Sunteți pe pagina 1din 33

MINISTERUL EDUCAŢIEI NAŢIONALE

CENTRUL NAŢIONAL DE DEZVOLTARE A


ÎNVĂŢĂMÂNTULUI PROFESIONAL ŞI TEHNIC

Anexa nr. ............ la OMEN nr. ............ din .....................

CURRICULUM
pentru
CLASA a XI-a
ÎNVĂŢĂMÂNT PROFESIONAL DE 2 ANI
pentru dobândirea calificării profesionale de nivel 2:
LAMINORIST

Domeniul de pregătire de bază:MECANICĂ


Domeniul de pregătire profesională generală:
OBŢINEREA ŞI PRELUCRAREA METALELOR

Aria curriculară TEHNOLOGII

2013
AUTORI:

VASS PETRA prof. ing., grd.I, Colegiul Tehnic “Aurel Vlaicu”


STROE DOINA prof. ing., grd.I, Colegiul Tehnic „Henri Coandă”, Tulcea.
CARTACUZENCU prof. ing., grd.I, Colegiul Tehnic „Henri Coandă”, Tulcea
ELISABETA

COORDONARE C.N.D.I.P.T.:

ANGELA POPESCU – inspector de specialitate

2
PLAN DE ÎNVĂŢĂMÂNT
Clasa a XI-a
Învăţământ profesional de 2 ani
Aria curriculară Tehnologii

Calificarea: Laminorist
Domeniul de pregătire de bază: MECANICĂ
Domeniul de pregătire profesională generală: OBŢINEREA ŞI PRELUCRAREA METALELOR

I Pregătire practică

Modulul I. Utilaje specifice sectorului de laminare

Total ore: 420


din care Laborator tehnologic 210
Instruire practică 210
Modulul II. Laminarea semifabricatelor

Total ore: 315


din care Laborator tehnologic 105
Instruire practică 210

Total ore/an= 21 ore/săptămână x 35 săptămâni/an = 735 ore/an

II. Stagiu de pregătire practică - CDL*

Modulul III. Laminarea ţevilor la cald

Total ore: 150


din care Laborator tehnologic -
Instruire practică 150

Total ore/an = 30 ore/săptămână x 5 săptămâni/an = 150 ore/an

TOTAL GENERAL: 885 ore /an

Notă:
1. Orele de laborator tehnologic şi orele de instruire practică se pot desfăşura atât în
laboratoarele şi atelierele unităţii de învăţământ, cât şi la operatorul economic/ instituţia
publică parteneră pentru pregătirea practică.
2. Stagiul de pregătire practică CDL* se realizează la operatorul economic/ instituţia publică
parteneră; pentru a răspunde nevoilor angajatorilor din sectorul IMM, stagiul de pregătire
practică poate fi organizat şi în unitatea de învăţământ, conform cadrului legal în vigoare.

3
LISTA UNITĂŢILOR DE COMPETENŢE DIN STANDARDELE DE PREGĂTIRE
PROFESIONALĂ PE CARE SE FUNDAMENTEAZĂ CURRICULUMUL

UNITĂŢI DE COMPETENŢE TEHNICE

 DOCUMENTAŢIA TEHNICĂ
 UTILAJE SPECIFICE SECTORULUI DE LAMINARE
 MATERII PRIME ŞI MATERIALE FOLOSITE ÎN METALURGIE
 LAMINAREA SEMIFABRICATELOR ŞI PROFILELOR
 LAMINAREA SEMIFABRICATELOR PLATE
 ASIGURAREA CALITĂŢII
 PREGĂTIREA MATERIEI PRIME ÎN VEDEREA LAMINĂRII
 LAMINAREA LA CALD A ŢEVILOR

4
Modulul I: UTILAJE SPECIFICE SECTORULUI DE LAMINARE

1. Notă introductivă

Modulul „Utilaje specifice sectorului de laminare” face parte din pregătirea practică
necesară dobândirii calificării profesionale ,,Laminorist”, clasa a-XI-a, învăţământ profesional de 2
ani şi are alocat un număr de 420 ore conform planului de învăţământ, din care:
 210 ore – laborator tehnologic
 210 ore – instruire practică

Modulul nu este dependent de celelalte module din curriculum.


Modulul “Utilaje specifice sectorului de laminare” vizează dobândirea de competenţe
specifice calificării ,,Laminorist”, în perspectiva folosirii tuturor achiziţiilor în practicarea acestei
calificării şi în continuarea pregătirii într-o calificare de nivel 3 din domeniul Mecanică.

2. Unitatea/ unităţile de competenţe la care se referă modulul

 Documentaţia tehnică

 Utilaje specifice sectorului de laminare

5
3. Corelarea rezultatelor învăţării şi criteriilor de evaluare

MODULUL: UTILAJE SPECIFICE SECTORULUI DE LAMINARE


Cunoştinţe Deprinderi Criterii de evaluare 1
Rezultatul învăţării 1: Stabileşte corespondenţe între documentaţie şi obiectul activităţii
 Reprezentări grafice specifice şi convenţionale  Identifică proiecţiile  Recunoaşterea reprezentărilor specifice şi
 Proiecţii, secţiuni  Identifică secţiunile convenţionale
 Cotarea  Reprezintă cotele pentru diametre raze, lungimi,  Citirea cotelor înscrise în desenele tehnice
 Prescripţii tehnologice unghiuri, suprafeţe, găuri, teşituri, canale, flanşe,  Citirea prescripţiilor tehnologice înscrise în
 Note tehnologice. filete, teşituri, înclinări, conicităţi desenele tehnice
 Desene de execuţie şi schiţe  Identifică prescripţiile tehnologice  Completarea indicatorului unui desen
 Reprezentări la scară a pieselor simple  Reprezintă prescripţiile tehnologice  Citirea schiţelor
 Indicatorul desenului  Studiază piesele simple  Citirea desenelor de execuţie
 Execută schiţe unei piese
 Realizează indicatorul
 Citeşte datele înscrise în indicatorul desenului
Rezultatul învăţării 2: Reprezintă organe de maşini şi asamblări
 Organe de maşini: nituri, flanşe, şuruburi, piuliţe,  Identifică organele de maşini  Clasificarea organelor de maşini
şaibe, ştifturi, şplinturi, pene, arcuri  Reprezintă în proiecţie ortogonală a organelor de  Reprezentarea organelor de maşini
 Organe ale mişcării de rotaţie: arbori, roţi dinţate, maşini  Clasificarea organelor mişcării de rotaţie
roţi de curea, roţi de lanţ  Reprezintă în vedere a organele de maşini  Reprezentarea organelor mişcării de rotaţie
 Asamblări: nedemontabile (sudate, nituite, lipite),  Reprezintă în secţiune a organele de maşini  Clasificarea asamblărilor
demontabile (prin pene, caneluri, filete), cu  Identifică organele mişcării de rotaţie  Reprezentarea asamblărilor
elemente elastice (arcuri)  Reprezintă în proiecţie ortogonală organele
mişcării de rotaţie
 Reprezintă în vedere a organele mişcării de
rotaţie
 Reprezintă în secţiune a organele mişcării de
rotaţie
 Identifică tipurile de asamblări
 Reprezintă în proiecţie ortogonală asamblările
 Reprezintă în vedere asamblările
 Reprezintă în secţiune asamblările

