Sunteți pe pagina 1din 16

M rimi fizice si m surarea lor

O m rime fizic descrie cantitativ o proprietatea a unui corp , a unei st ri


sau a unui cîmp. Ea poate fi folosit ca atare sau poate fi folosit în ecua ii
pentru a descrie dependen e fizice. Important este ca unei m rimi fizice s -i fie
alocat o unitate de m sur numai a a este posibil valorificarea corect a
rezultatelor m sur rii. M rimile fizice pot fi m surate fie direct fie pot fi
determinate din alte m rimi m surabile prin calcul, leg tura între diferite m rimi
este stabilit de legi fizice. Obiectele îns i, propriet i necuantificabile precum:
aspect , gust, miros nu sînt m rimi fizice.
Caracteristica de baz ce deosebe te dou m rimi fizice asem toare
este expresia valorii lor care este produsul dintre valoarea lor numeric i
unitatea de m sur . M rimi fizice independente , împreun cu toate m rimile
deduse din ele, formeaz un sistem de m rimi.

Tipul de m rime fizic


Toate m rimile fizice din care pot fi formate sume sau diferen e cu sens
fizic sînt de acela i fel . De exemplu diametrul unui rezervor , lungimea unui
cablu , deschiderea aripilor unei p ri etc., sînt toate m rimi ce apar in
categoriei „ lungimi ” . De regul denumirea categoriei este dat de o m rime
reprezentativ . Denumirea de dimensiune , des utilizat în limbajul curent , nu
este echivalentul tipului de m rime fizic .

Valoarea m rimii fizice


Caracteristica ce deosebe te dou m rimi din aceea i categorie o
reprezint valoarea m rimii lor. Aceasta descrie o anumit proprietate a unui
obiect din punct de vedere cantitativ i permite compararea cu obiecte cu
aceea i proprietate. Pe baza valorii m rimii pot fi f cute i aprecieri de genul “
de 3x mai mare decît ” , etc. Deosebirea unei m rimi de alta cu un factor de 10
este denumit ordin de m rime, „N” ordine de m rime corespund unui factor de
10N. In natur exist o serie de m rimi de valoare cunoscut i invariabil ,
aceste m rimi sînt denumite constante fizice. M rimile fizice a c ror valoare
nu se schimb în timpul evolu iei în timp a sistemului poart denumirea de
rimi de conservare.

Valoarea numeric i unitatea


Determinarea expresieie valorice a unei m rimi fizice are loc prin
intermediul unei m sur tori care presupune ni te tehnici de operare în vederea
determin rii raportului dintre valoarea m rimii fizice i valoarea unei m rimi
de compara ie bine definit , de valoare fix i cunoscut , denumit unitate de
sur sau pe scurt unitate. Valoarea m rimii fizice se exprim în final ca
produs între valoarea numeric a m rimii fizice m surate i unitatea de
sur . Din cauza împletirii dintre opera ia de m surare i stabilirea efectiv
a valorii m rimii m surate definirea unei anumite m rimi fizice presupune
neap rat cunoa terea i respectarea unor reguli i standarde tehnice aferente.
Cu toate c din punct de vedere teoretic este suficient o singur unitate pentru
o anumit m rime fizic istoric au ap rut pentru unele m rimi fizice de-a lungul
timpului mai multe unit i de m sur , rezultatele m sur rii difer între ele
numai print-run factor numeric care are îns darul de a îngreuna calculele în
care intervine acea m rime fizic din cauza conversiilor necesare în prealabil.

Scalari i tensori
O m rime fizic a c rei singur variabil este valoarea m rimii ei este o
rime scalara sau un tensor de grad “0”, dac un tensor este caracterizat
suplimentar i de o direc ie atunci se vorbe te de un tensor de gradul „1”-
denumit i vector. Exist i tensori de grade superioare, astfel un tensor de
gradul „2” poate fi reprezentat printr-o matrice. In tabelul de mai jos sint
reprezentate m rimi fizice de diferite grade

Scalar mas , temperatur


Vector for
Pseudovector moment de rota ie
Tensor de gradul doi tensor iner ial
Tensor de gradul trei tensor de elasticitate

