Sunteți pe pagina 1din 11

ALCĂTUIREA ŞI ANALIZA STRUCTURII

RAŢIEI ALIMENTARE

Raţia alimentară reprezintă cantitatea de alimente ce asigură necesarul de substanţe nutritive


şi de energie calorică a unui individ în 24 de ore. Acest necesar depinde de particularităţile
individuale: vârstă, sex, stare fiziologică, activitate fizică, condiţii de mediu etc.
Modul în care diferite alimente contribuie la asigurarea nevoilor nutritive depinde de
caracteristicile lor nutriţionale, adică de conţinutul lor în nutrienţi, de calităţile acestora, de raportul
dintre ele.
Studiul unei raţii alimentare se desfăşoară în două etape:

Etapa A. Alcătuirea raţiei

În acest scop se procedează astfel:


a) Se stabileşte categoria consumatorilor cărora le este destinată raţia: vârstă, sex, activitate;
b) Se stabileşte nivelul energetic (în kcal) al raţiei în funcţie de tipul consumatorului;
c) Se stabileşte numărul de prize alimentare (mic dejun, gustare, dejun, cină etc);
d) Cu ajutorul tabelelor de alimente şi preparate se aleg produsele pentru fiecare priză
alimentară, se precizează calităţile şi se introduc într-un tabel de următoarea formă:

1
Aliment Cantita U.M. Substanţe nutritive Valoae
tea calorigene, g nergetică
(Preparat) P L G kcal
Mic dejun
Ou fiert 50 g 7,00 6,00 0,30 85,73

2
Iaurt 200 ml 7,00 3,40 9,80 100,00
Salam italian 50 g 8,50 17,30 - 195,50
Pâine 100 g 7,50 0,70 48,00 234,00
Total mic dejun 30,00 27,40 58,10 615,23
Dejun
Ciorbă de pasăre 1 p 18,00 10,00 22,00 257,00
Brânză cu smântînă şi mămăligă 1 p 24,00 11,00 76,00 512,00

Pâine 100 g 7,50 0,70 48,00 234,00


Prăjitură de cofetărie 100 g 18,80 31,30 43,00 546,00
Total dejun 68,3 53,00 189,00 1549,00
Cină
Salata din: ardei gras roşu 50 g 0,70 0,095 3,85 19,50
roşii 150 g 1,50 0,45 4,50 30,00
castraveţi 50 g 0,50 0,15 1,50 10,00
ceapă verde 50 g 0,50 0,15 1.50 10,00
nuci 50 g 5,30 4,25 3,45 75,50
ulei de fl. soarelui 50 ml - 50 - 465
Total cină 8,50 55,095 14,80 610
Total raţie reală 106,8 135,50 269,10 2774,23
Făcând suma kilocaloriilor şi totalizând fiecare din factorii nutritivi conţinuţi de
alimentele ce compun raţia se află nivelul energetic şi conţinutul său în proteine, lipide, glucide.
Într-o perioadă de 24 de ore valoarea energetică a raţiei alimentare pentru consumatorul
ales este de 2774,23 kcal, cu un conţinut de proteine de 106,8g, lipide 135,50g, glcide 269,10 g.

Etapa B. Analiza raţiei

Pentru a aprecia calitatea raţiei alcătuite se procedează la determinarea unor indici de calitate
astfel:
a) Structura raţiei se stabileşte prin compararea datelor raţiei reale cu cele ale unei raţii
etalon. Datele obţinute se raportează procentual la valorile raţiei etalon şi se reprezintă grafic.
Variaţiile în plus sau minus ilustrează structura raţiei analizate.
b) Deoarece între substanţele nutritive (P, L, G) există strânse relaţii, este necesar să se
stabilească proporţia dintre proteine, lipide, glucide. În acest scop, se raportează toate valorile
obţinute la valoarea proteinelor.
c) Ţinând cont de coeficienţii calorigeni ai proteinelor (4,1 kcal/g), lipidelor (9,3 kcal/g) şi
glucidelor (4,1 kcal/g) se calculează aportul energetic al fiecăruia din aceste substrate calorigene.
d) Cu ajutorul datelor obţinute la punctul precedent se calculează procentul de kcal furnizate
de proteine, lipide şi glucide.
e) Dacă valoarea energetică a raţiei zilnice se consideră 100%, se calculează distribuţia
alimentelor pe fiecare priză alimentară.

După stabilirea tuturor elementelor de analiză a raţiei, datele se înscriu într-un tabel
centralizator de următoarea formă:

3
Energie Proteine EP Lipide EL Glucide EG Raport Distribuţia
% alimentelor
kcal g % g g % P:L:G
în zi
MD:D:C
Raţia 2500 84 13,77 84 31,24 336 55,10 1:1:4 25:50:25
recomandată
Raţa 2774,23 106,8 15 135,5 45 269,10 40 1:1,3:2,5 22:56:22
reală
Abateri %
(+) raţia +274,23 +22,8 +1,23 +51,5 +13,76 -66,9 -15,10
reală faţă de
raţia recom.

