptatl bucurie care-i permite sd-9i
esenta a toate cate se gtiu gi
aducea cu ea ingeiegerea viegii care etaleze in termeni latinegti numeroasele cunogtinle de botanic[lz4. Era 9i
ii
variatele sale cunogtinge..peniru'cd
a rumii. Nu va r""" ,ri.ioartr
paradi de mare fiiatelist. Avea o superb[ coleclie de timbre (va fi mogtenitX de fiul
principala rrsdruri a firii rui Ferdinand
era timiditatea. La 1 noiembri silu, carol). ii pldcea vanltoarea qi se bucura de fiecare dati la vederea
e trir+, tr-"at"rr, l"iu
,"r.*narea sa
ca rege gi a Mariei ca regind, "it. frumogilor s[i cAini. $i peste toate, era mare iubitor de natur5.* CX avea
aveau si se duci ,x i" la Mogogoaia
Bibegtilor' in albumul dJ invrtagi p".an"rra "."r.ri nenumdrate cuno$tinte, in cele mai variate domenii, dupl cum atAgia ne-o
semneazr primul, pentru cx
aga ii rugase regina Ma'a,
,"-rrxt,rla rui ornat' gi frumos construiti. confirm[, este fXr[ nicio indoialX. Cultura general[ a suveranului nostru
"n
Adaugi gi un R., ca sX fie Ferdinand era foarte extins[. Dar se traduce intr-un fel sau a]tul aceast5 vasti cunoag-
n"*.-ltrrtfra Bibescu, gazda lor, se
bucurd Ei ii intamnind cu .,roruut" tere in practica de guvernare sau in construirea de institulii? Nu s-ar putea
.r, Jr" pitat t-" pr"*irt mullimii
Hristos: Ecce Homol Regina pe spune. Ferdinand contempl[ Iumea, n-o transformi, n-o construieqte' De
Maria ," ,ritx ra isc'rirura lui gi observi:
,,Io*you area king, pildd, dragostea lui pentru botanicf ar fi putut na$te un muzeu in lara mare
sa punep puncrul pe care era RomAnia unitH. Pasiunea sa l-ingvisticX ar fi putut s[ se materializeze
cum avea si fie pAni la s in crealii concrete. EI susline Dicfonarul limbii romAne, susqine Muzeul
un lucru sau altul. intr-o vreme Limbii romAne al lui Sextil Pugcariu, dar sunt iniliativeie altora. El n-a fost
:lJh'ff]:T# de multe si protunde ceea ce, rnai tArziu, fiul s[u Carol a declarat ci vrea sI fie, 9i in bun[ m[suri
Romani e M;.., ;; JJfr:;:ffi ffff
fost de dorit' Dar r"raio".ra
*""?
;.
t ru j',lll' i:fr:H
;;funde cu
H:.,;,,"j: ; a gi fost: un BrAncoveanu al culturii romAne.

in 1913, la dezverirea monumenturui personajur evocat de er DupX Pacrul de familie din 1881, prin care tatXl gi fratele sIu mai mare
iui Barbu $tirbei, domnitorur T'rii
Romanegti intre 1g49-.ig53, renunlau la tronul RomAniei anrnci gi in viitor, la 30 martie 1889, Ferdinand
1g54--lGol,p"rrio,irmul nu str in cuvantdri
sonore gi pompoase, ci in fusese declarat oficial moqtenitor al Coroanei RomAniei gi Altel5 regald,
rucr'ri sistematice gi de lungd rxbcrare,,122.
Principe al RomAniei. Dar a a$teptat apoi 25 de ani pentru a schimba acest
Trisdtura dominantd a iui Ferdinand, titlu cu acela de rege aI RomAniei, ristimp in care nu s-a implicat deloc in
catltxlfi gi cunogtinrle lui. c. ritii.r""]retimiditarea, ascundea multe din
povesregre cd a trebuit sx facd
o viziti in Dobrogea, la slpituritu Nu avem o altE confirmare a cunoa$terii limbii ruse de citre Ferdinand.
123
,ri"otogice de la Histria, conduse de
Convorbirile sale cu ofilerii rugi in timpul r[zboiului se poartd in limba francezl.
121
cee
Martha Bibescu, un sac1fic1u regar. vant
Ferdinand al Romaniei.Traducere
Maria BrXiescu, Edirura Compania, de
r22
srr*i"iit, - 00, p. 44.
-'-'' 2o Pen I
N. Iorga, op. cit.,p.Si. cel
Leal, in Regele Ferdinand I intregitoruJ, iunie 2015, tipdrit la USK, pp. 6-7.
----r
72 lon Bulei Bur*rut- NosrRU REGE FrRorrunruo"
73

conducerea treburilor qirii, de care, de altfei, era sistematic qinut departe de


sfiala aceasta nefi.reascx nu se manifesta decat in public. scrie Radu
unchiul sdu. un unchi fagd de care avea mai curand teamd decat consideragie. Rosetti: ,,Prinqul Ferdinand, cum era atunci, daci era sfios gi dacd
'.'
adesea
,,Nu puteai si stai muLt cu Ferdinand, principere moqtenitor al Romaniei, fErX pf,rea stan aci in public, nu era nici stangaci, nici sfios i

cand te gdseai singur


a gti cd der onkel, curn ii zicea, se inElga ca o ndluc[ aproape apdsdtoare cu dansul. Pare ci constrangerea la care era indatorat in public, ,

deasupra vieqii lui. cand vorbea de dansul, i se umpleau ochii de un fel de nevoia de
a nu spune decat lucruri cantdrite gi cumprnite dinainte, f[ceau ca, odatE .

ingrijorare, asemxnS.toare intrucawa cu teama, parcd sim;eai ci-l trece un singur gi sigur de discregia ceiui cu rrorb"", limba i se dezlega gi atunci "l'
fior. Der onkel era de buni seami, penrru tandrul principe, mai degrab[ un vorbea ore intregi. $i ce convorbiri ""t"
interesante! vdzuse multe, citise mult I'
vant rece, decat o flacdrd ce incEJzegte.Drzs sub ',,
r,tpruvegheie a un- gi orice il interesa. Pornind de Ia chestiuni de serviciu
sau in legiturd cu
chiului, Ferdinand a strdbitut roatx ierarhia militari"tpt^
p6nd ligradul de general faptele zilei, convorbirile treceau incetul cu incetul la alte subiecte,
de corp de armatd. in 1898 era general de brigad[ gi corianda Br{gada a
la o
carte pe care insista si.o citegti, lao edilie rarx ce o scotea
din bibliotec[ gi
vIII-a, apoi corpul jI de armari. E numit general de corp de armlt5 h o aritacu^multr lng_rijire, Ia stiiui gi proveninEa bisericilor pe
langi care
7 aprilie 1911 gi, peste cateva luni, comaadant suprem al trupelor romanegti trecea, la farmecul veneqiei pe care o atat de bine sau la acela al
care vor fi chemate si opereze in Bulgaria. De educagia .opiilo,lui altor orage vechi; Ia viaga familiarr "unogt"a
- caroi
(n. i893), viitoru-l rege carol al ll-lea, Elisabeta (n. 1g94), Mirioara (n. 1g99),
(sicr) gi ra aceea de regimenr din
Germania - care-i intipdrise atat de adanc simgul datoriei; la
chestiuni
Nicolae (n. 1903), Ileana (n. 1908), Mircea (n. 1912) nu s-a ocupat decat arheologice; la chestiuni sociale; la politicd. gi din roate ce spunea
- doud
sporadic gi fdri remeinicie,l[s6nd educagia lor cu torul in grija Mari;i. El gi-a preocup[ri reiegeau ca dominante: binele obgtesc sila de tot
ai ce nu era
impi4it timpul intre obligaqiile iui in cadruI armarei gi indeletnicirea sa adevEru1"r26. cu alte cuvinte, Radu Rosetti vrea sr spund
cd Ferdinand nu
predilectE: lecrura. o iecturr bogati gi foarte variatd, in latin[, greaci, uita c[ era principe mogtenitor gi viitor rege gi, in coisecingd, era
congtient
germand, francezd, romani, englez6, rusi, Iimbi pe care Ie gtia foarte birr". il de rdspunderea lui pentru destinele altora.
interesau chestiunile militare, subtilitd;ile teologice, literatura istoricd gi,
dincolo de roate, botanica. Nando gi Missy se pun in evideng[ cu prilejul vizitei lui Franz
.la Bucuregti
* ]oseph
Ferdinand, chiar rege fiind, se sfia sd-gi cheme goferul la ore nepo- gi la Sinaia, in 1896. Mai cu seamd Maria, favorizatx gi de
trivite. Rogea tot timpul, gi atunci cand trebuia sd gini un discurs, gi cand protocol, cei mai adesea aldturi de impdrat. Ferdinand se face remarcat
in
primea pe cineva in viziti, panr gi atunci cand deschidea o ugi. ,,Dar nu fruntea regimentului sdu de rogiori. ln scrisorile cdtre mama sa,
carol I
sunt decat un om", ii spunea eI unei americance care, in apropierea descrie pe larg desfxgurarea vizirei, de mai multe ori folosind
cuvintele de
Pelegului, a sdrit inrr-o rapd gata si-gi frangi gatul numai pentru a avea yia triumpha-lis pentru a caracteriza excerenta organizare de care el se face
privilegiul si srrAngd rnAna unui rege. O fiin$ delicarH, cum rpirrr"uu toqi cei in primul rand responsabil.l2T p[cat, s-a spus in prisa romaneasci
de atunci,
care l-au vdzut cu catd grijd tiia un trandafir, cum se inrogea cand saluia pe de imprejurarea pricinuitx de uniforma impiratului. La defilare,
Franz
cineva, sau cum se rugina atunci cand igi acoperea capul inaintea celorlalii. |oseph a purtat uniforma de husar unguresc^, in vreme ce regele carol a
ci era o impietate s[ treacd inaintea femei]or, s-o ia peste rand imbrdcat uniforma austriacx. itt ptogt"m nu fusese prev[zut ag"a,
impdracul
-Grsea urmdnd a purta uniforma romaneasci, de colonel de artilerie. 3-a
bitrinilor, sd fie servit inaintea oaspelilor. Nu se simgea deloc in largul sdu schimbat
auzind toatx ziua lurnea adresandu-i-se cu: ,,Monseniore", ,,Alteqa voastri in ultimul moment. ,,ungurii au qinut si arate cine sunt ei in imperiu,,,128
Regald" sau ,,Majestarea voastri". Timiditatea rui bolnrvicioasd, ne spune observ5 C. Bacalbaga.
I'G. Duca in Memoriile sale, oferea adesea ,,un specracol penibil gi oiipsr
cumplitd de... maiestate".

Neculai Moghior, Ion Ddnild, Vasile popa, op. cit., p. 44.


Regina l\'[aria, Povestea wegii mele, ecl. a vl-a, vol. I, Edirura Adevdml, ]ll4pld
\7 Scrisarile Regelui Carol 1..., pp. 352-360.
Buc urept-i, pp. 339-340. I28
C. BacalbaSa, op, cit.,vol. II, p. ZSe.
NUL NosrRU Rrcr: FeRotNAND" 75

@eas de priryeidie la @apfea l(egald Boris Vladimirovici, ,,altminteri un b5iat drigul gi bine crescut". Boris tocmai
terminase $coala de cavalerie Nikolaevski gi era stegar in Regimenrul de
vi"g" ra curtea de ra Bucuregti qi sinaia, husari al G[rzii Imperiale Ruse. Mare afemeiat130. Vdrul qi verigoara au
mogtenitor' nu e un spectacol in generar viala de principe devenit de nedespi4it, mai ales in timpul gederii Ia Cotroceni, unde adeseori
in fiecare zi. FerdiianJlir.ri, s-a dansat pAni dimineala chiar in curte, in jurul biseri-cii. Toate acestea se
Carlo la 13/25 ianuaii" tgg6, fratelui sdu
,,il;;
interesante a" p"".rrir,;";;;#"#11:1 "u sunt prea multe lucruri intAmplau cend Nando era plecat la vAnXtoare de urpi. in fiecare searX erau
camtoarir,-J""ro*FtJil;,',;il:.':ffiTfJ:.ffi orgarri".t. dansuri. TAn[rul mare duce fusese invitat 9i ei Ia vdn5toare, dar
resr nu ies pe nicdieri. De ff i"tHT'?;l Maria nu l-a l5sat s[ plece131. Devenise foarte distratX. Uita 9i s[ spuni noapte
doul oii-jri.,ir"rjx A;r'ri;,ti,"
de caritate"' Totupi, modve ".*'drrrrr,... nou un bal bun[r32. Nu mai avea nimic in minte decAt pe ,,Boris al ei". Missy, crede
a" nu prea avea. regele, in naivitatea inimii ei, nu-gi dfdea seama cAt rXu igi frcea cu
manifest'r'e publice p;";ii ;Ttenitori ai Romanieisunt
ra care murte
participe. Romania sfhrgiturui'a" trebuie si ,,giugiuleala asta prosteasc[. Nando trebuie s[ caute si o flnd mai mu]t in frnu
parte dintr-o Europd mlnarhicx, ".r. xrx.$i inceputului de veac )fi face gis[ se ocupe mai mult de ea". Carol igi face reproguri pentru cE ,,am fost prea
E o lume a
i" .#i" ," iri-"ar.r"; bun gi prea ing[duitor cu ea, oferindu-i tot ce gi-a dorit, cXci voiam si-gi
ver'or care se tin strans ""r"-ur,rr
*i,.i: firesc.
La 12 r.u*^'*- "rgii fJ"
;;;" impretire a pXstreze buna dispozilie gi sX caPete sentimentul de recunogtinlX, care din
;:,T,:',1T#::;"'g' rs e6, se'. xrx i"-,'# ra Bruxeu s nefericire ii lipsegte gi ei, gi familiei ei, unde domin[ numai egoismul".
r896, se.drdtor"st.13.:tgltt
cu pringul r--"r,,r"t J',1;il;r. e
La 20 apritie Pasiunea ei pentru c5l[rie i se pare periculoasX. I-a 9i pr[pXdit doi cai. Mai
jff crede cd incepeau si se vadX diferengele dintre ea 9i Nando. Maria nu putea
;:trii?,H::if h*i1if"":ili'ii?iFfi :
'::nl#;;rf*r trii ftrd dans, cSlXrie, jocuri, excursii. Nando era fericit daci era llsat in pace.
ai' ,,,*x ;;;;;;,J';J,TTffd'Tii::It*tae ra Moscoui n",p,. aceasti ,,Lui nu-i place viaga agitat[." Revine asuPra comPortamenrului Mariei ia
carot si ;n;iil:,,Festivitx9ii" cu regete 21 noiembrie/3 decembrie: ,,EIIe se donne trop aux plaisir"l33. Nu mai are
r,, forr"it:^::'":oo:denga.sa
de strdlucir" ei
-xr"gi",
n-ai vdzut cu ochii ,xr ..
dacd
i"rr*""r; ;,
:"";T:fi H:I*HH::ll? contacte aga de apropiate cu Missy. Nici referirile la ea nu mai sunt Prezente.

din aur gi din arginr,.n-ai -i* en sce.:e a fost aici, ce srofe gi


ce vase Diplomalii acreditaqi ia Bucuregti observ[ cX nicio altd curte regal[
cum sr _x lru"i,,. vior"orr,
ai de o rt"*"*r* .xtraordinard, "L;;; european[ nu fHcea atAt de mult pentru protipendadX precum cea din
bogat' absorut fantastic orag foarre
razele soarelui mai ales seara, cand
aproape fiecare "" "prr^rr"
* ,:fl-";;"?rrri,'rainea de cupole aurire, RomAnia. ln cotespondenta sa, regele Carol laudi seratele dansante cu pAn[
bisericl are cAte irn- cdci la 300 de persoane, oferite de Nando gi Missy, care sunt de-a dreprul
"irriii extraordinare (,,1e palais se prdte admirablement pour des f€tes"). Descrie
Regele carol incepe sd
^ observe anomaiii in cornportamentul
Ii scrie despre acesrea iu r"opori,;;;;" Mariei.
Cotrocenii, treptele, culoarele, marea sal[ de dans 9i saloanele alilurate,
descrie incdperile scildate intr-un decor de basm. ,,Toat[ lumea r[mAne
intampia ra ,,casa pxduraruruitiil"i,riir",r siu, deroc muigumit de ceea se
lui Missv' ,,in anumite oca"ii i* N""i" i.#;:l';."a de spirit uimitl in faqa noii regedinge a prinplui moqtenitor Pentru care statul a
a
calia ei gi faptur ci aga ceva
ies f#;"lri;fr;;rrrrrl,la" air,
cheltuit un milion de lei gi eu insumi inc5 unul." La sfArgitul carnavalului
nu se recunoaqte ca atare la "ar,_ se organizeazl un bal costumat, cu ocazia vizitei lui Ernest 9i a Victoriei de
gedere mai lungi acoio coburg, cdci orice
re r.;;;;;1ffi px*u,
dupi pldceri gi gdteri gi n-are Missy este ahtiat' numai
datoria qi decenta."-gi caroi
tti"i."rii'r vagt idee despre ceea ce 1913 va cere mAna fiicei mai mari a tarului, Olga, dar va fi refuzat tocmai
f;;il; i.rpr" ,arir*i-"i, alinseamni
r:o in
Mariei, din cauza reputagiei sale.
13t
Scrisoile Regelui Carol 1...,p.362.
12e
Scrisorile Regelui Ferdinand r32
fbidem, p.363.
1...,p. lgl 133
lbidem, p.364.
76 lon Bulei BUI.IUI- NOSTRU REGE: FenorruRNo"
77

La 23 mai/4 iunie 1897, regere carol ii scrie fraterui


sxu: ,,Aminrirea
nopqii cumplite de 27 spre 28 mai nu mi s-ar purea
niciodatr gterge din
memorie; doar increderea neclintiti in Dumn."",,
r,"-^ susfinut in ceasul
primejdiei". $i, continu[ regele, nu
rugi, ci din toard !ara, din biserici, te
atunci cAnd s-a pomenit numele 1ui
el, toati lumea a ingenuncheat. Boal
sentimentui dinastic in RomAnia Ia
mai frumoasi rrsplat[ penrru cei 3r de ani ai mei
de trudnicr domnie.,,
Regele primegre peste 2000 de telegrame, adrese
gi scrisori, un numrr
insernnat gi din strdindtate. Boara lui Ferdinand
era tifosul, o formx
periculoasx a acestei boli, care se manifesta in
valuri. primur val este in
noaptea de 26 spre 28 mai. Doui siptdmani Ia
rand bolnavur are zilnic
, pentru ca apoi sd coboare la 36,5, iar
t. Transpiragie abundent5, trupul
dar ragional. Recunoagte pe toati
ir ,l

o" u.:""J; ::lT'.t:ff"iiXl,li;fil:i ;i


cheamx la cdp'taiur bolnavului
dr' Buicliu, cu alte cuvinte, pe trei dintre cei mai buni
medici pe care
romAnii ii aveau la acel moment.
Dupr a treia crizd, cl39,? grade temperarurd gi 146
puls, caror se sperie
gi il
cheamd gi pe prof. Leyden, din Drisseldorf.
Acesia declard cd rrata_
mentul prescris de medicii romani era foarte corect gi
nu putea fi artur mai
de a intra in convalescenEX, fiind
Anul stAng gi la intestiner38. Noui
Aiul bolnavului, care, cooperant, nu
qii, respiragii artificiale, electriz5ri.
e in viaEd pe mogtenitorul tronului.
dificild... in amintirile sale, Martha
la Curtea Regald gi pretutindeni in
r a fost legati de cea a lui Ferdinand.
ru ei dimineaga gi searal3e. ,,A fost o
tu lbidem,p. 370. buletinele medicale a1e doctorului
r3s
Vezi Ion Buiei, Regina Maria... salvarea bolnavului, erau urmirite
136
vezi pe larg Ion Bulei, Elisabeta, a regind pentru Romania,in albumui Regina
Elisabeta a Rominiei. [Jn seco] cle eterni are Muzeu-l pelerg,
sinaia, 2016, pp. 9-k. Carol I in rapoanele.,.,p.74.
t37
lbident. ]llI"e&
r3e
Marrha Bibescu, op. cit ,p. 15.
78
lon Bulei Buruul NosrRU Rece: FenorNAND" 79

ziinic cu ochiioricui s-arfi interesat de soafta celui


mai apropiat dintre rudere de pe coasta muntelui Etzel. O senzagie accentuatd de prezenta a doi cAini, doi
sale. Regete naive erau trimise
in vechea cxsuqr do-rru"r"arde ra cockeri negri superbi. Pe birou-l lui era o acuarel[ mare ce io{Xt p o poian[
regedinga perechii princiare, cotroceni,
pentru
ndto.gire asiguratd. Vechi dugmani ".:gi":igiprin
potiri.i ir
mijloace
---1,4vs!! simple o ins'- cu flori. Era pictatX de mama sa, principesa Antonia (dragostea pentru flori de
la ea o mogtenise Ferdinand, in special dragostea pentru floriie sXlbatice). in
ingrijorare. in acest context, intenrine o reconci faga acestei picturi de care Ferdinand nu se despX4ea, Martha Bibescu ne
P.P. Carp. Atunci cAnd il cheamX p. D.l. Srurdza
regele ii pune in vedere si inceieze spune cX a petrecut multe ore in tineregea ei, uitAndu-se la c[4i de arhitec-
cu atitudin tur5, de cXlstorii, de botanic5 (mai cu seam[) imprer:ni cu e1141. Lui Ferdinand
numeroasele sare dugm[nii personale.
Evenimente grave, ii spune er, pot ii pl[cea si dea incet fili dup[ fi15 gi si orplice. Ceasuri intregi treceau cu
interveni in politica.internx, i"t gi
i" externr, gi s-ar putea ivi necesitatea aceast[ pl[cutd indeletnicire. P5rea mai degrab[ un sihastru in coliba lui decAt
unui guvern de ligie. Or, un astfel"""
d e guvern nu se putea baza decAt un pring Ia castel. Imediat ce primea nout[gi editoria]e, ii chema pe cei
t"l"pip"rronrl" male. pe
Starea lui Nando nu permite inc5 apropiali si le arate.
deplasarea acestuia la Sinaia. pAni
urm', murarea are loc pe16 iunie/g la Este un personaj aparte Ferdinand. CAnd se afla intr-o camerX unde mai
iurie a.
9i b"";rg"r.;oah dH inapoi.
Ferdinand incepe si aibi poftd " erau gi algii, mergea pieziq, simtea cAnd fiori, cAnd fierbinqeli, care-I fdceau s[
de -an""r", manifesti interes Ipenrru ceea ce
era in iur, capdt5 o infxgigare clipeasc[ des, rogea gi se tulbura. $i n-ar fi avut de ce, pentru cX marea
mai buni. il;rp"l"'"Lq'rLcrcr
majoritate a celor care intrau in camera lui de lucru aveau ei nevoie de rege,
:::::*^n111i_p,"*1Mf
iasi are ar*" iipuneau p gi nu invers. $i el, regele, gtia asta. Martha Bibescu, rememorAndu-i prezenga
olreloase. llup[ boa]E el nu mai era
ceea.. fur"r".
atdt de imbitrAnit, cu chipiul indesat ,, printre cei din jur, mulgi gi pretenqioqi, igi aduce aminte ba una, ba alta, tot
pl"X f" urech
cu barbi, cum nu mai purtase felul de intAmpliri care gtiu sX croiascE un personaj gi jocul s5u pe scena
in sfhrgit, atat de schimbat incat mI
apucase disperarea.". "i"ioi"*l
ca principere sd'se hb;il;;;scd,
lumiilaz. Pe vremea cAnd era inspector general la cavalerie, parcicip[ gi ei la
camerisra bascx a rui inailte-
Ion Lahovari, t"t!l.Mrrthei Bibescu, suzana, o paradX. Toqi ii a$teptau evolugia. Dar Ferdinand era un cil[req mediocru.
zilnic, Nu face la momentul potrivit o manewX simpld Ei calul alunec[, se rosto-
indeiung, prafi'rl de pe fotogr"n"
pri""f"rrri Ferdinand, i""r"-t$rergea de exraz,
cu pdm'tuf ir de praf in manx. golegte Ia p[mAnt, tArAndu-lgi pe cXl[reg. Sigur cX nu se intAmpla aga ceva de
$i ii rpu"." Marthei: ,,c'urr-"u""i,xchip,
m-ar cere de nevast' n-ap.zice nu, dac' fiecare datX, dar... Sau, dacl razele soarelui se jucau in pXrul prinqului,
domnigoari". Acum fotografiile
praf, dar nu se mairlri h u1" $rergea de luminAndu-i exagerat urechile, prea mari, era de ajuns pentru spiricul zefle-
,,erirr.-ip"le Ferdinana,rrr"?rX ,riiasci,
tan[rul din frumoasa fotografi e pet*irG"tru dar mitor al romAnului s5-gi aduc[ aminte de regele Midas, cu urechi]e lui uriage.
totdeauna aceasrd ]ume. D140
Ferdinand insugi nu se mai regisea in faqa oglinzii: ,,Sunt convins cX o sX fii
Ferdinand era un pring instruit, tare surprins cAnd o sX apar odati in faga ta, cici, inainte de toate, m-am
destinat unei vieti linigtite undeva,
domeniu senioriar. Dintr-odatd, pe un subliat enonn 9i cu barba asta lungi arXt gi mai subgirel gi intr-o oarecare
^ c si fie ca ;;;;; intr-o tari striinr, unde avea sE misurX schimbat"la3.
Sf. Ioan ,,credincios gi aJpt",
el trebuia Un condei nemilos, ca acela al X4arthei Bibescu, dezamigiti de
faci, pe scurt, sI mintH. Se trl"ir*'in
situatia sE schimbirile de pe chipul lui Ferdinand, il descrie in tonuri frapante: ,,Din
i romAn, ci nu e catolic fervent,
.i p;.;;"j;# frumusegea lui atAt de repede trecut5 gi atAt de compiet... nu mai rlmisese
cH aga fuseseri privigi, gi
mai erau inci, ortodocAii nimic..., avea fi:untea joas[, br:[zdat5 de riduri timpurii; pXrul care ii crescuse
cel mai mult Ferdinand dupd boal[ nu mai era blond, ci de un castaniu gters, amestecat cu cenugiu;
flnea ra ceasur'e sare de rectur'. Birour sru era
simplu:cE:Tr qi o masr. Marthei Bib;;l;;rr"*"
J" ."rru" pustnicului
"-irrtu la|Ibidem,p.37.
t& laz lbidem,p.25.
Ibidem,p.150.
1a3
Scrisorile regelui Ferdinand 1..., p. 190.
80 lon Bulei

avea obrajii scobili, iar ochii lui albagtri, obosigi, str5luceau imobili intre
pleoapele inrogite; barba nu era frumoas5, must[!ile, ingxlbenite de tufun, De-ale farniliei...
atarnau in jos; mersul pi gesturile lui erau sacadate, goldurile prea mari pu-rtau
'
urr trunchi scurt; bushrl scund gi picioarele luagi il fEceau si pard mic cand
stdtea Ia masd, pe cal, in trisurd sau in lojd. Nu pirea inalt decat atunci cand
inrr-rr' astfel de moment, afunci cand principesei Maria ii apare in
era in picioare, dar, din pricina meseriei lui, oamenii il vedeau mai tordeauna
preajm[ un tAn[r ofiger din regimentul ei de rogiori,^,,rr'pr"" tl
'':
inalt, subgire,
agezat"le. Atat de aspri in aprecieri, Martha Bibescu mai glsegte torugi ceva brunet, amuzanr gi elegant", in varsti de 27 de ,e i"nape o poveste. I

care sr merite atenfie, amintind de vechea lui infdgigare. Erau mainile, care Zizi cantacuzino, el e tandrur ofi.ger, este adus ra"rri,
cotroceni c'a profesor de
i se pireau cele mai frumoase din lume. Doar cd erau maini fHcute mai gimnastic[ pentru micuquJ caroi. o insogegte in Germania,
unde Maria preaci
degrabr pentru a ridica sfanrul potir decat pentru a manui armele. Avea oare la tratament. Despre ce tratament e vorba ne spune
Titu Maiorescu. Lui ii :r,l
Ferdinand gi ceva contradictoriu in felul siu de a se comporta? Manha vorbise dr. Ion canracuzino. Acesra gtia cx prinqeia Maria
avusese hemoragie. 'r:r.
Bibescu povestegte ce a constatat cu prilejui unei vizite a regelui gi a reginei oare incercase sx avorteze?... Dar de ce sr renunfe la copil? poate lrl
pentru cr
la Mogoqoaia. chematd la relefon, i se di legdtura in anticameri, unde erau Maria r5mdsese gravidi in timpul bolii lui Ferdinand, giera , il
evidenr ci n_ar : rr ,

gi hainele rrusafi.rilor puse pe o masd mare. Agteapd ceteva minute. ca s[-i fi putut concepe cu el copilul?... se va fi silit ea oare *"*.
de weo lunx si tr
treac5, wemea, Martha se uitd la manraua de uniformd a prinprlui Ferdinand, coabiteze cu Ferdinand, spre a-l face sd creadr ci
a r[mas rnsdrcinatd?...
Dr' cantacuzino se plange tocmai de aceast[ tentativ[ pericuroasd r:,1,i
pentru 'i
slibitul convalescent. ,,Mur" inconvenient! Am avut in scaunur i lr
domniei
mulgi pringi berbangi, dar doamnele erau cinstite.
$i dupE o cdsnicie bund ca
a regelui carol, sd vind o destr[bi]are a viitoarei
,egirr" Maria?', Se zvonea i

blazonul alb cu negnl al familiei de Hohenzollern, care voia sd spund: cF sub influenga ducesei mame, principesa iI
intariea pe tandruI ofiqer Ia ir;lr

,,cu inima-gi curat5 irnbrdgigeazd Moartea". cu alte cuvinte, atunci cdnd constanfa, la bordul unur vas ancorat in rarg (drept puruo"r ':.,r1 r

era verigoara lui


zizicantacuzino, o adolescentd). Evident, aisiupe r'i'
-urtx in societatea roma_
despre un apropiat divo4, murtd corespondengd intre
}"u::d'vorbe membrii 'l'
familiei regale romane gi rudele lor europene. o poveste ;;i,
despre o tandrd de til
20 de ani care igi aduce aminte ci este gi iemeie. |.,1
i11
,,Intr-o zi, trebuia sr aibd loc intre el gi spada fermecati pe care o prindea Ia i:l'

gold acel dialog tragic in care spada sd-i reproleze tr5darea...16." in ocrombri e 7897, Maria pleacx ra coburg. Interesantx
esre cererea pe
i: 1

care principesa i-o adreseazd lui D.A. Sturdza inlr-o


scrisoare pe care i_o duce
acestuia colonelul Prezan, gefi:l casei Regaie. Maria
soiicita prim-ministrului :)
un raport cat mai detaliat asupra impresiilor ldsate de vizita
regelui carol gi
a suitei sale in Rusia. D.A. sturdzi il itrfo.*"azd
imediat pe rege despre t:'
aceasti cerere. IniFiaI, regere se aratd foarte surprins gi
supdrat i. d.emers
aI Mariei. considera cd, ir iqiat sub influenga drrcerei rri"*", "."r, .:]
demersur avea lr'
ca scop prezentarea scrisorii lui sturdza la
curtea imperialx rusi. Sfurd.za,
gi.avea dreptare, este ins[ de altd pdrere. EI ii
spune regelui cx oneindepri-
nire a cererii principesei Maria szu chiar un avertisme-nt
14
din partea regelui
Martha Bibescu, op. cit.,p.26 de- a-nu_se mai preocupa de poriticd
ar putea sd provoace o impresie proastd
L6 lbidem,pp,40-41. atdt la curtea de Ia coburg, cat gi ra cea de ra Si. petersuurg.
1# Ibidem,p.47. sd se dea curs cererii Mariei rezumand
it recomandd
impresiile din Rusial in aga fel incat
82
lon Bulei B3
,,BUNUL NosrRU REcE: FTRDtNAND"
ele sd poarx fi citite fEri probreme chiar
gi ra curtea rusd. Raportul rui
sturdza a fost redlctal in acest sens gi a editorul scrisorilor lui Ferdinand. intr-o epistoli citre mama sa, scriind
iost expedi"t i"-cou.rrg, dupx
incuviingarea primit5 de la regera despre unul dintre verii s[i din Rusia, Serghei, Maria remarc[ diferenla
dintre acesta gi Nando, ,,care st[ gi casci toati ziua. De cAnd este general
a Nisa, unde se intAlnegte cu Nando. n-are nimic de fXcut. Pare caraghios, dar aga este"lsl. intr-o altX scrisoare,
la tAnXrul Cantacuzino. Un lucru e cert:
Maria ii spune mamei sale ci cel mai dificil lucm la Ferdinand era faptul cl
ia ei cu acest tAnXr. Carol noteazi ci spunea totdeauna nu, la orice. ,,SI nu crezi cumva cd nu-l mai iubesc, dar
cercurile. Se spunea ci fusese primit cred cX nu mai sunt foarte indr[gostiti de e1... SX nu crezi o clipX cX existX
la o masi, unde nu mai era invitat vreun alt bXrbat pe care l-ag prefera ca soql Aga cum spuneai pe buni
s, la ,,Casa p5durarului,,ii era rezervat5 dreptate, dac[ ar fi s5le apa4ii nu !i-a] mai pi5cea deloc... ceea ce imi place...
la algi b[rbagi este tocmai faptul cX nu au niciun drept asupra mea." Era clar,
TL,IHT:y# jill,iTi;llf"Hr intr-o relagie de cuplu Mana nu accepta s[ fie dominat[. in aceeagi scrisoare,
ii povestegte mamei ci, atunci cAnd o vede plAngAnd, Ferdinand vine la ea
astfel problema,
lncat nu va fi nevoie de discusii," ruilifff:fJ,Xi:i"t"' s-o impace, o mAngAie, o s[rut5 gi apoi wea s-o consoleze ,,prin lucrul care
m[ insplimAnt[ cel mai mult pe lumea aceasta". Desigur, ceea ce nu o mai
atrigea la Ferdinand era dragostea trupeasc[. CAnd glseqti un so!, de fapt
ce-ai gisit? se intreab[ Maria... ,,IJn b[rbat care te iubegte nespus 9i care are
dreptul s[-1i pretind[ orice; cAnd il rogi s[-gi citeasci seara, trece repede
peste asta numai ca si ajung5 in pat Pentm alte distracgii, pe care el le crede
probabil reciproce; cA'nd vrei s[ stai cu el de vorbi, citegte ziarul, cAnd ii spui
c[ te simgi singur5, igi rXspunde cX ai copiii; igi este foarte devotat 9i totugi
nu ar renunta nici mXcar Ia un trabuc ca si stea o clipX cu tine."1s2