Modul de scriere
Recomand riele de scriere care urmeaz au la baz reglement ti interna ionale
precum recomand ri ale IPU (International Union of Pure and Applied Physics),
ISO 31/XI

Formule i semne de unit i


În cadrul unei ecua ii matematice unei m rimi fizice i se asociaz un
semn grafic, denumit semnul formulei, care este de regul litera de început
, luat din alfabetul latin sau grecesc, din denumirea acelei m rimi. Uzual
pentru semnul formulei se adopt o singur liter care pentru evitarea unor
confuzii poate fi prev zut în unele not ri cu un index. Semne standardizate
exist i pentru unit i denumite semne unitare , acestea sînt formate din unul
sau mai multe litere grece ti i mai rar din semne speciale. Unit ile denumite
dup persoane se scriu obligatoriu cu liter mare: (W) - Watt, (A) - Ampere, (N) -
Newton . Indicarea valorii m rimii fizice se face totdeauna ca produs între
valoarea numeric i unitate . Dac se dore te numai indicarea valorii numerice
atunci semnul formulei se pune in acolad ondulat “{ } “ , dac se dore te
numai indicarea unit ii atunci semnul formulei se pune în paranteze p trate “ [ ]
“. Formal o valoarea unei m rimi fizice “M” se poate scrie in felul urmator :

.
M = {M} [M]

de exemlu intensitatea unui curent electric de 10 Amperi poate fi scis ca :

I = 10A ; {I} = 10 ; [I]= A

Indicarea unit ilor de m sur în paranteze p trate , a a cum din p cate se mai
obi nuie te ex: [A], [kg], [Co] etc, nu este corect. Semnul formulei se scrie cu
litere de scris cursiv ( italic) pe cînd simbolul unit ii si expresia numeric a
volorii cu litere i cifre drepte, de exemplu semnul formulei masei este “m” pe
cînd semnul unit ii lungimii este metrul “m”. Între valoarea m rimii fizice i
unitatea de m sur se las un loc gol. Excep ie de la acesat regul o face
indicarea gradelor dac dup acestea nu urmeaz unit i de m sur , de ex 90 o
, dac în schimb urmeaz simbolul unit ii de m sur se las un loc gol, de
ex: 500 o v F : cu indica ia ca la sfîr it de rind s nu se procedeze la desp irea
a expresiei valorii m rimii fizice de unitatea de m sur . Semnul de formul
pentru vectori se scriu de regul îngro at (bold) , uzual este i notarea
vectorilor cu o s geat scris deasupra m rimii i mai rar sub m rime. Pentru
tensori de treapt superioar notarea este cu litere mari, sau cu litere mari cu
bold i scriere fractural , sau cu litere mari de tip serif ( cu picior) subliniate de
dou ori. Modul de notare este de multe ori func ie de tehnica de scriere folosit
, de exemplu unele variante pot fi folosite numai la scriere cu mijloace tehnice
ma inale. Trebuie men ionat c exist o varietate destul de mare în ce prive te
scrierea cursiv i dreapt în func ie de specificul tehnic i na ional . In acest
sens este bine de respectat o regul universal i anume “ tot ce ste variabil se
scrie cursiv (italic) tot ce este invariabil, constante, sau explica ii se scrie cu
litere drepte ”.

rimi fizice ce con in erori de m surare


La m rimi fizice ce con in erori de m surare se indic valoarea
numeric urmat de regul de valoarea erorii medii sau mai rar , atunci cînd
este cunoscut , valoarea maxim a erorii. Indicarea erorii se face prin semnul
“±”, dac este necesar indicarea i a simbolului unit ii de m sur atunci
valoarea m rimii fizice împreun cu valoarea erorii se pune în parantez
rotund , ex: (20 ± 0,2)g

Impletirea între m rimi fizice


Reprezentarea de legi ale naturii i de dependen e tehnice în ecua ii
matematice se numesc ecua ii de m rimi care nu depind de alegerea unit ii
de m sur . ex : F = ma,

