Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Director, Director,
Prof. Simion Daniela prof. Plescan Monica
PROIECT
EDUCAŢIONAL
Să ne amintim de copilărie ... cu Ion Creangă
PROPUNĂTOR:
- Prof. înv. primar Birgaoanu Claudia
Prof. înv. primar Iftimia Cristina
ARGUMENT:
Ion Creangă este unul dintre cei mai cunoscuţişi mai iubiţi povestitori, supranumit şi „Împăratul
poveştilor”.Neîntrecutul povestitor a preţuit mult comorile folclorice şi a nutrit o dragoste caldă şi plină
de înţelegere pentru copii. Animat de aceste sentimente, a creat un bogat şi valoros tezaur de poveşti care
au fermecat copilăria a zeci de generaţiişi vor constitui mereu lectura preferată a copiilor. Citind poveştile
lui Ion Creangă, copiii cunosc numeroase figuri din viaţa satului: oameni şi buni şi răi, şi harnici şileneşi,
şicinstiţişinecinstiţi, optimişti, veseli, glumeţi, dar hotărâţi să lupte pentru o viaţă mai bună.
Creangă a realizat pentru prima dată în literatura noastră cea mai atractivă şi mai accesibilă operă,
de o deosebită valoare artistică: „Amintiri din copilărie”. Povestirea năzdrăvăniilor din vârsta sa fragedă
a fost un prilej de a alcătui o frescă realistă a vieţiiţăranului din ţinuturile de munte ale Moldovei, din
prima jumătate a sec. al XIX-lea.
Întreaga operă este presărată cu proverbe, zicători şi expresii populare, care îmbogăţesc vorbirea
copiilor şi-i fac să pătrundă în tainele limbii materne şi în comorile înţelepciunii populare.
Petrecându-şi întreaga viaţă printre copii, marele povestitor a cunoscut preocupările şipreferinţele
lor şi de aceea a reuşit să creeze pentru ei poveşti care să-i atragă, dar, în acelaşi timp, să-i educe şi să-i
instruiască.
Unele replici au devenit memorabile, iar proverbele şi zicătorile din opera sa constituie un
adevărat material educativ.
El a reuşit să ridice proza românească din secolul trecut pe aceleaşi culmi pe care Eminescu
propulsase limba literară în poezie, valorificând vorbirea omului simplu şi ridicând-o la un nivel neegalat
nici până astăzi.
Opera lui literară este alcătuită din poveşti (Soacra cu trei nurori, Capra cu trei iezi, Punguţa cu
doi bani, Dănilă Prepeleac, Povestea porcului, Povestea lui Harap – A1b, Fata babei şi fata
moşneaguluiş.a.), povestiri (Acul şi barosul, Inul şicămeşa), nuvele(Moş Nichifor Coţcariul) şiromanul
autobiografic (Amintiri din copilărie)
SCOPUL:
cunoaştereaşipreţuirea operei marelui povestitor;
îmbogăţirea vocabularului cu expresii populare, proverbe şi zicători;
stimularea interesului pentru lectură, a creativităţii, cultivarea gustului estetic şi formarea
deprinderilor de lucru în echipă;
popularizarea experienţelor pozitive din activitatea claselor partenere, pentru diversificarea
strategiilor managementului educaţional;
stimularea expresivităţii prin originalitatea interpretărilor.
GRUPUL ŢINTĂ:
- elevii clasei IB de la ŞcoalaGimnaziala”I. Cantacuzino”-Pascani;
- elevii clasei I de la Şcoala Gimnaziala Gistesti;
LOCUL DE DESFĂŞURARE:
sălile de clasă;
biblioteca ;
holul şcolii.
OBIECTIVE:
să caute şisă înregistreze date biografice referitoare la viaţa povestitorului;
să manifeste interes şi dragoste pentru lectură;
să recepteze mesajul educativ din poveştile lui Ion Creangă;
să caute imagini de la casa memorială din Humuleşti, de la bojdeuca din Ţicăuşi din parcul tematic
Ion Creangă;
să citească fragmente din „Amintiri din copilărie”, poveştişi povestiri;
să selecteze proverbele şi zicătorile din poveştile citite;
să colecteze materiale pentru colţul etnografic, ajutând la realizarea expoziţiei;
să participe la concursul desfăşurat în cadrul proiectului;
să lucreze în echipă pentru realizarea unei cărţiuriaşe, pe măsura povestitorului, care să cuprindă:
date biografice, date bibliografice, imagini de prin locurile prin care a trecut, xerocopii după
paginile abecedarului său, proverbe, zicători, cimilituri din scrierile sale, scrisori adresate
povestitorului sau personajelor din poveşti, etc.