La Nisa se fac multe comentarii despre conduita imprudentX a tinerei


principese. Multe dintre aceste comentarii vor ajunge gi la urechile lui
Carol I, cum spune intr-o scrisoare cXtre Leopold. Ei prefer[ sX Ie considere
doar bArfe. Dar, dup[ intoarcerea de la Nisa, tAn5ruI Cantacuzino este din
ru "'; :T": i: # ". ilxffill'.'j
;
nou primit la Cotroceni, sub pretextul lecqiei de gimnastici a micugului
Caroi. MotivAnd apropiata plecare la Sinaia, regele nu este de acord cu un
oricirei ,,mddisance" $i intervinr
Pentru ci astfel de 11 "ffiti'^ffi; $li':"'rijTriTl"r"*
gregeli prejudiciazd eriorm prestigiul
dinastiei.
nou curs de gimnasticX gi ia m[suri ca locotenentul s[ nu fie in garnizoana
Pelegului (incredibil[ aceastd poveste de continu[ urm[rire, motivati,
Este gi momentur din care Maria desigur altfel, de fiecare dintre actori). Maria inventeazH altceva: ii cere
incepe sd-l priveascx pe Nando cu
ochi tot mai critici- cel pulin aceasta regelui ing[duinqa de a se instala pe unul dintre vasele romAneqti de Ia
.rt. i-pr.ria rui sorin crisrescu,
1sl
Eugen Teodoru, Din scrinufile regilor, Editura |unirnea, Iaqi, 1979, p. 185.
legehe Carol I in rapoartele....,vol. II. p l1g.
1.4?^

la9
Ibidem,p. 152.
1s2
Hannah Pakula, Ukima romanticd. Viaga Reginei Maria a Romlniei, Edirura
'.'J^*i:.db Regetui Caro| L..,p. 38i. Lider, Bucuregti, 2003, p.I27. Vezi gi Qteen Mary of Romania, Letters to her Kng.
t5u
Ibidem. Studiu introductiv, stabilirea textului gi note de Sorin Cristescu, Editura Tritonic,
Bucuregti, 2075,p.23.
,,

B4 lon Bulei
i
,,BuNUL NosrRU Reor: FTRotNAND" 85

Constanla pentru doui sEptImAni de plimbdri pe mare. ,,in srarea ei


(principesa era din nou insircinat[ - n. n.) imi era penibii sd refuz direct
I[torie. EI va face tot ce va putea
e orice rdu care ar amenin;a_o15a.
aceastd cerere gi am pretextat cu serviciul vaselor noastre pe mare care nu
putea fi suspendat", igi motiveazd regele Carol refuzul. Maria nu renunld, ovariene de care sufers Missy. cei doi::d"tH:ff?tffi;::.;Htr,'#:,':
Se duce la Ferdinand, care, la rAndu-i, vine Ia rege gi ii spune cd un vapor
impreund crxciunul romdnesc. ,,Aq vrea sd duc[ o viatd adevdratd de
ar putea rimane 12 zile la dispoziqia 1or. Rege1e consimte, in cele din urm[, familie", li scrie Carol lui Leopoldlss.
pentru a nu se spune c[ ar fi impotriva unei bucurii gi a unei odihne atat de
necesare tinerei principese. S-a comentat, in urma acestei bundvoinqe
i
regale, cd unchiui a vrut s-o compromitd pe nepoata sa, intinzandu-i o
cursd. Totul in ideea de a se ajunge la o separare intre Nando gi Missy.
vaporul inchiriat penrru 72 zire a rdmas in grija Mariei cu murt peste
it acest tefinen, ea ficAnd cereri de prelungire cu incd dou[ zile, cu inci trei.,. t,

il
i:
Lui Carol ii ajung la ureche zvonuri deloc binevoiroare la adresa principesei.
i
Persoane venite de la constanla susfineau cd tandrul cantacuzino era pe
i; vas de dimineaga pAn5. seara...
!
1
ril intoarce ia coburg. Aici primegte Ferdinand doui vegti. una il anunqa c[ a
i: carol face eforrul de a vedea torul ca pe ,,nigte copilirii prostegti gi
i
fost avansat la gradul de generatr, incepand cu 5/20 1g9g. A d.oua era
imprudenge de tot felul"i53. Dar nu reugegte, revenind mereu ra siruagia
I
I "piili"in care Ferdinand
de Ia soqia sa Maria. Era un r5spuns Ia o scrisoare alui,
existent[, cel pugin incomod[. o face, atacand comportamentul cheltuitor
I

I al Mariei. Nando gi iVlaria aveau 400 000 de franci veniruri, pe langi care
primeau suplimente insemnate de la rege cu tot felul de ocazii. cu toate
ti
acestea, deficitul lor ajunsese la 80 000 de franci $i roate sumele fuseser[
l
cheituite numai pe toalete gi bijuterii. Romanii care veneau de la Nisa
povesteau despre toaletele principesei. La Viena, ea datora 100 000 de franci
unei modiste, Spitzer. lucru cu torul diferit de ceea ce s-a dovedit a fi in realitate. M-am confruntat

asta este situag fiu un pdeten mai bun


care a fXcut totul ca sd-i s acd arfi fost copilul
decAt o sofie gi cH acelelucruri care gie
lui, ii spune Carol lui Miss fi purut face. Regele
i1i plac cel mai d. nu am incercat sd trec

e surprins ci, in timpll ea n-a vdrsat nicio


peste acest lucru, m-am luptat cu mine insdmi, cu sentimentele mele, dar
lacrim5, cum avea obiceiul. La doud zile dupd aceastd inrrevedere, vine Ia asta e situaqia gi aga va rEmane. imi starnesc o repulsie de neinvins gi numai
el Nando, care ii spune ci Missy i-a mdrturisit tot. Carol il consoleaz[ gi ii
promite c[-1va ajuta sd treac5 peste momentele dificile care-l agteptau. ii na Scrisorile Regelui Caro| L . ., pp. 422-424.
t55
lbidem,p.388.
156
153
lbidem,p.400.
lbidem, p. 384. 1s7
lbidem, p.4i0.
B6
lon Bulei UNUL NoSTRU REGE: FERDINAND''
gandul de a o lua de la cap't
cu a$a ceva imi este atat de repugnant,
ingrozegte. Ajunsesem la un cd m5 bXrba;iior moderni, care se pare ci era cu totul altul decAt pe vremea
renunt la tot gi si rrman pentru
mom.", ari-r, il.ffi l,.ill"*ru
cauzi sd tineregii mele". in cazul lui Ferdinand ar fi ,,son amour sensuel pour Missy",
totdeauna ra mama acasx.
nu este cu putingd, doar ci imi pare $tiu cr aga ceva ceea ce s-ar putea traduce cu pl[cerea lui Nando de a face dragoste cu Missy.
nespus de riu p"rrr^ ,''rr", cici
tine trebuie sd fie ingrozitor si pentru Acest fapt ar explica ced[rile gi iertiriie lui fali de indiscregia soqiei sale.
,i o ,r.u"rtx. Acum sigur cx pentru
luni "g"
de acum inainte, c-el pulin ;;;" multe La aceasta s-ar adluga oarecari reproguri pe care el 9i le face privind unele
vom fi in Roirania, nu se pune
de mine, din cauza sufe ingelor dintre comportirile sale de b[rbat c[sitorit, gi peste care sogia sa a trecut cu
mele gi trebuie si generozitate.
nfele. O sX vezi, dragule, cAnd voi
veni, ce solie Regelui Carol, Nando ii scria: ,,incerc[ri1e de anul trecut (e vorba de
cE nu va mai fi problema asta
pe care o detest. boala lui - n.n.) au fost pentru mine o leclie cumplit[, dar nu chiar
disprreac6ndvoifi ,,s"':u';"t":'.'r",",11;],"iili:Uft nemeritat5. Mi-au spulberat unele iluzii pe care mi le-am fdcut pAnX in
vindecatx, o s'-mi reiau vech'e ,r:ffi ;::TT"T:'* uitima clipd, dar mi-au imbog[qit experienga gi inv[$turile pe care mi le-am
obiceluri,,. ii J".i".ilui"" r,r.rrregti
avea fiecare patul lui, in vor insugit gi mi vor conduce in viitor. Am inqeles c[ in via$ nimic nu poate fi
rootm,gi va veni la ea
1l _dresslas
momente"' Discutaseri.gi altd dat5"despre ,,doar in anumite luat ugor gi cX nechibzuinqa nu aduce decAt pagube..."160' in ceea ce o
toate acestea, dar creclea ci
o ingelesese nici pe jum'tate. el nu privegte, Maria de Coburg nu-l blameazX pe Nando. Dimpotrivi, gXsegte ci
Acum ii J"r" din nou ,_o irrrg."gd,
cum spui, o iubeqti cu adevdrar ,,dac', a$a este infinit mai moral ,,de reprendre sa femme, que de la repousser et de Ia
pe Maddy, ;";.1;;;rir.r,r"",,
bucuria copiilor sd ascurte povegti,
evocdnd remplacer par une maitresse". Pericolul intr-o astfel de situalie ar fi ci, dat
"rt",u?l
sdldagi pentru Boisy (viito*t C"roi"t ti_t""'trimite
pe Nando si deseneze fiind caracterul slab aI iui Nando, o metres[ ar putea avea o influenq[
_ n.n.),sr.
periculoas[ asupra lui. Privitor la aticudinea ce ar fi trebuit luati de
un moment de tensrune este trxit de Ferdinand in relagia cu solia sa, regele cere gi opinia unora din preajma lui.
fam'ia regarr in jurur numirii Este consemnat r[spunsul unuia dintre oamenii politici consultaqi, Titu
unei guvernante pentru tandrur
carol. Aceasta n r"r"'rJrrx'in noiembrie
1898' la recomandarea f'curd Maiorescu. ,,InfidelitXgile nu sunt neobignuite la Cu4i suverane 9i, in orice
t.gin;i Elisabeta de ruda ei, Emma de
waldeck gi Pyrmont, regenta olandei. caz, dac[ Ferdinand se impacX cu prinqesa lui ceilal;i n-au sX se amestece.
Miss winte, fu;;r; guvernanra
viitoarei regine wilheh]na. A fost comunicat[ aceast[ p[rere regelui gi reginei", declarX el.
Maria ;i;"*" ei o considerx pe
spioan' adus' anume ca si raporteze winter o
tot ce se int mpra la curte. intr*un
astfel de context, tot.ceea ce
se intampra putea fi inventat
intr-un moment de criz[ ca acela din 1900, Ferdinand n-are nicro
de dna w-inter, iniqiativX gi nu prea gtie ce hotlrAre si ia. O hotlrAre ia, totuqi. Se angajeazd
si nu reatitatea. Maria nu isi rrdda ,";;r,';;;;;;;;#;,
barfe voiau s-o vadd intr-o Iolporrorii de c[ o va recunoagte pe fata nou-n[scut[, pe Marioara, drept copilul siu legitim.
a. if"rr""x, i". ni".rpesa
"rtr"r """ria"ri Maria Fapnrl ii d[ prilejui lui Caroi s[ scrie cX i s-au spulberat i]uziile. Fratelui siu,
O regrna nu sunt de acord. regele Carol ii scrie ci relagiile dintre Nando gi Missy sunt ameliorate doar
M esrui subiect. Tonul il dE la suprafal[. Nando igi fXcea iluzii, dar era slab gi neputincios in faga nevestei
qiviolentd"rse. Regeleil acuzx din nou p" lui ,,care-l duce de nas" gi el ,,nu indrXznegte s5-i spun[ nimic, nici m[car
este o sl5biciune
r"rdirr"rl;:T:'f'f};ffi::::; lucrurile pe care eu l-am ins5rcinat s[ i le comunice". Micup prinlesi
"de de caracte, i.r.r"libiri". intr-o
carol, Maria de coburg gisegte scrrsoare trimisd rui Marioara este botezat5 la Coburg. Cu regele Carol nu a fost discutat niciun
gi ea de n"i.rg"i",
,,sentimentul de onoare al am5nunt privind botezui. $i nici nu i-a fost resPectati rug[mintea ca fetiga s[
nu fie botezatd cu numele de Maria (Marioara) Pentru a nu stirni amintirea
]]l Qu""" Mary of Romania..., pp.2A_22.
15e
Scrisorile R'egelui Carol 1..., p'.
a27.--
Queen Mary of Romania...,p.38.
150
lon Bulei B UNUL NosrRU REGE: FrRotNRlto"
B9

fetigei sale gi a Elisabetei, cu acelagi nume, moarti atat de timpuriu,


la patru
ani. Incidentul este asemindtor celui petrecut cu micugul carol. Mama
Mariei se impotrivise ca primul n5scur al fiicei sale sd fie botezat caroi.
$i o frcuse cu vehemenqd, aducand ca argument faptul cr nu exista niciun
sfant ortodox cu acest nume. Argument iusqinut gi de garina Rusiei
intr-o
scrisoare adresatd prinqesei Mariar6r. Regele carol a rezistat arunci presiu-
nilor. in cazul Marioarei nu reugegte. ivaiao n-a avut curajul si-i transmit[
Mariei rugdmintea unchiului sdu.
Nu se mai gandegte, ,,cu tristege", decat cum sd faci in aga fei incat
,,bunul nostru Nando sr fie scutit de aite incercdri" gi il avertizeazi pe Boris
viadimirovici, virul Mariei, aflat din nou in Romania, despre diversele
consecinfe ale comportarnentului unora.

in 1901, de ziua sa d.e nagrere, carol i ii oferd lui Ferdinand comanda

161
..., vol. I, p. 344.
i62 428'
165
lbidem,p.452.
r53 P n presupune ci fusese recomandat regelui Carol de cdtre
ia Ibidem,p.449. regelui, gi el elvegian, ceea ce e foarre posibil. (Eugeniu
P.76).
90
lon Bulei

Ferdinand, uD perso9ai polific ?n agteptare

In ,.pr.rrrbrie i901, Ferdinand se duce la manewele armatei austro-


ungare, impiratui Franz |oseph itr intdmpin[ la gari impreuni cu Franz
Ferdinand. ,,imp6ratul m-a salutat foarte cordial gi m-a condus pdn5 Ia
incartir-uirea mea la un cet[lean bogat al locului", ii scrie el incAntat
unchiului Caro116e. AtAt el, cAt gi gen. Averescu 9i Leonida Iarca, coman-
dannrl Corpului IV de Armati de la lagi, sunt primigi ,,ca nigte prieteni vechi
gi de n5dejde"l7o, Ferdinand este incAntat de primirea care i s-a fXcut in
Austria: ,,Nu mai este nevoie sX-qi spun c[ impXranrl a fost de o amabiiitate 9i
cordialitate emolionantX gi cd pur gi simplu m-a pus in incurclturE Zilele
"

mult este apreciati opera ta gi cAt de Preqioas[ este prietenia noastrl Pentru
ei"17r. impiranll i-a vorbit laudativ despre D.A. Srurdza gi i-a ldudat, de
asemenea, pe P.P. Carp. Pe alt ton a vorbit despre George Gr. Cantacrrzino,
despre care a spus cH era foarte slab. Desigur, imp[ranrl prelua p[reriie care
circulau despre atitudinea gi calitXlile diferililor oameni politici'
Firegte, parriciparea la astfel de rnanifest5ri ii oferX prilejul unor intAl:riri
sau reintAlniri cu personalit5li ale vielii mfitare 9i politice. Aga se intAmplX
la funeraliile reginei Victoria, cAnd ii reintAlnegte pe Bernhard von Btilow,
diplo puse cariera
pleni (ulterior va
secre Externe, lS
1900-1909). Von Biilow era un personaj important, asupra clruia ii atrXsese
atenlia Carol I gi-l indemnase sX-i caute comPania. Omul politic ai diplomatul
gennan vede in cuiori foarte sumbre situalia financiarX a RomAniei qi nu-i
ascunde ingrijorarea de pe pieqele gennane. FXrH a frce un secret din interesul
gefinan pentru petrolul romdnesc, el insist[ pe lAngi Ferdinand pentru un
icord cu Rockefeiler, ca ,,singura sPeran!5 pentru o insindtoqire imediati".

senz i. Un document 16e


Scrisorile Regelui Ferdinand I ..., p.236'
2, p. 1r. t7o
fbidem, pp. 238,239.
\71
Ibidem, p.239.
lon Bulei ,,BUNUL NoSTRU REGE: FERDINAND',

Principele ii prezinti arunci temerile lui Carol tr in cazul in care ar fi fost Din pdcate nimic special mulc,umitor. celor mai mulgi dintre comandanEii
de
incheiat un acord. Biilow ii vorbegte foarte incAntat de P.P. Carp, pe care ntru rezolvarea practic5 a unor misiuni
il considerd un om calm gi bine calculat gi ,,singurul care ar putea clarifica eu sd se transpund rapid intr_o sicuaqie
situagia financiari a sratului"172. at, ajung adesea la solutrii incorecre sau
c[ sunt ei cei care dau intr_adev[r
La 26 februarie 1905, Ferdinand are o nouX inrAlnire cu von Brilow. ordinele 9i nu se lasd ajutagi de nigte nechemagi,
i-am pus sd dea dispoziqiiie
Acesta ii reprogeazd - nu era el culpabilul, bineinples - inclinaqia eyidenti in prezenga mea. Din tot ceea ce am vlzut panr ,ri.irrn ordin nu a fost
a Romaniei citre Franta gi citeazE comenzile de material militar din Hexagon. "a.rrr,
clar gi impecabil, iar obiectivere principale au fost adesea uitate din cauza
Principeie ii amintegte insi cd marile comenzi de astfel de material erau unor detalii nesemnific_ative. categoric incapabili ii consider pe
cei doi
fEcute in Germania, nu in Franga (gi Ferdinand indicd cifre in sprijinul candidaqi de ieri, colonelul porizu, cornandanrul Brigdzii
1g de civalerie, gi
afirmaqiilor sale). ii spune apoi cd Alfred von Kiderlen Wachrer, fost diplomat colonelul soiacolu de la cavalerie, pregeclintele coisiliului
permanent de
german la Bucuregti intre 1899-1910, a indepdrrat mulli oameni politici revizie, candidat Ia funcqia de comandant de brigadi. Amandoi
gi-au inqeles
importangi din relalia cu Puterile Centrale. intre ei, gi pe gen. Manu. Dar nici grepit misiunea incredinfarl au dat dispozigii foarte neclare"l74.
$i
Kiderlen nu se poate abFne si nu se arnesrece in poiitica de Ia Bucure$ti. ii
judec5 pe minigtrii in func1ie l[udAndu-i pe Canracuzino, pe fragii Lahovari in iulie1913 incepe al Doilea Rizboi Balcanic. Ferdinand e
coman-
gi mai ales pe Take Ionescu, ,,un om extrem de inteligent". Are cuvinte de dantul suprem al annatei romane. Din faga prevnei, unde
fusese instarat
preEuire peno:Ll Aler. Beldiman, adiugAnd cd impiratul apreciaz[ foarte mu_lt Marele carrier General, la inceputul lunii august, transmitea
salut[rile sale
activitatea lui, gi o evencuali schimbare a acestuia ar fi cu adevirat supd- cele mai cordiale familiei rdmase ra Bucuregti.
$i comentariul lui Ferdinand
rdtoare. it Uuaa peste misurl gi pe c6pitanul Srurdza. Ferdinand reprogeaz[ privind acest rizboi: ,,De patru siptdmani sunrem intr-un rdzboi fErd
din nou lipsa de sinceritate a Deutsche Bank. Nu face un comentariu asupra v[rsare de sange, o stare absolut anorma]i deoarece B[ulgarur]
refuzd si se
rdscoalelor din 1907, darlaudd comporcamentul armarei. in ianuarie 1909, se bati cu noi. Este o campanie rnai murt poriticd decat militard, din
acesr
simte cu adevdrat in familie. ,,Cu Missy lucrurile merg foarre bine, chiar dac[ motiv trupeie noastre au intrat intr-un soi de relaqie de prietenie
de data aceasta s-a fEcut un pic mai greu. Micuga (Ileana - n. n.) este o fiinqf, cu
populalia localS. Din plcate, gi in randur truperor nourr".
ur, cazuri
incantdtoare gi se simte foarte bine. Nu gipd aproape deloc, ceea ce este foarte de holerd, dar cred c[ deja il ginem sub control pe acest "pe*,nepoftit
pldcul."iB Este, desigur, prezent in gard cu ocazia vizitei arhiducelui Franz
o"rpu,.
(nu inainte de a fi ficut un mare num5r de victime
Ferdinand gi a soliei sale, Sophie Chotek. Despre arhiduces5, Ferdinand - n.n.). zorra este foarte
frumoasd, vremea ploioasl gi rece"tzs.
noteazS.: ,,Eu am v5^zut-o pentru prima oarX aici gi trebuie sd spun cd mi-a o iunr mai rarziu, la 18/31 august, Ferdinand, de Ia bordul iahturui
plicut foarte mult, in toate privingele". O laudi pentru cd esre distinsd gi regal,,$tefan cel Mare", aflat la Zimnicea, ii scrie fratelui
sdu carlo. i"
eleganti, fXri sd fie frumoasi. urmEtoare era aniversarea lui, gi Ferdinand regretx cd nu "il;
ii poate transmite
urdrile prin p pe care a
Pentm Ferdinand, arrnata rimAne domeniul predilect de manifestare, sem[nat-oh c dincauza
singurul, de altfel, ing[duit de unchiu] siu. Care insf, nu-i aducea prea multe demobiliziri o nc[ foarte
mtrltumiri. La7l20 septembrie 1911, el ii scria unchiului sdu: ,,Mi. folosesc multe de ficut; mai cu seamd aceastd din urmx siruaqie face
ca prezenga mea
de ziua de odihnd de azi ca sd-gi raporrez ceea ce am vizur pAni acum. gi a lui Missy la Dun[re sd fie incd neapErat rr"..ruid.
in orici caz, noi am
ln lbidem,p.233. r1a
Ibidem,p.356.
lij Ibidem, p.3C9. 175
lbidem, p.361.
94
lon Bulei UNUL NOSTRU REGE: FENDIruRruD"

ln modul cei mai serios interesele RomAniei, prin obieclii imperative la


Sofia, aga cum am fbcut de curAnd gi in Rusia, unde am glsit o deplini
lnlelegere a situagiei gi bunivoinfd." $i adduga o not5. personalX, totdeauna
util[: ,,B[iatul tXu (e vorba de Carol - n.n.) s-a ad.aptat de minune aici 9i
este apreciat de toat[ lumea gralie firii sale simpatice gi firegti; si sperim c[
se va instala in curAnd la Potsdam..."178.

in martie 1914, Ferdinand seafli ia Berlin cu familia sa. De aici ii scrie


regelui Carol. Este impresionat de faptul cI Ia gar5 au fost intdmpinali de
impirat, de fiii gi nurorile sale gi de o gardi de onoare. Spre castel, solia sa
merge impreund cu principesa mogtenitoare, eI impreun5 cu impXraftl, care,
chiar pe drum fiind, a inceput imediat s5. vorbeasci despre tinerele pringese
de Ia St. Petersburg gi ,,mi-a spus ci fiica cea rnare la farului] va fi pdstratX
acolo ca evenflral5 succesoare la tron, cea de a doua, care este intr-adevir
foarte dr[gug[, nu se bucuri de o consdrugie robust[, <se spune cX inima ar fi
slab[r; pe urmX impiratul a menfionat din nou pericolul acelei boli
ingrozitoare (hemofilie - n.n.) despre care mi-a spus ci a luat informalii de
Ia un medic specialist, informagii care nu sunl deloc incurajator (era vorba de
boala de care suferea fiuI prului - n.n.)". Din interese familiale gi dinastice,
WiIheIm pune un accent deosebit pe acest aspect de sXn[tate. ,,DacX sunt
adev[rate cele spuse despre cele dou[ fete, scrie Ferdinand, atunci avem un
motiv in pius sX nu ne angaj[m in niciun fel fag[ de cei de la St. Petersburg."
impiranrl i-a vorbit despre garul Nicoiae al Ii-lea. Dup[ dejunul in familie,
"imp[ratul
a adus in discugie la un moment dat situalia din Transilvania (din
p[cate nu $tim ce s-a vorbit); el credea cI probabil anumite revendicXri ale
romAnilor au mers prea departe, dar gi c[ Tisza era suficient de degtept ca sX
inqeleag[ cE prietenia RomAniei era de mare importan!5 pentru monarhia
austro-ungar5. La Viena, imp[rarul va avea ocazia sX vorbeasci cu Tisza
despre aceast[ problem[ gi va incerca s5-l influengeze in acest sens. Crede ci
ar fi purut avea mai muLt succes decAt dac[ s-ar fi. aclionat prin intermediul
politicienilor austrieci, care erau prea absorbigi de chestiunile interne.
Ferdinand il viziteazi pe fiul slu Carol (fdcea o preg[tire special[ la
Berlin, unde se dusese insolit de generalul Perticari). Impresia tatilui despre
fiu o aflim din aceeagi scrisoare: ,,Carol este foarte vioi gi arati bine, s-a mai
subqiat ins[; se pare cd se simte bine la Potsdam, este congtiincios la datorie
gi este bine v[zut de superiorii s[i. La paradi gi-a condus plutonul foarte bine".
176
lbidem, p.36I
177
Ibidem,p.365
178
lbidem, p. 366.
lon Bulei ,,BUNUL NoSTRU REGE: FER DINAND,'
97

intr-o alti scrisoare cdtre regele Carol, Ferdinand 1ine s[ menfioneze un La sfargitul lui marrie 1914, Ferdinand viziteazi Rusia.
Dintr-o scrisoare
fapt care arati preocuparea iui pentru ceea ce se intAmpia in Transilvania: djy. 21 martie/3 aprilie, adresard unchiului sdu, aflxm
detaliile acestei
,,la plecarea mea din Bucuregti, chiar Ia gar[, i-am dat o not[ Iui Britianu, cxldtorii care mers bine gi a decurs conform programului.
',a La wirbalren
care mi s-a pdrut demnd de a fi iuati in seamd gi eI si controleze dac[ reflect[ serviciul de onoare: generalul
adevirul. in ultima seard, ofiierul de gardd de Ia Cotroceni, adus de la Mestcherski, gefiil grajdurilor
Regimentul4 din Fitegti, mi-a relatat ci cel care comand[ brigada de acolo, i foarre pl5cugi. pe ultimul iI
generalui Niculescu Marin, a dat ordin ca s[ se vorbeasci solda$lor despre
relele tratamente la care sunt supugi romAnii din partea ungurilor; dacd aceste cdrdtoriedelawirba.renpand",.r"l,iliiuih[xfir:xJLt"1il*r;
lucruri se confirmi, atuaci sunt semne ale unei instiglri sistematice impotriva ln care p[durile de conifere gi mesteceni a]ternau cu ogoare
nesfhr$ite gi rarele
vecinului nostru de la nord gi aruncd o Iumini deloc favorabil[ asupra sate gi micile ora$e prezentau toate un caracter autentic
rusesc cu casele de
mentalitdqii acestui ofiger superior. De rnai multl vreme am impresia ci lemn. cu cat ne apropiam de
Einta cEritoriei noastre, cu atet mai murt ne
facultitile mentale ale acestui ofi;er zunt tn sc5.dere"17e. Ferdinand nu era bine adanceam in iarn[ gi aici am g6sit gheagd zrpadd,
9i dar o temperaruri nu prea
informat. Nu doar generalul Niculescu Ie vorbea ostagilor din subordine sclzutr. sosirea noastrd a avut loc ia ora 3 dupl-amiazd.
faruigi qarina, cu cele
despre romAnii ardeleni. O fXceau mai togi ofiqerii. Era elementul central al doud fiice mai mari, gi rudele mele rusepti gi lunganul au
Nicotaga ne-au
preg[tirii patriotice a soidalilor. Deocamdat[ principele ,,gAndea nemlegte". ldTrt la gari gi ne-au condus panH la locuinga no-astrd de la palarul Mic,,.
Cu atAt mai greu ii va fi si gAndeascl aitfet in 1916. $i Ferdinand continui si desciie armosfera primitoare gi linigtitd de Ia
curte, care nu pare sd anunfe, in niciun iel, povestea tulbur[tor
de
Ferdinand participd la festivitatea inaugurdrii clddirii ce adipostea dramatici pe care garul gi familia lui aveau s-o rrxiasc[ peste
mai pugin de
Academia de $tiinge de la Berlin gi a Bibliotecii Universit5lii: ,,S-a ridicat, in trei ani. ,,Aici viaqa decurge inrr-un nod foarte simpru, idri
agitaqii. Triim
locul unde se afla cAndva cazarma celor dou[ companii a]e Gdrzii de Corp, o in cercul familiei restranse, toate mesele sunt luate-en familli,iar
invitaEii
cl[dire frumoasd gi impun[toare, cu o cupold mlreati, in care incap peste o nu sunt trimise niciodatd, nici m[car membrilor familiei
care locuiesc in
st' Petersburg 9i nici din suite nu apare nimeni, aga
mie de cititori. impdrarul a mers cu mine la aceastd inaugurare, care s-a ci se poate spune
desf"agurat cu mult fast, rnuzic[ r[sunltoare gi cuvAntdri lungi. La o receplie
cr familia imperiald resrransd duce o viagi foarte retrasd.
1...;. sarrruxt"
la Beldiman are prilejul sE vorbeascd cu Szogydny despre negocierile dintre dupS-amiazd am rezeryat-o pentru vizite Ia qari
Seara am supat cu Kiril gi Duky in casa lor foarr
Tisza qi liderii romAnilor din Transilvania intr-un mod foarte obiectiv gi foarte
conciliant. Printre altele a spus cX eI gtie cd guvernul nostru a aclionat intr-un
aranjati gi pe urmd a avut loc un concert la teatru
soldaqi la care am asistat gi noi. Luni am stat acasi.
sens conciliator 9i a recunoscut pe depiin strddaniile sincere ale lui Mihali gi dimineaga. Dupi micul
dejun ln familie, m-am dus ra st. petersburg pentru
Vaida; nu se teme si recunoascd faprul ci gi de partea maghiar[ s-au sivArgit a face vizite ambasa-
unele gregeli grosolane qi a deplAns rolul lipsit de tact al presei interesate. Am
dorilor gi anumitor personalitdF marcante, respectiv sd re ras
cartea de
vizitd. $i ma4ea a decurs relativ linigtitr. Dupi-amiazd
impresia cd ei vede corect problema gi se situeazd pe un punct de vedere tinererul s-a jucat
ln zipadd, in vreme ce eu l-am primit pe mitropolitul
conciliant". La ambasadorul Beidiman a intAlnit multe cunogtinfe vechi ,,pe din st. petersburg pe
care ru il cunogti de ia Moscova. Deoarec.
care le-am salutat cu mare pldcere gi am fdcut cunogtinge noi, printre care gi decet ruse-$;e,
conversagia nu a fost prea ugoard gi a trebuit"in'vorbegte
sx apeldm ia serviciile unui
ambasadorul rus Sverbeiev, un om foarte pldcut in conversaqie, chiar dacd
translator' Pe urmx l-am primit pe sazonov, p" l-am cunoscut candva
ia prima vedere nu pare prea sirnpatic"l80 .
la Londra, cAnd era un mic r..r.t", al ambasadei ""i"
ruse de acolo,.pe vremea
lui staal. 1...] N" s-a zgarcit deloc cu laudele la adresa politicii
noastre, la fel
17e
lbidem,pp. 369-370. in ceea ce privegte efornrrile pe care Ie intreprindem la
tn lbidem,p.372.
constantinopol gi
cu atat mai aspru s-a exprimat, ara cum gtiam, la
adresa vecinilor nogtri de
lon Bulei
,,Buttul NosrRU necr: FTRotNAND"
la sud de Dun5re. 1...] i" relatiiie sale cu verigoarele
iui, Carol este foarte germanic[" a regelui Carol. Aga, de pild[, regele iqi exprim[ inaintea
dezinvolt gi vesel, dar nu face niciun gest cI
,rr., si se apropie ceva mai diplomatului belgian ,,indignarea" fag[ de franctirorii belgieni a cXror
"i
mult de una sau arta dintre ele, sunt-buni prieteni,
dar nimic mai mult.
Poate cd a$a este cel mai bine, cr vrea ,,trddare" a fXcut necesar[ distrugerea oragului Louvain. ,,Ridicola regin["
si-gi p[rtr.". incx libertatea,'r8r.
Elisabeta (numit[ astfe] de dr. Cantacuzino pentru atitudinea ei aga de
in iunie 1914, intr-o scrisoare, Ferdinand deschis progermanX) punea gi mai mult[ pasiune dugmXnoas[ in gesrurile
cere un concediu pentru fiur
sru carol, spre gi vorbele ei. Ea exalta la propriu incendierea Louvain-ului. La Sinaia, lAngl
a putea
fi prezent la constanga cu prilejur vizitei lui
Nicoiae rege, ca de obicei, se afla acum gi cea mai mare Parte a minigtrilor 9i
al Il-iea gi a familiei sale. wilhelm nu ezitr
sx-i rxrp,rrrax, ,,Fiului txu caror
conduc[toriior liberali: AI. Radovici, E. Costinescu, AL Constantinescu,
, pentm ci infeleg prea bine cd absenta
Ionel Britianu, Take Ionescu, N. Filipescu, dar gi A1. Marghiloman.
ta ar purea fi gregit interpretatX. AtAtea
Tot aici, la Sinaia, se vorbea mult despre o abdicare a lui Carol I' Mulqi
ochi oricum, aga cE nu se poate sX nu
ziceau cX regele gi-ar fi dictat un testament politic in care lXsa sX se ingeleagi
ar, slavl Domnului, inlelepciunea gi
cX, din moment ce a intrat in discordanfi cu propriul popor, el era gata s[