Ecua ii cu valori numerice


Ecua iile cu valori numerice au în fa a semnelor de formul valori
numerice, ele sînt independente de alegerea unit ilor i sînt valabile numai
dac acestea sînt cunoscute, folosirea de alte unit i duce de erori de calcul ,
motiv pentru care se recomand ca s se efectueze prima dat calculele cu
ecua ii de m rimi iar conversia s se efectueze abia la sfîr it . Ecua iile empirice
folosite in tehnic sînt ecua ii de m rimi. O asemenea ecua ia este de exemplu
ecua ia de calculul a efectului Windchill care descrie diferen a între
temperatura (T oC), m surat a aerului în i temperatura perceput de om în
func ie de viteza (v) a vîntului in km/h :

WCT = 13,12 +0,6215T- 11,37 v 0,16+0,3965Tv 0,16

Un alt exemplu îl constituie ecua ia de calcul a carbonului echivalent care


exprim influen a compozi iei procentual i a grosimii (g) a o elului, supus
îmbin rii nedemontabile prin sudare, asupra sudabilit ii acestuia cu
specifica ia c aceast proprietate este invers propor ional cu valoarea
procentual a carbonului echivalent.

Cech% = %C+

Opera ii matematice cu m rimi fizice


Pentru m rimi fizice nu au sens toate opera iile matematice care sînt
necesare pentru numere. S-a dovedit c ajunge un num r relativ mic de
opera ii pentru a descrie toate fenomenele naturale.

- adunarea i sc derea sînt posibile numai între m rimi de acela i tip

- înmul irea i împ irea este posibil nelimitat atît pentru m rimi fizice
diferite cît i pentru m rimi de acela i fel, adesea produsul sau rezultatul
împ irii este o nou m rime fizic . În acela i sens este permis i calcul
exponen ial cu exponent întreg .

- extragerea radicalului dintr-o m rime este posibil numai atunci cînd


acesta se prezint ca un produs de dou m rimi de acela i fel.

- func ii precum : exp, log, sin, cos, tan, etc se pot defini numai pentru valori
numerice i ca atare sînt aplicabile numai m rimilor adimensionale

- valoarea diferen ial a unei m rimi fizice este de aceea i natur ca


rimea îs i. Calculul diferen ial i integral cu m rimi fizice este posibil
nelimitat.

Pe baza acestor reguli se poate verifica valabilitatea unei ecua ii de m rimi.


Dac apar opera ii matematice imposibile de efectuat atunci aceasta este un
semn sigur c o realitate a fost reprezentat gre it din punct de verere fizic.
Aceste mijloace sînt folosite i în analiza dimensional pentru a verifica
existen a posibil a unor legit i înc necunoscute.

Sisteme de m rimi i sisteme unitare de m rimi


Sisteme de m rimi

Fiecare domeniu din tehnic i din stiin ele naturii este descris de c tre un
un num r limitat de m rimi fizice care sînt legate între ele prin legi ale naturii i
formeaz un sistem de m rimi. Natura m rimilor acestui sistem se împart în
rimi de baz i m rimi derivate. Diferen a între acestea const în faptul c
rimile de baz sînt independente între ele pe cînd m rimile derivate se
prezint ca produse intre formele exponen iale ale m rimilor de baz . Num rul
de m rimi de baz , care define te gradul sistemului de m rimi, nu este unul
prestabilit.

Dimensiuni i ecua ii dimensionale

Dimensiunea unei m rimi fizice descrie raportarea acesteia la m rimea


fundamental care apar ine unui sistem de m rimi prin reprezentarea acesteia
sub forma unui produs de m rimi cu factori exponen ial denumit ecua ie
dimensional (produs dimensional) , mai jos este prezentat o ecua ie
dimensional de gradul 3 :

G =X •Y •Z

Dimensiunea unei m rimi fizice depinde întotdeauna de m rimea de baz ,


corespunz tor la schimbarea unui sistem de m rimi se schim în condi ii date i
dimensiunile m rimilor, în opozi ie cu aceasta natura unei anumite m rimii nu
se schimb la schimbarea sistemului de m rimi. Dou m rimi fizice ce depind
în acela i mod de m rimile de baz sînt de aceea i dimensiune , aceast
referire este valabil în special la m rimi de acela i fel. Evident i m rimi
apar inînd unor categorii diferite pot avea aceea i dimensiune , în schimb
reversul nu este valabil totdeuna : dou m rimi cu acelea i dimensiuni nu sînt
neap rat de acela i fel. Un exemplu în acest sens îl reprezint momentul de
rota ie i energia care au acelea i dimensiuni apar in îns unor domenii
diferite. M rimi ce au în sistemul de m rimi dimensiunea “1” sînt denumite
rimi adimensionale , ele se indic f unitate sub forma unui num r .

