Reportajul de televiziune

1.Definitie. Specia publicitara ce apeleaza adesea la modalitati literare de

expresie care inf asupra unor situatii, evenimente de interes general sau
ocazional, realitati geografice, etnografice culese in general de la fata locului.
Pierre Ganz: Este modul de comunicare care descrie spectacolul unui
eveniment vast pentru public. Ceea ce deosebeste reportajul tv de alte genuri
este rel directa a jurnalistului cu evenimentul, reporterul este prezent la fata
locului.
Jean Dominique Boucher: Este o istorie povestita, un mod de a atribui semnif
unei povesti reale, arta de a povesti si de a construi povesti, un argument al
credibilizarii inf. In audio vizual, o stare de spirit, o atit a reporterului.
Este un scenariu cu dialoguri si regie organizat dupa regulile narative

2.Principii generale
Scopul unui asemenea material este de a transmite informatii cu ajutorul
imaginilor si al sunetelor.
1.Pregatirea in redactie sau predocumentarea
2.La fata locului unde reporterul stabileste, unde vorbeste, cu cine vorbeste si
care st scopurile informatiei
3.Reporterul recurge la evaluarea surselor si org informatiile intr-un produs finit.
Acestea sunt date de anumite elemente precum:
• mesajul este perceput in timp real fiind fixat de jurnalisti fara posib interventiei
publicului
• trebuie sa avem un mesaj clar, limpede, lipsit de interes public
• msj este construit in echipa, este un corp profesional care lucreaza in baza unor
constrangeri dat.
Rolurile reporterului sunt multiple:
• este un martor privilegiat al evenimentului
• este cel care reprez telespectatorii la eveniment
• este cel care incearca sa intre cat mai bine in atmosfera
• comunica cu personajele care participa la eveniment
• trebuie sa aduca imag cat mai clare,textele trb sa fie cat mai simple si
montajele coerente, aceste elemente constituie cheia unui reportaj eficient.

3.Functii ale reportajului

1.de informare
2.de intelegere a evenimentului
3.restituirea unei realitati date intr-o maniera originala
4.stabilirea unei legaturi intre jurnalist si public
5.sensibilizarea publicului

4.Tipologii
1.dupa criteriul actualitatii
•reportajul “cald” are evenimente neprevazute de ex. acccidente
•reportajul “rece” vb despre evenimente prevazute sau care precede acelasi tip
de evenimente
• reportajul “magazin” nu este inspirat de realitatea inedita dar are legatura cu
realitatea
•reportajul “atemporal” subiectul este cunoscut dar de interes public
•reportajul de “urmarire” care ajuta la stabilirea unor concluzii asupra unui
eveniment recent
2.dupa formatul emisiunii
•de stiri specific televiziunilor de stiri
•magazin in care distanta temporala este mare fata de eveniment
3.domeniul de activitate: politic, social, economic
4.in fc de zona geografica: locale, internationale, nationale
a)Reportajul de actualitate este tipul clasic de reportaj, cel mai frecvent
regasit in emisiunile de stiri si poate fi considerat ca fiind “relatarea unui
eveniment de actualitate”
b)Reportajul de profunzime ar putea fi o continuare logica a reportajului de
stiri. Plaseaza evenimentul in context.
c)Reportajul de interpretare respunde strict la intrebarea de ce?
d)Reportajul ancheta este un tip de reportaj la care viseaza toti incepatorii. In
Franta, studii din anii 80 au aratat ca este un gen vare a prins teren si este in
continua dezvoltare.

5.Unghiul de abordare
Este diferit de subiectul materialului fiind un punct de vedere asupra
evenimentului. Alegerea unghiului este o decizie care urmeaza analizei unei serii
de factori de influienta: actualitatea, proieminenta, elementul de culoare,
interesul publicului.. De cele mai multe ori este preferata informatia care aduce
concretul.