i;:T 'j,:,nilil j::ff ;:;,TT,"tr"T


plece, cu intreaga sa familie. La mijloc p[rea si fie un gantaj' Abdicarea
personald risca s[ fie acceptat[. Iar deschiderea intregii probleme dinastice
urm xre s c p oliticienii rusi va i-ar fi ficut pe oamenii politici rornAni sX dea inapoi. Se zvonea cX regina
u"" rl":;.1,|ii::Ti,11H:il11ff ;:T,l
angaja intr-o legiturd pentru" toatX via,ta,'rtt. Elisabeta ar fi fost de acord cu abdicarea gi plecarea tuturora. In ceea ce il
Ironia ,tX ir,
".r. privegte pe Ferdinand, se presupunea cX el va face aga cum ii va spune
in august 1914, unchiul. $i despre tAnlrul Carol umblau zvonuri cX ar fi fost gata sd renunfe.
e un fel de a spune, Doar principesa Maria,
remarci dr. I. Cant impotriva unor astfel de
A-lexandru Radovici ar fi r5mas ea cu u-ltimul
Ferdinand s-a mirginit sd aprob siruagia este acutx; ideea unei abdiciri a regelui, departe de a goca, seduce
mAna fiecare din pdrerile emise publicul qi mulqi o privesc cu speran!5. in faga unei asemenea stiri de spirit,
Cantacuzinols3. Din cAnd in cAnd, mai L potitic[ austrofil[ nu va avea niciodat[ vreo gans[ de reugit5, cu toate
8a
efornrrile Germaniei."r

supirat. La fel cel al Belgiei, intAmpi

t81
lbidem, pp. 873-37 6.
182
lbidem, pp. 378-879.
r83
Dr' I' cantacuzino' z,nice, MapaIII, f. 23. Aceste Note zihice, incd
,N:r:
nepubJicate, ne-au fost puse ra indemanx de briiul no** pri","r, c. pLschiv, ciruia
ii mulr.umim gi pe aceastd. cale.
lu lbidem,f.80
uBur'ruL NosrRu REGE: FERDINAND,, 101

fte$ele @apol Do rDai este scrie dr. Ion Mamulea: ,,Regele s-a odihnit rinigtit pand Ia ora
3:30
dimineaga, cand s-a degteptat, trezind gi pe regina.'La ireapta
sa, pe o
misugi, se afla o cutie de argint, totdeauna plind cu pesmegi fxcuqi
in casd.
Sa*Uera 27 septembrie/10 octombrie 1914, regele Carol I se stinge A intins mdna luand un pesmet pe care r-a rupt in doud, dand jumitate
din viagl. Vineri, in ultima zi a viegii sale, fEcuse o plimbare in jurui reginei. Au mancat pesmetul gi au readormit. La 5 diminea$,
regina s-a
Pelegului. La prdnz se intdlnise cu I.I.C. BrH.tianu, apoi cu familia Procopiu degteptat iar gi, privind spre rege, a avut impresiunea cx nu
respird.
(de la ei s-au auzit mai apoi vorbele lui Carol I: ,,Jin si se gtie c5. nu sunr Alarmandu-se, a trimis dupd mine. sosii cdtre 5:30. Regele avea
o fagd
contra realizdrii idealului nostru nafional"rss). Spre sear5, il primise in senind, ugor coloratd, ochii inchigi, pierea caidi incd, .rprJri,rrr.,
unui om
audiengX pe Virgil Arion. L-a anun{at pe Emanoil Porumbaru, ministrul de care doarme adanc, fHri cea mai ugoard urmd de suferinid.
constat insd cu
externe, cd a doua zi iI va primi pe ministrul grec in RomAnia, la incheierea durere cx nu mai respira, iar inima sa, care atatea st5panise gi
indurase,
mandatului slu. llltimii primiqi in audien;d, pe la orele opr seara, au fost cei incetase a mai bate"186.
dci fra;i englezi Noel gi Charles Buxton. Ce destin curios! $ase zile mai
tArziu, in momentul in care cortegiul defunctului Carol I pleca de la palat, fvloartea regelui a impresionat rumea politici in mdsura in care putea
cei doi englezi aveau s[ fie ucigi cu focuri de pistol Ia iegirea de la Ath6nde s-o facd ceva care trebuia si intample. Cand a aflat gtirea, Ia cotroceni,
se
Palace. Erau insogiqi de tAn[ru] Ghegov, fiul fostului prim-ministru al principele Ferdinand a incepur sr plAngi indurerat, dar gi tulburat
de ce-l
Bulgariei. Cei doi se aflau in Balcani pentru a organiza o ridicare a $rilor a$tepta. Principesa Maria plangea gi ea. Martha Bibescu,
aflati langd ea, n-a
ortodoxe de aici impotriva turcilor. Sunt ucigi de un student turc, Hassan putut deslugi bine dacd lacrimile erau penrru bdtranul carol,,respectat,
Tahsin Effendi. S-a incercat, in epocd, sd se facl o legitur[ intre acest dar
nu gi iubit", sau pentru domnia soqului ei care incepea in mijlocui
asasinat gi moartea lui Carol I. N-a existat insd nicio leglturi. Reqinem epi-
unor griji
covargitoare. indatd dupd sosirea la sinaia a principeiui mogtenitor
sodul doar pentru ci cei doi englezi fuseserd uitimii oaspeli ai lui Carol I. Ferdinand, a Mariei, a tandrului carol (ceilalEi copii, Eiisabeta,
intrebarea de ce totugi regele Carol ii primise pe cei doi englezi rdmAne. Maria gi
Nicolae erau deja Ia Peleg), I.I.c. Br5tianu convoacd un consiliu
Agadar, ziua de vineri 26 septembrie fusese o zi activd pentru rege. de minigtri
1" Ttr
ii invitd pe AI. Marghiloman, Take Ionescu, pe gefii opozigiei,
A incheiat-o cu obignuita viziti de seara a doctorului Mamulea. $i s-a culcat M. Pherekyde gi P- Missir, pe pregedinqii corpurilor r"giuio".e, in
desrul de bine dispus. Pe Ia trei dirnineaqa s-a trezit gi s-a plAns cd nu mai sfargii pe
Toma stelian, vintild Brdtianu gi primarui capitaleil De fagl
poate respira. A fost chernat in grabd doctorul lvlamulea. Dar n-a mai purut mai erau gi
victor Antonescu, constantin Antoniade, secretar de stat Ia Ministerul de
face aLtceva decAt sd constare decesul. Cauza medicald a mo4ii: afecgiune
]ustigie, gi, desigur, Barbu $tirbei, administratorul Domeniilor Regale.
gravi a ficatului gi a inimii. S-a zvonit dupl aceea cI regele ar fi fost otrdvit.
Principele Ferdinand ii dd lui I.I.c. Brdtianu tesramenrul regelui,
Nlite Kremnitz ii spunea lui Titu Maiorescu, la 18 octombrie 1914, cd scris de
el insugi inrr-un caier, in limba romand. prim-ministrul ii
existaser[ deja doul incerciri de a-l otrivi gi cd de ce n-ar mai fi fosr, in Ji citire. prin
testament, tot domeniul regal de la Sinaia, Bugteni, predeal (incluzand
definitiv, incd una, fatal5.. Simple fabulaEii rispAndite de oameni riuvoitori
castelul Peleg) este ldsat mogtenitorurui coroanei. sunt stabilite
gi din indemnul propagandei germane. Carol I avea 75 de ani (ii implinise toate
detaliile inmormantxrii, dar 9i ale ceremoniei de proclamare a lui Ferdinand
la 20 aprilie 191a) gi in ultimele luni, in puternica srare de rensiune in care
ca rege al Romaniei. constitulia prevedea zece zile
se afla, afecgiuni mai vechi s-au accenfuat gi i-au grdbit un sfArgit care nu pentru acest eveniment,
dar Brdtianu nu voia s[ prelungeascd locoten"ngu do-n"asc5.
putea sI mai intArzie mult. Dar cei mai mulgi romAni nu cunoscuser[ alt a guvernurui t.:
,i
rege (Carol dornnise 48 de ani). $i orice zvon plrea credibil. rl
ll
ll',
:

i
186
A]exandru Tzigara Samurcag, Din via;a regelui carol I. Mdrturii rl'
ii
i
185 contim-
I
t
,,Univer-sul", 29 septembrie 1914. porane gi rlocumente inedite, 1929.
i
l
iri
102
lon Bulei Rrce: FenolNAND" 103
,BU NUL NosrRu
mai mult de 24 de ore-. Se hotdrdgte
ca a doua zi, duminicx, nour rege
depun' jurdmantul in faga colpuriror sd
l"gi.rito"r" convocate i" ,rrg"rrtx. t"
granigele RomAniei bubuiau nrnurile.

Duminicx, 28 septernbrie/11 octombrie.


Toti
si-l primeascd pe_noyl rege. precase din sinaia minigtrii se duc ra gari
principii caror, Nicorae, Elirrb"t" nr"ri".-v"#;;'l;; irrroii, a" Maria gi de
9i e sarutarr cu
capeteiedescoperite' Cu tolii il insogesc
la sediul part"rn.rrrului din Dealul
Mitropoliei. Togi in mare doliu. Lumea
ticsise carea victoriei intre
Mitropolie gi palat. Trupele garn
ocupaserX strlzile pe unde avea si
puftau panglici de doliu la gAt.
bandX de doliu, ofiterii I"g
"rup
fel gi flamurile legagiilo,,trXirrl
in memoria regelui Carol I. Oficiaz
mitropoligii Moldovei gi episcopul
Mihai Viteazul dd onoruiile mil
Mitropolie se flne serviciul religios gi la
catedrala catolic[ din Bucuregti
(Caroi I fusese catolic).

spus cd va fi un bun romAn, in


marea
potrivitimpre jurHrii.Aceasta"u"o,""",1ilil1i1il,:illil::fi
a I.G. Duca. Discursul fusese
il:il"?
redactat
nescu, iar Ferdinand il preluase
fHrb
tropolie, unde primatul
divin pentru noui rege.
are nicio strdlucire.
Doud zile corpul neinsufletit al
rui caror Irimane in capitali, expus
catafalc la Palat. Mare afluengd de pe
pubiic, deopotrivd aol,'"i cu frac
oameni sxrmani. pentru a mentine
:i
oriirr., sunt scoase trupere din cazdrmi.ai
,,BuNUL NosrRu Recr: FeRotNAND" 105

,,6fi)t Gt, bun rorD6o"

Noii suverani sunt intAmpinagi cu vorbe bine megtegugite de N. Iorga,


in Neamu] Romanesc.Istoricul pleca de la grelele imprejurlri de unde mitatea voastr[! Descoperigi odat[ gi pe ace$ti oameni de treabx, care ard
incepea noua domnie: eliberarea ldr[nimii din robia economic[ fHri
pereche in care se gisea, indreprarea morald a societ[gii romAnegti gi, peste
toate gi dincolo de toate, rispuns la intrebarea pe care rizboiul european
o punea privind viitorul najional nu numai aI Romaniei, dar gi al tuturor
romanilor. sarcina noii perechi regale era foarte grea. Ferdinand n-avea
popularitare. ,,Despre insugirile Mogtenitorului, despre felul siu de viag[
s-au colportat cu srxruinq5 toate zvonurile cele mai jignitoare, cele mai
{Ecitoare de rdu gi cine le ciuta izvorul ii gdsea rotdeauna in lumea
privilegiatl a celor care se apropiau mai mult pe langi dansul, care sr[teau
mai mr:lt pe ldngi el, care-i erau datori, mai darori cu credingi absoluti
gi cu toate sfaturile bune. ziarele erau puse anume pentm a-l pierde in
opinia viitorilor sdi supugi, se comandau la scriitorii din Paris cd4i infame
contra lui. Nici sfingenia viegii de familie nu i-a fost respectari, mdcar in
povestirile care treceau de ia om Ia om, pentru ca un popor intreg s[
creadd c[ nimic nu e de niddjduit de la viitorul suveran. $i, in acelapi
timp, se luau misurile cele mai dibace pentru a-l impiedica de a sra in ,,Pot asigura tara ci gi eu voi cduta a identifica voinja gi puterile mele cu
contact cu oamenii care-i voiau binele gi fiindci voiau binele firii, penrru ale iubitului meu popor"l8s.
a zddirnici orice fo4d noud pe care s-ar putea rezema un nou strpanitor."
Nu e limpede la cine anume face referire Iorga (desigur, intr-un context Frumoasd cuvantare va flne regele la Academie, la sfargirul
lui 1915.
in care intrau Elena vdcdrescu gi toat[ povestea ei de dragoste, in care Este invitat cu prilejul acord[rii premiilor academice. vine ca prorecror
intrau gi aventurile mai muk sau mai pugin cunoscure ale Mariei gi ale iui gi pregedinte de onoare aI inaltului for. prima mulgumire o aduce
Ferdinand). Poate cd Iorga extindea cele spuse de Ferdinand la Iagi, cu Academiei pentru cd regina Maria tocmai fusese primiti ca membru de
ocazia dezvelirii monumenrului lui cuza: ,,Iubirea unui popor nu rrebuie onoare. MAndr[ de aceasti. demnitate ce-i fusese conferitd, participd Ia
dispretuitX. Desigur cd nu. Cu greu se capdtd gi ugor se pierde". geding[ gi ascultd cu bucurie laude]e aduse de sogul ei de la tribun[.
Imboldul de a scrie i-l diduse regina Elisabeta (carmen sylva), dar i-l
$i N. Iorga il indeamni pe noul suveran sd fie ocrotitorur celor mici: d[duse, cum ne spune acum sotul ei de Ia tribuna Academiei, in egard
,,De ce sd fie siliqi, sdracii de ei, a-gi ciuta numai lAngi morminte m[surd, frumusefea splendidei gdri peste care ea era reginx. Ea a ingeles,
mangdierea? (aluzie la amintirea lui cuza). uiti-te in juruI tdu, Rege nou observr poetic Ferdinand, ,,farmecul iernii, cand giulgiul tainic al z[pezii
gi incE tandrl uitd-te, Regind, iubitd <lin instinct de un popor intreg, care
totugi abia te cunoagte incd! uitagi-vd amandoi ca suverani gi ca pxrinli, 187
N. Iorga, op. cit.,pp. 6i-62.
ca oarneni gi ca romAni, cu interes, cu dragoste! Nu gtiti caqi oameni buni t88
lbident, p. 66.
106
lon Bulei ,,BuNUL NosrRU nrce: FenotNAND" 107

acoperl munlii gi gesurile noastre. Ea


s-a inveselit cu natura intreagi, poate sd duc[ un stat la pieire... Tu, iubite Carol, vei avea poate o sarcini
odatd cu primxvara ce imbraci campiile
cu haina ror cea infloriti de mai ugoar5 decAt a acelora care au rnuncit gi muncesc inaintea ta 9i a cdror
mireasH, odat5 cu apusul de soare
inim5 a bdtut pi bate aga de tare pentru neamul romAnesc. Egti iubit de
popor, p[streazX dragostea ce-[i poartX; dar in toate actele tale nu uita
niciodatd c[ mai lesne se pierde decAt se cAgtigi iubirea gi increderea unui
popor"rse. Vorbe inlelepte rostite cAnd a trebuit. Dar...

romAn. Toate acestea, ne spune Fe


care au impins-o pe regina Maria
aceea a salutat cu atAta plicere r
Academiei. $i regele ptofiti cx se gisegte
in mijlocur academicienilor
pentru a face un indemn romAnilor
sd_gi cunoasci istoria, ,,cil'uzi
neprefuit5 penrru a_ ne cunoagte pe
noi ingine,,, ,d ."lti;. ,x pdrrru". .r,
gelozie gi sfintenie rimba: ;;
,,Sd ne-ferim de strrinisme, in rocul cirora
in bogata comoarr a limbii vorbe romanegti.
gdsi vom
Lucrand astfel nu numai
cd face operi culturald, dar vom indeprini
1om gi un act de mare
patriotism". Ferdinand considerd publicagiile
Academiei drept o sigurr
garantie cd romdnii se afld pe drumul
cel bun.

Discursul regelui este o dovadd de


. normaritate intr-o epoci in care se
segte prilejul
nt in care fiuI
,:J:J,:Jr:J

caure a merita mirirea ra care soarta


r-a chemar; numai
"."rT::::t|i'i:i

lr cunosc nepretuita valoare: ea este


dAnsa ne putem bizui in orice mom
cu sfaturile sale: ,,Nu uita niciodat
servitor al staturui gi de aceea poporul
poare cere ca el sH fie pildd in
indeplinirea datoriiior ,"1";
"*ir,iii*qi "x un exemplu riu dat de sus 18s
lbidem,pp.74-75
,,Bqruul NtosrRU REGE: FeRDtNAt'tD"
109

SSpectafifld rnilitard gennan a inceput si aplaude' Inginerul


Budescu, un cunoscut excentric,
aflat
in sald, s-a ridicat pi, adresandu-ise rui
d-lui ca sd mi pupe in cur." Firegte, ,op*
wilherm, sri-;;;;; fi;
pofteasc'
de aprauze, germanur a dispxrut
Dr. f. Cantacuzino crede ci in juruI noii perechi regale germanii 9i filmul a fost suprimatlel.
exerciti. un asediu in toatE regula. Ei vor sd organizeze in jurul noilor suverani
o camariid periculoasi condusi de Seculici, directorul Societdlii Dacia De timiditatea rui Ferdinand va profita
nu doar prinEul Barbu $tirbei,
RomAnd, de C. Petrescu, directorul Societdgii Disconto, de Schievi'e, direc- administratorul Domeniilor Regale, un
factotum la parat, sfEtuitorul
toruI de la Credit Petrolifer, gi de Barbu $tirbei. Primul, de nalionalitate familiei regale in toate, omul indi"spensabil.
va profita, mai ales, cumnatul
austriac[, de origine evreu, era ornul de incredere al lui Carol I 9i gefuI prinqului Barbu, I.I.c. rritia"u. ir poritica ;ril
iji
romaneasc5, Ferdinand nu va
Serviciului austro-gerrnan din RomAnia. CeI pugin aqa crede Cantacuzino, iegi niciodati din cuvantur lui IoneiBr[tianu, ]'li
care a fost conducdtoru] de i

care ne spune gi ci, impreun[ cu C. Petrescu, era primit de mai multe ori pe neconresrat ai RomAniei sub domnia rl;l
lui. Fie cd u fort h g;ern, fie in
dpt[mAni de perechea regald. Dup[ el, degi se ingela, Barbu $tirbei repre- opozigie, Ionel Brdtianu a condus
[ara. Norocur ,.g"lrri ce l[tuitorii sei,
zenta in ochii germanilor un factor de prim ordin. Pentru cd era amanftrl gandindu-se la ei, n-au uirat de binele ll
lErii. Intre multele din jur a alege e
reginei. Dr. Cantacuzino il considera un spirit viclean, ascuns, giret, intr-o o dovad[. de lnlelepciune. Ferdinand
n-a avut nici dilema alegerii. Toate
I'l

relalie strAnsi cu financiari germani gi evrei, membru in consiliile de au venit intr-un fel de ra sine:
Maria era prea frumoasd ca sE nu fie vdzutd
adrninistragie ale unor nenumlrate firme gi societxqi financiare. Cantacuzino gi de algii, prinqul Barbu prea
interig"nt gi or'de rume ca sr nu fie remarcat,
crede c[, mai cu searn5. prin contribugia lui $tirbei, regina era deja cAgtigat[ Brdtianu mult prea o* du stat prin"exc"l"n6
ca sd nu ," i*frrrrn.
pentru cauza Germaniei. ,,CAt despre Ferdinand, el gAndea gi simtea ca un
gennan. Dar avea o dozd, de cinste care il impiedica sI se angajeze fdrd avizul La 23 octombrie /5 noiembrie, ministrur
Alex. constantinescu este
minigtrilor sdi. Era insf, timid, extrem de influen;abil, ignorAnd toru-l despre
ldTrt in audiengd de regele Ferdinand. A-lex.
Constanrinescu este omul
Franga, despre adevlratuL spirit occidental."le0Dupi Cantacuzino, lumea era familiei regale. ,,lrn om foarte activ, foarte
muncitor, o minte clarx, cu un
progermand sau profrancezi, infunecatE sau deschisi Ia culoare, gi Barbu remarcabil simE practic, gtiind sE se
s
$tirbei nu iubea culorile deschise.
Lumea care venea prin Sinaia, in vilegiaturX, constat[ Cantacuzino, era
pe fa{i germanofobd, francofild gi antiaustriac5. in parcul din centrul oragului
\

orice succes francez era primit cu o bucurie exuberant[ gi zgomotoasi. Aga


boiului cele mai multe afaceri,
s-a intAmplat la luarea oragului l\'Iulhouse. Oamenii inrrau in vorbX, se
imbrigigau. Germanii erau huiduigi. Cinematografi:I era locul unde asemenea
manifestdri izbucneau cel mai nestingherit. Orice porrrer al kaizerului era
,,,,r oo,i.iXll;:,T: :11"tj
" il#::
constituEional, fac una cu poporul
intAmpinat cu fiuieriruri unanime. Dr. I. Cantacuzino poveste$te cd s-a dus
iva sentimentelor sale; voi intra in
intr-o searX ia cinernatograf. Rulau episoade din rdzboiul din Franqa. mi vor spune cE a sosit momentuf.,,le3
Gerrnanii erau intAmpinagi cu o ploaie de fluier[ruri, in timp ce urlete de
sire regall lui Cantacuzino,
entuziasm intAmpinau trupele franceze. Administratia a incercat s[ aduc[
a gi el parte, a decis sX ocupe
fllme germane. in acea seard, tocmai cAnd s-a dus la cinematograf povestitorul
nostru, pe ecran s-a vdzut apdrAnd impirarul Germaniei pe cal. Un spectator
rel
N. Iorga, op. cit., p. 9
rs Dr. I. Cantacuzino, op. cir., ]:: ?r I [*,'"*'i"i , op. cit., f . J7
A,trapa IV, nr. II, 1914-1915, f. 5. te3
lbidem, f .8.
110 111
lon Bulei osrRu nEce: FrnolNAND"

Transilvania, ,,dar mai tarziu, la momennrr prielnic, in


tot cazul inainte de ai mare uguring[ qi descumpinit la fel' Mai aflX c5, in
sfhrgitul operaliunilor milirare"le4. ar fi lovit cu pumnul in mas[ 9i ar fi declarat ci avea
dar a fost potolit de Maria 9i a avut pAnE Ia urmi

uni
Er.
l"i:trjlT',T:;:.,*:1':Jsiffi'::i.,"",-,117
u gi dr. I. Ca ii^primegte in picioare,
ai familiar cdtre sfArgit.
Ionescu ii d[ memoriul,
cantxrind necare cuvant, op,i.,a,,_ll ;ilIh"T:f::: l1':ffi
explesia cea mai potrivitd. igi amintegte dr. I. c"nta"u"ino:
if :tT:;
,,se simre la el
mult[ timiditate gi un trac extraordinar, dar, in definitiv, .*pri*"r"" curAnd incurajatoare."le6
"rr.
ce spune nici subterfugiu,
categorice". Ce le spune
mele, aspiragiile mele nu
omAn, nici de ale voastre prin urmare.
Nimic desparte, noi tindem citre acelagi scop. irrtru ,roi nu
."" l"
deosebire-decat in problema momenflrrui intervenEi.li
existi
,ro"rrr"; sE agtept[m
momentul prielnic. Dar sx nu aveti nicio indoialx asupra
intengiilor noastre,,.
Face gi aluzie la insinuirile riuvoitoare ale gr"",.L,
hberaie in privinga
universitarilor: ,,Ceea ce a1i fXcut, actiunea pe care agi intreprins_o,
-El aveti
drepn:-l chiar gi datoria s-o faceti, deoarece suntefi
educatori,,. ii invitd pe
profesori sl-i mai linigteascd pe stude rgi. Cantacuzino
observi cH exuberanta
apa4ine varstei, gi el e de acord zambind. Istrati gi pangrati
i .1,
""ru.r" dupX
adesea, ,,cu un surAs stereotip, efect al tracuiui,
Cantacuzinoles. La sfArqit, regele iqi ia rimas_bun dela
strAngX mAna.
La 11 octombrie, mare intrunire ia Dacia pentrti intrarea RomAniei
In felul in care acorda audiente,
Carol. in r[zboi: vorbesc c.I. Istrate, Take Ionescu, A. D. xenopol, N, Titulescu,
Nici acesta nu-i invita pe oaspegi si ia
vietii,
cAnd nu va mai putea s[ stea in picioa
eauna
nnana (qi, atunci cand o fxcea, intindea de obicei
doar doud degete). De re-
marcat faptul cd dr. cantacuzino, el, medicur, nu observr
r, ,"!" acea timi-
ditate de care togi vorbeau. sx fi fost oare cu prilejur acesrei
audiente o
excepgie?... I. Cantacuzino afli ci, de obicei, regele care
"rt.,r'impulsiv, te6
lbidem, f. 13-14.
te7
lbidem, f.29.
lea
lbidem. 1e8
Sextil Puqcariu, op. cit.,pp.643-6M
1es
lbidem, f. 14. 1ee
Dr. L Cantacuzino, oP. cit.,f .30.
112 lon Bulei ,,BUNUL NosrRU Rroe: F ERDINAND,,
113

Partidului Conservator, O. Goga vorbegte cu un elan care ii cuceregte pe Goga p5rea sd spunr ceea ce filosofiil Nietzsche
o spusese in fraza lui celebrd:
to[i, amerrinpndu-l pe rege. CuvAntu] republicd revine de mai multe ori pe ,,Numai popoarele care gtiu s[ moari meritd si tr5iasci,,.
buzele sale. Mulqimea il aclam[zm.
CAnd ajung la Palat, N. Filipescu gi Take Ionescu vor si vorbeasci in 1915, cu schimbarea situagiei din Barcani atacul bulgar contra
cu regele. Acesta nu se afla la Palat, aga cd ei depun o cerere de audien$. serbiei, ocuparea Serbiei, izorarea total[ a Romanei
-
-, *ig..ru" poritici din
$i anun;d manifestangii de dernersul lor, sfdtuindu-i sd agtepte rdspunsul f"1i l" animd spectaculos. Ferfinand esre asediat a" o
politici, filoantantigri sau fllogermani. Unii, -u4i*e
-- de oameni
'
regelui: ,,Pentru moment s[ ne lmprdgtiem, cAnd vom avea r6spunsul precurr
regelui, noi vi-l vorn comunica". Filipescu este purtat pe brage pAnE acasl rege, declarau ci cel mai tArziu intr-o lrrni v.," .l

la lumina tortelor. RomAnia va declara rdzboi rugilor.


superioritatea corpului de comandX
nobile a celor mai mulli dintre ofigeri
18 octombrie 1915. Federalia Unionist[ gine mitinguri peste tot. $i la
regelui nu sunt departe de cele ale
Craiova. Pe drumul pAni acolo, O. Goga nu-gi ascunde uimirea gi disprequl
suveranului pdrea contradictoriu. pe
pentru romAnii din regat. El ii spunea lui I. Cantacuzino ci wea si plrlseascd
Carol, care rocmai implinea 22 de a
fara pentm totdeauna. O considera pierdutd. Declara ci nu se va mai intoarce destinatH sX linigteasc[ opinia publi
nici in Transilvania gi se va stabili in Italia. O spunea plAngAnd soarta constitulional gi cd va face ceea ce va
romAnilor transilvineni in rdzboi. $i o spunea indurerat de neputinqa lui de
a-i ajuta. Nu era gi nu va fi singura dati cAnd se erprima astfei. ,,PresupuaAnd
rlzboiul terminat, ii
intreabl dr. I. Cantacuzino, Qvadrupla inqelegere . Dar guvernul {irii se migca. Eriza Br'tianu, solia prim-ministrului,
primegte vizita simcdi _nr1Lahovari, cireia ii spune ci, in definitiv, e ra fel
victorioasi gi RomAnia pasivd pAni la capdt, care va fi dupl dumneavoastrH de
francofi"ld ca gi ea. ,,o spui d.umneata, rrspunde
s. Lahovari, a", in definitiv
soarta romAnilor din Austro-Ungaria?" ,,Cauza nagionald a RomAniei va fi
e soEului dumitale, gi cAt despre
pierdut[ penrru totdeauna gi Puterile vor construi o Ungaria Mare, rdspunde ezi dumneata, riposteazd Eliza,
Goga. Va fi necesar ca in Orient si opuni slavismului pe de o parte gi N. Filipescu? Fagd de acesra din
hegernoniei Germaniei, pe de alta, un puternic stat tampon. Noi am fi putut de a gti s[ nu spund ce gAndegte.,,
fi acel stat. Dar desigur ci nu se va incredinla acest post de avangard[ unei gAndegti cd sotul dumitale ar putea
nafiuni care se va fi ardtat lipsitd total de virilitate, care n-a qtiut decAt sd gi lumea nu-i va fi cunoscut nicildatl
ingele, si tremure gi s[ cergeascX gi care, in plus, va fi Iegatd de interesele Britianu ci n-ar fi de origine romAneascd
Germaniei prin prezenga unui Hohenzollern pe tronul sdu. Ungurii sunt Iancu Grecu de la Bratia;. Cfriar circula o
energici, indrEzne;i, mAndri; ei urdsc hegemonia Germaniei gi se tem de ea. anecdotd despre asta, iegati de una di
a ;arului
Anglia nufrette de mu-lt rimp simpatie pentru ei. Ungaria va fi ficuti un regat Bulgariei, care se intAlnegte cu Carol
insogegte
independent, in care se vor ingloba toate teritorijle romAnegti. De altfel, ln I.I.C. Br[tianu, in calitatea ]ui de min
e in acel
moment' stand de vorbi in vagon,
Transilvania va exista in acel moment un asemenea dispreg 9i o asemenea Earul, cu brutalitatea sa obignuiti, ipi
exprim[ invidia fagi de romani pentru cx, spune
ranchiuni peno:u romAnii din Regat, incdt se vor indepdrta de ei cu oroEue. sunt fini,
"1, "c"gtiu
supJi, spre deosebire_de bulgari, pe care-i vede
Bucuregtiul nu va fi centrul culrural al migc[rii nafiona]e gi actualul regat va ]nte.ligelgi' brute, mdrginili,
hogi... Brdtianu riposteazd politicos ""e ,r' era corect
fi redus gi va ajunge in agonie pentru cd nu a avut puterea de a tr[i."201 si generarizeze,

2N lbidem,f.3l 202
lbidem, f.2l-22.
2ot
lbidem, f. 4I 203
lbidem, f.24.
114
lon Bulei 115
Buttul NosrRu Rrce: FenolNAND"
muncitori, tenace, buni cet5geni.
Jarul, Concluzia lui era cX rdzboiul eulopean n-a adus Pentru romAni decAt rupine'
ce om care face gafe mai sunt eu. 208
$i dezonoare, dec[dere 9i parveniqi
tasem cX egti bulga1."zoa.