Sisteme unitare

Pentru a putea indica valoarea unei m rimi fizice este necesar o


unitate de m sur , motiv pentru care fiec rui sistem de m rimi îi corespunde
un sistem unitar de unit i. Si sistemele unitare de unit i de m sur se împart
în unit i de m sur baz i unit i de m sur derivate. Un sistem unitar
con ine numai unit ile de baz precum i pe cele derivate. Ca i la sistemele de
rimi la sistemele unitare de m rimi m rimile derivate se formeaz din cele
principale sub forma unui produs de m rimi cu factori exponen ial care poate
fi eventual completat cu un factor numeric.

Sistemul interna ional unitar de unit i de m sur - SI

Sistemul de unit i de m sur recunoscut de majoritatea rilor lumii este


Sistemul interna ional unitar de unit i- SI. Acest sistem are la baz un sistem
de m rimi de gradul apte i este acoperitor pentru toate domeniile fizicii.
Sistemul interna ional unitar de unit i este coerent i con ine cele apte unit ile
de baz dup cum urmeaz : “metru”, ”secund ”, ”kilogram ”, ”Amper ”, ”Kelvin”,
”mol”, ”candel ”. În tabelul de mai jos sînt redate unit ile sistemului
interna ional unitar de unit i precum i descrierea scurt a a cestora.
Precursoarea sistemului unitar SI a fost sistemul unitar MKS (MKS-Metru-
Kilogram - Secund ). La ora actual mai este folosit , este drept foarte pu in,
sistemul unitar CGS bazat pe unit ile (CGS - Centimetru – Gram- Secund )

rimi logaritmice
rimile logaritmice se definesc cu ajutorul func iilor logaritmice . In multe
domenii tehnice raporturi logaritmice între m rimile fizice sînt de interes
deosebit. M rimile logaritmice se definesc prin func ii logaritmice. Dac la
formarea acestora este folosit logaritmul natural atunci unitatea este Neper
(Np), dac este folosit logaritmul decadic unitatea este Bel (B) sau subunitatea
de zece ori mai mic - Decibel .

rimi de cîmp i de energie


rimile de cîmp sînt folosite pentru descrierea cîmpurilor fizice. În
sisteme liniare starea energetic a acestora, m surat prin intermediul unei
rimi energetice, este proportional cu p tratul unei m rimi de cîmp. F a fi
cunoscut cu exactitate legitatea dependen elor rezult de aici c raportul a
dou m rimi energetice este egal cu p tratul raportului m rimilor de cîmp
corespunz toare.

rimi de stare i de proces


In termodinamic se face deosebire clar între m rimi de stare i m rimi
de proces . rimile de stare sînt m rimi fizice care reprezint o proprietate a
unei st ri a sistemului, se face aici deosebire între m rimi extensive i m rimi
intensive . M rimi extensive precum mas i cantitate de material î i dubleaz
expresia valoric la dublarea capacit ii sistemului pe cînd m rimi extensive
precum temperatura si presiunea r mîn constante. rimile de proces descriu
un fenomen de trecere între diferite st ri de sistem de aceste m rimi apar in în
principal m rilmile “lucru” (W) i “c ldura” (Q). Pentru a accentua caracterul lor
de m rime de proces de multe ori sînt prezentate ca m rimi diferen iale

Principalele m rimi fizice


In continuare sint prezentate tabele cu principalele m rimi fizice sortate dup
domenii ale tehnicii i ale stiin elor naturii dup cum urmeaz :

- m rimi fizice de baz i sistemul interna ional de unit i SI


- m rimi fizice geometrice
- m rimi fizice cinematice
- m rimi fizice mecanice
- m rimi fizice termodinamice
- m rimi fizice electrice i magnetice
- m rimi fizice atomice i moleculare
- m rimi fizice fotometrice i optice
- m rimi fizice nucleare

Simbol
rime Simbolul Simbolul
dimensi Unitate Defini ia unit ii
fizic rimii unit ii
onal