1
Criteriile de evaluare sunt stabilite pe baza criteriilor de performanţă din standardul de pregătire profesională
6
Rezultatul învăţării 3: Aplică datele din documentaţie pentru execuţia practică
 Tipuri de semifabricate:  Recunoaşte semifabricatele în documentaţia  Identificarea semifabricatelor necesare
 Forjate tehnică executării pieselor
 Turnate  Citeşte fişele tehnologice  Identificarea particularităţilor tehnologice
 Laminate  Citeşte planul de operaţii înscrise în documentaţia tehnică
 Documentaţie speifică:  Citeşte fişele tehnologice
 Planul de operaţii  Citeşte desenele de execuţie
 Fişa tehnologică  Identifică operaţiile tehnologice înscrise în
 Desenul de execuţie documentaţie
Rezultatul învăţării 4: Caracterizează elementele componente ale utilajului de bază
 Tipuri de laminoare: duo, trio, cvarto, policilindrice,  Identificarea tipurilor de laminoare  Clasificarea laminoarelor
reversibile, ireversibile  Identificarea elementelor componente ale  Identificarea unui tip de laminor în funcţie de
 Caja de laminare: fundaţie, cadre, cilindrii de cajei de laminare utilajul principal
laminare, mecanisme de reglare a cilindrilor, ghidaje  Observarea fenomenului de uzură a  Caracterizarea cajei de laminare
 Uzura cilindrilor de laminare: cilindrilor  Prezentarea elementelor componente ale cajei de
- laminarea sub temperatura de laminare  Identificarea cauzelor de uzură a cilindrilor laminare
- nerespectarea schemei de laminare  Identificarea metodelor de recondiţionare  Determinarea stării de uzură a cilindrilor de
 Recondiţionarea cilindrilor:  Alegerea metodei de recondiţionare laminare
- restrunjire adecvate  Prezentarea metodelor de recondiţionare a
- încărcarea cu sudură  Utilizarea aparatului de sudură cilindrilor de laminare
Rezultatul învăţării 5: Caracterizează elementele utilajelor auxiliare
 Utilajul auxiliar: de manipulare şi transport, de  Identifică utilajele auxiliare  Enumerarea utilajelor auxiliare din secţia
ridicat, de tăiat şi debitat, de îndreptat  Identifică părţile componente ale utilajelor de laminare
- părţi constructive auxiliare  Recunoaşterea părţilor constructive ale
- rol funcţional  Înţelege principiului de funcţionare al utilajelor auxiliare
- întreţinere utilajelor auxiliare  Prezentarea rolului funcţional al utilajelor
 Reglarea utilajelor auxiliare după schema de laminare  Citeşte documentaţia tehnică a utilajelor auxiliare
auxiliare  Identificarea parametrilor tehnico-
 Citeşte parametrii tehnico-funcţionali funcţionali ai utilajelor auxiliare
 Observă starea de funcţionare a utilajelor  Determinarea stării de funcţionare a
auxiliare utilajelor auxiliare
 Identifică instrucţiunile de întreţinere a  Executarea operaţiilor de întreţinere a
utilajelor auxiliare utilajelor auxiliare
 Execută instrucţiunile de întreţinere a  Reglarea utilajelor auxiliare de transport,
utilajelor auxiliare tăiere, îndreptare
 Citeşte schemele de laminare
 Participă la reglarea utilajelor auxiliare

7
Rezultatul învăţării 6: Exploatarea şi întreţinerea utilajelor în sectorul de laminare
 Reglarea cilindrilor  Identifică tipul de laminor în funcţie de caja  Identificarea parametrilor specifici
- regimul de lucru al utilajului de laminare şi modul de funcţionare procesului de laminare
- schema de laminare  Citeşte schema de laminare  Citirea schemei de laminare
 Funcţionarea utilajelor de bază şi auxiliare  Înţelege principiul de funcţionare al  Reglarea cilindrilor de laminare
 Reglarea parametrilor de temperatură, de presiune, de utilajului  Verificarea condiţiilor preliminare de
nivel, de concentraţie, de salinitate, de debit, de  Însuşeşte instrucţiunile de pornire pornire
umiditate  Îndeplineşte condiţiile preliminare de  Pornirea utilajului
 Operaţii auxiliare: pornire  Determinarea parametrilor specifici
- debitarea la cald  Porneşte utilajul în condiţii de securitate procesului tehnologic
- flamarea  Citeşte parametrii de temperatură, de  Executarea operaţiilor auxiliare
presiune, de nivel, de concentraţie, de salinitate,  Întocmirea fişei tehnologice pentru
- răcirea
de debit, de umiditate reparaţia curentă
- îndreptarea  Identifică operaţile auxiliare ce urmează a fi  Prezentarea operaţiilor ce urmează a fi
- marcarea executată efectuate pentru reparaţia capitală
 Reparaţii ale utilajelor:  Execută operaţiile auxiliare  Estimarea timpului de lucru pentru
- Reparaţii curente  Efectuează reparaţia curentă efectuara unei operaţii din graficul de reparaţii
- Reparaţii capitale  Citeşte documentaţia tehnică pentru capitale
 Norme de sănătate şi securitate în muncă şi prevenire reparaţia capitală
şi stingere a incendiilor în sectoarele de laminare  Identifică operaţiile ce urmează a fi
executate
 Respectă normele de sănătate şi securitate în
muncă şi prevenire şi stingere a incendiilor în
sectoarele de laminare

8
4. Conţinutul formării

Se recomandă următoarea ordine de parcurgere a modulului:


1. Reprezentarea şi cotarea organelor de maşini
1.1. Reprezentarea, cotarea şi notarea organelor de asamblare fără filet
1.2 Reprezentarea, cotarea şi notarea organelor de maşini cu filete
2. Reprezentarea şi cotarea organelor mişcării de rotaţie
3. Reprezentarea şi cotarea asamblărilor nedemontabile
4.Reprezentarea şi cotarea asamblărilor demontabile
5. Reprezentarea şi cotarea asamblărilor elastice
5.1.arcuri
5.2.asamblări cu diferite tipuri de arcuri
6. Reprezentarea şi cotarea mecanismelor pentru transmiterea mişcării de rotaţie
6.1.transmisii prin curele
6.2.transmisii prin roţi dinţate
6.3.angrenaje melcate
6.4.transmisii prin lanţ
6.5.transmisii prin cablu
6.6transmisii prin fricţiune
7. Reprezentarea organelor pentru circulaţia fluidelor
7.1.ţevi, tuburi
7.2 fitinguri, robinete
8. Documentaţie specifică
8.1 Planul de operaţii
8.2 Fişa tehnologică
8.3Desenul de execuţie
8.4 Desenul de ansamblu
9. Utilajele principale ale secţiilor de laminare
9.1. Clasificarea laminoarelor
9.2. Linia de laminare – elemente componente
9.2.1. Caja de laminare
9.2.2. Cilindrii de laminare
9.2.3. Mecanismele de reglare a cilindrilor
9.2.4. Ghidaje
9.3. Recondiţionarea cilindrilor de laminare
9.4. Noţiuni de calibrare a cilindrilor
10 Utilaje auxiliare ale secţiilor de laminare
10.1. Utilaje de manipulare şi transport
10.1.1.Căi cu role
10.1.2. Manipulatoare şi răsturnătoare
10.1.3. Transportoare transversale
10.1.4. Paturi de răcire
10.2. Utilaje de ridicat
2.2.1. Mese de ridicat
10.3. Utilaje de tăiat şi debitat
10.3.1. Foarfece
10.3.2. Fierăstraie
10.4. Utilaje de îndreptat
10.4.1. Maşini de îndreptat
11. Expoatarea şi întreţinerea utilajelor în sectoarele de laminare
11.1. Reglarea cilindrilor de laminare în funcţie de schema de laminare

12
11.2. Funţionarea utilajelor de bază şi auxiliare
11.3. Operaţii auxiliare
11.4. Reparaţii curente
11.5. Reparaţii capitale

Conţinurile formării cuprind teme care pot fi abordate practic prin desfăşurarea de lucrări de
laborator şi de instruire practică.

5. Resurse materiale minime necesare parcurgerii modulului


Pentru parcurgerea modulului se recomandă utilizarea următoarelor resurse materiale minime:
 Machete cu flux tehnologic în secţiile de laminare
 Modele didactice a utilajelor specifice secţiilor de laminare
 Cărţi, pliante, reviste de specialitate
 Desene de execuţie a unor repere
 Documentaţia tehnologică specifică
 Soft-uri educaţionale
 Scheme de instalaţii

6. Sugestii metodologice
Conţinuturile programei modulului ,,Utilaje specifice sectorului de laminare” trebuie să fie
abordate într-o manieră flexibilă, diferenţiată, ţinând cont de particularităţile colectivului cu care
se lucrează şi de nivelul iniţial de pregătire.
Numărul de ore alocat fiecărei teme rămâne la latitudinea cadrelor didactice care predau
conţinutul modulului, în funcţie de dificultatea temelor, de nivelul de cunoştinţe anterioare ale
colectivului cu care lucrează, de complexitatea materialului didactic implicat în strategia didactică
şi de ritmul de asimilare a cunoştinţelor de către colectivul instruit.
Modulul „Utilaje specifice sectorului de laminare” poate încorpora, în orice moment al
procesului educativ, noi mijloace sau resurse didactice. Orele se recomandă a se desfăşura în
laboratoare şi în ateliere din unitatea de învăţământ sau de la agentul economic, dotate conform
recomandărilor precizate în unităţile de competenţe menţionate mai sus.
Se recomandă abordarea instruirii centrate pe elev prin proiectarea unor activităţi de învăţare
variate, prin care să fie luate în considerare stilurile individuale de învăţare ale fiecărui elev.
Acestea vizează următoarele aspecte:
 aplicarea metodelor centrate pe elev, abordarea tuturor tipurilor de învăţare (auditiv, vizual,
practic) pentru transformarea elevului în coparticipant la propria instruire şi educaţie;
 îmbinarea şi o alternanţă sistematică a activităţilor bazate pe efortul individual al elevului
(documentarea după diverse surse de informare, observaţia proprie, exerciţiul personal,
instruirea programată, experimentul şi lucrul individual, tehnica muncii cu fişe) cu
activităţile ce solicită efortul colectiv (de echipă, de grup) de genul discuţiilor, asaltului de
idei, etc.;
 folosirea unor metode care să favorizeze relaţia nemijlocită a elevului cu obiectele
cunoaşterii, prin recurgere la modele concrete, potrivite competenţelor din modul;
 însuşirea unor metode de informare şi de documentare independentă, care oferă deschiderea
spre autoinstruire, spre învăţare continuă.
Pentru atingerea obiectivelor şi dezvoltarea competenţelor vizate de parcurgerea modulului, pot
fi derulate următoarele activităţi de învăţare:
 Elaborarea de referate interdisciplinare;
 Exerciţii de documentare;
 Navigare pe Internet în scopul documentării;
 Vizionări de materiale video (casete video, CD – uri);
 Vizite de documentare la agenţii economici

