1.

1SCOPUL CADASTRULUI

Ca domeniu de activitate, scopul cadastrului rezultă din conținutul relaţiilor

economice. La rândul său, fiind într-o permanentă dezvoltare, relaţiile economice
dictează în permanenţă continutul cadastrului. Nu poate exista un cadastru
independent de relațiile economice ale ţării. Totodată, relaţiile economice, în
fiecare ţară, în fiecare perioadă, sunt diferite. De aici şi scopul cadastrului se află
într-o permanentă dezvoltare.

Dezvoltarea economiei generează probleme noi, inclusiv faţă de cadastru.

Totodată, scopul principal al cadastrului va include acumularea şi furnizarea
informaţiei despre sectoarele de terenuri, despre construcţiile, instalaţiile,
amenajările amplasate pe aceste terenuri, despre dimensiunile şi calitatea bunurilor
tranziţie a economiei naţionale, esenţa căreia este implementarea relaţiilor
economice de piaţă, iar pentru cadastru la concret — crearea pieţei imobiliare.
La această etapă, faţă de cadastru este pusă o problemă foarte importantă: crearea
condiţiilor economico-juridice favorabile de dezvoltare a proprietăţii imobiliare
private.

În prezent, scopul principal al cadastrului îl constituie înregistrarea tuturor

bunurilor imobile de pe întreg teritoriul Moldovei, indiferent de tipul de
proprietate, modul de folosinţă etc. Fiind înregistrate, cu insuşirile lor cantitative şi
calitative, bunurile imobile formează o informaţie de nepreţuit penţru crearea
condiţiilor de utilizare raţională. Această informaţie este furnizată Parlamentului,
Guvernului, ministerelor, departamentelor de ramură, instituţiiior publice şi
private, întreprinderilor, persoanelor fizice pentru elaborarea proiectelor de
perspectivă, pentru utilizarea lor în viaţa de toate zilele.

Promovarea unei politici fiscale moderne este de neînchipuit fără un cadastru

modern. Un rol important îl are cadastrul în folosirea raţională a celei mai
importante bogăţii a ţării noastre-resursele funciare. Pentru economia Moldovei,
care este limitată bogăţii subterane, având un aplasament spaţial şi o aşezare
geografică specifică, folosirea raţională a terenurilor este de cea mai mare
importanţă.

Acest aspect va trece ca un fir roşu prin întreaga activitate cadastrală din
Moldova, va formula scopul şi, în ultima instant,conţinutul cadastrului pe o
perioadă de lungă durată. În contextul celor menţionate mai sus constatăm că, în
diferite domenii cadastrul are scopuri şi funcţii concrete:

 în domeniul relaţiiior civile -inregistrarea bunurilor imobile, ocro-tirea

drepturilor asupra bunurilor imobile; in domeniuI economic promovarea
 unei politici fiscale corecte; în domenjui pieţei imobiliare deservirea
informaţională a pieţei; în domenjul bancar promovarea politicii de
creditare, a gajului;
 în domeniul politicii investiţionale atragerea investiţiilor, inclusiv a
capitalului străin, în realizarea proiectelor investiţionale;
 în domeniul folosirii terenurilor deservirea informaţională in scopul
planificârii şi utilizărîi raţionale a terenurilor.

De aici şi concluzia: cadastrul poate fi apreciat atât ca parte componentă a

economiei ţării, cât şi ca mecanism de soluţionare a problemelor economice. În
condiţiiie în care economia are un conţinut social, în folosul şi spre binele
societăţii, cadastrul, la rândul său, va avea şi el un continut socio-economic.

1.2. OBIECTUL CADASTRULUI

Obiectul cadastrului a suferit, pe parcursul istoriei sale, modificări esenţiale.

Analizând mai multe izvoare de informaţii referitoare la conţinutul lucrărlior
cadastrale efectuate în diferite ţări şi în diferite perioade, ajungem la concluzia că
scopul cadastrului, la etapa iniţială, a fost măsurarea corectă a sectorelor de teren,
specificând, totodată, cine este proprietarul lor. Constatăm în acest context, că
obiectul cadastrului, la această etapă, este sectorui de teren (parcela), lar scopul lui
este formulat de cerinţele economice, mai concret, de cerinţele politicii fiscale a
perioadei concrete.

Necesitatea promovării unei politici fiscale corecte a formulat scopul şi

conţinutul cadastrului atât ca activitate, cât şi ca ştiinţa. În prezent, obiectul
cadastrului este sectorul de teren (parcela) cu sau fără construcţii, instalaţil,
amenajări inginereşti determinate prin amplasamentul lor în spaţiu şi proprietarul
de teren cu drepturile asupra lui.