RESURSE:
a) umane: cadrele didactice, elevii, domnulbibliotecar, invitaţi
b) materiale:cărţi cu poveştile lui ION CREANGĂ, portretul scriitorului, imagini, fişe de concurs,
calculator, filmul video „Amintiri din copilărie”, poveşti video, CD player, dicţionar dearhaisme,
DEX, obiecte ţărăneşti pentru organizarea unei expoziţii
BENEFICIARI:
a) direcţi: elevi, învăţători;
b) indirecţi:părinţi, bunici, vizitatori ai expoziţiei, cadrele didactice invitate la activitatea finală, alţi
elevi ai şcolii;
REZULTATE AŞTEPTATE:
realizarea de către elevi a portofoliilor „Ion Creangă”;
realizarea unei cărţiuriaşe, pe măsura povestitorului, caresă cuprindă: date bibliografice, xerocopii
ale abecedarului lui Creangă, proverbe şi zicători din operă, imagini de prin locurile prin care a
trecut, creaţiişi desene ale copiilor, scrisori adresate povestitorului sau personajelor din
poveşti,etc.
aprecieri din partea invitaţilor;
organizarea unui colţ etnografic pe holul şcolii;
participarea directă la concursul tematic desfăşurat în cadrul proiectului;
EVALUAREA PROIECTULUI:
prezentarea unui program artistic
Nr. Locul de
Activitatea Data/Perioada
crt. desfăşurare
1. Să ne amintim de Creangă!
- popularizarea proiectului în rândul elevilor;
- stabilirea termenului şi a timpului derulării proiectului;
- organizarea colectivelor de elevi, planificarea
activităţilor; 1 martie 2019
sala de clasă
- prezentarea de date biografice;
- audiţie: M . Sadoveanu citind din „Amintiri din
copilărie”;
- împărţirea responsabilităţilorşi a sarcinilor de lucru;
(colectarea de date biografice, imagini);
2. Stau câteodată şi-mi aduc aminte ...
- prezentarea video a filmului „Amintiri din
copilărie”urmată de discuţii; 1 martie 2019
sala de clasă
- selectarea de proverbe şi zicători din opera audiată;
- distribuirea rolurilor pentru programul artistic;
- cerc de discuţii elevi – învăţători;
3. Stau câteodată şi-mi aduc aminte ...
- prezentare ppt „Cel mai mare povestitor român”;
1 martie 2019
- scrisori adresate scriitorului sau personajelor din sala de clasă
poveşti;
- repetareaprogramului artistic;
4. Drumul spre lumină
- vizită la bibliotecă cu scopul de a împrumuta cărţi de şi
2-22 martie 2019
despre Ion Creangă; sala de clasă
- colectarea unor obiecte de uz casnic de la bunici;
- repetarea programului artistic;
5. Lumea poveştilor lui Creangă
- expoziţie de fotografii şi imagini reprezentative pentru
sala de clasă
opera marelui povestitor; 22 martie 2019
holul şcolii
- amenajarea expoziţieişi a colţului etnografic;
- repetarea programului artistic;
6. Creangă şi traista cu poveşti
- realizarea cărţii cu materialele adunate de copii; 22 martie 2019
sala de clasă
- realizarea portofoliului;
- repetarea programului artistic;
7. Nică peste timp – moment omagial
- prezentare de date biografice; 22 martie 2019
sala de clasă
- recitare de versuri despre marele povestitor;
- dramatizări.
Era odată o ţară frumoasă, frumoasăşi bogată cum nu se mai afla pe pământ.
Toti copiii şitoţi oamenii mari ştiu numele acestei ţări minunate. Ea seamănă cu o stea şi cu o inimă de
copil. Are munţi,câmpii şi o apă mare-mare ca o Mare Neagră şi mai are şi cele mai limpezi râuri care s-
au văzut vreodată. Dar între toate apele botezate fie cu nume de voinicei,precum Prut,Siret,Mures,Olt,Jiu,
fie cu nume de fete mândre,cum ar fi Tisa,Bistriţa,Dorna, ....OZANA era cea mai „frumos curgătoare şi
limpede ca cristalul”, „în care se oglindeşte cu mândrie Cetatea Neamţului de atâtea veacuri!”
Veneau primăveri dupa ierni, veri după primăveri,toamne după veri,ierni după toamne,şi iar
primăveri după ierni îndelungate şi geroase;adormea şi iar se trezea la viaţă întreaga fire,ani după ani,
veacuri fără sfârşit. Şi văzând Dumnezeu hărnicia şi cumsecădenia oamenilor de pe la noi, auzindu-i cum
îşi plâng dorurile, cum îşi cântă doinele şi-şi joacă horele, ascultându-le gândurile şi chibzuind că face
bine ce face...., a hotărât într-o primăvară anume săne dăruiască pentru totdeauna,nouă,tuturor celor
însemnaţi cu aceastănobleţe a neamului românesc:CEL MAI FRUMOS MĂRŢISOR..