Lungimea drumului parcurs de


Lungime l L metru m lumin în vacuum pe durata a
1/299 792 458 secunde

Kilogramul este egal cu masa


Mas m M kilogram kg prototipului interna ional pentru
kilogram

a 9 192 631 770 -a parte a duratei


perioadei radia iei corespunz toare
secund
Timp t T s transferului între cele dou structuri
hiperfine a st rii fundamentale a
133 1)
atomilor isotopului de cesiu C

Intensitatea unui curent electric


constant ce produce pe unitatea de
lungime a doi conductori electrici
Intensitatea paraleli , a eza i la un metru distan
I I Amper A
curentului unul fa de altul , infinit de lungi i
cu sec iunea infinit de mic plasa i
în vacuum, o for de 2×10 7
2)
Newton

Temperatura
T Kelvin K Valoarea raportului 1/273,16 a
absolut
temperaturii termodinamice a
punctului triplu a apei cu o
compozi ie izotopic bine stbilit 3).

Cantitatea de materie a unui sistem


format din atîtea particule individuale
cî i atomi se g sesc în stare
nelegat în 0,012 kilograme a
isotopului de carbon – 12 4). La
Cantitatea de
n N mol mol folosirea termenului de Mol trebuie
materie
specificat natura particulelor
speciilor chimice ce pot fi electroni,
atomi, ioni, molecule, sau alte
particule de comozi ie cunoscut
4)
exact

Intensitatea luminoas a unei surse


ce emite radia ie monocromatic
Intensitatea
IV J candel cd cu o frecven a de 540 1012 Hz i
luminii
o intensitate a radia iei de 1/683
5)
Watt pe Steradian

1) Prin aceast defini ie s-a fixat valoarea vitezei luminii în vacuum c0 (o constant fizic ) la
exakt 299 792 458 m/s (= 299 792,458 km/s)
2) Prin aceast defini ie s-a fixat valoarea constantei magnetice 0 (o constant fizic ) la exact
× 10 7 H/m
3) Prin aceast defini ie s-a fixat valoarea punctului triplu al apei la 273,16 K (= 0,01 °C). Apa
care are compozi ia izotopic corespunz toare este Vienna Standard Mean Ocean Water
(VSMOW). Descrierea acestei norme se face prin scala interna ional de temperatur din
anul 1990 (ITS-90).
12 -3
4) Prin aceast defini ie s-a fixat valoarea masei molare a C la exact 12 10 kg/mol
(12 g/mol)
5) Lungimea de und : ca. 555 nm

rimi fizice geometrice

Natura Ecua ie
rime fizic Simbol Unit i SI Alte unit i
rimii dimensional
unghi drept ..., Radian g
Unghi drept 1 Grad (°), Gon (gon, )
unghi de rota ie ...., (rad)

Steradian
Unghi spa ial unghi spa ial , 1
(sr)

Ångström (Å) unitate


astronomic (AU)
Lungime lungime l L metru (m)
an lumin ( ly, lyr)
parsec (pc)
Lungime ime b L metru (m) Ångström (Å)
Lungime în ime , h L metru (m) Ångström (Å)
adîncime
grosime,
Lungime grosime de L metru (m)) Ångström (Å)
strat
Ångström (Å) unitate
raz , diametru, astronomic (AU)
Lungime r L metru (m)
distan an lumin ( ly, lyr)
parsec (pc)
Ångström (Å) unitate
astronomic (AU)
Lungime diametru d, D L metru (m)
an lumin ( ly, lyr)
parsec (pc)
lungime de Ångström (Å), unitate
Lungime und s L metru(m) astronomic (AU), an lumin (
lungimea curbei ly, lyr), parsec (pc)
metru
Suprafa suprafa A,S L2 2 Ar (a), Hectar (ha)
trat (m )
sec iune,
2 metru
Suprafa suprafa a S,Q L Barn (b)
trat (m 2)
sec iunii
volum, con inut metru cub
Volum V L3 3 litru (l sau L)
volumic (m )