Este important rolul sectorului de teren (parcelei) ca obiect al cadastrului.

Construcţiile, instalaţiîle, amenajările, plantaţiiie multianuale, chiar proprietarui de
terenuri vor fi componente ale obiectului cadastrului numai în cazul in care va fi
prezent şi sectorul de teren. În lipsa sectorului de teren nu există obiect al
cadastrului. Totodată, nici sectorul de teren nu poate fi obiect al cadastrului fără
existenţa proprietarului.

Este recunoscut, din punctul de vedere al obiectului cadastrului, că pe teritoriul

Republicii Moldova nu exista sectoare de teren care să nu aparţină cuiva. Aceasta
este o axiomă a cadastrului, indiferent de faptul că legislaţia civilă recunoaşte
noţiunea de " bun fără stăpân ".

Chiar şi în cazurile în care nu este posibilă determinarea proprietarului bunului

imobil, provizoriu, condiţionat, ei este recunoscut proprietate publică până la
determinarea finală a dreptului de proprietate. Acest fapt este de o mare importanţă
pentru formularea corectă a obiectului cadastrului.

La rândul său, fiecare dintre cele două părţi componente ale obiectului cadastrului
(sectorul de teren şi proprietarul) includ în sine mai multe însuşiri:

 sectorul de teren (imobilui) este caracterizat prin cantitate, calitate,

destinaţie, folosinţă, amplasament etc.;
 proprietarul se caracterizează prin identificarea după acte a numelui,
prenumelui, a dreptului în baza căruia a devenit proprietar de imobil etc.
Fondul funciar al ţării. Ca obiect principal al cadastrului, sectoarele de teren,
fondul funciar în ansamblu se reprezintă sub forma categoriilor de destinaţie a
terenurilor.

Conform legislaţiei funciare în vigoare, fondul funciar al Moldovel este divizat în

următoarele categorii de destinaţie:

 terenuri cu destinaţie agricolă;

 terenurile satelor, oraşelor, municipiilor, destinate construcției caselor de
locuit, clădirilor de menire social culturală, altor construcţii şi amenajări,
utilizării publice;
 terenurile destinate industriei transportului, telecomunicaţiilor şi cu alte
destinaţii speciale;
 terenurile destinate protecţiei naturii, ocrotirii sănătăţii, activităţii
recreative, de valoare istorico-culturală, zonelor suburbane şi zonelor verzi;
 terenurile fondului silvic;
 terenurile fondului apelor;
 terenurile fondului de rezervă.

Fondul funciar al unei unităţi administrativ-teritoriale în ansamblu se mai

împarte în:
 terenurile intravilanului;
 terenurile extravilanului.

Terenurile intravilanului sunt partea din teritoriul administrativ care cuprinde

perimetrul destinat constructiilor (sau vatra de sat) şi terenurile cu construcţiile şi
instalaţille aferente zonelor funcţionale ale localităţii situate în afara perimetrului
destinat construcţiilor sau al vetrei de sat, cum sunt: zona industrială şi de
depozitare, zona spaţiilor verzi şi a amenajărilor sportive, zona de circulaţie şi
transporturi, stabilite prin schiţele de sistematizare a localităţii.
 Extravilanul este restul teritoriului administrativ şi este destinat, în mare parte
exploatării agricole, silvice, gospodăriel apelor etc.
La rândul lor, toate categoriile fondului funciar mai pot fi împărţite în

 ocupate de construcţii şi amenajări;

 libere de construcţii şi amenajări.

Fiecare categorie de destinaţie a terenurilor poate fi utilizată în diferite moduri.

Din aceste considerente, fiecare categorie de destinaţie se mai împarte în categorii
de folosință.

La momentul actual, pentru cadastrul implementat în Moldova există o problemă

ce ţine de delimitarea terenurilor intravilanului şi ale extravilanului. Într-un mod
corect, înainte de declanşarea lucrărilor cadastrale într-o unitate administrativ-
teritorială este necesară stabilirea limitei acestor terenuri, adică stabilirea liniei
după care terenurile îşi capătă denumirea în conţinutul categoriei respective.
Această linie mai are şi un caracter juridic, un scop important, mai cu seamă pentru
localităţile rurale. Anume aici majoritatea suprafeţelor terenurilor din extravilan
sunt cu destinaţie agricolă. Protecţia şi păstrarea terenurilor cu destinație agricolă
pentru Moldova are o importanţă deosebită. Lipsa unei limite dintre intravilan şi
extravilan periclitează protecţia şi păstrarea terenurilor cu destinaţie agricolă.