13
 Discuţii.
Se consideră că nivelul de pregătire este realizat corespunzător, dacă poate fi demonstrat fiecare
dintre rezultatele învăţării.
Pentru achiziţionarea competenţelor vizate de parcurgerea modulului ,,Utilaje specifice
sectorului de laminare”, se recomandă următoarele activităţi de învăţare:
- efectuarea de lucrări practice
- citirea şi interpretarea cărţilor tehnice
- citirea fişelor tehnologice

7. Sugestii cu privire la evaluare

Evaluarea reprezintă partea finală a demersului de proiectare didactică prin care cadrul didactic
va măsura eficienţa întregului proces instructiv-educativ. Evaluarea urmăreşte măsura în care elevii
şi-au format competenţele propuse în standardele de pregătire profesională.
Evaluarea poate fi:
a. În timpul parcurgerii modulului prin forme de verificare continuă a rezultatelor
învăţării.
 Instrumentele de evaluare pot fi diverse, în funcţie de specificul modulului şi de
metoda de evaluare – probe orale, scrise, practice.
 Planificarea evaluării trebuie să aibă loc într-un mediu real, după un program stabilit,
evitându-se aglomerarea evaluărilor în aceeaşi perioadă de timp.
 Va fi realizată pe baza unor probe care se referă explicit la criteriile de performanţă şi
la condiţiile de aplicabilitate ale acestora, corelate cu tipul de evaluare specificat în
Standardul de Pregătire Profesională pentru fiecare rezultat al învăţării.
b. Finală
 Realizată printr-o lucrare cu caracter aplicativ şi integrat la sfârşitul procesului de
predare/ învăţare şi care informează asupra îndeplinirii criteriilor de realizare a
cunoştinţelor, abilităţilor şi atitudinilor.
Propunem următoarele instrumente de evaluare continuă:
 Fişe de observaţie;
 Fişe test;
 Fişe de lucru;
 Fişe de autoevaluare;
 Teste de verificarea cunoştinţelor cu itemi cu alegere multiplă, itemi alegere duală,
itemi de completare, itemi de tip pereche, itemi de tip întrebări structurate sau itemi de
tip rezolvare de probleme.
Propunem următoarele instrumente de evaluare finală:
 Proiectul, prin care se evaluează metodele de lucru, utilizarea corespunzătoare a
bibliografiei, materialelor şi echipamentelor, acurateţea tehnică, modul de organizare a
ideilor şi materialelor într-un raport. Poate fi abordat individual sau de către un grup de
elevi.
 Studiul de caz, care constă în descrierea unui produs, a unei imagini sau a unei
înregistrări electronice care se referă la un anumit proces tehnologic.
 Portofoliul, care oferă informaţii despre rezultatele şcolare ale elevilor, activităţile
extraşcolare etc.
În parcurgerea modulului se va utiliza evaluare de tip formativ şi la final de tip sumativ
pentru verificarea atingerii competenţelor. Elevii trebuie evaluaţi numai în ceea ce priveşte
dobândirea competenţelor specificate în cadrul acestui modul. O competenţă se va evalua o singură
dată.
Evaluarea scoate în evidenţă măsura în care se formează competenţele tehnice din standardul
de pregătire profesională.

14
8. Bibliografie

1. Cazimirovici, E., Teoria laminării, Editura Bren, Bucureşti, 2001


2. Nistor, L. - Laminarea metalelor, Editura UTPRESS, Cluj-Napoca, 1988
3. Drăgan, I.,Canta, T., Nistor, L. – Tehnologia deformărilor plastice, Editura UTPRESS, Cluj-
Napoca, 1984
4. Cazimirovici E., Suciu M.V. ş.a. Laminarea materialelor metalice speciale, Editura
BREN, Bucureşti, 2000
5. Cuida O., Fabricarea ţevilor de oţel prin laminare şi tragere la rece, Editura Tehnică,
Bucureşti, 1991
6. Cazimirovici E., Calibrarea cilindrilor de laminare, Editura Didactică şi Pedagogică,
Bucureşti, 1995
5. Constantinescu V, Orban R. L. – Prelucrarea metalelor prin deformare plastică. Casa Cărţii de
Ştiinţă, Cluj-Napoca, 2004
6. Cazimirovici E., Suciu M.V. ş.a., Procedee neconvenţionale de laminare, Editura Didactică
şi Pedagogică, Bucureşti, 1998
5. Brânduşan, L., ş.a. Tehnologia Materialelor, Îndrumător pentru lucrări de laborator, Editura
U.T.Pres, Cluj-Napoca, 1999
6. Gh. AMZA, şa –Tehnologia Materialelor – vol.I şi vol.II, Editura Academiei Romane, 2003 7.
Petrescu V, Nemeş T. - Tehnologia materialelor, Editura Univ. Lucian Blaga, Sibiu, 20018. Strnad
G.- Tehnologia materialelor, Îndrumar de laborator, Universitatea Petru Maior, 2005
10. Jâşcanu, M. Organe de maşini, vol.I, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 2003.
11.. Gh. Husein, Desen tehnic de specialitate, E.D.P., Bucureşti 1996

15
Modul II: LAMINAREA SEMIFABRICATELOR

1. Notă introductivă

Modulul “Laminarea semifabricatelor” face parte din pregătirea practică necesară


dobândirii calificării profesionale ,,Laminorist”, clasa a-XI-a, învăţământ profesional de 2 ani şi are
alocat un număr de 315 ore conform planului de învăţământ, din care:
 105 ore – laborator tehnologic
 210 ore – instruire practică

Modulul nu este dependent de celelalte module din curriculum.


Modulul “Laminarea semifabricatelor” vizează dobândirea de competenţe specifice
calificării ,,Laminorist”, în perspectiva folosirii tuturor achiziţiilor în practicarea acestei calificării
şi în continuarea pregătirii într-o calificare de nivel 3.