rimi fizice cinematice

Ecua ie
Natura m rimii rime fizic Simbol dimension Unit i SI Alte unit i
al
timp, perioad de minut (min),or (h)
Timp t T Secund (s)
timp, durat zi (d)an (a)
minut (min), or (h)
Timp durata perioadei T, T Secund (s)
zi (d), an (a)
Timp constanta de timp T, T Secund (s)
1 1 kilometri pe or
Vitez vitez V,u,w,c LT m·s
(km·h 1)
1 1 kilometri pe or
Vitez vitez de curgere LT m·s 1
(km·h )
2 2
Accelera ie accelera ie a LT m·s
accelera ia 2 2
Accelera ie g LT m·s gal
gravita ional
frecven , frecven a 1 1
Frecven f, T Hertz (Hz) s
perioadei
frecven de rota ie, 1 1 1
Tura ie N, frot T s U·s
tura ie
Frecven frecven circular 1 1
T rad·s
circular frecven î unghiular
Frecven 1 1
vitez unghiular , T rad·s
unghiular
Accelera ie accelera ie 2 2
T rad·s
unghiular unghiular
Lungime lungime de und L metru(m) Ångström (Å)
Coeficient de coeficient de 1 -1
L m
lungime amortizare
Coeficient de 1 -1
coeficient de faz L m
lungime
Coeficient de coeficient de 1 -1
L m
lungime propagare
vîscozitate
Vîscozitate L2 T -1 m 2·s-1 Stokes (St)
cinematic

rimi fizice mecanice

Ecua ie
Natura m rimii rime fizic Simbol Unit i SI Alte unit i
dimensional
Gram(g), Ton (t)
Mas mas m M Kilogram (kg)
Karat metric (ct)
2
For for F MLT Newton (N) Dyn (dyn), Pond (p)
2
For for masic Fg, G MLT Newton (N) Dyn (dyn),Pond (p)
2
For frecare FR MLT Newton (N) Dyn (dyn), Pond (p)
1
Impuls impuls p MLT N·s kg·m·s-1
1 -1
Impuls oc de for S,I MLT N·s kg·m·s
Moment de
moment iner ial M L2 kg·m 2
iner ie
moment de for 2 2 Newtonmetru dynmetru (dynm)
Moment M ML T
moment de torsiune (Nm) pondmetru (pm)
2 2 Newtonmetru
Moment moment de torsiune ML T
(Nm)
Impuls de rota ie impuls de rota ie L M L2 T 1
kg·m 2·s-1 J·s
Newtonmetru
(Nm),kilowator
2 2 (kWh),electronvolt
Energie lucru mecanic W,A ML T Joule (J)
(eV),Kilopondmetru
(mkp), erg (erg).
kalorie (cal
Newtonmetru
(Nm),kilowator
2 2 (kWh), electronvolt
Energie energie W,E ML T Joule (J)
(eV),Kilopondmetru
(mkp),erg (erg),
kalorie (cal)
-1
2 3 VA,mkp·s ,
Putere putere P ML T Watt (W)
cal putere (PS)
Coeficient randament 1 unu
Densitate 3
densitate , m M·L kg·m-3
masic
1 3 3 -1
Volum specific volum specific v M ·L m ·kg
bar (bar),atmosfer
Tensiune
presiune p M·L 1·T 2
Pascal (Pa) fizic (atm),atmosfer
mecanic
tehnic (at),Torr (Torr),
milimetrii coloan de
mercur (mm Hg),
metri coloan ap
(mWS)
Tensiune 1 2 -2
presiune absolut pabs ML T Pascal (Pa) N·m ,Bar (bar)
mecanic
Tensiune 1 2 -2
presiune aer pamb ML T Pascal (Pa) N·m , Bar (bar)
mecanic
diferen
Tensiune atmosferic de 1 2 -2
pe ML T Pascal (Pa) N·m , Bar (bar)
mecanic presiune ,
suprapresiune
tensiune normal (
Tensiune tensiune de 1 2
ML T Pascal (Pa) N·m-2,Bar (bar)
mecanic trac iune sau de
compresiune )
Tensiune tensiune de 1 2
ML T Pascal (Pa) N·m-2, Bar (bar)
mecanic forfecare
1 2 -2
Modul modul de edlsticitate E ML T N·m
1 2
Modul modul de forfecare G ML T N·m-2
modul de 1 2
Modul K ML T N·m-2
compresibilitate
1 2 2 -1
Kompressibilitate compresibilitate , M LT m ·N
alungire , lungire
Coeficient 1 Eins
relativ
Coeficient alunecare, forfecare 1 Eins
Coeficient num r Poisson , 1 Eins
1 1
Viscozitate vîscozitate dinamic ML T Pa·s Poise (P)
vîscozitate 2 1 2 -1
Viscozitate L T m ·s Stokes (St)
cinematic
Coeficient num r Reynolds Re 1 Eins
Coeficient coeficient de frecare ,f 1 Eins

