Sunteți pe pagina 1din 2

Polenizarea se face în momentul în care stigmatul genitorului femel este apt pentru Polenizarea se face în momentul în care stigmatul

în care stigmatul genitorului femel este apt pentru Polenizarea se face în momentul în care stigmatul genitorului femel este apt pentru
polenizare şi anume când acesta prezintă o turgescenţă maximă şi o secreţie caracteristică polenizare şi anume când acesta prezintă o turgescenţă maximă şi o secreţie caracteristică polenizare şi anume când acesta prezintă o turgescenţă maximă şi o secreţie caracteristică
pe suprafaţa stigmatului. Polenizarea se face fie cu polen proaspăt recoltat de la genitorul pe suprafaţa stigmatului. Polenizarea se face fie cu polen proaspăt recoltat de la genitorul pe suprafaţa stigmatului. Polenizarea se face fie cu polen proaspăt recoltat de la genitorul
mascul fie cu polen conservat dacă nu e ste posibilă asigurarea coincidentei la înflorire. În mascul fie cu polen conservat dacă nu e ste posibilă asigurarea coincidentei la înflorire. În mascul fie cu polen conservat dacă nu e ste posibilă asigurarea coincidentei la înflorire. În
ceea ce priveşte viabilitatea stigmatului aceasta este diferită de la o specie la alta şi poate fi ceea ce priveşte viabilitatea stigmatului aceasta este diferită de la o specie la alta şi poate fi ceea ce priveşte viabilitatea stigmatului aceasta este diferită de la o specie la alta şi poate fi
posibilă fecundarea de la 1-2 ore până la 2-3 zile. Viabilitatea polenului tot este diferită posibilă fecundarea de la 1-2 ore până la 2-3 zile. Viabilitatea polenului tot este diferită posibilă fecundarea de la 1-2 ore până la 2-3 zile. Viabilitatea polenului tot este diferită
dar acest aspect poate fi compensat prin conservarea polenului, la unele specii păstrarea dar acest aspect poate fi compensat prin conservarea polenului, la unele specii păstrarea dar acest aspect poate fi compensat prin conservarea polenului, la unele specii păstrarea
acestuia putând ajunge mai mulţi ani la rând. Polenizarea propriu-zisă se poate face cu acestuia putând ajunge mai mulţi ani la rând. Polenizarea propriu-zisă se poate face cu acestuia putând ajunge mai mulţi ani la rând. Polenizarea propriu-zisă se poate face cu
trecerea polenului cu un tampon de vată de la genitorul mascul pe stigmatul genitorului trecerea polenului cu un tampon de vată de la genitorul mascul pe stigmatul genitorului trecerea polenului cu un tampon de vată de la genitorul mascul pe stigmatul genitorului
femel, uneori adăugarea pe stigmat a unor substanţe care reţin polenul mai multe ore (zile) femel, uneori adăugarea pe stigmat a unor substanţe care reţin polenul mai multe ore (zile) femel, uneori adăugarea pe stigmat a unor substanţe care reţin polenul mai multe ore (zile)
după care se izolează rapid pentru a nu se produce polenizare străină. La câteva zile se după care se izolează rapid pentru a nu se produce polenizare străină. La câteva zile se după care se izolează rapid pentru a nu se produce polenizare străină. La câteva zile se
face controlul fecundării, dacă stigmatul este ofilit rezultă că fecundarea a avut loc dacă nu face controlul fecundării, dacă stigmatul este ofilit rezultă că fecundarea a avut loc dacă nu face controlul fecundării, dacă stigmatul este ofilit rezultă că fecundarea a avut loc dacă nu
se poate face o repetare a polenizării inflorescenţelor izolându-se din nou după care se fac se poate face o repetare a polenizării inflorescenţelor izolându-se din nou după care se fac se poate face o repetare a polenizării inflorescenţelor izolându-se din nou după care se fac
lucrările tipice de îngrijire până la recoltarea fructelor hibride. Selecţia în populaţiile lucrările tipice de îngrijire până la recoltarea fructelor hibride. Selecţia în populaţiile lucrările tipice de îngrijire până la recoltarea fructelor hibride. Selecţia în populaţiile
hibride la speciile autogame – la această categorie de plante metoda de selecţie este hibride la speciile autogame – la această categorie de plante metoda de selecţie este hibride la speciile autogame – la această categorie de plante metoda de selecţie este
selecţia individuală repetată anual cu cele 2 variante ale sale: selecţia genealogică şi selecţia individuală repetată anual cu cele 2 variante ale sale: selecţia genealogică şi selecţia individuală repetată anual cu cele 2 variante ale sale: selecţia genealogică şi
selecţia tardivă. Selecţia genealogică constă în alegerea elitelor începând cu generaţia F2 selecţia tardivă. Selecţia genealogică constă în alegerea elitelor începând cu generaţia F2 selecţia tardivă. Selecţia genealogică constă în alegerea elitelor începând cu generaţia F2
când are loc segregarea caracterelor şi apoi urmărirea separată a descendenţelor fiecărei când are loc segregarea caracterelor şi apoi urmărirea separată a descendenţelor fiecărei când are loc segregarea caracterelor şi apoi urmărirea separată a descendenţelor fiecărei
elite. Dacă descendenţa unei elite este reprezentată de plante uniforme din punct de vedere elite. Dacă descendenţa unei elite este reprezentată de plante uniforme din punct de vedere elite. Dacă descendenţa unei elite este reprezentată de plante uniforme din punct de vedere