La craiova, ra o intrunire a Federatiei, 16 aprilie 19i5. I.I.C. Brdtianu il primegte pe L Cantacuzino, intors de Ia
N. Iorga vorbegte cu inver-
gunare, recurgdnd la imagini vibrante: Paris. Primire cordiall. Br[tianu ii reproqeazX lipsa de incredere in el, face
,,Daci rXzbold ,u ,"rrrrlrr5 fEri ca
Ardealul sr fie aI nostru, d-acr noi persistlm aluzie la dificult[gile pe care le-a intAmpinat cu ocaziavizitei delegagiei lor in
in ruginea qi inacgiunea de Franqa gi in ltalia. ,,Eu posed, ii spune eI, elemente de apreciere care v[ lipsesc
astdzi, oricine simte ca un adevirat
roman va trebui s! se considere dezlegat
de orice legdturx de roia-ritate fagx gi fir[ d" trn pnt"li judeca corect sirualia." EI gtie de intrarea in r6zboi a
de rege.,,zos La aceste cuvinte a fost "ur.
un entuziasm nebun, au fost striglte italiei. $tie ci simaqia militari a rugilor este ,,chiar proastE". ,,Fj nu mai au
de ,,fos regele!,, ,,Triiasc' republical putere ofensiv[ gi nu mai pot rezista la efornrl austro-gennanilor. Dinspre
Triiasc[ republica romanx!" ,,Id"eea repub]icii
nostru.D206 Transilvdneanul
romane prutegte in jurul p"rt"" Franqei, irrtr""g" migcare de inaintare este oprit[ in mod virtual;
osvardo re evocd pe ardeiencere care, adversarii au ajuns la un punct mort, pe care niciunul nu este in stare sX-l
m5var5' a$teptau si impodobeascd in pri_
grau' dar primxvara a trecut, a trecut
srindard,rl romanerc;;;;;" inflorite
de inving5." Crede c[ intrarea simultan[ a Italiei qi a RomAniei in rlzboi va
gi vara, gi acum pregxt.r.
.r.rrgi de pin. influJnga echilibrul campaniei. ,,Am deci dreptul de a-mi alege momennrl qi
oare o vor lua de la cap, in anur urmxtor?
La banchetur de ra finarul intru_ de a nu arunca in balan$ greutatea armatelor noastre decAt cu buni gtiingX
nirii, la hotel, Take Ionescu face urmxtoarea
urare: ,,Daci Romania nu-gi va gi cAnd voi avea din partea rugilor garanqiiie teritoriale necesare." La sfArqinrl
respecta datoria sa nalional5, urez
ceror prezenqi aici sd moarr inainte
de a fi conversagiei, Cantaiuzino noteazi: ,,Mi-a produs irnpresia obignuit[, m-a
zunat ceasul ruginil"zoz, simptomaticH
ientru atmosfera momentului este linigtit, pentru cX el exceleazx in a vorbi fiecxruia pe limba sa 9i de a da
atitudinea lui Goga, prins parcx de interlocutorului senzagia unei totale sinceritiqi, unui complet dezinteres"'
,,o nebunie rdzbundto"r",,, ,,energic cu
adevxrat", care nu rnceteazi si vorbeascd Aprecierea aratl lirnped,e c[ dr. Cantacuzino, chiar daci nu era un om politic,
ardelenilor s5i sub robia maghiarx,,.
- r-pretutindeni
-es!'rs!'! uEde ),,suferintere
invigase deja sX fie. interesante sunt 9i concluziile sale referitoare la reqelele
,

de informaiii dezvoltate de germani in Jara RomAneascX ocupati de Centrali'

Hiliceanu, dr. Lupu, Dr. Ion Cantacuzino afl[, pti" fiUp Lahovary, de ,,invazia germanilor" in
Romflnia, Bucuregtiul fiind literalmente asaltat de oameni de afaceri 9i de
gi in Anglia pentru
spioni germani. in RomAnia - se gtia gi Ia Paris - se ftcea un trafic ,,neruginat"
tc. (in aceste misiuni
tii guvernului, pentm cd reprezentau cu Arrslria 9i Germania20e. Venalitatea de la ministerele LucrXrilor Publice 9i
Finanqe eraabsolut de neoprit. Cu ajutorul bacaigului, se puteau obqine oricAte
.) Este pusi la dispozigia lor o sumi
de vagoane d-e cereale voiai. bin activitatea sa de avocat, F. Lahovari cita doui
ei gi fiecare caluri in care se d5duseri 60 000 gi 110 000 de franci. BAnruia o furie a
afacerilor veroase in care era amestecati toati administralia'
Ministru-l Ar. Radovici di o sentinsd
s
cei trei o treime din sumd. Dr. cantacuzino JilljffiTi:
il acuzi in ,u"-"rri viorengi pe Aflat in vizit[ in Romania, generalul francez Pau este primit de regele
dr' Lupu de furnrrile sare, de cdsitoria
p.rrt" bani cu o americancx bogatH. Ferdinand gi de regina Maria. Referitor Ia intrarea Romdniei in rizboi,
Ferdinand declar[ cX RomAnia va agtepta ca, mai intAi, aliagii s[ fi cAgtigat o
2oa
fbidem. victorie. in faqa acestei pozigii erprimate de rege, gen. Pau constatl c[, de
2os
lbidem,f.4I
206lbidem,f.57
207
lbidem, f .42 2oB
lbidem, f.52.
2E Ibidem, Mapa VI-VII, f. 69
116 lon Bulei
,,BUNU L NOSTRU REGE: FERDINAND"
117

fapt, Ferdinand avea un putemic simq al realitiqii2l0. Regele se gisea in siruafla


de a observa cu atengie o societate romAneascd divizat[ in privinga pozigiei faqS
de conflictul european in desfagurare. Curentul dominant in gari era puternic
filofrancez, antigerman gi antimaghiar, gi cerea alipirea Ardealului gi a
teritoriilor romAnegti din Austria. F[ri a manifesta simpatii pentru Rusia,
acest curent admitea gi dorea o acfiune comuni cu cea a rupilor. Marea
majoritate lnlslsgtualilor de tot felul - profesori, avocagi, scriitori, ingineri,
"
ziarigti, studengi, aproape toEi ofilerii, cea mai mare gi mai insemnatX parte a
oamenilor politici - era de aceast5 orientare. De fapt, opinia publicX
romAneascd era format5 din togi acegtia gi din aceia care, din motive de interes
personal, din timiditate, sau din alte molive, tdceau sau igi atenuau opiniile.
in afara acestui curent dominant exista un grup stipAnit de pasiunea
antirus5. Pentru cea mai mare parte a membrilor acestui grup, tendingele
rusofile erau separate de cele francofile. Majoritatea lor nutreau simpatie
pentru francezi, dar teama de ruqi era mai puternicd. Acestui grup ii
apa4ineau romAnii din Basarabia, stabilili in RomAnia, gi prietenii lor direcgi
(C. Stere, dr. Cazacu, dr. Bu;ili, Arbore etc.), un oarecare numlr de profesori
secundari gi de medici, de intelectuali care apa4inuser[ vechii migc[ri intrunirile parlamentare: ,,Nu-mi trebuie rdzboi, nu-mi trebuie Romania
socialiste (L Teodorescu, I. Nidejde...), obsedagi de ideea fixd a garismului,
a nihilismului, a Siberiei, de oameni care, ln paralel cu un iacobinism
accenfuat, profesau un nagionalism scolastic. Acegtia vedeau in pericolul slav
o ameninEare pennanenti pentru Europa moderni. Mai erau de lncadrat aici
gi unii rnilitari care-gi fHcuser[ studiile in Germania,pullni Ia numdr, pentru
cI mulgi dintre acegtia aveau gi ei sentimente filofranceze. Togi cei care
aparfineau, mai mult sau mai pulin, acestui gmp eruu stipAnigi de amintirea
complet ;i, pentru a nu pierde torul, Romania trebuia si declare rizboi
politicii tradigionale a Rusiei fagd de romAni: accederea la Constancinopol, Rusiei2l3
ocuparea Basarabiei, ripirea din nou a zudului Basarabiei in 1878, intrigile
nesfdrgite pentru a impiedica unirea, politica de deznaqionalizare din
Intre timp, sunt descoperite muniqii care unnau a fi forosite penrru
Basarabia. La unii dintre militangii acestei orientiri antiruse se adaugd
aruncarea in aer a caselor lui N. FiJipescu, Take Ionescu gi Emil Costinescu.
amintiri personale de deportiri suferite in Siberia (cazul Iui Stere). Din
sunt descoperite cazuri de tridare. Maiorul Ionescu este obligat si se sinucid[
motive diferite, dupd 1878, politica externl a RomAniei a fost sistematic
affin:.seascf, gi din ce in ce mai lnfeudatd economicepte Gerrnaniei. Un rol !"tr_tT ci predase planurile lucrdrilor de apxrare de pe valea prahovei.
La fel va face gi cumnarul doctorului sion, lt.-colonelul Mosdruna (a fost
important revenea evreilor gi, in general, oamenilor de afaceri, a c[ror
fo4at si inghit[ cianurd de potasiu). un crpitan, pdltineanu, colaborator a]
acgiune, de la inceputul rizboiului, luase in ampioare. Aproape toate afacerile
generalului Iliescu, insxrcinat cu achiziFionarea de furnituri din Austria, a
se fbceau cu Germania 9i Austro-Ungaria: vAnzEri de cereale, de vite, de piei
de oaie etc. Agenqii tuturor acestor afaceri erau, cu precidere, eweii, care, ca
211
Vezi I. Cantacuzino, op. cit.,f. 30-32.
2t2
lbidem,f.76.
?to
lbidem,f.70. 213lbidem,f.82.
118
lon Bulei 119
,,Buttut- NosrRu neoe: FERoINAND"
fugit in Germania, luand-cu el gi 700
000 de lei. sunt compromigi
Mdrd5rdscu, care trecea drept un
distins ofite
colonelul gi care nu wea Take Ionescu. $i continuS: ,,Nu-mi
Culcer, inrdit jucdtor d" c#i, .";";;;; iac iluzii asupr r[ conducxtoare sufer5 de mizerie
ingrozitor! exclamd dr. Cantacurino. morali, nu are de energie 9i de simc.ul onoarei"'
Si .u_
acestea si prerinzi devoramenr
9i abnejagie de la gr
preg'tesc sx-i trimit, la m'cel
*b ."rr?,r."rea unor astfel de gefi?,,2r4
La 31 august 1915, colonerur
Angherescu, aghiotannrl regelui
atenlia doctorurui no-"Io""x, de Ferdinand,

f"ri
:Hlt*"
f"ti
cateva s'ptHmani, a observar

fHli:::ffl,TLi:1","ffi:if:ffi,j::ij:
ui fusese .,ria.rri gi pAnd acum,
o

sd nu fi fost conqtient de.asta2'r.,,nug"f" a", p"rairr"nd pdrea


Ferdinand, ii spunea Fasciotti,
minjstrul Italiei la Bucuregti, tui ,,nu exist[ alt[ solugie"2i7.
I. Can#uzino, est
la situagia lui de izolat.
Rudele ,rt" it .orrriaerd un t
de asemenea. Acest om se simte 10 mai 1916. Este ultima sirb[torire a zilei nalionale in vechea RomAnie'
cu to
in mod sigur nu ameni rgAndu_I,
ci ar
un pic. Este un sentimentall
$i este un
carol, decat regere Greciei,
i.r ."." ce il priveqte este profund
MAngAiap-l! MAngAiali 1r,,zro """"
gi
necinstit.
de actor,s_a ;";i;;;rr, probabil,
oarecare adevdr in spusele lui. "";;;

in toamna rui 1915, c6nd bulgarii


atacr serbia, ardturandu-se cu
lorgermanilor qi austrie.itor, rrupere
"rt"?rr"
sunt derutagi. Scrie I. cantacuzino, ^git^qi".
eri""ip"i'li+ri ai opozigiei Carpagii.
care Jocm^"i'vizitase pe Take
pe care'v'zuse ,'zdrobit, deprimat, Ionescu gi
migcat... in prada,rrrrrir"iJ" disperare...
Trebuie sr renungim la idealll
"*rrr "'rqr"nal?,,,,Din nenorocire acesra esre
ke Ionescu - n.n ). nr-xri"-"" p.r;;€_r" ne_au adus
nde nu credeam cI vom ajunge
rrrEoa"tX. Ei gi_au
in pragul falimenrului.,,in ge?inga
Consiliului de se intalnesc cu C.l. Isrrati, G. Diamandi, dr. I. cantacuzino. De fali
atitudineaRomaniei,,.".",;Ill',T"lt;ffi erau Simionescu - secretarul general al Instrucgiunii, D. Colescu 9i

toti' voit' cu incipxtanare: ast'zi i#,,'-"X#:T:";J"t'ilhT$ C. Arghirescu, de Ia Statistic52


qX Take Ionescu va

predagi unui rege care nu poate "oi


r*i.- legaqi de maini gi de picioare, fi triniis in Anglia, G. Diamand , dr. E Costinescu 9i
intelege, incrpdtanar, ffi oficialitEtilor din
gennan in sufletur sdu dr. I. Cantacuzino, in Franqa. ,
21a
lbidem, f.84.
2ts
lbidem, Mapa VI, f. 16.
217
lbidem,f.29.
216lbidem,f.3i. 218
lbidem, Mapa lX, f. 29
2\e
lbidem, Mapa V, f. 15.
120 lon Bulei ,,BuNUL NosrRU Reor: FTRotNAND" 121

aceste 1iri, apoi presei, intengiile guvernului nostru gi revendicdrile noastre ad[ugdnd: ,,vor suweni in curand evenimente care vor pune nervii s[i Ia grea
naqionale, sd. piedS,m cauza noastri prin toate mijloacele." Cei adunaqi easeazd incercare gi in vederea crrora el trebuie si fie pregitit din weme". re[ina
limitele probabile are teritoriilor,,pe care (noi) romanii le vom cere, cdutand, $i il
continuS: ,,cand aceste evenimente grave se vor fi produs, regele va treb;i si
pe cat posibil, sd ingiobdm populagia romaneasci, frrE a ingloba teritorii fie inconjurat de mult5 afec;iune, c[ci o va fi meritat". Dr. Romalo a ingeles
unguregti. Noi considerS-m ci trebuie sd intre Transilvania, Banatul in c[ este vorba de semnarea viitorului decret de mobi]izare, semn[turd pe care
intregime, Bucovina gi remigana pand ia Tisa in nord"z'. se cauti o [mit[ regele o va da, dar care il va costa, pentru ci ei va trebui s[ facd abstracgie de
care sd desparti Ia vest teritoriile ungure$ti de cele romAnegti, ginandu-se sentimentele faEd de familia sa gi faq[ de etnia germand cdreia ii apa4inea.
seami de necesit[$le stnategice. ,,Ne despi4im vidit emogionagi: pentru t.

prima oarr revendic5rile noastre teritoriale iau o formi care dE speranga unei in curgerea wemii, pe Ferdinand nu{ judecdm prin aceste aspecte de
apropiate re l;7drt."221 comun5 percepere a oamenilor. Personalitatea lui se impune istoricului
prin cateva gesturi de personaj de mare anvergurd. Nu era deloc ugor pentru t;
'1 :

Misiunile sunt trimise neoficial, desigur, Ia Roma, Londra, paris, Ferdinand sd se rup[ de amintirile lui scumpe din anii adolesc"rrg"i, din
Petersburg. se voia o campanie de propagandi a intereselor romane$ti care vremea studengiei, a anilor de gcoald, de preg[tire militarr..., de toate
sd contrabalanseze acgiunea maghiarE. cu toate cE erau in rdzboi cu amintirile anilor sri tineri. Nu ii era ugor s[ se rupi de legdturiie de rudenie. l

Antanta, ungurii luaserd mdsuri pentm susfinerea cauzei lor in toate $i, dincolo de toate acestea, rdmanand gennan> ar Germaniei, rdmanea al
capitalele europene importante. venit in Romania Ia sfdrgirul lui 1914, unei jdri mari, al unei culturi mari, al unei civilizagii inalte. cultura nu are
profesorul de literarur[ romanicd Mario Roques confirmd acgiunea cumva gi dimensiuni morale? se intreba Ferdinand in zilele sale de I

intreprinsi pe langi Antanra de unguri. Agengii lor sunr bancherii evrei de r'l
neregdsire suflereasci, in biroul lui de la peligor, la Sinaia, urrde ii pldcea cel i

'l
mai mult sd r5mand gi unde copiii sdi g[seau r[spunsuri la intrebdrile lor.
,]
in primii ani de cdsdtorie participa gi"Maria la intalnirile lor cu ingelep-
ciunea lumii. ii pt[cea s-o audd p" tvtisy citind cu simgire gi inlelegere*. ll
Dar,lncet, incet, Maria se distangase de intalnirile lor, preferand sd audi alte
voci in juru-i. $i, la urma urmei, ce spunea printul Barbu era totdeauna atet i.

de interesant!... ',rl

ti

re$te ca de obicei. ofigerii nu par preocupaF, in timp ce nelinigtea m[ sufoc[, ii


eu sunt uimit simtind in jurul meu atara indiferengd gi bucurie de a trri"za. ,]

in seara zilei de 7 iunie, dr. Romalo esre chemar de regind. Ea il roagd s[-l lr

trimitd pe Ferdinand ia qard, inrr-un repaus complet timp de cateva zile, ;ii
trl
iii
no Ibidem, f. 75. ii
Dt Ibidem. j
i.!
w Ibidem, f .26-27. rl
223lbidem,f.48. ii
na irii,,
Ibidem,f.49. E N. Iorga, op. cit.,p.54.
i
,,BuNUL NosrRU REGE: FERDINRND"
(flltina zi a lRorndniei ffiici RomAniei ar fi insemnat moartea economic[ a firii. S-a
---W-
ficut apel la concursul
tuturor. ,,OdatX deciziunea luat5, vom tlceal Aceasta e tot ce putem face
pentru a nu rupe unitatea naqional5." P.P. Carp intervine: ,",{ merge cu Rusia
. D,r-inic| 14/27 august 1916, la palatul
gine Consiliul de
este a izbi in interesele $rii gi in continuitatea dinastiei. Daci RomAnia are
Coroanil,,Utti*" , RomAni idealuri, eie trebuiau reduse Ia realitatea lucrurilor. Or, aceast[ realitate era
cum nume$te momentul Octavian "i
Goga. Frunt hot[rArea Rusiei de a fi Ia StrAmtori. Doresc s[ fi1i invingi, Pentru cE victoria
vernului de a intra in r voastrX ar fi ruina tlrii".
ai m-arii glrii nu ca si le cer un
sfat, ci ca si le cer Br[tianu protesteazi. Intervine ci rugii ar fi ia
aga fel, incAt nu-mai putem,Xmarr"jn
neurralitate, Constantinopol, e mai bine pentru i, sau w6jmaqi?
"uttr,t ne-a oferit ni rmania a fost
credesiercia...,',_o,Ij:,lli:f,""1,.T:"Jffiilll:i.0"*',:1t"T:Hj1* Austro-Ung"tiu
neputincioasd s[-i impun[ sacrificii. Victoriogi avem in Transilvania o putere
cu unul din guvernele beligerarrr"
a
1r.f.'rir. h n r,i"j; ;i;;;; cd momenrul
venit' Eu, dupi maturi i"R""g*r," de rezistengi mai maie. Iau r5spunderea Pentru cX am incredere in viitorul
9i d"pt r,r;;';"'r'"-#;. care le veEi q[rii". Intervine gi Titu Maiorescu, intrebAnd ce s-a schimbat faqX de 1914 ca
l}nt""-trJ"1ilrTn:T,l:git
ui*it"' lrup," mea, inclin m"i murt penrru s[ determine beligeranqa R.omAniei. Brdtianu rispunde ci se va declara rdzboi
Nu togi cei
numai Austro-Ungariei, nu gi altora, c[ s-a obqinut recunoa$terea unor
adunati impirrdgeau aceleagi
prim-ministrul r'r'c BrdtLnu p[reri. La cererea rui p.p. carp,
dd ."ori.;ft d".i;;il;;;;:
prefaga unui rlzboi cu Ausrria, " aritipaticl "in
forma
,,1e13 a fost
1914,.abstentiunea Italiei,,.;rti;;l;ilr"" ul in
rizboiu_l in niei,
de uzur5, toate acestea rdsturnau "r"
qansele in fa declaragia de rizboi? Camerele actuale au fost alese
to.,,t,'o,t* i,, o,i.*, ce c[ lara a fost consultatil?"Lz7 Th. Roserri nu crede
ffl#H -::iill:ffiLtu"t s-a obsinut ai,,p"ili
asiguriri,"nu f".angii" eutralitate nu erau decAt RomAnia nu poate duce un rizboi greu 9i lung.
l",ri" r"g"l.ri t""ri* a.. efuziune 9i aduce rnari
deja hotl'rete.b;;;i"r., ede ci lucrurile au fost
I.I:c. Brdri""". Ti"urervx ci, dup' boiului, aga cum o fxcea
Aliatilo.r nu a recAgrigat decAi , uriage
Centralii. El nu vede antinor " i"nj"". ," cunoagte sentimenful ei". Asigur[ ci tot popoml se va scula pentru a dezrobi
a gi Br pe fraqii nogtri. Din nou LI.C. BrXtianu: ,,Sunt infrAngeri care sunt faze ale
aptea mare putere in Orientul victoriei. Chestiunea Austriei este pusd 9i majoritatea Europei consacr[

vo i a ie sire ra mare a .
",0
rt'i,il* lx"T?f tri*ilHT ffil l":iHlT
226
Penrru desfxsurarea cons'iurui
de coroani
dosar 13-191' f' l-s;'alex."a*-nlT.grr;;-* Norevezi ANIC, fond casa Regali,
I'G' Duca, Regere Ferdinand poritice, ;;i.lr,
L c"r;i"i;];;'t*orne de ra corroceni, p. 148_152; gi de o intreagx convingere. sunt convins c[ Dumnezeu va fi cu noi; am
Unirii, nr.10 din 25 decembri.
f SZS, i";iiiil du_Coro".,i
in Generatia
in versiuni inedite, in Magazin de la Sinala gi Cotroceni
ir#rli"ff,ilsS, pp. Zs_Z+. 227
Al. Marghiloman, op. cit.,p.I57
124 lon Bulei ,,BUNU L NOSTRU Rece: FenotNAND"
125

incredere in iubirea de neam a intregii giri". Apoi regele se apropie de carp pirerile, dar nu pot Hsa s[ treacx ultimele dumneavoastrx
gi ii reprogeazr ,,cu dulceald" cuvintele zise de el. carp face gregeala de a gi le
cuvinte. Ele nu
sunt expresia adevdratelor dumneavoastri simqdminte.
mengine gi igi declard convingerea ci din rlzboi va ieqi ori hegemonia
imi inchipui ci au
izvorat ln focul discuqiunii dintr-un moment de necugetati
rnanie.>
cea
ruseasc[, ori uni hege- uBa delocr, a rdspuns Carp. ugn da, ba
d.a, a insistat regeler,,. M?or h aceast[
monia germand. R[spunde eseazd lui Carp: ,Atunci ia_gi fiii inapoi
regele: ,,Domnule 9i d5_i in
era nevoie se Carp gi altd datl: ,,in faqa Coroaaei am vorbit
si mi-o aminteqti du-mneata. Dacd interesele patriei de origine ar corespunde
ri a crup ceva, arn spus tot ceea ce cer interesele
cu cele ale Romaniei n-ag ezita sd adopr opiniile dumneavoastri; aieastd
solugie ar fi fost cea mai uqoard pentru mine. Dar, scormonind adanc in
congtiinfa mea, arn ajuls, cu durere, la concluzia c[ interesele Romaniei nu
merg ar5ruri de cele ale Ausrro-ungariei gi, in consecin;d, cu cele ale
Germaniei. A trebuit sd impun inimii mele tdcerea; asta n-a fost ugor; cu
sufletul tornrrar am luat hotirarea de a-mi face datoria fagE de poporul roman,
r.,
rnd
i:il1i"i.Hffi";::il1::1xiJ1i'J#i
Ia Cotroceni. Aici I_a intahit pe blirAnul
Neumal, gennan din Sigmaringen, camerieml sdu de
ale cirui destine le conduc". cand Ferdinand avea
12 ani. ,,Neuman, si gti] c[ in interesul
Incorigibilul carp ii vorbegte de soarra dinastiei in Romania, de fapcul cl $rii cIrui ."g" ,rrrrl a rebuit sd
trag spada impotriva $rii mele de origine. Tu
al
interesele dinastiei ii cornandr regelui sd fie contra rugilor, cici o Rusie egti germarigi ai rlmas gennan,
prin urmare nu am dreptul s[-qi mai cer nimic. bir,
victorioasi nu va tolera o dinastie stdine in Romania gi va aduce o dinastie .""rur de fagd vei face
ce-gi va dicta congriinga. poqi si te inapoiezi Ia
Ghica, Sturdza, Brdtianu, ori carp. Prin urmare, regele era dator, ca gef al sigmaringen. iqi voi inresni
dinastiei, sd se opuni Ia o astfel de politici gi s[ stea al[turi de Germaniazs.
Ferdinand ii rispunde: ,,Agi gregit, d1e carp, cand aqi vorbit de interesul
Dinastiei. Nu cunosc decat interesul qdrii. in congtiinga mea aceste doud
interese se confrrnd5.... Dinastia r./a lrnna soarta ;[rii, inving[toare cu ea sau
invinsi cu ea. Deoarece, mai presus de toate, sd gtigi, dle carp, cd Dinastia
dacd merge r[u, voi fi aici pentru a vd ajuta".
mea este romanx... Romanii n-au adus aici pe unchiul meu, pe regele carol, ,,contez absorut pe dumneata,,,
rdspunde Ferdinand..,,La.zile negre m[ vegi g5si",
ca sr intemeieze o dinastie germani la gurile Dunirii, ci o dinastie naEionall il asigurd Mlrghiloman.zas
scrie mandrr regina Maria: ,,Regele era erour zilei: rostise
gi revendic pentru casa mea cinsrea de a fi indeplinit in intregime misiunea cuvanrul ce fusese
a$teptat, trlsese sabia din teac5. cei ce se indoiserd. de el se ruginau de
pe care acest popor i-a incredinlat-o"zs. P.P. carp incearcd sr-gi impund din
indoielile lor sau se prefHceau cd niciodati nu se rndoiseri.
nou punctul de vedere: ,,Majestate, un Hohenzollern nu a fost niciodatr Nemaipornenita
izbucnire a enruziasmului ii ajuti lui Nando sx rreaci
ceasul greu al jenfei,,.

Pentru cr nu-i fusese deloc ugor. Ne-o spune gi generalu-l


Radu Rosetti:
,,cat a cosrat pe regele Ferdinand aceasrx httxraie"(d"
Romania
Antantei - n.n.), care-l tEia de famiria sa, de reg[rurile " "txror",",
cu .opiteJ, de toate
Germania dec6-t victorioas[ aidturi de Rusia". La aceste cuvinte ,,regele a
tresdrit, rogu la fr95, dar foarte stdpan pe el qi a zis: <Dle carp, respect toate N lbidem,p. 152.
t:.
1.

t:l Valjan, Cu g]lsyt timpului. Amintiri. Edigie de Micaela


Gulea,
t,
J

Ion Bulei, 1916. Zile de


",,_.::*ryd
-Ecurura Humarucas, .Bucuregti, 2013, p. ig4.
i.

]lApud Editura Eminescu, Bucuregti, l97g,p.Z2Z. 232


Ibiclem,p.79.
2E lbiden,p. 105. 'ara, 233
Ibidem,p. 153. I
::
i,i

;r
126
lon Bulei

ideile in care fusese crescut, afard d


insugi lui Robert de Flers: ..Am Drarna uoui Fege ti a fdrii lai
mine insumtir. " $i Rosetti co
Ferdinand a fost cAt a su{erit ca om.
afirma cu atet mai tare cu cAt intr_ DrrpX intrarea in rizboi impotriva Puterilor Centrale, familia de
marelui rxzboi, in toatH toamna anului 1916, mx aflarn ra Mare1e cartier Hohenzollern ia atitudine impotriva lui Ferdinand. inainte de toate,
General gi vedeam p: r:ge de doux ori pe Wilhelm al Il-lea ii retrage gradele militare, onorurile gi decoraqiile. Apoi
zi. o dati nu l-am auzir ocupan,
du-se de altceva decat de cere necesare operagiilor, chiar fratele lui Ferdinand, WiIheIm, ii gterge pe el qi pe copiii lui de pe
o datd nu a arrtat cr se
nu a aritat pXrere de r[u pentru hotirArea lista membrilor Casei de Hohenzollern-Sigmaringen, gi tuturor Ii se inter-
ziarele inamice, fEcut, chiar de cXtre unii zice s[ mai foloseascl acest nurne
nenorocirile ce se ab[tuserX asupra t[rii,
Mircea - n.n.), a primit toate loviruriie cu Dupd cAteva victorii inigiaie, se constatX cX armata romAni era total
t5rie. Cdci regele Ferdinand era adAnc nepreg[titi si facX fagi r[zboiului. Cel mai violent $oc pentru romAni este
clderea Turhrcaiei, Ia 24 august/6 septembrie. I.LC. Br[tianu insugi trecea
A doua zi, pe 15 august 1916 printr-o perioadX extrem de criticX, ne spune I.G. Duca: ,,Br[tianu a c5zut
gard,: ,,R.dzboiul, care de doi ani a intr-un adev[rat marasm. Vreo 15 zile nu a mai fost eI, nu il mai recuno$-
zdruncinat ad6nc vech team, r5t[cea de dimineaga pAni seara din odaie in odaie, nu mai primea
uiitor numai pe temeiul aproape pe nimeni, cAnd ii vorbeai parcX nu auzea ce-i spuneai, cu greu
Pentru neamul nosffu obqine sX rezolve chestiunile care c[deau direct in sfera lui de atribuqiuni'
Era fizicegte ab[tut, aproape imtrdtrAnit, il orprinsese o groaznicX disperard'86.
Acelagi Duca crede ci nu Turtucaia determinase aceast[ c[dere a lideruIui
iiberal. Sau nu numai. Ceea ce deciangase sfAgietorul lui zbucium era fapruI
rena7terea nagionald. Astdzi ne este da cd Aliagii il ingelaser5. Promiseser[ o susqinere, qi ea nu exista. Faprul era
pentru tutdeauna ceea ce Mihai Vite
foarte adevXrat, dar tot atat de adevdrate erau gi nepregitirea armatei, Iipsa
unirea romLnilor de pe cele doud pi
asemenea' un ordin de.zi citre ostagi:
artileriei gi de munigii, lipsa unui comandament capabil, lipsa unei orga-
,,... ve;i lupta aldruri de marile natiuni nizXri cAt de cat eficiente. Elita politicX romAneascd didea un examen pe
cu care ne-am unit. o luptd aprigd vd agreaptd.
greutdgiJe pi, cu ajutot'ur hui Duinezeu,
iu bdrbd;ie ,e_i t"a"iii^i-ri care i1 pierdea pe toate fronturile. N. Iorga avea dreptate atunci cAnd scria
izbLnda va fi a iorrrri. o"-a lunguJ c5,,qara era, in cel mai deplin inqeles al cuvAntului, fXrX st[pAn. Regele insuqi
veacurilor un neam intreg vd va binecuvLnta
Sivd va sldui,2ts. apirea numai din fuga automobilului, ftrX s[ gtie nimeni ce vrea, ce face,
ce mai inseamnX"237

Puterile Centrale concentreazi 40 de divizii in Transilvania, sub co-


manda generalului Falkenhayn qi a arhiducelui Carol, mogtenitonrl Coroanei

235
I.G. Duca, Memoii, vol. III. Edilie de Stelian Neagoe, Editura Machiavelli,
2u Bucuregti, 1994, p.38.
Viitoruldin 16 august 1916. 237
N. Iorga, O via;d de om. ASa cum a fost. Ediqie de Valeriu gi Sanda RApeanu,
'3> Ibidem.
Editura Minerva, Bucureqti, 1972, pp. 475 -47 6.
I
I
1

128 lon Bulei


I ,,ButituL NosrRU Rece: FeRotNAND"
129
i habsburgice. in 2d, feldmaregalul Mackensen trece la ofensivi pe intreaga
frontieri romAno-bu-lgard. Superioritatea Centralilor e zdrobitoare pe toate
fronturile. la fel gi strategia militari a acestora, care era cu atat mai evidentd
I
cu cat de cealalti parre ea lipsea cu deslvargire. operagiunile militare
in Bucovina 9i la Salonic, pentru a sus+ine ofensiva romaneasc[, nu sunt
: desfEgurate... sau sunt cu totu-l insuficiente, cum a fost cazul in Dobrogea.
La 24 august 1916, Ferdinand fi scria farului Nicolae al II-Iea: ,,M-am angajat
I

l
cu toate fo4ele contra dugmanului Antantei, bizuindu-mi pe promisiunea
I ci voi fi susqinut pe toare fronturile. Acum sunt atacar in Dobrogea de fo4e
:
importante inzestrate cu artiierie superioarr gi sunt in misurd si afirm ci
aceste fo4e sunt pe cale sd fie considerabil mdrite". in consecinqd, el cerea
farului si-l susgini pe fronrul transdanubian gi ,,si treacr la ofensivd pe
celelalte fronfuri, aga cum a fost convenit, astfel incat sE fie micgorald
presiunea armat[ la care sunt supus"ts8.

va fi glzduitd familia sa dupi rerragerea din


Buc fugi), Ferdinand o trimite pe regind la Iagi,
intr alul siu, Maria scrie cd din imboldul ei s-a dus
ia Iagi pentru a vedea cum gi ce, tocmai pentru cH Ferdinand. nu se interesa
de nimic). La 1l noiembrie 1916, regina nora ca pe Nando nu-i vdzuse deloc
de mai mult timp, degi situagia era disperatd, cd nu-i trimisese niciun mesaj, rl

nu luase nicio misurd pentru eyacuarea familiei sale, nu se interesase de li


l

ceea ce ficuse Maria. in ziua urmdtoare se duce la Cartierul General tocmai


pentm ci fusese anunfat[ cr va trebui si plece. ,,oricat de greu de crezut ar
pxrea, nici nu i-a trecut prin minte ce s-ar alege de noi dacx ar trebui si
plecrm! Totul a fost plSnuit de cartierul lui General, dar eI nici mdcar n-a
intrebat ce cale vor apuca regina 9i restul tami copii
cu mine gi am avut cinci." Degi obignuitd a lui
Ferdinand, Maria era furioasl, ,,clci toat[ ci t cea
care a purtat greutatea a tot ce trebuia rAnduit, dar acum lucrurile nu mai l

pot spune ci voi merge acolo


mi mulgumesc sI merg unde i

i pe Baliif s5. se ocupe.

m Apud constantia Botoran, Ion i


calafeteanu, Eliza campus, viorica Moisuc, 23e
lbidem,pp. 230-231.
Romin! si conferin;a de pace de la Paris (i9IB-1920). rriumht principiului il
. 'i
Maria, Regina Romaniei, rurnal de rdzboi. jgr6-IgjT.Traducere de Anca
naqionalit5lilor, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1983, p. 139. --
Brrbulescu. Edigie de Lucian Boia, Ed.irura Huma'itas, ):
tl
Bucuregti, 2a14, p. J54.
I

I
r. a.
-'t
130
lon Bulei BuNut- NosrRU RrcE: FenolNAND" 131

Dumnezeu, sau soarta, sau noro


increderea in cei care ar fi trebuit acea toamn[ a anu-lui 1916. Dar m[surile energice pe care le cerea regina nu
s
puteau fi luate de un rege aflat la inceputul dornniei, ftrX mijloace de
presiune asupra mediilor politice gi sociale gi, in plus, neinzestrat deioc cu
acele calit[qi ale omului politic obligat s[ acgioneze in situagii de excep;ie'
mulsi nu si-au
Tll;lliltilroARrE in plus, Ferdinand trebuia s5 iasx invingitor gi in rizboiul cu eI inzu9i. $i nu
.r" d.Io" ugor. Ar fi fost greu chiar 9i Pentru cineva inzestrat cu toate calitdgile
se ciutau vinovagii pentru starea de
prans in care
politice gi aflat intr-un mediu convenabii. Era imposibil in cazul in speqX'
ii reprogeazi regelui fapiur cx s-a agigat din rxsputeri se g'sea qara. Maria Ferdinand s-ar fi simlit, se pare, mai bine intr-un castel din Sigmaringen,
ae itatut sXu major,
care l-ar fi prins in mreje.
$i nu exiita vindecare dac5 nu avea sd fie txiati
liber si faci tot ce voia. Nu in vAltoarea unei glri aflate intr-unul dintre cele
parrea bolnav[ a sr6]'ii de fapt a
societ[fii romaneqti mai furrunoase momente ale existenqei sale. $i care demonstra a fi nepre-
or' credea Maria, eI, Ferdinanh, nu vedea care era in acel moment. g[tit[ sX fac[ faq[ siruaqiei.
partea bornavd. $i, atata
urile nu puteau s[ se schimbe in bine.
La 28 noiembrie, Maria are o nou[ discuqie cu Nando, ,,discuqie lung[,
$elile ar fi acceprar, mai degrab5,
in incercarea de a-l convinge sX asculte ce avealn de spus, s[ ascu]te ceea ce
fXcuserX sau, in fond, nu fXcuseri
nu ved.e gi nu aude, tr[ind intr-un cerc strAmt, s[ asculte lucrurile din
siru are c are ar n p e rmi s, u,-;ffiilT:ff
re _
t;J1:TTi.,'*::
din iur. Vinovagi ar fi apirut ca fiind algii, ilifT;.:
:"i,
9i nu ei.
Mai ales Maria igi asumd identitatea- de
suverani peste un popor care
acum suferea adanc..$i ii atrage atentia
lui Ferdinani.x *"16 dintre cei
din jurul lui il mint gi il silesc sE-i
,rrr*u, etenii lor in functii ca nu
gesut in juruI lui o pAnz5
bui, crede Maria, ca el sI
Igi de rnisurX. Ar trebui si le spuni:
despre care vorbigi sunt false, ceea
ce sustineti cd aveli nu exist' decAt
pe hArtie, vE ascundeJ sl'biciunile
acuzAndu-i pe algii. Generalii vogtri Crede c[ Nando nu simte lucrurile a$a cum le simte ea, pentru cX ,,mintea
,""t i"""p"lii $;;;'""'t'
unii pe algii decAt si salveze
1ara,,i+z.Maria ,u ,.f"r"" i" p,
de cdtre oamenii incapabili ai iiberalilor,
cum o aratd gi
cu amirarur Fournier gi cu st. Auraire,
ministrur Frangei la Bucuregti, din
22 noiembrie 1916. ,,Trebuie sacrificat
micar Iliescu, care in randurile ror
(ale lib
un triddtor,,, ii mai spune Maria.
ca roat
insd cl $tie
;.""frr;,j:,ffiXJ;:;:,',Tl::"'Tili1 egti atAt de departe, acolo, it ceruril"tnt.