rimi fizice termodinamice

Ecua ie
Natura m rimii rime fizic Simbol Unit i SI Alte unit i
dimensional
Grad Kelvin
Temperatur temperatur absolut T
(K)
Grad Celsius (°C),
Grad Kelvin Grad Fahrenheit (°F),
Temperatur diferen temperatur T (K) Grad Rankine (°Ra),
Grad (grd.)
Grad Celsius
Temperatur temperatur - Celsius Grad Kelvin (K)
(°C)
ldur , cantitate de
Energie ldur Q M L2 T 2
Joule (J)

Energie energie intern U M L2 T 2


Joule (J)
Energie energie termic Eth M L2 T 2 Joule (J)
2 2
Energie poten ial chimic µ ML T Joule (J)
Energie entalpie H M L2 T 2 Joule (J)
Putere flux de c ldur th, M L2 T 3 Watt (W) J·s-1
2 2 1 -1
Entropie entropie S ML T J·K
Capacitate 2 2 1 -1
capacitate caloric Cth, C ML T J·K
caloric
ldur specific ldur specific c L2 T 2 1
J·K·kg -1
Coeficient de coeficient de dilata ie 1
K-1
temperatur termic
Coeficient de coeficient de dilata ie 1
K-1
temperatur volumic
Conductivitate conductivitate 3 1
MLT W·K·m-1
termic termic
Coeficient de coeficient de transfer 3 1
MT W/m 2·K
temperatur termic
Coeficient de coeficient de transfer 3 1
U MT W·K·m-2
temperatur termic
Rezisten 1 3 2 -1
rezisten termic R M T m ·W·K
termic
Conductivitate conductivitate 2 1 2 -1
L T m ·s
termic termic

rimi fizice electrice i magnetice

Ecua ie
Natura m rimii rime fizic Simbol Unit i SI Alte unit i
dimensional
Intensitatea
intensitatea curentului I I Ampere (A) Biot (Bi)
curentului electric
Densitatea electric
densitatea de curent J,j,S I·L-2 A·m -2
de curent
Coulomb
Sarcina electric sarcina electric Q IT A·s, Franklin (Fr)
(C)
tensiunea electric W·A 1
Tensiunea electric U M L2 T 3
I 1
Volt (V) 1
diferen a de poten ial J·C
Radiant
Unghi plan faza 1
(rad)
Rezisten electric rezisten ohmic R M L2 T 3
I 2
Ohm ( ) V·A 1