morfologic înseamnă că există şi homozigoţie totală a genelor şi în acest caz descendenţa morfologic înseamnă că există şi homozigoţie totală a genelor şi în acest caz descendenţa morfologic înseamnă că există şi homozigoţie totală a genelor şi în acest caz descendenţa
respectivă va intra în câmpul de control şi apoi va parcurge drumul prin toate verigile respectivă va intra în câmpul de control şi apoi va parcurge drumul prin toate verigile respectivă va intra în câmpul de control şi apoi va parcurge drumul prin toate verigile
caracteristice selecţiei individuale simple adică: câmp de control, câmp de culturi caracteristice selecţiei individuale simple adică: câmp de control, câmp de culturi caracteristice selecţiei individuale simple adică: câmp de control, câmp de culturi
comparative de orientare, câmpuri de cultură orientate de concurs în staţiuni de ameliorare comparative de orientare, câmpuri de cultură orientate de concurs în staţiuni de ameliorare comparative de orientare, câmpuri de cultură orientate de concurs în staţiuni de ameliorare
şi din nou câmpuri comparative de concurs în reţeaua de omologare. Dacă descendenţa şi din nou câmpuri comparative de concurs în reţeaua de omologare. Dacă descendenţa şi din nou câmpuri comparative de concurs în reţeaua de omologare. Dacă descendenţa
unei elite prezintă exemplare neuniforme morfologic înseamnă că plantele sunt unei elite prezintă exemplare neuniforme morfologic înseamnă că plantele sunt unei elite prezintă exemplare neuniforme morfologic înseamnă că plantele sunt
heterozigote pentru caracterele şi însuşirile pe care le urmărim şi trebuie repetată alegerea heterozigote pentru caracterele şi însuşirile pe care le urmărim şi trebuie repetată alegerea heterozigote pentru caracterele şi însuşirile pe care le urmărim şi trebuie repetată alegerea
elitelor. Se aleg în acest caz plantele viguroase, sănătoase, care manifestă valori ale elitelor. Se aleg în acest caz plantele viguroase, sănătoase, care manifestă valori ale elitelor. Se aleg în acest caz plantele viguroase, sănătoase, care manifestă valori ale
elementelor de productivitate care corespund obiectivelor noastre. Aceste elite vor fi elementelor de productivitate care corespund obiectivelor noastre. Aceste elite vor fi elementelor de productivitate care corespund obiectivelor noastre. Aceste elite vor fi
urmărite în continuare separat şi după aceeaşi logică, dacă vor da descendenţe uniforme urmărite în continuare separat şi după aceeaşi logică, dacă vor da descendenţe uniforme urmărite în continuare separat şi după aceeaşi logică, dacă vor da descendenţe uniforme
vor parcurge celelalte verigi ale procesului iar dacă descendenţele nu sunt uniforme se va vor parcurge celelalte verigi ale procesului iar dacă descendenţele nu sunt uniforme se va vor parcurge celelalte verigi ale procesului iar dacă descendenţele nu sunt uniforme se va
proceda la o nouă alegere a elitelor. Acest proces va dura până prin F5... F7 când este proceda la o nouă alegere a elitelor. Acest proces va dura până prin F5... F7 când este proceda la o nouă alegere a elitelor. Acest proces va dura până prin F5... F7 când este
posibil să se ajungă la homozigotarea majorităţii caracterelor şi însuşirilor. Selecţia posibil să se ajungă la homozigotarea majorităţii caracterelor şi însuşirilor. Selecţia posibil să se ajungă la homozigotarea majorităţii caracterelor şi însuşirilor. Selecţia
tardivă presupune începerea alegerii elitelor mult mai târziu, după 5-7 generaţii, lăsând tardivă presupune începerea alegerii elitelor mult mai târziu, după 5-7 generaţii, lăsând tardivă presupune începerea alegerii elitelor mult mai târziu, după 5-7 generaţii, lăsând
mai întâi plantele să se homozigoteze şi apoi să se aleagă elite homozigote. mai întâi plantele să se homozigoteze şi apoi să se aleagă elite homozigote. mai întâi plantele să se homozigoteze şi apoi să se aleagă elite homozigote.

Cosangvinizarea – importanţa cosangvinizării reprezintă metoda de bază pentru crearea Cosangvinizarea – importanţa cosangvinizării reprezintă metoda de bază pentru crearea Cosangvinizarea – importanţa cosangvinizării reprezintă metoda de bază pentru crearea
de noi surse de germoplasmă prin creşterea variabilităţii la speciile alogame. Metoda de noi surse de germoplasmă prin creşterea variabilităţii la speciile alogame. Metoda de noi surse de germoplasmă prin creşterea variabilităţii la speciile alogame. Metoda
constă în autofecundarea forţată a speciilor monoice sau hermafrodite şi prin încrucişarea constă în autofecundarea forţată a speciilor monoice sau hermafrodite şi prin încrucişarea constă în autofecundarea forţată a speciilor monoice sau hermafrodite şi prin încrucişarea
între indivizii înrudiţi proveniţi de la aceeaşi plantă la speciile dioice. La speciile între indivizii înrudiţi proveniţi de la aceeaşi plantă la speciile dioice. La speciile între indivizii înrudiţi proveniţi de la aceeaşi plantă la speciile dioice. La speciile