Era la 1 martie 1837. În satul Humuleşti din ţinutulNeamţului. În partea dinspre răsărit a
Pământului românesc. Chiar în inima Moldovei.
Şi s-a nimerit încă de atunci ca El...,şi nimeni altul,să devinăîmpăratul poveştilorşi să se numească pentru
totdeauna ION CREANGĂ.
„Nu ştiualţii cum sunt, dar eu, când mă gândesc la locul naşterii mele, la casa părintească din
Humuleşti, la stâlpul hornului unde lega mama o şfară cu motocei la capăt de crăpau mâţele jucându-se cu
ei, la prichiciul vetrei cel humuit, de care mă ţineam când începusem a merge copăcel, la cuptioriul pe
care mă ascundeam, când ne jucam noi băieţii de-a mijoarca şi la alte jocuri şi jucării pline de hazul şi
farmecul copilăresc, parcă-mi saltă şi acum inima de bucurie! Şi, Doamne, frumos era pe atunci, căci
şipărinţii, şifraţii, şi surorile îmi erau sănătoşi, şi casa ne era îndestulată, şi copiii, şi copilele megieşilor
erau de-a pururea în petrecere cu noi, şi toate îmi mergeau după plac, fără leac de supărare, de parcă era
toată lumea a mea!...”
Iată ce lucruri frumoase îşiaminteşte povestitorul despre satul natal şi despre copilăria sa. Dar cine
a fost Ion Creangă?
„Ia, am fost şi eu, în lumea asta, un boţ cu ochi, o bucată de humă însufleţită din Humuleşti, care
nici frumos până la douăzeci de ani, nici cuminte până la treizeci de ani şi nici bogat până la patruzeci nu
m-am făcut.”
„Ion Creangă”:
A fost odată o apă care s-a chemat Ozana
şi un copil jucăuş ca un vânt de câmpie…
Apa curgea visător şi, limpezindu-şi de sălcii geana,
copilul şi-o turna peste trup cu o candidă bucurie.
Ion Creangă este unul dintre cei mai îndrăgiţi scriitori ai noştri. El s-a născut la Humuleşti,
aşezaredespărţită de Târgu Neamţ doar de apa Ozanei, cea „frumos curgătoare şi limpede ca cristalul”.
De sub pana lui au ieşit, pe rând, o capră ce avea trei iezi, dar şi un lup flămând, un urs păcălit de
o vulpe vicleană, Dănilă Prepeleac, Ivan Turbincă, demnul, mândrul, bunul, neînfricatul, răbdătorul Harap
– Alb şi, mai presus de toate, şturlubaticul Nică a lui Ştefan a Petrei Ciubotariul.
Să ne închipuim un moment că ne aflăm în bojdeuca lui Creangă. În odăiţa dinspre tâmpla
Sărăriei, Dănilă Prepeleac flutură a pagubă punga cea goală. Pe-un resteu proptit de două cuie, Cocoşul
cel pintenat face încă un nod punguţei cu doi bani. Pe laviţa din colţ, Capra îşiogoieşte iezii. În cea de-a
doua odăiţă, zarvă mare: s-au apucat surorile să-şi „ţesale” soacra. Din cerdac păşeşte spre tindă,
ciocăneşte într-o uşă, apoi în cealaltă...Harap – Alb, care le dă de veste că e vremea să se adune la un sfat
de taină, căci stăpânul casei coboară pe drumul care-l aduce de la Bolta Rece, ca să se cufunde din nou în
tăcerea şăgalnică a lui „A fost odată ca niciodată...”.
Să intrăm şi noi în lumea plină de voie bună, de linişteşi de farmec a marelui povestitor. Să lăsăm
pentru câteva clipe grijile deoparte şi să facem o călătorie în timp, pe urmele lui Nică a lui Ştefan a Petrei
Ciubotariul, cel „...vesel ca vremea cea bună şişturlubaticşi copilăros ca vântul în tulburarea sa”.
„Ion Creangă”, de Traian Oancea:
Într-o casă cu şindrilă,
Cum puţine mai găseşti,
S-a născut mirele vorbei –
Nică de la Humuleşti.
Sssât! A scârţâitportiţa
Nu cumva e Smărăndiţa?
Ori e tuşa Mărioara
Să-i dea lui Nică papara,
Pentru cireşele furate,
În graba mare-n sân băgate?
Sau pentru cânepa-ncurcată?
Astăzi iar,
Pu, pu, pup,
Ca un drac
Sus în tei la noi.
Poţi să cânţi de-acum, spurcato,
Până-n veacul de apoi,
Nu mai fac negustorie
Cu moţate de-alde voi.