2 3 2 1
Rezisten electric rezisten oarb X ML T I Ohm ( ) V·A
rezisten aparent ,
Rezisten electric Z M L2 T 3
I 2
Ohm ( ) V·A 1
impedan
Rezisten electric 3 3 2
rezisten electric specific ML T I ·m
specific
Conductivitatea conductivitatea electric , 1 2 3 2 Siemens 1 1
G M L T I , A·V
electric conductivitatea activ (S)
1 2 3 2 Siemens 1 1
El. Leitwert conductivitatea oarb B M L T I , A·V
(S)
conductivitatea aparent , Siemens
El. Leitwert Y M 1L 2
T3 I2 1
, A·V 1
admitan (S)
Spezifischer el. conductivitatea electric
M-1 L-3 T3 I2 S·m -1
Leitwert specific
2 Dyn (dyn)
Kraft for a Lorenz FL MLT Newton (N)
Pond (p)
Intensitatea cîmpului 3 1 1 1
intensitatea cîmpului electric E MLT I V·m N·C
electric
Fluxul electric fluxul electric IT C
densitatea fluxului electric
Densitatea fluxului 2 2
densitatea de deplasare D IL T C·m
electric
excitare electric
2 2
Polarizare electric polarizare P IL T C·m
densitatea fluxului
Densitatea fluxului 2 1 Gauß (G)
magnetic, induc ia B MT I Tesla (T)
magnetic
magnetic
intensitatea cîmpului
Intensitatea cîmpului 1 1
magnetic, excita ia H L I A·m Oersted (Oe)
magnetic
magnetic
1 1
Magnetizare magnetizare M L I A·m
Weber V·s
Flux magnetic flux magnetic M L2 T 2
I 1
(Wb) Maxwell (M)
Moment magnetic moment magnetic L2 I A·m 2
Capacitate electric capacitate electric C M 1 L 2 T4 I2 Farad (F)
2 2 2 1
Induktivitate inductivitate L ML T I Henry (H) Wb·A
Permitivitate permitivitate M 1 L 3 T4 I2 F·m 1
2 2 1
Permeabilitate permeabilitate (magnetism) MLT I H·m
Voltampere
Putere putere aparant S M L2 T 3
(VA)
Putere putere real P M L2 T 3
Watt (W) VA·cos( )
2 3
Putere putere oarb Q ML T Var (var) VA·sin( )
Densitatea de densitatea de înc rcare de
I T L-1 C·m-1
înc rcare linie
Densitatea de densitatea de înc rcare de
I T L-2 C·m-2
înc rcare suprafa
Densitatea de densitatea de înc rcare de -3 -3
ITL C·m
înc rcare volum
Poten ial magnetic poten ial magnetic I A
cîmpul poten ialului
Poten ial magnetic A I A
magnetic
Tensiune magnetic flux magnetic I A AW, Aw
Weber V·s
Flux magnetic flux magnetic de inl uire M L2 T 2
I 1
(Wb) Maxwell (M)

rimi fizice atomare i moleculare


Ecua ie Unit i
Natura m rimii rime fizic Simbol Alte unit i
dimensional SI
Cantitatea de
cantitatea de material
material n N Mol (mol) Val (val)

volum molar
Volum molar
Vm L2 N 1
m 3·mol 1

mas molar 1 1
Mas molar M MN kg·mol

mas atomic relativ


Mas relativ
Ar 1 1

Mas relativ
mas molecular relativ
Mr 1 1

sarcina de înc rcare a


Valen unui ion, valen a unei zB 1 1
substan e B
1 1
Activitate catalitic activitate catalitic z NT katal (kat) mol·s

rimi fizice fotometrice i optice

Ecua ie
Natura m rimii rime fizic Simbol Unit i SI Alte unit i
dimensional
Lumînare Hefner
Intensitate intensitate Candela (HC)
lv J
luminoas luminoas (cd) Lumînare
interna ional (IC)
Flux luminos flux luminos v J Lumen (lm) cd·sr
Randamentul
randamentul luminii M 1L 2
T3 J lm·W 1
luminii
Cantitatea de cantitatea de
Qv TJ lm·s cd·sr·s
lumin lumin
Densitatea densitatea
Lv L 2J cd·m 2
luminoas luminoas
Intensitatea intensitatea lm·m 2, Nox (nx),
Ev L2 J Lux (lx)
luminoas luminoas Phot (ph)
Iluminare iluminare Hv L2 T J Lx·s
Lungime focal lungime focal f L metru(m)
1 Dioptrie 1
Lungime reciproc capacitate refrac ie D L m
(dpt)

rimi fizice nucleare

Natura Simbol Ecua ie


rime fizic Unit i SI Alte unit i
rimii dimensional
1 Becquerel Unitate Curie (Ci), Stat
Activitate activitate A T
(Bq) (St), Eman (Eman),
Unitate Mache (ME)
Activitate 1 1
activitate specific A M T Bq·kg
specific

Timp timp de înjum ire T1 T Sekund (s)


2
Timp durat de via T Sekund (s)
Timpul constant de 1 1
T s
reciproc descompunere
Energie
doz de energie D L2 T 2
Gray (Gy) J·kg 1, Rad (rad)
specific
Doz
doz echivalent H L2 T 2
Sievert (Sv) J·kg 1, Rem (rem)
echivalent
2 Metru
Suprafa sec iune activ L 2 Barn b
trat(m )