241
lbidem,p. 369. 2a3lbidem,p.254
2a lbidem,pp.228-229. 24lbidem,p.255
245
lbidem, p.255.
132 lon Bulei Buttut- NosrRU neoe: FEnotNAND" 133

A doua zi vorbegte din nou cu Britianu, cu Ferigo, cu Nando ,,gi niciieri nici din parLea lui, nici din partea alor lui, Antanta singurd e rlspunzitoare
vid limpede ce por face - fiecare nu face decat sd md impovdreze gi mai
1i

nu pentru tot dezastrul in care ne afldm". ,ii'

tare cu convingerea tot mai fermi ci aici se sfArgesc toate". Dar Maria se
ambigioneazi: ,,Trebuie sd merg mai departe, locul meu e in mijlocul Au ioc dispute in leg[tur[ cu schimbarea de guvern. I.I.C. Britianu nu ll

frrmantirii, printre strigrtele de disperare". ii scrie qi garului, lui Nicky, wea s[ cedeze puterea partidului advers, condus de Take lonescu. Cel mult,
i

v[rul ei, ia 4 decembrie 1916, trimi$nd scrisoarea prin amiralu] Fournier. propune el, s-o impart[, Iiberalii pdstrAndu-gi partea cea mai mare. Brdtianu
,,cand mE gandesc ci s-a ajuns aici! ci am ajuns si lucrez eu, eu!, la politici merge pAnE la ameninlarea cu demisia. Dar, de data aceasta, Ferdinand aratd
inalte in asemenea clipe - n-a$ fi crezut cI e cu putin;X!,'26 puprrd fermitate. Este susginut de regind. O situagie mai bund de a iegi de sub
La 5 decembrie, la zorreni, se intdl'egte din nou cu Nando. constatl tutela iiberal[ putea sd nu mai apard curAnd, gi era bine sd profite de pe
generalul Prezan urma celei de acum. PAn[ Ia urmX nu va fi o schimbare de guvern, ci doar
te$te o scrisoare fo o remaniere. Patru conservatori ai lui Take lonescu, cu el in frunte, intrd
care 1l anunta cd in guvern. Dar liberalii pdstreazd gefia acestuia gi ministerele cele mai
gedinga Parlamenrului. importante. in concluzie, regele nu dispunea de oameni care sd-i stea
impotriv[ lui Brdtianu. in felul acesta niciuna dintre pd4i nu e satisfrcut[,
urmeazi o nou[ intdlnire intre Maria gi I.I.c. Br[tianu. Acesta igi dd dar m[car niciuna dintre ele nu cAgtig[ in mod special.
seama cd regina ii este potrivnici in acel moment qi cd inlocuirea lui
Iiiescu a plecat de la ea. El ,,gtie ci e mai puternic decat mine, dar gtie gi La Iagi se vorbegte despre diversele orage din Rusia unde autoritilile
cr eu sunt singura fo4i care i-ar putea pricinui supdrxri", scrie Maria. romAne s-ar putea refugia: Harkov, Ecaterinoslav, Poltava... ,,Dar, degi
Discugia nu putea sd ducd la niciun liman, constari Maria. Britianu era primesc gAndul, scrie regina, mintea gi inima mea incd nu-l pot accepta. SI
obignuit cu puterea gi stdpdnea mijloacele de a o pisrra, avea parridul cel ajungem proscrigi, rdtdcitori care nu mai au nimic al lor - cum se poate
mai puternic ai avea modalitdgile cele mai Ia indemani pentru a infrange indura asemenea gand? Cum vom ftdi? Pentru ce vom munci? O, nu, Domnul
orice adversar. chiar ii dx de injeles Mariei, desigur poiiticos, c[ nu era o sd ne ajute sd nu se ajungi acolol"247
idee ingeleapt[ si intre in lupt[ contra lui. Nu ,...rrro"gt. ci ar fi lipsit Ferdinand gi Maria poart6 multe discuqii cu premierul Brdtianu privind
ceva armatei sau cd a existat neorAnduiali in conducerea rdzboiului. evacuarea. ,,Niciodatd nu md simt mai descurajatd, ba chiar mai umilit[,
Tdgiduia orice dovadx. ,,Pe dinafard era calm gi merancolic, spunea ci e decAt dup[ discugiile cu el", noteazd regina. Familia regald ar fi dorit ca
dispus sd dea inapoi in fala mea, fiindcd regele a suferit deja Jesrul gi c[ Mareie Cartier General sd nu fie mutat tot la Iagi. Britianu e impotrivd,
n-ar vrea sr fie el pricinx de neingelegeri intre un brrbat gi soqia lui,,, scrie ,,fiindcd nu vrea ca partea militard sX aibd vreo putere adevdrat[". Regina
Maria. Era o impertinenE5 pe care Britianu gi-o permitea. o fxcea de la ins[ igi dEdea seama c[, intr-adevdr, numai o conducere militar[ real[ ar fi
$i
indllimea bdrbarului care gtiuse, zece, cincisprezece ani inainte, si reziste putut aduce oarecare ordine intr-o administralie ,,de-a dreptul putred5".
farmecului unei femei foumoase cum era regina. cheile erau acum in Se discut[ mult de o vizitd a Mariei la Nicolae al II-Iea, ,,sd vorbesc cu
mainile lui, chiar daci dezastrul prin care trecea ;ara il acuza gi il garul gi si-l rog sd fac[ un efort supraomenesc ca s[ salveze ce a mai rf,mas
condamna si faci pagi inapoi. Referitor la intalnirea cu Brdtianu, ii spune din Eara noastr[". Dintre cei care fHceau parte din cercul Palatului, Maruca
regelui cd nu se poate discuta cu acesta, ,,fiindcd vorbegte tot timpul, Cantacuzino era cel mai vizibil de partea acestei idei, pe care Brdtianu o
mdrurandu-qi la o parre roate argumentele. Nu a recunoscut nicio gregeaii, respinge, considerAnd cd ar fi un gest prea umiiitor pentru regind. Maria
ins[ declari c[ accepti orice umilinqi dacX o vizitd Ia tar va serr.i la ceva.

24lbidem,p.2€'5 2a7
lbidem, p.282.
134
lon Bulei 135
,,Bur.tul NosrRu nece: FEnotNAND"

$i Ferdinand este de acord cu ea. urmeaz[ ca Maria


sx-i scrie surorii sare ce privegte lara mea, starea de faptimi rxpegte unul din avantaje, fiindca EU
spre a vedeain ce mdsurH vizita ei era bine-venitd ra curtea
qarului. eram cea care Putea obgine mai mare uqurinl[ favoruri de la qar'
"rri., lntr-un fel,
Ferdinand nu se inqerege cu Br[tiamr puteam sd fiu cu adevlrat de ajutor ldrii, dar acum s-a terminat'
gi de ce:
in murte privinte. Regina explicd
imi slibegte prestigiul intr-un sens vulgar, iar nemultumiqii s-ar putea sI
imposibil si il combaqi pe Brdtianu, trebuie s[ fim
',E imediat face o problemd observe - stianii lucruri se mai lntAmpl[ in ziua de azi,
jirii(Ferd
personald

periculos,
:'$il::'J'rT;:ilff;:#1,ffi: pregdtiqi pentru orice"2s0. Tot in jurnalul ei, mai scrie Maria: "Poate
ordirr"" veche din Rusia era de-a dreptul imposibilx, dar era ordinea
pe
cl
care
*t"u vrem si facem ordine, sd o cuno$team din copil[rie, iar numele laruiui purta atata
glorie.! $i, cand te
aducem iumini gi aerin potr"ri"i,-rtrlt^tu sffirqit. Acum
a fost linut in jo" ,o, timpul cu ar g1ndegii c[, prin proasra lor cArmuire, 1-au dus la un asemenea
i; niqte fiin1e cu
popularitatea, dar acum Nando e mult Junt prizonieri aipropriului popor... E de necrezut gAndul c[
vechea amenintare gi-a pierdut uterea ca o putere mai presus de a tuturor au ajuns fXr[ casi"z5r'
mai noi gi mai curate. Dar noi rem sd
:; ceea ce ii este dat lui Ferd.inand s[ tr[iasc[ in toamna lui 1916
este o
trlieqte ca fiinql
drami dintre cele mai cumplite. Pentm ci, rege fiind'
tot ce
responsabili tot dezastrul. Toqi il acuzi in primul rand pe el pentm
se intAmpli. pentru mo4ii din armata romAn5, mulqi
dintre ei ucigi pentru
cX nu au avut armele poiritrit" sau nu le-au ar.rrt deloc,
n-au a'ut munilie
suficient[ sau nu fuseseri preg5tiqi s[ lupte, sau, cum s-a intamplat
adesea,

nu erau condugi cum trebrria. sute de mii de oameni pleac[ in beienie fxrl
si-mi salvez gara. E aproape peste puterile s[ gtie und.e. Existd mii de mlrturii din acele zile care descriu dezastrui'
mere sx plec eu acum, am atatea aI
de ftcut, depind atarea de mine gi
s:ar putea si
Spicui* la intAmplare. Iat[-l pe Nichifor Crainic, proasp[t absolvent
md intorc doar ca sr pdr'sesc sunt
n9u tara penrru totdeauna, d"cx misiunea Facuit[iii de Teologie din Bucuregti: ,,Arde (ara noastr[. Drumuriie
$n mea se va fi dovedit in van...,,.
val-vartej de care, d-e clruge gi de oameni, blrbagi, femei 9i copii de-a
valma,
Degi Brdtianu incl se
prea mulgi cdzand in b[ltoace gi ridicindu-se plini de noroi. cate o femeie o ia razna
susginltori sfrrgegte pri
lui Ducky, ,o." o telegramx pe cAmp ptot..rl in brage, po"t" de groaz[' in mrrltime' soldagi
,,."
"i, scrie: teia vine la "orrni,xgi sfxramate au luat "ebt'n5 I.G. Duca ne
30 decembrie gi Maria ,xrt"gi airr 9i ei drumul Moldovei"2s2.
,,Nu e momentul potrivit si mE duc. situatia
familiei prea incordati" (tocmai fusese
ucis Rasputin)2ae.
pistreazi gi el o amintire din aceie vremuri de bejenie: "spectacolul
schilozi,
drumurilor era de nedescris: b[rba1i, femei, copii, bolnavi, b[trani,
pe jos, in tr[suri, in clruqe, c5iXri, umblau in ploaie' pe vAnt' pe frig' pe
Revolugia rusx nu cade bine pentru
familia regarr romand. il tarau dupi
toatd famiiia imperiald rus5, este indepxrtat, Jarul, cu ninsoare. unii adunaser[ in grab[ ce putuseri din avutul lor Ei
iar Maria comenteaz[: ,,Din lihniqi de foame
punctul nostru de vedere, situaqia Rusiei ei. Allii nu mai puteau inainta 9i c[deau sleiqi de puteri 9i
e foarte tristx - nici micar Nikotai lor erau lisate
n-a fost acceptat in fruntea armatei. de-a lungul goselelor. Algii mureau prin ganquri gi trupuriie
Marii duci sunt dati Ia o
E foarte important pentru mine gi f"*" ..r rotrrt.
Nando, mai ares pentru mine; iar in ceea
250
lbidem,pp. 390-391.
251
2aB
lbidem, p.288. lbidem, p. 389.
2ae
lbidem,p.296. 252
Nichifor Crainic, zile albe, zile negre. Memorij. Edilie de Nedic Lemnaru'
Editura GAndirea, Bucureqti, 1991' p' 108'
136 lon Bulei ,,BuNUL NosrRu Rece: FeRotNAND" 137

pradi corbilor"?s3. Duca prezint[ $i spectacolu] tinerilor care urmau si fi.e plac de obicei, dar nu Ie pot evita acrun -, a fost atunci lupta dintre congtiinla
inrolagi in armat5, gi care, neputAnd a fi transporcaqi spre Moldova cu trenul, mea gi inima mea. congtiinqa mea a avut dreptate. Inima mi-a r[mas pugin
mergeau pe jos, unii descul;i, alqii fErd haine, cergind mAncare... Sunt trist5..."Es. Adaug[ apoi: ,,ce wegi! Nu se poate uita locu] uirde te-ai nxscut.,.".
imagini ale dezastrului adus de incapacitatea unei clase conducdtoare care,
$i continud: ,,ce ciudati este via;a! un mare numir dintre ofigerii ce luptd
asrfel, d[dea exemplul neputinlei sale. sunt pagini de durere, cum inta]nim impotriva ogtilor mele au fost prietenii mei, camarazii de regiment. il cunosc
de pildl la o. Goga, pagini care descriu o istorie a pierzaniei unui popor. bine pe Mackensen, care locuiegre, se pare, in palatul meu la Bucuregti. Nu-l
$i
Ia vecinii sarbi rizboiul lrsa urme teribile, dar stdruia peste durere mai cunosc mai puEin pe Falkenhayn. Adversarii mei considerd cd aceasta ar
multi demnitate. Tocmai in aceste zile, principele carol demonstra unde se trebui si creeze legdturi cu regele RomAniei. Nu gtiu ei cd niciunul dintre noi
putea ajunge atunci cdnd demnirarea lipsea, adicd la chefuri gi plimbrri cu nu are de ales gi cd ceea ce se impunea pentru mine era de a apira Romdnia
automobilul in compania femeilor. La 12/25 noiembrie, Maria se duce la gi de a asigura independenga ei in prezent gi grandoarea sa i:: viitor. Nemgii
Ferdinand, aflat in acel moment la Perig, ca sd discute din nou despre carol. spun: Germania mai presus de toate. Eu am spus: Datoria mea este mai presus
Regina era de pdrere ci principele trebuia s[ meargd pe front. Ferdinand de toate"56. Era asumarea responsabilit[qii.
insx nu voia a-i pune viaga in pericol. ,,Avurdm cateva convorbiri in care ii
spusei tot ce aveam de spus"2sa, conchide Maria. Din clipa in care acceptase sd fie mogtenitor al coroanei Romaniei, cu
greutatea onoarei de a fi regele acestei q[ri, in spate, Ferdinand nu putea
Toatd domnia regelui Ferdinand ar purea fi rezumatd in gestul pe care face altceva decat ceea ce funcgia ii impunea. Regula oricdrei fiinge morale.
i-a fEcut in augusr 1916, hotirand intrarea in rrzboi impotriva puterilor Nu ficeai jocul care fl se impunea, abdicai. Ferdinand insd nu ficea acest joc
centrale. ,,Intervengia Romaniei de acord cu guvernul meu am decis-o. ofl moral in abstracto. il fecea din posrura de rege al unei giri pe care o iubea.
cat m-a costat! ReqineEi, pentru mine acesta a fost momentul cel mai Mai mult decat o iubise unchiul sdu. ,,sunt convins cd oricare dintre ai mei,
dureros, cel mai nelinigtit din aceastr serie iungd de incerclri. De cand am in locul meu, ar fi ficut la fel...", declara eI in 1917. probabil cd aga era. Dar
urcat pe tron gandul Ia rolul pe care trebuia si-l joace Romania in marele i-a fost dat lui, nu fratelui s[u, nici unchiului sdu (ne putem intreba, oare
conflict mi-a absorbit toate minutele viegii mele. Aceasta era marea ce s-ar fi intamplat dac[ pe tron in 1916 ar fi rdmas carol I ?), s[ se gdseascd
indatorire pe care nu puteam sd o evit. Ce lupte! Ce dezbateri interioare! la oraz in pragul istoriei. $i istoria I-a gH.sit Ia locul unde trebuia sr fie gisit.
Inci de La incepur, mi-am impus aceasti reguld de congtiinld: sd fac comportandu-se ca suveran al Romaniei, nu ca principe gennan. $i a fost,
abstracgie de mine insumi, si nu gin seama de originea mea, nici de familia cu adevxrat, clipa de glorie a regelui Ferdinand al Romaniei. Numai atat, gi
mea, nici de sentimentele mele personale; si vdd numai Romania, sd md ar fi fost de ajuns ca el si faci istorie. Dar a fost mai mult. A gtiut si fie la
gandesc nurnai la ea, numai pentru ea. Nu pogi si domnepti asupra unui iniigime gi atunci cand tunurile au incepur sr bat[, gi atunci cdnd pra a
popor pentru tine insugi, ci pentru acest popor. Aceasta imi pare a fi trecut prin clipe grele, foarte grele.
onestitatea unui rege. Eu m-am str[duit sr-i rdman fidel... M-am simgit Nu pierde in niciun moment leglrura cu trupele de pe front. impreun[
consolat pentru cd am vdzut cu certitudine drumul de urmat. Dar, in acelagi cu soqia sa, regina Maria, sursa lui de energie, le viziteazd continuu gi
timp, resimteErm o mare tristeqe, pentru ci ingeiegeam tot ce acest drum mi urmdre$te refacerea lor dupd infrangerile din toamna gi iarna timpurie a
va indepdrta pentru totdeauna de familia mea, de amicii mei de odinioari, anului 1916-7917. Ziarigtii cer informagii privind luptele de pe front.
de afecqiunile copiliriei. A fost - iertagi-md pentru aceste mari cuvilte, nu-mi

25s
res Frangais et Ia Roumanr'e. Textes choisis par paul Desfeuilles et facques
2s3
I.G. Duca, op. cit,
pp. 84-86. Lassaigne, Bucarest, 1937, pp. 35-36.
b Regina Maria, Poviitea uiegii rnele,vol. III, pp. 105-106. E6
Ibidem,p.4l.
138
Ion Bulei

Dar Ferdinand detesti ziarigtii. Maria


il contrazice, spunandu-i cE nu toti
ziarigtii sunt de detestat. unii chiar sunt
foarre folositori. c" lea 5Q de ani speraotele r)o oot'
vorbit neapdrat2sT. """;*;;b";
-intr-una
Urmeazd al doilea gest prin La n/za august 1917, Ferdinand implinegte 52 de ani. Maria ii
dintre deplaslrile sale one' dXruiegte o sticl[ de parfum gi un boi de sipun (un cadou de r[zboi, cum
5 aprilie 1917, el le declar5 sold
"1"1 glumegte ea in jurnal). Noteazd gi cd erau cu tofii mai nefericili decAt cu un
cact
in in urm[, anul in care romanii frcuserd marele pas. Ce urmase?...
tori.
cu bragul vostru pXmAntul unde v_ati urmaseri boli, dezam[giri, nenorociri - dar parci fuseser[ mai ugor de
vostru, cX pe lAngX rdsplata cea suportat decAt aruncarea zarurilor. A devenit mai puternicl 9i mai adev[rat[
recunogdnfa neamului nostru leg[tuta dintre suverani gi popor, ,,o legifur5 bazati pe increderea sinceri,
stipAni intr-o misurd mai largi niscut[ din dureri induraie irnpreuni, fXr[ crAcnire' in astfel de clipe,
pdmAnt. Eu, regele vostru, voi suntem atet de rnAndri de armata noastrl 9i de eroismul ei spiendid, incAt
fi ni se veselesc inimile, incepem si credem in viitor"2s. Trei zile rnai tflrziu,
parricipare la treburile statului.
in timp ce se indrepra spre onegti impreunx cu Elena Suqu 9i colonelul
Ballif,1a invitaqia gen. Averescu de a face o viziti pe front, Maria aude
tunurile bitAnd in deplrtare. Ajungi acolo, generalul Averescu ii duce pe
o inXlqime de unde se vedea Tg. Ocna. ,,Panorarna era minunat[, ni se
in frunte cu Ferdinand I, gtie intindeau la picioare toate pozigiile, uimitor de aproape." vine 9i gen.
sd se
orienteze. N. Io cuvantare' Vditoianu. ,,Mi ri*q."m adAnc emotionat[ de apropierea de locurile unde
$i regele, ca rep ,, o rllt'u """"-:l:_1T:b_i
angalare Pe
bravii rnei soldagi igi dau viegile... Am simqit, mai mult ca oricAnd, cAt de
front. $i fronnrl FXrX sX arzdtor iubesc lara aceastal" ii descrie aceastX senzafie 9i lui Ferdinand, care
pe care le purta revolulia rusi.
de inovaliune democraticd intron"re
Dimpotri i"ffit:ltoeJ ii implrt[qegte sentimentuil. La fel gi generalii care o insoleau. ,,in ultima
d" revorugia rusi,,, cum se exprima vreme s-a nXscut in noi o n[dejde nou[, mulgumiti curaiuiui armatei
o. Goga2se' A fost o migcare poriticx inteligentd. noastre, care apXri cu atAta eroism atat cet ne-a mai rEmas de apXrat."261
Gesnrr unui rege, bine sfttuit,
care pizea de primejdii preientul,
asigurEnd viitorul.
La 26 august/8 septemb ie
1977 ,Illando gi \4aria vtziteazl spitalul de Ia
Colofenegti. be aici e1 pleacX la Adjud gi Sascut. Merge spre locurile unde
," i"r, Iupte. Maria r[mAne Ia spital, ,,printre suferinzi. Sunt in stare si
stau cu eitre gi ore gi sd Ie aduc tot felul de r:Xsfituri mirunte, s[ Ie vorbesc,
si le mAngAi capetele indurerate, si ascult necazurile fiec[ruia... in fiecare
zi, aceleaqi scene de suferinlf gi in fiecare zi, in adancul inimii, imi repet
ce nebuniel Ce nebuniel Ce nebunie! De ce atAta suferinqd? De ce atAtea
?62.
vieli irosite? E cumplit, e monsrruos, dar, in acelagi timp, e mHreg..."
257Maria,
Regina RomAniei, /urnal de rdzboi. jgl6_1gj2...,p.
2s8
Apud Neculai Moshior, Ion Dinij5, 145. 260
Maria, Regina RomAniei, Jurnal de rdzboi. 1917-1918"'' p' i34'
25eApud V;il; i"p". .., op. cit.,p. 116. 261
lbidem, p. 138.
C.L Stan, of. cir.,p. gg. 262
lbidem, p. 163.
140 lon Bulei ,,BUNUL NoSTRU Rror: FenotNAND"
141

$i Maria vorbegte despre un fronr care incepea sd devind instabil. Din cauza nedescris. ,,suntem copii in arta rizboiului,
ii spune Maria. suntem atat de
rugilor ,,situ isperati. Kaizer Bill (porecla lui nepricepuii - dacr germanii chiar arunci impotriva
Wilhelm al noastr[ fo4e mari, ce
ruse - n.n.) se plimbi prin lara putem face? Nu suntem in-armaqi indeajuns
noastrd ca la
pentm a ne impotrivi unui atac
Argeg si depund coroane de flori masiv din partea lor. Am fost condu
pe mormintele unchiului gi mirugii gi si verse careva lacrimi de crocodil prea numeroase impotriva noastrE
peste monnintele celor doi pe care, cat erau in viaqx, i-a detestat din toat5
inima"za. Kaizerul a cilEtorit apoi, pe Dundre, de ia Giurgiu la cernavodd,

pedeparteinsrareavorunrardu,""";,1?",T"1f lJi:;"tfi
ar putea fi un adevdrat conducdtor, conducitorul
,?i;r".'.%:';:;
nicio bucurie cum teritoriul;irii peste care eI domnea era cilcat de rugi de care are ateta nevoie
fara noastri acuml vai, de ce nu sunt eu rege? M-ag duce peste
in Moldova gi de germani in Valahia. tot, ag vedea
totul, a$ vorbi cu solda;ii gi ag rdmane printre ei
pani sx md adore
meu - ag fi o ",
gi ar pleca bucurogi la luptd in numele "j,rrrg.
Ferdinand e cat se poate de trist. pe 13 septembri e r9r7 moare tandrul realitate in rAndurile
lor' nu un nume!"267. Maria.avea convingerea cd, dacr
pictor A-lexandru Romano, aflat cu regere la Marele cartier General. Era trupele ar acfiona
ferm, sub o conducere inteligenti,
,,ar fale minuni,,. i;;;;rea, pe d.e
aiti parte, cd nu injelegea nimic din situagia de pe front,
,,in afard de faptul
cd nu e bund"268. t'

rizboiului, gi ii atrage atenlia lui Ferdinand: ,,Rugii sunt mult mai bine Maria e vizitatr de Ferigo, atagatul militar ar ltariei,
ra 27 septembrie.
Acesta ii cere reginei si-r numglsc' pe Averescu
organizaEi, mult mai ordonaqi, soidalii sunt bine ingrijiqi, incurajaqi gi in fruntea armatei,
deoarece solda;ii au incredere in el. ii
condugi. La noi multd neglijeng[ gi dezordine". -rl aftage atenlia ci nu existr o mani
I

$i-Maria nu ezit[ sd
prevesteasc[: ,,vdd zile negre in faqa noastri griji mari, se prea poate sd
- i s-o simtd. Maria recunoagte c[ are
ne a$tepte vremuri negre. Niciodatd n-a fost mai ingrijordtoare situagia ndo, el niciodatd nu vrea sd ia misuri
noasrri..."2*. [...] ,,Trupele noastre au trebuit sd se retragd in valea care se contrazic intre ele il deruteazl
oltului, mai inrai in bun[ randuiald, pand Ia granitr, dar odat[ trecutd imea situaqiei fiindcX pur gi simplu nu
graniga retragerea s-a ficut in mare dezordine, de gs?" zos rudi!". Regina incearcl totugi si facd i

[, Ia Buftea, pe Nando, pe generalul


La 23 septembrie incep si vind gtiri de pe frontul din Bragov. cu o seari lAngX principele Caroi, gipe prin_
inainte, cind cu Maria. Aceasta ii vorbegte despre ce va insemna invaclarea cuti, noteaz[ regina, tot incercAnd
qdrii de c5.tre germani, adici distrugere sub roate formele gi o umilingd de ea de ceea ce ffebuie s[ fac[. pentru
o femeie' a se amesteca in treburile militare l

e o sarcind care nu-i atrage ti::


1i
rii
r'i
iijj
2& Ibidem,pp. i93-194. 26lbidem,p. 160.
2e lbid,em,p.
155. il
265
267
lbidem,p. 164. il
lbidem. 268
lbidem,p. 1d5.
',!
it,
tl
t
L-
142
lon Bulei BuNut- NosrRU nrcr: FeRotNAND" 143

nicio recuno$tinfi, dar, pani ra urmd,


sunt regina grrii acesteia gi nu pot adev[rat fara au pe buze acelagi striglt: ,,Ap[rali-o! Ap[raqi-o! Nu e cu
cu mainile in san privind-o cum pierer sta
soldagi. cei de ra cartier l Generar
caior rrebuie sx umbre printre putinq5 s[-i ingXduim dugmanului s[ se facE stXp6'n pe ea ftri impotrivire.
r" atat de incet, incat inrotdeauna Ce face annata noastrd? Cine minte? A cui e vina? Ce e putred?"z7i
spun cx Nando sau caror trebuie -ig.x
sx plece sE viziteze ;p;i. cand
siruaqia mai buni. Dar situaqia va fi
,,r, ,. irib.rrrdtife$te deioc gi arunci De parc[ n-ar fi. fost de-ajuns durerea 1drii, nenorocirea vine 9i in
rnai pleca? Am vorbit cu RAmniceanu cand vor
gi cu caror, insistAnd cit am
putut in mijlocul familiei 1or. Mircea, aI gaselea copil, cade bolnav. Are febrE tifoid[,
problema aceasta. Mi-au jurat
c5 u, -.rg". oamenii incep o boalE care nu se gtie de unde a venit, pentru ci la Palarui $tirbei n-o mai
sH se intrebe de
ce.n-a fost vdzut pAnd acum niciunul
dintre ei printre soldati nici nu e avusese nimeni, gi copilul nu se dusese in alti parte. O boall cu mult[, foarte
mirare"' Regina il cheam[ pe Ballif, - de
9i ." ,"rti;;;;; pxrerilor sa]e. muitl temperaruri. CopiIuI se chinuie trei sipt5mAni. $i se stinge din viagd'
"I-am lSsat pe Nando gi pe daiiirsx votbe"scx "rirtir,
intre ei. L-am Ferdinand st5 puqin lAng[ copi]ul s[u. Nu suportd plAnsul dureros al
ridicdnd mult vocea in-camera .lxtur"ii, pe Nando
dar Barlif a rrmas",rrit acestuia, Nici Maria nu suport5 (cine ar izbuti?), dar este intr-un continuu
Bietul Nando e exasperat gi lnnebunit foarre carm.
de atatea discugii care se contrazic du-te-vino. insemnErile ei din acele zile sunt ca un strigit, ca o rugi. DupX
intre ele - dar acum trebuie si-iascurte
chiar daci il infurie ingroziror, TREBUIE f"
..i care nu gi-au pierdut capul, aceastd durere ea n-a mai fost ceea ce fusese: ,,A murit Mircea. Erau gase,
si ascu e! Jara trebuie sarvatxr,,26e acum nu mai sunt decAt cinci... A murit Mircea!... A murit Mircea!"272.