2. Unitatea/ unităţile de competenţe la care se referă modulul

 Materii prime şi materiale folosite în metalurgie


 Laminarea semifabricatelor şi profilelor
 Laminarea semifabricatelor plate

16
3. Corelarea rezultatelor învăţării şi criteriilor de evaluare

MODULUL: LAMINAREA SEMIFABRICATELOR


Cunoştinţe Deprinderi Criterii de evaluare 2
Rezultatul învăţării 1: Identifică materiile prime şi materialele folosite în metalurgia extractivă
 Materii prime: minereuri de fier, minereuri de  Identifică materiile prime folosite în metalurgia  Caracterizarea tehnologică a materiilor prime
mangan, minereuri folosite în metalurgia metalelor extractivă utilizate în metalurgia extractivă
neferoase (minereuri de: Cu, Pb,Zn, Al )  Identifică materiile auxiliare – fondaţii  Caracterizarea tehnologică a materialelor
 Materiale auxiliare – fondanţi (calcar, dolomită, var,  Identifică materiile pentru aliere auxiliare
CaF2)  Identifică combustibilii metalurgici  Caracterizarea tehnologică a materialelor pentru
 Materiale pentru aliere: FeMn, FeSi, Al, Cu, Ni, FeV  Observă caracteristicile tehnologice ale aliere
 Combustibili metalurgici – cocsul metalurgic, gaz materialelor studiate  Caracterizarea tehnologică combustibililor
metan metalurgici
 Caracteristici tehnologice: granulaţie, valoare
metalurgică, conţinutul elementului util
Rezultatul învăţării 2: Caracterizează operaţiile de pregătire a materiilor prime şi a materialelor folosite în metalurgie
 Operaţii preliminare:  Identifica operaţiile preliminare  Caracterizarea operaţiilor preliminare de
 Sfărâmarea  Identifica operaţiile de concentrare pregătire
 Măcinarea  Identifica operaţiile speciale  Caracterizarea operaţiilor de concentrare a
 Clasarea materiilor prime
 Operaţii de concentrare  Caracterizarea operaţiilor speciale de preparare
 Concentrarea prin flotaţie a materiilor prime
 Concentrarea gravimetrică
 Concentrarea magnetică
 Operaţii speciale
 Brichetarea
 Peletizarea
 Aglomerarea
Rezultatul învăţării 3: Explică construcţia şi funcţionarea instalaţiilor pentru pregătirea materiilor prime şi a materialelor
 Instalaţii pentru pregătire  Identifica instalaţiile pentru pregătirea materiilor  Recunoaşterea părţilor componente ale
 Sfărâmare prime şi materiale instalaţiilor pentru pregătirea materiilor prime şi
 Clasare  Identifica elementele constructive ale instalaţiilor materialelor
 Dozare pentru pregătirea materiilor prime şi materialor  Explicarea funcţionării instalaţiilor pentru
 Amestecare  Înţelege rolul funcţional al instalaţiilor pentru pregătirea materiilor prime şi materialelor
2
Criteriile de evaluare sunt stabilite pe baza criteriilor de performanţă din standardul de pregătire profesională
17
 Omogenizare pregătirea materiilor prime şi materialor  Aplicarea regulilor generale de întreţinere şi
 Aglomerare  Citeşte documentaţia tehnică exploatare a instalaţiilor pentru pregătirea
 Peletizare  Verifica parametrii tehnico-funcţionali ai materiilor prime şi a materialelor
 Elemente constructive principale, elemente auxiliare, instalaţiilor  Aplicarea regulilor de protecţie a muncii,
funcţionare  Identifica factorii de risc la locul de muncă specifice sectorului de pregătire a materiei
 Factorii de risc  Respecta regulile de protecţie a muncii, specifice prime şi a materialelor
 Accidente de muncă sectorului de pregătire a materiei prime şi a
 Incendii materialelor
 Poluarea mediului
Rezultatul învăţării 4: Identifică semifabricatele, materiile prime folosite în metalurgia prelucrătoare
 Semifabricate turnate: lingouri, blumuri, sleburi,  Identifica semifabricatele destinate laminării,  Clasificarea semifabricatelor în funcţie de
ţagle, platine turnate continuu tragerii-trefilării, forjării procesul tehnologic de fabricaţie
 Semifabricate laminate: blumuri, sleburi, ţagle,  Identifica defectele semifabricatelor destinate  Clasificarea semifabricatelor în funcţie de
platine turnate continuu, sârmă groasă, bandă, ţevi laminării, tragerii-trefilării, forjării procesul tehnologic de prelucrare
laminate la cald  Remediază defectele semifabricatelor destinate  Recunoaşterea defectelor semifabricatelor
 Defecte: laminării, tragerii-trefilării, forjării  Prezentarea posibilităţilor de remediere a
- de încălzire defectelor semifabricatelor
- de suprafaţă
 Remedierea defectelor:
 Mecanică
 Termică
 Chimică
Rezultatul învăţării 5: Caracterizează procesul tehnologic de laminare a semifabricatelor
 Semifabricate:  Identifica semifabricatele obţinute prin  Clasificarea semifabricatelor obţinute prin
Blumuri laminare laminare
Sleburi  Identifică caracteristicile laminoarelor de  Enumerarea caracteristicile laminoarelor de
Ţagle semifabricate semifabricate
Platine  Citeşte documentaţia tehnică  Prezentarea etapelor procesul tehnologic de
 Caracteristicile laminoarelor de semifabricate:  Însuşeşte etapele procesul tehnologic de laminare a semifabricatelor
- Diametrul de divizare a cilindrilor laminare a semifabricatelor
- Viteza maximă de laminare  Participa la procesul tehnologic de laminare
- Forţa de laminare a semifabricatelor
- Deschiderea dintre cilindrii
- Capacitatea de producţie
 Procesul de laminare a semifabricatelor:
- Încălzirea

18
- Laminarea
- Ajustarea
Rezultatul învăţării 6: Caracterizează procesul tehnologic de laminare a profilelor
 Profile: grele, mijlocii, uşoare  Identifică profilele  Clasificarea produselor realizate prin
 Domenii de utilizare  Identifică domeniile de utilizare laminare sub formă de profile
 Procesul tehnologic de laminare a profilelor grele:  Identifică laminoarelor  Descrierea domeniilor de utilizare
încălzire, laminare, ajustare  Identifică tipul de laminor utilizat în  Descrierea laminoarelor
- laminoare duo-reversibile procesul tehnologic de laminare a profilelor  Descrierea procedului tehnologic de
- laminoare trio-reversivil  Identifică etapele procesului tehnologic de laminare a profilelor grele
 Procesul de laminare a profilelor mijlocii: încălzire, laminare a profilelor grele  Alegerea tipului de laminor utilizat în
laminare, ajustare  Identifică etapele procesului tehnologic de procesul tehnologic de laminare a profilelor
- laminoare liniare laminare a profilelor mijlocii  Enumerarea etapelor procesului tehnologic
- laminoare continue  Identifică etapele procesului tehnologic de de laminare a profilelor grele
 Procesul de laminare a profilelor uşoare: încălzire, laminare a profilelor uşoare  Prezentarea sistemelor de calibrare
laminare, ajustare  Identifică sistemele de calibrare  Enumerarea domeniilor de utilizare a
 Identifică domeniile de utilizare a sistemelor de calibrare
- laminoare continue
sistemelor de calibrare
 Calibrarea cilindrilor – definiţie, clasificare, domenii
de utilizare
Rezultatul învăţării 7: Supraveghează procesul tehnologic de laminare a semifabricatelor
 Regimul termic de încălzire:  Identifică parametrii care caracterizează  Enumerarea parametrilor
- Temperatură regimul termic de încălzire  Alegerea regimului termic în funcţie de
- Viteză  Determină parametrii tehnico-funcţionali calitatea produsului finit
- Durată de încălzire  Identifică operaţiile de finisare  Manevrarea unui semifabricat în caja de
- Atmosfera cuptorului  Manevrează semifabricatele în caja de laminare
 Operaţii de finisare: laminare  Supravegherea operaţiilor de finisare
 Supraveghează operaţiile de finisare
- Flamare
- Debitare la cald
- Marcare
- Depozitare
Rezultatul învăţării 8: Supraveghează procesul tehnologic de laminare a profilelor
 Semifabricate:  Identifică semifabricatele obţinute prin  Clasificarea semifabricatelor obţinute prin
Blumuri laminare laminare
Sleburi  Identifică materia pentru realizarea  Selectarea materiei după tipul produsului
Ţagle produsului finit finit
Platine  Identifică profilele  Clasificarea produselor realizate prin

19
 Produs finit: profile grele, profile semiuşoare, profile  Identifica domeniile de utilizare laminare sub formă de profile
uşoare, sârmă, profile speciale  Identifică sistemele de calicrare  Descrierea domeniilor de utilizare
 Domenii de utilizare  Citeşte documentaţi tehnică  Prezentarea sistemelor de calibrare
 Sisteme de calibrare:  Determina parametrii tehnico-funcţionali  Enumerarea domeniilor de utilizare a
- oval – oval  Reglează cilindrii de laminare sistemelor de calibrare
- pătrat-pătrat  Identifică sistemele de calibrare  Deplasarea semifabricatul în calibrele de
- oval-rotund  Deplasează semifabricatul în calibrele de lucru
- rotund-pătrat lucru  Reglarea cilindrilor de laminare
 Reglarea cilindrilor în funcţie de sistemul de lucru al  Reglează cilindrii de laminare
cajei de laminare
Rezultatul învăţării 9: Remediază defectele semifabricatelor şi profilelor
 Defecte:  Identifică defectele semifabricatelor  Recunoaşterea defectelor semifabricatelor şi
- supraîncălzirea destinate laminării profilelor
- arderea  Identifică cauzele care au produs defectele  Enumerarea cauzelor care au produs defectele
- decarburarea observate observate
- abateri dimensionale  Executa operaţiile de înlăturare a defectelor  Prezentarea posibilităţilor de remediere a
defectelor semifabricatelor
- abateri de formă
 Remedierea defectelor semifabricatelor
- răsuciri destinate laminării
 Cauze:
- nerespectarea regimului de încălzire
- nerespectarea schemei de laminare
Rezultatul învăţării 10: Caracterizează procesul tehnologic de laminare la cald a produselor plate
 Produse plate: tablă groasă, subţire, benzi  Identifică produsele plate  Clasificarea produselor plate realizate prin
 Domenii de utilizare  Identificî domeniile de utilizare laminare la cald
 Tipuri de laminoare:  Identifică laminoarele  Descrierea domeniilor de utilizare
- Liniare  Identifică tipul de laminor utilizat în  Descrierea laminoarelor
- Semicontinue procesul tehnologic de laminare la cald a  Descrierea procedului tehnologic de
- Continue produselor plate laminare la cald a produselor plate
 Procese tehnologice de laminare la cald a produselor  Identifică etapele procesului tehnologic de  Alegerea tipului de laminor utilizat în
plate: laminare la cald a produselor plate procesul tehnologic de laminare la cald a
- table groase, produselor plate
 Enumerarea etapelor procesului tehnologic
- table subţiri
de laminare a profilelor grele
- benzi
Rezultatul învăţării 11: Caracterizează procesul tehnologic de laminare la rece a benzilor şi tablelor
 Particularităţile laminării la rece:  Identifică particularităţile deformării  Descrierea particularităţilor deformării