autogame, autofecundarea este un fenomen firesc şi nu afectează în nici un fel plantele autogame, autofecundarea este un fenomen firesc şi nu afectează în nici un fel plantele autogame, autofecundarea este un fenomen firesc şi nu afectează în nici un fel plantele
respective, dimpotrivă la speciile alogame la care fenomenul de autogamie este de doar 3- respective, dimpotrivă la speciile alogame la care fenomenul de autogamie este de doar 3- respective, dimpotrivă la speciile alogame la care fenomenul de autogamie este de doar 3-
4%, efectele autofecundării sunt foarte evidente. În urma cosangvinizărilor repetate se 4%, efectele autofecundării sunt foarte evidente. În urma cosangvinizărilor repetate se 4%, efectele autofecundării sunt foarte evidente. În urma cosangvinizărilor repetate se
obţin liniile cosangvinizate care prin încrucişarea între ele după o prealabilă verificare a obţin liniile cosangvinizate care prin încrucişarea între ele după o prealabilă verificare a obţin liniile cosangvinizate care prin încrucişarea între ele după o prealabilă verificare a
însuşirilor acestora formează hibrizii la care se manifestă efectul heterozis. Principala însuşirilor acestora formează hibrizii la care se manifestă efectul heterozis. Principala însuşirilor acestora formează hibrizii la care se manifestă efectul heterozis. Principala
direcţie de utilizare a liniilor cosangvinizate o constituie obţinerea hibrizilor în vederea direcţie de utilizare a liniilor cosangvinizate o constituie obţinerea hibrizilor în vederea direcţie de utilizare a liniilor cosangvinizate o constituie obţinerea hibrizilor în vederea
exploatării: efectul heterozis. În conformitate cu legea uniformităţii caracterelor în prima exploatării: efectul heterozis. În conformitate cu legea uniformităţii caracterelor în prima exploatării: efectul heterozis. În conformitate cu legea uniformităţii caracterelor în prima
generaţie hibridă este posibil să întâlnim 5 situaţii şi anume:-hibridul obţinut să se situeze generaţie hibridă este posibil să întâlnim 5 situaţii şi anume:-hibridul obţinut să se situeze generaţie hibridă este posibil să întâlnim 5 situaţii şi anume:-hibridul obţinut să se situeze
prin caracterele şi însuşirile sale între cele 2 forme parentale (cea mai frecventă prin caracterele şi însuşirile sale între cele 2 forme parentale (cea mai frecventă prin caracterele şi însuşirile sale între cele 2 forme parentale (cea mai frecventă
situaţie);-să se apropie mai mult de genitorul matern;-să se apropie mai mult de genitorul situaţie);-să se apropie mai mult de genitorul matern;-să se apropie mai mult de genitorul situaţie);-să se apropie mai mult de genitorul matern;-să se apropie mai mult de genitorul
patern;-să fie peste nivelul genitorului mai bun;-să fie sub nivelul genitorului mai slab. patern;-să fie peste nivelul genitorului mai bun;-să fie sub nivelul genitorului mai slab. patern;-să fie peste nivelul genitorului mai bun;-să fie sub nivelul genitorului mai slab.
Simbolurile care se folosesc pentru diferite generaţii de cosangvinizare sunt: C0 sămânţa Simbolurile care se folosesc pentru diferite generaţii de cosangvinizare sunt: C 0 sămânţa Simbolurile care se folosesc pentru diferite generaţii de cosangvinizare sunt: C0 sămânţa
cu care se porneşte operaţia de cosangvinizare; C1 prima generaţie, C2 a doua, etc, până la cu care se porneşte operaţia de cosangvinizare; C1 prima generaţie, C2 a doua, etc, până la cu care se porneşte operaţia de cosangvinizare; C1 prima generaţie, C2 a doua, etc, până la
C9, C10 cunoscut fiind ca după 9-10 generaţii de autofecundare se ajunge la homozigotarea C9, C10 cunoscut fiind ca după 9-10 generaţii de autofecundare se ajunge la homozigotarea C9, C10 cunoscut fiind ca după 9-10 generaţii de autofecundare se ajunge la homozigotarea
totală pentru toate caracterele. Efectele cosangvinizării – în urma autopolenizării forţate, totală pentru toate caracterele. Efectele cosangvinizării – în urma autopolenizării forţate, totală pentru toate caracterele. Efectele cosangvinizării – în urma autopolenizării forţate,
la speciile alogame se manifestă în fenotip unele efecte: Reducerea vitalităţii se manifestă la speciile alogame se manifestă în fenotip unele efecte: Reducerea vitalităţii se manifestă la speciile alogame se manifestă în fenotip unele efecte: Reducerea vitalităţii se manifestă
chiar din prima generaţie de cosangvinizare şi afectează principalele caractere şi însuşiri chiar din prima generaţie de cosangvinizare şi afectează principalele caractere şi însuşiri chiar din prima generaţie de cosangvinizare şi afectează principalele caractere şi însuşiri
ale plantei. Fenomenul este cunoscut sub numele de presiune de cosangvinizare şi se ale plantei. Fenomenul este cunoscut sub numele de presiune de cosangvinizare şi se ale plantei. Fenomenul este cunoscut sub numele de presiune de cosangvinizare şi se
manifestă prin reducerea taliei plantelor, reducerea fertilităţii, reducerea productivităţii. manifestă prin reducerea taliei plantelor, reducerea fertilităţii, reducerea productivităţii. manifestă prin reducerea taliei plantelor, reducerea fertilităţii, reducerea productivităţii.