3t"rrTltffi:;Jt-r*.
Generalului Arrerescu i dI comanda unor trupe

Pe 29 septernbrie, fiica ror Lisabetta


imprineqt e 22 de ani. Nu e o
aniversare veselx' Artxdatx
organiza un bal. oare se va mai
:"girn
vreodari in castelele ror regarelit dansa
intrJaba Maria pe Ferdinand. Iau prdnzul
la scrovigtea' ln comporrament gi
in vorbe u"i";;;;;;,ru er decat
reproguri, pentru ci, ra fel ca totdeauna,
nu prevedea nimic, nu organiza
nimic, nu gtia nimic.Ji ea ffebuia
si pregXteasci totul gi sX fug',
trebuie sd-i spunem.l ce alt cuvant ,,cici fugd
r-"t potirriz,,. Era dureror, .r,,'ilitor.
se vede cX o reginl nu poate ,,Dar
regin' nu poate fi luatx prizonieri ,, ., ,x girrx pi"fr'alr9*"rr.rirri, o
r,mAne locului

dugman"' o invidiazr.pe i\riartha


- n un t: iumf prea mare penrru
Bibescu, care i-a m5rnrrisit cx
chiar gi in cazul un( ' ea ar rdmane

acea,,priete,,i.,,ai.,tJ"';ffi i:-:f,;:;i:ffiTT,',1:ifl1ffi#"tT:
care-l cunoscuse in 1909,cu prileiul
vizitei acesruia in Romania. ,,Eroismul
Marthei, observa ironic Marii, nu'po"*
zicaravulgar5, Martha intotdeauna
i decat cle un anume fer. cum zicea
u" .i1"" in picioare gi va qti unde_i
interesele."270 Maria ii spune
r,l r'"riin"nd cx togi cei care_gi iubescstaucu

Romaniei, furnat de rdzboi, tei6-1e17...,p.167


il H,HL:r.t;:a 271
Ibidem.
272
lbidem, p.199
,,BuNUL NosrRu Reoe: FeRotNAND" 145

@e fac ncpii, ?ntrebanea f<rftrror cantacuzino, am g[sit-o pe regin[ langd el. Ea mi s-a adresat cu c[]d.urd, cu
vocea tremurEtoare, stdpAnin mpresionante.
M^-a rugat sI accept propune datl regele nu
a fost intr-o pozigie atet de c leavoastrd nu
ca reginE, ci ca sogia acestui om atar de nefericit.u SpunAnd acestea
ea ii
strangea mana. Ag fi vmt si fiu la r00 de kilometri depirtare gi simt
cum mi
se tope$te curajul."2n

plece in seara aceea


motivele sd credem
, care ii spune extrem

masca unei impa4ialtnqi ci apXrd, inainte de toate,


Ionescu n-ar accepta decat cu condigia de a-i fi dat Ministerul Afacerilor e
interesele regelui. Acesta de acegti oameni care ii de_
strdine sau pregedinfla coruiliului. Iar Britianu nu wea sE cedeze Exrernele formeazd adevdrul $i-l fm ta soarta comunl a suvera_
nilor gi nu este a$a c5, in feiut acesta, in mod fatal, monarhjile se pr[bugesc"?27e.

Fer va intAmpla cu
frontul era clar cAt se
rugilor. i, lngrijor[toar
2n lbidem,p.263.
27a
lbidem, p.281. 2n
m lbidem,pp.283-284. lbidem,f.20.
278
276 lbidem, f.20-21
Dr. I. Cantacuzino, op. cit., Mapa XVII, f.g-20. 27e
lbidem,f.27.
146
lon Bulei Buruul NosrRU ngce: FrnolNAND" 147

cu-lme". in drum spre Dorohoi gi Botogani, dr. I cantacuzino vede nesfhrgite


coloane de c'ru1e exclusiv evreiesc Ai unde rugii se simt ca la ei acas[."281 De la F[lticeni la
sr
*El care rrec spre prut. sunt rrupe rusegti inc' bine
hrrnite, bine imbricate. Tg. Neamq, ,,aceearsi agitagie".
La masi, la hna ciorac, Ia Botogani, nu se discuti
decat despre rugi, despre furturile gi abuzurile
1or, despre r"pr"r cx nu mai intors Ia Iagi, poaft5 tot felul de discugii despre o evacuare in Rusia a
existx disciplin[ militard, cd ofiterii rugi nu mai
au autorirare. cine trecea guvernului, regelui $i, poate, 9i a arm
a
printr-un orag din Mordova, cum o f"c" a.. L Cantacuzino, regalX putea ajunge in Mesopotamia,
constata cd era
plin de rugi, care erau cu toruJpreocupagi de alegerile ci angajarne
r", Listele de aliali, Lenin rispunde
"p-p*,e. cu
lor electorale erau pe toate zidurile: acerea are iciar-demicragilor democratic[ gi incepe publicarea in presa rus[ a documentelor dipiomatice
Tolstoi cu barbi, alb, pe fond ,,un
secrete dintre Rusia laristl 9i Aliali. La Iagi, Lenin era considerat ca fiind
ucrainenilor, pe care se etaleazl principalul agent al Gerrnaniei. Minigtrii Lui erau togi evrei. Intre ei era
acoperit de o ciciuli imensi de bl amintii frecvent Troqki (Braunstein), expulzat din Bucureqti pentru c[ era
imbrEcat in roqu, care igi mpe la pederast. Se amintegte de pederastie 9i cu prilejul zvonurilor legate de
vAnXtori, elevi de la gcoala militari irrt"nlia Puterilor d"ntt^l" de a-I inlocui pe Ferdinand de pe tronul
contrastAnd printr-o disciplind perfect Rominiei cu prinqul Eitel, fiul lui Wilhelm al II-Iea. Prezent in discugii la
fxrx vlagH, degelaqi gi ranjitori. camioane cu rugi
cheflii trec pe str'zi, Iagi era subieirul Basarabia. Se spunea c[ dr. Cazacu, un aPropiat al libera-
pavoazate cu drapelele aiiaqilor gi dug lilor, fXcea dese c[i[torii in Basarabia. Ar fi fost ins[rcinat de I.I'C' Br[tianu
inscrise declaratii de pace. Se cAntX s5 intrelini acolo o vie agitagie. La Odesa apdrea un ziar romAnesc de care
se ocupa EmiI Nicolau. La Universitatea din Odesa se creeaz[ o catedrl
continud relatarea: ,,Un ofiter franc de
canaliilor, cu acest cAntec se cAgti Literatw[ romAn[ gi de istorie a romAnilor. O discutie cu Take Ionescu purtati
prind rdd[cini zvonuri despre o p de dr. I. Cantacuzino nu-i mai lasd acestuia din urmX nicio speranq[ privind
pentru soarta noastrd ne strange viitorul RomAniei. ,,Nu este nimic de aqteptat, nici de la.'. Rusia meridional[
capitul5m?...". Se intreabi, firegte, c autonom[ gi partizan[ a r[zboiului, nici de 1a Aliaqi, care sunt prea departe'"
care se afli
pe fronn-rl romAnesc. Ideea pXcii era Totul s-a rfatgit, pare convins liderul consewator. ,,$i nu putem nici m[car sX
lor. La rugi
individual, pentru a scipa de nemgi, decAt dac[ o facem
nu mai exista nicio urmd de autoritate
nigte sclavi -^arr*, q"r" in mod
pxr[sim
fricogi ,ota"tiio, ror. Torn ra mor lucru care m[ sf[tuiegte sX-I fac, dar pe care nu-l voi face", scrie
tx de lipsa
gtirilor "i
despre ceea ce se intampla in cantacuzino. Nu-I fxcea gi penrru c5 fiul s[u, ]ean, era Pe front, dar 9i pentnt
cX ar fi fost, cu adevdrat, o laqitate din partea lui si plece'
La 12 noiembrie 1917, Cantacuzino pleac' din
Botogani. ,,Drumul este
plin de soldagi rugi, separaii de unit[tile lor, ranjind Ofensiva Armatei a II-a este opriti din ordinu]iui Kerenski pe tot fronnrl
obr""ri" ra rrecerea rusesc. La Iagi se simte panica (1a idie). Se ia in discuqie ipoteza retragem
noastrS, r
. huligani, din armatei in Rusia. Conteie de St. Aulaire 9i gen' Berthelot transmit discret ca
cale lac
,Darate d Strizile sunt misiunile franceze sX fie pregXtite282. CAnd s-a dat ordinul opririi ofensivei, cei
itori. oeisaie mai mulqi ofiqeri din Armita a II-a plAngeau de necaz. I' Cantacuzino se
edentce
consult[ cu VintilX Britianu daci s[ inceap[ preg[tirile pentru retragere'
grupuri agrtate ne aru-ncipriviri dugmxnoase.
Nu mai suntem Sfatul lui este ca acestea si inceap[ in secret283.
acasi' Aceastd atitudine se accentueazx mai "il:ffi;::
tare in acest ora$ aproape
281
Ibidem,f.80.
28o 282lbidem,f.34.
Ibidem, f .86.
283
lbidem, f .35.
148 lon Bulei But'tuL NosrRu REGET FERDINAND" 149

laIagi, Ferdinand lncepe s[ se simti ata flrm, in urm[ cu un an, se simgise drapelul desfrgurat, unul rusesc, altul german: cel rusesc iegea din Cern[uf,
Ia Bucuregri: divizii aduse din sud in nord, din est in vest, evacuEre grxbitd in cel german intra in orag286.
Rusia a depozitelor de material sanitar, groaza celor din jur, zvonuri de tot
felul, care mai de care mai fanteziste, repede Ferdinand incearcd si inqeleagi spiritul rusesc. O incongtienli generali
dezminqite gi inlocuite cu consider[ situagia domin[ printre rugi, constatd el. Mulgi dintre ei nu gtiu pentru ce se bat gi
drept gravi gi plecarea arm babild. personalul contra cui, nu in;eleg no{iunea de patrie, de interes comun, de pdmant rusesc.
sanitar de sub grija lui I. Cantacuzino este chemat si srrAngx materialul DominI o stare de spirit mistic[, ceea ce ii face s[ accepte ca mobil o idee, o
necesar pentru evacuare gi si organizeze mijloacele de transport. ,,Nu ne imagine, o noEiune vagi de ordin religios preluatl fir[ criticl. Din aceasti
putem gandi la cxile ferate, care vor fi acaparate de rugi, ci numai Ia o cauzd, crede gi Ferdinand, au a$a mare trecere printre rugi sectele politice sau
evacuare cu ajutorul cdrugelor." Dar unde sd gdsegti caii gi boii necesari... religioase. Un personaj ca Rasputin numai ln Rusia putea s[ existe. La Iagi se
cantacuzino trebuie si ia decizia de a transporta spre zona din sudul Rusiei vorbea c[ in anii de inceput ai veacu]ui al )O(-lea ap5ruse un fel de profet din
formagiile sanitare ale armarei din judegele Dorohoi gi Botogani, spitalul de cAmpiile Donului, care anunla cd adevdratui leagdn aI lui Hristos se gdsea
contagiogi, alte patru spitale de campanie ale crucii Rogii. Generalul prezan undeva in Abisinia. $i sute de rugi au plecat in Abisinia. Rugii aveau o
ii raporteazi regelui cd armata romanx in ofensivi inaintase 12 km gi ocupase structuri mental[ pe care mai ales evreii gtiau s-o exploateze cu dib[cie.
soveja. Inamicul era in plinx retragere. Dar... venise ordinul lui Kerenski2e. O mentalitate a stepei nemdrginite, care aducea cu ea o altd nogiune a tim-
puiui, a spa{iului, a modului de acqiune. Rugii foloseau retragerea ca armd
Preocuparea pentru ceea ce se lntampld in Rusia devine dominanti. psihologic[. Cu ajutorul ei, dugmanii se epuizau. O tr5siturd a lor este indife-
Nervozitatea, tensiunea, teama care domnesc pretutindeni sunt cu atat mai ren;a. Privesc tragedia cu nepdsare. O fatalitate oriental[. Pe frontu] romAnesc
mari, cu cat nicio $tire nu e din sursd sigurd. Ce vor face romanii in cazu_l in soldaqi rugi fug adeseori din regimentele lor. Bande de cazaci ii impugcX fHrd
care rugii ar incheia pace cu Puterile centrale? ,,Toatd dimineaga am lucrat la milX. La Neamq, un regiment intreg (nr. 26, Infanterie) a fost mitraliat. Dar
nimic nu impiedic[ ,,lunga gi calma lor fug["287.

La 27 iulie, dr. I. Cantacuzino se intAlnegte cu regele Ferdinand. La


M5.rdgegti atacd 4 divizii bavareze gi situagia nu s-a conturat inc[288, ii spune
regelui. EI pare mai ingrijorat de frontul de la nord. in urm[toarele zile
culoarele vede IEzi care se inchid, dosare {Hcute teancuri. La consularul rus
Panciu este ocupat de germani, armata lui Averescu se retrage, drumul
carnioane-automobile, incS.rcate cu lxzi, cufere, saci. $i in casele particulare
spre Adjud gi Bac[u e deschis. Este ocu.pat gi Tg. Ocna. Se constatd ci rugii
multi deruti. Nimeni nu grie de fapt unde se pleaci. o rud[ a lui cantacuzino
s-au bdtut mai bine la Mdr[gegti. N-au cedat atacurilor germane. Spitalele
vine din teritoriul ocupar de centrali. pe drum a intalnit numerogi
din Tecuci, BArlad, Bacdu, Nichigeni, Vaslui sunt pline cu rdnigi. Ei incep
infanterigti rugi in retragere. Mergeau in coloand, destul de ordonat, cu
sd soseascd gi Ia Iagi. Spitalele care primiser[ ordin s[ impacheteze pentru
a fi evacuate primesc acum ordin sd despacheteze2se. Laboratorul lui
I. Cantacuzino pleac[ spre Rusia. in gara Socoia trenu] care iltransporta este
atacat de rugi, care sparg unul dintre vagoane, beau alcoolul gi il incendiaz[.

regimente urmdrindu-se pe gosea, la 300 m unul de arrul, gi defiland cu


286lbidem, f.67-68.
287
lbidem,f.45.
M lbidem,f.34. 288
lbidem, f. 47.
285lbidem,f.43. )8e lbidem,f.49.
150
lon Bulei '151
Bur.ruL NosrRu Rrcr: FERoINAND"
cele mai murte dintre-bagaje ard.
in atari imprejur[ri pirea de neinte]es
frpn l cd se menqinea ideea"tr""qp"*rf"ij" intr-un sens democratic, dar nu doar cu autoritatea regelui ca unic5 baz['
Rusia.

emancipare a populaqiei evreiegti.

prip[ cu care colonelul Thompson nu este de acord)ze3.

L Cantacuzino propun medicilor rugi sX vaccineze oamenii. Dar ei refuz[.


,,Noi suntem oameni liberi, le declar[ ei, nu vom fi vaccinagi cu fo4a. $i

2e2
Maria, Regina RomAniei, lurnal de rdzboi, 1916-1917,p' 465
2eo
lbidem, f .52. 2e3
lbidem, pp. 453- 454.
2et
Ibidem, f.55. 2e4
Dr. I. Cantacuzino, op. cit., Mapa XVII, f. 69.
2e5
lbidem.
152 lon Bulei 153
,,BurltuL NosrRU REGE: FERDTNAND"

unde ruqii refuzau s[ le dea furaje, refuzau sd vand[ din depoziteie lor, unde o dat[ in plus, face un joc dublu gi incearc[ s[ ingele pe toat[ Iumea. in acelagi
viaga era foarte scumpd. Mihriegri se intreba dac[ nu cumva ar fi fost mai timp igi joac[ ultima carte, preg[tindu-se s5. ocupe Basarabia"3@. Interesant[
bine ca iaboratorul sd fie adus inapoi. cantacuzino vorbegte cu vintild observagie. Mai ales aceea privind Basarabia. Cantacuzino inclini s[ cread5 cd
Brdtianu gi cu generalul Prezan, dar nu se ia nicio hotXrAre. ,,Br[tianu are aerul de a preg[ti o ocupa,tie mi]itar[ in Basarabia, prezentand-o
in ochii aliaqilor ca o formd de a rezista germanilor. PAni una alta, in
cantacuzino pleacd spre Adjud. ,,Ne intalnim tot timpur cu grupuri de Basarabia bande de holi, avAnd automobile blindate gi mitraliere, strXbat pra
rugi in debandadi, fhrd arme, care rdnjesc la trecerea noastr5", scrie el. Se jefuind, distrugAnd, ucigAnd. Bande de femei se asociazd cu ei"30r.
indreaptE spre frontiera de la Prut. AJgii imping in sens invers cirezi nesfirgite
de boi rogcovani gi ,,re apucd disperarea la gandul cd toatd aceastr carne La inceputul lui
1918, Ia Iagi, de pretutindeni se auzea c[ germanii gi
consumat5. nu se transformd niciodati in energie activ["2e6.
$i, mai departe: aliaqii lor vor porni o mare ofensivd in acel an, profitAnd de numeroasele
,,ca gi anul Eecut in ianuarie, cadawe de cai mo4i de foame gi de oboseald tmpe de pe Fronrul de Rdsirit, devenite disponibile. AntantofiIii sperau cd,
repede carcasa". incep dupi succese inigiale, ofensiva Centralilor se va opri. Exista speranla ci vor
ni. Cantacuzino crede deveni tot mai active gi curentele pacifiste din Germania. Dacd germanii
noastre au cdpitat un vor fi respingi, era credinga tuturor la lagi, ei nu vor mai ataca gi RomAnia.
moral asupra soldanilui ms. Prezenqa catorva soidaqi romAni este suficient[ ,,Ce interes vor avea sd mai atace gi RomAnia gi si-gi omoare oamenii aici?
pentru a se impune unei unitigi mari de soldaqi ruti; disprelul cu care ne Opinia publicd va vedea cu un ochi nefavorabil acest masacru inutil." Pe de
acopereau acum cAteva luni s-a at alt[ parte, acum, Ia inceputul anului 1918, francezii ii impingeau pe romAni
legenda care s-a creat in jurul ei, sd ocupe Basarabia. ,,Aceasta int[regte actiunea lor in Rusia meridional[;
aceasta. l,a aceasta s-au addugat gi de asemenea ei vid aici o compensafie eventuali pentru egecul aspiraqiilor
romAnegti in Austro-Ungaria. Americanii gi, pAn[ Ia un anumit punct,
La 7 decembrie i917, regina ii reunegte pe miniptrii aliali (fxri cel al englezii ne-au abandonat, chiar de pe acum, asta este sigur. Singur[ Franga
Rusiei), pe gen.Averescu, gen. Grigorescu, pe dr. Mamurea, dr. costinescu, declard c[-qi va gine angajamentele. Iatd-ne deci angajagi intr-o aventuri
C. Balg, pe gen. Baker, gef'l Crucii Rogii engleze, pe col. Andersen. periculoasd... Sfatul ldrii din Basarabia ne-a chemat din nou in ajutorul lor.
chestinnea pe care o ridicd este gisirea mijloacelor pentru contrabalansarea Angajamentul luat fald de basarabeni c[ nu ocupdm Basarabia definitiv a fost
propagandei rusegti Ia sate. Sunt analizate mijloacele cele mai potrivite2es. semnat de dl St. Aulaire. Situalie incurcati, dar emoqionante $i cu surprize,
ca un roman foileton."3Oz Tot la acest inceput de an, lntr-o noapte, la Galaqi,
Kaizerul viziteazE fronrul romanesc. Jine un discurs trupelor sale la se aud impugc[turi. Sunt rugii care iqi irosesc munilia tr[gAnd ln aer.
Rdmnicu Sirat. Declarl, cu acest prilej, ci Ferdinand vi fi ultimul ,,AdevEragi copii inconttienti c[rora li s-a pus in mAn[ arme de foc."303
Hohenzoilern care va domni pe pdmantul Romaniei, cr intr-o luni Moldova

M lbidem,f.100. 3m
w lbidem,f.112. fbidem, f. 115.
2eB
301
lbidem, f. 118.
Ibidem, f .702. 3oz
lbidem,f.l30.
2e Ibidem,f.72. 303
lbidem, Mapa XVIiI, 10. I-I[,1918, f. 2.
But't UL NOSTRU REGE: FERDINAND'' 155

,,9f, Doarnnc, DoarDDe, n-an sdf6r,af!,, numit prim-ministru la 29 ianuarie 1918,


La Bucuregti, gen. Averescu,
se intalnegte cu rnaregalul Mackensen. Prima condilie pe care o Pune

C"ntr"u"i.ro
seal5 de pe urma s
,,CAnd se vorbegte d
majoritatea oamenilor _ ferneile
in suveran. $i cere interlocutorului slu s[-i mijloceasci o intrevedere cu
ii
acelagi: oOf, Doamne, Doamne
wilhelm al Il-lea. in cursul aceleiagi zile, Mackensen vorbegte prin fir
obseda toare mingile. Adic[ se
special cu lmpflratul, care, pentru a grfbi incheierea pIcii, decide s[ nu mai
tidi"" problema dinastiei, considerAnd-o o chestiune de politici intern5 a
gi impotriva rugilor gi mai antisemiti. Romeniei30s. in timpul rXzboiului, soarra $rii 9i a monarhiei st5 in mAinile
Iorga in acele momente era j" lui Dumnezeu, ale soldatului romfln, care-9i di sufletul ia M[r[gti,
um il numea dr. I. Cantacuzino, "tet
era Mirdqegti, Oituz, gi ale oamenilor politici adunagi in jurul Tronului' Dupd
dureri newalgice in regiunea lombar5 pacea separat[ de Ia Buftea, Puterile Centrale vor cere capul lui Ferdinand'

La 20 februarie 1918, inrre persoanele primite in audienll de regele


Ferdinand se numdri, fireqte, gi I. Cantacuzino. Acesta era un obiqnuit aI
Casei Regale, fiind chemat la palat totdeauna cdnd era vorba de o boai[ sau
de o naqtere. ,,cat de bine imi faci", ii spune regeie. De data aceasta,
dr. Cantacuzino ii cere regelui sd sprijine trimiterea unei misiuni a Crucii
Rogii in Franla. Ferdinand iI asigurX c[ se va gAndi la mijloaceie de exe-
, despre ziaru cutare. Dar doctorul este convins cd nu se va gAndi Ia nimic. Igi indreaptd
o vitaiitate nagionald mereu clocotitoare,,.
Figura speranga spre regin[, degi chiar gi aici avea indoieli cX va reugi, din cauza
latd in acest moment de cumpHni
din istoria atitudinii lale deschise pentru continuarea r[zboiului 9i a primirii c[l-
e 1918, generalul p. Anghelescir ii
vo.begte lui duroase fXcute de ea misiunilor strXine in RomAnia' Din aceste motive,
ortamentul francezilor din Misiunea
fi.ancezi din regina era considerat[ suspect[ de aduse la
,,Ne-au tratat mereu drept sllbatici ignorangi
gi prrt"r. de pacea separati. Ea se a te pulin
e adeseori ei au fost lipsiti de taci,, tbiqnuitX fafi de misiunile aliate3o a privitX
spusese cd ofigerii romAni n_au
fost de toqi cu aceeagi mare bucurie.
romAne care au luat_o la sXndtoasa
scuze). Dupi plrerea generalului, La RScXciuni, langi Focgani, Ia 27 februarie 1918, in trenul regal, are
mediocre' Ioc o intAlnire intre regele Ferdinand gi contele Czernin, ministrul de
cdpitani", care veniserx ne d"" lu.,iilt'e "ni$te sergengi fXcugi
sX
externe austriac. intAlnirea fusese stabilit5 de gen. Averescu. ,,Convorbirea

3oa
lbidem, f.6.
30s
I. Mamina, l. Scurnr, Guveme gi guveman;i,vol. ii, Bucureqti, t996'p'2I
306
I. Cantacuzrno, op. cit', f ' 65.
156
lon Bulei ,,BUNUL NosrRU REce: FeRotNAND"
157
mea cu regeie Ferdinand a durat circa trei sfernrri
de orx," scrie contele fun unui proropop, punandu-l in mare incurcEtur5. La Tg. ocna,
czernin (a durat 40 de minute, dupd arte surse, gi in alte io rugii au
a. minute cedat o baterie intreag[ de runuri pentru 401 de alcool. La]agcani,
discuqiei i s-a alrrurat gi gen. Averescu3'z). u,'corp
,,Eu am inceput convorbirea, de armati rus vrea si treacd rpr" p*t cu armamentul din
spunandu-i cd n-am venit in niciun caz pentru a cduta dotare. Doud
pacea, ci pur gi batalioane din armata romand li se opun. comandantul Butnaru
simplu din insircinarea-lvlajestEgii sale, preimilostivul este
meu stlpan care, in impugcat. vanxtorii de munte reacqioneazd gi intregul corp
ciuda josnicei tr[ddri a Romaniei, fapt frrd precedent de armati rus
in istorie, wea sd se se predi, abandonAnd 35 de tunuri.
nd wea si fac[ pace
Aliare, condigii din La 11 martie, dr. I Cantacuzin
Ferdinand. igi agteaptfl rAndul spre
mdnia nu Poare,dilo;:il; #il:t": de ofigeri care-gi cAgtigaserd de cur
:E" Ttr replicat regeluj.ci, dacr er se plangete conaigii dure, ag voi sd-l Iui. Glumeau gi lgi aranjau intoarcer
intreb care ar fi condigiile sare, in caz ce trupere sale ar
Budapesta."3@ convorbirea nu duce decat la
fi ajuns ra .. Rareori m-am simgit atAt de singur,
o e*puner. a"po"igii. Regerui
ii pare riu c[ a acceprat-o. Lui A]. consrantinescu ii face impresia finitiv desprins de tof acegti oameni.
ci inci rusegti puse la licitalie, de femei... cu
nu se gandegte la abdicare, dar e deprirnat3r'. incunogtingatd
d'e ,"ge despre
convorbirea avutx, regina Maria noreaz5 in jurnalur a unor gcolari care intrd in vacanqd',. ii vorbegte
ei: ,,condipile de pace
cu neputingi de primit"3lr. Da' daci acestea nu erau I curent antidinastic al cIrui val cre$tea, despre
acceptate, ce anume era
de ficut? nvinuiau cI a deciarat rXzboiul gi de antipatia

- ln timpul accsta, rugii decrard c[ nu mai vor sr gtie nimic de rizboi gi


d e c o mp ro m i s ar n *:
i ::flff
romanilor era acum in Aliali.
Tn: !ffi #i::1il;:?:li:ffiffi j I,

se lasr dezarmaEi.
igi vand primului v rnit materialul de rizboi. un $i, dac[ el, regele, ar refuza s[ semneze o pace
ofiger din infam[ gi ar merge si se stabileascd ln englia sau in Franga, cu familia
Armata a II-a romanr a cumpdrat cu 100 de franci sa,
un tun cu atelajur ar fi un act de noblege impotriva constrangerii exercitate'ur.rpr"
respectiv gi l-a diruit regimenrului. o motocicletd gdrii. un
se vindea cu 200 de
franci gi un automobil cu ceva mai mult. un gnip de q::t care i-ar asigura simpatia publicului aliar, ar mentine Jontactur cu
solda;i rugiu ax*it,r., Aliagii pe care guvernul uct.t"l nu il are gi ar pdstra iinia unui om
de
onoare. ,,Dac[ rimaneli aici veqi deveni, impotriva voingei voasrre,
sclavul
germanilor." ca gi altd dati, Ferdinand s-a mulgumit sd-l asculte
cu
_ ,..*' G\9rghe Gh. MArzescu, Fapte gi impresii zilnice (1917_191g, Edijia
I. LEcustE, Editura Currea Veche, Bucuregti 200i, p.
bunlvoingx, frrd a exprima vreun punct de vedere. Doar observE
cd ,,mai
w 1918la romani, vor. II, Edirura gtiingince 251. multe persoane mi-au vorbit ca dumneavoastri.. Este foarte greu".
gi Encicropedic[, $i apoi,
Bucuregti, 19g3, ca un copil capricios, care face ochii mari, cum scrie
pp. 1079-1080. cintacuzino, ii
spune: ,,oh! Dar sunr unere iucruri pe care eu nu le voi
in amintirile sale, nota cd in seara zilei de accepta de ra
germani - armistiqiu, de exempru. Asta nu, nu. Am ruat
mdsuri sE ri se
spund acest 1ucruD312. Dr. cantacuzino igi ia rrmas-bun3r3. pleacx
cu
convingerea ci dac5, dupi el, va veni un altul care sd-i vorbeascd
in sens
contrariu celor spuse de el, ii va aproba gi pe acela.

*"0'mele' vol' III' ed' Ioana craci, 312


Editura Eminescr.r, Bucuregd, i 991, p. u, "u Ion Cantacuziao, op. cit., f..9I.
313
lbidem, f.84-85.
158
lon Bulei

Qntdlnipi

Errident, Maria interpreta intr-o noti personali toate cAte se intAm-


plau. La 74127 mai 1918, la mas5 cu Al. Marghilornan 9i c.c. Arion.
,Marghilornan e greu de suportat. imi aminte$te de un fluture' Era
toate p5rtile". Despre Argetoianu,
rozaliu, zAmbitor, trecea peste toate subiectele neplicute'"315 Arion i s-a
pe
cd e un intrigant gi ci nu ar fi delo p[rut mult era mai con$tient de ceea ce
insemna pa n credea, in acel moment, cl
numele
americanii ui Austro-Ungar (o dovedea
n.n.) ne
probabil declaragia celor 16 puncte). Mai credea c[ r[zboiul nu era terminat 9i, mai
ales, nu era deloc clar cum se va termina. Cele ce tocmai se intAmplau pe
Frontul de Vest, unde ofensiva germanf, exact in aceste momente, plrea de
neoprit, demonstrau c[, cel pufln in prima jum[tate a anului 1918, situagia
in conflictul devenit rnondial nu era deloc limpede. Al. Marghiloman
nu era un naiv. Dimpotrivi. Totul indemna Ia prudenqi. Maria scria ia
20 maill iunie: ,,ofensiva german[ ne d[ fiori in continuare. Englezii,

anume pe mine gi pe Nando sX purt5m o cruce' care, uneorl' e aproaPe


prea grea ca s-o poat5 ridica puterea omeneasc5!"'