20
-laminarea continuă plastice la rece plastice la rece
-ecruisarea  Identifică tipurile de laminoare folosite la  Descrierea laminoarelor
 Tipuri de laminoare: laminarea la rece a benzilor şi tablelor  Descrierea procedului tehnologic de
-laminoare continue reversibile  Identifică tipul de laminor utilizat în laminare la rece a benzilor şi tablelor
-laminoare continuu nereversibile procesul tehnologic de laminare la rece a benzilor  Alegerea tipului de laminor utilizat în
şi tablelor procesul tehnologic de laminare la rece a benzilor
 Etapele procesului tehnologic de laminare la rece:
 Identifică etapele procesului tehnologic de şi tablelor
-decaparea laminare la la rece a benzilor şi tablelor  Enumerarea etapelor procesului tehnologic
-laminarea de laminare la rece a benzilor şi tablelor
-ajustarea
-tratament termic
Rezultatul învăţării 12: Supraveghează procesul tehnologic de laminare la cald a produselor plate
 Semifabricate:  Identifică semifabricatele obţinute prin  Enumerarea produselor plate realizate prin
-lingouri laminare la cald a produselor plate laminare la cald
-sleburi  Identifică materia pentru realizarea  Selectarea semifabricatele după tipul
-turnate continuusleburi laminate produsului finit produsului finit
-platine  Identifică parametrii care caracterizează  Enumerarea parametrilor
 Regimul termic în funcţie de calitatea produsului regimul termic de încălzire  Alegerea regimului termic în funcţie de
finit:  Determină parametrii tehnico-funcţionali calitatea produsului finit: coacere de recristalizare
 Identifică operaţiile de finisare  Manevrarea unui semifabricat în caja de
-temperatura de încălzire
 Manevrează semifabricatele în caja de laminare
-viteza de încălzire laminare  Supravegherea operaţiilor de finisare
-durata de încălzire  Supraveghează operaţiile de finisarere
-atmosfera cuptorului
 Manevrarea semifabricatelor în caja de laminare
 Supravegherea operaţiilor de finisare
Rezultatul învăţării 13: Supraveghează procesul tehnologic de laminare la rece a benzilor şi tablelor
 Pregătirea materiei prime pentru laminarea la rece  Identifică operaţia de pregătire a materiei  Pregătirea materiei prime pentru laminarea
 Reglarea, pornirea şi oprirea cajelor de laminare prime pentru laminarea la rece la rece
 Supravegherea operaţiilor auxiliare:  Decapează chimic materi primă  Reglarea cajelor de laminare
-utilaje de tăiere longitudinală  Reglează cajele de laminare  Verificarea condiţiilor preliminare de
-tăiere transversală  Cunoaşte instrucţiunile de pornire pornire
-maşini de îndreptat  Îndeplineşte condiţiile preliminare de  Pornirea cajelor de laminare
-caja de dresare pornire  Supravegherea operaţiilor auxiliare
 Porneşte cajele de laminare
 Identifică operaţiile auxiliare
 Supraveghează operaţiile auxiliare

21
Rezultatul învăţării 14: Remediază defectele produselor plate
 Defecte:  Identifca defectele semifabricatelor  Recunoaşterea defectelor produselor plate
- supraîncălzirea destinate laminării la rece  Enumerarea cauzelor care au produs defectele
- arderea  Identifică cauzele care au produs defectele observate
- abateri dimensionale observate  Prezentarea posibilităţilor de remediere a
- abateri de formă  Execută operaţiile de înlăturare a defectelor defectelor produselor plate
 Remedierea defectelor produselor plate
- zgârieturi
destinate laminării la rece
 Cauze:
- nerespectarea regimului de încălzire
- nerespectarea schemei de laminare

22
4. Conţinutul formării

Se recomandă următoarea ordine de parcurgere a modulului:


1. Materii prime şi materialele în metalurgia extractivă
1.1. Tipuri de materii prime şi materialele
1.1.1. Materii prime: minereuri de fier, minereuri de mangan, minereuri folosite în
metalurgia metalelor neferoase (minereuri de: Cu, Pb,Zn, Al )
1.1.2. Materiale auxiliare – fondanţi (calcar, dolomită, var, CaF2)
1.1.3. Materiale pentru aliere: FeMn, FeSi, Al, Cu, Ni, FeV
1.1.4. Combustibili metalurgici – cocsul metalurgic, gaz metan
1.1.5. Caracteristici tehnologice: granulaţie, valoare metalurgică, conţinutul elementului
1.2. Operaţii de pregătire a materiilor prime şi a materialelor folosite în metalurgie
1.2.1. Operaţii preliminare: sfărâmarea, măcinarea, clasarea
1.2.2. Operaţii de concentrare: concentrarea prin flotaţie, Concentrarea gravimetrică,
concentrarea magnetică
1.2.3. Operaţii speciale: brichetarea, peletizarea, aglomerarea
1.3. Instalaţii pentru pregătirea materiilor prime şi a materialelor
1.3.1. Instalaţii pentru pregătire: sfărâmare, clasare, dozare, amestecare, omogenizare,
aglomerare, peletizare
1.3.2. Elemente constructive principale, elemente auxiliare, funcţionare
1.3.3. Factorii de risc: accidente de muncă, incendii, poluarea mediului
1.4. Tipuri de semifabricate
1.4.1. Semifabricate turnate: lingouri, blumuri, sleburi, ţagle, platine turnate continuu
1.4.2. Semifabricate laminate: blumuri, sleburi, ţagle, platine turnate continuu, sârmă
groasă, bandă, ţevi laminate la cald
1.4.3. Defectele semifabricatelor
1.4.4. Remedierea defectelor: mecanică, termică, chimică
2. Laminoare
2.1. Tipuri de laminoare
2.2. Domenii de utilizare
3. Laminarea semifabricatelor
3.1. Materia primă pentru laminarea semifabricatelor pregătirea ei
3.2. Procesul tehnologic de laminare a semifabricatelor
3.3. Defecte ce se produc la laminarea semifabricatelor – cauze, defecte şi remedieri
4. Laminarea profilelor
4.1. Materia primă pentru laminarea profilelor
4.2. Procesul tehnologic de laminare a profilelor grele
4.3. Procesul tehnologic de laminare a profilelor mijlocii
4.4. Procesul tehnologic de laminare a profilelor uşoare
4.5. Defecte ce se produc la laminarea profilelor – cauze, defecte şi remedieri
5. Laminarea la cald a produselor plate
5.1. Tipuri de laminoare pentru laminarea la cald a tablelor subţiri
5.2. Utilajele laminoarelor pentru laminarea la cald a tablelor subţiri
5.3. Procesul tehnologic de laminare la cald a benzilor şi tablelor subţiri
5.4. Defecte ce se pot produce la laminarea la cald a tablelor subţiri – cauze, defecte şi
remedieri
6. Laminarea la rece a tablelor şi benzilor
6.1. Particularităţile laminării la rece
6.2. Tipuri de laminare pentru laminarea la rece
6.3. Materia primă folosită pentru laminarea la rece – decaparea
6.4. Procesul tehnologic de laminare la rece

23
6.5. Defecte ce pot apare la laminarea la rece – cauze, defecte şi remedieri

Conţinurile formării cuprind teme care pot fi abordate practic prin desfăşurarea de lucrări de
laborator şi de instruire practică.

5. Resurse materiale minime necesare parcurgerii modulului

Pentru parcurgerea modulului se recomandă utilizarea următoarelor resurse materiale minime:


 Mostre de semifabricate
 Produse finite: tablă, sârmă, etc.
 Machete cu flux tehnologic în secţiile de laminare
 Modele didactice a utilajelor specifice secţiilor de laminare
 Cărţi, pliante, reviste de specialitate
 Desene de execuţie a unor repere
 Documentaţia tehnologică specifică
 Soft-uri educaţionale
 Scheme de instalaţii

6. Sugestii metodologice

Conţinuturile programei modulului ,,Laminarea semifabricatelor” trebuie să fie abordate într-


o manieră flexibilă, diferenţiată, ţinând cont de particularităţile colectivului cu care se lucrează şi
de nivelul iniţial de pregătire.
Numărul de ore alocat fiecărei teme rămâne la latitudinea cadrelor didactice care predau
conţinutul modulului, în funcţie de dificultatea temelor, de nivelul de cunoştinţe anterioare ale
colectivului cu care lucrează, de complexitatea materialului didactic implicat în strategia didactică
şi de ritmul de asimilare a cunoştinţelor de către colectivul instruit.