Reducerea vitalităţii este însoţită şi de alte efecte cum ar fi unele deficienţe clorofiliene, Reducerea vitalităţii este însoţită şi de alte efecte cum ar fi unele deficienţe clorofiliene, Reducerea vitalităţii este însoţită şi de alte efecte cum ar fi unele deficienţe clorofiliene,
apariţia de plante albinotice, apariţia de sectoare internervurale lipsite de clorofilă, apariţia de plante albinotice, apariţia de sectoare internervurale lipsite de clorofilă, apariţia de plante albinotice, apariţia de sectoare internervurale lipsite de clorofilă,
anomalii florale, sterilitate, sensibilitate la diferite boli. Scăderea variabilităţii sau anomalii florale, sterilitate, sensibilitate la diferite boli. Scăderea variabilităţii sau anomalii florale, sterilitate, sensibilitate la diferite boli. Scăderea variabilităţii sau
creşterea uniformităţii – aceasta se manifestă prin uniformizarea materialului după câteva creşterea uniformităţii – aceasta se manifestă prin uniformizarea materialului după câteva creşterea uniformităţii – aceasta se manifestă prin uniformizarea materialului după câteva
generaţii de cosangvinizare uniformă, determinată de gradul ridicat de homozigotare, generaţii de cosangvinizare uniformă, determinată de gradul ridicat de homozigotare, generaţii de cosangvinizare uniformă, determinată de gradul ridicat de homozigotare,
astfel cu fiecare generaţie de autopolenizare, gradul de homozigotare creşte cu 50% faţă de astfel cu fiecare generaţie de autopolenizare, gradul de homozigotare creşte cu 50% faţă de astfel cu fiecare generaţie de autopolenizare, gradul de homozigotare creşte cu 50% faţă de
anul anterior şi astfel se ajunge ca plantele să fie perfect uniforme şi aici fenomenul se anul anterior şi astfel se ajunge ca plantele să fie perfect uniforme şi aici fenomenul se anul anterior şi astfel se ajunge ca plantele să fie perfect uniforme şi aici fenomenul se
manifestă diferit de la o specie la alta astfel: la ceapă uniformitate perfectă se întâlneşte manifestă diferit de la o specie la alta astfel: la ceapă uniformitate perfectă se întâlneşte manifestă diferit de la o specie la alta astfel: la ceapă uniformitate perfectă se întâlneşte
după 3 generaţii, la sfecla pentru masă abia la a 8-a generaţie. Desfacerea populaţiei în după 3 generaţii, la sfecla pentru masă abia la a 8-a generaţie. Desfacerea populaţiei în după 3 generaţii, la sfecla pentru masă abia la a 8-a generaţie. Desfacerea populaţiei în
biotipurile constituiente – cosangvinizarea duce la apariţia prin segregări şi recombinări a biotipurile constituiente – cosangvinizarea duce la apariţia prin segregări şi recombinări a biotipurile constituiente – cosangvinizarea duce la apariţia prin segregări şi recombinări a
unor noi biotipuri stabile care pot fi identificate, izolate, înmulţite şi folosite pentru unor noi biotipuri stabile care pot fi identificate, izolate, înmulţite şi folosite pentru unor noi biotipuri stabile care pot fi identificate, izolate, înmulţite şi folosite pentru
folosirea hibrizilor. Procesul de homozigotare se manifestă atât pentru genele dominante folosirea hibrizilor. Procesul de homozigotare se manifestă atât pentru genele dominante folosirea hibrizilor. Procesul de homozigotare se manifestă atât pentru genele dominante
cât şi pentru cele recesiveExistă şi cazuri rare când prin homozigotarea unor gene recesive cât şi pentru cele recesiveExistă şi cazuri rare când prin homozigotarea unor gene recesive cât şi pentru cele recesiveExistă şi cazuri rare când prin homozigotarea unor gene recesive
se obţin unele exemplare rezistente la boli sau la factorii nefavorabili de mediu. Cele mai se obţin unele exemplare rezistente la boli sau la factorii nefavorabili de mediu. Cele mai se obţin unele exemplare rezistente la boli sau la factorii nefavorabili de mediu. Cele mai
importante exemplare sunt cele homozigote dominante. Obţinerea liniilor cosangvinizate importante exemplare sunt cele homozigote dominante. Obţinerea liniilor cosangvinizate importante exemplare sunt cele homozigote dominante. Obţinerea liniilor cosangvinizate
– important este alegera germoplasmei care va fi cosangvinizată, aplicarea unor măsuri de – important este alegera germoplasmei care va fi cosangvinizată, aplicarea unor măsuri de – important este alegera germoplasmei care va fi cosangvinizată, aplicarea unor măsuri de
îmbunătăţire a acesteia, măsurile fiind diferitele metode de selecţie recurentă care îmbunătăţire a acesteia, măsurile fiind diferitele metode de selecţie recurentă care îmbunătăţire a acesteia, măsurile fiind diferitele metode de selecţie recurentă care
urmăresc 2 grupe de efecte şi anume pe de o parte eficientizarea selecţiei pe de altă parte urmăresc 2 grupe de efecte şi anume pe de o parte eficientizarea selecţiei pe de altă parte urmăresc 2 grupe de efecte şi anume pe de o parte eficientizarea selecţiei pe de altă parte
obţinerea de genotipuri superioare prin diverse combinaţii de gene din cadrul materialului obţinerea de genotipuri superioare prin diverse combinaţii de gene din cadrul materialului obţinerea de genotipuri superioare prin diverse combinaţii de gene din cadrul materialului
avut la dispoziţie. Selecţia recurentă se utilizează în 4 variante: Selecţia recurentă pentru avut la dispoziţie. Selecţia recurentă se utilizează în 4 variante: Selecţia recurentă pentru avut la dispoziţie. Selecţia recurentă se utilizează în 4 variante: Selecţia recurentă pentru