Raţia recomandată: Raţia reală:


- Energie: 2500kcal - Energie: 2774,23kcal
- Proteine: 84 g - Proteine: 106,8 g
- Lipide: 84 g - Lipide: 135,5 g
- Glucide: 336 g - Glucide: 269,10 g

Raportul P:L:G se calculează raportând valorile obţinute la proteine.

Raportul Raţia recomandată Raţia reală


P:P 84:84=1 106,8:106,8=1
P:L 84:84=1 135,5:106,8=1,3
P:G 336:84=4 269,10:106,8=2,5
Raport P:L:G 1:1:4 1:1,3:2,5

Coeficienţii calorigeni:
- Proteine - 1 g P = 4,1 kcal
- Lipide – 1 g L = 9,3 kcal
- Glucide – 1 g G = 4,1 kcal

Se calculează aportul energetic al substratelor calorigene:

Aportul energetic Raţia recomandată Raţia reală


Kcal/g Kcal/g Kcal/g
EP 4,1×84=344,4 4,1×106,8=437,88
EL 9,3×84=781,2 9,3×135,5=1260,15
EG 4,1×336=1377,6 4,1×269,10=1103,31

Se calculează procentul de kcal furnizat de proteine, lipide şi glucide.

4
Raţia recomandată:

- Proteine – 2500……….344,4
100…………X

X=13,77% EP

- Lipide – 2500……….781,2
100…………Y

Y =31,24% EL

- Glucide – 2500……….1377,6
100…………Z

Z =55,104% EG

Raţia reală:

- Proteine – 2774,23……….437,88
100…………X

X =15% EP

- Lipide – 2774,23……….1260,15
100…………Y

Y =45% EP

- Glucide – 2774,23……….1103,31
100…………Z

Z =40% EP

5
Fig, 1 – Valoarea energetică furnizată de P, L, G.

Fig. 2 – Procentul de kcal furnizat de P, L, G.

Valoarea energetică a raţiei alimentare zilnice este de 100%.

Distribuţia standard a alimentelor pe cele trei prize este:

Mic dejun – 25%

Dejun – 50%

6
Cină – 25%

Se calculează distribuţia alimentelor pe fiecare priză alimentară:

EMD – valoarea energetică la micul dejun EMD/ET × 100

ED – valoarea energetică la dejun ED/ET × 100

EC – valoarea energetică la micul dejun EC/ET × 100

ET – valoarea energetică totală


EMD/ET × 100 = 615,23/2774,23×100 = 22%

ED/ET × 100 = 1549/2774,23×100 = 56%

EC/ET × 100= 610/2774,23×100 = 22%

Distribuţia procentuală este reprezentată grafic în figura 3.

Fig. 3 Raţia reală – Distribuţia valorii energetice a alimentelor pe cele trei mese principale ale zilei.

7
REPREZENTAREA GRAFICĂ A RAŢIEI ANALIZATE

Fig. 4 Comparaţie a procentelor de kcal furnizate de P, L, G în cazul raţiei recomandate vs. raţia reală.

8
Fig. 5 Valoare energetică raţie recomandată vs. raţie reală.

Fig. 5 Procente kcal furnizate de P, L, G, raţie recomandată vs. raţie reală.

9
Concluzii

Raţia alimentară nu se stabileşte "după ureche", ci necesită o evaluare atentă pentru a


obţine o estimare cât mai exactă - cât mai aproape de ideal.
De aceea trebuie echilibrată cantitatea de alimente care permite satisfacerea necesităţilor
energetice, în macronutrienţi (proteine, lipide, glucide), în micronutrienţi (vitamine, minerale) şi
în apă a unui individ.
Stabilirea unei raţii alimentare ţine cont de repartiţia echilibrată a macronutrienţilor: 12%
aproximativ din aportul energetic trebuie sa fie furnizat de proteine (carne, peşte, lactate, soia,
legume uscate), 30-35% de către lipide (unt, margarina, ulei) si 53-58% de către glucide, din care
maximum 10% glucide rapide (alimente zaharate). Raţiile alimentare mai trebuie sa ţină cont şi
de obiceiurile de consum (porţie, frecvenţă, preferinţe, repartiţia între mese), de eventualele
constrângeri (buget, aprovizionare), de modificări şi de adaptări în funcţie îndeosebi de
activitatea fizică a subiectilor efectuată.
Datorită unei alimentaţii excesive (aşa cum reiese din analizarea raţiei reale calculate) se
ajunge la supraponderabilitate, chiar obezitate.
Se recomandă reevaluarea raţiilor şi echilibrarea lor, precum şi evitarea mâncatului pe
săturate până la senzaţia de stomac plin.

10
11