Modulul „Laminarea semifabricatelor” poate încorpora, în orice moment al procesului


educativ, noi mijloace sau resurse didactice. Orele se recomandă a se desfăşura în laboratoare şi
în ateliere din unitatea de învăţământ sau de la agentul economic, dotate conform recomandărilor
precizate în unităţile de competenţe menţionate mai sus.
Se recomandă abordarea instruirii centrate pe elev prin proiectarea unor activităţi de învăţare
variate, prin care să fie luate în considerare stilurile individuale de învăţare ale fiecărui elev.
Acestea vizează următoarele aspecte:
 aplicarea metodelor centrate pe elev, abordarea tuturor tipurilor de învăţare (auditiv, vizual,
practic) pentru transformarea elevului în coparticipant la propria instruire şi educaţie;
 îmbinarea şi o alternanţă sistematică a activităţilor bazate pe efortul individual al elevului
(documentarea după diverse surse de informare, observaţia proprie, exerciţiul personal,
instruirea programată, experimentul şi lucrul individual, tehnica muncii cu fişe) cu
activităţile ce solicită efortul colectiv (de echipă, de grup) de genul discuţiilor, asaltului de
idei, etc.;
 folosirea unor metode care să favorizeze relaţia nemijlocită a elevului cu obiectele
cunoaşterii, prin recurgere la modele concrete, potrivite competenţelor din modul;
 însuşirea unor metode de informare şi de documentare independentă, care oferă deschiderea
spre autoinstruire, spre învăţare continuă.
Pentru atingerea obiectivelor şi dezvoltarea competenţelor vizate de parcurgerea modulului, pot
fi derulate următoarele activităţi de învăţare:
 Elaborarea de referate interdisciplinare;
 Exerciţii de documentare;
 Navigare pe Internet în scopul documentării;

24
 Vizionări de materiale video (casete video, CD – uri);
 Vizite de documentare la agenţii economici
 Discuţii.
Se consideră că nivelul de pregătire este realizat corespunzător, dacă poate fi demonstrat fiecare
dintre rezultatele învăţării.
Pentru achiziţionarea competenţelor vizate de parcurgerea modulului „Laminarea
semifabricatelor”, se recomandă următoarele activităţi de învăţare:
- efectuarea de lucrări practice
- citirea şi interpretarea cărţilor tehnice
- citirea fişelor tehnologice

7. Sugestii cu privire la evaluare

Evaluarea reprezintă partea finală a demersului de proiectare didactică prin care cadrul didactic
va măsura eficienţa întregului proces instructiv-educativ. Evaluarea urmăreşte măsura în care elevii
şi-au format competenţele propuse în standardele de pregătire profesională.
Evaluarea poate fi :
a. În timpul parcurgerii modulului prin forme de verificare continuă a rezultatelor
învăţării.
 Instrumentele de evaluare pot fi diverse, în funcţie de specificul modulului şi de
metoda de evaluare – probe orale, scrise, practice.
 Planificarea evaluării trebuie să aibă loc într-un mediu real, după un program stabilit,
evitându-se aglomerarea evaluărilor în aceeaşi perioadă de timp.
 Va fi realizată pe baza unor probe care se referă explicit la criteriile de performanţă şi
la condiţiile de aplicabilitate ale acestora, corelate cu tipul de evaluare specificat în
Standardul de Pregătire Profesională pentru fiecare rezultat al învăţării.
b. Finală
 Realizată printr-o lucrare cu caracter aplicativ şi integrat la sfârşitul procesului de
predare/ învăţare şi care informează asupra îndeplinirii criteriilor de realizare a
cunoştinţelor, abilităţilor şi atitudinilor.
Propunem următoarele instrumente de evaluare continuă:
 Fişe de observaţie;
 Fişe test;
 Fişe de lucru;
 Fişe de autoevaluare;
 Teste de verificarea cunoştinţelor cu itemi cu alegere multiplă, itemi alegere duală,
itemi de completare, itemi de tip pereche, itemi de tip întrebări structurate sau itemi de
tip rezolvare de probleme.
Propunem următoarele instrumente de evaluare finală:
 Proiectul, prin care se evaluează metodele de lucru, utilizarea corespunzătoare a
bibliografiei, materialelor şi echipamentelor, acurateţea tehnică, modul de organizare a
ideilor şi materialelor într-un raport. Poate fi abordat individual sau de către un grup de
elevi.
 Studiul de caz, care constă în descrierea unui produs, a unei imagini sau a unei
înregistrări electronice care se referă la un anumit proces tehnologic.
 Portofoliul, care oferă informaţii despre rezultatele şcolare ale elevilor, activităţile
extraşcolare etc.
În parcurgerea modulului se va utiliza evaluare de tip formativ şi la final de tip sumativ
pentru verificarea atingerii competenţelor. Elevii trebuie evaluaţi numai în ceea ce priveşte
dobândirea competenţelor specificate în cadrul acestui modul.O competenţă se va evalua o singură
dată.

25
Evaluarea scoate în evidenţă măsura în care se formează competenţele tehnice din standardul
de pregătire profesională.

8. Bibliografie

1. Cazimirovici, E., Teoria laminării, Editura Bren, Bucureşti, 2001


2. Nistor, L. - Laminarea metalelor, Editura UTPRESS, Cluj-Napoca, 1988
3. Drăgan, I.,Canta, T., Nistor, L. – Tehnologia deformărilor plastice, Editura UTPRESS, Cluj-
Napoca, 1984
4. Cazimirovici E., Suciu M.V. ş.a. Laminarea materialelor metalice speciale, Editura
BREN, Bucureşti, 2000
5. Cuida O., Fabricarea ţevilor de oţel prin laminare şi tragere la rece, Editura Tehnică,
Bucureşti, 1991
6. Cazimirovici E., Calibrarea cilindrilor de laminare, Editura Didactică şi Pedagogică,
Bucureşti, 1995
5. Constantinescu V, Orban R. L. – Prelucrarea metalelor prin deformare plastică. Casa Cărţii de
Ştiinţă, Cluj-Napoca, 2004
6. Cazimirovici E., Suciu M.V. ş.a., Procedee neconvenţionale de laminare, Editura Didactică
şi Pedagogică, Bucureşti, 1998
5. Brânduşan, L., ş.a. Tehnologia Materialelor, Îndrumător pentru lucrări de laborator, Editura
U.T.Pres, Cluj-Napoca, 1999
6. Gh. AMZA, şa –Tehnologia Materialelor – vol.I şi vol.II, Editura Academiei Romane, 2003 7.
Petrescu V, Nemeş T. - Tehnologia materialelor, Editura Univ. Lucian Blaga, Sibiu, 20018. Strnad
G.- Tehnologia materialelor, Îndrumar de laborator, Universitatea Petru Maior, 2005
10. Jâşcanu, M. Organe de maşini, vol.I, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 2003.
11. Marieta Olaru Managementul calităţii, Manual clasa a X-a, filiera tehnologică, Editura
Economică Preuniversitaria, Bucureşti, 2004

26
Stagiu de pregătire practică – CDL

Modul III: LAMINAREA ŢEVILOR LA CALD

1. Notă introductivă

Modulul “Laminarea ţevilor la cald” face parte din stagiul de pregătire practică necesar
dobândirii calificării profesionale ,,Laminorist”, clasa a-XI-a, învăţământ profesional de 2 ani şi are
alocat un număr de 150 ore conform planului de învăţământ, din care:
 150 ore – instruire practică

Modulul nu este dependent de celelalte module din curriculum.


Modulul “Laminarea ţevilor la cald” vizează dobândirea de competenţe specifice calificării
,,Laminorist”, în perspectiva folosirii tuturor achiziţiilor în practicarea acestei calificării şi în
continuarea pregătirii într-o calificare de nivel 3 din domeniul Mecanică.

2. Unitatea/ unităţile de competenţe la care se referă modulul

 Asigurarea calităţii
 Pregătirea materiei prime în vederea laminării
 Laminarea la cald a ţevilor

27
28
3. Corelarea rezultatelor învăţării şi criteriilor de evaluare

MODULUL: LAMINAREA ŢEVILOR LA CALD


Cunoştinţe Deprinderi Criterii de evaluare 3
Rezultatul învăţării 1: Aplică normele de calitate în domeniul de activitate
 Aspecte generale privind calitatea: ▪ Identifică caracteristicile de calitate ale produselor  Argumentarea importanţei calităţii în activitatea
- conceptul de calitate specifice sectorului de calitate umană
- importanţa calităţii ▪ Efectuează lucrările respectand cerinţele impuse  Definirea unui produs de calitate
- evolutia conceptului de calitate de procedurile de calitate  Identificarea caracteristicile de calitate ale
- necesitatea abordării calităţii ca sistem ▪ Selectează mijloacele de verificare adecvate produselor specifice sectorului de activitate
- vocabularul calităţii nivelului de calitate impus  Identificarea documentelor calităţii pe care le
 Asigurarea internă a calităţii ▪ Verifică lucrările executate folosind mjiloace de foloseşte la locul de muncă
 Asigurarea externă a calităţii control adecvate  Enumerarea metodelor pentru determinarea
 Documentaţia sistemului calităţii, conform ▪ Îmbunătăţăşte continuu activităţiile calităţii produselor trefilate
standardelor ISO 9000 ▪ Realizează înregistrări corecte în documentele  Aplicarea autocontrolului la realizarea unei
- structura documentaţiei sistemului calităţii privind calitatea activităţi
- manualul calităţii  Alegerea unei metode de control adecvate unei
- procedurile sistemului calităţii situaţii impuse
- instrucţiuni de lucru  Descrie elementele sistemului de asigurare a
- înregistrări referitoare la calitate calităţii
 Evaluarea calităţii: auditul calităţii  Completarea documentelor referitoare la
 Îmbunătăţirea calităţii calitatea produselor trefilate
 Definirea noţiunii de audit
 Enumerarea metodelor de îmbunătăţire a calităţii
produselor trefilate