fenotip se desfăşoară în câteva cicluri de câte 2 ani care revin periodic până la fenotip se desfăşoară în câteva cicluri de câte 2 ani care revin periodic până la fenotip se desfăşoară în câteva cicluri de câte 2 ani care revin periodic până la
îmbunătăţirea totală a materialului. Din materialul rezultat se aleg noi elite şi se începe un îmbunătăţirea totală a materialului. Din materialul rezultat se aleg noi elite şi se începe un îmbunătăţirea totală a materialului. Din materialul rezultat se aleg noi elite şi se începe un
nou ciclu de selecţie. Selecţia recurentă pentru capacitatea combinativă generală se nou ciclu de selecţie. Selecţia recurentă pentru capacitatea combinativă generală se nou ciclu de selecţie. Selecţia recurentă pentru capacitatea combinativă generală se
desfăşoară în cicluri de către 3 ani, astfel în primul an se aleg elitele şi se autopolenizează desfăşoară în cicluri de către 3 ani, astfel în primul an se aleg elitele şi se autopolenizează desfăşoară în cicluri de către 3 ani, astfel în primul an se aleg elitele şi se autopolenizează
iar în acelaşi an cu o parte de la polenul fiecărei plante se polenizează un hibrid simplu iar în acelaşi an cu o parte de la polenul fiecărei plante se polenizează un hibrid simplu iar în acelaşi an cu o parte de la polenul fiecărei plante se polenizează un hibrid simplu
numit “tester” şi folosit drept genitor matern. Selecţia recurentă pentru capacitatea numit “tester” şi folosit drept genitor matern. Selecţia recurentă pentru capacitatea numit “tester” şi folosit drept genitor matern. Selecţia recurentă pentru capacitatea
combinativă specifică se aseamănă cu precedenta, diferenţa fiind că în loc de hibrid combinativă specifică se aseamănă cu precedenta, diferenţa fiind că în loc de hibrid combinativă specifică se aseamănă cu precedenta, diferenţa fiind că în loc de hibrid
simplu se foloseşte drept tester o linie cosangvinizată. Selecţia recurentă reciprocă - se simplu se foloseşte drept tester o linie cosangvinizată. Selecţia recurentă reciprocă - se simplu se foloseşte drept tester o linie cosangvinizată. Selecţia recurentă reciprocă - se
îmbunătăţesc în acelaşi timp 2 linii cosangvinizate care se completează reciproc prin îmbunătăţesc în acelaşi timp 2 linii cosangvinizate care se completează reciproc prin îmbunătăţesc în acelaşi timp 2 linii cosangvinizate care se completează reciproc prin
caracterele şi însuşirile avute şi care prezintă şi o bună capacitate de încrucişare. Folosirea caracterele şi însuşirile avute şi care prezintă şi o bună capacitate de încrucişare. Folosirea caracterele şi însuşirile avute şi care prezintă şi o bună capacitate de încrucişare. Folosirea
liniilor cosangvinizate – scopul principal îl constituie utilizarea acestora pentru obţinerea liniilor cosangvinizate – scopul principal îl constituie utilizarea acestora pentru obţinerea liniilor cosangvinizate – scopul principal îl constituie utilizarea acestora pentru obţinerea
hibrizilor şi în funcţie de numărul de linii cosangvinizate care participă la formarea unui hibrizilor şi în funcţie de numărul de linii cosangvinizate care participă la formarea unui hibrizilor şi în funcţie de numărul de linii cosangvinizate care participă la formarea unui
hibrid există mai multe categorii de hibrizi şi anume:.Hibrizii simpli sunt formaţi din 2 hibrid există mai multe categorii de hibrizi şi anume:.Hibrizii simpli sunt formaţi din 2 hibrid există mai multe categorii de hibrizi şi anume:.Hibrizii simpli sunt formaţi din 2
linii cosangvinizate fie că se încrucişează direct sau reciproc.Hibrizii triliniari au în linii cosangvinizate fie că se încrucişează direct sau reciproc.Hibrizii triliniari au în linii cosangvinizate fie că se încrucişează direct sau reciproc.Hibrizii triliniari au în
compoziţia lor 3 linii cosangvinizate diferite, se obţine mai întâi un hibrid simplu care se compoziţia lor 3 linii cosangvinizate diferite, se obţine mai întâi un hibrid simplu care se compoziţia lor 3 linii cosangvinizate diferite, se obţine mai întâi un hibrid simplu care se
încrucişează cu o linie cosangvinizată care nu intră în componenţa lui.Hibrizii dubli au în încrucişează cu o linie cosangvinizată care nu intră în componenţa lui.Hibrizii dubli au în încrucişează cu o linie cosangvinizată care nu intră în componenţa lui.Hibrizii dubli au în
compoziţie 4 linii cosangvinizate diferite, mai întâi se obţin 2 hibrizi simpli iar prin compoziţie 4 linii cosangvinizate diferite, mai întâi se obţin 2 hibrizi simpli iar prin compoziţie 4 linii cosangvinizate diferite, mai întâi se obţin 2 hibrizi simpli iar prin
încrucişarea lor se obţine hibridul dublu.Hibrizii complecşi au în compoziţia lor mai încrucişarea lor se obţine hibridul dublu.Hibrizii complecşi au în compoziţia lor mai încrucişarea lor se obţine hibridul dublu.Hibrizii complecşi au în compoziţia lor mai
multe linii cosangvinizate şi se obţin prin încrucişarea a 2 hibrizi dubli.Soiurile sintetice multe linii cosangvinizate şi se obţin prin încrucişarea a 2 hibrizi dubli.Soiurile sintetice multe linii cosangvinizate şi se obţin prin încrucişarea a 2 hibrizi dubli.Soiurile sintetice
sunt reprezentate de populaţiile hibride obţinute prin polenizarea liberă a mai multor linii sunt reprezentate de populaţiile hibride obţinute prin polenizarea liberă a mai multor linii sunt reprezentate de populaţiile hibride obţinute prin polenizarea liberă a mai multor linii
cosangvinizate. cosangvinizate. cosangvinizate.