La 4/I7 iunie regele deschide Parlamentul. Maria nu se duce. Nici


Ferdinand nu ar fi avut ce ciuta, considera ea, fiind vorba de un Parlament
trebui 5 md
ce
duc s[ as I voi
aproba v

3rs
Mada, Regina RomAniei, lurnal de rdzboi 1918.", p' 74I
315
31a
lbidem,f.85. Ibidem, p. 148.
317
lbidem,p.l73.
160 lon Bulei ,,BuNUL NosrRU Rrce: FTRoINAND" 161

A doua zi, Maria semneazd o infelegere cu Barbu $tirbei: ... ,,sd-lflnem nepl[cut, fiindc[ in felul acesta niciunul dintre ei nu simte c[ s-ar fi fdcut
pe Nando pe drumul cel bun gi s5-i impiedicdm pe algii sd-I amdgeascX... ceva. Chiar gi cand vine cineva cu un raport il intrerupe... E un obicei foarre
Trebuie tinut pe calea cea dreapti"ets. Este gi ziua in care i se anunld cd nefericit."32l Discut[ cu aghiotanlii lui Nando, cerandu-Ie sx-l sprijine gi daci
Boyle a suferit un atac cerebral (in epocd s-a spus cd e un atac de insolagie, e impotriva voingei lui. Din iulie, ofensiva germanilor se transformx in
heat-stroke. De fapt a fost mai mult decAt atAt, gi colonelul nu-gi va mai ofensiva Antantei, ,,ceea ce face inimile sx tremure de bucurie indbugit["322.
reveni niciodatd pe deplin). ,,Am simlir cd moare inima in mine. Boyle!
Marele meu prieten puternic, invincibiMhiar m-a pdrisit Dumnezeu de
tot? De ce tocmai eI? Tocmai elt"atr 1u cere tuturor, lui Mamulea, lui Drossu,
copiilor ei s[ jure cu togii c[ se va face ,,tor ce trebuie pentru eI". ii cere
acelagi lucru gi lui Barbu $rirbei. Are o noud discuqie cu Nando. ,,L-am
implorat sd nu se arate slab fagd de guvern, sI nu se lase impins prin
surprindere la concesii care, in asemenea momente, ar fi fatale. L-am rugat
sd discute intotdeauna cu Barbu mai intai."320 Maria constatH cd s-a mers
prea departe cu compromisul. La 4177 iulie scrie in jurnal: ,,incercdm si-l
susFnem pe Nando, dar uneori suntem descurajaqi. Nando e foarte greu de
susqinut. Eu vorbesc cu prea multi energie, prea la obiect, el cu prea pufind,
prea vag, niciodatd nu-i obligd pe cei din jur si se ginr de promisiunile sau
indatoririle asumate. Nu trage concluziile. Lasd lucrurile si treneze, lasd
oamenii gi evenimentele sd-l ia prin surprindere - uneori merge aga, dar in
wemurile acestea biata gard igi doregte un conducltor".
$i Maria continud expunerea punctelor sale de vedere. Ea crede cd
este nevoie de un centru de putere in juml cdruia si se strAngX toqi. ,,Din
picate, cAnd vorbesc eu sunt prea vehementd, mult prea vehemente gi
atunci se infurie. E furios gi pentru cd oamenii vin Ia mine. incerc sx-i
explic de ce vin togi la mine, chiar gi generalii; fiindcd daci vine cineva
sd-mi vorbeasci, eu intotdeauna ajung la o concluzie, in timp ce dac[ se
duce la el, din pricina felului slu de a fi, nu simte cd a obqinut ceva clar.
Ieri am incercat si-i explic pulin cum ar trebui si se poarte dac5. vrea un
rezultat imediat, dar de fiecare dati trebuie mai intai s[-i depigesc
rdbufnirea de furie impotriva mea gi a lumii in general. Bietul de el, e
hirprit din toate p54ile, dar tocmai obiceiurile gi felul lui de a fi ii fac viaqa
mult mai ap5s[toare gi mai complicatd. De exemplu, in disculii intotdeauna
igi intrerupe interlocutorul, nu-l lasi sd termine ce are de spus, lucru tare

318
lbidem,p.176-
3te
lbidem,p. 178. 321
lbidem, pp.218-219
320
lbidem. 322 fhi/Iqm n )2)
163
Butt uL NosrRU RrcE: FenolNAND"

g afentrrrd re$ald des[vArqit[ pe un teritoriu str[in 9i sub plotec[ia baionetelor str[ine,


ien
inc[ dugmanii nogtri". colonelul Ballif adusese cu el 9i o scrisoare a lui
r- Aiexaniru Marghiloman, prim-ministru in funcqiune. in sfArpit, Carol
ua
$r cLlm n_ar fi fost d gafe. Una mai
cedeaz[ insistenleior gi se inapoiaz[ in qaril. EI f6cuse dou[
hia in RomAnia, principele
mare d.ecAt alta. P[r1sise uniiatea militard, ceea ce insemna dezertare 9i
191 8 pXrdsegte Regimentui
puteafipedepsitcupedeapsacapitaii,giincllcaseStarutulcaseiRegale,
decat cu
care interzicea c[sdtoriile membrilor familiei regale cu altcineva
de prin-
persoane care apa4ineau unor familii domnitoare. Fiind vorba
iip"te mogtenitor, cu atAt mai mult familia domnitoare unna a fi str[ini' Se

repeta cazul Ferdinand-Elena V[cdrescu'


acestuia Zizi, copiii unui reputat m ii consult[ pe
Degi revine in qar[, carol nu re Ln95 ia cxsitorie. Regele
avocatu prlncipalil oameni politici aflaqi atunci Ia lagi. Monarhia era pusi intr-o
1e16) ; ,it,r"gi" total nefavorabil[. $i aqa, in timpul tratativelor de pace separatS"
romani pentru
e Carol incepuse cu dra Filitti continud
cu fusese nevoie de intransigenqa gi abilitatea oamenilor politici
rdea timpul). O adevirarE pasiune se ca Ferdinand s5 nu fie s-cos din joc. Atacurile nu incetaser[
inc[, mai cu
iar dupx aflarea
seam[ in randurile conservarorilor din jurul lui P.P. Carp;
rege i9i
aventurii lui Carol, atacurile sunt reluate. Toqi cei consultagi de
declzut
exprim[ ingrijorarea. A1. Marghiloman
entru el
din pr"rogitivele sale; printuiNicolae.
zice el'
a Valentina (Zizi) Lambrino ajunge fXcut[ o educaqie ,"rr.r[ 9i serioas["325
sogiaprincipeiui mogteniror. DupH cxsxtorie, in mod
regeiui Ferdinand, in care ii anunti
caror trimite o teiegramx ,,gi eu am avut o chestiune sentiment
inlocuit cu Nicolae,
tirea, urmatx imediat de intrebarea: fi.resc, dacx nu cumva, atunci, carol nu ar fi trebuit
, sau sd rXmAn in strdinltate, solutie pentru c[, era clar, primul nXscut a] lui e priapism'
ficarea situatiei?,,32a ,,Si agtepti pe i[-err"" o fiinq[ ,rrprrs[ capriciilor feme fi iniocuitX
mai tArziu de Elena Lupescu)' Nicolae politice' se

, J,l, i t::il'l#: I ilfl H:;; simqea atras de viaqa mondeni... $i, apoi, nu avea el insugi o avenruri cu
Ioana Siveanu, devenitx dup[ d.ivo4 Doletti, 9i pe care se inclp[lineazx
"
septembrie' ii r5spuni;t
a vi imputernici de a intrebuinta "i";i";;;; din acest punct
s-o ia de sogie fiind eliminat din familia regalx? Se pare c[,
nldejde de a obqin. ,erenirea s"
de vedere, RomAnia nu prea avea noroc'
interes, chiar daci este irevocabil hot
arXtaqi-i monstruozitatea acestei
Consultal, ca fost preqedinte de Consiliu, Al' Averescu ii spune
rupt suve-
dec[zut din caiitatea sa de
ranului, ca gi Marghilornan, ci principele trebuie
Buhman, Pa principe mogteniior. Reuniqi in ceea ce s-a numit ,,consiliul generalilor",
^c.
209, unde e uari",r, ministrul de rizboi, c. coand[, Arthur Viitoianu 9i Eremia
rm. Vezi pe de a decide
Grigorescu constar[ c[ ,,nu apa4ine decat Majest[qii sale Regelui
324
ANIC, fond Regele Ferdinand, Arh. personalx,
32s
E.A. Buhman, op. cit., p.210.
dos. v, 1g71_191g, f. 1.
326
ANIC, fond Regele Ferdinand, Arh' Personall, dos' IV' p' 21
4r

ir
1M
lon Bulei tr
,,BuNUL NosrRU Reoe: FeRoINAND" 165
asupra interpretdrilor ce se pot face pentru incdlcdri de reguramente $ asupra celor doi tineri. In insemn[rile ei, regina noteazd c[ plAngea mai tot
embru al familiei regale, intrucAt acegtia nu
pot fi timpul, negisind o soluqie. intre timp, carol ajunge la garnizoani destinati
regulamentare legilor militare ordinare,,. Nu era
gi $
Iui, la Bistriga. cere din nou si-i fie adus[ nevasra, altfel va intra in greva
. Pentru cd niciieri nu era scris cd nu +
ar fi purut sH foamei, ameningi eI. Ceea ce gi face, determinAnd-o pe regin[ s[-i promitl
fie supugi acestor prescripliuni. Generalii preferau "Jl

sE nu se amesrece in c[ va fi de acord cu cisdtoria iui, gi tinerii vor putea pleca sd triiasci peste
toati Povestea. Aga cd regele hotErdgte, a$a cum $
fEcea de obicei, sd urmeze hotare. Promisiune de care regina nu se poate 1ine. Pe lAngd tAndra
sfatul lui I.I.c. Britianu. Acesra declarr cr nu $
trebuie sd se ia misuri Lambrino, este trimis coloneiul canadian Boyle, care incearcd s-o determine
pripite, radicale, penrru ci principel d'
pe zizi si restituie familiei regale colierul de briliante albastre pe care
timp ,,sd se coacX t" ttr'nru"szz (in *
$i pringul i-l diruise la c[sitorie. Acesra fusese un cadou al lui Napoleon I
renunla din nou la tron, punAnd v
cdtre fiica sa adoptiv[ st6phanie de Beauharnais, bunica regelui carol I, gi
$
Brdtianu va regreta aceasti atirudin il'
pe care regele il destinase inainte de a muri viitoarei sogii a pringului
Ferdinand il pedepsegre pe Carol c mogtenitor. in 1915, regina Elisabeta li incredingase colierul lui carol,
$
d cu 9 septembrie 191g. in ce consta tr pentnr a-I ddrui viitoarei lui soqii. $i carol i-l ddruise raizizi. oare nu ea
{ era nevasta lui? Bijuteria era consideratd insd ca fiind una de familie. $izizi
mindstirea. Nu gi in interdicgia de a
uni asupra lui sd renunge la c[sitorie.
il' nu era acceptatE in familie. De aceea Boyle lncearci sE-l recupereze,
t oferindu-i tinerei o compensaqie in bani, contravaloarea bijuteriei. scrie
u_i desfacerea mariajului. Asta nu
insemna, ii sugereazd regina, cE el nu va putea 1 Buhman in memoriile sale: ,,Din multe gi multe detalii aflate pe urm[, de
avea relagii ,,neoficiale,,cu
zizi. Tenace, avocarur Rosenthar insistr pe rangd cei $ la persoane care erau la curent cu tot acest episod romantic, eu mi-am
doi p.or* a obgine
consimqimantul lor ra o amiabilr despi4ire. $ format convingerea cd numai prinqul a fost acela care a iubit intr-adevdr, iar
Lui Matei cantacuzino, rudE
cu familia Lambrino, Caroi ii scrie: fl intrucAt o privegte pe doamna, pentru ea a fost mai mult o chestiune de
,,S" irrrr"b.rin;eaz[ toate mijloacele fr
pentru a mi sili moraricegte gi fizicegte de a amor propriu gi ambifunea de a juca un mare rolD32e.
md despd4i de nevastd_mea.
n demn si po*'niforma de ofiger daci ag p5rlsi-o {
I*u
Principe de RomAnia',.
vreodatd. carol. indelungile insistenqe pe IAng[ tinerii c[sitorigi au pAni Ia urmi un
$
lt rezultat. La 29 octombrie, Carol acceptd sd declare in scris cX nu se opune
f la ,,anularea actului de c[sdtorie incheiat Ia Odesa". in aceeagi zi, regele
incerc'ri asemdndtoare se fac ai asupra rui zizi, care fi
intre timp se Ferdinand declard amnistierea principelui, care se inroarce la Iagi. Aici are
intoarce la Iagi, de unde e condusi. de doamna
Mavrodi ra mogia Huci de $'
o discugie cu I.I.c. Britianu, la cererea acesruia. Liderul liberai ii d[ sfaturi:
langd Roman' De ia curtea regald i se sugereazd
sr accepte o sumr de bani. ,,Sd asculte p[ringii, si nu uite c[ tinereqea poate totdeauna si invege, gi c[,
Ea refuz[. Wea neapdrat si fie fi
,,Zizi dei{ohenzol]e*,,. Ag" pi ,"_rr""re o pentru suverani, a gti si asculte este o calitate de cdpetenie"33o. Sfaturi frri
scrisoare adresati lui Al. $
faqi de incerclrile de a niciun efect asupra lui carol, care nu-I suporta pe I.I.c. Br[tianu din cauza
desface o cdsdtorie,,perfe astfel de
f,
influengei sale dominante la Curte. insd idila rui cuzizilambrino continu[
"inomenie"328.
suveranii mobilizeazd to tut avea weo influengE
$
gi dupd anularea cds[toriei de cdtre Tribunalul Ilfov, la 8 ianuarie 1919. La
r
{.
presiunile care continul sd se fac[ asupra lui, Carol trimite, la 1 august 1919,
327 ,t!,:
Acte
si corespondenge rerative ra renungi're Ia tron are fostului r$
principe ,f
moyenitor, Bucuregti, 1926, p. 6.
328 ^Ferdinand
t
vezi in Ioan scurftr, l,Editura Enciclopedicd, Bucuregti, 2001, J
32e
p.61. E.A. Buhman, op. cit.,p.272
330
Acte Si corespondenle...,p.T
i
.j
166
lon Bulei

incipalelor paftide, in care declard


cE
Flernplul bucoflloeaD
ogtenitor al Coroanei RomAniei, atAt
i 1ui. Gestul e condamnat, desigur, de
de pe Frontul de Vest igi arat[ tot
mai
irr,r" ,i-p, victoriile Aliagilor
din Bucovina soseqte la Iaqi
a de a_i trimite pe Carol in evident urm[rile. f" io"io*Urie/4 noiembrie'
Japonia,
cea mai mare decoratie romAneascX.
sX se desparrd de Zizj, gi igi
trage un
. l,a g ianuarie 7920, Zizi Lambrino
na$te un bXiat, Mirce.a
pe care Carol il ,"",r"o"g*. O lund
t,'ziu, la 20 februarie !1ySo..,
1921, o'tti-it. o scrisoare regerui
mai
Ferdinand,
afar[". V. Bodnlrescu, ,,destul de tAni
il caracterizeazi Marghiloman' 9i Se
Marghiloman le promite bucovinenil
romAnd insl nu va putea
meriei sau a unei g[rzi naqionale' Armata
ar fi chematx sd ajute Ia repri-
inteweni, le spune Jip*a""t' decAt dac[
Yiala 9i bunurile con;etX1-eiilo;,
marea unei revolulii care ar fi ameninlat
aceea cu Elena a Greciei, incheiati
la Ceidoibucovinenisuslinc[inBucovinachiareramaretulburare'pnn
va nagte, la 25 octombrie 1921, susginuli de austrieci. Prim-ministrul
romin
Miha actele d,e violenql d" ;;il"r,
d[imediatordines[fiefurnizatebucovinenilorautomobile,curier,bani.
goviitor'
Lui Bodnlrescu, Marghiloman i se pare
Fericit de migcarea de unire a
Cei doi bucovineni se duc ai Ia rege'
bucovinenilor,careoprecedapeaceeaaardelenilor,Ferdinandiiprimegte

principele mogtenitor' V[zuse anr


a deschide o discugie cu veclnll
sa1'

in fafa lui la masd, il fXcea timid 9i s


cuvinte, conversalia cu eI curgea
frazer, cAnd is
Antui pe care-l cEutase' Pugcariu a plicut surpnns
fost
din Ardeal' I-a
.r,r pri.,ir" la oamenii din ilucovina 9i
i' Nistor'
vorbit de Lapedaru, de MJniu' Vai s' despre
u**"u.ui"ib[?:ryff't''
Resatitatea in Rom6nia, 1866-ls47,Editura
compania, Marmeliuc. N-avea o p[rere prea mAneqti'
frateie siu Eugen. Era un bun cun
168 lon Bulei 169
,,Buttut- NosrRU Rree: FenotNAND"

Apoi fHcea gi pauze prea lungi in cursul conversaqiei. Avea gi un tic newos,
plrea ,,s[ tragd cu ochiul", dAnd senzagia c[ devine prea intim, prea apropiat
pentru statutul lui. Atunci cAnd il ascultai, crede Pugcariu, ,,vedeai grija lui
mare de a face ca lara si se indrepte, stdruinqele lui necontenite s-o ajute in
calea progresului gi regrenrl c[ insegi puterile unui rege sunt Prea mici pentru
ca sX schimbi de azi pe mAine o mentalitate... Sdrmanii regi, trebuie gi ei s[
fac[ poiitici gi deci compromisuri cu con$tiinta ]orD335. Cu prilejul unei
s. Pu+cariu observ[ o singuri mare grijd peng:u rege, aceea cd in Roma''ia intAl:airi cu regele, la Academie, S. Pugcariu remtlrca, anume cu referire la
Noui ar putea exista tendinqe revolugionare gi antidinasrice. Bucovinenii il regele Ferdinand, c[, pentru eI, oamenii care conduc destinele prii sunt nigte
,,figuranqi pe care ii menajeazi atAta timp cAt are nevoie de ei 9i ii las[ s[ cad[
in momentul cand ii par incomozi. E poate un PrecePt Pe care domnitorii iI
au inscris in catehismele lor, dar este un lucru care poate si aib[ de urmare
deziluzia oamenilor de bine, ce-gi dau tot ce au mai bun ca si-l slujeasc[".
Pugcariu reprogeaz[ regelui Ferdinand comportamentul fag[ de Nistor 9i
Inculeg336. $i tot el are o concluzie: ,,Ferdinand a fost un rege care in
La_ sfhrgit ne-a mai repetat o dat[
c[ de acum a venit wemea muncii integite momente grele a $tiut sd fie tare, c[lcAnd pe inima sa de om".
gi Ia plecare ne-a scururat mAna mult gi deosebit de cdlduros"s.
Nu s-ar putea spune c[ aceeagi pdrere o avea gi sogia sa Maria. Pe care
bucovinenii o v[d, de asemenea, la Iagi, indat[ dupi intAlnirea cu Ferdinarid.
Le pare ,,frumoas[, maiestoasd gi plin[ de farmec". Ea le povestegte c[ niciun
moment n-a pHrdsit-o credinEa in victorie, ,,chiar in clipele cele mai grele".
Le povestegte prin ce lupte sufletegti a trecut regele, care a rupt-o definitiv
cu rudele sale, cum a men{inut ea legflturile cu Aliaqii, prin relagiile ei.
,,in graiul ei frumos romAnesc, cu accentuL englezesc care nu sup[rl la ea,
ne-a povestit am[nunte din anii din urmi, cu o mimicl vie gi mai ales cu
ml[dieri de corp pline de gralie, dar gi de maiestate gi ne-a spus cAt e de
consideraliile lui Pugcariu despre arta guvernirii sunt inreresante, in fericitd acum, cAnd reugita final[ e atat de frumoasd."337 S-a interesat de
general, dar nu gi arunci cand il au ca personaj principal pe regeie
sentimentul dinastic in Bucovina, in toat[ Iumea el fiind ameningat. A Einut
Ferdinand, unul atipic. Pugcariu il consideri pe Ferdinand un ingelept.
sI vorbeascl tot timpul in romAnegte, ceea ce i-a amintit lui S. Pugcariu de
o demonstra in discursurile pregdtite cu griji acisi sau i:r conversaqii. chiar o anecdot[ din primii ani ai venirii Mariei in RomAnia cAnd, cu prilejul
dac[ felul de a se prezenta a] lui Ferdinand era cumva impotriva lui.
unei festivitlgi, un cap al bisericii romAne ii vorbea Mariei numai in
ZAmbenrl Iui ,,perplex" te fEcea si crezi c[ nu qtia despre ce s[-qivorbeascd.
romAnegte, iar aceasta ii r[spundea numai in francez[, scuzAndu-se c[ nu
gtia lnc[ limba noii sale patrii. ,,Dar ce ai fXcut pAn[ acum, Alteq[", a
tvtarghiloman, Note ynritice r|gT-Ig24,vor. rv, 191g-1919, pp. 108-109.
l]_AJ,
w lbidem. 33s
lbidem.
sexril Pugcariu, Memorii. Edigie de Magdalena vulpe gi Ion Bulei, Editura 336
Ibidem, p. 505.
lvlinerva, Bucureqti, 197 8, p. 791. 337
lbidem,pp.343-3M.
170 171
lon Bulei ,,Bul.ll.J! NO STRU nrcr: FERot NAND''

Mackensen pentni constituirea cAtorva


regimente Pentru-pazl depozitelor
:T:l:tJf ;"H1T1'."j#'.'jltl;;|""tt",arxspunsea,ardtandsprecoplaeii
dinteritoriul ocupat ,.to""'ea a 4 OOb de jandarmi' La 23 octombrie/
frin
Prin Murgoci, bucovinenii sunr primigi 5noiembrie,MarghilomanprimegtedelaFlondorotelegram[prinCarese
in noiembrie 191g la Iagi gi de cere ajutorul RomAniei. Marghiloman
pringul Carol. $i pugcariu .
Uu."io
linia neutri din nordul Basarabiei 9i sl
:if;i::fji*yi"*'ffi .;;+li;T:':fi ;iXlill'"il:j;l: acest lucru regelui. Jandarmeria din
U"li."i.if"t ca?e jefuiesc oraqul' Cei din Igcani 9i Gura Humorului'
de
suror'e rui, ErisafTar;tilffi:lTT*:rui:il'X'i; noteaz5 Marghiloman' scriu ca
Bodnlrescu: nemaifiind rir r."rrr,lrlndemAnd, asemenea. ,,In urma acestor documente'
bucov Repet acelagi ordin pentru
pe tron. S. pugcariu se bucurd trupele de la graniq[ sX ocupe Suceava 9i Igcani'
si constate cd dinastia de repede c[tre cern[uqi.
intr-adevir rom,neasci, int"ruratr Gura Humorurui... trterioi, se vor intinde cat
Ju frour"-"r. gxr1i. gi rncd ale de Suceava 9i de
mult mxrite, pentru care niciun
sacrifiiiu nu era prea mare.
unei gdri incredinlez ordinele tui Ha4"t' 9i telegrafiez prefecqilor
,,vodi e foarte Botogani."3a2
d"^inimlp'entru';;;;;", dar vede cd
,.Jfitil""[ "ate
indrepta gi atunci renunq5 sX le
La Senat' Marghiloman tine dou[ discursuri
cu aspiraqiuni panromA-
schimbe, li negti. Traseazd un p ciune' de r[bdare' de unitate' cum
spune eL succes m cursul slu este imprimat pe disc'
sextil Pugcariu rwine la Iagi, din
nou cu cererea de interyentie a Asociazi si Puterile H;ml:i"T:lr;::ll't",1;I,illlde
armatei romAne, *i"9 in vederepericolul pe care it r"prur"rrrLrfi:;r; Centrul
mult mai organizagi decit
ag1 cum ne spune er, bucovinenii mente s[ fie
a$teptau murt mai mult de _roma"'ii.
ra guvernul de ra Iagi:
,,n'.,1*"'.redeam in pHtrunderea
Romania terenur e pregitit
p"ir* rrrir." tuturor roman'or gi speramcd ci
Bodnirescu ne va ad-uce"" ai*"tirra aProbd regele cu efuziune'
cumpliti, pe care o b5nu
,""- convingeam cE dezorientarea
-x
hotXiatoar"'ono At. U"re regte gi in clipele acestea
:. Se hotdrXgre chemarea Zfua de 24 octornbrie/6 noie
unui batalion de vdndtorj Germanii pleac5 din Br[ila, din Foca
pedegtri de 1" i"si pirrt t, de jandarmi
-1t".:otp"t"i ii strange Serviciul de ordine romAn' Coloane
mana, spunandu'-i'',,n.,.rg,",
energie; qtiu cd Putnei, Soveja, Predeal... intr-o scriso
"r "urljtlili;J:.t"t"
istru in guvernul Marghiloman de r[zboi, un general ungur, Sza
la acel moment,
din Muntenia se retrag gi trebuie
luate
,"o.*O"tt. le sunt foar-te agitate.
di
la Neamq. Margh'oman ii ""1''TffiLT:ii::i: ceva' De
infhligarea regelui simt c[ se petrece
-Pauz[.
338
lbidem,p.344. telegramelor' Rogu 9i agitAndu-se' regele
33e
lbidem,p.644. ,p.ri. lnpx vizita d-tale de ieri seara au venit s[
dup[ cum gtii' Antanta'
mi-au spus c[ n-au incredere in guvernul dv' $i'
3ao
lbidem,p.333. gi
IV'
',rJ:fl 'ro;tl':,T:bil:';:ilf' "'vor
1 e 1 8- 1 e 1 e, Institutur de ane grance
3a2
lbidem,P.Il4
172 lon Bulei ,,BUNUL NoSTRU REGE: FERDINAND'' 173

Camerele meritau un mesaj de inchidere, nu un decret neobignuit. Regele


publicd gi o proclamaliune. Nicjodati pAnd atunci rerragerea unui guvern
nu provocase o proclamagiune. intre altele, aici se spune: ,,imprejuririie ne
dau din nou putinfa de a indeplini ceea ce v-am fdgdduir gi ceea ce in
in;elegere cu M.v. gi eu am reamintir M.v. cd ag face bine sd comunic in sufletul meu n-am incetat s[ voiesc (ca gi cum guvernul lui Marghiloman
semn de prietenie aceast6 ocupare Antantei, pe care, in principiu, n-o il impiedicase sX realizeze ceea ce voise - n.n.)"3+s. Mai mult, regele ordoni
intereseazS". s[ nu se publice nimic din fosta activitate parlamentar[ gi si amAne chiar gi
decretele din 23 noiembrie. Altfel spus, de trecut in parantezE tor ceea ce
se frcuse intre martie-noiembrie 1918. Ca gi cum nici n-ar fi existat.

Ceea ce se urmirea era limpede: acreditarea ideii ci in acea perioad[


RomAnia n-a fost un stat liber, ci supus domina{iei Puterilor Centrale, gi c[
tot ceea ce se fEcuse atunci fusese nu prin colaborarea dintre armata de
ocupatie gi autoritdqile romAnegti, ci prin executarea unor ordine din partea
ocupannrlui. Guvernarea Marghiloman era consideratd, agadar, o guvernare
impus[ de ocupant, gi nu una determinat[ de Pacea de la Bucuregti. in felul
simEea bine procedand cu atata duritate fag[ d.e un om politic de care se acesta, exista speranla ca, la Congresui de la Paris, perioada guvernului
sersise atAt de mu]ts3. Marghiloman sI fie considerati doar o perioadd de ocupagie. Nu se va
intAmpla, dar oamenii politici romAni aveau datoria sd incerce. Se poate
spune cd, intr-un fel, acesta putea fi motivul pentru care lui Ferdinand nu-i
pl[cea poiitica: distrugea buna reiaqie inrre oameni gi intotdeauna existau
sacrificaqi. Relatria regelui cu Marghiloman fusese una bun[. De mai multe
ori, Ferdinand participase Ia partidele de vAn[toare organizate de acesta,
fusese invitat la vila Albatros, de la Buzdu. Se intAlniserd la balurile Cu4ii
sau la acelea organizate de Marghiloman, sofia acestuia (e vorba de prima
lui sojie, de Eliza, ulterior cds[toriti cu Ionel Brdtianu) fiind in cercul de
prietene al reginei.

w lbidem,pp. 117-118.
vezi pe larg in Ion Bulei, conse rvatori gi conservatorism in Romania,
_3n
pp. 5O4 9i urm. ss AJ. Marghiloman, op. cir,p. 123.
175
Buruul NosrRU REOT. FCNOINAND''

C' Giurescu' Regele' regina'


Roro6nia ffiape s-a ndscof mai conteneau", noteaz[ istoricul Constantin
principele Nicolae (principele Carol
T gen. Bertheiot urcl pe cal' merg rn.
La 3/16 noiembrie 191g, regele ii inviti pe Marghiloman t"ntelo, aliate, engleze gi franceze 9i
audiengx' ,,Te-am chemat ca sx nu intr-o intr[ in Bucureqti. LAng[ suverani de
cr"ezi cx te uit", ii spune regele, cu
strangere de rnanr. Marghiloman o lungi de colonel. Un sobor de Preoqi inti
are o singurd pta.rg"*, ..rr?ur",
din cauza Aici
se oferX pAine 9i sare'
Victoriei ii
oficiale, care, Ia statuia lui Mihai Vit
trecerea in revist5 a trupelor' ,,Avea
din caldarAm strigau, ovagionau, s
consemneazX regina in amintirile s
GeneralulEremiaGrigorescu,ministrulder5zboi'inmAneazlregeluicartea
de mareqal. Ferdinanf, ajunge astfei cel
dintAi maregal al RomAniei'
o -irx oferit[ in sala tronului. Pe toli
ii intampinl
dreptate. Marghiioman e de pdrere Ziua se incheie
"r,
,.g.1., amintindu-le tuturor c[ el s-a ginut de cuvAnt'
ci el a r[mas cre-
mai departe. ,,Cine ar fi crezuJin ace
poate strange pe toqi
regele' Antanta insxgi nu spera un dincios hotlrarii luate in 1916. ,,Azi mama RomAnia
rezultat decat peste un an. E prea murt, fiice ripite, s-au
dar vezi, tot credinga sarveazd!" Ia sAnul ei. Basarabia gi Bucovina, cele dou[
$i regele ii vorbeqte durp*.io"rririle din ""piiiiarflgi
intors una dupi ir, ."r" plrinteasc5."34e lJnirea cu Basarabia
qi Bucovina
Dobrogea, despre Transilvania, unde
crede in separatismul transilvdnean.
iomanii au ina nu
"t,"
devine un fapt implinit' Vasile Goldiq' $t' Cicio
Pop' A1' Vaida-Voevod

nismului in Europa3a6. in fond, o discuqie


Vorbesc de ca_ devin membri ai guvernului'
deschisd, in ici.
inmailglg,insogilideluliuManiu'suveraniifacovizit[in
cu Arion, Meissner gi r, foarte
a$teptat[,
e la Mitropolie pentru F[g[rag, Sibiu, Blaj'
Mari, Baia Mare, O
tianu). ,,,
" "lol,,ii""#r'ffi
a ar.ur aga aglomeralie
*:
public
de
tot. ,,Din p5cate, noteazd regina, oragele sunt foarte unguregti' in timp
populaqia era aproape in tJtalitate romAneasc['" [" ] "Oameni
ce
drlguqi'
fXcut tot ce au putut s[ ne simqim]i""
Am fost
t a$a ceva. De la rondul al doiiea simpli gi inimogi .rr.
"t' nici m[car un fel de mAncare'
iei, de la Cercul Militar la statuia lui sistematic srrpranreniqi 9i n-am potot '"fu"a
la preg[tirea ei'"3s0
s, in Dealul Mitropoiiei, o mare
de deoarece toate femeifl an gorpode, e contribuiseri
mului, ocupAnd literalmente piegele, ," e'it"t, cea dintAi pe care o dup[ unire' un
in c[Iltoria fri., fa-ce
unul de versuri' superb
in cinstea celor ce revin dilrXzboi tdn[r, Lucian nhga ii las[ Mariei dou[ voiume'
meu' Brusc' Maria
de bucurie: uralele gi aplauzele nu intirulat Poemele iLu'.minii,qi altul, Piette pentru templul

34 Regina Maria a RomAniei, insemndi zilnice""'p' 4'


ti,^!.n?reyl_si pdreri personale din 34e
lbidem.
mon 1921, p. 675.
timpul rdzboiului
350
Apud L Scurtu, oP. cit',P'78'
176
lon Bulei UNUL NOSTRU REGE : FERDINAND,'
177
inqelege ci poporul pe care gi ea il guverna nu era doar un popor tandr, cum
ii spusese gi N. Iorga, era un popor de o curiozitate interectuaii
ce o fdcea
eal." Scria tot Nichifor Crainic:
,,Eroii
sE freamdte.

PrezenEa suveranilor e reclamati pretutindeni. in februarie


Ferdinand se aflE la cluj, la
1920, mai mllt pustiul m.oral al epocii
_inaugurarea universitxgii romanegti. fine viaf5"354. Mihail Manoilescu rr-r,
o cuvantare ,'foarte frumoasd", cum o considerd sextii pugcariu.
,,A spus ,,Noi sufeream de pe urma udefecte "rtu
v91be ingeiepte, a dat indrumiri fericite." Totodate a fxcut
un dar de de conducdtorii soartei noastre de_
400 000 de lei Institutului de Istorie Nagionald3sl. in mai
1920, regele ani.de zile cu Aliajii nogtri inainte de a participa
viziteazi Bucovina. Se opregte la suceava, putna gi cernruqi. La 24 la rrzboi. Ne hotdrasem
octom- mult prea tarziu sd intrrm in iupti,
inaugureazi universitarea romaneascd din cerndugi gi ii oferd cand'- d"pt;;;;;"a militarilor
!ry _1?20
200 0001ei3s2. Tot in mai 1920, vizireazd Basarabia. cu ,."rt
nogtri gi chiar a generarurui Aveiescu"rorr"i
(impdrtigitd ,rriu *"i tarziu), ar fi fost
prii"l evocr mai cuminte si intrdm in rdzboi mai inainte,
mari personalitdqi ale luptei romanilor pentru rena$rerea loi nagional[. s5-l invigxm oaatx cu inamicii
nogtri, penrru a nu ajunge la marele d.ezastru
Evocarea acestor personalitili o face in august, cu prilejul din 1916,,.
reagezirii capului lui Mihai Vit Dealu: ,,Cu evlavie gi
plini de admiragie ne descoperi e noasrre inaintea ra,
t guvernat[. Directoratele Ministeria]e
viteze Mihai, care ne-ai fost ste ucitoare in timpuri de grea incercare ru cd n_au oameni. Nici Secretariatele
gi
un izvor de imbirbdrare pentru ostapur nosrm in toiul rriptei, iar i bine. Doar in Transilvania Consiliul
pentru
intregul neam romanesc ai fost inci mai murt: simbol viu gi glorios de desfiingat de nevoile unificdrii de
al
unitdqii nagionale"3s3. ar conservatorii, in general buni
mental5. Apar alte partide, algi
in mijlocul serb[rilor, al bucurieicd in sfarpit neamul romanesc iqi g[septi metodele ce]e mai bune
gdsise implinirea statali, regele se simte adeseori strdin de ceea ce era le opgiuni?
in
jurul lui. Apar probleme noi, oameni noi gi noi idei. Idearur
unitrgii Dundrii, cx venise n3 do^ar,c,a:l
nagionale se implinise. Dar Ferdinand vede bine cr mulgi,
prreau s[ se considere mulEumigi de feiul in care fusese implinit.
prea murgi nu qt,1ffiff,TXij,T',il
avea un inleles mai larg in vechiul Regat,
in niciun
il';llrHl;
implinise nu prin victoria noastr5, sau prea pugin prin infrpruirea
il se Noua Romanie' in mai multe ,r"r.
.rrr_i mai
""" incetase avea in
ei, cat monarhia sr mai
mai ales prin suferinra noastrE. Existi in societaie, ,o*irr""rcd "niopene
o vie
insatisfaqie fagi de elira conducitoare a romanilor. Era efecn:_l
b5tdliei de
la Turtucaia- Lumea romaneasci era congtientr de felul in care
fusese
condusd socieratea romaneasci in anii tt"r-ttt"Iitagi gi in primii
ani de rxzboi.
Ferdinand se simre gi el prins in aceasrd hord, caie ,r'prr,"" juca
doar pe institugional[ nou[ care igi caut[ cons
acordurile melodiei nagionale, ci trebuia s[ se indemrr. iin imuotauri
prin in care igi trdia existenga. pe un manifest din
excelengd constructive. ,,Generatia idearului naqional a 14 decembrie 191g stitea scris:
rdmas, d-up5
,,stdpanirea, in frunte cu regele Ferdinand, uitx soarta
lui Nicolae, a

3sa
Nichifor Crainic, Zjl:^!!", zile.ygre. Memorii.Edigie Nedec Lemnaru,
Editura GAndirea, Bucuregti, 1991, pp. I47_i4g.
178
lon Bulei 179
,,BUNUL NOSTRU REGE: FERDINAND''

luat niciodatX un binuq de la noi pentru munca pe care a frcut-o; el a


ficut-o pur gi simplu din devotament, de aceea nu a e$uat niciodatX, a stat
totdeauna al5turi de noi la bine 9i Ia r[u, cu sAnge rece in momente de
panicX, hotXrAt cAnd trebuia s[ dea un sfat dificil... Frobabil lara sa nu va gti
niciodat[ ce a fEcut el pentru ea, pentru ce este un orn modest, care a lucrat
pentru gloria regelui sdu gi nu Pentru a sa"3s8.
SchimbXrile de guverne de dup[ 1914, din timpul domniei lui
Ferdinand - al lui I.I.C. Br[tianu cu A-lex. Averescu (26 ianuarie i918), al
lui Averescu cu Alex. Marghiloman (5 martie 1918), aI lui Marghiloman
cu gen. CoandX (24 octombrie 1918), aI lui Coand5 cu I.I.C. BrXtianu
(29 noiembrie 1918), al lui Brltianu cu gen. Arthur VXitoianu (27 septem-
brie 1919), al lui V[itoianu cu Alex. Vaida-Voevod (1 decembrie i919), al
lui Vaida-Voevod cu Alex. Averescu (13 martie 1920), al lui Averescu cu
Take Ionescu (17 decembrie 1921), aI lui Take Ionescu cu LI.C. BrXtianu
(19 ianuarie 7922), al lui Britianu cu gen. Averescu (30 martie 1926), al lui
Averescu cu Barbu $tirbei (20 iunie 1926), al lui $tirbei cu I.LC. Br[tianu
(22 iunie Ig27) -, toate aceste schimbiri fuseseri puse la cale mai inainte
in culisele Partidului Nagional Liberal. Motivagia schimb[rilor a fost
intotdeauna ciutarea unei formule de guvern na(ional, care a rimas tot
timpul doar un deziderat, pentru cX nimeni nu-gi dorea s[ fie o reaiitate.
Multe discuqii (birourile de lucru ale iui Ferdinand 9i ale Mariei sunt mereu
pline de oaspefi, mesel.e pe care I lte vorbe curg in
politica romAneasci. Dar fEptuito viaqd gandurilor,
iunt pugini. I.I.C. Britianu, ca gi t erau dintre aceia
care preferau singurbtatea alergitorilor de cursX 1ung53se.