Rezultatul învăţării 2: Utilizează metode standardizate de asigurare a calităţii


 Metode standardizate de asigurare a calităţii:  Studiază normele de calitate specifice  Explicarea metodelor standardizate de
 contolul total domeniului asigurare a calităţii

3
Criteriile de evaluare sunt stabilite pe baza criteriilor de performanţă din standardul de pregătire profesională
28
 autocontrol  Identifică metodele de standardizare  Aplicarea metodelor standardizate de
 control în lanţ  Identifică indicatorie şi criteriile din standardele asigurare a calităţii
 control integral privind calitatea
 controlul statistic  Studiază procedurile privind calitatea
 Indicatori şi criterii din standardele internaţionale  Aplică autoevaluarea propriei activităţi
privind calitatea
 Proceduri specifice:
 acţiunile de evaluare
 acţiunile de autoevaluare
 acţiunile de control
Rezultatul învăţării 3: Selectează materia primă şi semifabricatele destinate laminării
 Semifabricate turnate: lingouri, blumuri, sleburi,  Identifică semifabricatele turnate  Clasificarea semifabricatelor
ţagle sau platine turnate continuu  Identifică semifabricatele laminate  Enumerarea semifabricatelor turnate
 Semifabricate laminate: blumuri, sleburi, ţagle sau  Observă semifabricatele  Enumerarea semifabricatelor laminate
platine  Identifică defectele semifabricatelor  Identificarea materiei prime din punct de vedere
 Defectele semifabricatelor:  Identifică procedee de remediere a defectelor dimensional şi calitativ
- impurităţi  Descrierea defectelor observate la
- supraîncălzire semifabricatele cercetate
- ardere  Remedierea defectelor semifabricatelor
- decarburare
- abateri dimensionale
- bavuri
 Procedee de remediere:
- manuale
- mecanice
- termice
- chimice
Rezultatul învăţării 4: Caracterizează agregatele folosite pentru încălzirea materiei prime
 Agregate de încălzire:  Identifică tipurile de agregate de încălzire  Clasificarea agregatelor de încălzire
- cuptoare adânci  Identifică părţile componente ale agregatelor de  Descrierea părţilor componente ale agregatelor
- cuptoare cu propulsie încălzire de încălzire
- cuptoare cu vatră fixă  Înţelege rolul funcţional al agregatelor de  Explicarea funcţionării agregatelor de încălzire
 Părţi componente încălzire  Enumerarea instalaţiilor enexe
 Funcţionare  Identifică instalaţiile anexe  Descrierea instalaţiilor anexe: părţi componente
 Instalaţii anexe:  Citeşte documentaţia tehnică şi funcţionare
- instalaţii de alimentare  Însuşeşte instrucţiunile de punere în funcţiune a  Pornirea agregatului de încălzire
- instalaţii de evacuare agregatelor şi oprirea acestora  Exploatarea agregatului de încălzire

29
 Porneşte agregatul de încălzire  Oprirea agregatului de încălzire
 Exploatează agregatul de încălzire
 Opreşte agregatul de încălzire
Rezultatul învăţării 5: Utilizează aparatura de măsură şi control a parametrilor termodinamici
 Regimul de încălzire:  Identifică parametrii termodinamici ai regimului  Enumerarea parametrilor termodinamici ai
- temperatura de încălzire regimului de încălzire
- viteza  Identifică aparatura de măsură şi control  Verificarea aparaturii de măsură şi control
- durata de încălzire  Citeşte documentaţia tehnică  Citirea valorilor indicate de aparatura de măsură
- atmosfera cuptorului  Aplică instrucţiunile de folosire a aparaturii de şi control
 Aparatura de măsură şi control: măsură şi control  Compararea parametrilor determinaţi cu
 Determină parametrii studiaţi parametrii prescrşi de documentaţia tehnică
-termocuple
 Compară parametrii determinaţi cu parametrii  Desrierea operaţiilor de întreţinere a aparaturii
-prize de presiune prescrşi de documentaţia tehnică de măsură şi control
-analizatoare de gaz  Aplică instrucţiunile de întreţinere şi păstrare a
-ampermetre aparaturii de măsură şi control
-voltmetre
-înregistratoare
 Instrucţiuni de utilizare, întreţinere, păstrare a
aparaturii de măsură şi control
Rezultatul învăţării 6: Supraveghează procesul tehnologic de laminare la cald a ţevilor
 Tipuri de laminoare pentru ţevi: Steifel, Stossbank,  Identifică tipurile de laminoare la cald a ţevilor  Enumerarea tipurilor de laminoare folsite la
Assel  Identifică părţile componente ale laminoarelor laminarea la cald a ţevilor
 Părţi componente  Citeşte documentaţiile tehnice  Descrierea părţilor componente ale laminoarelor
 Caracteristici  Identifică elementele caracteristice laminoarelor  Enumerarea elementelor caracteristice
 Etapele procesului de laminare la cald a ţevilor cercetate laminoarelor prezentate
-pregătirea materiei prime  Identifică etapele procesului de laminare la cald a  Descrierea Identifcarea etapelor procesului de
-laminare ţevilor laminare la cald a ţevilor
-ajustare  Alege aparatele de măsură şi control necesare  Identificarea aparetelor de măsură şi control
 Aparate de măsură şi control şi scule ajutătoare – procesului necesare procesului
maşini de sudat, maşini de perforat, dornuri, eboşe,  Alege sculele ajutătoare  Identificarea sculelor ajutătoare
aparate de verificare a calibrelor  Supraveghează procesul tehnologic  Supraveghjerea procesului tehnologic
Rezultatul învăţării 7: Remediază defectele ţevilor laminate la cald
 Defecte:  Identifică defectele ţevile laminării la cald Recunoaşterea defectelor ţevilor laminării la cald
- abateri dimensionale  Identifică cauzele care au produs defectele  Enumerarea cauzelor care au produs defectele
- abateri ale greutăţii observate observate
- abateri de la calitate  Identifică cauzele care au produs defectele  Prezentarea posibilităţilor de remediere a
- abateri de structură  Execută operaţiile de înlăturare a defectelor defectelor produselor plate
 Remedierea defectelor produselor ţevilor

30
- abateri de aspect laminării la cald
 Cauze:
- nerespectarea regimului de încălzire
- nerespectarea schemei de laminare
- nerespectarea procedului de ajustare
 Remedieri: îndreptare, debitare, retezare, şanfrenarea
capetelor, ajustarea ţevilor

31
4. Conţinutul formării

Se recomandă următoarea ordine de parcurgere a modulului:


1. Asigurarea calităţii
1.1. Aspecte generale privind calitatea
1.1.1. Conceptul de calitate
1.1.2. Importanţa calităţii
1.1.3. Evoluţia conceptului de calitate
1.1.4. Necesitatea abordării calităţii ca sistem
1.1.5. Vocabularul calităţii
1.2. Asigurarea internă a calităţii
1.3. Asiguarea externă a calităţii
1.4. Documentaţia sistemului calităţii, conform standardelor ISO 9000
1.4.1. Structura documentaţiei sistemului calităţii
1.4.2. Manualul calităţii
1.4.3. Procedurile sistemului calităţii
1.4.4. Instrucţiuni de lucru
1.4.5. Înregistrări referitoare la calitate
1.5. Evaluarea calităţii: auditul calităţii
1.6. Îmbunătăţirea calităţii
1.7. Metode standardizate de asigurare a calităţii
1.7.1. Contolul total
1.7.2. Autocontrol
1.7.3. Control în lanţ
1.7.4. Control integral
1.7.5. Controlul statistic
1.8. Indicatori şi criterii din standardele internaţionale privind calitatea
1.9. Proceduri specifice
1.9.1. acţiunile de evaluare
1.9.2. acţiunile de autoevaluare
1.9.3. acţiunile de control
2. Materia primă pentru laminarea semifabricatelor, profilelor şi tablelor
2.1. Lingouri – formă, dimensiuni, utilizări, defecte
2.2. Semifabricate – formă, dimensiuni, domenii de utilizare, defecte, procedee de
remediere
3. Încălzirea metalului pentru laminare
3.1. Agregate de încălzire
3.1.1. Cuptoare adânci – părţi componente, funcţionare, întreţinere
3.1.2. Cuptoare cu propulsie – părţi componente, funcţionare, întreţinere
3.1.3. Cuptoare cu vatră fixă – părţi componente, funcţionare, întreţinere
3.2. Stabilirea regimului de încălzire – temperatură, viteză, durată de încălzire, atmosfera
cuptorului
3.3. Instalaţii anexe
3.4. Aparatură de măsură şi control
4. Laminarea la cald a ţevilor
4. 1. Tipuri de laminoare pentru ţevi: Steifel, Stossbank, Assel
4.1.1. Părţi componente
4.1.2. Caracteristici
4.2. Procesului de laminare la cald a ţevilor
4.2.1. Pregătirea materiei prime
4.2.2. Laminarea

32
4.2.3. Ajustarea
4.3. Aparate de măsură şi control
4.4. Scule ajutătoare:
4.4.1. Maşini de sudat
4.4.2. Maşini de perforat
4.4.3. Dornuri
4.4.4. Eboşe

Conţinurile formării cuprind teme care pot fi abordate practic prin desfăşurarea de lucrări
de instruire practică.