6.Etapele reportajului
Conditiile de reusita pentru un reportaj in aceasta faza a realizarii sale sunt
urmatoarele:
a)Contactul cu evenimentul si cu actorii sai presupune evaluarea in redactie a
importantei evenimentului. Daca reporterul si editorul stabilesc ca subiectul
merita tratat intr-un reportaj, trebuie sa contacteze actorii evenimentului pt a fi
siguri ca ii gasesc acolo. Acestia pot fi pusi la curent cu subiectul dar nu trebuie
vandute “ponturile”
b)Documentarea este o etapa obligatorie care presupune cautarea maximului de
informatii in minimum de timp. Sursele cele mai indemana st: presa scrisa,
dosarele personale, sursele academice, arhiva de imagini a redactiei, internetul
etc..Nedocumentam asupra actorilor, asupra evenimentului, asupra cadrului in
care se petrece actiunea, asupra contextului.
c)Reperarea locului permite construirea scenariului filmarii inainte de filmarea
propriu-zisa. Daca va avea loc o transmisie in direct, aceasta este o etapa foarte
importanta deoarece echipa are inf in avans despre locatie si poate face un mic
plan de dispunere a echipei in spatiu.
d)Pregatirea materialului presupune ca toate instrumentele sa fie gata de
filmare.

Productia reportajului in teren

La fata locului reporterul trebuie inteleaga cat mai repede ce se intampla, trebuie
sa defineasca situatia si sa-i afle coerenta. Sursele cel mai frecvent intalnite sunt:
a)Martorii: reporterul trebuie sa gaseasca persoana cea mai apropiata de
eveniment, iar din aceasta categorie fac parte si martorii. Reporterul trebuie sa ii
identifice( nume, prenume, functie si leg cu evenimentul daca e cazul) lucru care
presupune ca martorul isi asuma responsabilitatea celor declarate. Marturia
directa creste credibilitatea reportajului, dar trebuie facuta o selectie a martorilor
deoarece nu oricine este dispus sa vorbeasca sau aduce neaparat o informatie
relevanta.
b) Sursele oficiale sunt reprez intr-un anumit fel dar nu sunt foarte credibile
deoarece vor cauta sa apere interesele
c)Jurnalistii daca o echipa de filmare ajunge mai tarziu la fata locului, iar altii
sunt deja acolo, ei pot da informatii pretioase, cu conditia sa vrea sa faca acest
lucru. De regula cei mai secretosi st corespondentii si reporterii speciali.
d)Presa locala este o sursa buna de informatii in cazul unui eveniment care se
petrece la o mare distanta de redactia centrala.
e)Specialistii st surse extrem de dificil de manevrat, deoarece detin expertiza
intr-un domeniu pe care jurnalistii nu il stapanesc.
f)Reporterul insusi: pare complicat dar si reporterul este o sursa de observatie
chiar daca este cea mai subiectiva din toate.Judecata sa de valoare este
pertinenta, deoarece el s.a aflat la fata locului.

In redactie
Daca materialul transmis in direct permite comunicarea informatiei brute, pentru
un reportaj inregistrat, primul lucru care trebuie facut la intoarcerea in redactie
este alegerea unghiului de abordare a subiectului. Redactarea este un alt pas
important in constructia reportajului. Inceputul textului denumit si “lansare”
trebuie sa surprinda telespectatorul, primele cuvinte trebuie sa contina faptul cel
nou, cel derutant si sa dea cateva detalii despre cadrul evenimentului.Incheierea
este de asemenea importanta deoarece ultimele cuvinte sunt cele care raman in
atentia telespectatorului. Cuvintele folosite trebuie sa faca parte din vocabularul
comun.
In cadrul montajului comentariul nu trebuie sa descrie imaginea, cele doua
elemente trebuie sa fie complementare, iar ambianta trebuie folosita at cand e
cazul. Ca modalitate de constructie a montajului avem:
a)text apoi imagine
b)imagine apoi text
c)simultan imagine si text