Poliploidia se cunoaşte că în celulele somatice precum şi în celulele genetice ale unei Poliploidia se cunoaşte că în celulele somatice precum şi în celulele genetice ale unei Poliploidia se cunoaşte că în celulele somatice precum şi în celulele genetice ale unei
specii există un număr constant de cromozomi. În specia de origine, specia ancestrală, specii există un număr constant de cromozomi. În specia de origine, specia ancestrală, specii există un număr constant de cromozomi. În specia de origine, specia ancestrală,
numărul total de cromozomi poartă numele de bază sau garnitură cromozomică de bază şi numărul total de cromozomi poartă numele de bază sau garnitură cromozomică de bază şi numărul total de cromozomi poartă numele de bază sau garnitură cromozomică de bază şi
întotdeauna se notează cu x. Ca urmare a evoluţiei, a acţiunilor omului, numărul de întotdeauna se notează cu x. Ca urmare a evoluţiei, a acţiunilor omului, numărul de întotdeauna se notează cu x. Ca urmare a evoluţiei, a acţiunilor omului, numărul de
cromozomi la fiecare specie a suferit modificări atât în celula somatică cât şi în celula cromozomi la fiecare specie a suferit modificări atât în celula somatică cât şi în celula cromozomi la fiecare specie a suferit modificări atât în celula somatică cât şi în celula
gametică. În gameţi întotdeauna numărul de cromozomi se notează cu n, acest n poate fi n gametică. În gameţi întotdeauna numărul de cromozomi se notează cu n, acest n poate fi n gametică. În gameţi întotdeauna numărul de cromozomi se notează cu n, acest n poate fi n
= x la speciile originare şi poate fi corect la speciile originare, la exemplarele originare ale = x la speciile originare şi poate fi corect la speciile originare, la exemplarele originare ale = x la speciile originare şi poate fi corect la speciile originare, la exemplarele originare ale
unei specii şi mai poate fi un multiplu de x ca urmare a evoluţiei sau a acţiunii omului. În unei specii şi mai poate fi un multiplu de x ca urmare a evoluţiei sau a acţiunii omului. În unei specii şi mai poate fi un multiplu de x ca urmare a evoluţiei sau a acţiunii omului. În
zigot numărul de cromozomi se notează cu 2x pentru exemplarele ancestrale şi cu 2n zigot numărul de cromozomi se notează cu 2x pentru exemplarele ancestrale şi cu 2n zigot numărul de cromozomi se notează cu 2x pentru exemplarele ancestrale şi cu 2n
pentru cele apărute ca urmare a numeroaselor modificări care au avut loc, astfel la pentru cele apărute ca urmare a numeroaselor modificări care au avut loc, astfel la pentru cele apărute ca urmare a numeroaselor modificări care au avut loc, astfel la
majoritatea speciilor de plante există serii aşa numite poliploide la care 2n poate fi egal cu majoritatea speciilor de plante există serii aşa numite poliploide la care 2n poate fi egal cu majoritatea speciilor de plante există serii aşa numite poliploide la care 2n poate fi egal cu
3x, 4x, 5x, 6x şi chiar 8x. Importanta poliploidiei – poliploidia poate apărea ca urmare a 3x, 4x, 5x, 6x şi chiar 8x. Importanta poliploidiei – poliploidia poate apărea ca urmare a 3x, 4x, 5x, 6x şi chiar 8x. Importanta poliploidiei – poliploidia poate apărea ca urmare a
acţiunii unor factori poliploidizanţi fie naturali sau artificiali introduşi de acţiunea omului. acţiunii unor factori poliploidizanţi fie naturali sau artificiali introduşi de acţiunea omului. acţiunii unor factori poliploidizanţi fie naturali sau artificiali introduşi de acţiunea omului.
Există în natură o frecvenţă mare a formelor poliploide apărute natural şi timp de peste 40 Există în natură o frecvenţă mare a formelor poliploide apărute natural şi timp de peste 40 Există în natură o frecvenţă mare a formelor poliploide apărute natural şi timp de peste 40
de ani s-au efectuat studii asupra acestor forme În procesul de dezvoltare al plantelor se de ani s-au efectuat studii asupra acestor forme În procesul de dezvoltare al plantelor se de ani s-au efectuat studii asupra acestor forme În procesul de dezvoltare al plantelor se
cunosc 2 etape din punct de vedere citologic şi anume: diplofaza caracterizată prin cunosc 2 etape din punct de vedere citologic şi anume: diplofaza caracterizată prin cunosc 2 etape din punct de vedere citologic şi anume: diplofaza caracterizată prin
prezenţa a 2n cromozomi şi haplofaza caracterizată prin prezenţa a n prezenţa a 2n cromozomi şi haplofaza caracterizată prin prezenţa a n prezenţa a 2n cromozomi şi haplofaza caracterizată prin prezenţa a n
cromozomi.Diplofaza începe în momentul formării zigotului şi se termină în momentul în cromozomi.Diplofaza începe în momentul formării zigotului şi se termină în momentul în cromozomi.Diplofaza începe în momentul formării zigotului şi se termină în momentul în
care începe meioza.Haplofaza începe odată cu meioza în urma căreia iau naştere cele 2 care începe meioza.Haplofaza începe odată cu meioza în urma căreia iau naştere cele 2 care începe meioza.Haplofaza începe odată cu meioza în urma căreia iau naştere cele 2
celule sexuale, fiecare cu câte n cromozomi şi se încheie prin contopirea celor 2 celule şi celule sexuale, fiecare cu câte n cromozomi şi se încheie prin contopirea celor 2 celule şi celule sexuale, fiecare cu câte n cromozomi şi se încheie prin contopirea celor 2 celule şi
formarea zigotului.. Plantele care au un număr multiplu de garnituri cromozomice poartă formarea zigotului.. Plantele care au un număr multiplu de garnituri cromozomice poartă formarea zigotului.. Plantele care au un număr multiplu de garnituri cromozomice poartă
numele de plante poliploide şi în funcţie de numărul de garnituri întâlnim specii triploide, numele de plante poliploide şi în funcţie de numărul de garnituri întâlnim specii triploide, numele de plante poliploide şi în funcţie de numărul de garnituri întâlnim specii triploide,