5. Resurse materiale minime necesare parcurgerii modulului


Pentru parcurgerea modulului se recomandă utilizarea următoarelor resurse materiale minime:
 Model didactic;
 Utilaje şi echipamente la agentul economic;
 Cărţi, pliante, reviste de specialitate;
 Desene de execuţie a unor repere;
 Documentaţia tehnologică specifică;
 Soft-uri educaţionale;
 Scheme de instalaţii

6. Sugestii metodologice

Conţinuturile programei modulului ,,Laminarea ţevilor la cald” trebuie să fie abordate într-
o manieră flexibilă, diferenţiată, ţinând cont de particularităţile colectivului cu care se lucrează
şi de nivelul iniţial de pregătire.
Numărul de ore alocat fiecărei teme rămâne la latitudinea cadrelor didactice care predau
conţinutul modulului, în funcţie de dificultatea temelor, de nivelul de cunoştinţe anterioare ale
colectivului cu care lucrează, de complexitatea materialului didactic implicat în strategia
didactică şi de ritmul de asimilare a cunoştinţelor de către colectivul instruit.

Modulul „Laminarea ţevilor la cald” poate încorpora, în orice moment al procesului


educativ, noi mijloace sau resurse didactice. Orele se recomandă a se desfăşura în ateliere de la
agentul economic, dotate conform recomandărilor precizate în unităţile de competenţe
menţionate mai sus.
Se recomandă abordarea instruirii centrate pe elev prin proiectarea unor activităţi de învăţare
variate, prin care să fie luate în considerare stilurile individuale de învăţare ale fiecărui elev.
Acestea vizează următoarele aspecte:
 aplicarea metodelor centrate pe elev, abordarea tuturor tipurilor de învăţare (auditiv,
vizual, practic) pentru transformarea elevului în coparticipant la propria instruire şi
educaţie;
 îmbinarea şi o alternanţă sistematică a activităţilor bazate pe efortul individual al elevului
(documentarea după diverse surse de informare, observaţia proprie, exerciţiul personal,
instruirea programată, experimentul şi lucrul individual, tehnica muncii cu fişe) cu
activităţile ce solicită efortul colectiv (de echipă, de grup) de genul discuţiilor, asaltului
de idei, etc.;
 folosirea unor metode care să favorizeze relaţia nemijlocită a elevului cu obiectele
cunoaşterii, prin recurgere la modele concrete, potrivite competenţelor din modul;
 însuşirea unor metode de informare şi de documentare independentă, care oferă
deschiderea spre autoinstruire, spre învăţare continuă.

33
Pentru atingerea obiectivelor şi dezvoltarea competenţelor vizate de parcurgerea modulului,
pot fi derulate următoarele activităţi de învăţare:
 Elaborarea de referate interdisciplinare;
 Exerciţii de documentare;
 Navigare pe Internet în scopul documentării;
 Vizionări de materiale video (casete video, CD – uri);
 Vizite de documentare la agenţii economici
 Discuţii.
Se consideră că nivelul de pregătire este realizat corespunzător, dacă poate fi demonstrat
fiecare dintre rezultatele învăţării.
Pentru achiziţionarea competenţelor vizate de parcurgerea modulului „Laminarea ţevilor
la cald”, se recomandă următoarele activităţi de învăţare:
- efectuarea de lucrări practice
- citirea şi interpretarea cărţilor tehnice
- citirea fişelor tehnologice

7. Sugestii cu privire la evaluare

Evaluarea reprezintă partea finală a demersului de proiectare didactică prin care cadrul
didactic va măsura eficienţa întregului proces instructiv-educativ. Evaluarea urmăreşte măsura în
care elevii şi-au format competenţele propuse în standardele de pregătire profesională.
Evaluarea poate fi :
a. În timpul parcurgerii modulului prin forme de verificare continuă a rezultatelor
învăţării.
 Instrumentele de evaluare pot fi diverse, în funcţie de specificul modulului şi de
metoda de evaluare – probe orale, scrise, practice.
 Planificarea evaluării trebuie să aibă loc într-un mediu real, după un program
stabilit, evitându-se aglomerarea evaluărilor în aceeaşi perioadă de timp.
 Va fi realizată pe baza unor probe care se referă explicit la criteriile de
performanţă şi la condiţiile de aplicabilitate ale acestora, corelate cu tipul de
evaluare specificat în Standardul de Pregătire Profesională pentru fiecare rezultat
al învăţării.
b. Finală
 Realizată printr-o lucrare cu caracter aplicativ şi integrat la sfârşitul procesului de
predare/ învăţare şi care informează asupra îndeplinirii criteriilor de realizare a
cunoştinţelor, abilităţilor şi atitudinilor.
Propunem următoarele instrumente de evaluare continuă:
 Fişe de observaţie;
 Fişe test;
 Fişe de lucru;
 Fişe de autoevaluare;
 Teste de verificarea cunoştinţelor cu itemi cu alegere multiplă, itemi alegere duală,
itemi de completare, itemi de tip pereche, itemi de tip întrebări structurate sau itemi
de tip rezolvare de probleme.
Propunem următoarele instrumente de evaluare finală:
 Proiectul, prin care se evaluează metodele de lucru, utilizarea corespunzătoare a
bibliografiei, materialelor şi echipamentelor, acurateţea tehnică, modul de
organizare a ideilor şi materialelor într-un raport. Poate fi abordat individual sau de
către un grup de elevi.
 Studiul de caz, care constă în descrierea unui produs, a unei imagini sau a unei
înregistrări electronice care se referă la un anumit proces tehnologic.

34
 Portofoliul, care oferă informaţii despre rezultatele şcolare ale elevilor, activităţile
extraşcolare etc.
În parcurgerea modulului se va utiliza evaluare de tip formativ şi la final de tip sumativ
pentru verificarea atingerii competenţelor. Elevii trebuie evaluaţi numai în ceea ce priveşte
dobândirea competenţelor specificate în cadrul acestui modul. O competenţă se va evalua o
singură dată.
Evaluarea scoate în evidenţă măsura în care se formează competenţele tehnice din
standardul de pregătire profesională.

8. Bibliografie

1. Cazimirovici, E., Teoria laminării, Editura Bren, Bucureşti, 2001


2. Nistor, L. - Laminarea metalelor, Editura UTPRESS, Cluj-Napoca, 1988
3. Drăgan, I.,Canta, T., Nistor, L. – Tehnologia deformărilor plastice, Editura UTPRESS, Cluj-
Napoca, 1984
4. Cazimirovici E., Suciu M.V. ş.a. Laminarea materialelor metalice speciale, Editura
BREN, Bucureşti, 2000
5. Cuida O., Fabricarea ţevilor de oţel prin laminare şi tragere la rece, Editura Tehnică,
Bucureşti, 1991
6. Cazimirovici E., Calibrarea cilindrilor de laminare, Editura Didactică şi Pedagogică,
Bucureşti, 1995
5. Constantinescu V, Orban R. L. – Prelucrarea metalelor prin deformare plastică. Casa Cărţii
de Ştiinţă, Cluj-Napoca, 2004
6. Cazimirovici E., Suciu M.V. ş.a., Procedee neconvenţionale de laminare, Editura
Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1998
5. Brânduşan, L., ş.a. Tehnologia Materialelor, Îndrumător pentru lucrări de laborator, Editura
U.T.Pres, Cluj-Napoca, 1999
6. Gh. AMZA, şa –Tehnologia Materialelor – vol.I şi vol.II, Editura Academiei Romane, 2003
7. Petrescu V, Nemeş T. - Tehnologia materialelor, Editura Univ. Lucian Blaga, Sibiu, 2008.
Strnad G.- Tehnologia materialelor, Îndrumar de laborator, Universitatea Petru Maior, 2005
10. Jâşcanu, M. Organe de maşini, vol.I, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 2003.
11. Marieta Olaru Managementul calităţii, Manual clasa a X-a, filiera tehnologică, Editura
Economică Preuniversitaria, Bucureşti, 2004

.
.

35