La27 iulie 1919, regele Ferdinand, regina Maria 9i prim-ministrul


mlne nu am fi unde suntem
dac5 Bar I.LC. Brdtianu sunt prezenfi la trecerea Tisei pe la Tiszabo 9i Kiskore. La
a$a cum a stat, devoht,
atent, intejigen 1 au ale romAnilor sunt pe malul drept al Tisei' Peste
tot t rag in faqa ofensivei romAnilor' Reaclia militari
mag n num[r de 40 000 de soldaqi unguri 9i 1 235 de
i, de asemenea, L Scurru gi M.C. St5nescu

conre:llorand de Ia 1904 la 1930. Istoia


358
Regina Maria a RomAniei, insemndri ziLnice..., p. 69.
nal. Edigie de Va_leriu gi 3se
Peitru o cunoa$tere mai indeaproape a viegii politice din RomAnie interbelicX
Sanda Rapeanu
sunt de vdzut cercet5rile istoricului Ioan Scurnr, cel mai informat dintre istoricii
929, p.20. acestei perioade gi cel mai indreptXlit si emit[ judecigi de valoare. insugindu-ne
aceste judeciqi, trimitem evenfualul nostru cititor la scrierile sale
180 lon Bulei

ofigeri sunt fEcuf prizonieri. $i, in seara zilei de 3 august, trupele romAne (4n sacrificio re$al
sunt in Budapesta. Ocuparea Bucuregtilor in decembrie 1916 era rizbunatl.
Clderea Budapestei a pus capit unui regim bolgevic in CenrruI Europei, a
sfArgit un vis miLenar, al Ungariei istorice, gi a consfinEit crearea RomAniei Imediat dup[ rdzboi gi dupd Pacea de la Paris era d^e a$teptat ca regele
Mari, gi a unui alt vis, de data aceasta al romAnilor. Istoria ne invali relati- sd fac[ furnee in $rile apropiate ca destin istoric RomAniei. Ferdinand insd
vitatea a toate cate existd. Tactica elitei romAnilor, aceea a opornrnismului nu se aratl prea interesat de chestiunile internagionale. Nu face vizite de
politic, a arrut succes. Clemenceau igi ridica pdlEria in fa;a poporului romAn, stat decet in Iugoslavia, in iunie 79Z2,inPolonia, in iunie 1923, din nou in
a capacitdgii sale remarcabile de sacrificiu (nu gi in faqa oamenilor sdi Iugoslavia, in octombrie 1923, in Franfa, in aprilie l924,in Elveqia, de fapt
politici, inaintea cxrora igi reagazi piliria Ia loc). Istoricul constat[ c[ Ia Societatea Nagiunilor, in mai 1924, in Belgia gi in Marea Britanie tot
oamenii politici romdni n-au fosr Ia aceeagi inillime cu poporul pe care il
atunci. $i nu sunt vizite importante prin chestiunile pe care le rezolvd
guvernau (cAji sunt oare?). Dar au avut noroc. La fel gi regele lor, care, la
(o vizitd mai insemnat[ ar fi putut fi. aceea programat[ in Italia, dar, din
15 octombrie 1922,Ia Alba lulia, lnElga coroana RomAniei Mari. I-a fost dat
motive de sdndtate, ea a tot fost amAnati pAn[ cAnd n-a mai avut loc). in togi
lui sd fie intregitorul. De neam gi de qard. Dar de ce oare nu i-a fosr dat sd
acei ani de rXzboi, Ferdinand fusese profund marcat de gesturile fiului s[u
se gi bucure de frucrul suferingelor sale gi ale supugilor s[i? Trei ani gi
Carol. Aventurile acestuia cuZizi Lambrino, cu Elena Lupescu, cu tot felul
jurnitate mai tarziu, un sicriu acoperit de steagul tricolor gi de trandafirii
de consecinfe pentru jard, pentru dinastie, au tulburat Eara gi aveau s[
t5iagi de regina Maria din gridina cotrocenilor avea si-i ducd trupul la
grHbeasc[ sfArgitul regelui. Erau suferinqe in plus, pe care regele n-ar fi
Curtea de Argeg gi numele spre neuitarea noasffA. Cei buni, de obicei,
trebuit si le mai indure... Toate mdrturiile din epocl arat[ amploarea unor
pleac[ devreme dintre noi. Ca regrerul pierderii lor sE fie mai dureros.
dureri sufletegti nemeritate. Sdn5tatea lui avea sI se resimt[ din ce in ce
mai puternic dup[ 1924.
Ferdinand nici nu are pasiunea discuqiilor despre probleme inter-
nafionale. Spre deosebire de unchiul s[u, care voise s[ conducd el poli-
tica extern[ gi chiar o fEcuse. Nepotul las[ minigtrilor, in principal lui
I.I.C. Brdtianu, grija politicii externe. $i, ori de cAte ori a fost nevoie, a
llsat-o pe solia lui sd reprezinte Coroana.

La 16 februaie 1926, Sexcil Pugcariu este in audien;[ la rege. il g[segte


,,imb5trAnit gi cam slab trupegte". ii vorbegte despre Dicgionarul-tezaur al
limbii romAne gi despre faptul cd Academia nu mai poate duce Ia bun sfArgit
aceast[ operd nagionald, a cXrei necesitate e cu atat mai resimgitl in acel
moment in care lara se innoise, regdsindu-gi unitatea pierdut[. in urma
reformei agrare, Academia nu mai avea mijloacele de care dispunea atunci
cAnd igi asumase rdspunderea moral[ gi materiald s-o fac[. Nici tentativele
sale pe lAngd oameni politici ca Vintild gi I.I.C. Br[tianu n-au dat rezu]tate.
Opera inceputi de Carol I risca s[ se opreascd. Regele Ferdinand il asigurd
cd va purta de grijl dicgionarului. Se gAndea ia Fundalia Cultural[ pe care
guvernul i-o pusese la dispoziqie cu ocazia jubileului de 60 de ani. Regele
s-a interesat de migc[rile studengegti, de gcoii, de Geneva. Venind vorba de
182
lon Bulei 183
,,BUNUL NOSTRU REcr: FeRoINAND"
qcoli, Sextil pugcariu
in jurul lui, sx nu
Nicolae Iorga, prima, medicii francezi, pentru ca regele, cu atAlia medici strxini
moment, ii
si se ridice una gi la B intre la bxnuieli. Generalui Averescu, prim-ministru in acel
o pledoarie senti-
reluate relagiile de dinainte de convoac[ urgent pe Romalo 9i Mamulea: ,,Am auzit
dv., a addugat
multiplele interese culturale gi de
a
menral[ gi un aviz gdingific. MX raliez avizului gtiinqific. $i
Acum o s[ptimAn5, cAnd
la indeplinire a unei astfel d; idei. intorcAndu-se c[tre dr. i.omalo, cAnd aqi mingit?
cAnd admiteli
avem in capitalele mari centre
de mi-a1i afirmat ci starea regelui nu era grav[' Ttt ltl-'
minliiafunci"' a indrugat dr' Romalo'
acelagi timp nuclee de propagandd c[ starea sa e dezasperandf ' ,,Am
(Hiott a crezut cx vrea s[-l
Generalul s-a n[pusrit asupra doctomlui
mi-e miIS de
ln primdvara rui 1926, dr. Mihail Miha'ide, unur dintre loveasci): ,,Ar trebui s[ vx arlstez gi sx v5 inchid, a strigat, dar
Casei Regale, constat5 o deteriorar
medicii pX-f a". in sfArgit, doctorii Bensaude gi Hartmann sosesc in qari 9i,
"ibl". opelat la
mulqumit[ Ior, viaga suveranului va fi prelungitx cu cateva luni;
timp gi fdr[ cura de la Vichy, Poate c[ viaqa i-ar fi putut fi
prelungitd cu
ani. cei putin aga p", ,x se fi desftgurat lucrurile, potrivit
relatlrilor
cagiva
Elizei Britianu

Undosarmed.icalalrege}uiFerdinandeintocmitgidedr.I,Mamulea.
Este un dosar care incepe .i, de 6 decembne !926, ziua in care regelui
un tu$eu rectal, prezenga unei t "irr^ Medicii care
i se practic[ o colostomie stangx sub anestezie intrarahidian[.
rectoscopic de dr. Raoul Ben Ernest
op"r"""5 sunt prof. Henri Hartmann, asistat de profesorii fuvara 9i
Paris, cunoscut prin lucrarea Dimitrie Gerota. Se obqine un anus artificial, care a funcqionat. operalia ii
rutd in st[rii generale'
1919 la Masson co. Editeur aduce pacientului, cel puqin in prima fazd, o imbunltlqire
a
o curx balneari,"tregina acceptr pentru kg ajunge la 60 kg'
ca Revine pofta de mAncare. Greuiatea pacientului de tra 54
Neclar insd din ce motive, consurtul acesta. dac[ pufin' Coboar[ Ia
Se d[ jos din pat gi stX pe scaun, mlnAncd, chiar
care confirmi diagnosticul de la iradierea
diabet c bradul de criciun. Echipa medicalx consider[ c[ se poate trece
intre ei privind
cu apararul de radioepidermit[. Medicii nu se inqeleg
in
pl"""r"" regelui 1a Paris pentru tratament cu raze X' Gerota pleaci
'G"r-"rri" gI in Anglla sd vadl dac[ in cazul bolii lui Ferdinand nu s-au
regina
descoperit tratamente qi medicamente noi. Publicul e impacientat 9i
e fhcut[ vinovat[ p.rrrlu intArzierile din tratamentul ce trebui ar
qar[ dr. Gerota' Este
administrat regelui. ia 17 ianua rie 7927 se intoarce in
roentgen 9i
insolit de dr' Marinescu, specialisrul romAn in tratamentul cu
radium. Tratamentul cu roentgen este respins. se dovedjse
ci era periculos
Reintors in gar', dr. Romaro, voitorul o in tot
de riu al regelui Ferdinand pentru tumorile maligne, intrucAt dizolva lumoarea 9i
rXspAndea
acegtiultimi ani ai sii, il convinge pe Hioit din
cu radium'
cx n-ar fi prudent sx fie invitati organismul, distrugAidu-I. Nu r[mAnea decAt tratamentul
cu radium se putea face 9i la
Dr. Marinescu aduce gi gtirea c5 tratamentul
bolnavului la
360
Sextil Pugcariu, op. cit., p. 64g. Bucuregri de citre uetgieni. Nu era nevoie de deplasarea
Bruxelles. Dr. Marines"i trimis de indat[ la Bruxelles s[ aduc[ aparatul'
"rr"
1U lon Bulei ,,BUNUL NoSTRU REGE: FERDINAND'' 185

Maria telegrafiazd regelui Albert ar Belgiei pentru simplificarea Starea mai bund a regelui ii ing[duie Mariei s[ meargd Ia Balcic pe
procedurilor de transport aI aparatului. La 28 ianuarie aparatul esG instalat I mu7927, unde gi r[mAne pAn[ pe 7 mai. Medicii admit o deplasare a regelui
la cotroceni. ,$m impresia ci stdm pe un vulcan... noteaz{ Maria. Totul Ia Scrovigtea. Este foarte slab. ,,Era trist si-l privegti cum merge de-a lungul
devine o agonie pentru mine."tri coridorului gi, cAnd l-am luat de brag, am simqit ci nu mai are canre, ci doar
oase."(...) Din pdcate, sunt semne c[ boala progreseazd. El are dureri, care
sunt suportabile deocamdatd gi nu sunt constante, dar constituie un sinistru
avertisment cu privire la ceea ce poate suryeni." La 7 iunie, face un nou
consult. Tumoarea nu progresase prea mult, ceea ce insemna cI evolugia
bolii nu era foarte rapidd. ,,tn general, nu este atat de rdu pe cAt m[ temeam
gi cu sigurantd nu o condamnare la moarte. Ni se las[ un mic r[gaz."

Dar la 19 iunie constar[ c[ regele ajunsese la greurarea de 50 kg. Este


dus Ia Peligor, la Sinaia. Srarea de sl[biciune esre tot mai pronunfati. PAni
Ia cornrl lui din faga castelului e transportat cu c[rucioru_I. ,,Doar o datd s-a
intors de acolo pe picioarele lui, dar acest lucru l-a obosit atAt de mult, incAt
n-a mai ftcut-o de atunci."363I se aduce o carte cu pdsdri care iI tine treaz
o zi intreagd. E interesat de colecgia lui de timbre. Are dificultdgi tot mai
mari cAnd se ridic[ de pe scaun. Trebuie ajutat s[ se deplaseze dintr-o
camer[ in alta. La i3 iulie, regina noteazd cH regele nu mai are febr[, dar
continu[ s[ fie din ce in ce mai slibit, ,,abia dac[ poate tine in mAn[ o
Iingurd sau un pahar cu ap[". in insemndrile sale regina descrie o zi din
via;a ei impreunl cu bolnavul ei soj. Zi chinuitoare gi dureroas5. Se vede
diminuarea treptatd a tuturor facult[qilor gi a vitalitdqii. ,,Via1a se scurge
precum apa dintr-un vas crdpat." Privirea lui o cauti pe-a Mariei.

Miercuri, 20 iulie. ,,Sfi.rgitul, degi eram pregitigi, avertizati, s-a petrecut


brusc, rapid, pe nea$teptate. Slav[ Domnului c[ am fost acolo!... A murit,
efectiv, in bralele mele, am primit ultima iui privire, ultimele sale cuvinte,
ultimui sdu suspin." $i, in ultimul momenr, privirea lui o cautd pe a Mariei,
,,ca pe un punct stabil, pe care se putea baza - dur[ uneori gi dominantd".
A murit flnAnd-o de mAnd pe Maria, ,,nu ca iubigi, ci ca prieteni, respec-
tAndu-ne particularit[qile, rdbd[tori, amAndoi rdbd[tori, plini de incredere
pAn[ la cap[t". Ca intr-o prevestire, cu o zi inainte, regina fusese la castelul
Peleg. ,,Simgeam c[ voiam s[ mai umblu prin inc[perile gi coridoarele lui ca

Regrna Maria a RomAniei, X, pp. 45, g6,g7,169.


l]
%2lbidem,p.52.
op. cit.,vol.
363lbidem,2I9.
186
lon Bulei

loc, desi nu i-am simsit niciodatd


liSlll;IJ'lllil;.,i;'.t"t ca fiind casa
fiepere biblio$r'afice
*rr Acte coresponden;d relative Ia renungilri]e ]a
gi tron ale fosru]ui principe
repede. N_a apucat sX vadX
lu gi sd simti pornirea
re, in RomAnia pe care gi_au mo f tenitor, Bucuregti, 1 926'
gi
ro dorit_o astfel toti rr* Anul 1918 in Transilvania 9i Europa central-Esticd. contnbugii bibkografice
Arhire' Centrul de Studii
istoriografice, coordonatori Vaie' Moga' Sorin
un c i, c x va n .
h iulu
venirea sa. $i a fost
;
"-" I " "
il,ir,ri ; ::it
J T1 i J,.":l ,t."rTtr
spre tristetea tuturor plec"rea.
tfl
Transilvane, Cluj-NaPoca '2007 '

inqeleptul gi iubitur nostru rege ,,a-_rrri, bunul, ArhiveleNalionaleCentrale,FondCasaRegald'CasteleSipalate'CastelPeleg'


Ferdinand,.intaiur nosrru rege
romanilor. cu cat entuziasm al ruturor dosar. 418/19II'f'24 9i urm'
oar', in a poporului
in Piaga cerniuq'or uTrdiascd "-
"a"i"il"raia
;"gJ;l;;;"cuma
11 noie-mbrie 191g, *** 7g7gIa romani, Mdrturii, Desdvargirea unitd;ii na;ional-statale
veci' spre cand pleacd pe drumur de
curtea de Argeg, .i-giit." rom[n,Documente"*'"'"u,vol'I-V'Ed'itura$tiingificiqiEnciclopedic['
cr ingropdm o parte ai,ir"n.tul;;;;:"';"-ri "r"s romenii
iJqii, iin
---) t'r'e noi, Bucuregti, 1983'
Documenti diplomatici ita]iani,
***
35 anni di re]azioni ita]o-romene, 1879-1914.
acuradiRudolfDinu,IonBulei,UniversEnciclopedic'Bucuregti'2001'p'567
e seguentl.
Argetoianu,C',Amintiridinvtemeacelordeieri'vol'II'EdituraAlbatros'
Bucuregti, 1993'
celor de ien' vol' III' 1916-1917'
Idem, Pentrr: cei de m[ine' Amintiri din vremea
1992'
vol. IV, 1918, Editura Humanitas' Bucuregti'
Militara, Bucuregti,
Atanasiu,Victor, RomAnia in Primu] Rdzboi Mondia], Editura
1979.
Badea-P[un,Gabriel,CarmenSylva,UimitoarearegindaRomAniei,ed.Ill,Editura
Humanitas, Bucureqti, 2008'
Basciani,A.,Ladiffici]eunione'LaBessarabiae]aGrandeRomania1918.1940'
Aracne, Roma, 2007'
II edizione,
Beldiman, Ruxandra, Castelul Peleg' expresie
a fenomenului istoric de infiuenqd
germand, Bucureqti, 2009, tez6' de doctorat'
Berthelot,Generai, gi corespondengd 1916-1919' Edilie de Gh' L trlorescu'
Jurnal
Editura Cronica, Iagi, 1997'
a] RomAniei' Traducere de Maria
Bibescu, Martha, [Jn sacrificiu regal' Ferdinand
Brdescu, Editura Compania, Bucureqti' 2000'
Arhiva Perticari-Davila, I, 6,
Biblioteca Acad'emiei RomAne, Fond Manuscrise'
mss. 2, Elena Perticari Davila' insemndri
zilnice'79t4-1916'f' 128'
(1915-1940)' vol' I' Humanitas'
Bossy, Raoul, Aminriri din via;a diptomaticd
Bucureqti, 1993.
3e
lbidem,p.235. Buhman,EugeniuArthur,Patrudeceniiinserviciu]CaseiRegaleaRomhniei,
Editura Sigma, Bucuregti,2006'
"o) Sextil pugcariu, op. cit., Memorii lgg|-1g4;.E;igie de cristian Scarlat,
p.790. Editura Eminescu' 1981'
Bulei, Ion, Arcul agteptdrii 1914'1915'1916'Btcuteqti'
188 lon Bulei
,,BUNUL NoSTRU REGE: FERDINAND,' 189

Idem, Re6zaa Maria. Puterea amintiii, Meteor Publishing, Bucuregti, 2016. *** Dearest Missy. The Correspondence
between Marie, Grand Duchess of
Idem, 1891. I sowani romeni a Venezia. Un fatto di cronaca, in ,,Annuario Edinburgh and Saxe-Coburg and Gotha and her daughter, Marie, Crown
dell'Istituto Romeno di Cultura di Venezia", 2000, 2. Princess of Romania 1879-1900. Edigie Diana Maaolache, Roswall Royal Books,
Idem, Ies liens dinastiques dans les Balkans pendant la p{riode de I'entre-deux Suedia,2011.
guerres. Une souree de stabilitd politique dans la zoae, Bulletin AIESE, Dinu, $tefania, O pringesd din ,,BeLle Epoque": Marta de Ronilnia,ln Diplomapi,
2000,30. societate gi mondenitdsi. SfArgit de ,,BeIIe Epoque" in lumea romlneascd, in
Idem, l reafi romeni in ltalia, in ,,Qgaderni della Casa Romena di Venezia", Casa idem.
Editrice Enciclopedica, Bucuregti, 2003, 5. Docea, vasile, locuri de cd4i pi diplomasie la curtea regelui carol I al Romaniei,
Idem, I reali romeni a Venezia, in Omagiu istoicului Stelian Neagoe, pp. 59-70, ln Claudiu-Lucian Topor, Alexandru Isrrate, Daniel Cain (editori), tn idem.
Editura Institutului de $tiinge Politice gi Relagii Internagionale, Bucuregri, 2003. Dragalina, virgil Alexandra, Escadrila de Nlsrru. Ediqie de Adrian Pandea, Dumitru
Idem, Rominii in secolele XIX-D{. Eurapenizarea, Editura Litera, Bucuregti- Roman. Cuvdnt inainte de Ion Bulei, Editura Militard, Bucuregti,2011.
Chi;indu,2011. Duca, I.G., Amintiri poktice, vol. I-[I, Ion Dumitru-Verlag, Miinchen, 1991.
Idem, Un rdzboi in cenusa imperiiJor, Editura Cadmos, Bucuregti, 2010. Idem, Memonl, vol. III, IV, i916-1918. Ediqie de St. Neagoe, Editura Machiavelli,
Idem, fn Vechiul Regat, Editura Tritonic, Bucuregti, 2013. Bucuregti, [1994].
Bugi, Daniela, Modificdri politico-teritoiale In sud-estul Europei, intre Congresul Fotescu, Diana, The marriage of princess Marie of Edinburgh and Ferdinand
de la Berlin gi Primtil Rdzboi Mondial. 1878-1914, Editura Paideia, Bucuregti, Crown prince of Romania, in Royalty Digest. A lournal of Record, vol. X,
2003. nr. 11, mai 2001.
Alexandru Candiano-Popescu, Amintiri din uiafa-mi. Ediqie de Constantin Corbu, Gafencu, Grigore, insemndri polirice, Editura Humanitas, Bucuregti, 1992.
vol. I, II, Editura Eminescu, Bucuregti, 1999. Gauthier, Guy, Missy, regina Romaniei. Traducere din limba francez[ de Andreea
Carol I, Memoriile regelui Carol I al Rominiei. De un martor ocu)ar,vol. I, Editura Popescu, Editura Humanitas, Bucuregti, 2000.
Scripta, Bucuregti, 1992, p. 74. ***
Iagi-Memoria unei capitale, coordonator Gh. Iacob, Editura universitdgii
Carol I al RomAniei, Jurnal, vol. II, 1888-1892, Edirura Polirom, Iagi, 2007. A.I. Cuza, Iagi,2008.
Cipdianu, G., Roumains et frangais sur Ie front de Roumanie (1917-1918), in Ileana, principesd a RomAniei, Trdiesc din nou, Editura Humanitas, Bucuregti,
La prdsence frangaise en Roumanie pendant la grande guerre (editori 1999.
G. CipEianu, Vasile Vesa), Presa Universitard Clujeand, Cluj-Napoca,1997. Iorga, N., Istoria rominilor, voi. X, Bucuregti, 1939.
Idem, Henry Mathias Berthelot et Ia Bassarabie, in Transilvania Review, Kremnitz, Mite, Rege]e Carol al Romlniei. tln simbol al vie;ii, Editura
Cluj-Napoca, an V, nr. 44. Stabilimentului de Arte Grafice ,,Universala", Bucuregti, 1903.
Idem, Ia rdscruce. Toamna anului 1917 - primdvara lui 1918. Marea Britanie gi *r*
La Romania nella Grande Guerra, 1914-1916. Documenti militari e diplomatici
incheierea de cdtre RomAnia a unei pdci separare, Edirura Cogito, Oradea, 1993. italiani, a cura di Rudolf Dinu e Ion Bulei, Editura Militar[, Bucuregti, 2006.
Ciuci Marcel-Dumitni gi lon, Narcis Dorin, Carol al II-Iea. intre datorie gi pasiune. Lowe, Shona, o casd regald intr-un copac Ia sinaia, in Muzeul Napional cotroceni,
insemndi zilnice, vol. I (1904-1939). in ,,Studii gi materiale de istorie gi istorie a arrei", Edirura Sigma, Bucuregti.
Constantin, Marian, Palate gi cokbe regale din Romlnia, Arhitectura Si decorapia Maica Alexandra, Amintiri despre pdrinpi mei,in Magazin istoric, nr. 5, 1996.
interioard in slujba monarhiei (1875-1925), Edirura Compania, Bucuregti, 2007.
Mamina, ron, Monarhia constirusionald In Romania. Enciclopedie politicd
Costian, M.I., Regele Carol al IIJea Si partidde politice, Bucuregti, 1933. 1866- 1938, Editura Enciclopedic[, Bucuregti, 2000.
Crainic, Nichifor, Zile albe, zile negre. Memoii. Edigie Nedic Lemnaru, Editura Idem, Rega-L'tatea in RomAnia, 1866-1947, Editura Compania, Bucuregti, 2004.
GAndirea, Bucuregti, 1991.
Mandache, Diana, editor, Regina Maria a Romaniei. capitole tLrzii din uiaga mea.
Cristescu, Sorin, Dumba, Constantin Th., Un aromAn vienez Ia Curtea regelui Memorii redescoperite. cuvant inainte de Dominic Lieven. Traducere de
Carol I (1894-1895), in Diplomagi, societate, mondenitd;i. Sflrgit de ,,BeIIe
Valentin Mandache, Editura Alfa, 2007
Epoque" in lumea
Alexandru, Note politice 1897-1924,vo1. I-V: 1917-i918, Instirutul
Istrate, Daniel Cain, Editura Universitdgii Alexandru Ioan Cuza, Iagi, 2015.
de Arte Grafi.ce ,,Eminescu", Bucuregti, 1927
190 lon Bulei ,,Butrut- NosrRU REGE: FERDTNAND" 191

Maria, Regina RomAniei, [urnal de rdzboi. 1916-1917, Editura Humanitas, Idem, fnsem ndri zilnice,vol. I-X. Traducere de Sanda Ileana Racoviceanu (la vol. I
Bucuregti, 2014. gi Valentina Costache). Edigie de Vasile Arimia, Editura Historia, Cognitia gi
Polirom, Bucuregti, 2006 gi continuI
ibidem, 1917 - 1918. ***
romAno-sovietice. Documente, vol. I, 1917-Ig34., Editura Enciclopedic5,
RelaSiiJe
Idem, laramea, Editura Pavel Suru, Bucuregti, 1919.
Bucuregti, 1999.
MArzescu, Gheorghe Gh., Fapte gi impresii zilnice (1917-1918), Edigie de Ioan
Sandu, OIga, Regina Maria gi viaSa politicd a Romlniei in perioada desdvArSirii gi
LXcustX, Editura Curtea Veche, Bucuregti, 2004.
consoliddii statului naFional unitar (1914-1927), tez[ de doctorat.
Moghior, Neculai, Ddnild, Ion, Moise, Leonida, Ferdinand L CuvAnt pentru ***
Scrisorile regelui Carol I din arhiva de la Sigmaringen 1878-1905. Traducere gi
intregirea neamului romAnesc, Editura Metropol, Bucuregti, 1994. edijie de Sorin Cristescu, Editura Paideia, Bucuregti, 2012.
Monod, William, Carmen Sylva, jeune fiLhe, 4pouse, souveraine et poEte, Librairie Scurtu, Ioan, Monarhia in RomAnia (1866-1947),Editura Danubius, Bucuregti,
Fischbacher, Paris, 1892. 199r.
Mossolov, A.4., Misiunea mea in RomAnia (Memorifl. Ediqie de M.C. Stinescu, Idem, Isroria romLnilor in timpul celor patru regi (1866-1947), vol.I, Carol I,
Editura Silex, Bucure$ti, 1997. Editura EnciclopedicX, Bucuregti, 2001.
Nouzzile, lean, Le gdndral Berthelot et la Mission Miktaire Frangaise en Roumanie, Idem, lsroria civilizagiei romAnesti. Perioada interbekcd (1918-1940), Editura
1916-1918, in vol. La prdsence frangaise en Roumanie pendant Ia grande guerre, Enciclopedici, Bucuregti, 2009.
editori G. Cipdianu, Vasile Vesa, Presa Universitard Clujeani, Cluj-Napoca, Idem, Ferdinand I, Editura EnciclopedicX, Bucuregti, 2001.
1997. Stan, C.I., Regele Ferdinand I intregitorul (1914-D2n,Editura Paideia, Bucuregti,
Oprea, Ion M., RomAnia gi Imperiul Rus 1900-1924, voI.I, Editura Albatros, 2003.
Bucuregti, 1998. Sylva, Carmen, Cugetdrile unei regine, Bucuregti, 1939.
Otu, Petre, MaregaJul AJ. Averescu, Editura Militard, Bucuregti, 2006. Teodoru, Eugen, Din scrinul regilor, Editura Junimea, Iagi, 1979.
Petrescu, Cezar, Cei trei regi, edigia a III-a, Editura Rai, Bucuregti, [f.a.]. Taylor, E., La chute des empires (1914-1918), Seuil, Paris, 1964.
Preda, Gh.D., Georgescu, M., PAslaru, $t., StXnescu, M.C. (editori), RomAnia in Torrey, Glenn E., The Revolutionary Russian Army and Romania 19l7,University
timpul Primului Rdzboi Mondial. Mdrturii documentare, Editura Militard, of Pittsburgh Press, 1995.
Bucuregti, 1996. Idem, Romania leaves the war. The Decision to sign armistice, december 1917,in
*** ,,East European Quartely", an )dIII, nr. 3/1989.
Queen Mary of Romania. Letters to her Klng. Studiu introductiv, stabilirea
texrului gi note de Sorin Cristescu, Editura Tritonic, Bucuregti, 2015. Tzigara-Samurcag, AI., Memorii, Vol. I. Edigie de loan gi Florica $erb, Editura Grai
*** Regele Carol gi suflet - Cultura nagionali, Bucuregti.
I in rapoartele diplomatice austro-ungare, 1877-7974. Vol. I,
Vdcdrescu, Elena, Regi gi regine pe care i-am cunoscur, Editura Compania,
1877-7896; vol. II, 1896-1908; vol. III, 1908-1913, Editura Paideia, Bucureqti,
Bucuregti,2004.
2013.
Vopicka, Charles J., Secretele Balcanilor. $apte ani din viaga unui diplomat in
Regele Ferdinand. Mdrturii contemporane. Sub ingrijirea lui G.N. Budigteanu,
centrul fitmtnos aI Europei, Institutul European, Iagi, 2012.
1933.
Wolbe, Eugen, Ferdinand I intemeietoruI Romlniei Mari - o biografre, Traducere
Regina Maria, Casehe mele de vrs, in ,,Boabe de grAu", anul I, 1930. de Maria gi Ion Nastasia, Editura Humanitas, Bucuregti, 2004.
Idem, Povestea uieyii mele, Editura Moldova, Iagi, 1991, vol, I-IIi.
Idem, Povestea uiegii meJe, vol. I-III, Editura RAO, Bucuregti,201l.
Reine Marie de Roumanie. Histoire de ma vie, 1875-1918, Editura Lacurne, Paris,
edigie ingrijit[ gi prezentatX de istoricul de arti Gabriel Badea-PXun.
Regina Maria a RomAniei, Capitole tArzii din uiaSa mea. Memorii redescoperite.
Traducere de Valentin Mandache, Editura Allfa, Bucure$ti, 2001.
@apnin
Argument
Non multum sed mu.ha .
$i a fost sd fie Ferdinand
Se cautl un profesor... ..
Sublocotenent in primul regiment de gardi
,,Voi veni acum in RomAnia"
O zi din via;a iui in RomAnia ,.:i

Nu se putea fXrd o Elena Vlcirescu ....


,,Vei avea curajul sl te oPui?"
Iubirile care se nasc ai mor ,......'......'...
,,Un timp de fericire'
A fost Ferdinand ,,unealta lui Dumnezeu"? .....'...
Ceas de primejdie la Curtea Regali
De-ale familiei...
Ferdinand, un Personaj politic in agteptare
Regele Carol nu mai este 100
104
,,Sunt un bun romAn
ExpectativX militard 108

llltima zi a RomAniei Mici 722


Drama unui rege gi a qirii lui ....."..........'... 127
La 52 de ani speranlele nu mor ......'...'....... 139
Ce fac rugii, intrebarea tufuror ....."....'..-... r44
,,Of, Doamne, Doamne, m-am s[turat!" .'.. i54
lntalrun 159

O aventur[ regald r62


Exemplul bucovinean 167

RomAnia Mare s-a ndscut 174


Un sacrificiu regal 181

Repere bibliografi.ce ................ 787


@trpriu
Argument ,.5
Non multum sed muha ,.7
$i a fost sX fie Ferdinand ......... .9
Se cautH un profesor 74
Sublocotenent in primul regiment de gardX 18
,,Voi veni acum in Romflnia" 22
O zi din via;a Iui in RomAnia 30
Nu se putea ftr[ o Elena Vflcirescu ......... 34
,,Vei avea curajul si te opui?" 40
Iubirile care se nasc Ai mor .......... 46
,,Un timp de fericire" 62
A fost Ferdinand,,unealta iui Dumnezeu"? .......... 68
Ceas de primejdie Ia Curtea Regali 74
De-ale familiei... 81
Ferdinand, un personaj politic in a$teptare 91
Regele Carol nu mai este ...........
,,Sunt un bun rornAn" ................
Expectativd militarX
llltima zi a RomAniei Mici .........
Drama unui rege gi a girii lui ............
La 52 de ani speranfele nu mor ...........
Ce fac rugii, intrebarea tufuror ..................... 1 44

,,Of, Doamne, Doamne, m-am sXturat!" ....... 1 54


intAlniri 1
O aventurX regali
Exemplul bucovinean
RomAnia Mare s-a niscut
Un sacrificiu regal
Repere bibliografice ................