tetraploide, pentaploide, hexaploide, şamd. Modificarea numărului de garnituri tetraploide, pentaploide, hexaploide, şamd. Modificarea numărului de garnituri tetraploide, pentaploide, hexaploide, şamd. Modificarea numărului de garnituri
cromozomice poartă numele de mutaţii de genom sau mutaţii poliploide şi care au drept cromozomice poartă numele de mutaţii de genom sau mutaţii poliploide şi care au drept cromozomice poartă numele de mutaţii de genom sau mutaţii poliploide şi care au drept
efect fie multiplicarea numărului de garnituri cromozomice fie modificarea numărului de efect fie multiplicarea numărului de garnituri cromozomice fie modificarea numărului de efect fie multiplicarea numărului de garnituri cromozomice fie modificarea numărului de
cromozomi care alcătuiesc garnitura diploidă. Odată cu creşterea numărului de garnituri cromozomi care alcătuiesc garnitura diploidă. Odată cu creşterea numărului de garnituri cromozomi care alcătuiesc garnitura diploidă. Odată cu creşterea numărului de garnituri
cromozomice va creşte şi numărul alelelor care condiţionează un anumit caracter şi astfel cromozomice va creşte şi numărul alelelor care condiţionează un anumit caracter şi astfel cromozomice va creşte şi numărul alelelor care condiţionează un anumit caracter şi astfel
manifestarea acestuia în fenotip va fi mult mai evidentă fiind una din posibilităţile de manifestarea acestuia în fenotip va fi mult mai evidentă fiind una din posibilităţile de manifestarea acestuia în fenotip va fi mult mai evidentă fiind una din posibilităţile de
identificare a exemplarelor poliploide. Astfel de exemplare prezintă importanţă pentru identificare a exemplarelor poliploide. Astfel de exemplare prezintă importanţă pentru identificare a exemplarelor poliploide. Astfel de exemplare prezintă importanţă pentru
evoluţia speciei demonstrând că o mare parte din speciile cultivate sunt poliploizi naturali, evoluţia speciei demonstrând că o mare parte din speciile cultivate sunt poliploizi naturali, evoluţia speciei demonstrând că o mare parte din speciile cultivate sunt poliploizi naturali,
prezintă importanţă pentru ameliorare în sensul că la aceste exemplare creşte potenţialul prezintă importanţă pentru ameliorare în sensul că la aceste exemplare creşte potenţialul prezintă importanţă pentru ameliorare în sensul că la aceste exemplare creşte potenţialul
productiv şi astfel se înregistrează substanţiale sporuri de producţie. Poliploidia productiv şi astfel se înregistrează substanţiale sporuri de producţie. Poliploidia productiv şi astfel se înregistrează substanţiale sporuri de producţie. Poliploidia
influenţează şi unele procese fiziologice astfel: cantitatea de hidraţi de carbon, de grăsimi, influenţează şi unele procese fiziologice astfel: cantitatea de hidraţi de carbon, de grăsimi, influenţează şi unele procese fiziologice astfel: cantitatea de hidraţi de carbon, de grăsimi,
proteine, vitamine, săruri minerale este întotdeauna mai mare la formele poliploide proteine, vitamine, săruri minerale este întotdeauna mai mare la formele poliploide proteine, vitamine, săruri minerale este întotdeauna mai mare la formele poliploide
comparativ cu cele diploide. Clasificarea formelor poliploide – în funcţie de numărul de comparativ cu cele diploide. Clasificarea formelor poliploide – în funcţie de numărul de comparativ cu cele diploide. Clasificarea formelor poliploide – în funcţie de numărul de
garnituri cromozomice existente există 2 categorii de forme şi anume:-forme euploide garnituri cromozomice existente există 2 categorii de forme şi anume:-forme euploide garnituri cromozomice existente există 2 categorii de forme şi anume:-forme euploide
clasificate la rândul lor în: haploide şi poliploide;-forme aneuploide caracterizate prin clasificate la rândul lor în: haploide şi poliploide;-forme aneuploide caracterizate prin clasificate la rândul lor în: haploide şi poliploide;-forme aneuploide caracterizate prin
mărirea sau micşorarea numărului de cromozomi din celulele somatice cu unul sau mai mărirea sau micşorarea numărului de cromozomi din celulele somatice cu unul sau mai mărirea sau micşorarea numărului de cromozomi din celulele somatice cu unul sau mai
mulţi cromozomi. Ca urmare a modificărilor numărului de garnituri cromozomice la mulţi cromozomi. Ca urmare a modificărilor numărului de garnituri cromozomice la mulţi cromozomi. Ca urmare a modificărilor numărului de garnituri cromozomice la
formele euploide sau a numărului de cromozomi la formele aneuploide se înregistrează formele euploide sau a numărului de cromozomi la formele aneuploide se înregistrează formele euploide sau a numărului de cromozomi la formele aneuploide se înregistrează
unele perturbări în echilibrul genetic al organismelor respective. Formele poliploide în unele perturbări în echilibrul genetic al organismelor respective. Formele poliploide în unele perturbări în echilibrul genetic al organismelor respective. Formele poliploide în
funcţie de numărul de garnituri cromozomice pot fi: triploide cu 3x, tetraploide cu 4x, funcţie de numărul de garnituri cromozomice pot fi: triploide cu 3x, tetraploide cu 4x, funcţie de numărul de garnituri cromozomice pot fi: triploide cu 3x, tetraploide cu 4x,
pentaploide cu 5x, şamd. În funcţie de originea garniturilor cromozomice care participă pentaploide cu 5x, şamd. În funcţie de originea garniturilor cromozomice care participă pentaploide cu 5x, şamd. În funcţie de originea garniturilor cromozomice care participă
la obţinerea formelor poliploide, formele obţinute se clasifică în 2 categorii şi la obţinerea formelor poliploide, formele obţinute se clasifică în 2 categorii şi la obţinerea formelor poliploide, formele obţinute se clasifică în 2 categorii şi
anume:Formele autoploide rezultă prin multiplicarea propriei garnituri cromozomice. anume:Formele autoploide rezultă prin multiplicarea propriei garnituri cromozomice. anume:Formele autoploide rezultă prin multiplicarea propriei garnituri cromozomice.
Autoploidizarea este o consecinţă a unor perturbări apărute în timpul diviziunii celulelor Autoploidizarea este o consecinţă a unor perturbări apărute în timpul diviziunii celulelor Autoploidizarea este o consecinţă a unor perturbări apărute în timpul diviziunii celulelor
somatice sau celulelor sexuale. Avantajele formării organismelor poliploide rezultă din somatice sau celulelor sexuale. Avantajele formării organismelor poliploide rezultă din somatice sau celulelor sexuale. Avantajele formării organismelor poliploide rezultă din
vigoarea mai mare a acestora, talia mai mare, flori mai multe, fructe, etc iar printre vigoarea mai mare a acestora, talia mai mare, flori mai multe, fructe, etc iar printre vigoarea mai mare a acestora, talia mai mare, flori mai multe, fructe, etc iar printre
dezavantaje menţionăm faptul că datorită numărului mare de cromozomi omologi, unii dezavantaje menţionăm faptul că datorită numărului mare de cromozomi omologi, unii dezavantaje menţionăm faptul că datorită numărului mare de cromozomi omologi, unii
rămân neîmperecheaţi, în meioză se formează astfel gameţi aneuploizi cu cromozomi în rămân neîmperecheaţi, în meioză se formează astfel gameţi aneuploizi cu cromozomi în rămân neîmperecheaţi, în meioză se formează astfel gameţi aneuploizi cu cromozomi în
plus sau în minus şi care de regulă sunt sterili sau prezintă viabilitate redusă. În funcţie de plus sau în minus şi care de regulă sunt sterili sau prezintă viabilitate redusă. În funcţie de plus sau în minus şi care de regulă sunt sterili sau prezintă viabilitate redusă. În funcţie de
numărul par sau impar al garniturii cromozomice, formele poliploide sau autoploide se numărul par sau impar al garniturii cromozomice, formele poliploide sau autoploide se numărul par sau impar al garniturii cromozomice, formele poliploide sau autoploide se
împart în 2 categorii:-cele cu număr par: 4x, 6x, 8x sunt cunoscute sub numele de împart în 2 categorii:-cele cu număr par: 4x, 6x, 8x sunt cunoscute sub numele de împart în 2 categorii:-cele cu număr par: 4x, 6x, 8x sunt cunoscute sub numele de
arctioploide-cele cu număr impar: 3x, 5x, 7x, şamd sunt cunoscute sub numele de arctioploide-cele cu număr impar: 3x, 5x, 7x, şamd sunt cunoscute sub numele de arctioploide-cele cu număr impar: 3x, 5x, 7x, şamd sunt cunoscute sub numele de
perisoploide. Formele arctioploide se caracterizează prin faptul că fiecare cromozom are perisoploide. Formele arctioploide se caracterizează prin faptul că fiecare cromozom are perisoploide. Formele arctioploide se caracterizează prin faptul că fiecare cromozom are
un partener cu care se poate uni şi astfel meioza decurge normal şi în final gameţii formaţi un partener cu care se poate uni şi astfel meioza decurge normal şi în final gameţii formaţi un partener cu care se poate uni şi astfel meioza decurge normal şi în final gameţii formaţi
vor fi întotdeauna fertili. Formele perisoploide cu număr impar se caracterizează prin vor fi întotdeauna fertili. Formele perisoploide cu număr impar se caracterizează prin vor fi întotdeauna fertili. Formele perisoploide cu număr impar se caracterizează prin
aceea că meioza nu decurge normal şi ca urmare a acestor inconveniente gameţii au mai aceea că meioza nu decurge normal şi ca urmare a acestor inconveniente gameţii au mai aceea că meioza nu decurge normal şi ca urmare a acestor inconveniente gameţii au mai
mulţi sau mai puţini cromozomi, motiv pentru care aceştia vor fi sterili. Formele aloploide mulţi sau mai puţini cromozomi, motiv pentru care aceştia vor fi sterili. Formele aloploide mulţi sau mai puţini cromozomi, motiv pentru care aceştia vor fi sterili. Formele aloploide
iau naştere prin multiplicarea numărului de cromozomi ai unui zigot prin participarea a 2 iau naştere prin multiplicarea numărului de cromozomi ai unui zigot prin participarea a 2 iau naştere prin multiplicarea numărului de cromozomi ai unui zigot prin participarea a 2
sau mai multe garnituri cromozomice neasemănătoare, neomoloage, provenite de la specii sau mai multe garnituri cromozomice neasemănătoare, neomoloage, provenite de la specii sau mai multe garnituri cromozomice neasemănătoare, neomoloage, provenite de la specii
diferite. Obţinerea formelor poliploide – există mai multe metode însă toate se bazează diferite. Obţinerea formelor poliploide – există mai multe metode însă toate se bazează diferite. Obţinerea formelor poliploide – există mai multe metode însă toate se bazează
pe 2 direcţii de acţiune şi anume:-blocarea cromozomilor în metafază prin inhibarea pe 2 direcţii de acţiune şi anume:-blocarea cromozomilor în metafază prin inhibarea pe 2 direcţii de acţiune şi anume:-blocarea cromozomilor în metafază prin inhibarea
formării fusului nuclear şi astfel cromozomii nu mai pot migra spre cei 2 poli;- formării fusului nuclear şi astfel cromozomii nu mai pot migra spre cei 2 poli;- formării fusului nuclear şi astfel cromozomii nu mai pot migra spre cei 2 poli;-
împiedicarea apariţiei peretelui despărţitor celor 2 celule, va rămâne o celulă cu 4n împiedicarea apariţiei peretelui despărţitor celor 2 celule, va rămâne o celulă cu 4n împiedicarea apariţiei peretelui despărţitor celor 2 celule, va rămâne o celulă cu 4n
cromozomi, celula tetraploidă. Primele forme poliploide obţinute experimental au fost cromozomi, celula tetraploidă. Primele forme poliploide obţinute experimental au fost cromozomi, celula tetraploidă. Primele forme poliploide obţinute experimental au fost
realizate prin şocuri de temperatură, centrifugarea celulelor meristematice în curs de realizate prin şocuri de temperatură, centrifugarea celulelor meristematice în curs de realizate prin şocuri de temperatură, centrifugarea celulelor meristematice în curs de
diviziune, tratarea cu acid nitros a plantelor înflorite, stimularea poliploidizării prin diviziune, tratarea cu acid nitros a plantelor înflorite, stimularea poliploidizării prin diviziune, tratarea cu acid nitros a plantelor înflorite, stimularea poliploidizării prin
acţiunea unor factori fizici şi chimici. acţiunea unor factori fizici şi chimici. acţiunea unor factori fizici şi chimici.